IPTIMIEL, ANDRA Sanat ee 4 nk Sita ne en Git Fate Om ct 2 Va a tor tahun ents Ses oi ene am on Ca Cee gern teres re SS a Star ce bel Se et a ae oat uimain wie roe Siac tt gig pt Oo aa Se ete eat le Coca oe ae tet craluignel aera oe ‘Fn Ph al pa Sent 9 D eta pt oars swt it ite ah Pau ttn rept comparat See Renter aloe Fi ee es rg te wa tee So i ae end si sisteme juridice SE aig Sam ane gees pene Seat hea my me semi rans ket a a a Se contemporane Src te tb ae haan Re a lene ut Moscorantemn so Sg nine nce tors a eee eeree Irak Sckties de Mnveste Aetna fn Cia el Soenxs wi, Editia a ll-a, revazuta si adaugita ‘Sita op Bs wn open ssn eo Biss Coe» nea eee tae seo fe Meme eee Nett Ok Serene Bite in Ne en cea em edirearon See ae See! Gnas aie a ne Sa Ta a [i capo: fa ats ce a ecg bac a si ee eee er eatrh Sonia pee Rate eat tach to, cp ak See eee mht oye ae aarti me tried be eps hase mm eae a a St tose aa eect jemene cena treat Re ee eae cttarsananta tae Se ees amacrine eet Sa ea eA Aa ee Sacer nue pierreereon tere pct er cman secre sere eet ore oe rae ee cteey Soea'tn feces erie Sane nae Sac teaser 3a at Tews Sen atte abe ee Sra ‘om a a ee gael St oS ane tonae Andra IFTIMIEL‘hs tna neces eh NATO AD eet hee shen ‘on © 01 22, Utes rie SR CSAS Sn pea ei er er re Yer tema nem gp wu ‘Rapes etre arp pes par pti sl Cerra tact t TEL AC ieee temropepmcaicte=e—eand A cir idglnmy ie cme ne sree eed ope dene ceo pr: Stas Derren Cla Bae Noten Romie irri, ANDRA rap compart sbteme fers entemporane/ Ana Ini bay te onge Dose User ar 200 ‘ong hone Ian oeannT265 | jy gaepeat ESSE | oimage cE ampaen| erate |Semeomnta Besnertineniinte | Brnienseise — | Deo Pentru Cy R.siM.ABREVIERI alin. lineal an — articolul [BOB —Birgeriches Gesetzbuch, (CECO~ Comunitaten european a cirbunetu i oftuu (CEDO ~Curtea European a Dreptrilor Onli CIUE~ Curtea de juste @ Unni Europene Ba.—editwra 4, —eiia Ti =i ‘hr. —numarul op, = opera cata /pp.~paginalpaginite vol.— volumolTithul I Drept comparat si sisteme de drept. Notiuni introductive CaPITOLUL I DEFINITIL Sistem jure = sistem drepull ea stucturé normatva,preeum sialte componente, constind in eoninatul si forma dreptul, avoarele rcpt, echitatea, contin juriics si ordinea de dept. Totodats, prin sistem juridic se infelege dreptul unui sta, al unei conan faulonome sau ale une societif aflate pe un trtoriu, constuit din regu si din modaliayi de punere in splicare, care formeazl un ansamblu eoeren® Tradiie jwidica = un concept diferit de cel de sistem jurdi, ‘Tradiia juries ese normativa, complex’ si deschist find finda ‘mental sister juraic™ Familie jidica = denumive conventional pent inmudiea trai- tile jurdic, dupa eum este cazulfamilii romano-gemianice, unde exponen celor dou scli au intreprin efor conjugate pen cris telizara trisiturilor familillorjuridve, care av pus bazelesisemului de dept civil, reps comparat = stinja care consté in descoperires i clasi- ficatea sstemelor 5 subsstemelorjuridie care se egasese th sacle TN. Popa Teva peat arp Bacar 208, p42 2D. land Rls, Dison de cdr rf, FA Lay-PUF, Pa “Pvt Pavck Glen, a wan wg mono a Revue neile editor, S52 spo 203 pp. 265-278,20 Drept compart ssteme de drept.Noyun!itroductive compen emi nine de ater pro Teast Slo compar ee 0 sn ch ce Vinh Souk mete tneccompar ose ui) 6 misocomparsi it itd Sete rpc ~ se ox site jie indent pe tai jet rome gomanic id cacti ings ares ese in pnt de eee gegen pe con pov eatpean, dar th Aner Lai, Pol sat de do aioe Ser common lv = seu sons jie fanaa pe cin wha ea en pin sh ee st purr Imereti proce ils e sbi en vast nr tes vee pt cto, est eto eo uno on Inepeae wi ptf cal $F oblgner ape con pea oll sn dst bata Tare de de = fe de xia & ei contin oda Sear noone dee pe eat ¢ ornate proce Seca a ca Tage a norm cf oie spend rn eto os, Loge eb expe Erno pcm Jo so re ote pool SS pinseperesintla ata dn ae gl de cod ef pontan ‘etn de Gip el e- cca ure 9 aplciite repetate i Fngas nro colectivitate umand* "eran, tar de ori genera dan 2x evict ie 8, Unverl arii Bucs, 2015, 9.485, = ide, p88. Desa ets oml eteani in aa 179. Cioran p08 efinii a erarkie normativa = seturate a aeteloe normative in funeie de fora lor juridica. De regul, in viel ierarhiet normative se afl ele fndamentale, urnate de lgile organics, lgile ordinare gi celelate sete normative. lerarhia normativdnafonsls ese integra irate normative inerajionale, actele de dreptintemationl si de crept eutopean avind fort jurdied superioar (cu excepile previate de legisla eer stat). Siar de drept = concept ce sintizeaa elementele unc tiple doc- ‘rine (liberal cu caracter conservator, conservatoare cu carscter reacionar si dotrina strict liberal, tristnuriledefinitoi ale scestuia ind subordonarea puterit fafa de dept, structurarea piamidals a pute, garantarea drepurlor si iberjilorfandamentale ale indivi- ‘ul, prncipiulseparaje puerto in stat i paneiparea etienior la exercitnea puter rept poztiv ~ ansamblul regulilor jurdice aplicsbile la un ‘oment dat, int-un spafi jure determina, fi ca este orba de un Stat unitar, fe de un stat compus. Dreptul pozitiv cuprinde regulite ear reglementeaziorganizarea puter publi, legile organic si lgile ‘ordinae, decrtee si egulamentele administrative. rept natural ~ deeptconsieratca inwuabil si universal care ar ‘exista in afra sructurilr sociale, decurgnd fe din natu nea umand, fe din voina sa rains diving Precedert juiciar = decizi pronuntate anterior tn sina aserns- tour clei supuse deci, Stal de drept comparat = sintex8 a principalelor asemandi dose diate insituilesstemele supuse procesuhi de compare, up apa jutapuneri, prin porate a elementele deep nationCaprroLut IT STIINTA DREPTULU! COMPARAT ‘Seurt istoric al evolutiel dreptului comparat Drepulcomparst este o ramurd relat tna dreptui, acest Iudnd nastere odaté cu momenta interelajonici dintre specialist repulse acesiateoretiien saw practicien Amul 1900 reprezin jpuncul de plecare al sine: repro compart, importanta acestuin ind recunoscutsde-abia in secolul al XIX" ‘ach pina la acest moment, drepul compara era conceput e8 0 juxtapunere de princi sins din alte Tessin seopl expu- resi asemdndrilr gi deosebirilordinteacestea in timp eomaresulat fost enunat deen cei unui dreptcomun al umantti. Precursorit stint dreptului compart, jt cum se contureaz sccasta astii, au intuit necesiatea cunoasterit dreptului estrlle Sate, indifeent de continent. Variatee institu jurdice sunt cel ma ‘desea fondate pe studi profundat al echivalentelor lor in alte state sau in alte sisteme de drop, astfel cd introducerea de concent i ‘natin noi este, ivariabil,precedsti de analiza punctelor forte si a jpuncelor slabe din existega si aplicarea scestora in alte ordini jure Tran 500 step Conse cep cmp Pati orn de Soci pet pte camp 2 Sale Lambe su ei ca a nt co ie, care x Ft rie i, ind nti cao met Ge slime coafitor dele) Benes FanargueCeson, Dee ses oli dao compo neve isso Ae it comp 3201p. 27510), saint eptlul comparat 3 DDrepul comparat este instrumentul apt s8 contibuie la lrgirea ‘rizotul juridic. Simplainspectarccercetare @ unui alt sistem de rep a nivel meero-compaatv reroll de a doves stintife ful exist un univers juridie ce permite situarea fect odin jurdice {in ansambiulsistemelor contemporane de crept Reformarea dreptulu najonal se consruieste pe analiza mei mult sisteme de deep, arcing astel 0 evoluje 8 dreptului compara, n sensu fn care, fa debut acestia se urmrea si se implementa © solic identiicas fnt-um singur sistem do drepe compart, ia aszi se cauté in tate ‘Sistemele de drepinruite, pent sires unl aplica optime FFinalul secolului XX si inceputul secolului XT marcheaza 0 ‘oud ert in dezvoltaea sini drepulsi compart, fructifeata prin aproprieea conceptclor de curopenizae, inemafionalizare, globe lizate, mondlalzare. Agadar, opera comparatisui este in plind dex vollare, mareati de gisires de numitori comuni gi de adaptarea dreplu Ta Tumea juries dinamica, prin consientizarea fap ck rep este vin" 2.1.1, Boolutia dreptului comparat pe plan International. Istoria celor tre mart perfoade Dupi unit comparatii, pe plan international, repel compara 1 cunoseut tei mari pevioade de cristalizare: prima perioada (1800-1850); periouda 2 doua (1850-1900) si perioada a toia (1900-1950). "ok Centaninec, Trt de comprar dep om pars A, Buc, 197, pe. S1,u reat compart! sstame de deept Notun itroductive ‘a Coactersticileprimei peroade rim perioad este mareat n Germania, de curentee filosofce expuse de Kant prin rerezentirle li reprezentat de Feuerbach ~§1 Hegel — prin reprezentiile hil reprezentat de Gans, Zachaine, Mitermaier Feverbach si-t fandamentat lucririle comparative pe analiza ‘Coduli tui Napoleon, crept peal islamic, dept populatilorindiene, ‘echiul deep rasese su deepal popearelor site. ‘Gans, ea fost elev al ui Hegel, vede ef istoria dept mu poate i decit comparativa in metoda si universal tn perspectva. In acest sens, el analizeazb dreptl Famili gi dzeptl suecesora al diveselor popeare de dinsntea romaniloe, precum gi dreptulromanior, hind file, chineilor, evrilor, muselmanilr, grecitor, pind la dreptal italian, spaniol, porte, francez, engl si nord-umerican Zachariae & studi pe larg Codul evil france, stun care a contribu in mare murs la avntul drepului civil in Germania, ‘Aces a abordat dep francez int-o nout manier, peel cunoas- terea sistemelor de dreptstrine trebuind si permit desprinderea Principio juridice comune, Mitermaier este consideratadeviratel creator al compari i ‘Germania, concluzie bazath pe actvitaea sa tiplu dteefionat:acti- sitatea stint infemeiaté pe sui comparatse, actvitatea practe8 Ge preaitice sau de consultareprivind proieetele de reforma $i codurile pe cae statcle germane voi x8 le introduc, atvitatea de informare juror german asupeareformelor si progreselorrealizae in stei- ritalin aceste domeni. Franta se caracerizeszl in aceast’ perioad prin existenfa a ei clemente principale: codiicarea general, care a cond la crearea une "in 78 2 de 83 Stiga ereptulcomparat 45 haze juridice ferme; ruperea drepilufrancez de rdcinleistorees imterpretaea unui Cod civil considerat,lipst de Inoue gi complet” Desi, Ia acest moment, fancezior nu Te rimasese loc pentru stdiul ‘compara al depauu, impulsurile venite dinspre Gemnis au condus ln ncepereaunei mune intense de traducere a codurior stn, ‘Marea Brtane si Statele Unite ale Amerie In Marea Britanie, repel compart nu gs f fet oc in acest pevioad dacd mu ar ft existt presiuni din pasteaaplictritdrepelu ‘Tribunalul Suprem al Imperifui Brisa webuia 58 apice regi de rept strain (nccestatea a condus la publicarea Iver hui Bunge, Commentaries on colonial aed Foreign Lan, in anal 1839). Un alt clement care a pus presiune pe cunoasterea ator rguli de drept 8 reaulat din raporurile comercial, cate se afl in pind expansiune Astfel, Leone Levi a sistematizat in Iuerarea Commercial Law, its Principles and Administration, dispciti de dept comercial din diverse sisteme de dept sain, In Statele Unive ale Americiidovinga de talocuire @ dreptl ‘nglez eu ale sisteme de drept a condus la studi de drept compara, eu precdereaxate pe particulariile drepului rancez. Dacia inceputulprimel faze su evidentiatgruput de std a repalui comparat fn detimentulintativeorindividule, Ia fialul sceseletape ineresul pentru dept strain dispae, ca o conse srorilor din ceretarea compart (cercetitori compara dorean si ‘deduct institu juridice universal valbile) +. Caractritcile ele de-a ds perioade fn cea de-a doua pevioadh ined mu sunt crstalizate nogunile de metods comparativa si drept compara, dei carateristica aesteia este “don16 Drept compart ssteme de rapt. Notun! inroductive fervesenta.idilor, concepfilor si inijatvelor privind deptul compart ‘Unul dintre cele mai importante aspect ale perioadei est Inf ‘area societiilr de drept si de levisljie compara, secondate de sparta revistelo de specialtate in acest domeniu, Prima societate Infinat datz din anu 1869 si poartt denumirea de Socitatea fancezi de legislate compart! In aceasi an, in Belgia, in mastere Revista de drep internationals de legisaie compart In anul 1878 ia nat, in Germania, Zeitschrift fir vergleiohende Rechesissenschaf, jae fn Marea Britane primal pas a constat tn erearea une cater de Istria dept de dept compara, la Oxford in nul 1869. In Sponia = fost teat Revista de derecho internacional Iegislacion y Jursprudeneto comparada in anal 1884, it tn Walia ia rastere Rivista dt dirto internacional e di legslazione comparata, secondat, tn nal 1898, de revista Rassegna di dirito commerciale & ‘0 alt particularitate cect de-n dova perioade consti in aparitia caifievlor la nivel mondial, curent impulsionat de difzares codu- rilr franceze, asf c& preluarea acestora in lumea juries ts nivel ‘lobe conduc inevitail spre studi aceleat gi organiza al orn {uri din stata de prewar a none urd , Caractersticile coli de- tia perioade Debut cele dea ria perioade este marcat de Congres de la Paris din anu) 1900, consideratastzi ca find punctl 0 in evolia stint dept comparat, Dac tn prima pesioada juritit german rau cxoseuti pionieri a dreprului compara, ost cx lerile 1 Taemai rhaade pe sit-in lumps rnb neds ‘Sti ardor Cli Pema a ata 28 e202 Stings drop comparat a7 ‘Congres jrgtifanoez preiaurlul de motor al devolati acest ‘ante, fap expicabil si prin prism inti in vigoare gi a puneri in aplicare 2 codului evil german, cate a seaparat inteagaatenie huni juriice germane. Principalul merit al compattisior franceri, in aceast perioad este acela de fae dn dept comparat o metod de studs gi de cunoastere a sistemelor de drept stain, iar amploarea cercetiilor ese dati de ininjrea mai mullor institute de dept compart, 2.1.2, Beotutia dreptulul comparat in Romania Dupi Congres din ant 1900, itraturajuridics de dept com= pra a lat avant att pe plan mona, cit gin Romina, Aga numa ‘epoci de ura deptuli compart romanesc! este localiza in prima jumatatea secolui XX, Preocuparea comparatiilor romini de la acel moment a fost reflectai int-o aplecare citre analize punetsle, situctuate pe annie ramuri de rept, sau chiar pe anumite institu, ia cao carae- teristics generalise observi © dorni de studiere gi de aprofundare ‘nai mare in ramura depeului privat. Totodat, analiza strc rellect& © ipsa a unei preceupir globalediectionatd spre cerectareasiste- rmelor de drept mn ansambl lor, ceea ce conduce, din nou, la iden- tilicarea unr studi particule Teoria general a dreptului comparat fest abordatd aproape in ‘xclusvitate tn capitol din alte ues stu manual, iar spre deosebice de miyearea de pe plan international, in Romania nu au fest puse bazele vreune revise de profi In acest sens, una dite terre de refer Im domenial drepului comparat fi spare lui Gheorghe "Mt. Gua, Skione de dp compute Invader fn teri seal ep compara, Hang ase 2014 p23.Fa rept compara siteme de dept. Notun introductive ‘Balean, find sxaté pe stuiul principio de drept compara, natura, ‘aracerele gi olul acestei sine in domenial privat, din anul 1926. Desi enunfat cao aplicae a princpilor de drept compat in ramura Aeepulu privat, in fap, lurareareprezin un cadeu general teoretic pent tings deepal compara © alti coordanath a nivel intemational este dats de tfintarea nor socetti de legislate compat, prima recuneseuti find Socetatea francezi de leyslte comparat’, Ia care se va afilia Socictatea roms de legisla compart, in anal 1924, Aires Ia societatea fncezi « condus la o bowat activi de cecetare, in condi in cate sstemal jridicfrancez a consttit un model pena cel national. Aste, o cercetare care avea a fundal dept faneez 3 api ea necesar, dat ind specifica dreptului civil romn de Ia ace, ‘moment, petra inelogerca aprofundata institu si principilor de oop privat. {nine una dintre coordonateleeseniale in dezvoltare si evolu ‘tinge deep: compara este predaea acestea Ia nivel de curs Universtar. Preocuparea jurislor romani a condus la introducerea tor astfel de cursuri im marl cenre universiare, respectiv Bucuresti si lai in anal 1930, la inti ui N. Tituleseu. La Universitatea din iam, Pin rapt compre, Tipograia AD. Mi Rete as 196, ? Soc rent de Ip compsnt hist payor in am 1869 do int socsilor Po Joona Aled Rio, sub pase i Edad Taboo gongs eh ied lester delarere- (hie Temi ert iS e208). 7 Gal ae mar jit amd cares dot comin alii de ersten ti replete Toor Ra Popeye in caine reed ol Steet Romine ce Leslie Congr acon coins aver ler jie Sansom, pte i 987 de Socata fone Se ‘ii compara (Der, MD, Mari rom, Ed, Aexkeie Rome EA, Usveral eri Bacar 2013). MG op 2. Stina dreptulcomparat 19 Iasi, dup cum vom evidengia In analiza succintS de mai jos, nu a exist un curs propriu-2is de drept compara, aga cum 5-2 intima Ja Universitatea din Bucuresti, unde profesorul Alexandy Otetclsans Seat chiar, in anul 1940, lurarea Eoquisse due théorie générale de la science da droit comparé. spat a Editar Srey Ia Pats Drimele seis cu specific eomparat de fa Universitatea din ast dateazi din perioada 1905-1920 (ceea ce confirms incl 0. datt mpactal Congresuui de la Pris asupa iteratri gi cree jurdice comparate), findu-i atibuite tui luian Teodoresc, fost titular al catedtei de Drepe penal, procedurs penal si evilB, Principal sti e drept compara este Minortaea in fa legit penale. Stadia stetisic ‘side legisage compara: Fink a constitu un studi de dept comparatpropriu-is, tucrazea Introducere in studial drepnuui constiional (Partea J) a fost Instrumental pein care Constantin Stee introdus in peisajuljuridie rominese teri de dept consttuoal elaborate in spaiul geman 3 anglo-saxon,Lirginduse astielorizontul de analizh juriicd, limitat pling a acel moment doa Ia scoala france © abordare detain si panicularizati de drept compacat i partine profesorului Vasile Dimitra, care a fost ual dntre primi ‘comentatori ai Codului Comercial din 1887, find refeie la rege- mental italien gi franceze! ‘Mefoda compartiva a susctat un real interes pentru profesor Gheorghe Mirzescu, n sensul in care a redactat mai multe monografi siructrate dupa prinepile cestei metode, cy relevans in domenial analizat find Un stadia analtic asupra codiclor annamifiior si ‘hinezior din anl 1881". Pe aeeleai coordonate se insrie gi Dimitvie "6 tab cond) Orsi a 1860200 Face Paar Sod nc, EA niet Aen on Ca a, 201, 482-45, ® don, 5 oom 80 rent compara 9 sisteme de rept. Noun! itroductive ‘Alexandresco, fost profesor de drept civil a lagi, care sa remaeat, prnte altel, eu dows vcrrt de drept compara, respect: Manual de drept chil comprar, in 2 volume, si Explicptinea toreticd si [practcd @ deep civil romén tn comperarie cu fee vecht i cw principalele legislotund stne, To 18 volume!. Aceati a dou erat, considerts ea find cea mai important a const into ante lik a insttjilorjuridice rons, prezentarea acestora realize 0 rp Viziune: evalu istrict, comparafe eu reglement simi lave din legslile ance, englezi, austraed, bulgrd, nisi, elve- tian, portugheeS, norveyiand, iar cea dea treia coordonat const in adaugarea une bogate practic judiciare roman sau string. Evenimentele isterice majore, din anul 1918, au condus ta 0 Indkepare a stentiijuritilriesent etre .necesitaten construitit une cult juridice romsinesti, prin dervoltares unui deeptpoztv gia net literati jurgic de esentnayonala, cae aba in deepal occidental ‘o sus de eet gi de inspira, iar nu un model absout™ ‘Agadar, rofunde proocupiri compara, i acestea structure pe amor de dept, at manifest uri din nova genera, Forma tn ani inebelisi. Florin Sion supiit curl de Deep civil aprofundst si comparst; lon Luca Goorgescu a semnat apreciata monografi Sacietile ew raspundere lmiard. Sti de dreprcomparat in le ‘cu unificarea lgisatva (1927); Vespasian V. Pella a manifesta, preocupiri jn domeniul dreptului penal comperat, find sutora studiului Mnfluenta motvelor asupra personal. Studiu de politica penal si de drepe penal comparat (1925); domenial dreptlui ‘consugional, profesor Ichil Benitr a sprofundat aspecte de drept ‘constutional compat in Ineraren Prelegert de dreprconstingional al statlor burgheze (1967). "don 9p. 55486 = i, pa “Slog rept comparat a Peissuliucrtiloreu aspecte de drept compart este complet de clteva seiei epsodice, sub forma de anticole, publicate in revista Faculiit de Drept din lagi. $i acestea pasteazh earactersticn gene- ‘ald observa pe parcural anaizei noasre, conctetizati in accen- ‘uarea analizei doar pentru anumite institut din ramurile de dept clasic. Spre exemple, profesorul Jacoth face o analiza evislait poloneze, publica in anul 1969 (Probleme si solu ale conflitlor de legi in omental famiiel in codijicarea polonesa din 12 nolembrie 1965); in anu 197% este publicat studi lui, Bender tn are sunt examinate principale earacteristici ale contolului constiuyionaltit legilor in Republica socialists fedrativa Iugoslavia si in Republica sovalisti Cehosiovacis, recur si tisiturle fundamental ale siste- lui jurisdiilorconsttuionale special create tn vederea exert aces tip de control (n condi neat Ia cel moment, ia Romania, nu evista © asifel de instani specilizaa, Cures Consttajionalé Romiinei lund fin tn anul 1992); preocupaile privtoae Ia dept comparat continu in ramura dreptului public, eu probleme de dpe penal, Maria Zolyneak publicind anicolul Forme ale concursului de injraciun’ in legislete sf Hteraturd ~ Examen de drept compara’ (tual, anunjt ea un examen de drept compara este, in fapt, 0 fenuntare a unor disporii din coduri pensle string, insk corp avesuia se axeaz pe o analiza a depluifance2, dubai de analiza repli romfin); alte studi de deep compara, fn teore, dar de fapt "Rev acide Dep, Ane Stoo UA. Stine ii, pre ul 1855, fd ss spa pre pulees reaches pie Cairo didactic se Fc gw avon de esti seine, * hale pice ale Univer A 1" eh seen Hl, $e socal iri, an 959 9p, 14-14 ® pall pic ale Univers yAL 1 Cuz” lg men, ine Seca Sine jie ot XV, an 97, 21-20, * Aol linc a Univers AL Choad fig snes Ml, Sine seca. Shine jan ost XX, nal 1973, 1p. 69.2 rept compart ssteme de rept. Nop introduce find o expunere legislator si prevederilor stine se repisese in ‘aul 1978 —E. Pipernea cu iurarea Pregednee de republied in siste- ‘mul constintonal frances", in aul 1979 —D. Macovei cu aticotul Incetarea contracts de muncd in dreptul compara? (unde sunt insetate disparity din legislajle statelor peecum Japonia, URSS, cexpunere dublati, pe slocuri de analiza acestora), in anul 1983 ~ R.Sanilevci cu studiul Abucul de crept in legisla comparatd? (Hind prezentat in cuprinsul acestuiadispoitile dn dept englez, rancez, ‘geman, precum i din drepal stateor socialist). Specifculdreptlui comparat im Romina, ev © concluzic inter sediar, este dat de wilizarea metode comparative in cercetare doar ind a un punet, in sensu neat sunt respec aplcai doar primi ‘asi din metoda,adicd stile ere au © components de dept com- para se rem oat lao expunere a insiilorstdiate in leisaile tor stats. Mai mult dect ait, literatura romiind de dup ani 1980 mu ‘ni abun in studi de drept compara, doar pe aleur ind consem- nate agpecte secinte de legislate si jurisprudent stein, fap expi- ‘abil mai ales din perspectiva confextului socioistoric de la acel ‘moment i pin in anal 1989. Ultima sefiune analizeazi specticul dreptlui comparat ca ‘tod tliat in Srietea juries de dupa 1918, sublinind fap hoje de ting a crept compaat ssa Fieut Toe In gna sin expunerilejuridice d-abia spre final secoului XX. Anii 1920-1940 abunds in ceretei de drept compart cele mai sult dine acostea find rezutate publicate de jurit som forma in geoala frances, respectv cei cae gi-aufnalzat stile doctoral I T alse pio ale Unive AL Cus” na shine, Hie sec im jie, ma XXIV al 197, pp 105-10 * aml isle Universiti AL Ca” a a sons Ste sec ji, tr XX, al 9, 40-62 asl imc se Universiti AL LC” cin as soe Ste seca Sine ue, XXIX al 1983, 9.2736 Stiga dreptul’comparat 23 restigioase universitti de pe integul tectori al rani, dar mai ea sea a Pas Unul dint repreentanitfuntagi ai acest genera de jurist ‘este Traian lontge, «cru activitte universitard de dup sustinerea tezei de doctor a debutat chiar cu ocuparea unei eatedre de dept ‘compara, Ia Bucuresti iar mai apot in cursul pe care fine la oala doctoral (Ideea de aparent solu! acestea in dheplcvil modern) realizeazB o remareabilé analiza atuturor istutilor de dept civil in principale legisla exponente ale dreptulu contineta” [In anu! 1925, istora dreptul compara «cunoseut 0 nous atr, prin teza de doctorat a ui Georges Fotino, ea tithil Comibution @ étude des origines de Fancte droit coutumierroumain. Un chapitre dle Phistotre de ta propridté au Moyen ge, co avea ca obit de cercetare origin sriveci ale deeptulu cutumiar omén, Un an mai trziu, Alexandru Vallimaresco semneazi @ tei de ‘dept compat, remit cu unul dite premile Faculté de Drept de la Pais. Tema acestui stdin este La justice pride en doit moderne Incursiunea de drept compara pe creo realizeaz se axexza pe studi, CCodului civil german, a Codulu elvetian a obligagilor, ulterior cna © analiza dreptlulromanesc. In cazul lui Vallimaresc, analiza de dept compara, inevitabilimbogtita cu trimiteri la pevederileleis- Jative ffanceze, este complet; urmsare a expunertidiferielor preveder: din legislaile seine, jurist surprinde, ott de coneluzi, existenja pat ssteme de justi privat (sstome ca itezic justia privat = Codul penal italian si suedez;sisteme care nu previd nici 0 iter- ile genera pentru justia privatl ~ dreptul fancex i. dreptal "Enns, Ls res romans ot Fsor a it compa ole de td Pain Reenter de vt apt WL A, 3 hese 1585p. 37.761 Toa, OC. Mia, LM. Cases, Dietonan personae jie rom et Hang, Roc, 2008, TO Emo, op ctey Drept compara! siteme de deept Novun!inroductive ‘engl; siseme cate admit deogit de la principal intrest nor dete, da sceten sunt fatocmite in scopl justi’ private ~ Coal il gennan st Cod chtian al obligor, siteme cae permit ume acte de juste privat, dar fd le stageze unui pinipia general dept! aust). Micrsomparaiaanilor 1920-1930 cunoate clemente noi, prin analiza istrict compartva a Iai Alexandru Neagy, analiea cate oar apr rspander altenaor 5 rspunztorlloeaestor'. Oc taltateshicrrit const in analizcle detain ale hoteislrjurispa- eile. Alte crx x pi de microcomparai, din aceapeviods, sunt semnate de Mircea Dura side Octavian Ionescu. Mircea Dura 4 cereetat jurspidena fancezd incidents in tema de doctoral, respect La notfication de a volo. Réle dela noificaion dans fa formation des ates juridigues. Octavian Tones realize in ez Sa ‘© analiza rit a terior care nea existe dreptlu subict, it din prisma cepts compart armireste deeptinile subjective in lesa soviet nant 1952 este dah spre publica o text de doctrat, sri turatt integral ca un sid de dept compart, aad Ii Pere ‘Vitoran. Lacrre, cu tial Contribution & tae ch contrat dns le projet francoitalion et en droit compart. Fermavin et élément de contrat, dezvalieo ae curajash si vzionaeh a cxcettouhi, in scsi care ade alumi aspecte de unitate european in materie ji, coneretiate asi prin niformizae si aemonizaelegisltva Tanvel enopean. Studi complet de deep compara’ pa cum a fost mit de presedinele comisii de susfnere a teze de doctora, ese "Lace pon eis de Condon nde de laf uci dane ln roma te Racer reponse der ln ob er pri, srt inal 927 Pare 2 ide “son stings ereptullcomparat 3 structurat pe incusiuniaprofndate fn legslaile unor state, precum omnia, Spania, Portugal, Chile, Argentina, Brazlia, Germania, Aussi, Elvi te, Tn fine, aj reprezentang de seams ai serituriloe jurdice compa rate sunt Tudor Popescu, autor al Merit ow tithal Ladapration des fondations aia nouvelles circonstances en droit comparé (1940), René Rémniceanu eu stuiul Dela repréentaion dans les acts aridigues ‘en droit comparé (1927) si Alexandr Angeles, semntar a ez eu tema La technique igislarive en maore de codification cvie, Ende de droit comparé (1930), © tucrare de drops comparat care nea ates atenia din multiple perspective, pomind de la caltateacerctii,ulizarea metodei cont- parative splint la elartateaexpuneri este La technique Kgislatve en ‘marizre de codjcation civil. Etude de droit comparé,sermati de Al. Angeles! Obiectullucisit poart asupe chnici legislative, ca subivziune a tehncijuridice, fictndu-se deren ine tehnica legisla exter si ehnia epslativa interna. Material de dept compart analiza este foarte amplu, pomind de la legisatiafancezd, la cea germans, elve- ian, brazilian, soviet, roman, sbi ele. Armonia lurarit este até de imbinarea dinte efemente prope unor rari de deep i ake ramus. Spre exemplu, sunt urmaite 5 analizate regulile de drept penal «tin Codul civil or aspecte de drept constitutional prezente in legis- lailecivile coditicate din ate state. Una dinte concluzile Iueint aude in disetie dficulile codifci civil, care rezk din impo- sibititatea concleritesfor dou princpit de rglementar a eridrei ctivtt in deep: securtatea si adaptabiltatea dteptului la vas cotdiand?. Totodaté este subliniatlnecestatea unei coiicat civile "A Angseca, Lage ple tire de cocaine, ade ldo compart. Aoienes Mans Tht et onteeing Pa 95026 rept compart sistem de 2 Notun introduetive mice pensu a consacra gi penta consolida ideea de unitate nafio- nal, mijlocul prin care se poate ange la acest obietv find, fr bi, analiza regulilr de tenia legisltva ‘Comparares in drepul civil este completti, la nivelul anula 1926, de stadia! i G. Docan, Studit de drop evil compara. Spre eosebire de hurarea menionats mai sus, cea de fal se rezumt la 0 compare exelusi orieniatt pe instiuile dreptului civil, pe de 0 pre, respect pe legisla ungara, ustriach i roméns, de ceall parte. Spe exempl, sunt analizate din perspetiv compart insti procum: clsttoria, curate, tigiduires patel, succesimen or posesia Spevficul Inert este dat de propunerile pe care autoral le face de lege ferends dupa fecare dine insttuile supuse analiz ‘Aste, urmare & analizei legislayici austriece si ungare in materia ‘urate una dite peopuner vizeaza categoria interzslr, in sens in care se asteapt de la legiitorincararea tn acastteategarie gi a cbetivlor cart primejdvese sigurana aoa, exstenta lor gi 8 fami Ti. Seu, cu privie la posesi, se apeecinza c& materia afiunilor pseori este trata cu ttul nsufcient in epslgia noasta, dnd ea soluieo analiza atenti Coduluiaustriae, unde materia posesei este ‘eglementat in apeximatv $0 de aicole. Rigonrea gcolitfranceze este reflectat, din now, in scrierea Tui ‘Octavian Fonesc, inte Linluence dela lgislaion allemande sur Ie projet du code evil roumain Obicctul cercetirit const in influent legisaiei germane asupra proectului de Cod civil roman. Pe parcusulstudiuli este subliniatd Doe, Sa de hp tt eompur. Lela ang eras cn Prasat compara oli romin,E Caer aia SA, Bac, 1926 3 de, 328 "Aric ee pues in volumal colety Fechner Wilh soa spr nao 185, Fra Vers der Forman Buhne ‘Water itera Jena a Goan Stina droptullcomparat 27 importanjacodiicai din mai mule fir europene, evidengindu-te c& baza de lua proigcui este Codul civil francez. Analiza de dept compara face trimitere la legisla germand, elveian, brailians, polonezt. Sublinierea lui lneseu este redactri noului Cod civ a dori erearea une snteze a acestor legisla, eoate pe care ointin ‘5 ast gi ale clei eonsecnje constay in inadaptabilitateainstitailor preuate I specitficul lesa nationale (ase vedea cazul Constituiek in anul 1991 care a preluat din Consttua fiance insitujia inal: ‘eidar, id a exita un corespondent in legisla penal de la ace ‘moment, aspect corectal asi prin intrarca in vigoate @ noulul Cod penal), Lipsa de adeptare a instr la specifculnaional est iden- ‘ficatig de Tonescu, atin 2 in Codl civil exist o parte, cea ma mare parte, care nu preznt un earacer cu specifi national ‘Analiza de drept comparat 2 lui Ionescu aduce in prim plan principaleleinfluenie ale Codului civil gorman identifieate in Codul ‘vil roman, respect: stuctura peiectului de Cod ear este aproupe ‘dentit;aplicarea legit in spy, prsluats din expunerea de motive a CCodului civil gemaa; persounee i organiarea familie; cisitoria prin prisma preluisi unor impediment la estore; materia suocesinilor ‘rin disparia noiuni de seins, organizarea nei proceduri colecive de lchidare a pasvului suecesoral sau prin dsporjia ide de efeet ‘declaatv al paral succesoral; tt de influent stekind este si adop- ‘area regimululciilorfuncare, Ani 1940 si uo sun din ce in ee mai usin reprezentai ia istocia drepaulei compara. Se remaret tn aceasts peroada Iucraea Regulamentul aiminsiraty. Smal de drept public roman si com- ‘parat a ciel autor este ALE. Silvian, find, n egalé mésurd, unt dinzepajinele cert de deep compara dn ramura dreptuli publi. Specificul lus este dat de o structuré cihotomicd (partes teoreticl 5 parteapozitiva), dar ide faptu e8 drepul compart este concentrat "ALE. San, Ragone adnate chp pic rms compar, Ting vata Geil” Bere 34Ey Drept compart i ssteme de drept. Notun introductive fnt-an capitol distinct, 1a finalul ern asa cum se inti, de reauld, la tezele de doctorat cae stuiaza probleme de drep inter, Capitol VII al luc, cu th .Regulamentul sdministaiv tn reptul public compara, se prezinth sub forma unei expuneri ‘revederilor legislative incidene in toma ceretati, din state precum Frania, Germania, Aust, URSS, lala Trile Anglo-saxone, Elvetia, Polonia, Cehostovaca, Ungai, lugoslavia, Bulgaria, Statele Ameri- cane, dt i cteva state din Asiag in ica ‘Studi de drepe civil comparat itil gi dup anu 1940, cin 6. Lipovana public stdiul Egollate $1 contract. Este analizaté in ‘eupeinsulacestei hr insta leziuii in legislatia frances, !mglo-americand, da iim legisla german. Conclzile pivitoae I Insta liu sunt prevdzute, nefiree, tm cuvdntul‘nsnte al Inet, apreciindu-se c&: ,redactori codului fancer au vizut in Teziune mumai 0 dspropontic material, care duce Ia resciziunes con- tractulul numa in eal cfnd este enor, in Anglia, leziunea este privith cao inilcare a idii de moral, ir inte cele dows ssteme (france si englez) se pditoneaz sistem german, caracterizat ca un ‘stem mixt, unde leiunea, in azaunei teoril armonice, este prvi fiat din punctul de vedere al elemental iif, de explostare, cits din perspective rezulatulu, arume disropori nie peestai "Mal aproape de sfirstul secolului XX, Yolanda Eminescu este utoarea une opere remareabile in materia dreptlui compara, sem ‘ind luctir ce au ea obieetdomenii prec: dreptul civil (Les Codes tbls des pes socialists: étude comparative, 1980), dreptl conc- teniei (Concurenja neleala: drept romén i comparat, 1993), dreptal ‘roprietttintelestuale Apdrarea descoperirior, inventor si inovar tilor In drepel socialist: studi ce crept compara, 1962), dat $i pro= ‘ese eelebre Pledoari celeive:antologie de oratorejudilard, 1973). eae. 16196 27.6 ele cor (a de pt compra), Tips ALA. Terk ah 196. 5 de. 5 “ide, 58 sing depot comparat 29 Jn Romana, dreptul compara a cunoscut o abordare expansiv’ dup Congresul dela Paris din anul 1900, dar mai eu seam odats et Focmares uni generat remarcabile de jurist in dreptl france, la Paris. Riguroztatea si caliatea colt franceze de drept a condus la luccasi bine orgaizate din punctul de vedere al tehnicii de luna, al siructuri, dar din perspective cali cercetii, Dept privat este unul dintre benefisiri major ai stditor de rept compara, spre deosebire de dreptul public, unde lueririle de dzept compara sunt dest de putine. Prinipalu cisigtor al cerce- tailor de dept compara ese chirsstemul jure rom niu inte tufle care au fieutobiectalanalzel into astfel de che, a metode comparative, se regises, chiar s asi in psu juridic national Metoda comparativl a fost, de cele mai multe ori, ulizats in ‘deplintatea ei, in sensu in care este neces parcurgerea a tei pai (eunoastere, inclegere, comparare). Sunt luriri de dre compara, ‘are au tins finalitatea metodei, dupa cum sunt gi hurt are sou ‘opeit a prima saul cea do doua esp Expuneres luctrilor de dreptcomparat aga cum a fost nun la ‘nceputl studilui, nu 2 dort a fi una exhaustv, ci exponential, astfl ed lerrile prezentate au repezentatajuoare fn expuneres nor ‘opin erie i adesa modului de uilizare 2 metodet comparative. in eliniiv, aprecem €8, iy majoritaea eazurilo, dreptul comparat ca rielodi de lucru, +a indeplinit functile. Totodat, constatim Inerarile de macro-comparsjie sunt sproape inexistont, jn timp ee sudile de miezo-comparate formesz8 majatatesbibliotci de drept compart, 2.2, Definitia dreptulul comparat Inct de ta momentulprimului Congres de drept comparat, din nul 1900, ceeettort compara au sustinut variate to privteare Ja definiea drepului comparat. Aste, astzi regisim 0 definigc20 Drept compat sssteme de drept, Notun introductive simpli a acest, espestivdeepul compatat este o ,dscptina juridica ce const fn studi lic al compari drepturlor, adic siste- ‘melo juridice si instil juridice ale diverselor state sau ale unor supa de state fn strins legdturd cu dreptl compart, au lat nagfere numeroase expres, care nuajesz4 actualitatesacestel noi ramuri de drept, ex- rest precum: deep global”, ,drept intercultural, ,drepttransna- fiona, rept uniform” sichiar dept european. Dezvoltarea drep- tuluicompaat a fost consecinja inevitabilés nayionalismului exprimat Inhaza drepauui a autodeterminae al poposrelor, Nofiunea de drep compara nu cunoscut 0 cristalizare media, «ia parcurs mai multe etape pin la sensul de astzi. Spre exemplu, Mare Ancel a utiliza notuni precum ,compararejuridca” stu cero tare comparatva in drept™. Expresiawdrept compara” este critica, jar argument in acest sens sunt aduse prin foptl el se transpune 0 procedura $i nu un drept material sav un dept pozitiv idee pe care ma © Implrtisim, deoarece nu se compara drepturile statlor (asa cum reiese din denumizea permani Rechsvorleichung), i ceinilejuridice si elementle componente ale acestora ind la momentul aprobiriexistenei net duble steturi com- parative (miero gi macro), drepul compet era definite stn care prope si compar rule instil diverselrsisteme juridice tn ‘igoare din lume™. Mare Ancol dfinea dreptel compara ex find Hina care const th conststarea punctelor comune gia diferente cae exist Tne dous sau maj multe dept nationale” "D.aland Rin, Ditmas de a cute rin, Ed PAF 8.2, "7 Rami erin a da compar Le ros adios ards dv lemon, PU al 2047.10 {LE Beam ann tn compart Cn Le 1980 p.10 : Anes, tit mend cot conpars Newel 17.31 stingadropttl compart 31 ‘Asti, deepal compart este definit din ce in ce mai deta, complesitateadefiniilor survenind chiar din redescoperires impor- ‘nje gl aplieabiiti global a discipline’ juridics Dreptal comparat poate fi defnit ca ,isciplina academicd c= vizeazi evidenjerea nei cartogafijuriice mondiale care permite 0 ‘operajiune intligiblé de sabilre a aseminirilr gi deoscbittor exis- ‘enteinre reglig institu jurdice ee aparin dows sau mai multor ‘onlin juridice najonale, deosebini care vizes24 incl dinamica 2.3. Dreptul comparat - stint autonom La fel ea si deepal intemaional,deeptul compart ae un statu special si mu int in sistemul de drept inter al vieunui sta Prd a intra in sfera de reglementare a veune alte discipline, dreprul com- part ii esta, weptat, local in rinduldiscipinelor autonome, depi- sind stadul unet simple metode, find caracterizat pin iterdisipi- artes dversitate metodologies ine june este o sing normatva, care tree 5 intenpre- ‘eze gi aplice rept poztv in eazuri coneree,Intrpretarea deep- ‘ului presupune determinares in mod prosis a confinutuli, serif catia conitilor de apicarea uni norme jure, Pentra ca o matric nou i fie considers tin autonomd, im ‘omeoda de cerotare, este neces’ indeplinirea unor eter, procum: object propriu de eglementre (elementcle determinante ale mavilor sistem de dept), metods propre (metoda comparatva, scop propria (gruparea oediniorjuriice in sstme g fami jridice), Totodat, 0 ing jurdies now trebuie i propund rispunsur la iweb no, pe "ep 10-11 ML Gan pt, 2014 9.502 cept compart seteme de dept. Notun intraductve are nicio sin juridid nu lea mat aes pnd acum. Dreptul com para se circumsrie gi acestuleiteiy, prin urmitoarele intrebar: Cite ‘ordi juriice exist fn lume? Care sunt criterile de clasiticare ale acestra? Com pot fi sistematizat, la nivel superior, normele juridice din fiecare ordine juridicd existent identifica? Care este metoda de comparate? Exist 0 aplicabiltste a drepulul comparat de eatre Jindoctor gi de ctr universiar? Autonomia unei ylinfe jurdice tebuie Tfeleast in sensul de ‘elativtat, simu de autonomie absolut, deoarece independents ofeiti ‘de autonomie se tradics, mai exact, prin interdependen. Fieeare stim autonom se prefexzs pe elemente din alte stim juridice, ia ‘ele contemporane sau care su format in secolele XX si XXI Impru- ‘muta, inevitail,carcterstiei ale celor clasce. ins deimitarea de celelalte rami de deept este necesard pent clariticarea unit repli compara. ‘Odati stabilit faut e& dreptolcomparat nu intr in sistemul de opt inte, devine neconcludent diferenieea fa de ramurile de rept lasce, care formeazi repel national, astfel cd intereseaz8 sich lferentierile f8. de dreptul interajonal si dreptal european, ca ‘ulin etapa in stabilizes faptului cd deep compart indepineste caracteristcle une tinge autonome. 2.8.1. Dreptul comparat si dreptul international public rep international public se refers la rapture stabilite inte state si organizaile internationale, iar éeptul comparatanalizeazi clementele determinant ale marilorsisteme de drept. Dreptulinter~ rational public preinis panicularit care H) difeentiazi atit de eeptul national, eat gi de deepal compart: calitatea suber; 7. Molva, Drape ermal publ Prin ting fntomemate, Hoang Bowes, 2017, 9.5. sina deepal comparat 3 -metods de replementare specifics repezentati de poziia de egalitate a statelo;erearea normelor de deep intemational prin acordl de voingt al stielo; norme juridice puse in aplicate de cite eeatori acestora; senfa sanciuni din stuctura tpied a normelor de dept interna ional; caracteralfaculai al jurisdic! instantclorinteragional! ‘Actoit implica in cele dowd ramuri de dept sunt total fei staele i organizaileinterayionale din drepul interafional public pot fi elemente componente ale sstemelor de dept, caz in care este submit tne © da ideca de caracer intrdiseiplinar al crepe comparat insB deeptlcomparat este unul dine inatamentele prin cipale de Iucru pentru dreptul international publi. Spre exempla, ‘negoserea unor tatatetebuie i se realizeze prin intermedia nor reprezentanti care si injeleagi punctal de vedere al celle pi ‘negoiatoare, punt de vedere bazat pe sistem national propiy, dat i pe cultura stad juridice staal, eaz in eare compris poate i famizeze argumentele necesare pentra a convnge interlocutor 2.3.2, Dreptul comparat si dreptul international privat Deepal inteafional privat replementea raporturile dine pari ‘ular, cu element de extranitate, avid dreptscoprezolvarea cniic- telor de lei. Drepiul compara este departe dea prezenta similitudini eu rept intemayjional privat, acesta neavind deep sc0p identificarea ‘reptuluiaplicbil in cazal uno coiicte de legi ee cain cel putin un element de extrnetae. in astfel de situa, dreptul compara poate doar si indie cae este soluiagisth de un sistem de drept sau alu, "nin p14 2 alent, La métade comparie ot cot iteration rin Revista “Teva ed cong 8197, rage 3258,38 rept compara 9 sisteme de rept Noviunintroducive ‘entra imbunitaires modulut de Solionare a conlietelor in rept ational “Mai mult decit att, cele dowa discipline sunt complementare i interdependente. Dreptl intemstional privat se realizeazA grate éep- ‘lui compat, cesta din urma oferind utlitatedreptulu international privat prin ft ef rezolvereaconfitelor de legipresupune refeitea Ta sistemole de drept stn. Inst toate aestea nw sunt lipsite de tensuni Spreexemplu, fnalitatea unifiatoare a dreptluicomparat pertrbat metoda confitlor de Jogi, fn sensul in care dreptrie ‘mul se pot interpane in ecilbrul dine armonia international soluilor i espectareadrepurilor fundamental’ ‘Secolul XX a mareattrecerea de lun sistem bine erdonat la unl unde sunt prezente incoerenfa, paradox si conical de metode. Pe catea misuilor care ereeaza depts subiecive este admisibill, 2 ronunathotirrea ,cu respectarca normelor juridicerecunoscute de lege jurispadenastatelor membre". Unmeaza o yexaminare bazat ‘pe legea comparatva” de dear dous pagini.S-2afrmat in mod corect 8 o examina compartva, att de detalias, nu a fost realizat de ‘tune Tn niciunl dine eazurile hoaete de Cute, Studi de drept ‘compart scoat Ia suprafatfapul ein coe ase state membee un act administratv care confer drepturi subietve pati nu poate fi revocat, ‘dad este vorba despre un act legal. Dad, dimpotriv,actl adminis- tzativ este egal, ane in toate statele membre este admish postbi- Titstea revoctt {in motivarea bot este redat un stud de dept compart, in cuprinsl ebruia reiese eX tn sage state membre un act administra care confer drepurisubective mu poate 8 fie retras, daca este vorba despre un act legal. in aceasta situa, drop subiectiv find dont, necesitaten ptr ineredeii in stbilitates situated create poset supra interesului administrate care ar yrea astel 8 revi asupr proprio devia. Stuiul de dept compara continu cu stu in ere acd actul administatv este egal, dreptul tuturorstatelor membre adnite posbltatea une revocir. Deeptl fancez dispune ea rer grea aclu legals fie promunjt tint de expirarea termenul de cus contencios, ar dact un recurs a fos formula, nate de ite ‘venta une hotrrijudecitores. Dac drepal belgian, xemburghez sf olandez au acelai veguli depmul german nu cunoaste un termen ins deepal comparat 37 ptr exerctaea dep de evecare. O ulin refer de dept compara vizera rep tain, unde orice et adn redactat co ineiearealegi sau eu exces de putee poate fe anu x tune de case administra cae 1 emis, independent de depuiesicctve Jn care a dt nastere, eager cre poate saa oe in oie moment, scexitn un tema fix penta acest Metoda comparative din jurismidenis Cunt eopene & drep- turilor om este reflect i care deci pate, prin secjunea distntt din motvrs, care inital pura denunirea de dept compart, iar ulterior aceasta a fost extns la element de depts de practich compat Cu tia de exemply, in cara Vo c. Frame!’ seinen LV din die fae teimiere la majoiaten satlor mente ale Const opi, unde ineriminareaonsoruintentont mu se opi feta ‘Toto, est suit fale we ra ut alegerea mor nr rindi specific in Hai art. 17 din Legea in 22 ma 1978 relat a avort prevedepedeapsa inhi ela 3 ni a2 ani pet el eze aura o inteapere a cul sani in impradens fn Span ant. 157 din Codal penal prevede oineriminae a flor de lezare « fens, ari an. 146 este previ pedeapsa aor provect prin imprudent grav. in Tua, an. 456 din Col penal prevede ch «x ear proce un peje unei fem insite, care cond a © mytereprematr, este pedpst cu o pedeapsd de Ia 2 Ia 5 ani de inchoate. To asst sae vat dpe eae mes, ma ci ee une ft opt upon sas de cesta rer ‘Sela ede arrancones nd tl 8 pe. Contr ‘aber propre uel ou pas, sn et (THN Vo) one a ‘ria ese stra Tank Van Vo). Peis me deal se yes AE. Fa avon cir ara Rep pri , E Urive Sui, ee 2016p 425426; RH. Rady, Coa eran a cepor mull Nowe de crs, ea sa reve apt, D4. Univer hi 2018,3 rept compara ssteme de rept Noyun!introductive fn acelasi sens este si cauza Ott c. Frampel, in care seefumea clemente de dreptcomparat gi de practicd compart este concentra supra problemei diversitii si reprezetaivitit corplu juice. ‘Ase, in setiunea drept compara este expus fap cin Regal Unit subreprezentarea femeilor sia persanelor ce fe parte din minority ‘te vail in rinul judeedtrior eu precidere in cadru instantelor cu grad de jursdige’ superior. In Olanda, Consiial magisraturit comandat In anul 2007 un studi peivitor Ia eprezentarea minortilor cemice in corpul judedtorese al mai multor tei (Olanda, Germania, Franja, Canada $i Statele Unite ale Americ). In setiunen pectca judicard comparas este nominalizat, cu tly de exempl, eauza Batson c. Kentucky, unde posblitatea de recwzare a avocaflr apart i acuaari nu poate fie exereitat in Funct de ert rasa. In ‘Canada, in mai multe cauze recente, indviziacuzayi de omorul unor perscane ,autohtone” au fost achitati de un complet de jualin sructura cru nu era nieio persoanautohton, 2.84. Dreptul comparat ca stilntd si compararea dreptalui de ramurét Adescori spar confi inte wings dreptlui compart si metoda rept compart, particularzatS pe compararea insitullor si Te i, el 209 fost it wn ana ca, al 2003, ipa ums! mas eis ice aparineawetcomit de nite "Sin, dram caer ure clae rnc dat do oie de chi, ‘ca vet ca spn a tears wa jeri dct Yer ‘mn prc sui, dere component a cone de joes fem xl iat Uma sete dec, Cares de At Nomi ‘plc vocal ue eesoon ca seein Bip, dares epi Cet, ‘Sev ua eyo lp sede cit pesos dee de mode. Dacia CEDO a. A184/2 in 19 apie 2018, wees coe ae 8 ‘Sia CEDO Hl dept elev cost in annie lee a 1D “dn Conveai cuenta deur onal sna dreptululcomparat 39 principio in interioral uneiramuri de deep Expunerea, depart de a fi extausiva, se eoncenteaza pe analiza unor drepuri de rama jemparc, care sat evidngiat incusiv prin sparta unor monogratt dedicate lr. ‘A. Dreptul compara si dreptul penal comparat Jean Prael,plednd de I idea conform cizeia deepal comparat ‘ese Inne de toate um proces de compare, subliiad apt cl part se realizeaxh prin analiza fictorilor extruridic. Spre exempla, sunt divers ali factor’ care explied formarea unui sistem de drop procam gi scar valor pe cae acesta 8 format. minim aici fito- ri politic g fctoal economic, ambi determinant. penta constuctia sistemului juridc, Factonal pole este determinant in fojlegerea politic legisative dela un anurnit moment, dupa cum este principal responsbil pentru alegerea unui sistem constitutional dsint,Factorul ‘economic est el cae pote ghida chiar politica legisativ,avnd ate un rol inet in formavea unui sistem de deep. O economic lovité de ‘riz va influenaeateori elaborarea gi evolutiadreptuli.O economic stabil so bunistae evident vor axa politica lesislatva pe protjarca individu timp ce o economic aft in pling criza va conduce sre © Politica legisla ata pe protejarea une nie socit CComparara este mai mult dest o expunece descrip. Faza a ‘teia din metoda specifica dreptului compat presupune redactarea nei snteze comparative Sinteza comparativa consti tn prezentarea raporturilr existent Intre termenii de compart, recum si explicarea acstora in cadnul condnilr lor juridice. Pentru realizatea sintezei este nocesard tingerea 2 toi obicstve® identfcarea tututor raportuilr exstente intre ‘erenii de compart; preczarea exact a relailor consatate; preci- zea rajuni de fa acestor apart. "om, 20.2 rapt compart sisteme de drept. Nop introductive fn defini, ea de-a trea etapa presupune filtres tutwror infor ‘maior obginte in primele dou etape ale compari, astel Todt si rete o cumodsere in deta a termenuli de compat, incusiv prin raportare la multiudinea de factor care au condus la apart institutes nalizate (Tato economic, politic, soca ete). Pe lings regula celor 3C si structurarea dihotomicd micro $1 _macro-comparati,tendinflesecolulu XI se Tndeapa cite © now ‘etods, complementard celor deja enunate,respectiv metoda clutrt uni drept comun. Ast se doreste crearea unui vocabularneutry, tindnd cont de limba de refering". Creates vocabulaulai neuty presupune 0 analzi fructuoast a diferitelorsisteme de comparat, ‘obietil principal ind evitareaanumitor pied ingvstice,cbstacol damental in ucrrle comparative de mare anverguri, ‘Asadar, metoda comparativa areca fnalitateidentifcares wnor soli pentru imibunittirea alicaitermenilor compari, Dac se are in vedere o compara a dout crn’ juridive sau 0 comparare @ mai rultor ordnijuridie, trebuie identifica solu 2a mai potivith propriulai sistem de dept. Astel, poste fo solute identitiats in sistem ou care Se compara sau poate fi © consatare 8 faptulu soli din sistemul nafional este con mai potvith,Totodst, poate = fie desprinsio a trea soli, cre sf mu ab legltu cu nciuna dint cele doui expuse intial, dup cum poate si ia nastere 0 solute ce mist, pentru cd preia cele mi bune tistur ale e dept analiza. Prezentul curs, find o intcoducere in drepul comparat se va limita la primele dou’ etape din metodologia deptului compara, res pectiv cunoasterea si injelegerea sistemelor de drept ce se aplica pe Finteegl glob, 7B, fast, dle doi compart: bln & prope, Reve Inman de dot oar vl 7. 1205 pp. 248 Oaterdie msl ari ar pesipneo aries 2 arr dr ji, ein tr eileen cus ives sting dropetl compart 33 2.6. Punctile dreptului comparat repel compart, o sinj2 nous, interiseplinarl gi autonom, ‘cancajte mai multe fanei, flocare dine aceste find sins legath de onlin juridice divers, eare au putt contur, ssf line directoare ale acest noi discipline 2.6.1, Functia de cunoaslere sau Dreptul comparat ~ instrument pentru aprofundarea —dreptutut national uncja de cunosstere este una dnte cele care prezns fnaiate media, im sensul Ta care analiza dreptuli sau asistemelor de dre din alte state conduce Je 0 mai bund Inelegere @ propiuui sistem uri, In conde tn care im fiecare sistem de drep exist numeroase surse de inspiatie stand (un exemplu este chiar prima Constitute romind, ces din 1866, care este de inspira belgian), studi deep- ‘ula stain se, fr Indoil, rol de a faciitaintlesul unor eoncepte ‘ransplantaein sistem juridic national TTotodati, analiza unui alt sistem de drept, cristlizath inten Uilog inte sisteme, este necesaeh pont formares unei viiuni de ansamblu,potivit erea sistem de drept nafionl nu est nici sigur i nici unie. Mai mult decdt att, ofriea unei perspective globale comiibuie, pe de © parte, la identfearea unor solu jriice com plexe, ia, de celalt parte, contibuie la dezwotarea opi juristlut ‘in formare, cae trebuie si vizualizeze faptul cd soiled lgisaie si Jursprudenftnajionala nu sunt absolute, ci rebuie coroborte gi inea- rate in tendngele europene gi internationale Dincolo de aspeceleidentiicate pind in acest moment, érepeul ‘compat este singarul in asus oferejuristulu njinal posbiiateast Drept compaat i ssteme de drept Novunntroductive de constintiza care sunt pile poztive si negative ale drepeul afin, care sunt insite originale si care sunt cele imprumutate, ‘dup cum prin compararea dreptlui pot Fi identifieste plusuile st rminusurile repulilor juridiee. Unmare a acestei etape, prin dreptat compart este posbil identiicarea unor solu no, anor alternative cates mbunatieas deepal national ‘Agudar, in anifetriefuntiei de eunoasere deriva umatoarea| funeyc a droptului compara, respeetiv cea eritied sau cea in urma caren dreptl comparat devine un instrument in progresul sin ezoltareadreptlui ca it 2.62. Functia critica sau Dreptul comparat — {instrument in progresul si desvoltarea dreptutut De cfd exist deep, regulilejuriice au fst inspirate unee din ‘eel, Clausrarea tn propria sistem de drept este totalmente nepro- dutiv si obtuz8. Dreptul este into continu evolutie, dup cur se remareé pe plan europcan sau pe plan international, iar iitares a normelejuriiceinteme constituieo piedicd in calea evolu. In acest, smament in care se millteazd pentru modemizare, digtalizare 5 globa- Tizare, deepal compart ii arti adevratele valene, de instrument a, progresuhi. Aste, concepe no, idemificate in ale sisteme de dept, ‘ot deveni concept juridie commune, eu aplcablitate In majoritatea cowinilr juridice. Tine doar de comparatis si de munca scestuia i idenitice soluile corete de transplantare si de implementare a avestora tn ordinea juridicd national. Spre exemplu, controlul de constitujionaltate pe cale a posterior fost introdus foarte tiziu in Franja,odata eu reforma constinionals din anu 2008 (sub forma chestunii priortare de consitutionaitate, cite aplicabiiate a ‘nceput in anul 2010), ns insinia g-a dovedit foarte repede wili- tata in asigurareasecurti juridiee, lr introducerea acestea a avut In baza studi comparative’ ‘A. Funefia critica in domenial politi legistative Prin mejor injelege analiza detail epstailor seine in scopul transplanta corecte 5 fidele de instnui juice noi, dae si 8 Imbundfrit oplicarit legislaek inteme pein refermarea. acess, Import! de slut juridice ttne ga schimbat dimensiuileodaté cu rmondializara economicd.Acest import pote fi spantan sau impus din exterior, darn orice cazaceat soe este necesar pent meninerea competitvititeritoriuutnafonal, avn la baz adoptarea celor ma performanteinstrumentejuridice pentru actor economic Asst, poitica legisltva trebuie fe etapizas in aga fl fede, in pimul rn, s8 existe o analiza a necesiiilor legislative actual, iat apa imedat urmitoare 88 eonstea in ullizarea deepului compara Etapa deptul compara ofr posiilitatea de prfita de experiens statlor in care insta reformaté cunoaste o mai bund aplicbiliate, ‘ar exemplete bune sunt sufiiente pentru reproducera, in legisla ayonal,«regulilorce au stat a baza unor atl de solu de doit, | multitudines de ordini juice se disting citeva care as constitit modele pentru cleat, respectiv dreptul francez gi dept engl, ‘Numeroase exemple sau marturi in acest ens + Codul civil italian din nul 1865 a fst prepatit dupa un studi stent af Coduli lui Napoleon; "Pa al a el pv cstmen piri de costal Frnt, x se vee ww celica msc rence son praesent peacanriniguton rie. ete cotton 706d Gtr fevid cheese Censaponaliats de la einen Cons Fad 2008 pn I ise ode ce 0 an de ps).rept compart ssteme de rept Noun! inroductive + Codul civil chinez din amul 1920 a avut ex sues de inspite CCodul civil fancez (Pedactoriacestui din umm find chiar invita 8 Iuereze fn caitate de expert interayonalt la elaborarea noului Cod civil chines = Institue Consul de stat din Franta a fost imitat, fe in parte, fe in integrate ei, in numeroase tari curopene gi extracu- pene, precum Portgalia, Grecia, Spania, landa, Tucia, Columbia, Thailanda ete = Recodficarea dreptului civil romda sa realizat eu speijinal legistailor moderne, reflectate n Codul evil francez, Cod evil in Quebee, coduile civil tlian,spaniol, elvefian, german, brazilian; Institut din common law care si-au gist aplicabiltate in sistemal de dept fancez (spre exempla, instiujia plea bargaining, diet 0 forma de juste negociats, prin intermediul circa fi este penis pocuroruui Ieper uwrepeonsnonselaw gal oo, crm da de 30 see 2018, Stina dreptullcomparat 3 refer sau au fost elaborate in cadrul comertuli intemal, fra referite ls un anumit sister juridi najional); hotivle judecitorest [art 38 lit d) ain Stata! Cur intemajionale de Juste clasitich hotidrile udecitorest ca mijloc auiiar de determina aregulilor de rep. Chir dact hotirrejudecstoreaed interationalé. mu prezinia valoare, de regu, dect pentru situa in care a fost emis jurgti fc refer Ia acestea in permanenti, fie pentru valoare de precedent pe care o stabilete, fe pentu formulaea unei norme cuumiare sa a unui prinepiu general conginut de aceasta, rezultand astfel valores unifcatoare} ‘Toate aceteinstrumente de unifiar, unifermizare si armonizare nu sunt posbile smu ii produc efectele daca nu a Ta baz importante studi de drept comparat. Unul dine avantjele uniformizarinor- rmelor const in evitaea contradicilor ce rezul din confitele de Jegi in spi, asf! a majoritatea comparatistilor Vid in uniformizare Finalitatea naturals a compari, Suite de dreptcomparat, grefite pe respectarea tuturoretapeoe metodologice, sunt singutle in misur si evidentiezetsiturle nor rmodele noi, posiilitatea de implementare in oxdinea juries aioe nal, dar si efetele pe cae le produc prin puneree lor in apicare ns, totoda,refernjele Ia deepal compart, prin gisiea unor puncte de converges, dau nastere unor reguli cu apicabilitate regional sau interajonal, In acest mod, dreptl compara igi aduee Ia Tndeplinie functia constructiva, prin eearea une orn’ jurdice supranationale, reflectati in principit de drep iterajional public, de dept intems- tional privat ide drept european, 6. Guibert, Tow Thos af Lev Mercuri, a Cotas Journal of ‘rncational La lS. 22014, OS,Drept compart ssteme de drept. Notun introduce 2.65. Fanctia stiintited sau Dreptul comparat ~ instrument de studiu al istoriel, Mosoftet sau a teoriel dreptatut Funeia ini este cea care profit cel mai mul teoretcienilor dept, deoarece cunoaytereainceputurilor gi principio pe care se construieste dreptu este singura in misurd si ofere 0 viziane de nsamblu asupra forme radio i sistemelo jure A. Dreptul comparat ~ instrument de studlu al istorii ‘dreptulut Intrarea tn cpl storie dept poate aveao influent norm’ {in orientarea si reorientarea istoriografe juridie. Aplicarea tehniilor ‘de deeptcomparat cero storice conti i contribu in conti- ‘are I erie si eorentareaistoriograetdrepul,itrcdt ideni- fieareaunor noi argumente i @ unor noi puncte de vedere, reliefte ‘rin metodologia dreptului compart, conduce la reealiteaea teodinglor jure, Spee exemplu', in drepul tain, istorii juriti nu au dat atenie cexistenei si ativitii instanfelorjurdice din perioada de dinainter ‘mfcdri aii. Lipsa de interes pentru stdiulactiviti cur, acti- vitate care a dominat via jurdict ty ulima perioada a lui jus ‘commune, & condas la conchira c& hotirrilejudecStoreyti nu repre= nti un object de studi adevat. Un repatat profesor italian, com= paratist, Gino Gorla, cate s-a dedicat o pare importants din asvitate -stuiulinstanelor de judecat ire secolele al XV-ea gi al XIXles, 7M Gass, Compratie ae,oa ry andthe lai aprock 0 eal esc psa wa amndcerden ro raact, e taSe 2Topeie208 Stina dreotullcomparat 65 $005 a supra importanjaincontestail a jurigpudents. Din sost moment, istorii jurigt)ai Talet au achisat Ia idee i, astfel, din stivtatea compaatatul, «fost reeunosout posbilitates ea jurspmue donga sie ivar de dept, 1B. Dreptul comparat ~ Instrument de studia al ilosofet reptulut Filosofia dreptului poate fi defnta la conthuena a tei drei de cereetae': prima abordeazA dreptul in universalitatea sa logic, @ out cea fenomenolopict, ce private dreptul ea fenomen comin ‘uturor popearelor in toate timpurl, iar cea de tei, deontologed in care se judect si se preuieste dreptul existent in report cu oeea ce lwebuie Si fie™ Ot, aprecierea dreptult ca fenomen comun tturor popcareor In toate timpurile mu poate fi realizat deci prin cercetaren ‘comparativi, Mai mut decét ati, ilosoia dreptulu nu poate f scoass in cadrul general ce vizeazA drepeulprnte cutis civilizai, coca ce presupune, mai depart, e8 drepl mu se poate sustraze comple- “itis tri nei socie,itertorenteor eulturi-civilizai,insepa- abi in apor eu stat Filosofia dreptuli se fondeaz, in principal, pe analiza curenelor 4 ideloreindtorilor, dar gi pe analiza fundamentelordeeptuli. Atl ‘ira dubi, toate acestea se pot realizn doar prin recurgera la ‘rept compara Spe exemple, o coreté infelegere a fundamenteor “repli, a obiect de studi al filosofck deepal, presupune analiza lavoatelor de dept, in lumina sistemelor de drept existent pe glob 1 Cian, loi pa, Fa Pro Universiti, Bose 201, 9.23,rept comy ©. Dreptul comparat — instrument de studiu al teoril dreptulu sissteme de dreot Ne ‘Teoria dreptuli puta in teout gi denumitea de encilopedie Jiri. Teoria dreptului are ca obicct de studi forma dreptu, artculati pe relafiledinre stat gi rep, sursle dreptui,drepal in sens subicetiv,precum si realizatea drepului inerpretare, contencios, ispundete i sanctiune). “Toate aceste noun, care fac obiectl tore dreptului, au It ragtre trop gia fst implementate In ordinil juridice ale fect sta, doar dupa anaizle de dret compart. Spre exempt, nofunea de constitute este greu de sinttizat si doar recurs la exemple din roptul elvetian sav din droptul amercan® pot sjuta la eristalizarea Nt. Dar Tere general o arpa (Bncpesi rii,E,Al Buc 1985 7.5 SDL: Dini 1 Da G Dior, wi ganado dp, 2 2, 4, CH Beck, Boe 2089.14 CAPITOLUL III CLASIFICAREA SISTEMELOR DE DREPT 8.1, Noflunea de sistem de drept (Juridic), famille Juridics sitraditle juridies S.lL1, Sistema juridic Un sistem jurdie este 0 grupare de persoane unit prinsin ansamblu de regu juridice care ordoneaza fie toate elementee, fie principale clemene ale vei loe sociale si adesea gi ale instufilor Jursicjonae gi administrative comune. lementele esentale ale unui sistem juridie sum ‘+ leslie care repreznts un lant pentru colectiviate pe care o ordeneszi; ‘+ oanumitd autonomic legislative Nofiunea de sistem juridic est dferia de cea de stt, deoarece na lid necestates existent unui tertoria propria, eu ait mai mult cu eit sstemelejuridice sunt mult mai pun numeroase deci stale existent astzi pe glob Toda, nojiunen de sistem juridic se diferenyaza de novunea de sistem constitutional. Sistemul consttuonsl este definit a ,ansem- blu coerent si armonios stucturat al instnilorpoltce gi al mecs- nhismelor de guvemare consfinite in Consintie, prin intrmediul cirora se realizar procesul de conducere social, Aste, compo- "Ps Amino BB. Nol, ad de it compar LOD, Pas, 1950 2G. lnsty,Sstone conttoal compara, ECan de das pak Sus" SRd, Baca 198.7.