CLOPOTELE

Un clopot este un obiect/instrument muzical idiofonic care este originar

din Orientul Apropiat.
Istoric
n Europa clopotul a ajuns prin anul 600 d.H. adus din Cartagina n Italia de
sud. Celii, deseori clugri, au fost cei care au perfecionat i rspndit tehnica turnrii
clopotelor n bronz n Europa, ncepnd cu Italia. n lucrarea sa Schedulae Diversarum
Artium (ca. 1000 d.H.), clugrul grec Theophilos Presbyter a descris tehnica turnrii
clopotelor n bronz din acea perioad. Conform acestor descrieri, clopotele de bronz din
acea perioad erau de forma unui stup de albine tradi ional cu guri rotunde sau
triunghulare n partea de sus. Gurile erau pentru ca sunetul s fie ct mai nspimnttor
i s fugreasc duhurile rele. n secolul al XIII-lea s-a descoperit o alt metod de a turna
clopotele (mai apropiat de cea actual), atunci schimbnduse i forma, trecnduse la o
form mai conic, oarecum lungit. n secolul al XIV-lea, se trece la forma gotic care este
n mare parte cea folosit i n prezent. Un pioner n dezvoltarea tehnicii turnrii clopotelor
a fost Gerard de Wou, care a turnat clopotele Maria Gloriosa de 11 tone.
Se crede c episcopul Paulin de Nola a fost cel care a introdus folosirea clopotelui
n biserica cretin.
Clopotele, care pot fi de diferite mrimi, se toarn de obicei din bronz, dar uneori
sunt folosite i alte materiale. Clopote mici sunt uneori fcute din sticl sau ceramic.
Sunetul se obine fie prin lovirea limbii clopotelui de cup, fie prin mi carea
clopotului ntreg.
Mrimea clopotului nu este neaprat ntr-o rela ie propor ional cu nl imea
sunetului produs, dar ca principiu, dublarea greut ii clopotului va face ca clopotul s sune
cu o ter mare mai jos. Un clopot tipic are o nl ime egal cu 0,8 din diametrul
deschiderii de jos, iar diametrul deschiderii de sus este 0,5 din diametrul deschiderii de
jos, iar coroana este 0,2- 0,25 din diametrul deschiderii de jos.
Clopotele au fost folosite n trecut pentru a anun a rzboi, incendii, cium sau
pentru a anuna victorii sau pace.
Studiul clopotelor se numete campanologie.
Clopot atipic:

1.suport/jug
2.coroan
3.cap
4.umr
5.centur
6.inel de sunet
7.buz
8.gur
9.limb
10.cordon
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Clopot
1

Clopotele in cultul crestin

4 decembrie 2009, Teodor Dnlache, CrestinOrtodox.ro
Clopotele sunt parte integranta a cultului crestin, inca din cele mai vechi timpuri.
Alaturi de toaca de lemn, cu diversele ei forme, in cultul crestin se mai intrebuinteaza, ca
instrument de instiintare a inceputului slujbelor sau de marcare a unor momente
importante din cadrul lor, si clopotele. Clopotele bisericii dau timpului o masura liturgica,
umplandu-l de rost. Tragerea clopotelor face pe om sa iasa din randuiala cotidiana, intr-o
realitate mai presus de aceea care cade sub simturi.
In rugaciunile din "Canonul pentru binecuvantarea clopotelor", gasim scris: "Toti cei
care pot auzi glasul lor in zi si in noapte, sa se impartaseasca de sfintenia sfintilor." Trasul
clopotelor este o practica straveche a Bisericii Ortodoxe, prin aceasta urmarindu-se atat
chemarea credinciosilor la slujbele dumnezeiesti, cat si exprimarea bucuriei triumfatoare a
Bisericii si a slujbelor sale dumnezeiesti. Clopotele au fost folosite inca din cele mai vechi
timpuri, atat pentru a anunta bucuria si rugaciunea, cat si necazul si primejdia.

Cuvantul "clopot" este de provenienta slava, tragandu-se din cuvantul "klopotu".

Definitia fizica a acestora este una simpla: obiecte metalice in forma de para, deschise in
partea inferioara si prevazute in interior cu o limba mobila, care, lovindu-se de peretii
acestora, produce sunete melodioase prelungi.
Parintele Arsenie Papacioc, vrednic purtator al dreptei credinte, aminteste
crestinilor rostul uitat al clopotelor: "Trebuie sa aducem la cunostinta oamenilor invatatura
crestina. N-a auzit nimeni bataia clopotelor? Clopotele nu bat niciodata pentru
amuzament. Ci bat pentru ceva de natura sufleteasca, care ne atrage atentia: Cheama viii,
plange mortii, imprastie viforele! Imprastie dracii si trasnetele."
Inscriptiile intalnite pe vechile clopote crestine reamintesc rostul lor ocrotitor, de
mantuire si vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: "In tot pamantul a iesit vestirea
lor." Misiunea acestora se rezuma in cuvintele intalnite adeseori pe exteriorul lor: "Pe vii ii
chem, pe morti ii plang, fulgerele frang." Pe ele se mai intalnesc insa si alte cuvinte,
precum: "Laud pe Dumnezeu cel adevarat, chem multimea, adun clerul. Ii plang pe morti,
alung fulgerele, infrumusetez sarbatorile." Clopotele sunt adesea decorate cu motive
vegetale, geometrice, scene si inscriptii.
Clopotele si intrarea acestora in cultul crestin
Inca de la inceputul Epocii Bronzului, toate orasele si satele din China aveau cate
un turn ce adapostea un clopot destinat anuntarii orei. De asemenea, acest clopot suna si
la aparitia unei incendiu sau a unor calamitati naturale. In zona acestora s-a pastrat inca
2

zicala urmatoare: "Daca spui templu, spui clopot. Fara clopot nu exista templu." Prin
urmare, clopotele nu sunt creatii originale ale crestinismului, insa au fost preluat si
incarcate cu un bogat sens duhovnicesc de catre acesta.

Cartea Iesire, a lui Moise, descrie foarte multe obiecte de cult, spre a fi lucrate si
folosite potrivit scopului revelat al acestora. Vorbindu-se despre vestmintele slujitorilor de
la Templu, Sfanta Scriptura mentioneaza: "Poalele tunicii marelui preot Aaron erau
impodobite cu clopotei de aur." Clopoteii aflati pe vesmintele cu care arhiereii Vechiului
Testament intrau in Sfanta Sfintelor trebuiau sa indemne "laaducere aminte pentru
implinirea poruncilor si a legii". Aceasta era urmarea Revelatiei primite de Moise (Iesire 39,
25-26). Evreii foloseau instrumente muzicale de suflat (trambite si goarne), precum si
gonguri alaturi de clopote, carora le atribuiau o semnificatie supranaturala.
Clopotele sunt gasite si in armata, fiind prinse la hamurile cailor de lupta sau
imperiali. Clopoteii pentru cai, mentionati de Profetul Zaharia (14, 20), pe care stateau
scrise cuvintele "Sfant lui Dumnezeu" erau atasati pe hamurile cailor pentru a arata ca din
Ierusalim va veni mantuirea tuturor neamurilor". Acestea erau atasate si la carele de lupta
ale ostilor macedonene. Clopotele s-au folosit si la impodobirea carului funebru ce l-a
purtat pe ultimul drum pe Alexandru cel Mare. Aceste clopote "puteau fi auzite de la mare
distanta", dupa cum ne spune Diodor din Sicilia.

In vremea persecutiilor, crestinii nu se puteau chema public la rugaciune. Dupa

incetarea persecutiilor, au inceput sa fie folosite alte mijloace de chemare a credinciosilor
la slujba. Printre primele metode de chemare la slujba se numara (bucata de lemn), sau
intr-un cerc de fier, cu doua ciocanele. Clopotul va fi preluat de catre crestini ceva mai
tarziu.
Clopotele sunt vechi de cand lumea, iar in crestinism ele au fost folosite pe alocuri,
inca din primele lui zile, abia mai tarziu folosirea acestora generalizandu-se. La
inceputurile crestinismului, in catacombele romane, semnalul de adunare la era dat prin
baterea unul clopot. Un clopot agatat de un toiag in forma de T este atribuitSfantului
Antonie cel Mare si servea la alungarea demonilor care duc in ispita.
Spre deosebire de toaca, clopotele au intrat mai tarziu in intrebuintarea liturgica
aBisericii lui Hristos, mai intai in Apus, apoi in Rasarit. In Apus ele au fost introduse prin
secolul al VI-lea, pe cand in Rasarit, clopotele apar abia prin secolul al IX-lea, desi
prezenta lor izolata exista inca din-nainte.
Dupa traditie, inventatorul clopotului (de fapt cel care le-a introdus in Biserica, ca
obiecte de cult) este socotit Paulin de Nola din Campania (353-431), la sfarsitul secolului
al IV-lea, de unde se trage si denumirea apuseana de "campane" data clopotelor. Paulin
de Nola ar fi vazut intr-un vis un camp de flori de unde venea un sunet placut. Cand s-a
trezit, acesta a ordonat turnarea in topitorie a unor clopote, cu forma de cupa de floare
(narcisa). In nici o opera de-a sa nu sunt mentionate insa clopotele. Prima mentionare
este cea din secolul al VII-lea, cand Papa Savinian, succesor al Sfantului Grigorie cel
Mare - Dialogul, reuseste sa dea importanta clopotului, in viata de cult.

In Biserica de Rasarit, primele doua clopote au fost trimise in dar imparatului

bizantin Mihail al III-lea (842-867), in anul 852, de catre Ursus Patricianus, doge al
Venetiei. Aceste doua clopote au fost suspendate mai apoi, intr-un turn de langa Catedrala
Sfanta Sofia - Constantinopol. Generalizarea lor in tot rasaritul crestin s-a desavarsit abia
in secolul al XII-lea. Dupa cucerirea maretei cetati Constantinopol, de catre turci, clopotele
au fost interzise de noii stapanitori, ceea ce a facut ca in multe parti, sa se revina la
smerita toaca de lemn.
In perioada Evului Mediu, in Apus, clopotele erau vazute ca personaje implicate
incultul Bisericii, prin urmare ele aveau chiar nume de sfinti ocrotitori. Biserica Apuseana a
randuit, de-a lungul timpului, tragerea clopotelor de trei ori pe zi: dimineata,
pentru Fecioara Maria (din secolul XIV); dupa masa, in amintirea luptelor cu necredinciosii
(din secolul XV); seara, pentru rugaciunea de incheiere a treburilor (din secolul XII).
Clopotele se intrebuinteaza in toate bisericile crestine. Ele sunt numeroase in lacasurile de
cult din Biserica Rusa, unde exista adevarate game de clopot, sunate dupa o tehnica
asemanatoare cantatului din orga. In arta crestina, clopotele au ajuns la un apogeu in
secolul al XV-lea, in Germania, Rusia, Polonia. In Rusia, Ucraina si Belarus, expozitiile
ortodoxe de clopote sunt din ce in ce mai dese.
In Moscova se organizeaza in fiecare luna doua-trei expozitii. Ele sunt organizate
fie de Patriarhie, fie de Episcopii, fie de firme comerciale care colaboreaza cu Biserica
Ortodoxa Rusa si au binecuvantarea Patriarhului Moscovei si al intregii Rusii. In turnul
clopotnita, numit "Ivan cel Mare" din Moscova, se gaseste clopotul nuimit "Clopotul fiecarei
zile", avand o greutate de 16, 5 tone. Alaturi de acesta se afla un altul, de 32,5 tone. Cel
mai mare clopot, cunoscut sub numele de "Adormirea Maicii Domnului", cantareste in jur
de 65,5 tone.

Cel mai mare clopot din Rusia si din intreaga lume este "Clopotul Tarului" sau
"Clopotul Imparatesei", pastrat in Kremlin. Acesta se afla pe un piedestal la baza turnului
clopotnitei "Ivan cel Mare". Dimensiunile si arta acestuia si inca inegalate in lume. Acesta
a fost turnat de mesterii rusi Ivan si Mihail Matorin, intre anii 1733-1735. Materialul folosit
la construirea acestuia a provenit dintr-un clopot urias mai vechi, distrus de un incendiu.
Clopotul cel vechi cantarea 130,5 tone si a fost topit de maestrul Alexandru Grigoriev, in
anul 1654. Tonelor initiale s-au mai adaugat si altele, ajungandu-se, in cele din urma, la
greutatea totala de 218 tone. Diametrul acestuia este de 6,60 metri.
Acest clopot nu a sunat niciodata, el fiind grav deteriorat intr-un incendiu din anul 1737.
Fiind suspendat inca pe schela de lemn, in matrita, el s-a prabusit. Dupa incendiu, clopotul
a ramas in matrita pentru mai bine de un secol. Partea cazuta din acesta cantareste 11
tone. In anul 1836, acesta a fost ridicat si asezat pe un postament din piatra, proiectat de
arhitectul Montferrand, cel ce a zidit si Catedrala Sfantul Isaac, din Sankt-Petersburg.
6

Fabricarea si asezarea clopotelor in Biserica

Asa cum toaca nu este o scandura taiata de un oarecare, ci un obiect de cult,
realizat cu multa evlavie si cu rugaciune, tot asa este si clopotul. Acesta se lucreaza cu
rugaciune, chiar daca turnarea acestora ajunge uneori in grija unor firme independente de
Biserica. Tehnica fabricarii este complicata si cere atentie, prin urmare, nu oricine poate
lucra un clopot.

Vechii turnatori de clopote isi incepeau lucrul rostind mereu o rugaciune: "Ajuta-ne,
Doamne, sa iasa bine clopotul nostru! Amin!" Un clopotar marturisea lin: "Incerc sa las
ceva in urma si in fiecare zi ma rog la Dumnezeu sa-mi iasa bine clopotele. Vrem sa-l
bucuram pe Domnul, vrem sa bucuram oamenii care asculta sunetele lor."
Utilajele specifice unui atelier metalurgic, necesare turnarii unui clopot, sunt
urmatoarele: cuptor de topit metale, ciocane de rezistenta, clesti, matrite. Clopotele se
toarna dintr-un aliaj special, in care predomina alama, care-i determina si sonoritatea. Se
foloseste un bronz special care contine staniu, nichel, argint si cupru. Puritatea aliajului
este o conditie indispensabila pentru a obtine un clopot de calitate. Prezenta impuritatilor
are o mare incidenta asupra timbrului si sonoritatii clopotelor.
La turnarea unui clopot, pasul cel mai fierbinte il constituie momentul in care, aliajul
incalzit la o temperatura de 1150 de grade, curge in forma clopotului. Cand metalul atinge
omogenitatea potrivita acesta se scurge printr-un orificiu lasat deschis la partea de sus a
matritei. O importanta aparte asupra calitatilor clopotelor o are racirea controlata, adica
intr-o perioada foarte lunga de timp. Odata turnat, clopotul mai trebuie sa stea o luna,
doua, ca sa se maturizeze.

Pentru un clopot, frumusetea estetica, timbrul, puterea, dar mai ales armonia
sunetelor, depind in mod fundamental de profilul sau, adica de forma liniei curbe. Un
clopot care nu are armonie este rece, indepartat de sufletul omului. De aceea turnarea
unui clopot nu se poate face la intamplare, respectandu-se doar profilul exterior. Acordajul
clopotelor este o tehnica a meseriei traditionale care consta in modificarea foarte lejera a
profilului clopotului dupa turnare, cu scopul de a obtine note muzicale odihnitoare.
Clopotele au o longevitate ce depinde foarte mult de calitatea materialului folosit,
de modalitatea folosirii lor si de conditiile de pastrare. Se recomanda schimbarea limbii
acestora la 30-50 de ani, in functie de frecventa utilizarii, deoarece materialul moale din
care este confectionata bila, devine dur si poate duce la spargerea clopotului. Garantia de
functionare a unui clopot, in cele mai multe cazuri, este de aproape trei secole.
Inscriptiile intalnite pe vechile clopote crestine reamintesc rostul lor ocrotitor, de
mantuire si vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: "In tot pamantul a iesit vestirea
lor." Misiunea acestora se rezuma in cuvintele intalnite adeseori pe exteriorul lor: "Pe vii ii
chem, pe morti ii plang, fulgerele frang." Pe ele se mai intalnesc insa si alte cuvinte,
precum: "Laud pe Dumnezeu cel adevarat, chem multimea, adun clerul. Ii plang pe morti,
alung fulgerele, infrumusetez sarbatorile." Clopotele sunt adesea decorate cu motive
vegetale, geometrice, scene si inscriptii.

Fostul mare clopot de la a fost realizat in anul 1889, prin topirea tunurilor turcesti
luate ca prada dupa Razboiul de Independenta. In Patriarhia Romana, clopotele se
obisnuiau a se turna la Manastirea Plumbuita, in Bucuresti. Cel mai vechi clopot din
Romania dateaza din secolul al XIV-lea, provenind de la Manastirea Cotmeana, judetul
Arges.
Pentru adapostirea clopotelor si a toacei s-au zidit clopotnitele ortodoxe sau
"campanilele" apusene. Acestea sunt constructii in forma de turn, fie separate de biserica,
fie in unul din turnurile sau turlele bisericii. La majoritatea bisericilor din tara noastra,
clopotnitele sunt separate de biserica, desi exista destule edificii in care turla de pe
pronaos sau una din cele doua turle existente aici serveste drept clopotnita.
Clopotele si intrebuintarea lor in viata Bisericii
Fiind socotit un obiect de cult foarte important, clopotul se sfinteste ori se stropeste
cu apa sfintita, dupa o oranduiala speciala. Slujba este relativ simpla. Se tamaiaza in patru
parti, apoi se zic rugaciunile pentru sfintire si ocrotire. Tamaierea alunga demonii, tot raul
si toata necuratia de la clopote, precum de la toata faptura lui Dumnezeu, care se sfinteste
cu rugaciunea. In rugaciunile din "Canon pentru binecuvantarea clopotelor", gasim scris:
"Toti cei care pot auzi glasul lor in zi si in noapte, sa se impartaseasca de sfintenia
sfintilor."

Nu oricum si nu oricine poate sa traga clopotul in Biserica. Orice lucrare savarsita

in Biserica are un rost bine definit si se face numai cu binecuvantare. Rugaciunea nu se
desparte de nici o lucrare a Bisericii. Exista o randuiala bine definita a tragerii clopotelor,
dupa cum exista si una de batut toaca. Totul incepe cu facerea a trei metanii mici, cu trei
inchinaciuni.
Clopotele se bat la diverse momente din timpul unei zile liturgice, fie in combinatie
cu toaca si de regula dupa baterea acesteia, fie singure. Batutul clopotelor se face, ca si
toaca, la inceputul slujbelor importante si la unele momente de seama din cadrul acestora,
la slujba de seara, la miezul noptii, de dimineata, la inceputul Sfintei Liturghii, ca si la
unele ierurgii.
Clopotele se mai intrebuinteaza si pentru a marca anumite evenimente sau
intamplari din viata credinciosilor sau a obstii crestine: adormirea in Domnul a unui crestin,
cand ele suna prelung, rar si tanguios; in caz de incendii, razboaie sau revolutii ori alte
evenimente deosebite, calamitati, inundatii, grindina, cand ele bat precipitat si alarmant.

Rostul acestora, amintit in cele de mai sus, poate fi rezumat astfel: cheama credinciosii la
slujbele dumnezeiesti, exprima bucuria trimfatoare a Bisericii si slujbelor sale
dumnezeiesti, informeaza pe cei ce nu sunt in Biserica, despre momentele importante ale
10

slujbelor. Se crede ca diavolul starneste furtuni pe care clopotele le pot imprastia. Crestinii
trageau clopotele imediat cum auzeau tunete.
Clopotele mai au si alte intrebuintari: mobilizari ale obstii pentru adunare, refugiere,
rascoala, revolutie; marcari de intervale orare; inscaunari la domnie sau numiri in functii;
avertizari de furtuna si vreme rea ; orienteaza pe cei rataciti, pe vreme rea; alunga
daunatori precum animale de prada, sau pasari si insecte. Putem spune, cu oarecare
retinere, ca tragerea clopotelor este una dintre primele modalitati de comunicare in masa a
unor vesti.
Sursa: http://www.crestinortodox.ro/religie/clopotele-cultul-crestin-96090.html
Teodor Danalache

Taina clopotelor
15 Februarie 2004, Evenimentul zilei
Uriasele cupe din bronz se toarna dupa o reteta secreta si sint garantate 300
de ani
Pe timp de pace sau razboi, la bucurie sau necaz bat clopotele. Pe vremuri, din
turnul bisericii se tinea sub observatie hotarul satului si, prin dangate speciale de clopot,
se anunta pericolul navalirii straine, dar si incendiile devastatoare sau puhoaiele apelor
dezlantuite. Cu clopotul bisericii se imprastiau norii grei si prevestitori de rau, tot ?glasul?
acestuia punind sub protectie divina satul.
Tot clopotul cheama oamenii la biserica sau ii atentiona ca un semen de-al lor a
plecat dintre cei vii.Sunetul clopotului simbolizeaza mintuiri din robia intunericului si a
mortii spirituale, invierea. Cine oare nu a trait frumusetea dangatului de clopot si fiorul pe
care acesta ti-l trezeste sau chiar bucuria de a fi in preajma unui loc sfint? Clopotele au
avut de-a lungul istoriei si un rol ciclic, extrem de simbolic. Demult, in vreme de razboi,
erau transformate in tunuri, iar cind pacea revenea, tunurile deveneau la loc clopote. Dupa
cincizeci de ani de educatie atee, ca dupa un razboi, clopotele au inceput sa bata din nou
libere, a vremuri de pace sufleteasca.
Garantia de functionare a unui clopot este de aproape trei secole, poate si mai
mult. Putini sint cei care se mai incumete acum, intr-o era a informaticii si fibrei optice, sa
mai faca astfel de obiecte. EZD va propune o incursiune in fabuloasa lumea a clopotelor si
a modului in care se realizeaza acestea.
Dang-lang, dang-lang, bate un clopot in larma noroioasa a unei mahalale din
Bucuresti. A murit cineva, iar clopotul anunta trist vestea in cartierul marginas. Clopotul e
nou-nout si sclipeste in soare, parca ii face-n ciuda unei alarme auto pe care o acopera cu
un sunet clar, profund.
Mihai Ioan Dan Mihaescu are 65 de ani si primul clopot l-a facut acum
doisprezece. Pare putin, dar pentru el aliajele nu mai au de mult nici un secret. Este
inginer metalurg de peste 40 de ani si are si un doctorat in acesta specializare, inca de
cind lucra la Neferal Bucuresti. Dupa pensionare, in 1992, inginerul nu a avut stare sa stea
acasa si si-a deschis propria firma, care se ocupa tot de metalurgie, mai exact de turnarea
pieselor din aliaje neferoase. In atelierul sau din cartierul ?Aparatorii Patriei?, o hala e
dotata cu toate utilajele specifice: cuptor de topit metale, ciocane, clesti, oale de turnare,
sabloane. Chiar la intrare sint asezate citeva clopote de marimi diferite, care formeaza
impreuna? un enorm ciorchine de bronz. ?Trebuie sa vina sa le ia zilele astea?, ne spune
inginerul, lat in spate cit o cruce de voinic.
Iubirea de clopote
11

Legatura cu clopotele are o istorie aparte, pasiunea pentru clopote fiind o traditie
de familie. Bunicul inginerului, mort in 1942, a fost un avocat de mare succes si prefect al
judetului Putna, astazi Vrancea. Avocatul a avut in proprietate o turnatorie faimoasa care
executa comenzi de clopote pentru intreaga Moldova. Tirziu, nepotul avea sa gaseasca
planurile si sa-i incolteasca ideea de a realiza clopote, respectind indicatiile si retetele de
altadata. Primul clopot realizat l-a donat Bisericii de lemn din cartierul Titan. Inginerul este,
de altfel, un om foarte credincios, in atelierul lui fiind aprinsa in permanenta o candela. Nici
muncitorii sai nu incep lucrul pina nu spun Tatal Nostru si isi fac Sfinta Cruce. ?E un obiect
deosebit, nu poti sa-l faci fara smerenie si rugaciune?, spune Mihaescu.
Din 1992, inginerul a realizat peste 250 de clopote, dupa sistemul clasic: 65, 95,
140, 200, 250, 300, 400 si 500 de kilograme. ?Nu o fac pentru bani, cred ca mai mult este
o pasiune. In fiecare zi ma rog sa-mi iasa bine clopotele. Tin foarte mult la ele si imi place
nespus dangatul lor, care pare o ruga uriasa adusa divinitatii. Nu e vorba de bani. Eu cistig
mult din alte comenzi. De aceea, la mine, kilogramul de clopot este 360.000 de lei, pe cind
in alte parti depaseste 500.000 lei. Eu o fac ca sa-mi scot materialele?, sustine inginerul.
Mihai Ioan Dan Mihaescu a livrat clopote nu numai bisericilor din Bucuresti, ci si in judetele
Alba, Arges, Constanta, Dolj, Olt, Prahova, Teleorman, Ilfov, Tulcea, Bacau. Unul din
acestea a ajuns chiar intr-o unitate militara din Craiova, iar in turlele manastirilor Remetea,
Caldarusani, Hurezi, Poiana Marului, parohiile Tuzla II, Ileana, Corbii Mari, Zalau bat
clopote iesite din mina iscusitului metalurg.
Tehnici secrete, metode stravechi
Tehnica fabricarii este foarte complicata, iar cloptele se ?toarna? ca in vremuri
stravechi, dupa retete secrete. ?Materialul din care se face clopotul este bronzul, un
amestec de cupru si staniu. De fapt, se face un aliaj din cupru, staniu, nichel si argint. Nu
imi cereti proportiile, ca este secret, fiecare are propria lui reteta. Aliajul se realizeaza intrun cuptor cu creuzet de grafit, iar turnarea se face cam la 1.150 de grade Celsius. La
clopotele mici se folosesc modelele de aluminiu, iar la cele mari se fac dupa un sablon?,
dezvaluie inginerul.
In ciuda faptului ca afara e un frig de crapa pietrele, inauntru este un aer
inabusitor, infernal. Cuptorul este sub podea si duduie ca flacarile iadului. Cinci oameni se
invirt in atelier. Cu exceptia unui caruia abia ii dau tuleiele, toti sint mici de statura si tare
iuti. Par chiar piperniciti si ai senzatia ca se rupe ceva-n ei cind ridica greutati de 300 de
kilograme cu o usurinta uluitoare. Patru dintre ei sint frati si lucreaza aici de la bun inceput.
Fratii Norocel sint de loc din Flaticeni, Baia, loc binecuvintat, in care Stefan cel Mare a
ridicat o mareata biserica. Credinciosi, acestia nu incep lucrul pina nu se roaga: ?Ajuta-ne,
Doamne, sa iasa clopotul nostru bine?. Toti au nume de sfinti: Ionel, Dumitru, Petre si Ion
Constantin, iar Ion e seful echipei. A lucrat 25 de ani in turnatorie si iubeste aceasta
meserie din tot sufletul lui mare, de moldovean. Dupa el s-au luat toti fratii, care nu regreta
alegerea, ba chiar ii multumesc lui Dumnezeu.
Dumitru pare cel mai harnic, e trezit cu noaptea-n cap, iar cind dau mina cu el simt
o forta teribila, o vigoare care ar face invidios pe orice culturist sau halterofil. Imediat imi
dispare din cap gluma pe care doream sa o fac: ?Pentru cine bat clopotele, Mitica??. Pe
pustiul ucenic il cheama Paul si, dupa sclipirea din ochi, iti dai seama ca este cucerit si
incintat de tot ceea ce invata - sa stapineasca metalul topit, sa dea viata unor piese unice.
Pamintul care cinta
Nu lucram cu orice fel de pamint, ci doar cu pamint adus de pe Dealul Feleacului,
un pamint special, pamintul care cinta, dupa cum spun cei din Ardeal, ne spune inginerul.
Vedeti dumeavoastra, din acest pamint special se face o matrita a clopotului si in interior,
si in exterior. Acest pamint este uns dupa aceea cu melasa si uscat cu arzatorul. Forma
este bagata in pamint, iar prin orificiul lasat deschis se toarna metalul, dupa ce acesta a
12

ajuns la omogenitatea necesara. Ca nu cumva sa existe probleme la turnare, datorita

presiunii hidrostatice a metalului, deasupra matritei, care este acoperita cu pamint, se pun
contragreutati de trei ori mai mari decit greutatea clopotului.
Clopotul trebuie lasat in pamint circa doua saptamini, ca sa se maturizeze. Racirea
este naturala si nimic nu trebuie sa tulbure procesul. Curatat de zgura si pamint, clopotul
pare o uriasa piine la picioarele muncitorilor.
Emotionati, fratii Norocel asteapta sa vada cum va suna noul clopot. Produsul
cintareste cit un taur comunal, iar toti isi fac cruce. Ionel, fratele al mare, il loveste cu o
limba metalica. Pentru control. Din el rasuna un La splendid, care iti incinta urechile si isi
inmoaie inima.
Va fi curatat prin polizare, suflat si isi va luat locul cuminte intr-o turla de biserica.
Prin dangatul sau va deveni vestitor de moarte, de sarbatoare, de inviere, de pace...
Clopote celebre
Cel mai mare clopot din lume a functionat la Moscova la Manastirea Sf. Serghie, pina la
Revolutia din octombrie 1917. Acesta cintarea 64 de tone, numai limba clopotului avind o
tona si jumatate, astfel incit era nevoie de mai multi calugari ca sa traga clopotul, al carui
sunet se auzea prin toate imprejurimile Moscovei.
Muzeul Manastirii Bistrita detine marele clopot daruit sfintului locas de Stefan cel
Mare in 1494, cu o greutate de aproximativ 800 kg, impodobit cu o inscriptie in limba
slavona si o frumoasa stema a Moldovei, realizata in genul vechilor semne heraldice
occidentale.
In Romania, Biserica Neagra din Brasov poseda cel mai mare clopot mobil din tara, de 6
tone. Clopotul Catedralei din Arad, montat anul trecut, are o greutate de 4.050 kg si
produce nota La-0. El a fost realizat la Innsbruck, in Austria, de firma Grassmayr, cea mai
renumita si mare firma de clopote din lume, cu o vechime de patru secole in acest nobil
mestesug.
Uzina de sunet a Patriarhiei
Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Romane sint chiar la marginea
Bucurestiului, pe Soseaua Oltenitei nr. 255. Acestea au o istorie zbuciumata, asemenea
vremurilor care au trecut peste noi. Infiintate in 1948, sub Patriarhul Justinian, Atelierele siau avut sediul in subsolul Minastirii Antim, la Schitul Maicilor, care a fost darimat, la
Manastirea Plumbuita, iar din 1994 se afla in actuala locatie de pe Soseaua Oltenita.
Directorul Atelierelor, preotul consilier Constantin Tulpan, are in subordinea sa circa 180
de angajati, printre care se numara si maicutele de la Manastirea Pasarea si Tiganesti,
unde se tes si croiesc vesmintele preotesti. Daca nu ai observa zecile de icoane de pe
pereti, chiar ai crede ca esti intr-o fabrica: strunguri, masini complicate, raboteze si alte
aparaturi greu de descris pentru cei nefamiliarizati cu tehnica. Chiar e o fabrica, o
adevarata uzina?, ne explica amabil parintele Radu Boraciu, directorul tehnic al Atelierelor.
Realizam practic tot ce tine de obiecte de cult, de la vesmintele preotesti pina la vase
liturgice, cruciulite, icoane, mobilier, catapetesme, crucifixuri?. Cei doi directori-preoti se
simt in largul lor in fabrica Patriarhiei, care straluceste de curatenie. Din discutiile pe care
le au cu muncitorii in timp ce vizitam fabrica, ne dam seama ca stiu totul despre productie,
distrubutie. Daca n-ar avea reverendele preotesti pe ei, cu usurinta i-ai confunda cu niste
directori de marketing.
Celebrele clopote ale lui Stefan cel Mare erau facute la Kiev. Nu putem spune cu
certitudine cind apar primele clopote facute in Romania. Trebuie urmarita faza de
industrializare pentru a depista cind au aparut primele topitorii, pentru ca o data cu armele
s-au facut si clopotele?, ne explica parintele Boraciu. Istoria consemneaza ca? marele
clopot de la Mitropolie a fost realizat in anul 1889, prin topirea tunurilor turcesti luate ca

13

prada dupa Razboiul de Independenta. Din acelasi metal, mai exact din tunurile de la
Plevna, s-a realizat si coroana Regelui Carol I.
Clopot de 1.200 de tone
Atelierele Patriarhiei au realizat din 1948 si pina in 1989 mii de clopote. De altfel,
eram singurii care puteam realiza clopote in Romania. Cel mai mare clopot realizat de noi,
la Manastirea Plumbuita, a fost de 1.200 de kilograme si este acum la Manastirea Radu
Voda. Am mai facut de 800, de 700 de kilograme cu regularitate. Si cele patru clopote de
la Ierihon, tot de noi sint facute. Sectia clopote nu au avut niciodata mai multi de 3-4
angajati. In prezent sint doi, cu multa experienta. ?Meseria s-a invatat cum se zice, din
tata-n fiu, desi n-au lucrat in familie, dar au furat meseria de la cei batrini?. Cei doi preoti
sint foarte amabili, imi ofera toate amanuntele, mai putin pretul si tehnica de lucru.
Secretul sta in compozitie si in volumul clopotului. Asa-zisele legende privind
acordatul clopotelor sint exagerari. Se mai pun mici bucati de metal, sa corecteze
dangatul, dar nu exista oameni specializati in asa ceva. Important este sa vibreze prelung,
sa tina sunetul - auitul acela, de dupa lovitura. Se stie ca pentru clopote se foloseste
pamint de pe Dealul Feleacului, care este cel mai bun. Dar nu putem sa va spunem aliajul,
e un secret, iar pretul la fel. Oricum totul se face pe baza de contract, clopotul se ridica
prin receptie. Facem cam 100 pe an si oferim garantie.
Preotii au o mare suparare. ?Dupa Revolutie, s-au apucat toti sa faca clopote, chit
sa se pricepeau sau nu. Acum se fac peste tot: la IMGB, la Tirgu-Mures... Unii au venit la
noi pentru returnat, sunau clopotele aiurea...Ma rog, unii nici nu stiu ca exista Legea 103,
din 1992, care ne da numai noua dreptul sa facem clopote. Parohiile, fiind persoane
juridice, pot cumpara de unde vor. Acum s-a mai indreptat treaba?.
Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/taina-clopotelor-641929.html

Pentru cine bat clopotele?

miercuri, 18 noiembrie 2009
Clopotele sunt folosite la toate popoarele lumii. La inceput
aveau un rol social, apoi au dobandit un rol religios. De
pilda, in Antichitatea greaca si romana, clopotele anuntau
deschiderea unor piete, mai ales de peste, si a bailor
publice. Dupa Edictul din Milano din anul 313, care
conferea libertatea de expresie a tuturor religiilor,
clopotele incep sa semnaleze inceputul liturghiilor. In timp
de razboi, clopotele isi schimbau dramatic destinatia, fiind
topite si transformate in tunuri. Principala lor functie a fost
definita de un poet roman anonim in urmatorul vers: Ii strang pe cei vii, ii plang pe
morti, alung fulgerele.
Lucifer strivit de sunete
Biserica Notre-Dame de Tyn din Praga (vechiul oras) a fost inzestrata in 2008 cu noi
clopote. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, nazistii au rechizitionat cele 3
clopote originale ale turnului de nord, pentru cel de-al Treilea Reich. Sunetele lor
dominau piata vechiului oras alaturi de giganticul clopot denumit Maria, aflat in
clopotnita turnului din sud. Un loc istoric marcat de un magnific colaj de stiluri
arhitectonice, ale palatului si caselor. O insemnatate deosebita o are noul clopot,
Arhanghelul Mihail, al carui rol e acela de a distruge ingerii decazuti si pe insusi
Lucifer, simbolizand totodata nevoia de pace. Instalarea clopotelor a insemnat o
operatie complexa din punct de vedere tehnic, dupa realizarea de calcule aprofundate.
14

Uriasul din Kremlin

Cel mai mare clopot din lume se afla expus intr-un muzeu din Kremlin. Dateaza din
1735 si cantareste 216 tone. Tot la Kremlin se afla Tsar Kolokol (Tarul clopotelor)
cantarind 160 de tone, avand o inaltime de 6,14 metri si un diametru de 6,6 metri. 200
de oameni au muncit la fabricarea sa, la cererea tarinei Anna Ire. Este acoperit cu
portrete si texte dar din pacate e spart. In urma unui incendiu din 1737, o bucata de 11
tone s-a desprins de clopot in timp ce se afla in groapa de turnare. O uriasa lespede
de piatra a cazut peste el crapandu-l. Socul termic dintre foc si apa de extinctie i-a fost
fatal. In 1836 a fost scos din groapa si amplasat langa turnul lui Ivan cel Mare.
Dangate pentru linistea noastra
Cele mai vechi clopote din tara noastra dateaza din secolul XIV si se afla in bisericile
din Santana Nirajului, judetul Mures, in Seica Mare din apropiere de Sibiu si in
manastirea Cotmeana, din comuna Cotmeana, judetul Arges. Cel mai mare clopot,
care se afla la Patriarhie, a fost realizat in 1889 din tunurile turcilor capturate in timpul
razboiului de independenta din 1877-1878. Recent restaurat, acesta bate alaturi de
alte patru clopote importate din Austria, sunetele lor fiind armonizate in gama dupa un
secret pastrat de 14 generatii. Actionarea lor se face cu ajutorul unui calculator cu
receptor GPS.
DORIN MARAN
Sursa: http://www.revistamagazin.ro/content/view/7420/30/

Sunetul care trezete la rugciune

Sunetele clopotelor simbolizeaz glasul lui Dumnezeu i al slujitorilor si, care
cheam oamenii la rugciune. De aceea, nainte de a fi instalate n clopotnie, ele sunt mai
nti binecuvntate i sfinite n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Clopotele au
o istorie interesant i foarte ndelungat, regsindu-se n toate culturile i religiile lumii.
Primele clopote au aprut cu mult nainte de cretinism, n China antic, cu 5.000 de ani
nainte de Hristos, iar de acolo s-au rspndit i n Imperiul Greco-Roman.
Cretinii n-au folosit clopot pn n anul 313
n ceea ce-i privete pe primii cretini, dup cum se tie, triau sub persecuii i se
adunau pe furi la slujbe n catacombe, fapt pentru care clopotul era exclus din cult, cci iar fi dat de gol. Ba chiar era identificat cu pgnismul, fiind folosit la venerarea zeilor.
n primele comuniti cretine din Rsrit i cele din Africa, anunarea unei slujbe viitoare
se fcea de ctre diaconi, dar dup ce Constantin cel Mare a dat libertate cretinismului,
n anul 313, lucrurile s-au schimbat, treptat-treptat, fiecare basilic avnd i clopote pentru
a putea vesti cu sunet mare, la lumina zilei, credina cretin.
"arul clopotelor" din Kremlin
Cel mai mare clopot din lume se afl ntr-un muzeu din Kremlin i dateaz din
1735, avnd o greutate de 216 tone. Tot la Kremlin se afl i "arul clopotelor", de 160 de
tone, avnd o nlime de 6,14 metri i un diametru de 6,6 metri. La fabricarea lui au
muncit 200 de oameni. Este ntr-adevr deosebit, fiind acoperit cu multe portrete i texte.
Povestea lui este puin trist, ntruct n urma unui incendiu din 1737, o uria bucat de
piatr a czut peste el crpndu-l.
Cele mai vechi de la noi
15

Cele mai vechi clopote din ara noastr, pstrate pn astzi, dateaz din secolul
al XIV-lea i se afl la bisericile de la Sntana Nirajului, eica Mare i la Mnstirea
Cotmeana. Din prima jumtate a secolului al XV-lea, menionm un clopot de la biserica
romano-catolic din Cristur i dou de la Mnstirea Cozia, acestea din urm datnd din
1403 i, respectiv, din 1413. Mai numeroase sunt clopotele care s-au pstrat din a doua
jumtate a secolului al XV-lea, n special cele moldoveneti, druite de tefan cel Mare
mnstirilor: Putna, la 1484 i 1490; Vorone, la 1488; Bistria, la 1490 i 1494. Nici unul
din aceste clopote nu se afl n uz, fiind doar exponate de muzeu, mrturie a vremurilor
trecute i a credinei noastre.
Celebra fabric Grassmayr
n Europa, cele mai faimoase clopote sunt turnate la fabrica de "Grassmayr" din
oraul austriac Innsbruck. Bartlme Grassmayr este ntemeietorul acesteia, dup ce n
1599 s-a ntors dintr-o cltorie de ucenicie pe lng meteri vestii. n acel an a turnat
primul clopot, iar de atunci, fabrica familiei Grassmayr a tot fcut clopote pentru marile
catedrale ale Europei i pentru turnurile unor orae vestite. Cunotinele despre turnarea
clopotelor au fost pstrate cu sfinenie de membrii familiei austriece de atunci i pn azi,
adic de 14 generaii, aa nct numai la Innsbruck se fabric clopote ce sunt perfect
armonizate. Clopotele Grassmayr binevestesc pe Dumnezeu din clopotniele bisericilor din
peste 100 de ri, inclusiv de la Catedrala patriarhal din Bucureti, ncepnd cu anul
2007. n atelierele Grassmayr se afl i un muzeu cu exemplare realizate att aici, ct i n
alte pri ale lumii, fiind expus i un clopot din China, datnd din anul 3.000 .Hr. De
asemenea, exist acolo i o bibliotec tematic, ce cuprinde printre altele o enciclopedie a
clopotelor de 1.000 de pagini. Muzeul familiei Grassmayr din Innsbruck se bucur de
vizitatori din toate colurile lumii.
Inscripii frecvent folosite
Clopotele se fac, n general, din bronz, prin turnare n anumite tipare, avnd forma
unui pocal aezat cu gura n jos. Suprafaa exterioar a clopotelor poate fi decorat - fie
direct din turnare, fie prin operaii ulterioare cu anumite desene sau cu nscrisuri. Printre
cele mai folosite sunt versetele latine: "Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango" ("Pe vii
i chem, pe mori i plng, fulgerele frng"). O alt inscripie n latin, ntlnit foarte
frecvent n Apus, este aceasta: "Laudo deum verum, plebem voco, congrego clerum;
defunctos plango, fulmina fugo, festa decoro", adic "Laud pe Dumnezeu cel adevrat,
chem mulimea, adun clerul; i plng pe mori, alung fulgerele, nfrumuseez srbtorile".
Cu aceasta se arat toate utilizrile ce se dau clopotelor.
Sursa: http://ziarullumina.ro/documentar/sunetul-care-trezeste-la-rugaciune

De cnd serviciile divine sunt anunate prin dangt de clopot

Dup promulgarea Edictului de la Milano, din 313, care proclama libertatea cultului
cretin, n tot cuprinsul Imperiului roman s-au adoptat noi mijloace pentru anunarea
serviciilor religioase, cum ar fi trmbia, toaca de lemn, toaca de fier etc. Spre sfritul
secolului al IV-lea i fceau apariia primele clopote, care, potrivit unor izvoare, ar fi fost
inventate de Paulin din Nola (353-431). n limba italian, clopotele se numesc campane,
de la numele regiunii n care au fost inventate, iar construciile destinate s le
adposteasc, campanile (clopotnie).
16

Introducerea clopotelor n uzul vieii bisericeti s-a petrecut pe la nceputul

secolului al VII-lea, fiind atribuit episcopului roman Sabinian. Generalizarea utilizrii lor a
evoluat pn prin secolul al VIII-lea, n Apusul Europei, i pn prin secolul al IX-lea, n
Rsrit. De atunci, vestirea slujbelor se face paralel prin btaia clopotelor i a toacei.
Clopotele se execut, n general, din bronz, prin turnare n tipare corespunztoare.
Forma lor este oarecum stereotip, aprnd mai ntotdeaun ca nite pocale aezate cu
gura n jos. Mrimea i greutatea acestora sunt ns variabile, ele putnd cntri de la
cteva kilograme pn la mii, zeci de mii i chiar sute de mii de kilograme. De exemplu,
arul clopotelor, de la Kremlin, care dateaz din anul 1735, cntrete dou sute de mii
de kilograme i este cel mai mare clopot din lume.
Cele mai vechi clopote din ara noastr
Cele mai vechi clopote din Romnia, care mai exist i astzi, dateaz din secolul
al XIV-lea i se pstreaz la bisericile de la Sntana Nirajului, eica Mare i Cotmeana.
Mai pot fi menionate, ca vechime, un clopot de la biserica romano-catolic din Cristur
(prima jumtate a secolului al XV-lea) i dou de la Cozia, acestea din urm datnd sigur
din 1403, i respectiv, din 1413. Din a doua jumtate a secolului al XV-lea s-au pstrat mai
multe clopote, n special cele druite de Sf. Voievod tefan cel Mare mnstirilor: Putna,
la 1484 i 1490; Bistria, la 1490 i 1494. Pe acesta din urm, la cererea voievodului, s-a
inscripionat stema rii. i Mnstirii Vorone ctitorul ei i druia, n 1488, dou clopote
fcute din bronz, cruia i s-a adugat argint i aur, fcndu-le s sune cu un timbru grav i
ptrunztor. Din pcate, nici unul dintre aceste clopote nu s-a pstrat intact pn-n zilele
noastre, toate dogindu-se cu vremea, motiv pentru care au fost scoase din funcie sau
prefcute de mai multe ori.
La dangtele Bugi rsunau munii
n muzeul Mnstirii Putna sunt expuse mai multe clopote foarte vechi. Clopotul
mare, zis Buga, este executat din bronz i decorat prin turnare, are 1.565 de kilograme i
dateaz de la 1484, fiind turnat la porunca ctitorului mnstirii, Sfntul Voievod tefan cel
Mare. De-a lungul vremii, acest clopot s-a dogit i a fost returnat de mai multe ori. Se pare
c denumirea acestui mare clopot este, de fapt, o porecl, determinat att de proporiile
sale, ct i de sunetul su. n slavon, substantivul bug nseamn buhai sau taur, deci
o fiin puternic i de mari dimensiuni, iar verbul bugati nseamn a tu-na, a bubui,
asemenea dangtelor Bugi, despre care se spune c fceau s rsune munii. Legenda
spune c clopotul Buga a sunat de la sine n noaptea de 12/13 octombrie 1777, cnd turcii
l-au ucis mielete, la Iai, pe Grigore al III-lea Ghica, pentru c protestase mpotriva
rpirii Bucovinei de ctre austrieci.
Solul bucuriei
Un alt clopot aflat n muzeul mnstirii i care prezint interes, datorit, n primul
rnd vechimii este sale, este Blagovistnicul, care dateaz de la 1490 i cntrete 318 kg.
A fost druit tot de tefan cel Mare i este un clopot simplu, turnat n bronz n form
clasic, fr decoraii.
Dogindu-se cu timpul, Blagovistnicul a fost scos din funciune, fr s fi fost
prefcut vreodat. Numele su vine din slavon i nseamn vestitorul de bine sau solul
bucuriei.
Cel de-al treilea clopot, pies de muzeu la Putna cntrete 1.150 de kilograme i
a fost druit, n anul 1530, de Petru Rare Mnstirii Putna. Uerul a fost returnat la 1885
i atribuit greit, prin noua inscripie romneasc, principelui tefan. Se afl n stare de
funciune, la al doilea etaj al clopotniei. Cuvntul uer desemna, n Moldova medieval,
funcia unui anumit dregtor, care avea obligaia s ntmpine, s anune i s conduc
solii la domnul rii. Fiind tras, probabil, cu prilejul sosirii la Putna a unor oaspei de
17

seam, clopotul lui Petru Rare a dobndit cu vremea acest nume. (sursa principal: siteul Mnstirii Putna)
Un clopot de 6.300 kg n turnul Bisericii Negre
Cel mai mare clopot din Romnia se afl n turnul sudic (nalt de 65 de metri) al
Bisericii Negre din Braov. Boancnul are 6.300 de kilograme. Datorit dimensiunilor sale
(peste 89 m lungime), Biserica Neagr este cel mai mare edificiu religios amplasat ntre
Viena i Istanbul. A primit acest nume n urma incendiului din 1689, cnd zidurile
impozante i-au fost nnegrite de fum.
Constituie unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Braovului i ale
Transilvaniei.
Sursa: http://ziarullumina.ro/documentar/de-cand-serviciile-divine-sunt-anuntate-prindangat-de-clopot

Secretele clopotelor austriece Grassmayr

Cele mai frumoase biserici din lume au i cele mai renumite clopote, realizate n
ateliere vechi, n care se pstreaz nc tainele turnrii perfecte. Printre puinele ateliere
care funcioneaz i astzi n Europa i duc mai departe o veche tradiie i o motenire de
familie se afl i cel de la Tirol, Austria. De aici au ieit clopote care ncnt, prin sunetele
emise, credincioi din toat Europa.
De peste 400 de ani, la Tirol, un orel din Austria, funcioneaz o renumit
turntorie de clopote. Aici s-au nscut, de-a lungul timpului, clopotele care rsun astzi
pe lng cele mai renumite catedrale i biserici ale Europei. Motenind de la ntemeietorul
atelierului, Bartlme Grassmayr, secretele unei meserii pe ct de istovitoare pe att de
satisfctoare, cele 14 generaii de turntori de clopote au pstrat cu sfinenie rigorile unei
astfel de ndeletniciri i au adaptat metodele de lucru n funcie de cerinele epocii
respective i de evoluia tehnologic. n zilele noastre, vechea turntorie austriac este o
firm renumit n ntreaga Europ, patronat de urmaii lui Grassmayr, care duc mai
departe, prin metode moderne, vechile tehnici de turnare a clopotelor.
Mesagerul din Tirol
Micul ora austriac de la poalele Munilor Alpi adpostete, din 1997, unul dintre
cele mai reprezentative i mai frumoase clopote pe care meterii de la Grassmayr le-au
realizat n atelierele austriece. Clopotul Friedensglocke - Peace Bell, sun n fiecare zi, la
ora 17:00, pe vile Munilor Alpi. Clopotul pcii a devenit un simbol al zonei, al buneinelegeri dintre locuitorii acestui frumos ora.
Puritatea aliajului
Condiia principal, pentru ca un clopot realizat n atelierul Grassmayr s scoat
sunete ct mai muzicale, este puritatea aliajului, a materialului din care viitorul clopot va fi
turnat. Aceasta pentru c eventualele impuriti vor avea o influen negativ asupra
sonoritii clopotului respectiv. Aliajul de bronz pentru clopote, utilizat de turntoria
Grassmayr, este format din 78% cupru electrolitic, cu puritatea de 99,99%, i 22% staniu
electrolitic, cu aceeai puritate. n cazul clopotelor mai mici, de pn la 60 kg, aliajul
utilizat este mai bogat n staniu, ceea ce le ofer o muzicalitate aparte.
Calcule exacte
18

Un alt secret al clopotelor Grassmayr l constituie turnarea n sine. Meterii de aici

realizeaz n prealabil o schi cu forma clopotului, calculnd cu exactitate forma, n
funcie de dimensinile clopotului. Dup dimensiunile i calculele specialitilor se realizeaz
forma de turnare din argil. Momentul culminant este cel n care, aliajul, nclzit la o
temperatur de 1.150 de grade Celsius, este turnat n forma clopotului. Urmeaz o etap
i mai important, anume rcirea controlat, ntr-o foarte lung perioad de timp.
Armonia interioar
Pentru ca un clopot s fie frumos, cu un timbru plcut i care s emit sunete
armonizate, este nevoie ca acesta s aib un profil pe msur. Clopotele Grassmayr sunt
adevrate instrumente muzicale, prin structura lor complex genernd mai multe tonaliti.
Spre exemplu, clopotele mari au pn la 50 de tonaliti diferite. Sunetul generat de un
clopot Grassmayr se compune din urmtoarele trepte muzicale: Fundamentala, Octava
Inferioar, Qvinta, Tera i Octava Superioar, toate realizate de aisprezecime de
semiton. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre armonizarea clopotelor unei biserici
dect n cazul n care armonia interioar a sunetelor fiecrui clopot n parte este aproape
de perfeciune.
Tehnici moderne
Redarea fiecrei note muzicale corespunde unei zone interioare a clopotului. Prin
controlul strict al grosimii pereilor unui clopot, de la coroan pn la baz, atunci cnd
limba atinge punctul de lovire, fundamentala i armonicile sunt generate n zonele n care
au figurat, cu mare precizie, dup diapazon, conform normei europene n domeniu, numit
norma Limbourg. Nerespectarea acestor reguli duce la dezarmonizarea clopotelor. Cu
ajutorul tehnicii, a computerului, sunetele clopotelor pot fi controlate, nct pot fi alese
dup note, din semiton n semiton, pentru a realiza un instrument muzical format din
clopote armonizate.
Acordajul clopotelor
O tehnic minuioas i extrem de important este cea prin care, n mod
tradiional, se modific profilul clopotului, dup turnare, pentru a obine note muzicale
juste. Vechea referin muzical de la 1859, spre e-xemplu, era de 435 Hz, la 1939 de 440
Hz, iar cea de la orchestrele simfonice este de 442 Hz. Alegerea unei referine este foarte
important, pentru ca toate clopotele s fie acordate individual n raport cu aceast
referin. Nu se poate concepe extensia clopotelor unei biserici fr analiza sonor a
clopotelor existente i alegerea celor noi, n funcie de tonalitile gsite.
Decoraiuni i tehnici de acionare
Pe lng rigorile tehnice, meterii de la Grassmayr consider c simbolistica unui
clopot i confer acestuia, n timp, o importan istoric. De aceea, fiecare clopot este
mpodobit cu decoraiuni sau este personalizat. Realizate iniial din cear, aceste
ornamente se transpun n forma de turnare. De asemenea, clopotele austriece pot fi
acionate fie prin metoda tradiional, dar i cu noile tehnici de acionare, aprute n ultimii
ani. Astfel, cumprtorii pot beneficia de dispozitive electrice i electronice de btaie a
clopotelor, de sisteme de radiopilotare, de dispozitive de btaie, de clopote cu alimentare
solar sau de vechile accesorii pentru acionarea manual a clopotelor.
Apel Industries - firma care aduce clopotele austriece n Romnia
Clopotele turnate n atelierele Grassmayr pot fi achiziionate i n Romnia, prin
firma Apel Industries din Arad, condus de dl. Corneliu Revencu. Iniial, firma s-a ocupat
de producerea ceasornicelor pentru biserici. Firma ardean a fost prezent la trgurile de
obiecte bisericeti din ar, organizate n ultimii ani, iar cei interesai au avut posibilitatea
19

s vad cteva dintre clopotele realizate n atelierul austriac. Am fost rugat , cu civa ani
n urm, de reprezentani ai Bisericii Ortodoxe, s caut vechea turntorie de clopote din
Imperiul Austro-Ungar. Am gsit acest atelier de la Tirol, singurul care a supravieuit, i am
luat legtura cu ei. Ceva mai trziu, am devenit reprezentantul lor n Romnia, ne-a
declarat dl. Corneliu Revencu.
Sursa: http://ziarullumina.ro/documentar/secretele-clopotelor-austriece-grassmayr

Pe Dealul Patriarhiei vor rsuna clopote noi

Turnarea unor clopote este un eveniment unic n viaa unei biserici sau a unei
comuniti, datorit duratei lungi de via a acestora. Cele mai multe pot fi folosite cteva
sute de ani, ns unele au o durat de via chiar i de aproape o mie de ani. Din
primvara acestui an, au nceput ample lucrri de restaurare a Catedralei patriarhale, n
acelai timp avndu-se n vedere i achiziionarea a patru noi clopote care le vor nlocui
pe cele vechi, deteriorate, din clopotnia de pe Dealul Patriarhiei. Cele patru clopote au
fost binecuvntate, dup o veche rnduial liturgic pstrat cu strictee n Ortodoxie, de o
delegaie a Patriarhiei Romne, n timpul turnrii lor la celebra turntorie de clopote
Grassmayr, din Innsbruck - Austria.
Anul acesta se mplinesc 350 de ani de cnd Biserica actualei Catedrale
patriarhale, ctitorit de voievodul rii Romneti, Constantin erban Basarab (16541658), a fost sfinit de patriarhul Macarie al Antiohiei i al ntregului Orient, mpreun cu
mitropolitul tefan al rii Romneti i cu episcopii de Rmnic i de Buzu. Civa ani
mai trziu, s-a mutat aici, de la Trgovite, i reedina Mitropolitului rii Romneti, n
timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). n anul 1925, aceast biseric a
devenit Catedral patriarhal, fiind simbolul Patriarhiei Romne.
Delegaie trimis de Patriarhie pentru a binecuvnta clopotele
Din primvara acestui an, au nceput ample lucrri de restaurare a Bisericii
patriarhale, dar, n acelai timp, s-a avut n vedere i achiziionarea a patru noi clopote,
care vor fi instalate n clopotnia ridicat de Sfntul Voievod Constantin Brncoveanu n
anul 1698, la rsrit de altarul bisericii, unde s-a aflat, odinioar, poarta de intrare n
mnstirea ce poart hramul Sfinii mprai Constantin i Elena. De aici, bucuretenii au
auzit clopotele btnd, chemndu-i pe cei vii la rugciune (vivos voco), plngndu-i pe cei
mori (mortus plango) i izgonind fulgerele i norii pe timp de furtun (fulgura frango),
vreme de trei veacuri i jumtate. Acestea sunt ns funciile unor clopote obinuite.
Clopotele Catedralei mitropolitane, mai apoi patriarhale, au btut ns n momente unice
ale istoriei noastre: la ntronizrile mitropoliilor i patriarhilor, dar i la moartea acestora, la
investirea domnilor rii Romneti sau atunci cnd ara a fost cuprins de bucurie sau de
tristee.
n luna iulie a acestui an, cu aprobarea i binecuvntarea Preafericitului Printe
Patriarh Daniel, a nceput turnarea a patru clopote ce vor nlocui pe cele vechi, deteriorate,
din clopotnia de pe Dealul Patriarhiei. Delegaia trimis de Preafericirea Sa la Innsbruck
(Austria), pentru a binecuvnta turnarea clopotelor, o veche rnduial liturgic pstrat cu
strictee n Ortodoxie, a fost format din: Preasfinitul Varsanufie Prahoveanul, EpiscopVicar al Arhiepiscopiei Bucuretilor, pr. dr. Gheorghe Ispas, Consilier Patriarhal la Sectorul
Catedrala Mntuirii Neamului i pr. conf. dr. Daniel Benga, prodecan al Facultii de
Teologie Ortodox Patriarhul Justinian a Universitii din Bucureti. Delegaia a fost
nsoit de domnul inginer Corneliu Revencu, directorul S.C. APEL INDUSTRIES S.R.L.
20

Arad, reprezentantul firmei Grassmayr pentru ara noastr, care se va ocupa de montarea
i armonizarea clopotelor.
Pummerin - simbol al pcii i al libertii n Austria
Dup strbaterea Romniei i a Ungariei, delegaia a ajuns la Viena, unde a vizitat
celebrul Dom al Sfntului tefan, simbolul Vienei i al Austriei, din al crui turn de nord
bate, la momente deosebite, celebrul clopot numit Pummerin, cu o greutate de peste 20
de tone. Acesta este cel de-al treilea clopot ca greutate din Europa, fiind tras numai de
Anul Nou, cnd se transmite n direct la Televiziunea austriac, i la marile srbtori
catolice. Clopotul a fost, iniial, turnat n 1711, dup eliberarea Vienei de asedierea turcilor
din anul 1683, din 180 de tunuri cucerite de la turci. Dup distrugerea lui n ultimele zile
ale celui de-al Doilea Rzboi Mondial, clopotul a fost returnat n 1951, aflndu-se, azi, sub
verificarea i supravegherea atent a firmei Grassmayr.
ntlnirea cu acest clopot i istoria lui ne pune n faa unei teme fundamentale
pentru existena clopotelor: clopotele i rzboiul. Pe timp de rzboi, clopotele sunt topite i
se fac din ele tunuri i arme, n vreme ce, pe timp de pace, se topesc tunurile pentru a se
face din ele clopote. Foarte adesea se ntlnete pe clopote inscripia: Pacea s fie primul
lui sunet. Dup al Doilea Rzboi Mondial, s-au turnat clopote cu inscripia: Cine se atinge
de mine, pierde rzboiul, acesta este un lucru probat de dou ori (n limba german sunt
dou versuri cu rim: Wer mich berhrt, den Krieg verliert, zwei mal schon ausprobiert).
Clopotul este un simbol al pcii i al libertii. El vestete pacea i este aductor de pace.
Dup veacul al 15-lea, odat cu dezvoltarea tunurilor, cea mai dorit prad de rzboi era
format din clopote. Clopotele sau banii era strigtul care a nsoit armate ntregi pn la
finele veacului al XIX-lea.
Pe valea Dunrii, pn la Innsbruck
Din Viena, delegaia a strbtut frumoasa vale a Dunrii din Austria, care se
ntinde ntre Capital i Linz, trecnd pe lng abaii medievale, mnstiri construite n stil
baroc, pajiti nverzite i mici sate situate de-a lungul malurilor. De la Linz, drumul trece pe
lng Salzburg, continundu-se pe valea Innului, ru pe care este situat i oraul
Innsbruck (numele nseamn podul peste Inn). Capitala Tirolului este unul dintre cele mai
frumoase orae de mrimea sa din ntreaga lume, versanii abrupi ai Alpilor ridicndu-se
la nord de ora, ca un zid tremurtor albastru-verzui, nvluit adesea n nori. Rspntie
comercial a drumurilor de peste Alpi, care unesc toate punctele cardinale ale Europei,
Innsbruckul i-a pstrat aerul de ora vechi, chiar dac este impregnat de spiritul
barocului. Orice tur al oraului include i celebra turntorie de clopote Grassmayr, unde,
anual, vin mii de turiti din ntreaga lume, pentru a participa la turnarea clopotelor i pentru
a vizita frumosul muzeu al firmei. Vizitatorii sunt ndemnai s vad, n apropierea
Innsbruckului, n localitatea Msern, Clopotul Pcii (The Peace Bell, Friedensglocke, La
cloche de la paix, La campana della pace), realizat n 1997 de ctre firma Grassmayr,
avnd o greutate de 10.180 kg, care sun prelung n fiecare zi la ora 17:00, n semn de
bun nelegere ntre locuitorii ntregului inut al Alpilor.
Turntoria de clopote Grassmayr
La Turntoria de clopote Grassmayr s-a aflat i delegaia romn n ziua de 23
iulie 2008, cnd au fost turnate cele patru clopote ale Patriarhiei Romne. n timp ce erau
fcute ultimele pregtiri pentru turnarea aliajului de cupru i staniu n formele de lut,
pregtite cu atenie timp de ase sptmni, s-a nceput slujba de binecuvntare a
turnrii, n care Domnul a fost ludat i rugat s binecuvnteze clopotele ce vor fi turnate
spre slava Numelui Su cel Sfnt, pentru ca glasul sunetului lor s-i ntreasc pe
credincioi n evlavie i credin, pentru a birui dumnia satanei, i s alerge la rugciune
n Biserica Sa cea sfnt. Slujba a fost oficiat de Preasfinitul Varsanufie Prahoveanul,
21

alturi de pr. Gheorghe Ispas i pr. Daniel Benga. Preasfinitul Varsanufie s-a rugat ca prin
glasul clopotelor acestora s se potoleasc furtunile, vnturile i grindinele, spre slava lui
Dumnezeu i mntuirea oamenilor. Pe lng clericii din delegaie, toi angajaii prezeni ai
firmei au rostit rugciunea Tatl nostru, evenimentul ncheindu-se prin cntarea
prochimenului nvierii Domnului: Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu
eti Dumnezeu, Care faci minuni.
Clopotele turnate au urmtoarele caracteristici tehnico-muzicale: 1. 145,
do#(reb1), 1.850 kg; 2. 132, re#(mib1), 1.390 kg; 3. 108, fa#(solb1), 745 kg; 4. 86,
la#(sib1), 380 kg. Nu a fost schimbat clopotul de 9 tone, acordat pe nota DO#. Pentru
acest clopot a fost schimbat sistemul de acionare cu unul nou, foarte performant.
Dup turnarea celor patru clopote, care vor trebui s intre n armonie cu un al
cincelea clopot (cel mai mare dintre ele), Preasfinitul Varsanufie Prahoveanul a oferit
familiei Grassmayr o icoan cu Maica Domnului din partea Preafericitului Printe Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, ca semn al preuirii i ca binecuvntare. Familia
Grassmayr a mulumit delegaiei romne, exprimdu-i bucuria i onoarea de a fi turnat
clopotele celei mai nalte instituii bisericeti din Romnia.
La eveniment au participat cteva zeci de cretini din ntreaga lume, care au auzit
pentru prima dat de Ortodoxia romneasc.
Secretele clopotelor familiei Grassmayr
Ceea ce uimete la Familia Grassmayr este credina i relaia vie pe care o are cu
Dumnezeu, Cruia i ncredineaz n rugciune fiecare turnare de clopot, neuitnd a-L
preaslvi dup reuita acesteia. La fel ca i Ordinul Iezuiilor, care au ca motto al ntregii
lor lucrri Omnes ad majorem Dei gloriam (Totul spre o mai mare slav a lui Dumnezeu),
Familia Grassmayr i-a ales ca sintagm a lucrrii pe care o desfoar primele cuvinte
notate n jurnalul de cltorie al lui Bartlme Grassmayr, unul dintre strmoii familiei
Grassmayr, Soli Deo Gloria (Numai lui Dumnezeu slav). Dup ce acesta i fcuse
ucenicia mai muli ani n diferite locuri din lume, ntors n anul 1599 n Tirol, a turnat primul
clopot, ca piatr de temelie pentru afacerea familiei Grassmayr. Cunotinele despre
turnarea clopotelor au fost cu grij pstrate de-a lungul celor peste 400 de ani trecui de
atunci, mbogite cu noi descoperiri i transmise din tat n fiu ca o motenire, de-a lungul
celor 14 generaii.
Secretul clopotelor Grassmayr este pstrat de atunci cu mare grij de ctre
urmai, astfel c acestea bat azi pe toate continentele lumii, n peste 100 de ri. Procesul
de realizare al unui clopot ncepe cu calcule matematice i muzicale, se continu cu
realizarea formei de crmid i lut n care se toarn bronzul i se ncheie cu ndeprtarea
lutului uscat, dup un proces de ntrire a aliajului care dureaz zile, uneori sptmni.
Calculele Grassmayr furnizeaz dimensiunea clopotului care se transpune pe un ablon,
cu ajutorul cruia se realizeaz forma de turnare din argil. La turnarea clopotului, pasul
decisiv l constituie momentul n care aliajul, nclzit la o temperatur de 1.150 de grade
Celsius, curge n forma clopotului. O influen aparte asupra calitilor clopotelor
Grassmayr o are rcirea controlat, ntr-o foarte lung perioad de timp. Clopotele
Patriarhiei Romne trebuiau s rmn n formele n care au fost turnate mai mult de o
sptmn, n funcie de mrimea fiecruia.
Puritatea aliajului este o condiie indispensabil pentru a obine un clopot de
calitate. Prezena impuritilor are o mare inciden asupra timbrului i sonoritii
clopotelor. Aliajul de bronz pentru clopote, utilizat de turntoria Grassmayr, este urmtorul:
78% cupru electrolitic cu puritatea electrolitic de 99,99%; 22% staniu electrolitic cu
puritatea de 99,99%; impuriti <0,1% (plumb i zinc).
Clopotele Grassmayr - instrumente muzicale

22

Clopotele firmei din Tirol sunt adevrate instrumente muzicale, genernd, prin
structura lor complex, mai mult de 50 de tonaliti diferite. Sunetul generat prin lovirea
unui clopot Grassmayr se compune n principal din octava inferioar, qvinta, tera i
octava superioar, toate realizate cu o precizie de aisprezecimi de semiton. Cea mai
important este armonizarea tonurilor n interiorul unui clopot, ct i a mai multor clopote
ntre ele, n cadrul unei clopotnie mai mari. n natur, se ntlnesc zgomote i sunete.
Clopotele Grassmayr reuesc s realizeze cu prisosin mai multe tonuri muzicale, ct i
armonia acestora.
Pentru realizarea unui clopot ca instrument muzical, este nevoie att de o
proiectare perfect a mrimii, grosimii, nlimii etc. ale acestuia, ct i de acordarea
clopotului, o tehnic a meseriei tradiionale care const n modificarea foarte lejer a
profilului clopotului dup turnare, cu scopul de a obine note muzicale juste. n cazul
clopotelor sau carilonurilor Grassmayr, acordajul individual dup referin este obligatoriu.
Nu se poate concepe extensia clopotelor unei biserici fr analiza sonor a clopotelor
existente i alegerea celor noi, n funcie de tonalitile gsite. Fiecare clopot este testat
nainte de livrare cu un program de analiz sonor i este acordat. De regul, Grassmayr
toarn clopotele din semiton n semiton, pe trei game, ceea ce semnific 40 de clopote de
la 22 kg la 17,5 tone. n mod special, pot fi turnate i clopote de maximum 50 de tone.
Acionate cu ajutorul unui calculator, echipat cu anten GPS
Fiind o turntorie care se respect, Grassmayr asigur ntreaga tehnic de
acionare a clopotelor aflate n clopotni. Nucleul central al acestei tehnici l constituie un
calculator de proces, echipat cu anten GPS i telecomand GSM. Interfaa cu fiecare
clopot asigur 3 viteze pentru mersul nainte i una de frnare, ct i urmrirea perioadei
libere de oscilaie a clopotului, care este un pendul i a crui ascilaie trebuie respectat.
Acest feedback este important nu doar la controlul acionrii motorului, ci i la frnarea
automat a clopotului n cazul unei anomalii (ruperea unui urub, ruperea lanului,
cutremur etc.).
Tehnica de acionare este produs n Trinegen (Elveia), de ctre Firma Muff, care
are o vechime de ase generaii n domeniu.
Firma Apel Industries din Arad reprezint de mai mult de ase ani firmele Grassmayr i
Muff n Romnia, oferind consiliere, execuie, montaj i service n Romnia i Republica
Moldova. Pentru clopotnia Patriarhiei Romne, n care vor suna cinci clopote, armonia
tonurilor i a cntrii a fost gndit de domnul inginer Corneliu Revencu, dimpreun cu pr.
prof. dr. Constantin Drguin, dirijorul Coralei Patriarhale.
Clopotele Catedralei patriarhale din Bucureti au o semnificaie ndoit. Ele sunt un
fel de mesaj sonor, adresat urbi et patriae, cetii i rii. Atunci cnd sun, ele cheam
ntreg oraul, dar i ntreaga ar la rugciune, pentru c de aici se vor transmite la Radio
TRINITAS i la TRINITAS TV slujbele i evenimentele Bisericii noastre. Clopotele turnate
la Innsbruck, prin purtarea de grij a Preafericitului Printe Patriarh Daniel, vor suna spre
slava lui Dumnezeu i spre bucuria oamenilor sute de ani, din clopotnia Patriarhiei
Romne.
Simbol al vestirii Evangheliei
Pornindu-se de la exegeza Vechiului Testament, unde trmbiele chemau poporul
la rugciune, clopotele au fost considerate simbol al vestirii Evangheliei. Printele
Alexander Schmemann, n celebra sa lucrare Euharistia - Taina mpriei, considera c
Sfnta Liturghie este, n primul rnd, o Tain a Adunrii. Hristos a venit pentru ca pe fiii
mprtiai ai lui Dumnezeu s-i adune ntr-una (Ioan 11, 52). Atunci cnd clopotele ne
cheam, n fiecare duminic i srbtoare, nu ne ducem pentru rugciunea individual, ci
pentru ca s ne adunm n Biseric. Primul sens al cuvntului biseric nu este locaul de

23

piatr, ci adunarea noastr n numele lui Hristos. Astfel, chemarea clopotelor este glasul
lui Dumnezeu, prin care i adun Biserica sa din cele patru vnturi.
Sunetul clopotului este glasul lui Dumnezeu. El puncteaz timpul, fcnd ca acesta
s nu fie timp fr sens, ci timp punctat de sensul istoriei lui Dumnezeu cu lumea. Atunci
cnd sunetul clopotului puncteaz timpul, acesta se umple de sens.
Clopotele particip la viaa uman n totalitatea sa. Aceasta nseamn chiar i la
venicia noastr, cntnd atunci cnd prsim lumea aceasta, n drum spre mpria lui
Dumnezeu. De la natere pn la moarte, sunetul clopotelor ne nsoete. Acestea l laud
pe adevratul Dumnezeu, cheam poporul, i plnge pe mori, alung norii i
nfrumuseeaz srbtorile.
Glasul clopotului simbolizeaz i trmbia cu care ngerul va vesti sfritul lumii i
nvierea morilor, pentru nfricotoarea Judecat de Apoi (Matei 24, 31; I Cor. 15, 52).
Funcii de utilitate public n cadrul comunitii
Rolul social i de coeziune al clopotelor este fundamental. Dei au fost destinate
iniial serviciului liturgic, clopotele au avut i n cadrul comunitii diferite funcii de utilitate
public. Pn n vremea noastr, conform unui vechi obicei, diferite pericole publice
(incendii, apropierea puhoaielor de ap, atacul n timp de rzboi) se vestesc btndu-se
clopotele. ntr-un sat, glasul clopotului marcheaz viaa att de clar, nct orice schimbare
d totul peste cap. Sfinirea unui clopot este un eveniment al ntregului sat, clopotul satului
fiind viitorul glas al lui Dumnezeu, pe care stenii l vor auzi.
Prin slujba de sfinire, clopotele devin obiecte liturgice necesare cultului i sunt
scoase din rndul obiectelor de drept comun, intrnd n categoria res sacrae, o stare din
care nu mai pot fi scoase niciodat.
Cele mai vechi clopote provin din China
Nu exist cultur a lumii care s nu fi cunoscut i folosit clopotele. Cuvntul clopot
din limbile moderne europene (klok - n olandez, klokke - n danez, klocka - n suedez,
cloche - n francez, Glocke - n german, kolokol - n rus) se pare c deriv de la celticul
clocc. Termenul grecesc kampana este nrudit cu cel latin campana sau campanola i cu
cel slavon kampan, iar cel englez bell i cel vechi latin tintinabulum sunt de provenien
poetic. Cele mai vechi clopote provin din China, unde au fost turnate cu 3.000 de ani .Hr.
Din China s-au rspndit pn n Europa, fiind cunoscute n Armenia i n Egipt n secolul
al VIII-lea .Hr. n Vechiul Testament sunt amintii clopoei atrnai de haina arhiereului. Cei
360 de clopoei, atrnai pn la clcie de haina arhiereului (Ieire 28, 29-31), arat
timpul unui an, anul Domnului primit (Isaia 61, 2; Luca 4, 19); ei predic i vestesc
mreaa artare a Mntuitorului (Cf. Clement Alexandrinul, Stromata V, 37.4). Cretinii au
respins ntr-o prim faz clopotele, considerndu-le legate de religiile de mistere i de
cultele pgne. ncepnd cu secolul al IV-lea, au fost acceptate n mnstirile Egiptului,
pentru a regla ziua liturgic i pentru chemarea frailor la rugciune, dar i pentru rolul lor
apotropaic, de ndeprtare a duhurilor rele. Acceptarea clopotelor n cretinism este n
strns legtur att cu amintirea clopoeilor de pe haina arhiereului din Vechiul
Testament, ct i cu amintirea trmbielor, care anunau poporului ales timpul jertfei i
srbtorile n cadrul anului liturgic.
Larg rspndite i n Orient, la nceputul mileniului al II-lea
Din Orient, unde nu cptaser la nceput o larg utilizare, clopotele au fost
preluate de clugrii irlandezi care, n misiunile lor din secolul al XVI-lea, le-au adus pe
continentul european. n Italia, de exemplu, se crede c ele au fost folosite pentru prima
dat n Campania, iar cel care le-a introdus n Biseric ar fi fost Paulin de Nolla. n timpul
mpratului Carol cel Mare, turnarea clopotelor a cunoscut un adevrat avnt, clugrii
benedictini devenind renumii pentru clopotele turnate n Evul Mediu. Transformrile
24

economice i sociale ale Apusului au dus la naterea oraelor ca centre de comer i

nego, iar acest lucru a condus la preluarea sarcinii de a turna clopote de ctre
meteugarii din acestea. ncepnd cu secolul al IX-lea, dar n special de la nceputul
mileniului al II-lea, clopotele i clopotniele au cunoscut o mare rspndire i n Orient.
Clopotnia a devenit un element arhitectonic propriu mnstirilor ortodoxe, existnd
adevrate capodopere de art. Astzi, toate bisericile din ntreaga lume au clopote,
chemndu-i pe credincioi la sinaxa liturgic i vestindu-le att bucuria, ct i tristeea
legate de cei dragi. Mic sau mare, clopotul are aceeai form, deosebindu-se doar prin
scopul pentru care a fost turnat.
Sursa: http://ziarullumina.ro/reportaj/pe-dealul-patriarhiei-vor-rasuna-clopote-noi

Din tainele clopotarilor

In Romania, furtuna si grindina se mai alunga cu clopotul. O traditie care in alte tari
s-a pierdut
Slujba impotriva grindinei
Mare sarbatoare crestina, Rusaliile - Pogorarea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui
Hristos - sunt praznuite duminica, la 50 de zile dupa Pasti. In mitologia romaneasca,
Rusaliile sunt niste fapturi fabuloase, denumite si iele, inzestrate cu puteri magice, care
patroneaza muntii, padurile si izvoarele. Hora ielelor, care are loc in noptile de iunie,
marcheaza intrarea verii in drepturile depline. Traditia populara spune ca dansul ielelor nu
trebuie urmarit de nici un muritor, altminteri acesta va amuti, va surzi sau se va sminti. In
plus, in preajma sarbatorii de Rusalii nu se lucreaza, orice munca, mai ales pe ogoare,
atragand mania ielelor, care trimit grindina si distrug recoltele. A patra zi dupa Rusalii, in
unele sate se tine si azi slujba "pentru gheata", impotriva grindinei. Dupa care, preotii si
satenii ies pe camp, la troite, pentru a sfinti apa si a stropi tarana, "ca sa nu bata gheata"
si sa nu fie recoltele atacate de daunatori.
In asteptarea furtunii
Anul acesta, in satul Iclozel, la zece kilometri de Gherla, slujba contra grindinei si a
furtunii, tinuta si in biserica romaneasca, si in cea ungureasca, parea ca nu o sa aiba
rezultatul scontat. Nori negri, grei, se apropiau de sat, cand bisericile mai erau inca pline
de credinciosi. De cu dimineata, oamenii avusesera grija sa intoarca din drum carutele
celor care uitasera ca, dupa datina, in ziua aceea nu se muncea. "Nu ne spurcati
hotarele!", spunea Petrea Lipotean, un taran increzator in traditie, blocand ulita ce ducea
sus, pe dealuri, la gradinile oamenilor. "Staturam ieri", au raspuns carutasii veniti din satul
vecin. "Ieri o fost zi de gheata". "Ati incurcat zilele, fratilor, azi ii oprelistea de la munca, nu
lucra nimeni, sa fie clar".

Caruta intoarsa din drum

25

Cuminti, oamenii s-au intors din drum. Mai bine cale intoarsa decat urgia naturii. In
unele sate, se sfintesc ramuri de tei, care sunt pastrate toata vara pentru a fi folosite in
practicile de alungare a furtunilor si a grindinei. In Iclozel, satenii isi pun nadejdea in
clopotele celor doua biserici. "Nu ti teme, ca stie "batranul" sa sparga gheata", spune
Ianos Deak, clopotarul bisericii unguresti. Ramas in biserica si dupa slujba, el asteapta
momentul cand va incepe infruntarea cu ploaia. Peste sat se lasase negura. "Oarecine tot
o calcat pe ogor, nu s-o abtinut sa munceasca, desi stia ca ii bai", spune batranul
incruntat. "Nu vrea nimeni sa vie gheata, dara oamenii mai uita care-i ziua oprita si, pana
ce se dumiresc, vine urgia pasta camp".
Clopotarul se uita ingrijorat la cerul care parca a coborat pe pamant. Cate un fulger
gros brazdeaza negura deasa. Inca nu e momentul. Furtuna trebuie sa se apropie mai
mult, sa se auda tunetul exact deasupra satului. La biserica romaneasca, Iulian Prisacaru
e si el la post. Unul din clopotele bisericii are aproape 150 de ani si a fost martorul unei
minuni. In urma cu peste 60 de ani, mai la deal de sat era o cariera de piatra, exploatata la
maximum. Din cauza asta, intr-o zi de duminica, dealul a luat-o la vale. Biserica era plina
de oameni. Nu mai aveau cum sa fuga. In curgerea lui, valul de pamant lua tot, ca o lava
vulcanica. Numai ca, minune, in dreptul bisericii, valul s-a despicat si a ocolit-o, dupa care
s-a impreunat, daramand o casa aflata mai la vale.
Dangat de vreme rea
Ianos Deak asteapta, in continuare, sa traga clopotul de vreme rea. Aproape ca se
simte mania "fetelor codrilor", "maiastrelor", "soimanelor", "izmelor padurilor". Satul este
situat la intretaierea a trei dealuri impadurite.

Ianos Deak, clopotarul bisericii unguresti

Oamenii spun, in gluma, ca aici "intoarce uliul cu frana de mana", in sensul ca
este un sat izolat. Pe vremea lui Ceausescu, se luase hotararea sa fie mutati oamenii, ca
sa ramana rezervatie naturala de cerbi si mistreti. N-a mai apucat sa-si duca planul la
implinire. Satul a supravietuit si traieste dupa puterile lui. In vara asta au fost harnici ca
intotdeauna si au lucrat ogoarele cu nadejde si se anunta o recolta bogata. Dar daca bate
gheata, e vai si-amar! In sfarsit, un trasnet despica norii plumburii deasupra satului.
Clopotele de la biserica romaneasca si de la cea ungureasca incep sa bata aproape la
unison. Amandoua isi incep "cantarea de vreme rea" cu o dominanta prelunga, urmata de
batai scurte si iuti. Vaierul clopotelor umple vazduhul pana ce norii grei se sparg intr-o
rapaiala asurzitoare. "Ploua cu clabuci", dupa cum se spune. "No, ase!", zice Ianos Deak.
"Acuma se razbuna norii". Nu pleaca din biserica nici cand norii par ca se rasfira si
rapaiala se ostoieste. Stiu clopotarii de ce. Pericolul n-a trecut. Norii plumburii vin in
"valuri". A fost nevoie sa se bata clopotele in trei serii, pe parcursul a doua ore, pana s-a
"razbunat" toata urgia grindinei. "De tri sute de ani, tat ase se bate de vreme rea", ma
asigura Ianos. "Ase o lasat Dumnezeu, ca glasul clopotelor sa le apere la saracii oameni
ogoarele".
Clopoteii calusarilor
Tot legat de Rusalii este si faimosul joc oltenesc al Calusarilor, dans ritual cunoscut
fiind in primul rand ca remediu pentru vindecarea celor smintiti de iele. Cel mai important
moment al sarbatorii il reprezenta constituirea cetei calusarilor, in ziua numita "Strat de
Rusalii", cand se adunau intr-o casa treisprezece tineri. Se alegea un vataf, care sa
26

conduca ceata, si mutul, care o controla. Se facea apoi "legatura steagului", pe o prajina
de alun, careia i se punea in varf un batic si usturoi verde, cate trei fire pentru fiecare
calusar. Pe acest steag, calusarii faceau legamant. Steagul si costumul calusarilor sunt
elementele cheie ale datinei. Steagul, tinut mereu drept si pazit peste noapte sa nu fie
furat, le confera participantilor puterea de a-si tine legamantul. Costumul le ofera protectie
si putere de vindecare, mai ales prin clopoteii impletiti la opinci, ce rasuna in miscarile
dansului si care produc vibratii benefice in trupurile celor bolnavi. Zvonciarii istroromani,
carora li se mai zice si "clopotari", au si ei un costum specific, asemanator cu al
calusarilor, investit cu aceleasi puteri magice, avand sute de fasii multicolore, cu o blana
de oaie de care sunt agatate clopotele care alunga boala, si cu un coif, in varful caruia se
afla un simbol solar, aducator de sanatate si noroc.
Fenomenul de rezonanta
Cercetatorii din domeniul acusticii considera ca practica straveche a clopotelor ar
putea avea o explicatie stiintifica.

Iulian Prisacaru, clopotarul bisericii romanesti din Iclozel

"Un clopot este un sistem vibrator, care depinde, in linii generale, de forma,
marimea si materialul din care este turnat, pentru ca acestea determina modul in care
vibreaza peretele clopotului, care interactioneaza cu acustica clopotnitei", este de parere
gen. dr. Emil Strainu, specialist in arme si metode de razboi geoclimatic. "Sunt foarte
importante caracteristicile de propagare a sunetului in mediul inconjurator, in conditiile
atmosferice date. Frecventele naturale sunt influentate de temperatura, iar coeficientul
termic influenteaza in mod direct vibratia bronzului, aliajul de baza pentru clopote. De
variatia de temperatura depind si particulele care alcatuiesc norii de grindina. Este foarte
posibil ca oscilatiile sinusoidale produse de dangatul clopotelor sa reorganizeze particulele
ce alcatuiesc norii de grindina si sa-i sparga. Este vorba de fenomenul de rezonanta, dar
la noi nu s-a studiat rezonanta in acest context".
Efecte fizice si psihologice
In prezent, exista un program de calculator special - numit Wavanal - care
analizeaza vibratia sunetului unui clopot si factorii care influenteaza timbrul acestuia. Cu
ajutorul acestui program se poate studia vibratia sunetelor asupra urechii si, implicit,
asupra corpului uman, sau asupra unor particule din natura. Gratie tehnologiei moderne,
clopotele din ziua de astazi sunt turnate dupa formule acustice precise, urmarindu-se
obtinerea unor sunete foarte armonioase. Majoritatea sunt actionate electric. Nu se mai
tine seama de "amprenta" clopotarului, care se refera la stilul de a bate limba metalica intrun anumit loc de pe interiorul peretelui, nu se mai tine seama de mestesugul transmis din
generatie in generatie, de a trage clopotele pentru sarbatoare, pentru moarte, pentru
vreme rea, pentru stingerea molimelor etc. Altadata, sunetele clopotelor provocau stari de
bucurie, reverie, uimire, teama, aveau efect psihologic, erau in stransa legatura cu
inaltarea spiritului. Insa baterea clopotelor pentru vreme rea nu are nici o legatura cu
armonia sunetelor. Este vorba de sunete stridente, care sparg norii de gheata si omoara
virusi. Ca nu este vorba de o simpla poveste au demonstrat-o specialistii de la Institutul de
Medicina al Marinei Ruse. Dupa teste care au durat peste 10 ani, s-a constatat ca
sunetele clopotelor vechilor biserici neutralizeaza virusi si microbi, inclusiv pe cei de gripa
si tifos.
27

Clopotele noi, simple instrumente muzicale

George Elphick, in cartea sa "The Craft of the Bell Founder" ("Mestesugul
faurarului de clopote"), nota, cu regret, cum traditia a cedat modernismului, in prezent
mestesugul turnarii clopotelor fiind un compromis intre calitatea sunetului (determinata in
mare masura de forma si profilul clopotului), metoda de turnare (care se doreste a fi cea
mai facila, spre deosebire de trecut, cand turnarea si racirea aliajului in forma de pamant
sau argila urma un procedeu sofisticat, transmis din tata in fiu) si alte caracteristici, cum ar
fi greutatea si dimensiunile.

Clopote din dinastia Zhou

Nu ca aceste "norme" nu ar fi existat si in trecut, dar in prezent, compromisul
consta in eliminarea tuturor "variabilelor misterioase", adica acelor caracteristici care
faceau din clopote "un mijloc magic prin care Dumnezeu se adresa oamenilor". Acum, ele
se transforma in simple instrumente muzicale. "Maiestria unui faurar de clopote consta in
obtinerea tonurilor necesare pentru diferite situatii, la cerinta clopotarilor, acestea
constituind secretul lor", scria Elphick. Profesorii E. Terhardt si M. Seewann, de la
Universitatea Tehnica din Mnchen, Catedra de acustica, au elaborat o ampla lucrare in
urma analizarii clopotelor din 137 de biserici vechi europene, afirmand ca sunetul
dominant, provocat la prima tragere a clopotului, ramane "un mister acustic nerezolvat".
Efectul pe care il are un sunet asupra fizicului si psihicului unei persoane depinde de
modul in care aceasta percepe vibratia sunetului dominant, care poate cauza stari
benefice sau stari de nervozitate. "Ramane un mister felul in care vechii clopotari stiau sa
influenteze mase intregi de oameni prin felul in care "obligau" clopotele sa "cante" a
bucurie sau a tristete. Reteta lor cuprinde mult mai mult decat tehnica".
Sunetul strident are importanta lui
Clopotul este unul dintre cele mai vechi instrumente sonore, folosite inca din
antichitate, in temple, derivand din gonguri si tobe primitive.

Preot budist batand clopotul

In antichitate, calugarii chinezi foloseau gonguri de piatra, pe care le loveau pentru
a obtine o stare de bine, existand credinta ca vibratiile pietrei "fac sa cante trupul,
eliminand tot ceea ce era nociv", dupa cum reiese dintr-un manuscris shaolin. In China au
fost descoperite multe clopote antice, avand forma a doua olane unite. Scopul unei astfel
de forme, dupa explicatiile moderne, era prevenirea interferentei undelor sonore. In
"Insemnari din gradina Mengxi" se spune: "Unele clopote sunt turtite pentru ca sunetul lor
sa fie scurt si patrunzator. Sunetul scurt si sacadat este necesar uneori ca sa produca
dezordine si sa alunge spiritele rele". Prima folosire a clopotului intr-o biserica crestina a
fost semnalata pe timpul lui Paulinus, episcop de Nola, in Italia, in secolul 5 d.C. Primele
clopote erau fabricate din table de fier, batute cu ciocanul si imbinate. Abia mai tarziu s-a
trecut la procedeul de turnare. Atelierele se aflau in manastiri, dar chiar si acolo se pastra
secretul mestesugului. Din invataturile unui calugar german, catre principalul sau ucenic
(manuscris din sec. 15), aflam ca "atunci cand clopotul este larg, dar scurt, sunetul este
28

sonor si patrunzator, dar nu se propaga departe; daca este stramt si lung, sunetul este
limpede, cristalin, iar distanta de propagare este mult mai mare". Dupa cum se vede,
datina s-a pastrat pana in zilele noastre, iar clopotarii stiu ca sunetele scurte, sacadate,
nemelodioase, chiar stridente pentru urechea umana, sunt necesare in cazuri de vreme
rea si molime.
Sursa: http://www.formula-as.ro/2009/875/planete-culturale-30/din-tainele-clopotarilor11301

29