Conținuturile

Radu Meza
Funcționalitățile sistemelor de management
de conținut
Sistemele de management de conținut se definesc în principiu în funcție de
patru funcționalități de bază:
• Modelarea conținutului – descrierea structurii conținutului și stocarea
acestuia într-o reprezentare cât mai fidelă a acestei structuri.
• Agregarea conținutului – organizarea logică a conținutului în grupuri și în
relație cu alte conținuturi.
• Fluxul editorial și uzabilitatea – sprijinirea creării, editării și administrării
conținutului în anumiți parametri definiți.
• Publicarea și managementul output-ului – transformarea în diferite
moduri a conținutului pentru publicare și livrarea conținutului pregătit
pentru diferite canale de publicare.
Alte funcționalități și trăsături cheie asociate
CMS-urilor
• Gestionarea mai multor limbi
• Personalizare, monitorizare și optimizare pentru marketing
• Construirea de formulare
• Managementul fișierelor de conținut
• Procesarea de imagini
• Managementul URL-urilor
• Managementul multi-site
• API-uri și extensibilitate
• Arhitecturi ale plug-inurilor
• Unelte de raportare
• Căutarea conținutului
• Comunitatea de utilizatori și dezvoltatori
Modelarea conținutului
• Unul dintre scopurile cheie ale oricărui CMS este acela de a reprezenta cu
acuratețe și administra conținutul. Pentru atinge acest scop, trebuie
definite dimensiunile și trăsăturile conținutului care va fi stocat și
administrat. Procesul prin care acest lucru se realizează se numește
modelarea conținutului.
• Rezultatul – o descriere a conținutului pe care CMS-ul îl va administra –
este modelul conținutului.
Un model al conținutului este definit de trei aspecte:
• Tipuri de conținut
• Atribute
• Relații
Tipuri de conținut
• Un tip de conținut se definește într-un CMS înainte de crearea conținutului.
Majoritatea CMS-urilor permit mai multe tipuri de conținut, dar diferă în
sensul specificității permise pentru definirea acestor tipuri de conținut.
Toate conținuturile dintr-un CMS vor fi parte din câte un tip de conținut.
Tipul de conținut este selectat atunci când conținutul este creat –
majoritatea CMS-urilor vor afișa o anumită interfață de editare în funcție
de tipul de conținut.
• Este importantă delimitarea între tipuri de conținut și obiecte de conținut.
• Un tip de conținut este un șablon pentru un obiect. Putem avea un singur
tip de conținut pe baza căruia se pot crea mii de obiecte de conținut.
Tipuri de conținut - exemplu
Un tip de conținut Rețetă va fi definit de următoarele informații:
• Titlu
• Ingrediente
• Proces
• Durată
• Dificultate
• Imagine
Beneficiile organizării conținutului în diferite tipuri
• Structură - Diferite tipuri de conținut necesită informații diferite
pentru a putea fi considerate valide.
• Uzabilitate – CMS-urile vor crea interfețe de editare specifice tipului
de conținut cu care se lucrează.
• Căutare – găsirea tuturor obiectelor de conținut de același tip.
• Șabloane de afișare – fiecare tip de conținut poate avea definit un
șablon de afișare/publicare diferit.
• Permisiuni – permisiunile editoriale se pot acorda sau limita în funcție
de tipuri de conținut.
Atribute și tipuri de date
Tipurile de conținut sunt un fel de ambalaje în jurul unor bucăți de
informație mai mici. Acestea se numesc atribute, câmpuri sau proprietăți. Un
atribut este cea mai mică unitate informațională din modelul de conținut și
reprezintă o singură informație despre un obiect de conținut. Fiecare
atribut va avea un tip de date, limitând astfel informația care poate fi stocată
în acesta.
Cele mai frecvent utilizate tipuri de date sunt:
• Text (de dimensiuni variabile)
• Număr
• Dată (calendaristică)
• Imagine / Fișier
• Referință (la alt conținut)
Funcții ale CMS în raport cu tipuri de date
Prin specificarea unor tipuri de date asociate atributelor din tipul de conținut, CMS-ul poate
îndeplini o serie de funcții:
• Validarea – CMS-ul se asigură că informația introdusă e validă
• Generarea interfeței de editare – CMS-ul poate afișa diferite elemente de interfață pentru a
ușura lucru cu diferite atribute – de la o interfață WYSIWYG (What You See Is What You Get) la
liste de selecție.
• Sortarea și filtrarea – CMS-ul poate sorta și filtra diferit conținutul în funcție de tipul de date –
sortarea alfabetică, după un câmp de dată calendaristică sau ordonarea numerică.
Majoritatea CMS-urilor vor avea o serie de atribute implicite care vor exista pentru toate tipurile de
conținut și nu vor trebui adăugate la modelul de conținut:
• ID – un identificator unic
• Titlu sau nume – numele obiectului de conținut
• Corp (Body) – un câmp de text de dimensiune nelimitată.
• Teaser / Sumar – un câmp de text de dimensiuni mai mici / dimensiune limitată.
Relații
Modelarea conținutului este de două tipuri fundamentale:
• Discretă – descrie un tip de conținut raportat la sine.
• Relațională – descrie un tip de conținut în funcție de relațiile cu alte
conținuturi.
De exemplu, în cazul modelării rețetei culinare, titlul rețetei, durata sau
descrierea procesului se vor referi doar la un obiect de conținut, vor fi
datele discrete, referitoare la sine ale acelui conținut. Pe de altă parte
atributul ingrediente poate să se refere la o listă de alte obiecte de
conținut.
Agregarea conținuturilor
Agregarea conținuturilor este abilitatea unui sistem de management de
conținut de a grupa conținuturile. Există multe tipuri de agregare:
• Afișarea link-urilor de navigație este un tip de agregare (statică,
ordonată manual – în cazul meniurilor)
• Paginile index sunt un tip de agregare (când afișează ultimele 10
conținuturi dintr-un anume tip, ordonate invers cronologic – cele mai
recente, produc o agregare dinamică cu ordine derivată)
• Căutarea e un tip de agregare (dinamică, variabilă).
Content Embedding – blocks/widgets
Unele sisteme permit includerea unui obiect de conținut sau item de
conținut într-un alt obiect sau item, fie în conținuturi textuale sau în structuri
de date care afișează liste de conținuturi prin referință. Acest tip de conținut
embeded se numește adesea block-uri sau widget-uri.
• Wordpress are de pildă un sistem de shortcodes (bucăți de text care sunt
procesate la generarea paginii) care permit introducerea unor diferite
conținuturi (de regulă asociate cu plugin-uri care extind funcționalitățile de
bază) în interiorul unor pagini sau articole.
Block-urile sau widget-urile pot fi introduse în structuri de tip listă. Aceste
liste conțin unul sau mai multe elemente, care sunt afișate individual de sus
în jos în anumite locuri predefinite din șablonul de afișare. Tipurile de
conținut pot avea liste de elemente ca atribute sau un șablon de afișare
poate avea ”regiuni” în care astfel de elemente pot fi adăugate.
Compunerea paginilor
• Drupal (blocks) sau Wordpress (widgets) oferă posibilități de content
embedding. Pe de altă parte, există sisteme de management de
conținut care au la bază compunerea dinamică a paginilor din blocuri
de conținut într-un sistem drag-and-drop (Concrete5). Această
opțiune poate fi atractivă pentru site-uri de prezentare de mici
dimensiuni, dar de fapt introduce mai mulți pași în procesul editorial.
Pe de altă parte, permite editorilor de conținut să aibă control asupra
esteticii paginii fără a fi nevoiți să editeze șabloanele de afișare. În
special în cazurile de utilizare care implică site-uri de prezentare de
mici dimensiuni, funcționalități care permit editarea paginilor într-un
sistem de tip content embedding pot fi utilizate și în sisteme ca
Wordpress (WP Bakery Page Builder / Visual Composer / Divi).
Forma conținutului
Forma conținutului se referă la caracteristicile generale ale unui model de conținut luate în
considerare în contextul agregării conținuturilor și practicilor consumatorilor de conținut. În acest
sens conținutul poate fi:
• Serial – organizat în linie, ordonat după un parametru (de exemplu un blog, un flux social)
• Ierarhic – organizat într-o structură arborescentă. Există un obiect de conținut rădăcină care are
mai multe obiecte ca ramuri. Arborii pot fi lați sau înguști. Multe site-uri pot fi conceptualizate ca
o structură arborescentă. Poate exista o navigație primară (Produse, Despre noi, Contact) care
conduce la o navigație secundară (Produs A, Produs B, etc.)
• Tabelar – conținutul are o structură asociată unui singur tip dominant și este de obicei optimizat
pentru căutare, nu pentru navigație. Un exemplu ar putea fi un site în care putem căuta produse
în funcție de anumiți parametri sau după cuvinte cheie.
• Rețea – tipul de conținut nu are o structură la nivel înalt dincolo de relațiile dintre obiecte de
conținut individuale. Toate conținuturile sunt egale, neordonate, dar legate între ele. Site-urile de
tip wiki nu au structură (în mare parte) și întregul conținut este ținut la un loc de legăturile dintre
pagini. La fel putem considera și cazul site-urilor de tip rețea socială.
• Relațional – conținutul are o relație structurală bine definită între multe tipuri de conținut bine
structurate, ca în cazul bazelor de date relaționale. Site-ul IMDB are de exemplu tipul de conținut
Filme, care au unul sau mai mulți Actori, zero sau mai multe Trivia Items etc.
Geografia conținutului
Când vorbim despre geografia conținutului, vorbim de regulă despre principala modalitate în care
un sisteme de management de conținut organizează conținutul.
Geografia primară a unui site încearcă să trateze conținutul ca un obiect fizic care există într-un loc
într-un spațiu teoretic care reprezintă tot conținutul din sistem.
Cel mai frecvent exemplu de geografie este un ”arbore de conținut”, în care conținutul este
organizat într-o structură de tip părinte/copil. Toate obiectele de conținut pot fi părinte a unuia sau
mai multe alte obiecte de conținut. Depinzând de unde este plasat într-o astfel de structură, un
conținut poate avea frați, copii sau nepoți etc. Acest conținut este ierarhic și această geografie
permite traversarea arborelui. De multe ori conținutul dintr-o geografie arborescentă e discutat în
termeni de niveluri. Cele mai importante pagini dintr-un site vor fi pagini de primul nivel. Sub
acestea putem plasa pagini de nivelul doi, apoi pagini de nivelul 3.
O altă variantă de organizare a conținutului e structura de directoare / foldere, similară sistemelor
de fișiere din sistemele de operare. Chiar dacă pare similară cu structura arborescentă, există o
diferență importantă care distinge această structură: folderul/directorul nu este un obiect de
conținut.
Alte sisteme depind de un mod de organizare bazat pe segregarea în funcție de tipul de conținut.
Tipul de conținut al unui obiect de conținut devine geografia primară.
Geografii secundare
Categorii, taxonomii și tag-uri: obiectele de conținut pot fi introduse într-o
categorie sau etichetate. Categoriile sunt de regulă fixe și ierarhice, pe când tag-
urile sunt gândite să fie utilizate flexibil, pe moment.
Meniurile sunt utilizate de multe ori ca o interfață pentru a genera o anumită
bucată de HTML. Conținutul poate fi atașat unui meniu, dar de asemenea meniurile
pot să conțină URL-uri externe sau informație de natură prezentațională (de
exemplu deschiderea într-un alt tab).
Unele sisteme au structuri plate numite liste sau colecții. Acestea sunt pur și simplu
liste de obicete de conținut ordonate care pot fi utilizate în diferite moduri pentru a
agrega conținutului unui site.
Geografiile conținutului sunt în general concepte administrative. Vizitatorii unui site
Web nu vor fi conștienți de cele mai multe ori de organizarea în acest mod a
conținutului, doar eventual de faptul că paginile sunt ordonate ierarhic sau
postările sunt ordonate invers-cronologic.