zu 624.131.3809 STANDARD DB STAT EDITUE OFICIALA STAS 8942/3-90 ROMANIA TEREN DE FUNDAME [tavocuere INSTITUTUL, ROMAN STAS sotsia-ne REA MODULULUL DE. ER DETERMIN: sannanbzane DEFORMATIE LINIARA PRIN 1) PE TEREN CU PLACA Clasiticarea alfanumertos on ae in care I momentul de ‘inerfie al sectiunii dismetrale (sau diagonale) a plicii, in centimetri Ta puterea a patra : @ — diainetrul sau latura plitcii, in centimetri BP modulul dedeformatieliniars maxim estimat al piimintului care se inceares, in Kcilopaseali ; By, modulul de elasticitate al materialului din care se eontectioneazt placa, in kilo- paseali. : OBSERVATIE — Se recomandé utiizarea betonulal armat numat la confectionarea plieilor eu dlmensiunt ‘marl (€ > 70 em).. =a - STAS 8942)3-00 Plicile eare se incareé In foraje trebuie previizute cu prelungitoare metalice, prin inter- ‘mediul edrora si, se asigure transmiterea centried @ inciretilor si misurarea tasirilor. La foraje mai adinei de 10 m sint necesare dispozitive speciale de ghidare a prelungitoarelor OBSERVATIE— Pentew tneeresrile tn nisi situate sub nivelal apel subterane st in piminturt coezive et 2 0,25, se tecomanda tilvarea unor piel avind culile curditoere, cu ajutord! chtora si se efectueze eurk- (leca tind forajunal Ia agenaren pact respective (x. 1) Cutite cordtitoare AL 4 A-A ty tetungton Pias taupe “o\ OS certian aN Fig. 1 is 32, Diapébitivele da lestare shat’ constitaite din platforms metalice, dimensionate sores punziitor, pe care se asaz% lestul necesar inearedrii plicii. 'Transmiterea’inedredrilor Ia placit Se face prin intermediul preselor hidraulice. Ca dispozitive de lestare pot fi folosite si sasiurile autovehiculelor sau altor utilaje de constructii. Dispozitivele de ancorare sint aledtuite din grinzi sau cruci metalice dimensionate corespunziitor si din elemente de ancoraj (bughie, pilofi ete.) introduse in teren in jurul plicii, Numérul elementelor de ancoraj se stabileste din conditia preh unel forfe de traetiune mai mare deeit Inedrearea maxima aplicata plicii Distanta dintre axele clementelor de ancoraj si centrul plitcii trebuie sit fie de minimum 2 d, iar in cazul in care elementele de ancoraj pitrund sub nivelul plicii, distan{a acestora fap, de centrul plicii trebuie si fie de minimum 3 d. 3.3 Presele-hidraulice trebuie si aibii sectiunea pistonului etalonati si si fie previizute cl manometre sau dinamometre eu o precizie de mfisurare de 5% din valoarea forjei_mi- me aplicate. Presa, hidraulies trebuie si asigure o presiune constanti, eu abatere de max. + 5% din mirimea treptei de inciireare. OBSERVATHE — In seopol de a evita osllala valorlor de inetccare aplicaté plicit, se recom fclarea in erenitol pompa-presa a nit disparity automat pentru men{inerea constants a presi 34 Cadrul de refering’, fay’ de care se milsoari tasarea, se confectioneadt din fevi sau profile metalice si se fixeaz pe teren Ia distangi de minimum 2 d fag de centrul plicii. onsERVATH 1 Panctele de rezemare pe teren ale eadrulai nu se amplaseaza in aproplerea elementelor de ancora) satt a semelor platformelor de Tester 2°tn eazul ineeredrlor pe terenur foarte compresibile, sau th curs de contolidare sub greutatea proprie, pre- um siin stuatile in eare spare posbilé Influen|srea punctelor dle rexemare ale eadrata! de refern{a de catre Durgticle de ancora) sau de edtre punclele de rezemare ale platformel de lestare, pozilia eadrulut de relerinta se Welle period (taparateopice de aivelment) fs do reperestunte In fora plaforme! de Iver stm3.5 Dispositivele de masurare’a tasdrilor in timpul incoreirii trebute sit asigure 0 precizie de 0,03 mm. 3.6 _ In anexa A se aratii schemele orientative pentru realizaren inceredritor eu placa, in sondaje deschise si in foraje. 4 MOD DE LUCRU 4.1 Talpa sondajului deichis, pe care se exeouti ineerearea trebuie sit aibii dimensiunile” in plan de minimum trei ori diametrul sau latura plicli. Pe aceastd suprafafi nu se admit nici un fel de alte ineiredri In afara celor care se aplick pe plac, 4.2 Forajul in cate ae prevedo efectuaren incéfeir ou place trebule tubat pe intrenga ime: Gumetrul forayitui rebuie #8 He cuts 10 om mal mare deell Gametrul. pike 4.3 Pe talpa orizontali a sondajului deschis sau a forajului, dupi indepirtarea mate- rialului provenit din sipare, se agterne un strat de nisip de 1... 2 em grosime, pestecare se agazi orizontal placa. ons VAT 1 Saparea ultimatul strat de 20...50 em de Ia talpa sondajulul sn & forajului se face imediat tnaintea ase- ae pet 2 Place se unge eu lel mineral se asara pe stratul egalzator de nisp, astfel inet sa se asiary contactul (acest pe Intreaga suprafat 2 pli 5 tn eaeut Tolosie tn foraje @ pldellor previeute eu eutite eurkitoare, pe talpa forajulul mu avai este necesars fvlermeren stratulat de risip de exaliare hv cant incereritor in foraje, sub niveiod apelsubterane, trebue ai se la misurl pentea evitarea eiteutatied Spel in strat in tinpul tnceredu S'in eqeul ineereatlor pe piminturi wisipoase, situate sub nivelul apes subteranc, trebwie Iwate indsurl eowtea Fefulart, conform STAS 1242/45 13; este tersi.ayevarea pldeil Pe snaterialul reat 44 Pentra cazurile cnrente de ealeul al deformajiilor probabile ale terenului de fundare (conform STAS 3300/2-85), modulul de deformatie liniari Is se determina in domeniul de pre- siuni totale pe placi cuprins intre 9 si oh ps in care 4 este presiunea geologi I nivelul de pozare al plicii, iar p, este presiunea nets limit de proporfionalitate, care se sta- bileste conform pet. 5.2. in cazuri speciale, pentru modelarea tasinii {undatiilor de maxi dimensiuni (avind 1s fimea B > 10m), cind exista posibilitates umfKirii fundului sipiturii dupa exeavare, se pot determina valorileé modululei de deformatie liniard. in faza de recompimare £ in domeniul de presiuni cuprins intre p, $1 2,41 ale modulului de deformatie liniard in faza de incdreare suphi- mentari 8 terenului £, in domeniu! de presiuni cuprins inte. ¢, so, -+ pi in care p, este pr siunea initial’ pe placa datoraté greutatit proprit a utilajulut de inedreare. In mod. similar, pentru piminturile supraconsolidate se pot determina valorile B in intervalul de presiani cu pins intre pe si oj» respectiv valorile # in domeniul de presiuni ¢)....9;-4-p, in care a’, este presiunea de’ preconsolidare a stratulti Ia nivelul de ineereare. 4.5 Pentin cannile curente mentionate 1a pet. 4.4, inaintea incoperii ineiredtit propriu- zise, placa se preincarei pint In realizarea nei presiuni 0, aprosimativ egalt ct ‘cea din Greutatea coloanei de pamint indepartat de deasupra nivelulul plicit. Incirearen. ct. presiunes &, 86 Mentine pinil Ia stabilizaren tasirit coresptnzitoare a plili (contorim pet. 4.9). Dupe sta- dhiizarea tasirilor sub presiunea cy, dispoaitivele de misurare a taxinilor “te veadue In zero, placa niminind incireati ext prestinea 2, OMSERVATHE ~ Greutatea proprle 9 utlaelor ce reasons direct pe placd (presi, clemente prelungitoars ete.) rl foret de peelneareare nmal atune eind depaseste 10% sin aceasta se ia [n consilorare In stable ‘aloere In eazuri speciale, inedrearea plicit se réalizenz’ dupa un program special, in trepte suficient de mict pentru ca th domeniul de_presiuni caprins intre pi sta, sf se aplice cel putin 5 trepte de inedreare, dup care metzcarea se continua ea pentru cemirile eurente. Pentru aceste cazuti, dispozitivele de misnrare a tasirilor nn se readve la zero ca pentrn eazurile cutente=o STAS 8942/3-90 4.6 In continuare, se trece la inc&rearea propriu-zisi_a_ plicii, in trepte egale. Marimea treptei de inedreare se stabiegte astfel ea prositnea pe suprafata placii si fe de: 25...50 kPa, pentru. piminturi nisipoase afinate sau de indesare medic Ininturi eoezive eu I, < 0,505 pentru pi 50...100 kPa, pentru pietrisuri, piminturi nisipoase indesate si piminturi coezive ‘eu 1, > 0,50. in intervalele avitate, mirimea treptelor de incireate se alege astfel incit numsiral lor <4 fie minimum patra, far ineireaten final’ pe suprafaja de incercat si condued la taxini care i indeplineased condifia de oprire @ ineeredrii precizatd la pet. 4-10. 4.7 Fiecare treaptii de inedireare se menfine pind la stabilizarea tasirii conform 4.8 Incazal incorcatit in sondaj deschis tasirile se mAsoarit pe suprafata superioari a pliei in minimum trei puncte, dispuse in apropieres conturului pli In cazul inceredrii in foraj, tardtile se misoard pe prelungitorul metalic solidarizat et placa, in minimum tret punete. Diferenjele intre citirile pe dispozitivele de misurare a tasirii (8) 3, -..) in aceste puncte trebuie si nu prezinte abateri fajii de valoarea medi a tasiirii s (media aritmeticn a Citirilor) eu mai mult de i 50%, pentra # <1 mins 80%) pentru ¢ = 1...5 mim5 20%) pentru # > 9 mm. In caz contrar incercarea se consider’ neconeludentii. Pentru fiecare treapt de incireare se fae citiri Ia toate dispozitivele de misurare & asirilor, la urmiitoarele intervale de timp dupi aplicarea tnefiredtii la fiecare 15 minute, in prima or ; —ia fiecare 30 minute, pind 1a stabilizarea tasirii pReit. Se consider’ atinsit faza de stabilizare a tasirii eind sporul de i6Sjre inregistrat este mai mie de 0,1 mm pentru un interval de timp de dou ore in cazyl:patinturilor eoerive, Tespectiy pentru un interval de timp de o ori in eazul piiminturilor 4.10 tncerearea se opreste atunei cind cresteren tastirii medii defies ai ‘el putin 1,5 ori cresteren valorii inregishrate In treapta precedent. Oa OBSERVATIE — Incerearea se poste considers fnchelats, indiferent de treapta de sneareare atinst, cing ta- ‘medie devine mal mare decit Ql din dlametrul (atura) plats 3 4.11 Dup’ atingerea ultimei trepte de tnekreare (conform pet. 4.10) se procedeazi In desedir- carea plicii, in trepte de valoare egal cu suma a douii trepte de incircare. La fiecare treaptit de deseiircare se efectueazi misurarea tasirii la cel putin patru in- tervale de timp de cite 15 min. Dup’i descircarea pind la valoarea presiunii de preineireare 9, se efectueazit citiri ale tasirii, sub aceasti, treapti, pint la realizarea condifiei de stabilizare indicaté In pot. 4.9, dar nu mai putin de dou’ ore. 4.12 Toate citirile pe disporitivele de misurare a tasirilor gi mfirimea presiunii pe suprafata pis pentin care san produs tanile rexpective se Snregisrenzi intr-un tabel dat exemplifi- cativ in anexa B. osERvAT 1 Pentru a se evita variajile mari de temperaturi (datorate seh face sub-@ constructie de protecie. 2S upliea corseiie necesare cind se constatd (prin. metode topogratice) deplasiet ale cadrulut de refevinta (tata de care se raporteata eltiele dispozitivelor de masura. Inarll conditillor climates), Incercaren seSTAS 8942/3-90 _ 5 PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR, 5.1 Pe baza datelor incereiirii, se intoemese gratice centralizate (fig. 2) euprinzind : variajia presiunii nete pe plack p, eu timpul ¢; — varia}ia tasiii stabilizate &, in functie de timpnl ¢; — variajia tasivii stabilizate s, fal de presiunen neti pe placii, p. p | | Fig. 2 OMsERVATHI 1 Pentru cazurile curente mentionste Ia pet. 4.4 In valotte presiunié rete fale tasirli reprezentate In graticehe Inenfionate. mt se includ preshinen de prelicireare 3, sl lasarea corespunsitoare a acestela in exzuri_ speciale, Presunen oy 9h tesarea corespulzitosre acest presi se iol in eonkiderars 2 Pe plansa care contine wrafeee de inedreare se represinta sl scheme dispozitivalal de ineorcare st colean Suatigraften Gleterminati pe bags celui mal apropiat sonds}) cu pelneipalle carsclerstleh geotehaice determi hate in laborater pentru stratul po care s-a facut incerearea 5.2 Din grafienl inlocmit conform pet. 5.1 se determini presiunea limit de’ proportionali- tate p,, pitti la care se pistrouzi dependenta liniard intre presiunea unitarX aplicata gi tasare. 5.24 In eazul in care diagiama presinne-tasare, prezinti 0 porfiune-reetilinie umatis de 0 rarbare pronunjati, valoaren p, se determina direct pe diagramf, 1a limita portiunii rectilini Fig. 3 aer ears ITS" 8013/3:00 5.2.2 th cazul in care curbarea diagramei prosiune-tasare se realizeari progresiv, odatit eu Cresterea inelrcarii, drept presiune limita se 1a presiunea. corespunzitoare treptei » de incir- care (Pi — Pay pentru care este indeplinitti condiyia (fig. 4): Sasa — Be > 1,5 (Be — 0 Fig 4 |. 5.2.3 Pentru incereatile in sondaje deschise, efectuate pe pliminturi coezive, in cazul in care Conditia de la pet. 5.2.2 nu este indeplinita in domeniul presiunilor aplicate plicii, se determin’, prin calcul valoarea teoretied a presionii limita py cu relafia = Ba Nedey +N kPa} in care ‘ LN,” cooticieni adimensionali ce depind de yaloarea de calcul a unghiulut de frecare {nerfoard oa stratului de pamint In eare se face ineercarea ; valorile N st N’ sint date in tabelul 25 @ — diametrul sau lature plieti, in motri; greutatea volumied a pimintului incereat, in kilonewtoni pé metru cub; © yaloarea de calcul a coeziunii stratului de pimint In eare se face incercarea, in kilopaseali. In acest caz, drept presiune limit p,, se consider presivinea coréspun: trepte de inedreare, inainte de atingerea valorit Fy. ke ® aplicarea eriteriului de Ia pet. 9.2.9 pentewplict in eile sh mea Pp, Satine OUSERVATIE — Se recoman snirte In'eare, datoritt eurbarl! progresive 8 dlagearc preslune-tasate, exist dubit prising fin comuiyia de Ia pet, 5.22 re ‘Tabetal 2 o.a0 an | x 0,28 720 | 47 sae | 2,00 | 0,80 | 10,01 | 11,01 |- 12,78 | | | au | sao [ros 17,06 21_|_ 2,50S TAS 8942/3-90 ~8- 8, Yaloarea modulului de deformatie liniara Hal stratului de pin int incereat se deter- mind eu relatia : orpied avy {kPa} in care © coeficient adimensional care depinde de forma plicii si anume : ~ pentru placa cirewlarit, «© = 0,79; — pentru placa pitratd, w — 0,885 Pr presiunea limit, determinath conform pet. @ diametrat san latura plicii, 2, in kilopaseali ; metri; 4, tasarea corespun: are presiunii p, din diagrama presiune-tasare, in metri ; ¥ eoeficient de deformare lateral (cooficientul Ini Poisson) conform tabelului 3 Tabelot 9 Painter ome Bolovsaly st pletis Nisip, alsip aciios, aiip pron Prat, praf araios, args nisipoes, rail pr fous Argiti, argits grasANEXA A ORIENTATIVE DE REALIZARB A INCERCARILOR CU. PLACA ‘AA, Schema tncortri eu’ placa, on disponitive de lotta, in tondaj doncie 1 — lack; 2 — presi hidenulled; 9— pompas 4 — esdru do referin}A; 5 — comparat care; 6 ~ prelungiter 7 ~ plat~ : orm do lestares 8 lest. rin 8 AD Schema incercirii cu placa, cu dispozitiv, de ancorare, in sondaj deschis q 8 6 og 3 4 9 7? 2 7 a0 eS 1 — vinea; 2 — pres ntaraut 7 burghiu de nneorares 8 ‘cadri de refering; 9 — cor Fig. 6ABA BOS BO . —0- A3 Schema incereitrii cu placa, in foraj 1 Flach; 2 — pretungitor; 9 — presi hidraulies; 4— pompa ; 5 ~ eadeu de referisa; 6 comparatoare ; 7 ~ ence ‘in profile metatice; 8 burghie de ancora}; 9° tubajal foralli Tueraren Obiectul Operator INRBGISTRARILE LA INCERCARHA CU PLACA Nr sondaj desehis — Incereare in Foraj — Adineimen de ineoreare, Hi ...m fea plimnintului i medie a plimintulut Yue « icereare, ¢, enum — Grentatea vol — Presiunes geologic’ Ia nivelul de — Diametrul (latura) plicii, @ — Suprafaja plicii, A = ‘uprafata pistonului presei, Ap = - — Grentatea proprie (placi, pres, prelungitoare), @ =... IN Rennie G — Presiunea initial, py = —y~ = «kPa A Dresiunen citi Ik manometrn, Pye = Gy (Po — Pd = oes Precizia comparatoarelor ...mm Prestunesfpresanen pe comparatoare neta pe om be Pan mano: input | Paes | + Prosiunea din inedeearea propriu-zis a pléell, conform pet. 4.8.SPAS 8942/3-90 Hespomabit protetutal TCCPDC— Institutul de Cerectari in Constructs Beo- ‘noma Constructor ing. Vasile Serban SUAIEL —Inntitutul do Conslmet Hucurestt fe. ing. Anatolle Mare edaetat final: Inst {ngs Magda Tones Homan de Standardtzare Iserespeetarea Standardelor de Stat este urmirith conform eli. Reproducsres Interzsh [Stindardul a fest elaboret iniial tn anol 1065 9h -a revizuit tn anit 1007, 1075. fBnituea ‘Tehuten Bucuresti 1001 Tiparit Ia 11.07.1002 alia 1 ~ -~2- fe age Ne Colahoratost Mnteeprinderea de Mlcroproduetie sl Luera Exper rmontate de Consteuelit = Tsttutal de Stdit 31 Proieetaet pentru Texbunstaet = TnstiU de. Studi 1 Prolectarl Tdroenersetice ot #7 ex. S.C, Universal S.A. ©, 8062 12 Pagtot