Sisteme de management de

conținut Web
Istoric
Deși conceptul de administrare a conținuturilor apare preponderent în contextul
culturii digitale, acesta are o istorie la fel de lungă ca acela de conținut. Încă de la
primele documente create, omenirea a căutat soluții pentru organizarea și
gestionarea conținuturilor.
Putem spune că primele sisteme de administrare a conținuturilor au fost create
încă de la cele mai vechi biblioteci. O dată cu dezvoltările tehnologice rapide aduse
de revoluția industrială, acumularea de informație a crescut exponențial și
problema gestionării acesteia a devenit critică.
Sistemul World Wide Web apare la începutul anilor 90 ca un răspuns la o nevoie
mai veche. Site-urile și paginile Web din anii 1990 erau redactate în HTML, de
multe ori utilizând tabele pentru așezarea în pagină a elementelor.
Nu exista nicio modalitate de a separa conținutul de modul de prezentare și fiecare
redesign presupunea modificarea manuală a fișierelor. Mai târziu, încep să apară
diferite soluții de management de conținut care permit separarea conținutului de
structură și prezentare.
Conținutul
Definirea conținutului
Clarificarea distincției dintre concepte ca ”date”, ”informație”,
”conținut” și ”cunoaștere” este o problemă care a preocupat mulți
teoreticieni. Distingem conținutul de date prin faptul că acesta este
creat și utilizat diferit.
Conținutul este creat de oameni printr-un proces editorial
Procesul editorial presupune pregătirea informației în vederea
publicării pentru un public, trecând prin pași precum modelarea,
crearea, editarea, revizuirea, aprobarea, crearea de noi versiuni,
compararea și controlul.
Conținutul
Crearea de conținut se bazează în mare parte pe editorii umani care vor avea
în vedere chestiuni ca:
• subiectul conținutului
• publicul țintă
• unghiul de abordare
• lungimea textului
• necesarul de suporturi media (imagini, audio, video)
Conținutul este informație produsă printr-un proces editorial și menită să
fie consumată de oameni prin publicare.
Această definiție atrage atenția asupra unei distincții între:
• Management / administrarea conținuturilor
• Publicarea și livrarea conținuturilor
Ce este un sistem de management de
conținut?
Un sistem de management de conținut (CMS) este un pachet software care oferă
un nivel de automatizare pentru sarcinile de gestiune efectivă a conținuturilor.
Un CMS este de obicei un software multi-utilizator, găzduit pe un server, care
interacționează cu conținuturi dintr-un sistem de stocare. Conținutul poate fi stocat
pe același server, parte din același pachet software sau sistemul de stocare poate să
fie găzduit separat în altă parte.
Un CMS permite editorilor să creeze conținut nou, să editeze conținutul existent, să
execute procese editoriale asupra conținuturilor și să facă apoi conținuturile
disponibile pentru consum.
Din punct de vedere logic, un CMS este compus din mai multe părți care pot fi toate
separate, autonome: interfața de editare, mecanisme de publicare etc. Cu toate
acestea, un editor le va percepe de cele mai multe ori ca pe un întreg
Tipuri de sisteme de management de
conținut
Web Content Management (WCM)
Managementul / administrarea conținutului vizează în principal livrarea către un public de masă
printr-un site web. Sistemele WCM excelează la separarea conținutului de prezentare și publicarea
pe mai multe canale.
Enterprise Content Management (ECM)
Managementul unor conținuturi în administrarea afacerilor, nu neapărat menite pentru publicare
sau consum ( CV-uri ale angajaților, circulare, rapoarte etc.). Acest tip a fost cunoscut în mod
tradițional ca ”management de documente”, dar sintagma s-a generalizat în timp. Sistemele ECM
excelează în zona de lucru colaborative, control al accesului și administrarea fișierelor.
Digital Asset Management (DAM)
Managementul și manipularea unor conținuturi digitale precum imagini, audio și video ce vor fi
utilizate în alte medii. Sistemele DAM excelează la gestionarea metadatelor și redarea în diferite
variante (renditioning).
Records Management (RM)
Managementul informației tranzacționale și a altor înregistrări care sunt create în procesele de
afaceri (vânzări, înregistrarea accesului, contracte etc.). Sistemele RM excelează la nivelul retenției
datelor și controlul accesului.
Alte clasificări
Component Content Management Systems (CCMS)
Utilizate pentru managementul foarte granular al conținutului (la nivel de
paragraf, propoziție sau chiar cuvânt), deseori utilizate pentru a asambla
documentații tehnice.
Learning Management Systems (LMS)
Utilizat pentru managementul resurselor de învățare și interacțiunii cu
studenții. Majoritatea universităților utilizează astfel de sisteme pentru
gestionarea de syllabi și în general a procesului de învățare.
Portaluri
Utilizate pentru managementul, prezentarea și agregarea a unor fluxuri
informaționale multiple într-un sistem unificat.
Alte clasificări
În cele din urmă, aceste aplicații sunt clasificate de către utilizatori mai
degrabă în funcție de o serie de alți factori:
• Piața pe care concurează și pe care se promovează;
• Cazurile de utilizare și exemplele de utilizare create și promovate de
comunitatea de utilizatori;
• Funcționalitățile specifice proiectate să satisfacă nevoile unor tipuri
de utilizatori sau asociate unor tipuri de conținut.
Funcțiile unui sistem de management de
conținut – Controlul conținutului
Un CMS permite controlul conținutului prin intermediul unor funcții primare de control:
• Permisiuni - Cine poate vedea un conținut, cine îl poate modifica, cine îl poate șterge?
• Managementul stării și fluxului de lucru - Este acest conținut publicat? Este în stare de
draft/ciornă? A fost arhivat sau scos din zona publică?
• Managementul versiunilor - De câte ori a fost schimbat un conținut? Care era varianta
de acum trei luni a unui conținut? Cum diferă o versiune mai veche de versiunea
curentă? Cum se poate reveni la o versiune mai veche?
• Managementul dependențelor - Ce conținut este utilizat de ce alt conținut? Dacă un
conținut este șters, cum afectează asta alte conținuturi? Ce conținut este ”orfan” sau
neutilizat? (în terminologia specifică, un conținut devine ”orfan”, când există definită o
relație de incluziune (părinte-copil) între două conținuturi, iar conținutul / elementul
”părinte” este șters, fără ștergerea conținutului /elementului ”copil”.
• Căutare și organizare - Cum poate fi găsit un conținut? Cum poate fi găsit tot conținutul
referitor la un anumit termen, subiect sau utilizator? Cum poate fi grupat și inter-
relaționat conținutul în așa fel încât să fie mai ușor de administrat?
Reutilizarea conținutului
Un articol sau un titlu poate apărea pe pagina proprie, dar poate să
apară și pe pagina dedicată unei categorii din care acesta face parte sau
pe mai multe pagini ale unor articole similare sau care au o relație
configurată cu acesta. O scurtă biografie a unui autor poate să apară pe
toate paginile redactate de acel autor. Politica de confidențialitate
poate să apară în subsolul tuturor paginilor unui site. Reutilizarea
conținutului este una dintre cele mai vechi probleme pe care sistemele
de management de conținut Web încearcă să le rezolve. Posibilitățile
de reutilizare a conținutului sunt dependente în mare măsură de
structura acelui conținut. Posibilitățile de structurare a conținutului țin
în mare măsură de funcționalitățile specifice oferite de fiecare CMS în
parte.
Automatizarea și agregarea conținutului
Dacă conținuturile sunt structurate corect, acestea pot fi manipulate
pentru a fi afișate în diferite formate sau publicate în locuri diferite, pot
fi rearanjate rapid pentru a satisface nevoile utilizatorilor:
• Conținutul poate fi consumat în alte formate (decât HTML) precum
PDF sau ebook
• Pot fi create automat liste și structuri de navigare
• Pot fi create mai multe traduceri ale aceluiași conținut
• Conținutul publicat poate fi modificat în timp real pe baza
comportamentului sau condițiilor impuse de utilizator.
Creșterea eficienței editoriale
Eficiența editorială derivă în principal din avantajul relativ asupra
editării manuale a unui website. Un sistem care controlează ce tipuri de
conținut pot adăuga sau nu editorii, ce tipuri de unelte de editare sunt
disponibile, cum e structurat conținutul în interfața de editare, cum
este administrate fluxul de lucru și lucrul colaborativ, ce se întâmplă
după publicare, va putea genera o creștere a eficienței editoriale. Un
CMS bun permite editorilor să publice mai mult conținut într-o
perioadă de timp mai scurtă și să controleze conținutul deja publicat cu
mai puțin efort.
Întrebuințări
Sistemele de management de conținut pot fi întrebuințate pentru construirea
multor tipuri de site-uri Web:
• Site-uri statice, de mici dimensiuni pentru mici afaceri, cabinete, pensiuni
• Site-uri de știri online multinaționale care publică sute de articole zilnic
• Bloguri redactate de către un singur autor
• Sisteme intranet pentru companii mijlocii
• Sisteme de management al documentației pentru unul sau mai multe produse
software
• Site-uri care conțin materiale de curs sau syllabi pentru universități, facultăți,
programe de studii
• Comunități online sau site-uri de tip rețea socială
• etc.
Sisteme versus implementări
Un sistem de management de conținut se distinge de o implementare a
sa. În cele mai multe cazuri, același CMS este utilizat de mai multe
organizații pentru diferite soluții particulare, respectiv pentru
construcția și administrarea unor diferite tipuri de site-uri. Implicit,
acest lucru înseamnă că utilizarea unui CMS presupune un efort inițial
de adaptare la nevoile cazului de utilizare. O implementare de CMS este
un proces prin care un CMS este instalat, configurat, extins și adaptat
cu șabloane specifice pentru a livra site-ul dorit. Implementarea unui
CMS necesită abilități de design, programare, design al experienței
utilizatorului, management de proiect și specialiști în CMS-ul respectiv.
Platformă versus produs
În termeni de cât de complex și complet e setul de funcționalități al unui
CMS, putem plasa diferitele sisteme de management de conținut între două
extreme – cele fără funcționalități de management de conținut predefinite
pe de o parte și cele cu un set complet de funcționalități care permit
rezolvarea unor probleme sau cazuri de utilizare fără schimbări. Între cele
două extreme, putem conceptualiza un tip de CMS care oferă un cadru
general, acces printr-un API la diferite funcționalități care pot fi utilizate la
nivelul implementărilor specifice și o interfață de utilizare și configurare
pentru nevoile cele mai frecvent întâlnite. Acest tip de sistem a fost numit și
platformă. Sistemele de tip platformă sunt proiectate pentru a fi
personalizate la momentul implementării. Pe de altă parte, sistemele de tip
produs sunt gândite să rezolve probleme specifice rapid și fără eforturi
semnificative la nivelul implementării. Platformele sunt flexibile, dar necesită
efort de configurare. Sistemele de tip produs sunt rigide, dar teoretic mai
ușor de implementat.
Open-source versus comercial
Ca și în cazul altor piețe software, există sisteme de management de conținut
cu licențe plătite (comerciale) și open-source. Pe piața CMS există mii de
opțiuni, iar sisteme open-source frecvent folosite ca Wordpress și Drupal
stau la baza multor site-uri Web. Sistemele open-source sunt de regulă
testate pe multe cazuri de utilizare și au multe funcționalități dezvoltate la
nivelul comunității. Sistemele comerciale se bazează pe vânzarea de licențe
de implementare. De regulă, acestea sunt mai orientate pe nevoile
utilizatorilor mai degrabă decât pe nevoile programatorilor sau celor care
implementează soluții CMS, dar pe de altă parte sunt mai puțin axate pe
dezvoltarea de noi funcționalități. Deși noi sisteme de management de
conținut apar în continuare, se poate spune că piața de CMS este aproape
saturată, iar mare parte ale celor mai de succes sisteme open-source e
formată dintre cele mai vechi. Cele mai multe dintre acestea se bazează pe
PHP – Wordpress, Drupal și Joomla dețin cele mai mari cote de piață.
Stiva tehnologică
Toate aplicațiile funcționează pe o ”stivă” de alte aplicații, sisteme de baze de date și limbaje de
programare. Un CMS este implementat într-un anumit limbaj și utilizează un anumit sistem de
stocare. Acești factori influențează mediul de găzduire necesar ca CMS-ul să funcționeze.
Stiva include următoarele elemente:
• CMS-ul
• Framework de programare
• Limbaj de programare
• Server de baze de date
• Server Web
• Sistem de operare
Cea mai utilizată formulă (în special în ceea ce privește implementările utilizând sisteme open-
source) este LAMP (Linux; Apache, MySQL și PHP/Python/Perl – de obicei PHP). Pentru instalare
locală și testare, se poate utiliza soluția XAMPP – o variantă cross-platform gratuită (Linux, Windows
sau MacOS) de server web.
CMS instalat sau în paradigma SaaS
(Software-as-a-Service)
În contextul trendului de mutare a infrastructurii IT ”în cloud”, piața
CMS-urilor este în schimbare. Până recent, norma la nivelul industriei
era aceea de soluții instalate și implementate pe infrastructura de
servere proprii. În momentul de față, apar tot mai multe soluții SaaS, în
care clienții utilizează (închiriază) infrastructura de servere de la
dezvoltatorii sistemului. Beneficiile pot consta în preluarea suportului
tehnici de către dezvoltatorii soluției CMS.
Publicare unidirecțională sau bidirecțională
Unele sisteme de management de conținut sunt gândite în aceeași manieră cu
publicațiile tipărite – un grup mic de editori creează și publică conținut către un
grup mare de vizitatori care nu pot răspunde. Alte sistem sunt orientate spre
participarea vizitatorilor.
Publicarea poate fi:
• Unidirecțională: o organizație împinge conținut spre exterior, spre consumator, de
multe ori utilizatorii rămânând anonimi (neautentificați).
• Bidirecțională: publicarea înseamnă că un consumator poate în anumite instanțe
să împingă conținut înapoi către organizația care a publicat conținutul primar (de
exemplu printr-un comentariu).
Unele sisteme sunt proiectate pentru cantități limitate de conținut generat de
utilizatori, în timp ce altele sunt construite în jurul acestui tip de conținut. Unele
soluții mai noi creează mai degrabă un cadru pentru administrarea conținuturilor
generate de utilizatori, mai degrabă decât a conținuturilor create de editori.
Instalarea unui sistem de management de
conținut
• Pașii instalării unui sistem de
management de conținut open-
source, folosind o stivă LAMP pe
o soluție de găzduire partajată
sunt similari în mare măsură.
• Sisteme precum cele de mai jos
pot fi toate instalate parcurgând
aceiași pași (sau un proces
similar), fie pe un server web într-
un sistem de găzduire, folosind
cPanel, sau local, folosind un
server XAMPP.
Instalarea unui sistem de management de
conținut CMS Adresă Tip

Wordpress wordpress.org Generic / Blogging

• Pașii instalării unui sistem de
management de conținut open- Drupal www.drupal.org Generic
source, folosind o stivă LAMP pe
o soluție de găzduire partajată Joomla! www.joomla.org Generic
sunt similari în mare măsură.
Typo3 typo3.org Generic / Enterprise
• Sisteme precum cele de mai jos
pot fi toate instalate parcurgând Concrete5 www.concrete5.org Generic / Prezentare
aceiași pași (sau un proces
similar), fie pe un server web Magento magento.com Comerț electronic
într-un sistem de găzduire,
folosind cPanel, sau local, MediaWiki www.mediawiki.org Wiki
folosind un server XAMPP.
MOODLE moodle.org Learning Management
System
Instalarea unui sistem de management de
conținut
• Înainte de începerea instalării, trebuie creată o bază de date MySQL și un utilizator asociat
acesteia. Acest utilizator (nume de utilizator și parolă) va trebui să aibă toate permisiunile de
lucru cu baza de date respectivă.
• Kit-urile de instalare ale acestor sisteme de management de conținut se vor descărca de la
adresele Web ale comunităților care le dezvoltă și mențin. Arhivele zip descărcate vor fi
încărcate pe serverul web, la calea dorită, în rădăcina serverului Web sau într-o structură de
sub-directoare. Aceste subdirectoare pot fi și atașate unor subdomenii Web configurate.
• O dată dezarhivat kit-ul de instalare în sistemul de fișiere al serverului, se pornește secvența
de instalare în browser prin accesarea adresei URL corespunzătoare locului în care se găsește
aplicația (kitul de instalare dezarhivat). La primii pași, procesul de instalare va solicita alegerea
limbii și apoi baza de date, numele de utilizator și parola asociată acesteia și adresa serverului
de baze de date (dacă baza de date a fost creată pe același server, prin cPanel sau
PHPMyAdmin, atunci serverul este localhost). După ce conexiunea la baza de date este
testată, va începe instalarea și configurarea propriu-zisă. La momentul instalării trebuie creat
contul primar de administrare a sistemului de management de conținut – un nume de
utilizator, o parolă (cu complexitate mare) și o adresă de e-mail. Acest cont va avea implicit
rolul de administrator în sistem și privilegii de nivelul cel mai înalt în administrarea, publicarea
conținutului, modificările configurației, structurii și șabloanelor de afișare, gestionarea
rolurilor de utilizatori și celorlalți utilizatori, gestionarea fișierelor media.