Caiet de Sarcini Structura V.M.

S.C. RIZAV PROIECT S.R.L.
Coasta, str. Principală, nr. 21, com. Şieu – Odorhei, Jud. Bistriţa – Năsăud.
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Email: rizavproiect@gmail.com, tel. 0745361944; 0740020679;
Cod proiect: RZV 06.21
CONSTRUIRE LOCUINȚĂ COLECTIVĂ DE MICI DIMENSIUNI

Amplasament: România, Județul Bistrița – Năsăud, Municipiul Bistrița,
strada Aurel Vlaicu, numărul 2;
CAIET DE SARCINI
CAIET DE SARCINI – STRUCTURA Ș I REZISTENȚ Ă ;
Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 1

Regim de înălţime: Parter + 2 Etaje + Etaj Retras
Amplasament: România, Județul Bistrița – Năsăud, Municipiul Bistrița, strada Aurel Vlaicu, numărul 2
Beneficiar: S.C. GENIUS SISTEM S.R.L. Caiet de sarcini – structură și rezistență.
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
CAIET DE SARCINI – STRUCTURA ȘI REZISTENȚA
I. GENERALITĂ Ţ I
Prezentul capitol cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le

îndeplinească lucră rile de construcţii, precum şi verifică rile ce trebuie efectuate pentru a
constata dacă aceste condiţii au fost îndeplinite.
Respectarea condiţiilor tehnice de calitate trebuie urmă rită în primul râ nd de şefii
formaţiilor de lucru şi de personalul tehnic anume însă rcinat cu conducerea lucră rilor, în
cadrul activită ţii sale de îndrumare şi supraveghere.
Separat de acestea, se efectuează verifică ri, astfel:
a) pe parcursul execută rii, pentru toate categoriile de lucră ri ce compun obiectele de
investiţii, înainte ca ele să devină ascunse prin acoperire cu (sau înglobare) în alte
categorii de lucră ri sau elemente de construcţii;
b) la terminarea unei faze de lucră ri;
c) la recepţia preliminară a obiectelor ce fac parte dintr-un obiectiv de investiţii.
Verifică rile de la poziţiile a) şi b) se efectuează conform „Instrucţiunilor pentru
verificarea calită ţii şi recepţionarea lucră rilor ascunse în construcţii şi instalaţii, precum şi
pentru recepţia terenului de fundare, fundaţiilor şi structurilor” aprobat cu ordinul
nr.20I1977 de IGSIC, iar cele de la poziţia c) conform reglementă rilor în vigoare privind
recepţia obiectivelor de investiţii.
Toate condiţiile tehnice cuprinse în prezenta lucrare sunt extrase din prescripţiile
tehnice de proiectare, execuţie şi recepţie, în vigoare la data elaboră rii sale. Listele complete
ale acestor prescripţii sunt cuprinse în indicatoarele de standarde, publicate anual de IRS şi în
listele normativelor tehnice în vigoare (publicate anual în Buletinul Construcţiilor).
Principalele prescripţii tehnice, aplicabile la verifică rile din prezenta lucrare, sunt menţionate
la fiecare capitol în parte.
Verificarea calită ţii lucră rilor se face în scopul confirmă rii corespondenţei acestora cu
proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevă zute de acestea.
Dispoziţiile de şantier, date de beneficiar şi proiectant — cu respectarea normelor
legale în vigoare — au aceeaşi valoare ca proiectul de execuţie, din punct de vedere al
verifică rilor efectuate.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Frecvenţa verifică rilor este menţionată în prescripţiile tehnice. în cazuri speciale,

proiectantul poate prevedea — în mod justificat — mă rirea frecvenţei.
În toate cazurile câ nd un rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe
parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea, durabilitatea sau funcţionalitatea lucră rii,
depă şeşte abaterile admisibile prevă zute în proiect sau în prescripţiile tehnice, decizia
privind continuarea lucră rilor nu va putea fi luată decâ t pe baza acordului scris dat de
beneficiar, cu avizul proiectantului.
Este cu desă vâ rşire interzis a se proceda la executarea de lucră ri care să înglobeze sau
să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea
corectă , ori consolidarea acestora.
în cazul în care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucră ri sau la recepţiile
preliminare), în scopul obţinerii de date asupra corectitudinii verifică rilor şi înregistră rilor
efectuate pe parcurs se va proceda astfel:
- dacă un singur rezultat este necorespunză tor, se mai efectuează încă un numă r egal
de sondaje;
- dacă un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunză tor, toate
verifică rile prevă zute în prescripţiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie
refă cute cu aceleaşi metode care să dea rezultate echivalent.
La cererea preşedintelui comisiei de recepţie preliminară a obiectivului, executantul
va întocmi o prezentare sintetică a tuturor verifică rilor şi încercă rilor efectuate pe parcursul
lucră rilor pe faze de lucră ri, prezentare care trebuie să cuprindă pe scurt:
- date asupra frecvenţei verifică rilor şi probelor efectuate pentru fiecare tronson al
obiectului, în comparaţie cu prevederile prescripţiilor tehnice;
- lista încercă rilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control
prescrise au dat rezultate nesatisfă că toare, precum şi mă surile aplicate în cazurile
în care aceste rezultate s-au confirmat;
- lista şi descrierea sumară a remedierilor efectuate, cu prezentarea succintă a
cauzelor care le-au fă cut necesare.
Această prezentare, împreună cu documentele de verificare (registre de procese
verbale de lucră ri ascunse şi fişe, buletine de încercă ri, etc) trebuie să furnizeze comisiei de
recepţie — împreună cu sondajele proprii — dovada indubitabilă că lucră rile executate se
înscriu în condiţiile de calitate prevă zute în proiect şi prescripţiile tehnice specifice, în
limitele abaterilor admisibile.
Pentru recepţia preliminară sau finală a obiectivelor de construcţii, cu instalaţiile
aferente, proiectantul va prezenta la cererea comsiei de recepţie nota prevă zută de
reglementă rile în vigoare, cuprinzâ nd preciză rile asupra aplică rii proiectului, observaţiile
sale asupra calită ţii lucră rilor, punctul să u de vedere asupra condiţiilor în care recepţia poate
fi admisă , confirmarea îndeplinirii obligaţiilor de predare a indicaţiilor asupra normalei ei
folosiri şi exploată ri.
Comisia de recepţie este obligată să cerceteze existenţa documentelor încheiate pe
parcursul execută rii lucră rilor şi care privesc verifică rile de calitate şi încercă rile efectuate
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
anterior, precum şi documentele privind cazurile prevă zute la pctele a), b) şi c).
În toate cazurile privind elementele structurale de construcţii sau instalaţii, în care
aceste documente lipsesc sau consemnează verifică ri efectuate cu o frecvenţă mai mică decâ t
aceea prevă zută în proiect şi prescripţii tehnice, sau în care rezultatele nu corespund
condiţiilor de calitate prescrise, comisia de recepţie preliminară nu poate admite recepţia
decâ t dacă , prin încercă ri suplimentare directe şi expertize tehnice se dovedeşte că obiectul
corespunde scopului pentru care a fost proiectat şi executat, precum şi că poate fi exploatat în
condiţii normale. În toate celelalte cazuri, comisia de recepţie preliminară este obligată să
procedeze conform reglementă rilor privind efectuarea recepţiilor.
II. PROCEDEE DE VERIFICARE:

În funcţie de momentul efectuă rii verifică rilor, acestea se referă la:
- Determinarea — prin mă sură tori — a corespondenţei elementelor verificate cu
prevederile proiectului, din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului
de rezemare;
- Existenţa documentelor de atestare a calită ţii materialelor, semifabricatelor şi
aparatelor utilizate;
- Efectuarea lucră rilor şi probelor impuse de proiect şi prescripţiile tehnice,
întocmirea documentelor cu rezultatele acestora, precum şi a proceselor verbale de
lucră ri ascunse;
- Verificarea existenţei şi examinarea conţinutului documentaţiilor şi proceselor
verbale menţionate mai sus, precum şi a sintezelor şi concluziilor acestora;
- Verificarea directă prin sondaj şi efectuarea de încercă ri suplimentare, în vederea
convingerii organelor de control şi comisiilor de recepţie în privinţa corectitudinii
şi valabilită ţii documentelor închiate anterior.
Principalele condiţii de calitate şi verifică rile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de
lucră ri în „Normativul pentru verificarea calită ţii lucră rilor de construcţii şi instalaţii
aferente” indicativ C 56 - 85.
În continuare sunt prezentate principalele condiţii de calitate şi verifică rile ce trebuie
efectuate — pe categorii de lucră ri — la structurile de zidă rie, cu diafragme şi cadre de beton
armat ale clă dirilor de locuit, social- culturale, administrative, etc..
Orice modifică ri ulterioare în cuprinsul prescripţiilor indicate în lucrare, precum şi
orice prescripţii noi, apă rute după elaborarea documentaţiei de faţă vor fi respectate în mod
obligatoriu, chiar dacă nu concordă cu prevederile din textul documentaţiei.
În consecinţă , utilizatorii prezentei documentaţii trebuie să cunoască şi să actualizeze
listele prescripţiilor, operâ nd treptat în acestea modifică rile şi completă rile survenite.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
III. CONDIŢ II DE CALITATE Ş I VERIFICĂ RI CE TREBUIE EFECTUATE:
FUNDAŢII:
Nici o lucrare de fundaţii nu poate fi începută decâ t după verificarea şi recepţionarea

ca „fază de lucră ri” a naturii terenului, a să pă turilor şi — după trasarea generală a tuturor
fundaţiilor — a elementelor geometrice respective.
Abaterile admisibile ale fundaţiilor directe sunt:
- Abateri privind precizia amplasamentelor şi a cotei de nivel:
- poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor: 10 mm
- poziţia în plan vertical a cotei de nivel: 10 mm
- Abateri dimensionale ale elementelor
- dimensiuni în plan orizontal: 20 mm
- înă lţimi pâ nă la 2m: 20 mm
- înă lţimi peste 2m.: 30 mm
- înclinarea faţă de verticală a muchiilor şi suprafeţelor
- pe 1 m liniar: 3 mm
- pe toată înă lţimea sau toată suprafaţa elementului: 16 mm
- înclinarea faţă de orizontală a muchiilor şi suprafeţelor
- pe 1 m liniar: 5 mm
- pe toată înă lţimea sau toată suprafaţa elementului 20 mm
La fundaţiile directe, verifică rile minimale ce trebuie efectuate pe parcursul execuţiei
— în afara celor de mai sus — sunt:
- Aplicarea mă surilor de protecţie prevă zute în proiect pentru cazul agresivită ţii
naturale (a apelor subterane), în special în ce priveşte cimentul, gradul de
impermeabilitate a betonului şi acoperirea armă turilor.
- Betonarea continuă a fundaţiei, fă ră întreruperi, cu o durată care să nu depă şească
momentul de începere a prizei cimentului: în lipsa unor determină ri de laborator,
acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului — în cazul
cimenturilor cu adaosuri, respectiv 1,5 ore — în cazul cimenturilor fă ră adaos; în
cazul în care acest lucru nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza
mă rimii ori formei fundaţiei, rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil, cu avizul
proiectantului.
- În cazul betonă rii sub nivelul apei subterane se va verifica, după caz: fie eficacitatea
epuismentelor, inclusiv a mă surilor contra afuierii terenului şi spă lă rii cimentului
din beton, fie respectarea prevederilor din normativul C140-86, privind betonarea
sub apă .
Frecvenţa încercă rilor care se efectuează pe parcursul lucră rilor este aceeaşi cu cea
prescrisă pentru materialele din care este executat corpul fundaţiei respective.
La recepţia pe faze de lucră ri şi la recepţiile preliminare comisiile respective vor
efectua — în afara examină rii actelor încheiate pe parcurs, în ce priveşte frecvenţa, conţinutul
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
şi încadrarea în prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice, în limita abaterilor

admisibile — şi o serie de sondaje, în numă rul pe care îl vor aprecia ca necesar, pentru a se
convinge de corectitudinea verifică rilor anterioare, în special în ce priveşte poziţiile, formele
şi dimensiunile geometrice şi calitatea corpului fundaţiilor.
BETONUL SIMPLU ŞI ARMAT
Prevederile acestui capitol se aplică la executarea tuturor lucră rilor de beton simplu,
armat sau precomprimat, care intră în componenţa clă dirilor de locuit, social-culturale,
administrative, etc. şi la confecţionarea prin preturnare pe şantier a prefabricatelor, precum
şi la utilizarea, montarea şi îmbinarea orică ror elemente prefabricate, indiferent de
provenienţă .
VERIFICĂRILE DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTĂRII LUCRĂRILOR:
Nici unele dintre materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în

componenţa unei structuri de beton simplu, armat sau precomprimat nu pot fi introduse în
lucrare decâ t dacă în prealabil:
- conducă torul tehnic al lucră rii a verificat că au fost livrate cu certificate de calitate
care să confirme fă ră dubiu că sunt corespunză toare normelor respective
(agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate în prealabil conform STAS
1667/76 şi 1799/88);
- la locul de punere în operă au fost efectuate încercă rile prevă zute în prescripţiile
tehnice respective şi cu frecvenţa prescrisă .
Betonul prevă zut de la staţii sau centrale de beton, chiar situate în incinta şantierului
respectiv, poate fi introdus în lucrare numai dacă este însoţit de fişă de transport — din
datele că reia să rezulte că betonul este corespunză tor calită ţii prescrise în proiect şi în
prescripţiile tehnice.
Înainte de punerea în operă a betonului şi armă turilor este necesar să se efectueze
verifică rile prescrise în STAS 1799/88 (încercă ri pe beton proaspă t, confecţionare de
epruvete), iar pentru elementele din beton precomprimat şi verifică rile prescrise de
normativul C21-85.
Pentru toate elementele de beton prefabricat este necesar ca înainte de montare să se
verifice bucată cu bucată : aspectul, dimensiunile principale, poziţia şi dimensiunile
elementelor de îmbinare.
Toate armă turile de orice fel, înclusiv cele cuprinse în îmbină ri de prefabricate şi cele
ce urmează a se pretensiona, toate piesele înglobate, tecile, ancorajele, etc., vor fi verificate
(bucată cu bucată ) cu deosebită atenţie — înaintea începerii betonă rii — în privinţa
numă rului de bare, a poziţiei, formei, diametrului, lungimii, distanţelor, mă rcii oţelului beton,
etc şi a existenţei şi calită ţii legă turilor şi dispozitivelor de menţinere a poziţiilor pe tot
parcursul betonă rii şi compactă rii.
În cazurile în care armă turile sau piesele înglobate comportă înnă diri sau îmbină ri

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
sudate se vor efectua în plus verifică rile prescrise de instrucţiunile tehnice C21-83.
Rezultatele acestor verifică ri se înscriu în procesele verbale de lucră ri ascunse.
Betonarea nu va începe decâ t după ce a fost verificată existenţa proceselor verbale de
lucră ri ascunse, care să confirme că suportul structurii ce urmează a se executa corespunde
întocmai prevederilor tehnice, precum şi faptul că toate cofrajele şi elementele de construcţii
adiacente corespund ca poziţie şi dimensiuni cu proiectul, şi au fost cură ţate şi corect
pregă tite.
Termenul de valabilitate a acestor procese verbale se stabileşte conform
Instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea lucră rilor ascunse; el poate fi prelungit
numai în cazul că nu se produc intemperii sau alte influenţe nefavorabile pentru cofraje,
armă turi, etc., dar în nici un caz mai mult de 30 de zile.
După decofrarea elementelor de beton, inclusiv a îmbină rilor elementelor
prefabricate, se va proceda la efectuarea urmă toarelor verifică ri:
- vizuală — bucată cu bucată — stabilindu-se şi înregistrâ ndu-se toate defectele
apă rute, care depă şesc limitele admisibile. Examinarea vizuală se va completa,
după caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometru, iar în cazuri
speciale, sau de dubiu, prin încercă ri de defectoscopie cu ultrasunete; o atenţie
deosebită va fi acordată zonelor de structură în care există concentră ri de armă turi;
- prin sondaje, pe bază de mă sură tori ale dimensiunilor şi poziţiilor elementelor
structurale principale; numă rul şi tipul acestor verifică ri de elemente se stabilesc
de comun acord între delegaţii beneficiarului şi ai executantului, eventual şi al
proiectantului;
- orice alte verifică ri cerute de prescripţiile speciale sau prin proiect.
Rezultatele acestor verifică ri se înscriu în procese verbale de lucră ri ascunse, în care
se vor consemna şi cazurile de abateri ce depă şesc limitele admisibile.
Pentru construcţiile realizate din elemente prefabricate procesul verbal de lucră ri
ascunse trebuie să conţină şi evidenţa elementelor montate, cu precizarea provenienţei şi a
datelor de identitate (numă rul lotului, numă rul elementului, numă rul certificatului de
calitate); se recomandă ca aceste elemente să fie înscrise în planul de montaj.
în toate cazurile în care abaterile constatate depă şesc limitele admisibile în defavoarea
rezistenţei, stabilită ţii, durabilită ţii sau funcţionalită ţii obiectului, este interzisă acoperirea
elementelor decofrate cu orice fel de alte lucră ri (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi,
aplicare locală sau superficială de mortar, etc.) care ar împiedica reexaminarea elementului
sau accesul la el. în aceste cazuri nu va putea fi executată nici o lucrare de remediere sau
consolidare decâ t cu acordul scris al proiectantului şi pe baza detaliilor date de proiectant;
corecta executare a remedierilor şi consolidă rilor trebuie consemnată într-un nou proces
verbal de lucră ri ascunse.
Rezultatele încercă rilor epruvetelor de beton, destinate verifică rii realiză rii mă rcii
conform STAS 1275I88 trebuie comunicate conducă torului tehnic al punctului de lucru şi
reprezentantului beneficiarului în termen de 48 de ore de la încercare. în toate cazurile în
care rezultatul este mai mic decâ t cel admisibil pentru marca respectivă a betonului se va
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
proceda strict conform normativului C140-86.
VERIFICĂRILE DE EFECTUAT PE FAZE DE LUCRĂRI:
Verifică rile pe faze de lucră ri se efectuează conform instrucţiunilor pentru verificarea

şi recepţionarea lucră rilor ascunse.
Aceste verifică ri sunt de două tipuri: scriptice şi directe.
VERIFICĂ RILE SCRIPTICE constau din examinarea:
- examinarea existenţei tuturor proceselor verbale de lucră ri ascunse şi a buletinelor
de încercare prescrise în capitolul precedent, în proiectul de execuţie şi în alte
prescripţii sau condiţii tehnice, precum şi în dispoziţiile de şantier date de
beneficiar, proiectant sau organele de control;
- examinarea conţinutului şi rezultatelor înscrise în documentele respective;
- actele încheiate cu ocazia execută rii de lucră ri de remedieri şi consolidă ri, pentru a
stabili dacă acestea au fost executate în toate cazurile câ nd au fost necesare,
precum şi dacă sunt de calitatea corespunză toare.
VERIFICĂRILE DIRECTE constau din:
- examinarea vizuală — bucată cu bucată — a elementelor structurale, cu luarea în

considerare a tuturor defectelor şi abaterilor;
- efectuarea sau prescrierea — în cazul depă şirii valorilor admise sau în caz de dubiu
— a unor încercă ri suplimentare şi anume:
- încercă ri cu sclerometrul — pentru stabilirea rezistenţei superficiale a
betonului;
- încercă ri prin metoda combinată (sclerometru şi ultrasunete) — pentru
rezistenţa betonului;
- extrageri de carote — pentru determinarea rezistenţei betonului;
- încercă ri prin ultrasunete — pentru determinarea defectelor interne ale
betonului;
- încercă ri cu pachometrul — pentru determinarea existenţei şi poziţiei
anumitor armă turi;
- şliţuri în betonul de acoperire — pentru stabilirea existenţei, poziţiei şi
diametrelor armă turilor şi a grosimii stratului de acoperire;
- radiografii — în acelaşi scop;
- mă surarea deschiderilor şi lungimilor fisurilor şi eventual a adâ ncimii
lor;
- orice alte încercă ri pentru deplina convingere a comisiei asupra calită ţii
structurii realizate şi a corespondenţei cu proiectul şi condiţiile de exploatare.
VERIFICĂRILE DE EFECTUAT LA RECEPŢIA FINALĂ A OBIECTULUI:
Conducă torul tehnic al lucră rii, în colaborare cu beneficiarul, este obligat să

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
pregă tească şi să predea — într-o formă organizată (şi însoţită de un borderou):

- toate documentele încheiate pe parcursul execută rii lucră rilor, inclusiv
buletinele de încercare, dispoziţiile de şantier, procesele verbale de remediere sau
consolidare, actele de control sau expertize, etc.;
- interpretarea rezultatelor încercă rilor;
- succintă prezentare sintetică cu concluzii privind calitatea lucră rilor
executate în raport cu prevederile proiectului.
Comisia de recepţie preliminară a obiectului — prin membrii să i de specialitate sau
prin specialişti din afara ei — procedează la verifică ri de acelaşi tip cu verifică rile pe faze de
lucră ri, completate cu prezentarea de concluzii ş tratâ nd întregul obiectiv.
Menţiune: comisia de recepţie trebuie să verifice în primul râ nd existenţa
documentelor de verificare şi încercare pentru întregul obiect, efectuate cu frecvenţa indicată
de prescripţiile tehnice în vigoare; în lipsa acestora, sau a unei pă rţi din ele, recepţia nu se
poate face decâ t pe baza unor noi încercă ri sau expertiză ri, ale că ror concluzii să poată înlocui
documentele lipsă .
Verifică rile directe vor fi efectuate de că tre comisia de recepţie prin sondaje, în numă r
suficient pentru a determina ferma convingere asupra corectitudinii actelor prezentate. în caz
că o parte din aceste verifică ri dau rezultate nesatisfă că toare numă rul lor va fi dublat; dacă şi
în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfă că toare comisia va dispune amâ narea sau
respingerea recepţiei pâ nă la efectuarea unui supliment de încercă ri şi a unei cercetă ri sau
expertiză ri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertizarea va fi efectuată pe baza unei
teme — dată de comisia de recepţie — şi va avea ca scop determinarea posibilită ţilor şi
condiţiilor în care construcţia respectivă corespunde destinaţiei pentru care a fost realizată .
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE
1. STAS 9824I0-74 Mă sură tori terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale
Mă sură tori terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi
2. STAS 9824I1-87
agrozootehnice
3. STAS 6054-77 Terenuri de fundaţie. Adâ ncimea de îngheţ
4. STAS 2745-90 Teren de fundaţie. Urmă rirea tasă rii construcţiilor prin metode topografice
Normativ privind execuţia şi recepţia lucră rilor de terasamente pentru

5. C169-88
construcţii civile şi industriale (BC 5I88)
Normativ privind fundarea construcţiilor pe pă mâ nturi sensibile la
6. P7-00
umezire (proiectare, executare, exploatare) (BC 7I01)
Normativ privind proiectare şi executarea lucră rilor de fundaţii directe la
7. NP112-04
construcţii
Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pă mâ nturi cu
8. NP 001-96
umflă turi şi contracţii mari ( BC 7I96 )

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Cod de practică pentru executarea lucră rilor din beton, beton armat şi
9. NE 012-99
beton precomprimat. Partea I + Partea II( BC 8,9,10I99 )
10. C140-86 Normativ privind executarea lucră rilor de beton şi beton armat
Instrucţiuni tehnice privind alcă tuirea şi folosirea în construcţii a
11. C11-74 panourilor din placaj pentru cofraje (BC 4I75)
12. C23-75 Îndrumă tor privind executarea trasă rii de detaliu în construcţii
Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de construcţii şi
13. C 56-85 instalaţii aferente (ră mâ ne valabilă numai partea de construcţii); (BC 1 -
2I86)
Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de instalaţii
14. C 56-02 aferente construcţiilor ( BC 19-20I04)
15. STAS 1799-88 Construcţii de beton, beton armat şi beton armat precomprimat
16. STAS 790-93 Apă pentru betoane şi mortare
17. STAS 1759-88 Încercă ri pe betoane. încercă ri pe betonul proaspă t
18. STAS 1275-88 Încercă ri pe betoane. încercă ri pe betonul întă rit
19. STAS 3519-76 Încercă ri pe betoane. Verificarea impermeabilită ţii la apă
20. STAS 6652I1-82 Încercă ri nedistructive ale betonului. Clasifică ri şi indicaţii generale
21. STAS 7563-73 Încercă ri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistenţei la
compresiune
22. C128-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armă turilor din oţel beton
23. C155-89 Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare
Instrucţiuni pentru proiectarea şi folosirea armă rii cu plase sudate a
24. P59-86 elementelor de beton
DISPOZIŢII FINALE
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative. Ele se completează cu

memoriile tehnice de specialitate şi cu prevederile standardelor şi normativelor în vigoare
cuprinse în listele respective din fiecare capitol. De asemenea ele pot fi completate cu orice
mă suri suplimentare propuse de executanţi care nu contravin celor de mai sus, ducâ nd la
sporirea calită ţii execuţiei.
IV. TERASAMENTE, SĂ PĂ TURI ŞI UMPLUTURI
DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile prezentului capitol se referă la lucră rile pregă titoare care se execută în
vederea abordă rii lucră rilor de refacere-modernizare a amenajă rilor exterioare:
- refacerea zidurilor de sprijin în partea de nord şi vest
- refacerea teraselor şi a treptelor de acces
- refacerea împrejmuirilor.
Refacerea trotuarelor face obiectul prevederilor din caietul de sarcini pentru
amenajă ri exterioare — arhitectură .

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ
- C56-85 — Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de construcţii
şi instalaţii aferente;
- C169-88 — Normativ pentru executarea lucră rilor de terasamente pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale;
- C16-84 — Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucră rilor de construcţii şi
a instalaţiilor aferente;
- C83-75 — Îndrumă tor privind executarea trasă rii de detaliu în construcţii;
- STAS 9824I0-74 — Trasarea pe teren a construcţiilor;
- STAS 9824I1-87 — Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi
agrozootehnice;
- STAS 5091-71 —Terasamente, prescripţii generale;
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TRASARE
Descrierea lucrărilor:
- Trasarea pe teren a lucră rilor de refacere constă în determinarea, materializarea şi

reperarea punctelor caracteristice din axele traseelor care definesc elementele
geometrice ale acestora: puncte de plecare, de frâ ngere, de capă t, de schimbă ri de
pantă , etc.
- Elementele necesare fiind conţinute în planul de amenajare a incintei, acesta va fi
folosit ca plan de trasare.
- Trasarea axelor sau verificarea şi materializarea axelor structurii existente se va
executa în conformitate cu prevederile, "îndrumă torului privind executarea trasă rii
de detaliu în construcţii" C83I75.
- Trasarea axelor principale se efectuează în raport cu reperele de trasare a poziţiei
de amplasare a construcţiei, prin metoda coordonatelor rectangulare.
- De la caz la caz, marcarea axelor se poate face prin:
- implantarea de borne a că ror poziţie şi alcă tuire să permită utilizarea
acestora pe toată durata execuţiei construcţiei;
- materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuiri proiectate şi
executate în acest scop.
- Lucră rile de refacere fiind de mică importanţă , trasarea axelor se realizează cu
mijloace simple şi se va materializa prin borne de lemn suficient de lungi (cca
80cm), pentru a se putea bate bine în pă mâ nt. în capă tul ţă ruşului se bate un cui
care materializează exact punctul. Bornele se protejează cu o apă ră toare din lemn
pentru a nu fi deplasate în timpul execuţiei.
- Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor izolate (inclusiv tip pahar),
se face în raport cu axele trasate pe împrejmuirea din jurul gropii de fundaţie, de-a
lungul unor sâ rme întinse în cele două direcţii, fixate pe împrejmuire. Prin acest

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
sistem de intersecţie reperată , se trasează toate detaliile de plan ale fundaţiei

(cofrajul exterior, cel interior — în cazul fundaţiilor pahar etc). Transmiterea pe
verticală a punctelor rezultate din intersectarea sâ rmelor se va face cu ajutorul
firului cu plumb, întrucâ t precizia cerută în general în astfel de situaţii nu necesită
utilizarea instrumentelor optice.
- Pentru bornele de nivel, pe plă cuţa metalică se va imprima nivelul reperului.
- Trasarea pe teren a limitelor gropilor de fundaţie se face cu ajutorul axelor
principale şi secundare duse pe împrejmuire, cu firul cu plumb. Se va materializa cu
ţă ruşi pe direcţia axei respective. Se va mă sura de o parte şi de alta a axei jumă tatea
lă ţimii gropii de fundaţie şi se fixează cu ţă ruşi, între care se întinde o sâ rmă . Sâ rma
marchează marginile gropii de fundaţie. Pentru a se indica unghiul taluzului (câ nd
este cazul) după care urmează a se executa să pă tura, se vor fixa şipci- şablon din
loc în loc.
- Trasarea umpluturilor (câ nd este cazul) se va face fixâ nd din distanţă în distanţă
şabloane, care indică forma umpluturii. După ce umplutura ajunge la cota
respectivă , şabloanele se scot.
- Cotele de nivel se fixează faţă de cota • 0,00 — adică nivelul pardoselii parterului.
- În interiorul clă dirii se trasează pe pereţi, la cota +1,00 deasupra feţei finite a
pardoselii, un nivel orizontal (vagris).
- Trasarea lucră rilor interioare se face pe placa de beton a parterului, cu ajutorul
unor sfori şi se materializează pe aceasta cu creion sau vopsea.
EXECUTAREA SĂPĂTURILOR
Descrierea lucrărilor:
- Lucră rile de să pă tură şi umpluturi nu prezintă dificultă ţi deosebite.

- Să pă turile pentru fundaţii se vor executa în gropi izolate şi spaţii limitate cu
mijloace manuale;
- Toate să pă turile vor fi executate câ t mai aproape de dimensiunile şi forma exactă
precizată în planşele de specialitate, astfel încâ t să necesite un volum minim de
umplutură . Să pă turile vor fi executate respectâ ndu-se prevederile din "Normativul
privind executarea lucră rilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor de
construcţii civile şi industriale" -indicativ C.169-88, cap.1, 2, 3 si 4.
- Să pă turile pentru fundaţiile izolate se vor executa în gropi izolate, iar cele pentru
fundaţii continue sub ziduri se vor executa în şanţuri continue. Pentru să pă turi se
vor folosi numai mijloace manuale.
- Umpluturile se vor executa de regulă din pă mâ nturile rezultate din lucră rile de
să pă tură .
- Umpluturile de pă mâ nt se vor compacta cu maiul broască , iar cele de pietriş se vor
compacta cu placă vibrantă .

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Condiţii tehnice:
- La executarea să pă turilor pentru fundaţii trebuie avute în vedere urmă toarele:

- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de
fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă , astfel
încâ t să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate;
- câ nd turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după
executarea să pă turii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, să pă tura va
fi oprită la o cotă mai ridicată decâ t cota finală pentru a împiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa
fundaţiei.
- Necesitatea sprijinirii pereţilor să pă turilor de fundaţie se va stabili ţinâ nd seama de
adâ ncimea să pă turii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de
fisurare şi umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile
meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucră rilor de terasamente,
tehnologia de execuţie adoptată etc.
- în cazul să pă turilor cu pereţi verticali nesprijiniţi se vor lua urmă toarele mă suri
pentru menţinerea stabilită ţii malurilor:
- terenul din jurul să pă turii să nu fie încă rcat şi să nu sufere
vibraţii;
- pă mâ ntul rezultat din să pă tură să nu se depoziteze la o distanţă
mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundaţie; pentru să pă turi
pâ nă la 1,00 m adâ ncime, distanţa se poate lua egală cu adâ ncimea
să pă turii;
- se vor lua mă suri de înlă turare rapidă a apelor de precipitaţii sau
provenite accidental;
- dacă din cauze neprevă zute turnarea fundaţiilor nu se efectuează
imediat după să pare şi se observă fenomene care indică pericol de
surpare, se vor lua mă suri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau
de transformare a lor în pereţi cu taluz.
- Constructorul este obligat să urmă rească apariţia şi dezvoltarea cră pă turilor
longitudinale paralele cu marginea să pă turii care pot indica începerea surpă rii
malurilor şi să ia mă suri de prevenire a accidentelor.
- Constructorul are obligaţia să urmă rească stabilitatea masivelor de pă mâ nt ca
urmare a influenţei execută rii lucră rilor de terasamente prevă zute în proiect, sau
acţiunii utilajelor de nivelare, să pare şi compactare, precum şi stabilitatea
construcţiilor şi instalaţiilor învecinate etc.;
- Executarea lucră rilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face
numai cu luarea mă surilor corespunză toare pentru ca vibraţiile produse de acestea
să nu afecteze construcţiile, instalaţiile şi lucră rile învecinate;
- Pentru sprijinirea să pă turilor se vor folosi de regulă elemente de inventar

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
modulate, concepute pentru un domeniu mare de utilizare şi cu posibilită ţi de

refolosire.
- înainte de începerea lucră rilor de să pă turi pot fi necesare lucră ri de defrişare sau
demolă ri. Se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă , de gaze,
canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor respective. Prin proiect se vor
stabili mă surile speciale ce trebuie luate pentru ca lucră rile de demolare să nu fie
stâ njenite în executarea lor de eventualele distrugeri accidentale ale acestora şi a se
evita accidentele sau incendiile. Dacă în timpul execută rii să pă turilor se întâ lnesc
obiecte sau construcţii de interes arheologic, lucră rile se vor opri şi se vor anunţa
organele competente.
- în cazul descoperirii după demolare a unor gropi sau hrube ale că ror limite se
extind sub nivelul cotei de fundare, executantul va opri lucră rile şi va solicita
beneficiarului şi proiectantului soluţii corespunză toare din punct de vedere tehnic
şi economic.
- Materialele rezultate din demolă ri vor fi evacuate pentru a nu stâ njeni lucră rile de
terasamente.
- întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută terasamentele va fi cură ţată de
frunze, crengi, buruieni şi câ nd este cazul, de ză padă .
- Pă mâ ntul vegetal rezultat din să pare va fi depozitat în afara perimetrului construit,
în vederea redă rii în circuitul agricol a unei suprafeţe echivalente cu cea
dezafectată sau în centrul de greutate al zonelor prevă zute prin proiect a fi
amenajate cu spaţii verzi. Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje
efectuate pe amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geotehnic.
- Lucră rile de să pă turi se vor începe numai după identificarea pe teren a tuturor
reţelelor şi devierea lor. în cazul în care în timpul execuţiei lucră rilor apar
întâ mplă tor reţele de instalaţii subterane neprevă zute în proiectele de specialitate
se vor opri lucră rile şi se va chema proiectantul şi organele de exploatare a
reţelelor.
- Pentru a nu se degrada fundul să pă turilor datorită ploilor sau depunerilor de
deşeuri, fundaţia se va executa într-un timp câ t mai scurt posibil de la executarea
să pă turii respective (1-3 zile). Se va amenaja platforma din jurul clă dirii, astfel
încâ t apele de precipitaţie să fie colectate şi îndepă rtate de clă dire în timp câ t mai
scurt.
Verificarea calităţii execuţiei:
- Lucră rile de să pă turi trebuie recepţionate conform normativului C56-85. Calitatea

lucră rilor de umpluturi se va verifica în baza greută ţii volumetrice realizate în stare
uscată de 1,8 toImc.
- Beneficiarul împreună cu executantul va semna un proces verbal de trasare şi un
proces verbal al cotei de să pare.
- În principiu cota de fundare este cea prevă zută în proiect. Coborâ rea cotei de
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
fundare (coborâ rea fundului să pă turii) sub cota din proiect se stabileşte cu ocazia
recepţiei naturii terenului de fundare de că tre geolog, dacă se constată că terenul
nu are caracteristicile avute în vedere la proiectare.
- Lucră rile de fundaţie vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea
naturii terenului, a să pă turilor şi după retrasarea elementelor geometrice a tuturor
fundaţiilor, respectâ ndu-se abaterile admisibile prevă zute în anexa 2.1 la
normativul pentru verificarea calită ţii lucră rilor de construcţii şi de instalaţii
aferente (indicativ C56-85).
- Procesul verbal de recepţie a naturii terenului de fundare se va încheia între geolog,
beneficiar şi executant. în vederea recepţiei se vor prezenta geologului procesele
verbale de trasare şi a cotei de fundare.
- Umpluturile se vor recepţiona de că tre geolog în baza buletinelor de analiză
privitor la greutatea volumetrică în stare uscată . Nu se va trece la lucră rile pentru
realizarea plă cii de la cota ±0,00 pâ nă nu se recepţionează umpluturile.
- La recepţionarea lucră rilor de terasamente pentru construcţiile civile şi industriale,
se vor controla şi procesele verbale de lucră ri ascunse precum şi documentaţia de
şantier privind:
- mă surile luate pentru a asigura respectarea cotei de să pare sau,
atunci câ nd e cazul, pentru ridicarea sau coborâ rea acesteia, pentru
pregă tirea fundului să pă turii, precum şi modul în care s-au remediat
greşelile fă cute la executarea acestor lucră ri;
- mă surile speciale de siguranţă luate în legă tură cu executarea de
să pă turi lâ ngă fundaţiile unor construcţii existente.
- Se vor respecta strict cele prevă zute în "Sistemul de evidenţă în activitatea de
control tehnic al calită ţii construcţiilor" elaborat de IGSIC şi publicat în BC
nr.2I1981.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
V. COFRAJE Ş I SUSŢ INERI
Prevederile prezentului capitol se referă la lucră rile de refacere şi modernizare a

amenajă rilor exterioare:
- refacerea zidurilor;
- refacerea terasei şi a treptelor de acces;
- refacerea parapetelor zidurilor de sprijin şi a împrejmuirilor;
- C56-85 Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de construcţii şi
instalaţii aferente;
- C 11-74 — Instrucţiuni tehnice pentru folosirea panourilor din placaj;
- C 140-86 — Normativ pentru executarea lucră rilor din beton;
CONDIŢII TEHNICE
Cofrajele şi susţinerile trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii:

- să asigure obţinerea formei, dimensiunilor, etc., respectâ ndu-se înscrierea în
abaterile admisibile precizate în anexa X.3 din C 140-86;
- să fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment;
- să fie stabile şi rezistente;
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fă ră a degrada elementele de
beton;
- să permită la decofrare o preluare treptată a încă rcă rii de că tre elementele care se
decofrează .
- Cofrajele se pot confecţiona din:
- lemn
- produse pe bază de lemn
- metal
- produse pe bază de polimeri.
- Detaliile de alcă tuire a cofrajelor se eliberează de constructor în cadrul proiectului
tehnologic.
- Cofrajele sunt:
- cofraje fixe — confecţionate şi montate la locul de turnare;
- cofraje demontabile staţionare;
- cofraje demontabile mobile (glisante).
- Cofrajele, susţinerile şi piesele de fixare se vor dimensiona ţinâ nd seama de
preciză rile date în anexa din C 140-86.
- Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung cu agenţi de
decofrare pe feţele care vin în contact cu betonul.
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
- Agenţii de decofrare trebuie să nu pă teze betonul şi să se aplice uşor.

- Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încâ t să se evite
deformarea şi degradarea lor (umezire, murdă rire, putrezire, ruginire etc.
- Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pă mâ nt.
PREGĂTIREA LUCRĂRILOR
Pe baza analizei proiectantului, constructorul va stabili tipul de cofraj elaborâ nd fişe

tehnologice, care vor cuprinde:
- lucră ri pregă titoare;
- fazele de execuţie;
- poziţia eventualelor ferestre de cură ţire sau betonare;
- programul de control al calită ţii;
- resursele necesare;
- organizarea raţională a locului de muncă ;
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor, se vor cură ţi şi pregă ti
suprafeţele de beton care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica
şi corecta poziţia armă turilor de legă tură sau continuitate precum şi a benzilor de rost.
MONTAREA COFRAJELOR
Cuprinde urmă toarele operaţiuni:

- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă .
În cazul în care elementele de susţinere reazemă direct pe teren, se va asigura
solicită rilor astfel încâ t să se evite producerea tasă rilor.
CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE
Verifică rile necesare unei execuţii corecte se etapizează astfel:

- se controlează lucră rile pregă titoare de cofrare şi susţinere;
- în cursul execuţiei se va verifica poziţia în raport cu trasarea şi fixarea elementelor;
- în final se consemnează recepţia cofrajelor în „Registrul de procese verbale pentru
verificarea calită ţii lucră rilor ce devin ascunse”.
Abaterile faţă de dimensiunile din proiect sunt indicate în anexa X.3 din C 140-86,
(tabelul X.3) pag.242 - Buletinul Construcţiilor vol.12 din 1986.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
VI. ARMĂ TURI
Prevederile prezentului capitol se referă la lucră rile de refacere/modernizare a

- C56-85 Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de construcţii şi
instalaţii aferente
- C 140 - 86 — Normativ pentru executarea lucră rilor din beton
- STAS 43811,3-81
- STAS 438I2-91
CONDIŢII TEHNICE
Oţelurile trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevă zute în STAS 43811,3-81;

438I2-91.
Se utilizează urmă toarele tipuri:
- OB37 - armă turi de rezistenţă sau constructive;
- STNB - armă turi de rezistenţă sau constructive;
- PC52 - armă turi de rezistenţă ;
- PC60 - armă turi de rezistenţă .
Pentru oţeluri din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate în care se
va menţiona tipul de oţel echivalent din STAS 438I1,2,3-80.
În cazul câ nd există dubiu asupra modului în care s-a fă cut echivalarea, oţelul se va
putea utiliza pe baza încercă rilor de laborator însuşite de proiectant.
LIVRAREA
Se face conform prevederilor în vigoare însoţită de certificatul de calitate. Câ nd

livrarea se face de o bază de aprovizionare, trebuie însoţită de certificate de garanţie
corespunză toare loturilor pe care le livrează .
DEPOZITAREA
Se depozitează separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate asigurâ ndu-se:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;
- evitarea murdă ririi cu pă mâ nt;
- asigurarea identifică rii uşoare a fiecă rui sortiment.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
CONTROLUL CALITĂŢII
Operaţia de control constă — conform anexa XI pct.A.5 din C140-86 în:

- constatarea existenţei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
FASONAREA ARMĂTURILOR
- Se face în strictă concordanţă cu prescripţiile proiectului tehnic;

- Se trece la fasonarea armă turilor de că tre executant după analizarea posibilită ţilor
practice de montare, fixare, betonare şi compactare;
- Dacă se consideră necesar se va solicita proiectantului reexaminarea dispoziţiilor
de armare;
- Armă turile ce se fasonează trebuie să fie curate şi drepte în care scop se vor
îndepă rta eventualele impurită ţi şi rugina de pe suprafaţa barelor cu ajutorul periei
de sâ rmă .
- După îndepă rtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să
depă şească abaterile limită din anexa III.1 din C 140-86.
- Oţelul beton livrat în colaci şi bare îndoite, înainte de tă iere şi fasonare, va fi
îndreptat prin întindere cu troliul fă ră a se depă şi o lungime de 1mmIm.
- Barele tă iate şi fasonate vor fi etichetate şi depozitate astfel încâ t să nu fie
confundate şi să li se asigure pă strarea formei pâ nă în momentul montă rii.
- Pe unele platforme industriale unde corodarea este favorizată se recomandă
montarea şi betonarea armă turilor în maxim 15 zile de la fasonare.
- Armă turile se termină cu sau fă ră ciocuri conform proiect.
- Pentru armă turile netede avâ nd diametrul ,,d” ciocul se îndoaie la 180°C cu raza
interioară de minim 1,25 d şi porţiunea dreaptă de capă t de minim 3 d.
- Pentru armă turile cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90° cu raza interioară de
minim 2 D şi porţiunea dreaptă de capă t de minim 7 D.
- îndoirea barelor înclinate, se face după un arc de cerc de rază cel puţin 10 d.
- Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porţiune dreaptă cu o lungime de cel
puţin 20 d în zonele întinse şi cel puţin 10 d în zonele comprimate.
- în cazul etrierilor, raza cercului de îndoire va fi 2 d.
- Fasonarea cercurilor şi îndoirea armă turilor se execută cu o mişcare lentă , fă ră
şocuri.
- Se interzice fasonarea armă turilor la temperatură sub -10°C.
- Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
MONTAREA ARMĂTURILOR
Montarea armă turilor începe numai după :

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
- recepţionarea cofrajelor;
- acceptarea de că tre proiectant a fişei tehnologice de betonare.
- La montarea armă turilor se vor adopta mă suri pentru asigurarea bunei desfă şură ri
a turnă rii şi compactă rii prin:
- crearea la intervale de max. 3m a unor spaţii libere între
armă turile de la partea superioară care să permită pă trunderea liberă a betonului;
- crearea spaţiilor necesare pă trunderii vibratorului prin montarea
parţială a armă turii sau prin solicitarea reexamină rii dispoziţiilor de armare.
- Armă turile vor fi montate în poziţia prevă zută în proiect, luâ ndu-se mă suri care să
asigure menţinerea acesteia în timpul turnă rii betonului (distanţieri, agrafe, capre
etc.).
- Se vor prevedea:
- cel puţin doi distanţieri la fiecare mp de placă sau perete;
- cel puţin 1 distanţier la fiecare metru linear de grindă ;
- cel puţin un distanţier între râ ndurile de armă tură .
- Distanţierii pot fi din:
- ciment în formă de prisme
- masă plastică .
- Pentru menţinerea în poziţie a armă turilor de la partea superioară a plă cilor, se vor
folosi capre din oţel beton sprijinite pe armă tura inferioară (1 buc.Imp în câ mp,
respectiv 4 buc.Imp în zonele în consolă ).
- Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate de cofraj astfel încâ t să asigure
menţinerea poziţiei lor în tot timpul turnă rii betonului, prin puncte de sudură sau
legă turi cu sâ rmă de armă tura elementului.
- Se recomandă — câ nd se dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj,
armă tura să se monteze sub formă de carcase.
LEGAREA ARMĂTURILOR
- La încrucişă ri, barele de armare sunt legate între ele prin legă turi cu sâ rmă neagră
STAS 889-80) sau prin puncte de sudură .
- La legarea cu sâ rmă se vor utiliza două fire de sâ rmă de 1...1,5 mm diametru.
- Reţelele de armă turi din plă ci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două
râ nduri de încrucişă ri marginale pe întreg conturul.
- Restul încrucişă rilor din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri
(şah).
- Reţelele din plă ci curbe subţiri se vor lega în toate punctele de încrucişare.
- La grinzi şi stâ lpi, vor fi legate toate încrucişă rile barelor armă turii cu colţurile
etrierilor.
- Restul încrucişă rilor acestor bare, cu porţiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate
numai în şah.
- Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
încrucişează .
- Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armă turile longitudinale se vor lega de
toate barele cu care se încrucişează . Fretele vor fi legate de toate barele
longitudinale cu care se încrucişează .
TOLERANŢE DE EXECUŢIE
În anexa X.3 din C 140-86 sunt indicate abaterile limită admise la fasonarea şi
montarea armă turilor.
REGULI CONSTRUCTIVE
Prevederile constructive care trebuie să fie respectate la armarea elementelor din

beton armat sunt indicate în anexa III.2 din C 140-86.
ÎNNĂDIREA ARMĂTURILOR
- înnă direa armă turilor se face conform proiect, şi poate fi prin:

- suprapunere;
- sudură ;
- manşoane presate la rece;
- manşoane sudate metalotermic;
- înnă direa prin sudare se poate face prin urmă toarele procedee:
- sudarea electrică prin puncte
- sudare electrică cap la cap prin topire
- sudare manuală cu arc electric, prin suprapunere şi cu eclise;
- sudare în cochilie
- sudare în semimanşon de cupru
- sudarea în mediu de bioxid de carbon
- La executarea şi controlul calită ţii înnă dirilor se vor respecta reglementă rile
tehnice specifice.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
- Pentru asigurarea protecţiei armă turii contra coroziunii şi buna conlucrare cu

betonul este necesar să se realizeze un strat de acoperire, pentru elementele de b.a.,
avâ nd grosimea corespunză toare prevederilor din anexa III.2 şi respectâ nd
prevederile de la pct. 3.18.
- Acoperirea minimă în cazul în care nu sunt date preciză ri suplimentare va fi de:
- 1,0cm la plă ci cu grosimea mai mică decâ t 10,0cm a plă cii;
- 1,5 cm la plă ci mai groase de 10,0cm;
- 3,5cm la grinzi de fundare;
- 5,0cm la fundatie;

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT
În cazul câ nd nu se dispune de diametrele şi sortimentul prevă zut în proiect, se poate

proceda la înlocuirea acestora, respectâ ndu-se urmă toarele:
- adoptarea altor diametre din acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit se face astfel încâ t
aria armă turii rezultate să fie cu cel mult 5% mai mare decâ t cea din proiect;
- în cazul armă turilor de rezistenţă din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie să fie
mai mic sau cel mult cu 25% mai mare decâ t cel prevă zut în proiect, dar fă ră a
schimba tipul oţelului şi pă strâ nd necesarul dat ca arie totală din proiect;
- distanţele minime şi maxime între bare precum şi diametrele minime adoptate
trebuie să îndeplinească condiţiile din anexa III.2 din C 140-86;
- înlocuirea armă turilor cu bare din alt tip de oţel, decâ t cel prevă zut în proiect, se va
efectua numai cu avizul proiectantului;
- înlocuirea sau schimbarea armă turii la bazine nu se face decâ t cu aprobarea scrisă
a proiectantului.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
VII. BETOANE
STANDARDE ROMÂNEŞTI
- Cimenturile pentru fiecare tip de construcţie se aleg conform anexa IV.1 din C 140-
86.
- STAS 1667-76 — Agregate naturale pentru montare şi betonare cu lianţi minerali;
- STAS 790-84 — Apă pentru mortare şi betonare;
- STAS 3622-86 — Betoane de ciment;
- STAS 1799-81 — Prescripţiile pentru verificarea calită ţii materialelor şi betoanelor
destinate execută rii lucră rilor de construcţii din beton, beton armat şi beton
precomprimat;
- STAS 35-76 — Verificarea impermeabilită ţii la apă ;
- C140-86 — Normativ pentru executarea lucră rilor din beton şi beton armat;
- P100-92 — Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor;
- STAS 10.107I0-90 — Calculul şi alcă tuirea elementelor structurale din beton, beton
armat;
- C16-84 —Executarea lucră rilor de betoane pe timp friguros.
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
CIMENTURI:
Sortimentele uzuale de cimenturi sunt precizate în anexa IV.1 din C140-86.

Livrarea, depozitarea, transportul, controlul calită ţii cimentului se realizează
respectâ nd toate cerinţele „Normativului pentru executarea lucră rilor din beton şi beton
armat” C140-86.
AGREGATE
Agregatele naturale trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din STAS 1667-76

(anexa IV.3), iar pentru cele concasate se vor lua în considerare prevederile din STAS 667-84.
Pentru depozitarea, verificarea calită ţii acestora, vezi anexa X.1 pct.A.2 şi pct. B.2 din C
140-86. Metodele de încercare sunt reglementate în STAS 4606-80 anexa IV.4.
APA
Apa utilizată la betoane trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din STAS 790-84
ADITIVE
Tipurile uzuale şi condiţiile de utilizare sunt indicate în anexa V.3, iar verificarea
caracteristicilor se fac conform anexa X.1 din C 140-86. (Bulet. Constr. nr.12 din 1986).

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
CENUŞA DE TERMOCENTRALĂ
Utilizarea se face în conformitate cu reglementă rile specifice în vigoare (vezi Anexa I

poz. B.5,1, D.2, D.3 şi D.4.)
Verificarea calită ţii cenuşii de termocentrală se face conform prevederilor din anexa
X.1.
PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI
Betonul se prepară în staţiile de betoane care funcţionează pe baza certificatului de

atestare eliberat la înfiinţarea de că tre Comisia de atestare. Certificatul de atestare conţine
modul şi condiţiile de funcţionare ale staţiilor de betonare. (vezi C 140-86 din Bulet. Constr.
vol.12 din 1986)
Tipurile uzuale de beton, compoziţia betonului sunt în conformitate cu prevederile din
anexa V.2 Normativ C 140-86-Buletinul Construcţiilor vol.12 din 1986.
Dozarea materialelor, amestecarea betonului, încă rcarea în mijloace de transport,
transportul betonului, durata maximă de transport a betonului sunt specificate în Normatic C
140-86 pag.30- 32 puncte 5.19-5.31 din Buletinul Construcţiilor vol.12 anul 1986.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETONARE
Pregă tirea turnă rii betonului impune:
- fişa tehnologică pentru betonarea obiectului;
- pentru betoane de clasă mai mare de Bc 25 se dispune încercă ri;
- sunt aprovizionate şi verificate materialele necesare;
- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru;
- au fost recepţionate lucră rile de să pă turi, cofraje şi armă turi;
- dacă pe armă turi se constată prezenţa ruginei se va proceda la cură ţirea acesteia şi
apoi se trece la o nouă recepţie;
- Suprafaţele de beton turnate anterior şi întă rite, care vin în contact cu betonul
prospă t sunt cură ţate de pojghiţa de lapte de ciment.
- Nu se întrevă d condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună etc.)
- în cazul fundaţiilor, sunt prevă zute mă suri de dirijarea apelor provenite din
precipitaţii.
- începerea betonă rii se va aproba de proiectant, beneficiar sau Inspecţia teritorială
pentru construcţii.
Reguli generale de betonare:
- Betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru.

- Betonul trebuie pus în lucru în max. 15 min de la aducerea lui.
- La turnare trebuiesc respectate urmă toarele regului generale:
- Cofrajele, betonul vechi venit în contact cu betonul proaspă t se vor stropi cu apa cu
2-3 ore înainte.
- Din mijlocul de transport, betonul se descarcă în pompe, benzi transportoare etc.
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
sau direct în lucrare.

- Dacă betonul nu se încadrează în limitele de lucrabilitate admise, se refuză .
- înă lţimea de că dere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m.
- Betonarea elementelor, cofrate cu înă lţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
- Betonul trebuie ră spâ ndit uniform în lungul elementului.
- Se vor lua mă suri pentru a evita deformarea sau deplasarea armă turilor faţă de
poziţia prevă zută .
- Se va urmă ri înglobarea completă a armă turilor în beton.
- Nu este permisă ciocnirea sau scurtarea armă turii şi nici aşezarea vibratorului pe
armă turi.
- în zone cu armă turi dese, se va urmă ri cu toată atenţia umplerea completă a
secţiunii.
- Se va urmă ri comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor.
- Circulaţia muncitorilor în timpul betonă rii se va face pe podine.
- Betonarea se va face continuu pâ nă la rosturile de lucru prevă zute în proiect.
- Durata maximă admisă a întreruperilor nu trebuie să depă şească timpul de
începere a prizei (nu mai mult de 2 ore de la prepararea betonului).
- în momentul câ nd s-a produs o întrerupere de betonare, reluarea este permisă
numai după pregă tirea suprafeţelor rosturilor.
- Circulaţia lucră torilor pe planşeele betonate prin intermediul podinelor este
permisă numai după 24-48 ore.
Betonarea diferitelor elemente şi părţi de construcţii:
- Pozarea fundaţiilor din beton armat se va face pe minimum 5cm cu beton de

egalizare.
- Betonarea elementelor verticale (stâ lpi, diafragme, pereţi) se va face respectâ nd
urmă toarele preciză ri suplimentare:
- în cazul elementelor cu înă lţimea de max.3m, dacă vibrarea nu
este stâ njenită de desimea armă turilor sau grosimea redusă a elementului, se
admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înă lţime şi betonarea pe la partea
superioară .
- în cazul elementelor cu înă lţimea mai mare de 3m sau cu
dificultă ţi de compactarea betonului, se va cofra o faţă pe max.1 m înă lţime,
completâ ndu-se cofrajul pe mă sura betonă rii sau se va betona prin ferestre
laterale.
- în cazul recipienţilor, cofrajul va fi montat pe una din feţe pe
întreaga înă lţime, iar pe cealaltă , pe înă lţimea de max.1m, completâ ndu-se pe
mă sura betonă rii.
- Primul strat de beton va avea o lucrabilitate situată la limita admisă , prin fişa
tehnologică şi nu va depă şi înă lţimea de 30cm;
- Betonarea grinzilor şi plă cilor se va face cu urmă toarele preciză ri suplimentare:
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
- turnarea grinzilor şi plă cilor va începe după 1.2 ore de la

terminarea turnă rii stâ lpilor sau pereţilor.
- grinzile şi plă cile care vin în legă tură se vor turna de regulă în
acelaşi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1I5.1I3 din deschiderea plă cii;
- la turnarea plă cilor se vor folosi repere dispuşi la 2m pentru a se
asigura grosimea prevă zută în proiect.
- Betonarea cadrelor se face dâ nd o mare atenţie zonelor de noduri.
- Betonarea elementelor masive - (cea mai mică dimensiune este de min. 1,5m) se va
face ţinâ nd seama de urmă toarele:
- Pentru reducerea eforturilor din temperatură şi construcţie se
adoptă cimenturi cu termicitate redusă , dozaj mai scă zut, agregate cu dimensiuni
mari şi asigurarea unor temperaturi câ t mai scă zute pentru betonul prospă t.
- Betonarea se face fă ră întreruperi asigurâ ndu-se în prealabil toate
condiţiile.
- Betonarea elemementelor masive se face în strat continuu sau în
trepte
- La 2.4 ore de la terminarea betonă rii unei zone se va proceda la
protejarea suprafeţei libere a betonului cu materiale care să asigure evitarea
evaporă rii apei din beton (saltele, rogojini, prelate, etc.).
- Detalierea tehnologiei de betonare se va face prin caiete de
sarcini speciale pentru elementul în cauză .
Compactarea betonului
- Compactarea mecanică se face prin vibrare.

- Compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel cu ciocă nirea
cofrajelor) se face în urmă toarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă ;
- lipsă de curent pentru vibrator;
- vibrarea poate fi:
- internă — durata de vibrare este de 5-30 sec.
- Vibrarea se termină câ nd betonul nu se mai tasează , suprafaţa
betonului devine orizontală .
- Distanţa dintre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului
este de 1,0 m.
- Grosimea stratului de beton supus vibră rii să nu depă şească 10 %
din lungimea capului vibrator.
- externă — este indicată la elementele prefabricate, de dimensiuni
reduse.
- Se iau mă suri pentru mă rirea rigidită ţii cofrajelor, a elementelor
de susţinere sau rezemare.
- Lucrabilitatea betoanelor se recomandă să fie minim L 3 (tasare
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
minimă 5 cm).
- de suprafaţă — se utilizează la compactarea plă cilor cu grosime
de max. 20 cm. Durata vibră rii să fie 30.60 sec.
- Grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare)
trebuie să fie 1,1.1,35 ori mai mare decâ t grosimea finală a stratului compactat.
Poziţiile succesive de lucru ale plă cilor vibrante trebuie să se suprapună pe
minimum 5cm în raport cu poziţia precedentă .
Rosturi de lucru
- în mă sura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, execuţia fă câ ndu-se
fă ră întrerupere pe nivelul respectiv sau între rosturi de dilatare
- Pentru elemente de mare deschidere, construcţii masive rezervoare, silozuri, cuve,
radiere etc., poziţia eventualelor rosturi se indică în proiect.
- La stabilirea poziţiei rostului de lucru se vor respecta urmă toarele reguli:
- la stâ lpi se vor prevedea rosturile numai la bază ;
- la grinzi întreruperea se face în zona de moment minim;
- la plă ci, rostul de lucru va fi situat la 1I5...1I3 din deschiderea
plă cii;
- la planşee cu nervuri, câ nd betonarea se face perpendicular pe
direcţia nervurilor, rostul se face între 1I5 şi 1I3 din deschiderea nervurilor;
- la planşee cu nervuri, câ nd betonarea se face paralel cu nervurile,
rostul se face între 1I5 şi 1I3 din deschiderea grinzilor principale;
- la bolţi şi arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare;
- la plă ci curbe subţiri şi la pereţii rezervoarelor pentru lichide nu
se admit rosturi de lucru;
- la fundaţiile de utilaje supuse la solicită ri dinamice, pot fi
prevă zute rosturi în zona cu eforturi minime numai dacă se adoptă dispoziţii de
armare corespunză toare;
- în cazul diafragmelor sau pereţilor de lungime mare, se vor
prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisură rii din construcţie;
- în cazul elementelor masive cu lungime mai mare de 20m, vor fi
prevă zute rosturi verticale realizate cu tablă expandată sau cofraje;
- în cazul elementelor masive cu grosime mare (peste 2,5m) va fi
prevă zut un rost orizontal creâ ndu-se două lamele suprapuse, conlucrarea acestora
realizâ ndu-se prin şpiţuirea suprafeţei rostului, denivelă ri sau armă turi
suplimentare (conectori) între lamele.
- Rosturile de lucru vor fi realizate ţinâ nd seama de urmă toarele regului:
- suprafaţa rosturilor de lucru la stâ lpi şi grinzi va fi perpendiculară
pe axa acestora;
- suprafaţa rostului va fi bine cură ţată îndepă rtâ ndu-se pojghiţa de
lapte de ciment;
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
- suprafaţa rosturilor înainte de betonare va fi spă lată cu apă .
TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE
Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întă rire şi a reduce deformaţiile de

contracţie, se va asigura menţinerea umidită ţii betonului minim 7 zile după turnare (pentru
recipienţi pentru lichide, menţinerea umidită ţii va fi asigurată 14.28 zile în funcţie de
anotimp) protejâ nd suprafeţele prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie;
- stropirea periodică cu apă ;
- aplicarea de pelicule de protecţie;
- Materialele de protecţie vor fi din prelate, rogojini, strat de nisip, etc.
- Stropirea cu apă va începe după 2 - 12 ore de la turnare.
- Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore. Câ nd temperatura mediului este mai
mică de + 5°C, nu se va proceda la stropirea cu apă .
- Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu prescripţiile speciale.
- Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspă t vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă .
DECOFRAREA
- Pă rţile laterale ale cofrajelor se pot îndepă rta după ce betonul a atins o rezistenţă
de minimum 2,5NIm.
- Cofrajele feţelor inferioare la plă ci şi grinzi se vor îndepă rta demontâ nd popii de
siguranţă atunci câ nd rezistenţa betonului a atins procentele indicate în Normativ C
140-86 pag.46—Buletinul Construcţiilor vol.12 din 1986.
- în lipsa încercă rilor de stabilire a rezistenţei betonului se vor respecta termenele
minime indicate în tab.6.1; 6.2 şi 6.3 pag.47 din C 140-86—Buletinul Construcţiilor
vol.12 din 1986.
- în cazul decofră rii se vor respecta urmă toarele reguli:
- desfă şurarea operaţiunilor vor fi supravegheate direct de
conducă torul punctului de lucru.
- susţinerile cofrajelor se vor desface începâ nd cu zona centrală a
deschiderii şi continuâ nd că tre reazeme.
- decofrarea se va face astfel încâ t să se evite preluarea bruscă a
încă rcă rilor de că tre elementele ce se decofrează .
- în cazul construcţiilor etajate avâ nd deschideri mai mari de 3m; la decofrare se vor
lă sa sau remonta popi de siguranţă conform tabel 6.3 din C 140-86 în urmă toarele
poziţii:
- la grinzi avâ nd pâ nă la 6m deschidere se lasă un pop de siguranţă
la mijloc.
- la plă ci se va lă sa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul lor.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
- între diferitele etaje popii de siguranţă se vor aşeza pe câ t posibil

unul sub altul.
- Nu este permisă îndepă rtarea popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat sub
altul care se cofrează .
- Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12m se vor face preciză ri
speciale în proiect.
- în termen de 24 ore de la decofrare, conducă torul punctului de lucru şi delegatul
beneficiarului vor trece la o examinare amă nunţită a tuturor elementelor de
rezistenţă , consemnâ ndu-se într-un proces-verbal calitatea lucră rilor precum şi
eventualele defecte constatate.
- Remedierea defectelor se vor face conform „Instrucţiuni tehnice C 149-87.
TOLERANŢE
Abaterile maxime admisibile la executarea lucră rilor de beton armat sunt în anexa X.3
din C 140-86.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
VIII. LUCRĂ RI DE FUNDAŢ II
Prevederile prezentului capitol se referă la lucră rile de refacere I modernizare a

- refacerea zidurilor de sprijin în partea de nord şi vest
- C56-85 — Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de construcţii
şi instalaţii aferente
- NE 008-97 — Normativ privind îmbună tă ţirea terenurilor de fundare slabe, prin
procedee mecanice. Compactare cu maiul f.greu - caiet VIII
- NE 012-99 — Cod de practică pentru executarea lucră rilor din beton, beton armat
şi beton precomprimat. Partea I + Partea II ( BC 8,9,10I99)
- NP112-04 — Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
- GP 014-97 — Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acţiuni seismice
în cazul fundă rii directe
- ST 015-97 — Specificaţie tehnică privind refacerea prin obturare şi etanşare a
contactului teren - infrastructură pentru construcţii de locuinţe, social - culturale şi
industriale.
LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Înainte de începerea lucră rilor pentru executarea corpului fundaţiilor trebuie să fie
terminate lucră rile pregă titoare, şi anume:
- să pă turile pentru groapa de fundaţie şi pentru şanţurile de fundaţii;
- protecţia construcţiilor vecine şi a instalaţiilor existente în pă mâ nt;
- coborâ rea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului
fundaţiilor în uscat, atunci câ nd procedeele de execuţie adoptate nu permit
betonarea sub apa;
- asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a
utilajelor de lucru , a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare
execută rii fundaţiilor.
- retrasarea axelor fundaţiilor;
- verificarea corespondenţei dintre situaţia reală şi proiect (din punct de vedere al
calită ţii terenului , dimensiunilor şi poziţiilor ) în limitele toleranţelor prescrise;
- încheierea procesului verbal de lucră ri ascunse privind execuţia terasamentelor;
- dacă terenul prezintă caracteristici care nu corespund cu cele avute în vedere la
proiectare, mă surile ce urmează a se lua se vor stabili cu proiectantul şi numai în
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
scris.
TRASAREA POZIŢIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDAŢII
- Trasarea poziţiei cofrajului pentru turnarea fundaţiilor din beton se realizează de-a
lungul sâ rmelor întinse între reperele materializate în acest scop pe profile de colţ
sau intermediare ce au servit la trasarea lucră rilor de să pă turi.
- întrucâ t în timpul definitivă rii lucră rilor de cofrare elementele cofrajului pot că pă ta
deplasă ri de la poziţionarea iniţială , este necesar ca înaintea turnă rii betonului să
se verifice corectitudinea finala a acestora. Verificarea se execută cu ajutorul unui
instrument optic (se recomandă ). Acesta va fi colat pe linia de baza a cofrajului sau
pe o linie paralelă cu aceasta, verificarea fă câ ndu-se de-a lungul diferitelor puncte
ale cofrajului.
- Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor izolate (inclusiv tip pahar)
se face iîn raport cu axele trasate pe împrejmuirea din jurul gropii de fundaţie, de-a
lungul unor sâ rme întinse în cele două direcţii, fixate de împrejmuiri.
- Transmiterea pe verticală a punctelor rezultate din intersectarea sâ rmelor se face
cu ajutorul firului cu plumb, întrucâ t precizia cerută în general în aceste situaţii, nu
necesită utilizarea instrumentelor optice.
- Pentru trasarea nivelului de aşezare a stâ lpilor, în cazul fundaţiilor tip pahar, se
utilizează nivelmentul geometric folosindu-se niveluri şi repere corespunză toare.
- Fundul paharului se recomandă să fie mai jos cu 1cm faţă de cota din proiect.
Pentru aducerea la nivel a stâ lpilor se vor folosi plă cuţe metalice aşezate în fundul
paharului.
- Abaterea admisibilă la trasarea în plan orizontal a axelor şi stabilirea cotei de nivel
a fundaţiilor continue sau izolate este de maxim 10mm.
EXECUTAREA COFRAJELOR
- Executarea şi recepţionarea cofrajelor pentru fundaţii se vor face potrivit

prescripţiilor şi prevederilor din capitolul privind execuţia lucră rilor de cofraje.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
EXECUTAREA FUNDAŢIILOR:
Condiţii tehnice:
- La executarea fundaţiilor de beton şi beton armat se vor respecta prevederile din

Normativul NE 012-99 şi Normativele P 10-86 şi NP 112-04, precum şi cele
prevă zute în capitolul privind executarea lucră rilor de betonare din prezentul caiet
de sarcini.
- La executarea fundaţiilor vor fi avute in vedere urmă toarele:
- Materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi
prescripţiilor din standardele şi normele de fabricaţie în vigoare.
- Execuţia fundaţiilor nu poate începe dacă nu s-a fă cut în prealabil controlul
să pă turii de fundaţii, conform prevederilor din capitolul privind lucrarile de
terasamente.
- Fundaţia se va executa, pe câ t posibil, fă ră întrerupere pe distanţa dintre două
rosturi de tasare; în cazul câ nd această condiţie nu a putut fi respectată se va
proceda conform prevederilor referitoare la rosturi de lucru din capitolul privind
lucră rile de betonare, avâ ndu-se în vedere şi urmă toarele:
- durata maximă admisă a întreruperii de betonare, pentru care nu
se vor lua mă suri speciale de reluarea betonă rii, va fi între 1,5 şi 2ore, funcţie de
tipurile de ciment folosite, cu sau fă ră adaosuri;
- turnarea benzilor de fundaţie se va face în straturi orizontale de
30-50cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu
înainte de începerea prizei cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de turnare înclinate la fundaţii, cuzineţi, pungi
de fundaţii, betonarea şi vibrarea fă câ ndu-se fă ră întrerupere;
- nu se admit rosturi de lucru în fundaţiile izolate sau sub zonele cu
concentrari maxime de eforturi;
- la construcţiile în care fundaţiile sunt executate longitudinal, se va
urmă ri ca fiecare bandă de fundaţie în parte să fie turnată fă ră întrerupere, trecerea
de la o bandă la alta fă câ ndu-se după ce turnarea benzii precedente a fost
terminată ;
- reluarea turnă rii se va face după pregă tirea suprafeţelor
rosturilor;
- suprafaţa rostului de lucru trebuie să fie bine cură ţată şi spă lată
abundent cu apă , chiar înainte de turnarea betonului proaspă t;
- în cazul întreruperilor cu durată mai mare, tratarea suprafeţelor
betonului întă rit va fi: o udare îndelingată , 8-10 ore, înainte de începerea betonă rii,
cură ţirea cu peria de sâ rmă , jet de aer, etc.
- Pentru asigurarea condiţiilor formatibile de întă rire şi pentru a se reduce
deformaţiile de contracţii, se va menţine umiditatea betonului în primele zile după
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
turnare, protejâ nd suprafeţele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protecţie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodică cu apă , care va începe după 2 ore pâ nă la 12
ore de la turnare, în funcţie de tipul cimentului utilizat şi de temperatura mediului.
- Executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsă şi se va recepţiona
de că tre reprezentantul beneficiarului în timpul execuţiei sale, încheindu-se un
proces verbal de lucră ri ascunse.
- Rostul de tasare se va face într-un plan perpendicular pe talpa fundaţiei, iar lă ţimea
sa pentru construcţii fundate pe terenuri obişnuite va fi de minimum 3cm. Pentru
construcţiile fundate pe terenuri dificile, lă ţimea rostului se va lua potrivit
prescripţiilor pentru fundare pe astfel de terenuri.
- Astuparea porţiunilor de să pă tură ră mase în afara fundaţiilor se va realiza în
conformitate cu prevederile din capitolul privind execuţia lucră rilor de betonare.
- La executarea blocului de beton simplu a fundaţiilor se vor respecta şi prevederile
din capitolul privind executarea lucră rilor de betonare.
- înaintea turnă rii cuzineţilor, se vor verifica toate armă turile din punct de vedere al
numă rului de bare, al poziţiei, formei, diametrului, lungimii, distanţelor, etc.
precum şi a mă surilor pentru menţinera verticalită ţii mustă ţilor pentru elevaţie. Se
verifică de asemenea cofrajele în privinţa corespondenţei ca poziţie şi dimensiuni
cu proiectul, dacă au fost cură ţate şi corect pregă tite, precum şi dimensiunile
stratului de acoperire, a că rui grosime minimă va fi:
- pentru fundaţii cu strat de egalizare, la armă turile de la faţa
interioară : 35mm;
- pentru feţele fundaţiilor în contact cu pă mâ ntul: 45mm;
- abaterile limită pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt
de:+10mm.
- Rezultatele verifică rilor, atâ t pentru armă turi, câ t şi pentru cofraje, vor fi
consemnate în procese verbale de lucră ri ascunse, încheiate între beneficiar şi
executant.
- În cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la
umiditate, se vor respecta prevederile din proiect şi din anexa I.3. a normativului
NE 012-99 privind mă rcile minime de beton, dozajul de ciment şi raportul de apă —
ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
- În cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt în contact cu ape
naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect şi din anexa I.5
normativul NE 012-99 privind mă rcile de beton, dozajul de ciment, raportul apă —
ciment, tipul de ciment, precum şi stratul minim de beton de acoperire a
armă turilor, pentru asugurarea gradului de impermeabilitate impus.
- Câ nd betonul se toarnă în să pă turi cu pereţii nesprijiniţi, acesta va umple bine tot
volumul dintre pereţi. Dacă unele pră buşiri sau goluri în teren sunt prea mari,
precum şi în cazul să pă turilor adâ nci taluzate sau sprijinite, se vor utiliza cofraje,
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
ţinâ nd seama ca umplutura ulterioară cu pă mâ nt să se facă uşor şi să permită

compactarea lui.
- Fundaţiile ce au suprafeţe înclinate (de regulă sub 60° faţă de verticală ) se toarnă în
cofraje.
DECOFRAREA FUNDAŢIILOR
- Decofrarea fundaţiilor se va face cu respectarea normativului NE 012-99 precum şi

a prescripţiilor şi prevederilor din capitolul privind executarea lucră rilor de
cofraje.
CONDIŢII DE CALITATE ŞI VERIFICĂRI
- Principalele condiţii de calitate şi verifică rile de efectuat sunt cuprinse, pe categorii

de lucră ri, în "Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de
construcţii şi instalaţii aferente (ră mâ ne valabilă numai partea de construcţii"
indicativ C 56 - 85 (Buletinul Constructiilor 1 - 2I86).
- Orice modifică ri ulterioare în cuprinsul prescripţiilor indicate în lucrare ca şi orice
noi prescripţii apă rute după elaborarea lucră rii de faţă , se vor respecta în mod
obligatoriu chiar dacă nu concordă cu prevederile din textul lucră rii. în consecinţă ,
utilizatorii prezentei lucră ri trebuie să cunoască şi să menţină la curent listele
prescripţiilor, operâ nd treptat în acestea modifică rile şi completă rile care survin.
- Nici o lucrare de fundaţii nu poate fi începută decâ t după verificarea şi
recepţionarea ca "fază de lucră ri "a naturii terenului, a să pă turilor şi după
retrasarea generală a tuturor fundaţiilor, a elementelor geometrice respective.
- Abaterile admisibile ale fundaţiilor directe sunt:
poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor: 10mm
poziţia în plan vertical a cotei de nivel: 10mm
Abateri dimensionale ale elementelor:
dimensiuni în plan orizontal: 20mm
înă lţimi pâ nă la 2 m: 20mm
înă lţimi peste 2 m: 30mm
Înclinarea faţă de verticală a muchilor şi suprafeţelor:
pe 1 m liniar: 3mm
pe toată înă lţimea sau toată suprafaţa elementului: 16mm
înclinarea faţă de orizontală a muchilor şi suprafeţelor:
pe 1 m liniar 5mm
pe toată lungimea sau toată suprafaţa elementului 20mm
- în cazul fundaţiilor amplasate pe pă mâ nturi sensibile la umezire sau contracţii

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
mari, se verifică în plus dacă s-au luat mă suri pentru evitarea umezirii pă mâ ntului
din jur sau de sub fundaţii şi că ultimul strat de pă mâ nt de 40-50cm grosime nu s-a
să pat decâ t în ziua în care se începe executarea corpului fundaţiei în zona
respectivă .
- în cazul pă mâ nturilor cu contracţii mari se va mai verifica şi dacă s-a executat, în
formele şi cu dimensiunile prevă zute în proiect, stratele de materiale granular din
jurul fundaţiilor.
- Toate verifică rile şi încercă rile prevă zute în acest capitol se înregistrează ca
procese-verbale de lucră ri ascunse.
- La fundaţiile directe, verifică rile minimale ce trebuie efectuate, pe parcursul
execuţiei, în afara celor de mai sus, sunt:
- Aplicarea mă surilor de protecţie prevă zute în proiect pentru
cazul agresivită ţii naturale (a apelor subterane), în special în ce priveşte cimentul,
gradul de impermeabilitate al betonului şi acoperirea armaturilor.
- Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevă zute în proiect.
- Betonarea continuă a fundaţiei, fă ră întreruperi cu durată care să
depă şească momentul de începere a prizei cimentului folosit; în lipsa unor
determină ri de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea
betonului — în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore în cazul
cimenturilor fă ră adaos; în cazul în care aceasta nu este posibilă din cauze
organizatorice sau din cauza mă rimii sau formei fundaţiei, rosturile de lucru vor fi
stabilite în prealabil, cu avizul proiectantului.
- în cazul betonă rii sub nivelul apei subterane se va verifica, după
caz, fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a mă surilor contra afâ nă rii terenului şi
spă lă rii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din normativul NE 012-
99 privind betonarea sub apă .
- Frecvenţa încercă rilor ce se efectuează pe parcursul lucră rilor
este aceeaşi cu aceea prescrisă pentru materialele din care este executat corpul
fundaţiei respective ( pentru beton vezi anexa V.6 din Normativul NE 012-99.
- La recepţia pe faze de lucră ri şi recepţiile preliminare, comisiile
respective vor efectua - în afara examină rii actelor încheiate pe parcurs, în ce
priveşte frecvenţa, conţinutul şi încadrarea în prevederile proiectului şi
prescripţiilor tehnice, în limita abaterilor admisibile
- şi o serie de sondaje, în numă rul pe care îl vor aprecia ca necesar,
pentru a se convinge de corectitudinea verifică rilor anterioare, în special în ce
priveşte poziţiile, formele şi dimensiunile geometrice şi calitatea corpului
fundaţiilor.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE:
1. STAS 9824I0- — Mă sură tori terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii

74 generale
2. STAS 9824I1- — Mă sură tori terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile,
87 industriale şi agrozootehnice
3. STAS 6054-77 — Terenuri de fundaţie. Adâ ncimea de îngheţ
4. STAS 2745-90 — Teren de fundaţie. Urmă rirea tasă rii construcţiilor prin metode
topografice
5. C169-88 — Normativ privind execuţia şi recepţia lucră rilor de terasamente
pentru construcţii civile şi industriale (BC 5I88)
6. P7-00 — Normativ privind fundarea construcţiilor pe pă mâ nturi sensibile la
umezire (proiectare, executare, exploatare) (BC 7I01)
7. NP112-04 — Normativ privind proiectare şi executarea lucră rilor de fundaţii
directe la construcţii
8. NP 001-96 — Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe
pă mâ nturi cu umflă turi şi contracţii mari (BC 7I96) umflă turi şi
contracţii mari (BC 7I96)
9. NE 012-99 — Cod de practică pentru executarea lucră rilor din beton, beton armat
şi beton precomprimat. Partea I + Partea II (BC 8,9,10I99)
10. C140-86 — Normativ privind executarea lucră rilor de beton şi beton armat
11. C11-74 — Instrucţiuni tehnice privind alcă tuirea şi folosirea în construcţii a
panourilor din placaj pentru cofraje (BC 4I75)
12. C23-75 — îndrumă tor privind executarea trasă rii de detaliu în construcţii
13. C 56-85 — Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de
construcţii şi instalaţii aferente (ră mâ ne valabilă numai partea de
14. C 56-02 construcţii);
— Normativ (BC 1 - 2I86)
pentru verificarea calită ţii şi recepţia lucră rilor de
instalaţii aferente construcţiilor (BC 19-20I04)
15. STAS 1799-88 — Construcţii de beton, beton armat şi beton armat precomprimat
16. STAS 790-93 — Apă pentru betoane şi mortare
17. STAS 1759-88 — încercă ri pe betoane. încercă ri pe betonul proaspă t
18. STAS 1275-88 — încercă ri pe betoane. încercă ri pe betonul întă rit
19. STAS 3519-76 — încercă ri pe betoane. Verificarea impermeabilită ţii la apă

20. STAS 6652I1- încercă ri nedistructive ale betonului. Clasifică ri şi indicaţii generale
82

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
21. STAS 7563-73 — încercă ri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea
rezistenţei la compresiune
22. C128-83 — Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armă turilor din oţel beton
23. C155-89 — Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate
uşoare
24. P59-86 — Instrucţiuni pentru proiectarea şi folosirea armă rii cu plase sudate
a elementelor de beton
IX.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
X. SCĂ RI Ş I TERASE DE ACCES
Prevederile prezentului capitol se referă la scă rile şi terasele de acces în clă direa
gră diniţei.
STANDARDE Şl NORMATIVE DE REFERINŢĂ
Materialele folosite pentru executarea scă rilor şi platformelor de acces trebuie să

corespundă prevederilor din urmă toarele standarde şi norme tehnice:
- STAS 2965-1987 — Scă ri. Prescripţii generale de proiectare
EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Verificarea calită ţii execuţiei:

- Materialele nu pot fi introduse în lucrare decâ t după ce conducă torul tehnic al
lucră rii a verificat certificatele de calitate ale acestora.
- în cazul execută rii lucră rilor din beton se vor respecta prevederile capitolelor
respective din documentaţia de faţă .
Scă rile vor fi verificate prin examinare vizuală şi mă sură tori locale pentru controla
conformarea lor cu urmă toarele condiţii:
- Treptele trebuie să fie de înă lţime egală ;
- Ele trebuie să corespundă ca formă , dimensiuni şi finisare cu prevederile din
proiect;
- Suprafaţa treptelor trebuie să fie orizontală ;
- Orizontalitatea treptelor va fi verificată cu dreptarul şi nivela cu bulă de aer;
- Muchiile treptelor trebuie să fie drepte şi intacte, fă ră ondulaţii sau ştirbituri.
- Treptele nu trebuie să prezinte reparaţii locale ale unor ştirbituri produse în timpul
execuţiei, din cauza protejă rii lor insuficiente.
- Terasele trebuie să aibă suprafaţa plană , fă ră denivelă ri între elementele
constructive. Verificarea se face cu dreptarul.
- Terasele trebuie să corespundă prevederilor din proiect — formă , dimensiuni şi
finisare, precum şi cotele la care au fost prevă zute. Se va verifica dacă este asigurată
scurgerea apelor, precum şi panta — condorm prevederilor din proiect.
RECEPŢIONAREA LUCRĂRILORI
Recepţia preliminară :
- în cadrul verifică rii scriptice sunt examinate toate documentele încheiate pe
parcursul execută rii lucră rii, inclusiv buletinele de încercare, dispoziţiile de şantier,
procesele-verbale de remedieri sau constată ri, actele de control sau expertizare.
- în cadrul verifică rii directe comisia de recepţie va efectua prin sondaj verifică ri în

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
numă r suficient pentru a se convinge de corectitudinea actelor prezentate.

- Câ nd se consideră necesar se va face o verificare a rezultantei scă rilor şi
parapetelor. Aceasta se va face în felul urmă tor:
- Se aplică regimul de încă rcă ri statice şi dinamice la care au fost
calculate aceste lucră ri, controlâ ndu-se comportarea lor — atâ t în ansamblu, câ t şi
pe fiecarea element în parte.
- Se va verifica dacă să geţile obţinute se încadrează în limitele
admise de normele în vigoare, sau de cele prevă zute în proiect.
Abaterile admise la lucră ri de scă ri:
- La orizontalitatea treptelor:
- Denivelarea admisă la fiecare treaptă 1mm/m
- Denivelarea admisă pe toată lungimea treptei 2mm/m
- La înă lţimea treptelor:
- Denivelarea admisă la o treaptă 1mm/treaptă
PLACAREA SCĂRILOR ŞI TERASELOR DE ACCES
Scă rile şi terasele de acces, precum şi copertina zidului de sprijin, vor fi placate cu
placaje din piatră naturală — conform prevederilor din proiect.
Placarea va începe numai după ce scă rile şi terasele de acces au fost verificate şi
recepţionate la nivelul structurii.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
XI. CONFECŢ II METALICE: PARAPETE, GARDURI Ş I ÎMPREJMUIRI
Prevederile prezentului capitol se referă la confecţii metalice (execuţie şi montaj):

- parapetele de la zidurile de sprijin — pe latura de nord şi vest a incintei gră diniţei
— realizate din montanţi din ţeavă pă trată 50x50x3mm, h=900mm, grilaj din ţeavă
pă trată 20x20x1,5mm, h=850mm, vopsit negru;
- parapete la scara şi terasa de acces pe latura de vest a clă dirii — montanţi din ţeavă
pă trată 50x50x3mm, h=900mm, grilaj din ţeavă pă trată 20x20x1,5mm, h=850mm,
vopsit negru
- gardul metalic (montanţi din ţeavă pă trată 60x60x4mm, h=1900mm, grilaj din
ţeavă pă trată 20x20x1,5mm, h=1850mm), vopsit negru;
- împrejmuirea din panouri de plasă metalică (2000x1850mm) şi montanţi din ţeavă
pă trată (60x60x4mm, h=1900mm).
Confecţiile metalice se vor executa din oţel moale protejat cu grund anticoroziv şi
vopsite cu vopsea pe bază de ulei, ră şini alchidice sau epoxidice.
Materialele folosite pentru executarea confecţiilor metalice (parapete, gard,
împrejmuire, etc.) trebuie să corespundă prevederilor din urmă toarele standarde şi norme
tehnice:
- STAS 6131-1979 — înă lţimi de siguranţă la alcă tuirea parapetelor
- STAS 333-87 — Oţel rotund
- STAS 334-88 — Oţel pă trat
- STAS 395-88 — Oţel lat
- STAS 424-91 — Oţel cornier cu aripi egale
- STAS 438I1-89 — Oţel beton laminat la cald
- STAS 500I2-80 — Oţeluri de uz general pentru construcţii. Mă rci.
- STAS 500I3-80 — Oţel de uz general pentru construcţii rezistente la coroziune
atmosferică . Mă rci.
- STAS 9O8-90— Banda de oţel.
- STAS 7657-90 — Ţ evi sudate longitudinal pentru construcţii.
- STAS 794-90 — Ţ evi pă trate şi dreptunghiulare din oţel sudate longitudinal

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
EXECUTAREA CONFECŢIILOR
Condiţii tehnice:
Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului şi proiectantului una sau două

mostre pentru piesele de confecţii metalice mai complexe, tipice, cuprinzâ nd materialele,
sistemele de fixare, asamblare (buloane sau sudură ), protejare anticorozivă şi finisare ce
urmează să fie adoptate ca sistem pentru toate confecţiile metalice.
- Numai după obţinerea aprobă rii din partea beneficiarului şi a proiectantului se vor
lansa comenzile pentru execuţie şi livrarea confecţiilor metalice, care se vor
executa în conformitate cu mostrele aprobate.
- Piesele de confecţii metalice vor fi însoţite de certificatele producă torului, prin care
se atestă calitatea materialelor folosite, în concordanţă cu mostrele aprobate şi cu
desenele de execuţie.
- Antreprenorul va prezenta odată cu mostrele desene de execuţie pentru toate
confecţiile metalice ce vor fi cuprinse în lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de
elementele de structură .
- Materialele nu pot fi introduse în lucrare decâ t după ce conducă torul tehnic al
lucră rii a verificat certificatele de calitate ale acestora.
Materiale:
- oţel moale conform standardelor enumerate mai sus: oţel lat laminat la cald, ţeavă
trasă la cald, oţel rotund, profile laminate la cald, tablă de oţel;
- profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel puţin 3mm;
- tabla va avea grosimea de cel putin 2mm şi va fi zincată la cald — (490 grImp)
- accesorii: şuruburi, piuliţe, şaibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv prin
cadmiere (dacă nu se specifică altfel)
Produse:
- Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate, în strictă conformitate cu
desenele de execuţie şi cu mostrele aprobate.
În cazuri speciale se acceptă , cu aprobarea beneficiarului şi a proiectantului, modifică ri
ale soluţiilor, gabaritelor sau finisajelor faţă de cele aprobate iniţial, dar nu sub nivelul
(calitativ şi cantitativ) al soluţiilor iniţiale.
Abateri maxime admisibile la execuţia confecţiilor metalice:
- lungime, lă ţime : +/-2mm
- grosime: +1mm, -0,5mm
- planeitate: deviaţia unui colţ faţă de planul format de celelalte 3 va fi:
- maximum 1,5mm — la dimensiuni pâ nă la 1,5m
- maximum 1% din lungime — la dimensiuni peste 1,5m
- la mâ na curentă se admite o denivelare a planeită ţii de max 1mm
Lista confecţiilor metalice:
- parapete — la zidurile de sprijin pe latura de nord şi vest a incintei imobilului, la
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
scara şi terasa de acces pe latura de vest a clă dirii:

- montanţi din ţeavă pă trată 50x50x3mm, h=900mm, vopsiţi negru;
- grilaj din ţeavă pă trată 20x20x1,5mm, h=850mm, vopsit negru;
- gardul metalic:
- montanţi din ţeavă pă trată 60x60x4mm, h=1900mm, vopsiţi negru;
- grilaj din ţeavă pă trată 20x20x1,5mm, h=1850mm), vopsit negru;
- împrejmuirea din panouri de plasă metalică
- montanţi din ţeavă pă trată (60x60x4mm, h=1900mm)
- panouri de plasă metalică (2000x1850mm).
Alte confecţii diverse incluse în proiect.
Confecţiile metalice vor fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe bază de
ulei conform STAS 3097-80.
Livrare, manipulare, transport:
- Confecţiile metalice se vor împacheta în ambalaje special proiectate, în containere

şi se vor transporta astfel pâ nă la depozitul special amenajat din cadrul şantierului.
- Confecţiile metalice se vor depozita în spaţii acoperite, ferite de intemperii şi de
acţiunea agenţilor corozivi şi nocivi, pe stative, la 10-15cm de pardoseală .
- Se vor livra de că tre producă tor vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe bază de
miniu de plumb, în ansambluri sau subansambluri.
- Depozitarea se va face protejâ ndu-se confecţiile metalice cu prelate sau folii de
polietilenă .
- Confecţiile metalice sub 100kg greutate se manipulează manual, iar cele mai grele
cu dispozitive speciale.
MONTAJUL CONFECŢIILOR METALICE
Lucrări pregătitoare:
La începerea montajului se vor fi terminat urmă toarele lucră ri:

- lucră rile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectifică ri la
pereţii de beton);
- lucră rile de hidroizolaţii, inclusiv probele de etanşeitate a acestora;
- poziţionarea şi fixarea elementelor înglobate pentru montarea confecţiilor metalice
(praznuri, ghermele, plă cuţe, etc.).
Se efectuează trasarea şi verificarea axelor de montaj a confecţiilor metalice funcţie de
elementele de fixare existente sau pentru poziţionarea acestora — în conformitate cu detaliile
de execuţie.
Se verifică calitatea execuţiei lucră rilor executate anterior, în legatură directă şi care
pot influenţa operaţiile de montaj a confecţiilor metalice.
Montajul:
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Operaţiunile de montaj:
- Fixarea provizorie prin hă ituirea în câ teva puncte de sudură (acolo unde fixarea se
face prin sudură ).
- Poziţionarea corectă se va verifica cu ajutorul polobocului şi firului cu plumb.
- Fixarea definitivă prin sudură sau prin buloane (funcţie de soluţie, de la caz la caz).
Finisarea:
- Se cură ţă suprafeţele de eventuale urme de mortar sau alte impurită ţi.

- Se repară stratul de grund anticoroziv.
- Se execută vopsitoria conform prevederilor din proiect, cu respectarea
normativelor de mai sus şi a prescripţiilor producă torului.
VERIFICAREA LUCRĂRILORI
Verificări în vederea recepţiei:
- Se va verifica calitatea fixă rii pe stratul suport, calitatea execută rii (suduri, şlefluiri,
îmbinari, etc.).
- Parapetele, gardul şi împrejmuirea vor fi verificate dacă îndeplinesc urmă toarele
condiţii:
- să fie verticale pe toată înă lţimea — verificarea se face cu firul cu plumb
şi cu poloboc.
- pe aliniamente nu trebuie să aibă ondulaţii, curburi sau devieri, atâ t în
plan orizontal câ t şi în plan vertical. Verificarea se face cu dreptarul de 2m.
- Parapetele, gardul şi împrejmuirea trebuie să corespundă formelor şi
dimensiunilor din proiect. Vor fi executate în atelier şi montate în şantier numai
după ce conducă torul tehnic al lucră rii a verificat certificatul de calitate cu care
producă torul le-a livrat.
- parapete la scara şi terasa de acces pe latura de vest a clă dirii —
montanţi din ţeavă pă trată 50x50x3mm, h=900mm, grilaj din ţeavă pă trată
20x20x1,5mm, h=850mm, vopsit negru;
- gardul metalic (montanţi din ţeavă pă trată 60x60x4mm, h=1900mm,
grilaj din ţeavă pă trată 20x20x1,5mm, h=1850mm), vopsit negru;
- împrejmuirea din panouri de plasă metalică (2000x1850mm) şi
montanţi din ţeavă pă trată (60x60x4mm, h=1900mm).
- Trebuie să fie bine ancorate de stâ lpii de susţinere.
- Verificarea se va face prin clă tinarea şi izbirea fiecă rui element în parte.
- Pentru mâ na curentă — la parapetele scă rilor şi ale zidurilor de sprijin
— se va face întâ i verificarea vizuală a calită ţii şlefuirii şi planeită ţii suprafeţelor,
controlâ ndu-se atâ t cu palma, câ t şi cu dreptarul de 2m.
- Se va controla ca în punctele de înnă dire să nu existe praguri care să
jeneze palma, micile denivelă ri înlă turâ ndu-se prin şlefuire.
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
- Dacă nu se respectă prezentele specificaţii sau desenele de execuţie şi

mostrele aprobate, beneficiarul I proiectantul va putea decide înlocuirea lucră rilor
cu altele care să respecte aceste cerinţe.
RECEPŢIONAREA LUCRĂRILORI
- în cadrul verifică rii scriptice sunt examinate toate documentele încheiate

pe parcursul execută rii lucră rii, inclusiv buletinele de încercare, dispoziţiile de
şantier, procesele-verbale de remedieri sau constată ri, actele de control sau
expertizare.
- în cadrul verifică rii directe comisia de recepţie va efectua prin sondaj
verifică ri în numă r suficient pentru a se convinge de corectitudinea actelor
prezentate.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
XII. PREVEDERI SPECIALE: SECURITATEA MUNCII Ş I NORME DE PREVENIREA

Ş I STINGEREA INCENDIILOR
Prevederile prezentului capitol se referă la toate lucră rile de execuţie şi montaj ce sunt
prevă zute pentru realizarea obiectivului de investiţii CONSTRUIRE A GRĂ DINIŢ EI CU
PROGRAM NORMAL DIN LOCALITATEA SÎNMIHAIU DE CÎMPIE, COMUNA SÎNMIHAIU DE
CÎMPIE, JUDEŢ UL BISTRIŢ A – NĂ SĂ UD.
MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PREVENIREA ŞI STINGEREA

INCENDIILOR
La executarea lucră rilor se vor respecta prevederile din urmă toarele prescripţii:
- Legea nr. 319I2006 — Legea securită ţii şi să nă tă ţii în muncă
- HGR nr. 1425I2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securită ţii şi să nă ţii în muncă nr. 319I2006
- HGR nr. 1091I2006 privind cerinţele minime de securitate şi să nă tate
pentru locul de muncă
- HGR nr. 971I2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şiIsau de să nă tate la locul de muncă
- HGR nr. 1028I2006 privind cerinţele minime de securitate şi să nă tate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucră tori, în
special cu afecţiuni dorsolombare
pentru utilizarea de că tre lucră tori a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de muncă
pentru utilizarea în muncă de că tre lucră tori a echipamentelor de muncă
- Ordinul ministrului muncii, solidarită ţii sociale şi familiei nr. 753I2006
privind protecţia tinerilor în muncă
- Ordinul ministrului muncii, solidarită ţii sociale şi familiei nr. 755I2006
pentru aprobarea formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă - FIAM
şi a instrucţiunilor de completare a acestuia
- Directiva Consiliului Comunită ţilor Europene 89I391ICEE privind
introducerea de mă suri pentru promovarea îmbună tă ţirii securită ţii şi să nă tă ţii
lucră torilor la locul de muncă
- Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi
Ministerul Să nă tă ţii cu ordinele nr.34I1975 şi respectiv 60I1975, cu modifică rile

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
aduse prin Ordin nr.39I77 şi 110I30I77 (b.d.i. 3-4I77 şi 5-6I79);

- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj,
aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr.1233ID.1980.
- Ordinul MMPS 57I1996 privind norme generale de protecţia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9INI15.03.1993 privind protecţia şi igiena muncii
în construcţii - ed. 1995;
- Ordinul MMPS 235I1995 privind normele specifice de securitatea muncii
la înă lţime;
- Ordinul MMPS 255I1995 — normativ cadru privind acordarea
echipamentului de protecţie individuală ;
- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate
prin Ordinul MI nr. 775I22.07.1998;
- Legea nr. 53I2003 — Codul Muncii;
- Decretul nr. 466I1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice;
- Legea nr. 126I1995 privind regimul materiilor explozive;
- Alte acte normative în vigoare în domeniu la data execută rii propriu-zise
a lucră rilor.
- Legea nr. 307I2006 privind apă rarea împotriva incendiilor
- Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1435I2006 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind avizarea şi autorizarea privind
securitatea la incendiu şi protecţia civilă
- P 118-1999 — Normativ privind siguranţa la foc a construcţiilor
- NP 086-2005 — Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor de stingerea incendiilor
COLECTIVUL DE REDACŢIE
Ş ef de proiect: Inginer Chiuzan Sorin Ioan ______________________
Structura: Inginer Bartha Csaba _________________________


Caiet de Sarcini Structura V.M.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Structura V.M.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. RIZAV PROIECT S.R.L.

Cod proiect: RZV 06.21

CONSTRUIRE LOCUINȚĂ COLECTIVĂ DE MICI DIMENSIUNI

CAIET DE SARCINI – STRUCTURA Ș I REZISTENȚ Ă ;

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 1

CAIET DE SARCINI – STRUCTURA ȘI REZISTENȚA

Prezentul capitol cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 2

Frecvenţa verifică rilor este menţionată în prescripţiile tehnice. în cazuri speciale,

II. PROCEDEE DE VERIFICARE:

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 4

III. CONDIŢ II DE CALITATE Ş I VERIFICĂ RI CE TREBUIE EFECTUATE:

Nici o lucrare de fundaţii nu poate fi începută decâ t după verificarea şi recepţionarea

şi încadrarea în prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice, în limita abaterilor

BETONUL SIMPLU ŞI ARMAT

VERIFICĂRILE DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTĂRII LUCRĂRILOR:

Nici unele dintre materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 6

proceda strict conform normativului C140-86.

VERIFICĂRILE DE EFECTUAT PE FAZE DE LUCRĂRI:

Verifică rile pe faze de lucră ri se efectuează conform instrucţiunilor pentru verificarea

VERIFICĂRILE DIRECTE constau din:

- examinarea vizuală — bucată cu bucată — a elementelor structurale, cu luarea în

VERIFICĂRILE DE EFECTUAT LA RECEPŢIA FINALĂ A OBIECTULUI:

Conducă torul tehnic al lucră rii, în colaborare cu beneficiarul, este obligat să

pregă tească şi să predea — într-o formă organizată (şi însoţită de un borderou):

LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE

Normativ privind execuţia şi recepţia lucră rilor de terasamente pentru

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 9

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative. Ele se completează cu

IV. TERASAMENTE, SĂ PĂ TURI ŞI UMPLUTURI

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 10

STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TRASARE

- Trasarea pe teren a lucră rilor de refacere constă în determinarea, materializarea şi

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 11

sistem de intersecţie reperată , se trasează toate detaliile de plan ale fundaţiei

- Lucră rile de să pă tură şi umpluturi nu prezintă dificultă ţi deosebite.

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 12

- La executarea să pă turilor pentru fundaţii trebuie avute în vedere urmă toarele:

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 13

modulate, concepute pentru un domeniu mare de utilizare şi cu posibilită ţi de

Verificarea calităţii execuţiei:

- Lucră rile de să pă turi trebuie recepţionate conform normativului C56-85. Calitatea

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 15

V. COFRAJE Ş I SUSŢ INERI

Prevederile prezentului capitol se referă la lucră rile de refacere şi modernizare a

STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Cofrajele şi susţinerile trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii:

- Agenţii de decofrare trebuie să nu pă teze betonul şi să se aplice uşor.

Pe baza analizei proiectantului, constructorul va stabili tipul de cofraj elaborâ nd fişe

Cuprinde urmă toarele operaţiuni:

CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE

Verifică rile necesare unei execuţii corecte se etapizează astfel:

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 17

VI. ARMĂ TURI

Prevederile prezentului capitol se referă la lucră rile de refacere/modernizare a

STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Oţelurile trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevă zute în STAS 43811,3-81;

Se face conform prevederilor în vigoare însoţită de certificatul de calitate. Câ nd

Se depozitează separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate asigurâ ndu-se:

Construire: locuință colectivă de mici dimensiuni. 18

Operaţia de control constă — conform anexa XI pct.A.5 din C140-86 în: