DINSPRE RĂSĂRIT SE PROPAGĂ O STARE SUFLETEASCĂ, DINSPRE VEST O ALTA.

Starea care se răspândeşte dinspre Răsărit încearcă să menţină în MODURILE DE SIMŢIRE ALE
TIMPURILOR VECHI, care încă tind să urce în mod instinctiv spre spiritualitate, tendinţa de a nu
lăsa omul să coboare atât de mult încât să se poată lega de situaţia de pe Pământ.
În Vest, dimpotrivă, se pune în valoare CURENTUL CARE DETERMINĂ SĂ NU FIE
PERCEPUTĂ SPIRITUALITATEA ce este activă în toată existenţa, ci să se oprească la ceea ce a
devenit omul, deoarece el este locuit de suflet dar trupul nu este atât de iubit încât acesta să vrea să-l
cuprindă în întregime.
Dinspre Vest s-ar dori CONSERVAREA STĂRII ACTUALE A UMANITĂŢII, cu mentalitatea ei
materialistă, cu activităţile ei materialiste. A nu lăsa să se ajungă până la ceea ce amplifică contactul
cu condiţiile materiale ale Pământului, ci a-l reţine pe om de la PRELUAREA DEPLINĂ A
PREZENTULUI ÎN SINE, aceasta s-ar dori dinspre Răsărit.
Din ambele sensuri se manifestă, de fapt, STRĂDANIA DE A NU LĂSA OMUL SĂ AJUNGĂ LA
ÎNŢELEGEREA DEPLINĂ A PREZENTULUI. O teamă imensă care pune stăpânire în mod
inconştient pe omenire amplifică această situaţie. Cine observă prezentul fără prejudecăţi, cu marile
decizii pe care el le poartă în sine, trebuie să i se opună cu curaj.
Rudolf Steiner: Responsabilitatea omului pentru evolutia lumii GA 203: Conferinta 3