VALLETTA

Traseu 1
O strabati la pas. Intr-un perimetru restrans a adunat evenimente si a scris istorie, a ridicat cladiri monumentale
si si-a construit identitatea arhitecturala. Inconfundabila. Are atat de multa arhitectura istorica, incat UNESCO a
desemnat orasul drept sit al patrimoniului mondial ( 1980). Ca s-o descopere, multi turisti pornesc din piata de
langa Poarta Orasului, locul unde se afla fantana Triton. Nu te saturi cutreierand strazile paralele, in panta, in
cautare de obiective. Cafenele cochete te ademenesc, insa daca nu ai suficient timp la dispozitie, nu zabovi
mult. Ai multe de vazut: Grand Harbour, cel mai mare port natural din Mediterana, Gradinile Barrakka-
construite in 1560 pe nivelul superior al Bastionului Sf Petru si Pavel, acestea au servit initial ca zona de
agrement pentru cavaleri, iar in 1800 au fost deschise publicului, Co Catedrala Sfantului Ioan, Royal Opera
House- un sit pitoresc al ruinelor unei cladiri de teatru remarcabile odinioara și un loc potrivit pentru spectacole
contemporane, noua Cladire a Parlamentului, Auberge de Castille,considerata una dintre cele mai frumoase
cladiri baroce din capitala (gazduieste biroul Primului Ministru), Palatul Marilor Maestri ( in prezent biroul
presedintelui), a fost resedinta conducatorilor, a Cavalerilor Ioaniti si a guvernatorilor britanici ai Maltei.

Călătoria prin Malta pornește din Valletta, cea mai fortificată capitală din lume pentru care s-au bătut 13
imperii.Până să ajungeți în Valletta treceți printr-un alt oraș care o să vă capteze atenția: Floriana – orașul leilor,
simbolul Cavalerilor Ioanți. În drum spre zidurile orașului – cetate Valletta, mergeți pe o promenada de unde
puteți admira cel mai vechi și cel mai luxos hotel din Malta, Phoenicia. Construit în anii 1930 în sitlul art deco,
hotelul are o priveliște asupra portului și a găzduit multe personalități, printre care se numără și Regina
Elisabeta a II-a cu Prințul Philip.Chiar înăinte de a intra pe poarta orașului Valletta, se află Fântâna Tritonilor
care amintește de legătura orașului cu mare și activitatea principală a locuitorilor săi, pescuitul.

Valletta este orașul Cavalerilor Ioaniți care au primit insula Malta în dar de la regele Spaniei Carol Quintul, în
anul 1530. Capitala Maltei poartă numele marele maestru Jean de la Vallette. Cavalerii Ioaniți fiind foarte
bogați și dispunând de resurse materiale, au fortificat orașul și au contribuit la dezvoltarea lui. Valletta avea
canalizare sub pavaj și până și în spital se foloseau tacâmuri din de argint. S-a ales utilizarea acestui metal atât
pentru proprietățile sale antiseptice, dar și pentru a arăta măreția ordinului Cavalerilor Ioaniți.Clădirile din
Valletta sunt contruite în stil baroc, cel mai somptuos stil arhitectural și preferatul meu. Acesta fiind unul dintre
motivele pentru care Valletta m-a impresionat. Dacă nu ai vedea cum sunt îmbrăcați oamenii, ai putea spune cu
ușuriță că eși în secolul al XVII-lea și să te aștepți ca după orice clădire impunătoare să apară un baron într-o
trăsură.Valletta este “Un oraș construit de gentlemeni, pentru gentlemeni”. Aici găsești esența Maltei:
rafinament, eleganță, clădiri distinse si somptuoase. Capitala Maltei are 30 de biserici și 390 de monumente. Să
vedem care sunt cele mai frumoase obiective turistice din Valletta:

Peisajul care se relevă ochilor de la Barraka gardens (atât de la upper cât și de la lower barraka) e absolut
încântător. Parcă de la upper se văd celebrele zone în care s-au turnat filme precum Troia, Contele de Monte
Cristo, Codul lui Da vinci... și altele. Sunt sigur că ar fi fost și mai frumos să mergem mai aproape de ele, dar
ne-am mulțumit cu atât.Pt numai 4 euro, ne-am dat și cu trenulețul orașului care preț de 30 de minute te plimbă
pe la toate obiectivele Valletei.
Traseu 2
Autobuzul din Sliema are statia la intrarea in Valletta, in apropierea zidurilor orasului, in gradinile frumoase
dominate de statuia lui Hristos Mantuitorul din Floriana.Tot aici se afla o fantana arteziana, the Tritons’
Fountain, situata la intersectia strazilor importante ale orasului, dintre care una duce la portile orasului Valletta,
a doua spre Floriana si a treia spre statia de autobuz (capat de linie) din Valletta.
Ne-am indreptat spre poarta orasului, simpla ca arhitectura, formata din doua blocuri gigantice de piatra. De-a
lungul timpului poarta a suferit modificari, cea originala, cunoscuta sub numele de Porta San Giorgio era doar
un pasaj taiat in stanca. A urmat o poarta ornamentata, care consta dintr-o arcada centrala cu un arc mai mic de
fiecare parte si un pod mobil din lemn peste santul adanc care se afla in afara zidurilor din Valletta. Cea de a
treia varianta a portii, cunoscuta sub numele de Porta Reale era formata din doua arcuri centrale cu doua mai
mici. A patra a facut parte dintr-un proiect care nu s-a concretizat, astfel incat pentru ultima varianta s-a recurs
la demolarea structurii portii anterioare.
De cum am trecut de poarta, am urmat strada principala, Republicii, iar pe partea stanga mi-a atras atentia
cladirea Parlamentului, care, desi provine din perioada moderna, se incadreaza frumos in conceptul istoric al
orasului.
In spatele cladirii moderne se afla Royal Opera House, care a devenit una dintre cele mai iconice cladiri ale
Vallettei. Acest teatru a fost construit in 1860, ca urmare a popularitatii crescande a operei in insula malteza. A
suferit si cateva tragedii majore, precum un incendiu accidental si atacuri cu bomba. Dupa cateva planuri
abandonate de reconstructie, teatrul a fost reconstruit in 2013, in cadrul proiectului care a vizat si constructia
ultimei variante a portii de intrare in oras.
Fata in fata cu teatrul se afla o alta cladire in culoarea mierii, cu balcoanele inspirate din cladirile italiene,
colorate contrastant in verde inchis, Palazzo Ferreria.
Cel mai vizitat loc din Valletta este insa Biserica Cavalerilor Ioaniti, Co-catedrala Sf. Ioan, care ascunde comori
nepretuite in spatele fatadei sobre. Interiorul acesteia este extrem de bogat ornat cu picturi si sculpturi din viata
Sf. Ioan Botezatorul. Inca de la intare, am fost intampinati cu un avertisment, care in limba romana s-ar traduce:
„Tu care ma calci in picioare, Vei fi calcat la randul tau. Gandeste-te si roaga-te pentru mine.” Cel mai
impresionant lucru il reprezinta podeaua de marmura, care este compusa din aproape 400 de pietre funerare ale
cavalerilor Templieri ai Ordinului Sfantului Ioan din Ierusalim cazuti la datorie. Fiecare piatra funerara este
acoperita de o placa de marmura personalizata cu datele respectivului cavaler. Despre ceea ce ascunde acest loc
memorabil voi scrie pe larg in alt review: Magnifica biserica a Cavalerilor Ioaniti, Co-catedrala Sf. Ioan.
Ne-am continuat drumul si am vazut Biblioteca, cladire monumentala si impunatoare, chiar in centrul orasului
Valletta. Biblioteca are un imens patrimoniu de volume antice. Doar o parte a acesteia poate fi vizitata, cealalta
este rezervata cercetatorilor.
Am ajuns si in St. George' s Square, cunoscut ca Palace Square, unde ne-am odihnit si am urmarit jocul
jeturilor de apa ce tasnesc din dalele de beton. In zona de est a scuarului se afla un monument dedicat revolutiei
malteze din 7-8 iunie 1919.
Tot aici se afla si Grandmaster' s Palace, devenit Palatul Guvernatorului si Biroul Presedintelui Maltei. O parte
din cladire, numita Palace Rooms and Armory, este transformata in muzeu si se viziteaza. Din pacate, in
perioada cand am vizitat noi Valletta, era inchis pentru renovare.
Am vizitat apoi Casa Rocca Piccola, o celebra casa aristocratica din Malta, construita pentru Don Pietro La
Rocca, unul dintre Cavalerii Maltei, iar in prezent, locuinta marchizul de Piro.
In drumul spre tarmul marii, am trecut pe langa biserica parohiala Sf. Dominic, construita pe locul unde exista o
alta biserica unde marinarii multumeau Maicii Domnului la intoarcerea lor in siguranta dupa lungi si
periculoase calatorii pe mare. Exteriorul mi s-a parut putin cam incarcat, datorita statuietelor colorate amplasate
pe piedestale stralucitoare asezate pe trotuarul foarte ingust.
Am ajuns si la Fortul Saint Elmo, in forma de stea, care ocupa o pozitie strategica la varful peninsulei
Sceberras, veghind la gurile marelui port si Marsamxett, cunoscut mai ales pentru rolul sau in marele asediu al
Maltei din 1565. O parte din fort gazduieste Muzeul National de razboi, unde sunt expuse artefacte din
perioada epocii bronzului pana la echipamentele militare din cele 2 razboaie mondiale.
In plimbarea de-a lungul tarmului marii, am ajuns la Siege Bell Memorial, care comemoreaza eroii cazuti in al
doilea razboi mondial, fiind un templu ce ascunde cel mai mare clopot din Malta. Langa clopotnita se afla un
catafalc de bronz, simbolizand inmormantarea soldatului necunoscut pe mare. Din acest unghi, in departare se
observa cel mai mare fort din Malta, Ricasoli. Fortul momentan nu se afla in cele mai bune conditii si nu este
deschis publicului, lucrarile de restaurare al acestuia incepand din 2019. Aici au fost filmate scene din Game of
Thrones.Dupa atatea ore de umblat prin Valletta, am descoperit Gradinile superioare Barrakka, unul dintre
cele mai frumoase si linistitoare locuri, unde ne-am ascuns de soarele fierbinte la umbra copacilor grosi,
respirand aerul de eucalipt si pin, racorindu-ne cu picaturile din apa fantanii arteziane.
Gradinile sunt situate deasupra bastioanelor Sf. Paul și Petru, unde se afla Saluting Battery, baterie de artilerie
folosita pentru ceremonii si in al Doilea Razboi Mondial. Astazi aici se afla 8 replici de tunuri care trag salve
zilnic la orele 12 si 16.
Din gradini, privelistea asupra Fortului St. Angelo iti taie rasuflarea. Situat strategic pe un deal, la capatul
peninsulei Birgu, fortul domina Marele Port.
Auberge de Castille, de Léon et du Portugal, este una dintre cele 7 cladiri ramase pana in zilele noastre,
construite de Ordinul Sf. Ioan in anii 1500 pentru a gazdui cavaleri din diferite teritorii din Europa, fiind
impartite in functie de limbile pe care le vorbeau cavalerii. Din păcate, nu toate au supravietuit trecerii timpului.
Auberge de Castille este acum biroul primului ministru, fiind una dintre cele mai frumoase cladiri de pe insula.
Fatada sa deosebit de împodobita, completata de coloane maiestuoase si tunuri, este probabil una dintre cele mai
fotografiate din intreaga Valletta. Interiorul poate fi vazut de public o data pe an in timpul Notte Bianca, cand
multe dintre cladirile si muzeele orasului sunt deschise publicului.
M-am intalnit si cu Marele Maestru Jean de Valette, asezat pe piedestal, la loc de mare cinste, in piata ce ii
poarta numele, inaugurata in anul 2012. Statuia de bronz il înfatiseaza purtand armura si o sabie, simbol al
eroului Marelui Asediu din 1565, iar in cealalta mana detine planurile orasului Valletta.
Am mers pe jos o statie de autobuz pentru a ajunge la una din portile din Floriana, in partea de vest a Vallettei,
Portes des Bombes. Aceasta a facut parte dintr-un proiect de fortificatie initiat de Ramon Perellos y Roccaful,
care a fost Marele Maestru al Ordinului Maltei din 1697 pana in 1720. Stema sa impodobeste varful structurii
baroce. La inceputul secolului al XIX-lea, acest loc a fost ocupat de trupele franceze ale lui Napoleon, care au
capturat Malta, in timp ce se indreptau spre Egipt.
OBIECTIVE TURISTICE

Parlamentul Maltei

Cum intri pe poarta orașului Valletta, pe partea dreaptă ai noua clădire a Parlamentului care îl are ca arhitect pe
Loreno Piano, cel care a proiectat și centrul Georges Pompidou din Paris. Nouă clădire a Parlamentului a fost
construită între 2011 și 2015. Pe strada Republicii se află și ruinele Operei Regale care a fost construită în
timpul dominației britanice și distrusă în timpul unui raid aerian din cel de-al Doilea Război Mondial.

O altă clădire care îți atrage atenția este Palazzo Ferreria, al doilea ca mărime din Valletta, după Palatul
Marilor Maeștri. A fost consturit în secolul al 19lea și ce-l face special, balcoanele locale moștenite de la arabi,
adăugate unei arhitecturi de inspirație barocă.

Biserica Our Lady of Victory

Biserica Our Lady of Victory a fost construită pentru a comemora victoria Cavalerilor Ordinului Sf. Ioan și a
maltezilor asupra otomanilor la 8 septembrie 1565. Marele Maestru Jean Parisot de Valette a finanțat
construcția unei biserici în numele Nașterii Fecioarei ca formă de mulțumire. Biserica este realizată în stil
baroc.Barocul este cel mai somptuos stil arhiectural, se acordă o atenție sporită detaliilor, se folosec materiale
scumpe, iar cupolele în formă de sferă simbolizează perfecțiunea creației divine. Dumnezeu a făcut lumea
perfectă, doar omului i-a dat libertatea să aleagă.Barocul era și o armă a bisercii catolice în lupta de a se impune
în fața oamenilor și a arăta măreția lui Dumnezeu. În vremurile în care oamenii simpli aveau o viață foarte grea,
temperaturile erau foarte mari, când intrau într-o astfel de biserică era o binecuvântare și li se făcea promisiunea
că vor beneficia și ei de toată această grandoare înfățișată de stilul baroc, în lumea de apoi. Barocul și-a păstrat
grandoarea până în zilele noastre și orice vizită într-un edificiu construit în acest stil te impresionează.

Vis-a-vis se află biserica Sf. Ecaterina din Alexandria, cunoscută ca Biserica Sf. Ecaterina a Italiei și
construită de Cavalerii Ioniți italieni în 1576, în stil baroc. Lângă este Hanul Italian, locul unde erau găzduiți
cavalierii ordinului Sf. Ioan vorbitori de limba italiană.

Auberge d’Italie

Auberge d’Italie este un han care a fost construit la sfârșitul secolului al XVII-lea pentru a-i găzdui pe Cavalerii
Ioaniți.Cavalerii Ioaniți au fost izgoniți din Malta în 1798 odată cu invazia francezilor. Reședința lui Napoleon a
fost la Palazzo Parisio care se afla vis-a-vis de Auberge d’Italie, așa că hanul a fost transformat în comandament
al trupelor franceze.Maltezii cer ajutor britanicilor și în 1800 generalul Nelson îi alungă pe francezi, iar Malta
devine parte a Imperului Britanic. Malta a fost sub dominație britanică până în 1964 când își obține
independențaÎn tot acest timp Auberge d’Italie a fost sediul diverselor insituții publice. Hanul este situat în Piața
Castille unde se află și o statuie a Prim Ministrului George Borg Olivier, cel care a obținut Independența Maltei.

Grădinile Superioare Barakka

În grădinile Superioare Barakka ai petrecere câteva ore doar să te bucuri de priveliște, de mare care se dezvăluie
în toată splendoarea ei și de bărcile care vin și pleacă din port.O plimbare prin grădinile Barakka te relaxează și
te apără de căldura soarelui care la orele prânzului pot deveni năbușitoare. Aici, briza Mediteranei te face să uiți
pentru câteva momente că te afli într-un oraș.De la grădinile Superioare Barakka mergeți spre Co-Catedrala Sf.
Ioan pe niște străzi absolut superbe. Cele mai frumoase străzi din Malta le găsiți în Valletta, nu știi pe care să
mergi mai întâi pentru că fiecare te fascinează și te îmbie să-i urmezi firul.

Co-Catedrala Sf. Ioan

Co-Catedrala Sf. Ioan a fost construită între 1572 și 1577 de către cavalerii ioaniți și este locul în care stilul
baroc atinge opulența maximă. Interiorul este realizat din marmură de Carrara, iar pereții sunt acoperiți cu foiță
de aur.Aici sunt îngropați marii maeștri ai ordinului și fiecare țară are o capelă care în funcție de importanță este
poziționată mai aproape sau mai departe de altar.Atracția principală a Co-Catedralei Sf. Ioan o reprezintă
pictura lui Caravaggio, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul, cea mai importantă operă a artistului și
singura semnată de acesta. Pictura este realizată prin tehnica clarobscurului și pune accent pe întâlnirea dintre
sacru și profan, pe umanizarea celor care iau parte la scenă: călăul, temnicerii, femeia care duce vasul cu apă.
Trebuie să privești cu atenție această pictură ca să vezi groaza și deznădejdea imprimate pe fața personajelor
pictate.

Exteriorul catedralei, construita imediat dupa incheierea Marelui Asediu din 1565, aminteste de un fort militar.
Usa centrala este flancata de doua coloane dorice, deasupra carora se afla un balcon de la care Marele Maestru
se adresa multimii la cele mai importante ocazii. Sub balcon sunt trei steme: cea a Marelui Maestru La Cassiere,
cel care a finantat constructia catedralei, cea a Episcopului Torres care a inaugurat catedrala si cea a religiei. In
turnul din partea dreapta sunt trei ceasuri: cel din mijloc arata ora, unul ziua (ca cifra sau numar), iar celalalt,
ziua saptamanii. De o parte si de alta a intrarii principale se gasesc clopotnitele gemene.Statutul de co-catedrala
este dat de faptul ca aceasta imparte functia de sediu al unui episcop, cu o alta catedrala, situata de obicei in alt
oras, in cazul nostru, cu Catedrala Sf. Paul din Mdina.
Catedrala, de dimensiuni impresionante, a fost construita la ordinul Marelui Maestru Jean de la Cassiere si
poarta hramul Sf. Ioan Botezatorul, sfantul patron al Ordinului Ioanitilor. Este deschisa publicului de luni pana
vineri intre orele 9.30 si 16.30, sambata pana la ora 12.00. Duminica, numai membrii congregatiei pot vizita
catedrala. Am intrat in catedrala prin strada Republicii, dupa ce am platit 15 euro/adult.Avertismentul de la
intrare, care s-ar traduce:„Tu care ma calci in picioare, Vei fi calcat la randul tau. Gandeste-te si roaga-te pentru
mine.” , m-a cutremurat. Podeaua de marmura a catedralei este alcatuita din 400 de pietre funerare care ii
comemoreaza pe cei mai ilustri cavaleri ai ordinului. Cele mai populare imagini sunt ale mortii reprezentata ca
un schelet cu o secera, o clepsidra si un inger sufland in trompeta.Aceste morminte din marmura de diferite
nuante sunt decorate cu blazoane, simboluri militare si religioase sau episoade din viata celui decedat. Cea mai
veche piatra funerara dateaza din anul 1606. Soldatii au continuat sa fie ingropati in catedrala pana in secolul al
XIX-lea. Pentru a nu distruge mormintele, este interzisa intrarea in catedrala cu pantofi cu toc.Altarul principal
este realizat din aur, argint si marmura de diferite culori. Piesa centrala a acestuia este o sculptura din marmura,
realizata de Giuseppe Mazzuoli, numita Botezul lui Hristos.
Ordinul de Malta era organizat in 8 limbi reprezentand diferite regiuni ale Europei, astfel ca pentru fiecare
limba a fost construita cate o capela. Acestea sunt situate de o parte si de alta a navei si toate sunt bogat
decorate.
Fra ' Marc' Antonio Zondadari, din Siena, a fost mare maestru al Ordinului Maltei, foarte cunoscut in randul
maltezilor, chiar daca domnia sa a durat doar doi ani. Este ingropat aici, cu exceptia inimii sale, care a fost
ingropata in Siena. Monumentul magnific creat de catre Massimiliano Soldani Benzi este o opera de arta baroca
din bronz si marmura, care il arata pe Marele Maestru asezat. Acesta este singurul monument aflat in naosul
bisericii, deoarece nu se potrivea in capela limbii italiene.Sacristia a fost construita in 1598 si renovata in 1758
din fondurile Marelui Maestru Pinto. Piesa centrala a altarului se numeste Biciuirea lui Hristos si ii apartine lui
Stefano Pieri.
Capela limbii germane, inchinata Botezului Domnului, este dedicata memoriei lui Ranz Sigismund von Thun,
comandant al Kleenols, Grobnig si Vienei, car in calitate de lider al flotei a dat inamicului lovituri serioase in
timpul confruntarilor pe mare, vitejia sa aducand o mare onoare ordinului. De asemenea, a fost ambasador al
ordinului in Anglia, Polonia si Bavaria, fiind decorat de papa Inocentiu al XI-lea. Capela Germaniei include si
parohiile Austriei, Norvegiei, Suediei, Danemarcei, Elvetiei, Poloniei, Ungariei, Alsaciei si Olandei.
Capela limbii italiene este consacrata Sf. Ecaterina din Alexandria, patroana cavalerilor italieni. In altar am
admirat pictura „Mistica Casatorie a Sf. Ecaterna” , executata in 1670 de catre Mattia Preti. Capela gazduieste
mormantul Marelui Maestru Gregorio Carafa, eroul care a reusit sa-i infranga pe otomani in batalia de la
Dardanele.
Capela franceza, inchinata Sf. Apostol Pavel, are patru monumente funerare ale fratelui regelui Louis Philippe
al Frantei, Vicontele de Beaujolais, Marelui Maestru Adrien de Wignacourt, Marelui Maestru Fra Emmanuel de
Rohan si Marchizului de Wignacourt.Peretii sunt decorati cu reprezentari ale coroanei imperiale, crucii malteze
si simbolul heraldic floarea de crin, care aminteste de cavalerii francezi ai Langue de Provence.
Capela provensala dedicata Arhanghelului Mihail, adaposteste mormintele Marilor Maestri Antoine de Paule si
Jean Lascaris Castellar.Capela anglo-bavareza il are ca protagonist pe Arhiepiscopul Milanului, Charles
Borromeo, reprezentant important al Contrareformei, in timp ce este prezentat Fecioarei Maria. Capela contine
un singur mormant apartinand lui Fra Francois Collongue de Foresta.Capela Castiliei, Leonului si Portugaliei
este inchinata Sfantului patron al Spaniei, Iacob cel Mare. Aceasta gazduieste doua morminte apartinand celor
doi mari maestri portughezi: Manoel Pinto si Manoel de Vilhena.Capela regiunii Auvergne este dedicata
Sfantului martir Sebastian. In interiorul capelei exista mormantul Marelui Maestru Annet Clement de Chattes-
Gessan, cunoscut pentru victoriile obtinute in bataliile cu turcii.
Capela Aragonului este dedicata Sf. Gheorghe si include si parohiile Cataluniei si Navarrei. In aceasta capela
sunt mormintele a patru Mari Maestri spanioli: Raphael Cottoner si fratele sau Nicholas, Martin De Redin si
Ramon Perellos. Tot aici sunt si cateva relicve aduse de cavaleri in Malta precum bratul Sfantului Gheorghe sau
bratul Sf. Vincent Ferrari.
Capela Sfintei Taine este dedicata Fecioarei Maria. Aceasta a gazduit o icoana cu Madona din Philermos, pe
care cavalerii au adus-o in secolul al XV-lea din Rhodos, despre care se credea ca este facatoare de minuni.
Cavalerii veneau si se rugau aici inaintea bataliilor, iar atunci cand se intorceau castigatori ofereau Fecioarei
cheile fortaretei cucerite. Icoana facatoare de minuni a fost luata de Marele Maestru Ferdinand Von Hompesch
atunci cand Napoleon a cucerit Malta in 1798 si a fost dusa la St Petersburg. Nu s-a mai stiut nimic de ea, insa a
fost redescoperita in Muntenegru.
Oratoriul este incaperea folosita ca loc privat de rugaciune. Acesta gazduieste o capodopera a picturii, Taierea
Capului Sf. Ioan Botezatorul, ce ii apartine celebrului pictor Caravaggio. Este ultima lucrare a sa, pe care a
realizat-o inaintea condamnarii la moarte pentru ucidere, in timpul unei incaierari, la bautura. Tot aici se afla si
o alta pictura a aceluiasi autor, "Hieronymus III".
Cripta poate fi admirata din spatele unui geam care are rolul de a mentine temperatura scazuta in interiorul
acesteia pentru a proteja cele 12 morminte ale Marilor Maestri care se gasesc aici.Marele Maestru Jean de
Valette, intemeietorul capitalei Valletta se odihneste aici, iar mormantul sau poarta urmatoarea inscriptie:„Aici
se afla La Valette.Demn de onoarea eterna,Cel care a fost odata flagelul Africii si Asiei,Si scutul Europei,De
unde i-a izgonit pe barbari prin Sfintele sale brate,Este primul care este ingropat in acest oras iubit,Al cui
fondator a fost.”
Una dintre cele mai spectaculoase imagini ale interiorului baroc al catedralei am descoperit-o urcand la balcon,
mult mai aproape de bolta semicilindrica a navei, decorata cu picturi care infatiseaza scene din viata Sfantului
Ioan Botezatorul, create intre 1662 si 1667 de catre pictorul Mattia Preti, si el Cavaler al Ordinului de Malta.

Grădinile Inferioare Barakka

După porția de spiritualitate faceți o plimbare până la grădinile Inferioare Barakka, un alt punct de belvedere
asupra portului din Valletta.În drumul spre grădini observați: Curtea de Justiție, Biblioteca Națională a Maltei,
Palatul Marilor Maeștri.În Valletta la fiecare colț de stradă se află o statuie, pentru că pe vremuri acestea nu
aveau nume și nici oamenii nu știau să citească, iar astfel se puteau orienta.

În grădinile Inferioare Barakka se remarcă un templu neoclasic construit în anul 1810 în memoria amiralului
britanic Sir Alexander Ball.  Când priviți spre Marele Port, puteți vedea și Clopotul Siege ridicat în memoria
victimelelor celui de-al Doilea Război Mondial.

Valletta Waterfont

Turul Valletei se încheie cu o masă delicioasă la Bistro 516 în Valletta Waterfront. Pe vremuri aici era port
comercial, iar ușile clădirilor erau colorate în funcție de marfa depozitată: galben, dacă depozitau cerale,
albastru pentru depozitele de pește. Acum toate aceste clădiri găzduiesc restaurante chic cu mâncare delicioasă
și vedere la portul unde acostează vasele de croazieră.După un prânz copios, vă puteți plimba pentru a admira
fațada clădirilor în stil baroc.

În portofoliu de hoteluri Malta Travel se află și Hotel InterContinental de 5 stele, situat în St. Julian în golful
St.George, la doar 10 km de aeroport și capitala Valletta– cea mai modernă și luxuoasă stațiune din Malta.
Puteți mânca la restaurantul Paranga care se află chiar pe malul mării. În timp ce savurați delicioasele
preparate din pește puteți admira golful Saint George. Aici luxul și tradiționalul se împletesc într-o atmosferă
care îți desfată simțurile și te face să-ți dorești să revii în Malta cât de curând.

Casa Rocca Piccola, situata in Valletta, aproape de Palatul Marelui Maestru, este deschisa intre orele 10:00 -
17:00 (ultima intrare 16:00) in fiecare zi, cu exceptia duminicilor si zilelor de sarbatoare. Este altceva decat o
casa obisnuita, gazduind colecții de mobilier, argint si picturi, din care aflam despre obiceiurile si traditiile
unice ale nobilimii malteze.
E o proprietate privata care are peste 50 de camere, nu toate deschise publicului deoarece este inca resedinta
vechii familii malteze. Apartine celui de al 9-lea marchiz Di Piro si familiei sale: sotia sa, marchiza Frances si
cei 4 copii, Cosmo, Clement, Louisa si Anton. A fost construita in sec. al XVI-lea de Don Pietro La Rocca,
cavaler al Maltei. Ulterior mai multi cavaleri de vita s-au succedat drept proprietari iar in a doua jumatate a sec.
al XVIII-lea, casa a fost vanduta unui nobil maltez.Intrarea in casa muzeu este pe strada Republicii, insa mai
exista o intrare pe strada Dominic, pentru turistii care doresc sa experimenteze o vacanta in dormitoarele
proaspat renovate in anul 2019.Dupa ce am cumparat biletele, 9 euro/persoana, am asteptat in curtea interioara a
casei, ora exacta pentru inceperea turului organizat. Aici stapan este Kiku, un papagal macaw albastru cu
galben, care mi-a raspuns la salut in limba engleza.
Tururile ghidate au loc din ora in ora, dureaza 45 de minute si se fac de obicei in limba engleza. La intrare am
primit o brosura in limba romana, in care sunt prezentate si detaliate cateva aspecte importante ale casei. Ne-am
adunat 4 persoane la ora programata si am fost preluate de ghidul maltez, un tanar care interactiona cu noi in
permanenta si vorbea atat de clar in limba engleza incat nu am depus niciun efort pentru a-l intelege.
Din cele peste 50 de camere ale casei Rocca Piccola se viziteaza doar 12, inclusiv doua sali de mese, un
dormitor cu un pat cu baldachin, saloanele si capela mica a familiei. La sfarsitul turului casei, se viziteaza 2
adaposturi antiaeriene, datand din perioada celui de al doilea razboi mondial, ascunse in adancul pamantului,
sub casa, sapate in stanca pe care se afla fundatia orasului Valletta.Pentru inceput, am urcat scara simpla dar
eleganta, pe ai carei pereti se afla picturile:„Miss electricitate” si„Mecanizarea industriei graului” , realizate de
Ramiro Cali, a carui sora, Margaret, a devenit stapana casei dupa 1918, prin casatoria cu Anthony Cassar
Torreggiani (industrias in morarit, bancher si antreprenor).
Prima incapere vizitata este camera chinezeasca, unde se gasesc vase chinezesti de diverse marimi. Intr-o vitrina
este asa numita „colectia bunicii” de flaconase cu oteturi aromatice, celebrele saruri anti-lesin. Pe peretele opus
vitrinei este un arbore genealogic cu fotografii ale celor patru generatii De Piro. Urmeaza un coridor unde este
expusa o colectie de evantaie, unele dintre ele lucrate din frumoasa dantela malteza. Am strabatut si un al doilea
coridor, incarcat cu picturi si obiecte ale familiei, pentru a ajunge la Sala mare si capela. Sala mare are cel mai
inalt tavan din intreaga casa si picturi semnificative expuse pe pereti, inclusiv portretele Papilor Clement al XI-
lea si Clement al XIV-lea. Amandoi au acordat importante privilegii ecleziastice clerului maltez. Clement al XI-
lea a fost membru al faimoasei familii Albani din Roma, careia familia Di Piro i-a imprumutat bani, la inceputul
sec. al XVIII-lea. Ceea ce parea un birou voluminos, negru si lacuit, este de fapt o capela portabila, datand din
sec. al XVIII-lea. Cand este inchis, are un aspect firesc laic, dar, odata deschis, devine o capela complet
functionala, cu propriul chivot, propriile relicve si cruce. Astfel de capele portabile puteau fi duse la resedintele
de vara sau mutate in dormitor, pentru ca mama sa poata fi prezenta la botezul copilului sau, imediat dupa
nastere. Fata altarului poarta blazonul unui nobil maltez, marchizul Pandolfo Testaferrata de Noto. Picturile de
pe fata exterioara a acestuia il reprezinta pe Sfantul Francis Xavier in China (pe usa din stanga) si in compania
indienilor din Goa (pe usa din dreapta), intr-un decor cu pasari exotice si flori.
Cea mai veche piesa de mobilier a casei, care a supravietuit timpului este scrinul cu cruci malteze, datand din
perioada de inceput a anilor 1500. Candelabrul este adus din regiunea Boemia si a fost construit pentru a utiliza
lumanari, datand de la sfarsitul sec. al XVIII-lea. Dincolo de aceasta camera, printre draperiile albastre am
intrezarit Capela principala a familiei unde exista sute de relicve cu sigiliul Vaticanului pe ele si multe alte
obiecte cu semnificatie, legate prin istoria lor de diversi preoti ai familiei.
Urmatoarea incapere, ai carei pereti sunt colorati in bleu este sala de mese pentru sezonul rece. Masa si scaunele
sunt florentine, cu model dantelat, iar peisajele din picturi provin din Malta secolului al XVII-lea. Cei doi
ingerasi sunt Cupidon si Vulan, iar cele doua picturi alegorice situate deasupra usilor reprezinta„Iubirea”
si„Timpul” . Incaperea are si balcon unde exista un orificiu creat special pentru a„spiona” exteriorul.
Urmeaza camera ce adaposteste arhiva privata si extrem de cuprinzatoare a familiei. Familia Di Piro, originara
din Rhodos, a lucrat pentru Ordinul Cavalerilor Maltezi un numar important de ani inainte de a fi innobilata de
catre Marele Maestru Perellos si de Filip al V-lea al Spaniei. Primul baron si marchiz a fost un negustor si se
ocupa de afacerile familiei, inclusiv de comertul cu sclavi pagani (musulmani). Cel mai vechi document care a
supravietuit timpului, precum si facturi despre tranzactii, vorbesc despre cum Gio’ Pio vindea musulmani catre
un negutator de scavi musulmam numit Rais. Gio’Pio a investit in terenuri, nave si vase de transport pentru
textile, grane, zahar, orez si cafea.
In centrul camerei, pe masa, se afla statuia Sfantului Pavel, patronul Maltei. Aceasta sculptura din sec. al XVII-
lea este renumita pentru ca a fost modelul original al faimoasei statui a Sfantului Pavel din Biserica Naufragiul
Sfantului Pavel din Valletta. Sarpele de la picioarele Sfantului este un simbol care aminteste ca, atunci cand a
venit in Malta, a fost muscat de un sarpe. Legenda spune ca din acel moment, nu au mai existat serpi veninosi
pe insule.
Doamnele familiei de Piro erau preocupate de moda, fotografia uneia dintre ele fiind publicata in revistele de
moda, purtand o rochie crosetata. Exista si o sculptura a unei femei imbracata in vechiul port traditional maltez
Ghonella, precum si o fotografie publicata de presa malteza a ducesei de Sussex, Megan Markle, care era
imbracata cu acest vestmant, alaturi de membrii familiei de Piro, ca urmare a vizitei in Malta. In general, portul
era de culoare neagra din bumbac sau matase, acoperind capul si incadrandu-l, fara a acoperi fata. Partea
superioara era apretata rigid pe un cadru larg, rotunjit, format prin intermediul unei scanduri, baston sau os de
balena.
Interesanta este povestea acestui port, a carui origine si vechime este inexacta. Ar putea proveni din regiunea
Abruzzi-Italia, dar poate fi si o modificare a valului estic, insa in aceeasi masura si o varianta locala a mantiei
spaniole. De-a lungul secolelor, ghonnella era prezenta in intrega Malta, purtata de aproape toate femeile
malteze adulte, atat cele sarace cat si cele bogate. Cu toate acestea, a disparut rapid in urma celui de-al doilea
razboi mondial, iar in anii ҆70 a fost rareori vazut. Pana la sfarsitul secolului XX, a disparut cu totul.Urmatoarea
incapere, foarte mica, ce seamana cu un coridor, este cabinetul.
De-a lungul coridorului, dupa camera arhivelor, in spatele unor vitrine se gasesc seturi de piese de sah din
diverse tari, cele mai multe fiind realizate din fildes. Ghidul ne-a atras atentia ca la setul maltez, regina nu are
coroana. De ce oare? Pentru ca marii maestri conducatori ai Maltei nu aveau voie sa se casatoresaca, motiv
pentru care nu exista nicio regina a Maltei. Seturile chinezesti ii infatiseaza pe George al III-lea al Angliei (in
alb) si pe Imparatul Chinei (in rosu).
Acest coridor ascunde una din marile comori ale casei: un palanchin aurit realizat pentru cavalerul maltez Fra
Victor Nicoles de Vachon Belmont, care a fost capitan general al flotei de galere. Palanchinul are picturi
ornamentale si culoarea aurita, draperii si captuseala interioara din plus si blazonul cavalerului inscriptionat
chiar pe usa din fata. Acesta era folosit in vremurile de demult, pentru deplasarea nobililor, fiind dus pe umeri
de catre localnici si sclavii musulmani.
Dormitorul are ca piesa principala un pat matrimonial cu baldachin, din lemn, cu ornamente sculptate, ce a
apartinut Orsolei di Piro Damico. Ea s-a casatorit in 1867 si a avut noua copii, sapte baieti si doua fete. Ghidul
ne-a zis si o povestioara vesela legata de un ornament al baldachinului. Femeia care il atingea, ramanea
insarcinata, poveste ce avea un sambure de adevar, tinand cont de numarul copiilor pe care i-a avut stapana
casei. Prin urmare, acesta se detasa de baldachin imediat dupa ce era nascut un nou copil, pana ce stapana hotara
ca e timpul pentru a mari familia. Baiatul ne-a invitat, in gluma, sa atingem ornamentul, insa nu m-a convins
nici pe mine, nici pe cealalta doamna. Se spune ca una din doamnele care au vizitat casa, in dorinta ei de a
ramane insarcinata, a atins patul, insa nu numai ca nu i s-a indeplinit dorinta, ci a si divortat. Vasul de barbierit
din dreapta patului dateaza din sec. al XVIII-lea, iar oala de noapte de dedesubt este facuta din sticla venetiana
si, la fel, are peste 200 de ani vechime. Pe o masuta de toaleta se afla diverse obiecte din argint folosite de
doamnele casei pentru a se infrumuseta: perii, pieptene, oglinzi, foarfece. Din perioadele cand au existat copii
mici, au ramas patut pentru copii, premergator, scaunel pentru masa, toate lucrate din lemn.
Tabloul pictat in tehnica pre- rafaelita il infatiseaza pe martirul St. Rufina din Roma si a fost realizat de celebrul
artist maltez Giuseppe Cali. Culoarea picturii este foarte inchisa, datorita culorilor de baza utilizate si a
umbrelor create. Subiectul acestei picturi este unul foarte trist, Cali reusind sa infatiseze o moarte cumplita. Se
crede ca femeia pictata este Sf. Rufina, un martir roman, totusi nu este confirmata. Ar putea fi o pictura
simbolica a unui martir.
Camera verde este denumita dupa culoarea predominanta a tapetului de pe pereti. Aici, stapanii casei isi
petreceau timpul liber ori se odihneau, era zona lor intima, personala, unde musafirii nu aveau acces. Pe pereti
sunt multe tablouri, printre care si unele portrete de familie. Portretul unui copil cunoscut drept Veneranda, pare
al unei fetite, dar poate fi si al unui baietel, deoarece traditia era ca baietii din familii nobile sa fie imbracati ca
si fetele, pana la varsta de sapte ani. Candelabrul colorat din sticla suflata este venetian si a fost realizat pentru a
functiona cu lumanari.
Biblioteca este o incapere spatioasa, luminoasa, plina cu carti. In zona superioara a usilor de acces, pana la
tavan, sunt expuse picturi pe lemn, despre care se spune ca au decorat nava Marelui Maestru Lascaris, unul
dintre conducatorii Ordinului.In colt, mi-a atras atentia un ceas maltez, destul de simplu care functiona, desi
avea o singura limba. Cel mai important aspect in cazul acestui ceas maltez nu este felul in care arata ora, ci
aspectul sau, adeseori astfel de ceasuri fiind oferite ca si cadou de nunta.Camera de porfir este pictata pentru a
semana matasii marmorate. Este numita asa deoarece peretii sai au fost candva pictati in asa fel incat sa imite
marmura porfirie. Aceasta gazduieste cea mai mare parte a portretelor familiei.Camera are piese deosebite de
mobilier maltez. Un exemplu ar fi biroul din lemn incrustat, folosit pentru carti, a carui provenienta este incerta,
dar se spune ca ar veni din palatul Marilor Maestri.
Portretul unei fetite o infatiseaza pe marchiza Francesca Xara in copilarie si este posibil sa fi fost pictat in
relatie cu un contract matrimonial. Muntele din fundal simbolizeaza proprietatile familiei sale din Sicilia.
Floarea colorata pe care o tine reprezinta frumusetea, iar floarea alba de langa mana ei simbolizeaza puritatea.
Obrajii si mainile ei au fost pictate in asa fel incat sa para durdulie, deoarece acesta era un semn al sanatatii in
sec. al XVIII-lea. Ea poarta din belsug bijuterii de coral, sa o protejeze de deochi.
Camera albastra are peretii pana la jumatatea lor imbracati in lambriuri de lemn vopsite in albastru, iar
dulapurile sunt in aceeasi culoare. Aici sunt expuse instrumente chirurgicale din argint, care se foloseau in sec.
al XVIII-lea, plasate sub sticla masutei de cafea din centrul camerei. Pe langa faptul ca erau parte a unui ordin
militar si religios, cavalerii din Malta aveau si cunostinte avansate de chirurgie. Spitalul lor avea cel mai mare
pavilion din Europa si putea adaposti peste 6000 de pacienti la orice ora, fiind capabili sa efectueze o operatie
de cataracta ori sa indeparteze pietre ale vezicii biliare.
Ultima incapere vizitata este sala de mese pentru sezonul cald, care a fost candva o terasa deschisa spre o mica
gradina. Fiind sala unde se serveau mesele importante in familie, aici se gaseste o masa mare, inconjurata de 12
scaune, cu mobilier in stil art nouveau. Fata de masa este brodata cu blazonul familiei, iar paharele din cristal
sunt gravate cu acelasi blazon, tacamuri din argint, vesela din portelan chinezesc. Bineinteles, nici de aici nu
lipsesc portretele de familie, pe pereti fiind cele ale parintilor actualului stapan, dar si un portret al fiicei celui de
al 7-lea baron de Budach, Monica di Piro. Oglinda poleita este malteza si poarta blazonul lui d’Amico Inguanez.
Statuia din marmura de Carrara, din capatul camerei, o reprezinta pe zeita Diana. Tehnica murala folosita in
spatele statuii ofera o perspectiva si face camera sa para mai mare.Am iesit in curtea interioara, de unde am
coborat in cele doua adaposturi antiaeriene sapate in stanca pe care sta fundatia orasului si in care locuitorii
resedintei s-au adapostit alaturi de oamenii din Valletta in timpul raidurilor aeriene si a bombardamentelor
lansate asupra capitalei malteze in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Primul este construit in putul casei mai mici, fiecare casa din Valletta fiind obligata prin lege sa aiba o fantana.
In 1940, acest put a fost legat de cel al casei principale, printr-un tunel taiat in stanca. Cel de al doilea adapost,
mult mai mare, unde puteau intra chiar si 100 de persoane, era folosit si ca biserica, duminicile. Oamenii veneau
prin tuneluri aici si fusese adus un altar de lemn temporar, pregatit pentru slujba.Exista multe astfel de tunele
construite pentru a lega subteranele Vallettei. Se spune ca sunt mai multe strazi pe dedesubtul orasului decat la
suprafata. Cateva usi erau blocate pentru a impiedica accesul din alta parte a orasului, prin subteran, in Casa
Rocca Piccola.
Am revenit la lumina si caldura si ne-am luat ramas bun de la ghid, insa am ramas cu gandul la ceea ce am
vazut in incursiunea de aproape o ora, o calatorie inapoi in timp, in care am patruns nu doar in casa, ci si in
viata, cultura si obiceiurile nobililor maltezi.