Test Pentru Studenti DIP

Cuvînt înainte
Specific ştiinţei dreptului este faptul că în cadrul procesului de analizare a lui se poate reconstitui
sistemul de valori şi gradul de civilizaţie, caracteristic societăţii care i–a şi dat naştere. Prin prisma
dreptului internaţional putem înţelege condiţia morală a societăţii şi sistemul de valori ce stă la baza
formării statului de drept în contextul permanentelor modificări și transformări organizațional -
instituționale.
Lucrarea dată este adresată studenţilor ce studiază la specialitatea Drept.
Testele – grilă sunt adresate studenţilor care se pregătesc pentru examenul de an, cît şi a celor care vor
să-şi îmbunătăţească cunoştinţele în acest domeniu (un domeniu destul de interesant și captivant).
Prin testele prezentate, autorul a urmărit să asigure îndeplinirea programei analitice a cursului
respectiv. Folosirea metodologiei de examinare prin test – grilă constituie un prim pas în
modernizarea verificării cunoştinţelor, dat şi un semn de obiectivitate în procesul evaluării lor.
Apariţia, formarea şi dezvoltarea modului de gîndire contemporan, precum şi flexibilitatea,
posibilitatea de aplicare în practică a cunoştinţelor, necesită de a studia nu numai manualele şi
cursurile de specialitate, dar şi speţele şi exerciţiile practice.
În acest scop testele date vor fi un suport important în cadrul procesului de instruire şi pregătire în
domeniul dreptului comunitar (dreptului Uniunii Europene), dar şi un suport de recapitulare şi
verificare a cunoştinţelor dobîndite pe parcursul studierii cursului. În cursul predat responsabilul de
curs s-a străduit să valorifice tot ce este mai interesant din literatura de specialitate, să consulte cele
mai eficiente recomandări în domeniul dat şi să le expună la ore într-o formă accesibilă.
Fiecare test include 30 de întrebări cu a cîte 4 variante de răspuns, fiecare întrebare din cadrul testului
se aseamănă după formă, dar se diferențiază ca conținut, de exemplu,în cazul primului caz avem 4
variante de răspuns, dintre care doar unul este corect, cazului al doilea este specific prin prisma
întrebării puse de a găsi(alege) varianta incorectă, dar care corespunde ca valoare de adevăr la
întrebarea analizată.
Tema 01
Obiect de reglementare a dreptului internaţional îl constituie: relaţiile între toate statele şi toate
subiecte de drept internaţional, indiferent de zona geografică, de orânduirea socială, deoarece
normele sale universal valabile sunt aplicabile tuturor subiectelor de drept internaţional. relaţiile dintre
statele democratice care respectă normele dreptului internaţional.
relaţiile dintre statele părţi la tratatele şi convenţiile internaţionale relaţiile dintre statele cu regim
democratic, state cu forma de guvernământ – republică, excluzându-se statele cu forma de
guvernământ - monarhie.
Tema 01
Trăsăturile specifice ale dreptului internaţional faţă de dreptul intern se referă la:
obiectul de reglementare al dreptului internaţional, elaborarea normelor dreptului internaţional,
subiectele dreptului internaţional, aplicarea şi sancţionarea normelor dreptului internaţional, izvoarele
dreptului internaţional
elaborarea normelor dreptului internaţional şi subiectele dreptului internaţional
aplicarea şi sancţionarea normelor dreptului internaţional şi izvoarele dreptului internaţional
obiectul de reglementare al dreptului internaţional şi izvoarele dreptului internaţional.
Metoda de evaluare este simplă și constă în următorul algoritm: în cazul cînd veţi răspunde corect
la minimum 15 întrebări din test veţi fi apreciat cu nota pozitivă, şi anume „5”, pentru a obţine
nota maximă e necesar de a răspunde corect la toate întrebările din test.
Autorul Bontea Oleg speră că acest ghid interesant, practic şi provocator va trezi interes în rîndul
studenţilor specialităţii drept, fiind încă un imbold pentru instruire dar şi autoinstruire a fiecărui
student în parte. De asemenea, autorul îşi rezervă dreptul de a completa, îmbunătăţi şi extinde
lucrarea dată reieşind din cerinţele metodico-didactice şi dinamica legislativă statului nostru și nu
numai.
Succes!
Specialitatea - Drept
Disciplina - Drept internaţional public
Numărul de întrebări în test – 450
¤Tema 01¤
¤Dreptul internaţional public poate fi definit ca:¤
¤totalitatea normelor juridice create de state şi alte subiecte de drept internaţional, pe baza
acordului liber exprimat de acestea prin tratate şi alte izvoare de drept, în vederea reglementării
raporturilor dintre ele, norme a căror aducere la îndeplinire este asigurată de respectarea lor de
bună voie, iar în caz de necesitate prin măsuri de constrângere aplicate de către state în mod
individual sau colectiv.¤ ¤totalitatea normelor juridice create de organizaţiile internaţionale, pe
baza acordului liber exprimat de acestea prin tratate şi alte izvoare de drept, în vederea
reglementării raporturilor dintre ele, norme a căror aducere la îndeplinire este asigurată de
respectarea lor de bună voie, iar în caz de necesitate prin măsuri de constrângere aplicate de către
state în mod individual sau colectiv¤
¤totalitatea normelor juridice create de state pe baza acordului liber exprimat de acestea prin
tratate şi alte izvoare de drept, în vederea reglementării raporturilor dintre ele¤
¤ansamblul de norme juridice care reglementează raporturile ce se stabilesc între persoanele fizice
şi statele suverane, raporturi ce se bazează pe respectul reciproc al suveranităţii şi integrităţii
teritoriale¤
¤Tema 01¤
¤Dreptul internaţional acţionează ca:¤
¤un factor de influenţare şi orientare a politicii externe a statelor în direcţia realizării unor
obiective şi valori stabilite în comun¤
¤un factor de stabilitate a politicii externe a statelor¤
¤un mijloc de rezolvare a problemelor politice dintre state¤
¤un mijloc de rezolvare a problemelor juridice, sociale şi economice dintre state¤
¤Tema 01¤
¤Politica externă a diferitor state tinde:¤
¤să modifice s-au să completeze normele dreptului internaţional atunci când acestea sunt
insuficiente pentru soluţionarea problemelor puse de viaţa internaţională, ori nu mai corespund
preocupărilor sau intereselor unor state¤
¤să-şi stabilească o influenţă politică în regiunea respectivă asupra statelor din acea zonă¤
¤să promoveze interesele statelor pe arena internaţională prin diferite mijloace licite sau ilicite¤
¤să stabilească doar relaţii economice reciproc avantajoase dintre state şi organisme economice
internaţionale¤
¤Tema 01¤
¤Dreptul internaţional, prin normele sale, reglementează:¤
¤relaţii sociale dintre subiectele de drept internaţional.¤
¤relaţii sociale dintre statele suverane¤
¤relaţii sociale dintre organizaţii internaţionale¤
¤dintre popoarele şi naţiunile care luptă pentru independenţă¤
¤Tema 01¤
¤Nu constituie obiect de reglementare a normelor dreptului internaţional public raporturile:¤
¤dintre persoanele fizice şi juridice din diferite state¤
¤în care statul apare ca purtător al puterii de stat, iar conţinutul actelor sale de comportament în
cadrul acestor relaţii exprimă puterea de stat¤ ¤sociale dintre subiectele de drept internaţional¤
¤dintre state, dintre state şi organizaţii internaţionale, dintre state şi naţiuni care luptă pentru
independenţă¤
¤Tema 01¤
¤Obiect de reglementare a dreptului internaţional îl constituie:¤
¤relaţiile între toate statele şi toate subiecte de drept internaţional, indiferent de zona geografică,
de orânduirea socială, deoarece normele sale universal valabile sunt aplicabile tuturor subiectelor
de drept internaţional.¤
¤relaţiile dintre statele democratice care respectă normele dreptului internaţional.¤
¤relaţiile dintre statele părţi la tratatele şi convenţiile internaţionale¤
¤relaţiile dintre statele cu regim democratic, state cu forma de guvernământ – republică,
excluzându-se statele cu forma de guvernământ - monarhie.¤
¤Tema 01¤
¤Trăsăturile specifice ale dreptului internaţional faţă de dreptul intern se referă la:¤
¤obiectul de reglementare al dreptului internaţional, elaborarea normelor dreptului internaţional,
subiectele dreptului internaţional, aplicarea şi sancţionarea normelor dreptului internaţional,
izvoarele dreptului internaţional¤
¤elaborarea normelor dreptului internaţional şi subiectele dreptului internaţional¤
¤aplicarea şi sancţionarea normelor dreptului internaţional şi izvoarele dreptului internaţional¤
¤obiectul de reglementare al dreptului internaţional şi izvoarele dreptului internaţional.¤
¤Tema 01¤
¤Elaborarea normelor dreptului internaţional – ca trăsătură a acestui drept constă în faptul că:¤
¤la procesul de creare a normelor dreptului internaţional i-au parte aceleaşi state sau grupări de
state care devin apoi destinatarele normelor pe care ele le-au elaborat¤
¤ele sunt elaborate în cadrul organizaţiilor internaţionale¤
¤ele sunt elaborate de reprezentanţii statelor¤
¤la procesul de creare a normelor dreptului internaţional i-au parte numai statele membre ai
ONU¤ ¤Tema 01¤
¤Aplicarea şi sancţionarea normelor ca trăsătură a dreptului internaţional public constă în faptul
că:¤
¤în ordinea juridică internaţională nu există, în general, autorităţi ale administraţiei publice care să
aplice normele de drept şi să urmărească executarea lor aşa cum există în cadrul statelor, nu
există, de asemenea un sistem structural de instanţe judecătoreşti cu competenţă generală şi
obligatorie care să aplice sancţiuni atunci când normele juridice sunt încălcate.¤
¤în ordinea juridică internaţională există, în general, autorităţi ale administraţiei publice care să
aplice normele de drept şi să urmărească executarea lor aşa cum există în cadrul statelor, există,
de asemenea un sistem structural de instanţe judecătoreşti cu competenţă generală şi obligatorie
care să aplice sancţiuni atunci când normele juridice sunt încălcate¤
¤în ordinea juridică internaţională există un sistem structural de instanţe judecătoreşti cu
competenţă generală şi obligatorie care să aplice sancţiuni atunci când normele juridice sunt
încălcate¤
¤în ordinea juridică internaţională nu există, în general, autorităţi ale administraţiei publice care să
aplice normele de drept şi să urmărească executarea lor aşa cum există în cadrul statelor, dar
există un sistem structural de instanţe judecătoreşti cu competenţă generală şi obligatorie care să
aplice sancţiuni atunci când normele juridice sunt încălcate.¤
¤Tema 01¤
¤Realizarea în planul relaţiilor internaţionale a prevederilor tratatelor şi a celorlalte norme ale
relaţiilor juridice dintre state se asigură:¤
¤prin garanţia statelor însăşi care le-au edictat sau care le-au acceptat şi care s-au angajat să le
respecte şi să le pună în aplicare¤
¤prin organismelor judiciare internaţionale şi organizaţiile internaţionale¤
¤prin Curtea internaţională de Justiţie de la Haga¤
¤prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului¤
¤Tema 01¤
¤Izvoarele dreptului internaţional - ca trăsătură a dreptului internaţional public constă în faptul că:
¤
¤în dreptul internaţional principalele izvoare sunt tratatele internaţionale şi cutuma¤
¤în dreptul internaţional principalele izvoare sunt legea şi actul normativ subordonat legii¤
¤în dreptul internaţional principalele izvoare sunt tratatele internaţionale şi legile interne ale
statului¤
¤în dreptul internaţional principalele izvoare sunt tratatele internaţionale, precedentul judiciar şi
cutuma¤ ¤Tema 01¤
¤După modul de obiectivitate, consacrare, normele de drept internaţional se clasifică în:¤
¤convenţionale şi cutumiare¤
¤universale şi locale¤
¤convenţionale şi universale¤
¤imperative şi dispozitive¤
¤Tema 01¤
¤După numărul participanţilor există norme: ¤
¤care obligă două subiecte de drept internaţional şi norme care obligă trei sau mai multe subiecte
de drept internaţional¤
¤imperative şi dispozitive¤
¤care obligă trei sau mai multe subiecte de drept internaţional şi norme universale¤
¤Tema 01¤
¤După sfera de acţiune – există norme:¤
¤universale de drept internaţional şi locale de drept internaţional¤
¤care obligă trei sau mai multe subiecte de drept internaţional şi norme universale de drept
internaţional¤
¤imperative şi dispozitive ¤
¤Tema 01¤
¤După forţa lor juridică normele de drept internaţional se clasifică în:¤
¤norme imperative şi norme dispozitive¤
¤care obligă trei sau mai multe subiecte de drept internaţional şi norme care obligă trei sau mai
multe subiecte de drept internaţional¤
¤Tema 01¤
¤După natura normelor de drept internaţional există norme:¤
¤materiale şi norme procesuale ¤
¤care obligă trei sau mai multe subiecte de drept internaţional şi norme care obligă trei sau mai
multe subiecte de drept internaţional¤
¤Tema 01¤
¤Normele imperative sunt definite ca:¤
¤norme acceptate şi recunoscute de comunitatea internaţională a statelor în ansamblul său ca
norme de la care nu este permisă nici o derogare şi care nu pot fi modificate decât printr-o nouă
normă a dreptului internaţional general având acelaşi caracter¤
¤norme de drept internaţional care permit subiectelor să-şi aleagă conduita sa în cadrul anumitor
limite, corespunzătoare intereselor reciproce ¤
¤norme ce reglementează relaţiile sociale de interes comun pentru toată societatea
internaţională¤ ¤norme ce stabilesc drepturi şi obligaţii pentru participanţii la reglementările
internaţionale¤ ¤Tema 01¤
¤Sancţiunea pentru încălcarea unei norme imperative este:¤
¤nulitatea actului prin care statele ar încerca să deroge de la normele imperative ¤
¤răspunderea politică a statului¤
¤răspunderea materială a statului¤
¤restabilirea situaţiei anterioare încălcării unei norme imperative¤
¤Tema 01¤
¤Sunt considerate norme imperative:¤
¤principiile fundamentale ale dreptului internaţional, norme care vizează drepturi ale tuturor
statelor în domenii care nu fac obiectul suveranităţii statelor (libertatea mărilor, interzicerea
pirateriei), norme cu caracter umanitar, pe care ansamblul statelor le consideră indispensabile
pentru a garanta respectarea drepturilor elementare la viaţă şi la demnitate umană (interzicerea
genocidului, a sclavajului, legile şi obiceiurile războiului).¤
¤principiile fundamentale ale dreptului internaţional, norme cu caracter umanitar, pe care
ansamblul statelor le consideră indispensabile pentru a garanta respectarea drepturilor
elementare la viaţă şi la demnitate umană şi normele din constituţiile statelor¤
¤normele din constituţiile statelor, norme care vizează drepturi ale tuturor statelor în domenii care
nu fac obiectul suveranităţii statelor (libertatea mărilor, interzicerea pirateriei), principiile
fundamentale ale dreptului internaţional¤
¤Normele din tratatele şi convenţiile internaţionale cu caracter de universalitate¤
¤Tema 02¤
¤Ce prevede art. 38 din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie ?:¤
¤Curtea are misiunea de a decide conform dreptului internaţional şi va aplica: convenţiile
internaţionale, cutuma internaţională, principiile generale de drept, hotărârile judecătoreşti şi
doctrina celor mai calificaţi specialişti în dreptul public al diferitor naţiuni ca mijloace auxiliare de
determinare a regulilor de drept¤
internaţionale, cutuma internaţională, constituţiile statelor implicate, hotărârile judecătoreşti şi
doctrina celor mai calificaţi specialişti în dreptul public¤
¤Curtea are misiunea de a decide conform dreptului intern al statelor şi va aplica: convenţiile
internaţionale, cutuma internaţională, principiile generale de drept, hotărârile judecătoreşti şi
doctrina celor mai calificaţi specialişti în dreptul public ¤
persoanelor fizice ţi juridice, cutuma internaţională, principiile generale de drept, hotărârile
judecătoreşti şi doctrina celor mai calificaţi specialişti în dreptul public al diferitor naţiuni ca
mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept¤
¤Tema 02¤
¤Textul art. 38 din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie are:¤
¤o valoare limitată, deoarece obiectul lui nu este stabilirea izvoarelor dreptului internaţional, ci a
dreptului pe care trebuie să-l aplice curtea¤
¤o valoare deosebită, deoarece obiectul lui este stabilirea izvoarelor dreptului internaţional, şi a
dreptului pe care trebuie să-l aplice curtea ¤ ¤scopul de a reglementa competenţele Curţii¤
¤o valoare procesuală, deoarece prevede procedura de urmat în faţa acestui forum judiciar
internaţional¤
¤Tema 02¤
¤Din dispoziţia art. 38 din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie rezultă:¤
¤că tratatele, cutuma şi principiile generale de drept sunt recunoscute ca izvoare principale ale
dreptului internaţional, iar jurisprudenţa şi doctrina, în anumite limite şi echitatea, constituie
izvoare auxiliare ale dreptului internaţional¤
¤că tratatele, jurisprudenţa şi doctrina sunt recunoscute ca izvoare principale ale dreptului
internaţional, iar, cutuma şi principiile generale de drept, în anumite limite şi echitatea, constituie
izvoare auxiliare ale dreptului internaţional¤
¤că tratatele, cutuma şi legislaţia internă a statelor sunt recunoscute ca izvoare principale ale
dreptului internaţional, iar, cutuma şi principiile generale de drept constituie izvoare auxiliare ale
dreptului internaţional¤
¤jurisprudenţa şi doctrina, în anumite limite şi echitatea, constituie izvoare principale ale dreptului
internaţional, iar tratatele, cutuma şi principiile generale de drept constituie izvoare auxiliare ale
dreptului internaţional¤
¤Tema 02¤
¤Doctrina şi practica dreptului internaţional contemporan au stabilit că, în anumite limite şi
condiţii, pot exista şi alte izvoare ale dreptului internaţional, cum ar fi:¤
¤actele adoptate de organizaţiile internaţionale sau actele unilaterale ale unor state¤
¤actele adoptate de organizaţiile internaţionale şi principiile generale de drept ¤
¤actele unilaterale ale unor state şi jurisprudenţa Curţii Internaţionale de justiţie¤
¤actele adoptate de organizaţiile internaţionale, actele unilaterale ale unor state şi jurisprudenţa
Curţii Internaţionale de justiţie ¤
¤Tema 02¤
¤Tratatul este definit, în Convenţia de la Viena din 1969 asupra dreptului tratatelor, ca fiind:¤ ¤un
acord internaţional încheiat între state sau alte subiecte de drept internaţional, consemnat
întrunul sau mai multe instrumente conexe şi indiferent de denumirea lor.¤
¤un acord internaţional încheiat doar între state, consemnat într-unul sau mai multe instrumente
conexe şi indiferent de denumirea lor.¤
¤un acord internaţional încheiat între persoanele fizice oficiale ale statelor şi persoanele juridice,
consemnat într-unul sau mai multe instrumente conexe şi indiferent de denumirea lor.¤
¤un acord internaţional încheiat între state sau alte subiecte de drept intern, consemnat într-unul
sau mai multe instrumente conexe şi indiferent de denumirea lor.¤
¤Tema 02¤
¤Care tratate internaţionale pot constitui izvoare ale dreptului internaţional?¤
¤doar tratatele licite¤
¤toate tratatele, ataît licite cât şi ilicite¤
¤tratatele ilicite¤
¤tratatele multilaterale licite¤
¤Tema 02¤
¤Sunt ilicite tratatele care:¤
¤în momentul încheierii lor, sunt în conflict cu o normă imperativă (jus cogens) şi cele care sunt
lovite de nulitate ca urmare a unor vicii de consimţământ.¤
¤în momentul încheierii lor, sunt în conflict cu o normă dispozitivă şi cele care sunt lovite de
nulitate ca urmare a unor vicii de consimţământ.¤
¤în momentul încheierii lor, sunt în conflict cu o normă cutumiară şi cele care sunt lovite de
nulitate ca urmare a unor vicii de consimţământ.¤
¤este încheiat între state sau alte subiecte de drept internaţional, consemnat într-unul sau mai
multe instrumente conexe şi indiferent de denumirea lor¤
¤Tema 02¤
¤Elemente definitorii ale cutumei sunt stabilite următoarele:¤
¤caracterul de practică generală, relativ îndelungată şi repetată, considerată de subiectele cărora li
se adresează ca exprimând o regulă de conduită cu forţă juridică obligatorie.¤
¤caracterul de practică generală, relativ îndelungată şi repetată, elaborarea normelor dreptului
internaţional, subiectele dreptului internaţional,¤
caracterul de practică generală, relativ îndelungată şi repetată¤
¤Tema 02¤
¤Deosebirea dintre cutuma juridică şi obicei prin aceea că:¤
¤obiceiul nu reprezintă o obligaţie juridică, ci este o practică care nu a obţinut încă şi o
recunoaştere juridică ¤
¤obiceiul reprezintă o obligaţie juridică, şi este o practică care nu a obţinut încă şi o recunoaştere
juridică¤
¤obiceiul reprezintă o obligaţie juridică, şi este o practică care a obţinut o recunoaştere juridică¤
¤nu există nici o deosebire din punct de vedere juridic¤
¤Tema 02¤
¤Unele norme dobândesc caracterul de norme cutumiare şi devin obligatorii atunci când:¤
¤normele prevăzute într-un tratat sunt acceptate, pe lângă statele părţi, şi de alţi membri ai
comunităţii internaţionale deşi nu sunt părţi la tratatul respectiv¤ ¤normele prevăzute într-un
tratat sunt norme imperative de (jus cogens)¤
¤normele prevăzute într-un tratat sunt acceptate, pe lângă statele părţi, şi de persoanele fizice şi
juridice cointeresate deşi nu sunt părţi la tratatul respectiv ¤
¤normele prevăzute într-un tratat nu sunt acceptate de statele părţi, şi de alţi membri ai
comunităţii internaţionale deşi sunt părţi la tratatul respectiv¤
¤Tema 02¤
¤Ce se înţelege prin caracterul de practică generală al cutumei? ¤
¤aria de răspândire a cutumei, respectiv determinarea numărului de state care trebuie să urmeze
în mod uniform o anumită conduită, pentru ca aceasta să se impună ca regulă cutumiară¤
¤practică să fie îndelungată şi uniformă pentru a fi invocată ca reprezentând o cutumă¤
¤dacă statele, respectă o anumită regulă de conduită ca o obligaţie juridică de drept internaţional¤
¤aria de răspândire a cutumei, practică să fie îndelungată şi dacă statele, respectă o anumită
regulă de conduită ca o obligaţie juridică¤
¤Tema 02¤
¤Ce se înţelege prin caracterul de practică relativ îndelungată şi uniformă? ¤
¤un element material al cutumei ce se referă la curgerea unei oarecare perioade de timp în care o
practică să fie aplicată în mod repetat¤
¤aria de răspândire a cutumei, respectiv determinarea numărului de state care trebuie să urmeze
în mod uniform o anumită conduită, pentru ca aceasta să se impună ca regulă cutumiară¤
¤element subiectiv sau psihologic al practicii se referă la situaţia când statele, respectă o anumită
regulă de conduită ca o obligaţie juridică de drept internaţional ¤
¤aria de răspândire a cutumei, practică să fie îndelungată şi dacă statele, respectă o anumită
regulă de conduită ca o obligaţie juridică¤
¤Tema 02¤
¤La ce se referă elementul psihologic sau subiectiv al practicii?¤
¤la situaţia când statele, respectă o anumită regulă de conduită ca o obligaţie juridică de drept
internaţional¤
¤la curgerea unei oarecare perioade de timp în care o practică să fie aplicată în mod repetat¤
¤la aria de răspândire a cutumei ¤
¤la atitudinea morală şi de bună credinţă a subiectelor de drept internaţional cînd aplică o cutumă
internaţională¤
¤Tema 02¤
¤Cui revine sarcina probei cutumei, respectiv a elementelor constitutive ale cutumei?¤
¤statului care o invocă ¤
¤ambelor state cointeresate¤
¤statului în defavoarea căruia ea este invocată¤
¤instanţei judiciare internaţionale¤
¤Tema 02¤
¤Dovada existenţei unei cutume se face prin:¤
¤tratate multilaterale, care reiau sau codifică norme cutumiare; tratate multilaterale care conţin
reguli noi, dar ulterior sunt recunoscute şi de state care nu sunt părţi ca obligatorii; tratate
repetate cu conţinut asemănător; practica statelor, practica diplomatică; hotărâri judecătoreşti
internaţionale; legi şi practica judiciară internă dacă sunt uniforme şi concordante¤
¤tratate bilaterale dintre state, care nu codifică norme cutumiare; tratate multilaterale care conţin
reguli noi, dar ulterior sunt recunoscute şi de state care nu sunt părţi ca obligatorii¤ ¤depoziţiile
martorilor¤
¤orice convenţie internaţională la care este parte statul respectiv¤
¤Tema 02¤
¤Potrivit art. 59 din Statut C.I.J., hotărârile judecătoreşti:¤
¤nu constituie precedente, neavând valoare obligatorie decât între părţi şi cu privire la cauza
rezolvată şi nu sunt izvor al dreptului internaţional.¤
¤constituie precedente judiciare cu valoare juridică obligatorie şi sunt izvor al dreptului
internaţional¤
¤nu constituie precedente, neavând valoare obligatorie decât între părţi şi sunt izvor al dreptului
internaţional¤
¤sunt izvor al dreptului internaţional doar între părţile implicate şi sunt izvor al dreptului
internaţional ¤
¤Tema02¤
¤Doctrina dreptului internaţional este:¤
¤ un mijloc auxiliar de determinare a normelor dreptului internaţional¤
¤un izvor de bază a dreptului internaţional¤
¤o codificare a dreptului internaţional¤
¤o codificare a dreptului cutumiar internaţional¤
¤Tema 03¤
¤Principiile fundamentale conţin:¤
¤reguli de conduită cele mai generale, a căror respectare este indispensabilă pentru dezvoltarea
relaţiilor prieteneşti cooperării între state, pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale ¤
¤reguli de conduită cele mai speciale, a căror respectare este indispensabilă pentru dezvoltarea
relaţiilor prieteneşti cooperării între state, pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale ¤
¤reguli de conduită cele mai generale, a căror respectare nu este indispensabilă pentru
dezvoltarea relaţiilor prieteneşti cooperării între state, pentru menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale ¤ ¤reguli de conduită cele mai generale, a căror încălcare este indispensabilă pentru
dezvoltarea relaţiilor prieteneşti cooperării între state, pentru menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale ¤ ¤Tema 03¤
¤Principiile fundamentale ale dreptului internaţional au o serie de trăsături caracteristice:¤
¤maximă generalitate, caracter universal, caracter juridic obligatoriu, apără valori internaţionale
de o deosebită importanţă pentru omenire¤
¤maximă generalitate, caracter universal, aplicarea şi sancţionarea normelor dreptului
internaţional, izvoarele dreptului internaţional ¤
¤caracter juridic obligatoriu, apără valori internaţionale de o deosebită importanţă pentru
omenire, subiectele dreptului internaţional, aplicarea şi sancţionarea normelor dreptului
internaţional¤ ¤Tema 03¤
¤Prin maximă generalitate ca trăsătură a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional se
înţelege că:¤
¤principiile respective se referă la întreaga materie a DIP şi nu la un domeniu distinct al său.¤
¤apariţia şi dezvoltarea principiile respective sunt rodul acordării de voinţă ale tuturor statelor
lumii.¤
¤ele au un caracter juridic obligatoriu, fiind create şi dezvoltate prin acordul de voinţă al tuturor
statelor¤
¤ele apără valori internaţionale de o deosebită importanţă pentru omenire, cum sânt apărarea
păcii şi securităţii internaţionale, libertatea popoarelor şi progresul lor¤ ¤Tema 03¤
¤Prin caracter universal ca trăsătură a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional se
înţelege că:¤
¤apariţia şi dezvoltarea principiile respective sunt rodul acordării de voinţă ale tuturor statelor
lumii¤
¤principiile respective se referă la întreaga materie a DIP şi nu la un domeniu distinct al său¤ ¤ele
au un caracter juridic obligatoriu, fiind create şi dezvoltate prin acordul de voinţă al tuturor
statelor¤
¤ele apără valori internaţionale de o deosebită importanţă pentru omenire, cum sânt apărarea
păcii şi securităţii internaţionale, libertatea popoarelor şi progresul lor¤
¤Tema 03¤
¤Carta O.N.U. cuprinde următoarele principii:¤
¤principiul egalităţii suverane a statelor, dreptul popoarelor la autodeterminare, principiul
neamestecului în treburile interne a statelor, principiul nerecurgerii la forţă sau la ameninţare cu
forţă în relaţiile internaţionale, principiul rezolvării paşnice a diferendelor internaţionale, principiul
cooperării internaţionale şi principiul îndeplinirii cu bună-credinţă a obligaţiilor internaţionale
asumate conform Cartei O.N.U.¤
amestecului în treburile interne a statelor, principiul nerecurgerii la forţă sau la ameninţare cu
¤principiul libertăţii suverane a statelor, dreptul popoarelor la autodeterminare, principiul
neamestecului în treburile interne a statelor, principiul recurgerii la forţă sau la ameninţare cu
neamestecului în treburile interne a statelor, principiul nerecurgerii la forţă sau la ameninţare cu
cooperării internaţionale şi principiul neîndeplinirii cu bună-credinţă a obligaţiilor internaţionale
¤Tema 03¤
¤Dintre documentele elaborate şi adoptate în cadrul O.N.U. în legătură cu principiile dreptului
internaţional, un loc important îl ocupă:¤
¤Declaraţia Adunării Generale a O.N.U. din 1970, referitoare la principiile dreptului internaţional.¤
¤Declalraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948¤
¤Convenţia Europeană a Drepturilor Omului din 1950¤
¤Tratatul Internaţional cu privire la drepturile Civile şi Politice din 1966¤
¤Tema 03¤
¤Care document internaţional stabileşte un “decalog” de principii, la lista celor şapte principii
adăugându-se alte trei principii: inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială şi respectul
drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale?¤
¤Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, semnat la Helsinki în 1975¤
¤Declaraţia Adunării Generale a O.N.U. din 1970, referitoare la principiile dreptului internaţional.¤
¤Declalraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948¤
¤Convenţia Europeană a Drepturilor Omului din 1950¤
¤Tema 03¤
¤Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, semnat la Helsinki în 1975
stabileşte un “decalog” de principii, la lista celor şapte principii adăugându-se alte trei principii:¤
¤inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială şi respectul drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale¤
¤inviolabilitatea frontierelor, egalitatea suverană a statelor şi respectul drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale ¤
¤integritatea teritorială, neamestecul în treburile interne a statelorşi respectul drepturilor omului
şi libertăţilor fundamentale¤
¤respectul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pacta sunt servanda şi principiul
cooperării internaţionale¤
¤Tema 03¤
¤Principiul egalitatăţii suverane poate fi definit ca:¤
¤ansamblul drepturilor statelor legate de soluţionarea problemelor sale interne şi ale relaţiilor sale
externe, cu respectarea principiilor şi normelor dreptului internaţional¤
¤Dreptul popoarelor de a-şi hotărî statutul său politic, în deplină libertate şi fără amestec din afară
şi de a realiza dezvoltarea lor economică, socială şi culturală şi orice stat are obligaţia “de a
respecta acest drept conform prevederilor Cartei”¤
¤obligaţia statelor să nu intervină în chestiuni care aparţin în mod esenţial competenţei interne a
altui stat şi nici nu va obliga pe membri ONU să supună asemenea chestiuni spre soluţionare pe
baza prevederilor acestei Carte¤
¤obligaţia membrilor ONU de a se abţine în relaţiile lor internaţionale, de la recurgerea la
ameninţarea cu forţă sau la folosirea forţei, fie împotriva integrităţii teritoriale şi independenţei
politice a unui stat , fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite¤ ¤Tema 03¤
¤În ce constă suveranitatea?¤
¤în supremaţia puterii de stat în interiorul statului şi independenţa acesteia în relaţiile
internaţionale¤
¤în caracteristica puterii de stat de a fi singura putere în limitele frontierelor statului şi cu acţiune
asupra populaţiei acesteia¤
¤în dreptul statului la existenţa liberă, de sine stătătoare, alături de alte state, de a participa sau nu
la tratate, de a fi sau nu membru al organizaţiilor internaţionale, de a fi sau nu membru al
alianţelor, ca şi dreptul la neutralitate¤
¤în dreptul statelor de a soluţiona toate problemele sale interne de sinestătător¤
¤Tema 03¤
¤Principiul autodeterminării popoarelor poate fi definit ca:¤
¤Dreptul popoarelor de a-şi hotărî statutul său politic, în deplină libertate şi fără amestec din afară
politice a unui stat , fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite¤ ¤Tema 03¤
¤Principiul neamestecului în treburile interne ale altui stat (neintervenţiei, neimixiunii) poate fi
definit ca:¤
politice a unui stat , fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite¤
¤dreptul popoarelor de a-şi hotărî statutul său politic, în deplină libertate şi fără amestec din afară
¤Tema 03¤
¤Principiul nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţă (neagresiunii) poate fi definit ca:¤
politice a unui stat , fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite¤
¤Tema 03¤
¤Ce se înţelege prin noţiunea de „forţă” din cadrul principiului nerecurgerii la forţă sau la
ameninţarea cu forţa?¤
¤orice act de violenţă sau constrângere, nu numai forţa militară, ci orice forme de presiuni politice,
economice sau de altă natură, toate fiind considerate ca ilicite.¤
¤nu numai forţa militară¤
¤presiuni politice, economice ¤
¤numai actele de violenţă şi constrîngere¤
¤Tema 03¤
¤Care sunt excepţiile expres prevăzute şi recunoscute, când folosirea forţei este permisă, nefiind
calificată ca un act ilicit?¤
¤în caz de autoapărare, în situaţia popoarelor care luptă pentru independenţă, în cazul aplicării
măsurilor de constrângere stabilite de Consiliul de Securitate ¤
¤în caz de autoapărare¤
¤în situaţia popoarelor care luptă pentru independenţă¤
¤în cazul aplicării măsurilor de constrângere stabilite de Consiliul de Securitate¤ ¤Tema
03¤
¤Principiul soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale poate fi definit ca:¤
¤obligaţia membrilor ONU de a soluţiona diferendele lor internaţionale prin mijloace paşnice, în
aşa fel, încât pacea şi securitatea internaţională, precum şi justiţia să nu fie puse în primejdie¤
¤Tema 03¤
¤Actul final de la Helsinki, din 1975 mai prevede două obligaţii pentru părţile într-un diferend
internaţional:¤
¤1.Când recurgerea la un mijloc paşnic n-a dus la soluţionarea diferendului, părţile trebuie să
recurgă la un alt mijloc paşnic, reciproc acceptabil pentru ele. 2. să se abţină de la orice acţiuni
care ar putea contribui la agravarea situaţiei dintre statele aflate în diferend şi să complice
soluţionarea lui¤
¤1.Când recurgerea la un mijloc paşnic a dus la soluţionarea diferendului, părţile nu mai trebuie să
soluţionarea lui¤
¤Când recurgerea la un mijloc paşnic n-a dus la soluţionarea diferendului, părţile trebuie să nu
soluţionarea lui¤
¤Când recurgerea la un mijloc paşnic n-a dus la soluţionarea diferendului, părţile trebuie să
care ar putea contribui la rezolvarea situaţiei dintre statele aflate în diferend¤
¤Tema 03¤
¤Aplicarea principiului pacta sunt servanda înseamnă¤
¤executarea cu bună credinţă a tratatelor internaţionale în litera şi spiritul prevederilor lor¤
respecta acest drept conform prevederilor Cartei¤
¤Tema 03¤
¤Ce înseamnă buna credinţă în interpretarea şi executarea obligaţiilor internaţionale:¤
¤fidelitatea faţă de angajamentele asumate pe plan internaţional fără diminuarea lor sau
amplificarea acestora¤.
¤fidelitatea faţă de angajamentele asumate pe plan internaţional cu diminuarea lor sau
amplificarea acestora¤
¤respectarea tratatelor internaţionale cu privire la relaţiile religioase dintre state¤
¤statele au dreptul să-şi determine de sine stătător religia (confesiunea)¤
¤Tema 04¤
¤Subiectele în dreptul internaţional public sînt definite ca:¤
¤entităţi care participă, pe de o parte, la elaborarea normelor de drept internaţional şi, pe de altă
parte, la desfăşurarea raporturilor juridice guvernate de aceste norme, dobândind astfel nemijlocit
drepturi şi asumându-şi obligaţii în cadrul ordinii juridice internaţionale¤
¤entităţi care nu participă la elaborarea normelor de drept internaţional dar participă la
desfăşurarea raporturilor juridice guvernate de aceste norme, dobândind astfel nemijlocit drepturi
şi asumându-şi obligaţii în cadrul ordinii juridice internaţionale¤
¤acele state şi organizaţii internaţionale care sunt membre ale ONU şi respectă statutul acesteia¤
¤persoanele oficiale ale statelor şi organizaţiilor internaţionale care dispun de atribuţii în domeniul
relaţiilor de drept internaţional public¤
¤Tema 04¤
¤Subiecte ale dreptului internaţional public sunt:¤
¤statele suverane, organizaţiile internaţionale şi naţiunile şi popoarele care luptă pentru
independenţă¤
¤statele suverane, organizaţiile internaţionale nonguvernamentale şi naţiunile şi popoarele care
luptă pentru independenţă¤
¤statele suverane, organizaţiile internaţionale şi naţiunile şi popoarele care luptă pentru
independenţă şi persoanele fizice¤
¤statele suverane, organizaţiile internaţionale şi persoanele fizice¤
¤Tema 04¤
¤Ce înseamnă subiect de drept universal?¤
¤îşi exercită drepturi şi îşi asumă obligaţii în orice domeniu al relaţiilor internaţionale¤
¤îşi exercită drepturi în orice domeniu al relaţiilor internaţionale¤
¤îşi asumă obligaţii în orice domeniu al relaţiilor internaţionale¤
¤sunt toate subiectele de drept internaţional public¤
¤Tema 04¤
¤Legalitatea existenţei unui stat din punct de vedere al dreptului internaţional este condiţionată
de:¤ ¤întrunirea a trei elemente constitutive - teritoriu, populaţie şi guvern - şi de atitudinea altor
state faţă de noua entitate¤
¤întrunirea a trei elemente constitutive - teritoriu, populaţie şi spaţiul aerian - şi de atitudinea altor
state faţă de noua entitate¤
¤de atitudinea altor state faţă de noua entitate şi aderarea la ONU¤
¤întrunirea a trei elemente constitutive – teritoriu terestru, teritoriu acvatic şi spaţiul aerian de
asupra acestora¤
¤Tema 04¤
¤teritoriul unui stat cuprinde:¤
¤teritoriul terestru, maritim şi aerian¤
¤solul, subsolul şi apele interioare¤
¤solul, subsolul şi spaţiul aerian de asupra acestora¤
¤teritoriul de uscat, teritoriul de apă, teritoriul de subsol şi de sub apă¤
¤Tema 04¤
¤sunt relevante pentru existenţa statului dimensiunea şi structura sa, continuă sau discontinuă?:¤
¤nu sunt relevante pentru existenţa statului¤
¤sunt relevante pentru existenţa statului¤
¤sunt relevante în unele cazuri pentru existenţa statului¤
¤sunt relevante pentru existenţa statului numai dimensiunea¤
¤Tema 04¤
¤Ce reprezintă populaţia ca element constitutiv al statului?¤
¤comunitatea umană legată permanent sau temporar de un anumit teritoriu şi organizată în
limitele acestuia prin autoritatea legilor interne ale statului¤
¤totalitatea structurilor instituţionale care exercită prerogativele puterii asupra ansamblului
populaţiei şi teritoriului ¤
¤cetăţenii care au o legătură permanentă cu statul¤
¤persoanele care au o legătura temporară cu un anumit teritoriu¤
¤Tema 04¤
¤Legătura juridică permanentă dintre o persoană şi stat se exprimă prin:¤
¤cetăţenie¤
¤domiciliu¤
¤democraţie¤
¤legalitate¤
¤Tema 04¤
¤Legătura permanentă sau temporară a unei persoane cu teritoriu este dată de:¤
¤domiciliu¤
¤cetăţenie¤
¤adresă¤
¤stardă¤
¤Tema 04¤
¤Populaţia aflată în graniţele unui stat, indiferent dacă este legată permanent (cetăţeni) sau numai
temporar de acesta (străini), este supusă:¤
¤dreptului intern al statului respectiv¤
¤dreptului internaţional public¤
¤dreptului intern al statului respectiv şi dreptului internaţional public¤
¤dreptului organizaţiilor internaţionale¤
¤Tema 04¤
¤Guvernul ca element al existenţei unui stat reprezintă:¤
populaţiei şi teritoriului¤
¤comunitatea umană legată permanent sau temporar de un anumit teritoriu şi organizată în
limitele acestuia prin autoritatea legilor interne ale statului¤
populaţiei¤
teritoriului¤
¤Tema 04¤
¤Pentru ca elementul – Guvern - să se considere întrunit, în planul raporturilor internaţionale, se
cere ca exerciţiul acestei autorităţi să fie:¤
¤exclusiv şi efectiv¤
¤exclusiv şi independent¤
¤efectiv şi suveran¤
¤independent şi suveran¤
¤Tema 04¤
¤Neutralitatea reprezintă:¤
¤un fenomen, o formă de manifestare a voinţei unor state de a sta temporar sau permanent în
afara conflictelor militare¤
¤obligaţia statului să adopte o poziţie egală faţă de beligeranţi, nefavorizând pe nici unul dintre ei¤
¤neparticiparea la un război a unui stat şi îndatorirea acestui stat de a acorda ajutor nemilitar
statului victimă a agresiunii şi de a nu sprijini statul agresor¤
¤situaţia în care se află unele state ce şi-au asumat obligaţia permanentă de a nu participa la
alianţe militare, de a nu permite baze militare pe teritoriul lor, sau de a permite folosirea teritoriul
lor în scopuri militare¤
¤Tema 04¤
¤Formele neutralităţii sunt:¤
¤Neutraliatatea imparţială, diferenţiată, permanentă şi pozitivă¤
¤Neutraliatatea imparţială, diferenţiată, temporară şi pe timp de pace¤
¤Neutraliatatea diferenţiată, permanentă, pozitivă şi pe timp de pace¤
¤Neutraliatatea permanentă, pozitivă şi militară¤
¤Tema 04¤
¤Neutralitatea imparţială (absolută) însemnă:¤
¤nu numai neparticiparea la un război a unui stat, dar şi îndatorirea acestui stat de a acorda ajutor
nemilitar statului victimă a agresiunii şi de a nu sprijini statul agresor¤
¤neutralitatea în timp de pace¤
¤Tema 04¤
¤Neutralitatea diferenţiată însemnă:¤
¤Tema 04¤
¤Neutralitatea permanentă însemnă:¤
¤Tema 04¤
¤Neutralitatea pozitivă însemnă:¤
¤Tema 05¤
¤Caracterizaţi recunoaşterea de facto:¤
¤are un caracter limitat şi provizoriu, putând fi oricând revocată, are ca formă de manifestare
stabilirea unor relaţii cu câmp limitat, de obicei relaţii comerciale şi a unor relaţii politice şi
diplomatice limitate¤
¤se face printr-un act special al organului de stat competent – declaraţie sau notificare formală
adresată noului stat, în care se exprimă în mod clar intenţia de al recunoaşte¤
¤este cea care, în lipsa unei declaraţii exprese, poate fi dedusă din fapte concrete ale unui stat,
cum ar fi stabilirea de relaţii diplomatice, încheierea unui tratat bilateral reglamentând probleme
generale, fără rezerve în privinţa recunoaşterii¤
¤este recunoaşterea deplină, definitivă şi irevocabilă a unui stat, efectele ei stingându-se numai o
dată cu încetarea calităţii de drept a statului recunoscut¤
¤Tema 05¤
¤Caracterizaţi recunoaşterea tacită:¤
¤este cea care, în lipsa unei declaraţii exprese, poate fi dedusă din fapte concrete ale unui stat,
cum ar fi stabilirea de relaţii diplomatice, încheierea unui tratat bilateral reglamentând probleme
generale, fără rezerve în privinţa recunoaşterii¤
¤este recunoaşterea deplină, definitivă şi irevocabilă a unui stat, efectele ei stingându-se numai o
dată cu încetarea calităţii de drept a statului recunoscut¤
¤are un caracter limitat şi provizoriu, putând fi oricând revocată, are ca formă de manifestare
stabilirea unor relaţii cu câmp limitat, de obicei relaţii comerciale şi a unor relaţii politice şi
diplomatice limitate¤
¤se face printr-un act special al organului de stat competent – declaraţie sau notificare formală
adresată noului stat, în care se exprimă în mod clar intenţia de al recunoaşte¤
¤Tema 05¤
¤Cînd intervine recunoaşterea guvernului?¤
¤atunci când un nou guvern se instalează prin forţă, ca urmare a unei revoluţii sau lovituri de stat¤
¤în momentul apariţiei unei formaţiuni social-politice noi, distincte, care nu existase anterior ca
subiect de drept internaţional¤
¤în momentul apariţiei unei organizaţii internaţionale noi, distincte, care nu existase anterior ca
subiect de drept internaţional¤
¤în momentul apariţiei unei naţiuni care luptă pentru independenţă noi, distincte, care nu existase
anterior ca subiect de drept internaţional¤
¤Tema 05¤
¤În practica statelor în legătură cu recunoaşterea guvernelor se aplică două criterii de bază:¤
¤Criteriul efectivităţii şi capacitatea guvernului ce urmează a fi recunoscut de a se achita de
obligaţiile sale internaţionale¤
¤Criteriul exclusivităţii şi criteriul efectivităţii¤
¤Criteriul exclusivităţii şi capacitatea guvernului ce urmează a fi recunoscut de a se achita de
obligaţiile sale internaţionale¤
¤Capacitatea guvernului ce urmează a fi recunoscut de a se achita de obligaţiile sale internaţional
şi respectarea convenţiilor internaţionale¤
¤Tema 05¤
¤Recunoaşterea internaţională a naţiunii care luptă pentru independenţă are drept consecinţă:¤
¤că permite acesteia stabilirea de relaţii oficiale cu statul care o recunoaşte, să negocieze şi să
încheie tratate cu statul respectiv şi să obţină dreptul de a participa la unele organizaţii
internaţionale, în calitate de observator¤
¤că permite acesteia stabilirea de relaţii neoficiale cu statul care o recunoaşte, să negocieze şi să
încheie tratate cu statul respectiv şi să obţină dreptul de a participa la unele organizaţii
internaţionale, în calitate membru cu drepturi depline¤
¤aderarea la ONU şi devenirea de membru cu drepturi depline la această organizaţie¤
¤aderarea la NATO şi OSCE¤
¤Tema 05¤
¤Comitetele naţionale ale căror naţiuni au fost recunoscute în timpul I-lui război mondial?¤
¤polonez şi cehoslovac¤
¤Vietnam şi Algeria¤
¤Namibia şi poporul palestinian¤
¤polonez şi palestinian¤
¤Tema 05¤
¤Comitetele naţionale ale căror naţiuni au fost recunoscute după cel de-al II-lea război mondial?¤
¤Vietnam, Algeria, Namibia, poporul palestinian¤
¤polonez, algerian, namibian şi cehoslovac¤
¤cehoslovac, vietnamez şi algerian¤
¤namibian, cehoslovac şi palestinian¤
¤Tema 05¤
¤Mutaţiile pe care un teritoriu este succeptibil să le sufere pot îmbrăca următoarele forme:¤
¤fuziunea, dezmembrarea, separarea, transfer de teritorii¤
¤fuziunea, dezmembrarea, separarea, transformarea¤
¤dezmembrarea, separarea, transfer de teritorii, alunecări de teritorii¤
¤nu pot suferi mutaţii¤
¤Tema 05¤
¤Care sunt cele două tratate multilaterale generale de codificare a normelor pe care le ridică
succesiunea:¤
¤Convenţia referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptată la Viena în 1978 şi Convenţia
referitoare la succesiunea statelor cu privire la bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată tot la Viena
în 1983¤
¤Convenţia referitoare la succesiunea statelor la organizaţii internaţionale, adoptată la Viena în
1988 şi Convenţia referitoare la succesiunea statelor cu privire la bunurile, arhivele şi datoriile,
adoptată tot la Viena în 1983¤
¤Convenţia privind relaţiile diplomatic, adoptată la Viena în 1961 şi Convenţia referitoare la
succesiunea statelor cu privire la bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată tot la Viena în 1983¤
¤Convenţia referitoare la succesiunea statelor cu privire la bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată
tot la Viena în 1983 şi Convenţia privind relaţiile consulare, adoptată la Viena în 1963¤ ¤Tema 05¤
¤Convenţia din 1978 reglementează condiţiile în care tratatele statului predecesor trec asupra
statului succesor luând în considerare 4 cazuri principale:¤
¤în cazul noilor state independente, apărute ca urmare a destrămării sistemului colonial, în cazul
unirii a două sau mai multe state, în cazul divizării unui stat în mai multe state, în cazul trecerii unei
zone teritoriale de sub suveranitatea unui stat sub suveranitatea altui stat¤
unirii a două sau mai multe state, în cazul divizării unui stat în mai multe state, în cazul aderării la o
organizaţie internaţională¤
¤în cazul noilor state independente, apărute ca urmare a destrămării sistemului ONU, în cazul
unirii a două sau mai multe state, în cazul divizării unui stat în mai multe state, în cazul trecerii unei
zone teritoriale de sub suveranitatea unui stat sub suveranitatea altui stat¤
unirii a două sau mai multe organizaţii internaţionale, în cazul divizării unui stat în mai multe state,
în cazul trecerii unei zone teritoriale de sub suveranitatea unui stat sub suveranitatea altui stat¤
¤Tema 05¤
¤Ce se înţelege prin regula ”Tabula rasa”?¤
¤tratatele internaţionale încheiate de puterea colonială care se aplicau şi asupra teritoriului
colonial respectiv, nu trec, în mod automat, asupra noului stat independent, format pe acel
teritoriu¤
¤tratatele internaţionale încheiate de puterea colonială care se aplicau şi asupra teritoriului
colonial respectiv, trec, în mod automat, asupra noului stat independent, format pe acel teritoriu¤
¤obligaţiile asumate prin tratate internaţionale trebuie respectate cu bună credinţă¤
¤Normele de drept internaţional de la care nu este permisă nici o derogare¤
¤Tema 05¤
¤Convenţia din 1978 precizează că: ¤
¤obligaţiile internaţionale asumate de puterea colonială cu privire la stabilirea de baze militare
străine pe teritoriul respectiv nu se extind, în mod automat, asupra noului stat independent¤
străine pe teritoriul respectiv se extind, în mod automat, asupra noului stat independent¤
¤obligaţiile internaţionale asumate de puterea colonială cu privire la stabilirea relațiilor
diplomatice pe teritoriul respectiv nu se extind, în mod automat, asupra noului stat independent¤
străine pe teritoriul respectiv nu se extind, în mod automat, asupra noului stat independent¤
¤Tema 05¤
¤În practica relaţiilor internaţionale, noile state independente au menţinut în vigoare, pentru ele
tratatele la care a fost parte vechea putere colonială privind: ¤
¤colaborarea în domeniul comercial, tratatele de asistenţă tehnică, economică, comunicaţiile
poştale, telecomunicaţiile etc.¤
¤colaborarea în domeniul militar, tratatele de asistenţă tehnică, economică, comunicaţiile poştale,
telecomunicaţiile etc.¤
¤colaborarea în domeniul comercial, tratatele de asistenţă tehnică, stabilirea de baze militare etc.¤
¤colaborarea în domeniul juridic, tratatele de asistenţă tehnică, economică etc.¤ ¤Tema 05¤
¤Care este regula generală în cazul succesiunea statelor la tratate internaţionale în cazul unirii a
două sau mai multe state?¤
¤continuitatea valabilităţii tratatelor internaţionale ale statelor predecesoare pentru statul
succesor, numai pe teritoriul unde erau valabile, înainte de succesiune cu menţiunea dacă statele
respective nu hotărăsc altfel sau pe întreg teritoriu al noului stat (al statului succesor), dacă acest
lucru este acceptat de acest stat şi sunt de acord cu el celelalte părţi contractante.¤
¤nevalabilităţii tratatelor internaţionale ale statelor predecesoare pentru statul succesor¤
¤vor fi valabile tratatele încheiate de statul predecesor care are o suprafaţă teritorială mai mare
pentru statul succesor¤
¤vor fi valabile tratatele încheiate de statul predecesor care are o populaţie mai mare pentru statul
succesor¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală în cazul succesiunii statelor la tratatele internaţionale în cazul divizării
unui stat în mai multe state¤
¤statele succesoare preiau tratatele statului predecesor, dacă ele nu hotărăsc altfel¤ ¤statele
succesoare renunţă la tratatele statului predecesor, dacă ele nu hotărăsc altfel¤ ¤continuitatea
valabilităţii tratatelor internaţionale ale statelor predecesoare pentru statul succesor, numai pe
teritoriul unde erau valabile, înainte de succesiune cu menţiunea dacă statele respective nu
hotărăsc altfel sau pe întreg teritoriu al noului stat (al statului succesor), dacă acest lucru este
acceptat de acest stat şi sunt de acord cu el celelalte părţi contractante.¤
¤nevalabilităţii tratatelor internaţionale ale statelor predecesoare pentru statul succesor¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală în cazul succesiunii statelor la tratatele internaţionale în caz de
separare a unei zone teritoriale dintr-un stat şi formarea pe ea a unui stat nou?:¤
¤tratatele internaţionale ale statului din care s-a desprins acea zonă rămân valabile pentru noul
stat, dacă părţile contractante ale lor nu hotărăsc altfel, sau dacă un tratat este localizat la zona
teritorială care s-a desprins¤
¤statele succesoare preiau tratatele statului predecesor, dacă ele nu hotărăsc altfel¤
¤continuitatea valabilităţii tratatelor internaţionale ale statelor predecesoare pentru statul
succesor, numai pe teritoriul unde erau valabile, înainte de succesiune cu menţiunea dacă statele
respective nu hotărăsc altfel¤
¤obligațiile asumate prin tratate internaționale trebuie respectate cu bună credință¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală în cazul succesiunii statelor la tratatele internaţionale în caz de trecere
a unei zone teritoriale de sub suveranitatea unui stat sub suveranitatea altui stat?¤
¤tratatele internaţionale ale statului care a deţinut zona teritorială respectivă îşi încetează
valabilitatea asupra ei, iar tratatele internaţionale ale statului sub a cărui suveranitate a trecut
acea zonă teritorială se extind asupra ei¤
¤tratatele internaţionale ale statului care a deţinut zona teritorială respectivă îşi încetează
valabilitatea asupra ei¤
¤tratatele internaţionale ale statului din care s-a desprins acea zonă rămân valabile pentru noul
stat, dacă părţile contractante ale lor nu hotărăsc altfel, sau dacă un tratat este localizat la zona
teritorială care s-a desprins¤
¤statele succesoare preiau tratatele statului predecesor, dacă ele nu hotărăsc altfel¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală în cazul succesiunii statelor în materia bunurilor de stat în cazul
destrămării sistemului colonial?¤
¤bunurile imobile şi mobile ale statului predecesor trec în proprietatea statului succesor¤
¤bunurile imobile ale statului predecesor trec în proprietatea statului succesor¤
¤bunurile mobile ale statului predecesor trec în proprietatea statului succesor¤
¤se aplică regulile stabilite între statele succesoare¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula pentru succesiunea statelor în materia bunurilor de stat în cazul dezmembrării
unui stat în mai multe state sau a secesiunii unei zone din teritoriul unui stat şi constituirea pe ea a
unui stat nou? ¤
¤bunurile statului predecesor trec în proprietatea statelor succesoare odată cu teritoriul pe care se
află¤
¤bunurile imobile ale statului predecesor nu trec în proprietatea statului succesor¤
¤bunurile mobile ale statului predecesor nu trec în proprietatea statului succesor¤
¤se aplică regulile stabilite între statele succesoare¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula pentru succesiunea statelor în materia bunurilor de stat în cazul unirii a două sau
mai multe state într-un stat?¤
¤Bunurile de stat care au aparţinut statelor predecesoare trec în proprietatea statului succesor¤
¤Bunurile de stat care au aparţinut statelor predecesoare nu trec în proprietatea statului
succesor¤
¤bunurile imobile ale statelor predecesoare trec în proprietatea statului succesor¤
¤bunurile mobile ale statelor predecesoare trec în proprietatea statului succesor¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor în materia bunurilor de stat în cazul trecerii
unei zone teritoriale de sub suveranitatea unui stat sub suveranitatea altui stat?¤
¤situaţia bunurilor de stat de pe acea zonă se reglementează de către cele două state printr-un
tratat de transfer al lor, sau bunurile din zona respectivă trec în proprietatea noului ei “stăpân”¤
¤situaţia bunurilor de stat de pe acea zonă se reglementează de către organizația internațională
regională printr-un tratat de transfer al lor încheiat cu cele două state.¤
¤bunurile imobile ale statelor predecesoare trec în proprietatea statului succesor¤
¤bunurile mobile ale statelor predecesoare nu trec în proprietatea statului succesor¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor în materia datoriilor de stat în cazul
destrămării sistemului colonial?¤
¤datoriile de stat ale statului predecesor (puterea colonială) pot trece asupra noului stat numai pe
baza unui acord încheiat de cele două state¤
¤datoriile statului predecesor trec asupra statelor succesoare în proporţii echitabile.¤ ¤datoriilor
de stat se reglementează printr-un acord special încheiat de cele două state, cu respectarea
principiului echităţii¤
¤datoriile de stat ale statului predecesor (puterea colonială) nu pot trece asupra noului stat ¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor în materia datoriilor de stat în cazul
destrămării unui stat sau a separării unei zone teritoriale dintr-un stat şi constituirea unui stat nou
pe această zonă?¤
¤datoriile statului predecesor trec asupra statelor succesoare în
proporţii echitabile¤ ¤datoriilor de stat se reglementează printr-un acord special încheiat de
cele două state, cu respectarea principiului echităţii¤
¤datoriile de stat ale statului predecesor (puterea colonială) nu pot trece asupra noului stat ¤
¤datoriile de stat ale statului predecesor (puterea colonială) pot trece asupra noului stat numai pe
baza unui acord încheiat de cele două state¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor în materia datoriilor de stat în cazul unirii a
două sau mai multe state? ¤
¤datoriile de stat ale statelor predecesoare trec în sarcina statului succesor¤
¤datoriile de stat ale statelor predecesoare nu trec în sarcina statului succesor¤
¤datoriile de stat ale statelor predecesoare trec parțial în sarcina statului succesor¤
¤datoriile de stat ale statelor predecesoare trec în sarcina statului succesor cu condiția aderării lor
la
OSCE¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor în materia datoriilor de stat în cazul trecerii
unei zone teritoriale de sub suveranitatea unui stat sub suveranitatea altui stat?¤ ¤datoriilor de
stat se reglementează printr-un acord special încheiat de cele două state, cu respectarea
principiului echităţii¤
¤datoriile de stat ale statelor predecesoare trec în sarcina statului succesor¤
¤datoriile de stat ale statelor predecesoare nu trec în sarcina statului succesor¤
¤datoriile de stat ale statelor predecesoare trec parțial în sarcina statului succesor¤
¤Tema 05¤
¤Care domeniu al succesiunii statelor nu a fost codificat până în prezent?¤
¤Succesiunea statelor la organizaţii internaţionale¤
¤Succesiunea statelor la tratate internaționale¤
¤Succesiunea statelor în materia bunurilor de stat¤
¤Succesiunea statelor în materia datoriilor de stat¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor la organizații internaționale în cazul noilor
state independente apărute pe fostele teritorii coloniale? ¤
¤statele nu succed la calitatea de membru într-o organizaţie internaţională a statului predecesor (a
puterii coloniale), ele trebuie să fie primite în organizaţiile internaţionale conform procedurii de
primire a noilor membri ai organizaţiilor¤
¤statele succed la calitatea de membru într-o organizaţie internaţională a statului predecesor (a
puterii coloniale), ele nu trebuie să fie primite în organizaţiile internaţionale conform procedurii de
¤statul succesor succede la calitatea de membru al unei organizaţii internaţionale statele
predecesoare, care au avut această calitate¤
¤statele succesoare trebuie să urmeze procedura simplificată de primire în organizaţiile
internaţionale¤ ¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor la organizații internaționale în cazul unirii
unor state într-un stat nou? ¤
¤statele succesoare trebuie să urmeze procedura simplificată de primire în organizaţiile
internaţionale¤
¤Tema 05¤
¤Care este regula generală pentru succesiunea statelor la organizații internaționale în cazul cazul
dezmembrării unui stat în mai multe state? ¤
¤statele succesoare trebuie să urmeze procedura de primire în organizaţiile internaţionale¤
¤Tema 05¤
¤Pentru ca o organizaţie internaţională să fie subiect de drept internaţional public trebuie să
întrunească următoarele condiţii: ¤
¤să fie o organizaţie guvernamentală (interstatală), creată de către state, statutul organizaţiei
internaţionale să fie în concordanţă cu principiile imperative ale dreptului internaţional, în primul
rând, cu principiile Cartei ONU, funcţiile organelor lor să le permită o autonomie funcţională, în
cadrul relaţiilor internaţionale.¤
¤să fie o organizaţie nonguvernamentală, creată de către state, statutul organizaţiei internaţionale
să fie în concordanţă cu principiile imperative ale dreptului internaţional, în primul rând, cu
principiile Cartei ONU, funcţiile organelor lor să le permită o autonomie funcţională, în cadrul
relaţiilor internaţionale.¤
¤să fie o organizaţie guvernamentală (interstatală), creată de către state, statutul organizaţiei
internaţionale să fie în concordanţă cu principiile imperative ale dreptului intern al statelor
participante, în primul rând, cu principiile Cartei ONU, funcţiile organelor lor să le permită o
autonomie funcţională, în cadrul relaţiilor internaţionale.¤
¤să fie o organizaţie guvernamentală (interstatală), creată de către națiunile care luptă pentru
independenșă, statutul organizaţiei internaţionale să fie în concordanţă cu principiile imperative
ale dreptului internaţional, în primul rând, cu principiile Cartei ONU, funcţiile organelor lor să le
permită o autonomie funcţională, în cadrul relaţiilor internaţionale.¤
¤Tema 05¤
¤Organizaţiile internaţionale guvernamentale sunt subiecte de drept internaţional:¤
¤derivate şi limitate¤
¤tipice şi primordiale ¤
¤derivate şi universale¤
¤principale şi universale¤
¤Tema 05¤
¤Organizaţiile internaţionale sunt subiecte derivate deoarece:? ¤
¤sunt creaţia statelor fondatoare, iar existenţa şi funcţionarea lor depind de voinţa statelor
membre.¤ ¤nu sunt creaţia statelor fondatoare, iar existenţa şi funcţionarea lor nu depind de
voinţa statelor membre¤
¤sunt creaţia organizațiilor fondatoare, iar existenţa şi funcţionarea lor depind de voinţa
organizațiilor membre¤
¤prevederile statutelor lor, care circumscriu componenţele organizaţiilor internaţionale în relaţiile
internaţionale¤
¤Tema 05¤
¤Organizaţiile internaţionale sunt subiecte limitate deoarece: ¤
¤prevederile statutelor lor circumscriu componenţele organizaţiilor internaţionale în relaţiile
internaţionale¤
¤sunt creaţia statelor fondatoare, iar existenţa şi funcţionarea lor depind de voinţa statelor
membre.¤ ¤prevederile statutelor lor nu circumscriu componenţele organizaţiilor internaţionale în
relaţiile internaţionale¤
¤nu sunt creaţia statelor fondatoare, iar existenţa şi funcţionarea lor nu depind de voinţa statelor
membre¤ ¤Tema 05¤
¤Organizaţia internaţională are următoarele competenţe: ¤
¤de a încheia tratate internaţionale în anumite domenii prevăzute de statutul său, cu statele
membre, cu alte state şi cu alte organizaţii internaţionale; de a prezenta reclamaţii împotriva altui
subiect de drept internaţional care i-a provocat prejudicii; poate sta în instanţa de judecată
internaţională (arbitrale sau instanţe speciale), ca reclamant sau pârât; are dreptul de legaţie
activă şi pasivă (adică de a trimite misiuni oficiale pe lângă state sau alte organizaţii internaţionale
şi de a primi misiunile permanente ale statelor acreditate de statele membre, pe lângă organizaţie)
¤
¤de a încheia tratate internaţionale în toate domeniile dreptului internațional, cu statele membre,
cu alte state şi cu alte organizaţii internaţionale; de a prezenta reclamaţii împotriva altui subiect de
drept internaţional care i-a provocat prejudicii; poate sta în instanţa de judecată internaţională
(arbitrale sau instanţe speciale), ca reclamant sau pârât;¤
¤de a prezenta reclamaţii împotriva altui subiect de drept internaţional care i-a provocat prejudicii;
poate sta în instanţa de judecată internaţională (arbitrale sau instanţe speciale) ca reclamant sau
pârât; de a încheia tratate internaţionale în anumite domenii prevăzute de statutul său, cu statele
membre, cu alte state şi cu alte persoane fizice ¤
¤să primească ajutoare de la state şi organizaţii internaţionale;să participe la crearea dreptului
internaţional public;beneficiază de protecţia legilor şi obiceiurilor războiului, în special, de dreptul
umanitar.¤
¤Tema 05¤
¤Popoarele şi naţiunile care luptă pentru independenţă sunt subiecte de drept internaţional
public: ¤ ¤limitate şi tranzitorii¤
¤derivate şi limitate¤
¤tipice şi primordiale ¤
¤derivate și universale¤
¤Tema 05¤
¤Calitatea de subiect de drept internaţional public al poporului care luptă pentru independenţă:¤
¤nu depinde de recunoaşterea sa internaţională¤
¤depinde de recunoaşterea sa internaţională¤
¤nu depinde de numărul populaţiei¤
¤nu depinde de formarea comitetului reprezentativ¤
¤Tema 05¤
¤Poporul care luptă pentru independenţă are următoarele drepturi:¤
¤dreptul de a încheia tratate internaţionale cu alte subiecte de drept internaţional;să întreţină
relaţii oficiale cu alte subiecte de drept internaţional;să participe la negocieri şi la conferinţe
internaţionale (în calitate de observator);să primească ajutoare de la state şi organizaţii
internaţionale;să participe la crearea dreptului internaţional public;beneficiază de protecţia legilor
şi obiceiurilor războiului, în special, de dreptul umanitar.¤
¤dreptul de a încheia tratate internaţionale cu subiecte de drept intern;să întreţină relaţii oficiale
cu alte subiecte de drept internaţional;să participe la negocieri şi la conferinţe internaţionale (în
calitate de observator);să primească ajutoare de la state şi organizaţii internaţionale;să participe la
crearea dreptului internaţional public;beneficiază de protecţia legilor şi obiceiurilor războiului, în
special, de dreptul umanitar.¤
¤de a încheia tratate internaţionale în toate domeniile dreptului internațional, cu statele membre,
cu alte state şi cu alte organizaţii internaţionale; de a prezenta reclamaţii împotriva altui subiect de
drept internaţional care i-a provocat prejudicii; poate sta în instanţa de judecată internaţională
(arbitrale sau instanţe speciale), ca reclamant sau pârât;¤
¤de a prezenta reclamaţii împotriva altui subiect de drept internaţional care i-a provocat prejudicii;
poate sta în instanţa de judecată internaţională (arbitrale sau instanţe speciale) ca reclamant sau
pârât; de a încheia tratate internaţionale în anumite domenii prevăzute de statutul său, cu statele
membre, cu alte state şi cu alte persoane fizice ¤
¤Tema 05¤
¤Pentru ca poporul care luptă pentru independenţă, să poată exercita drepturile care-i revin şi
obligaţiile internaţionale, este necesar:¤
¤ca lupta sa să fie condusă de un organ reprezentativ, capabil să-l reprezinte în relaţiile
internaţionale¤
¤ca lupta sa să fie condusă de o personalitate recunoscută pe plan internațional, capabilă să-l
reprezinte în relaţiile internaţionale¤
¤ca lupta să se deruleze în conformitate cu dreptul și legile războiului¤
¤să adere la ONU¤
¤Tema 05¤
¤Care sunt argumentele tezei conform cărora individul este subiect al dreptului internaţional¤
¤statul nu este, în ultima analiză, decât o funcţiune, un instrument pentru promovarea interesului
colectiv şi că actele sale sunt aduse la îndeplinire prin intermediul indivizilor; recunoaşterea
acestora ca subiecte ale răspunderii penale în dreptul internaţional; colaborarea internaţională
pentru promovarea drepturilor omului; modul de ocrotire a drepturilor omului, evidenţiindu-se
acele prevederi în conformitate cu care individului i se recunoaşte, în anumite condiţii calitatea de
parte în faţa unor instanţe internaţionale¤
¤statul nu este, în ultima analiză, decât o funcţiune, un instrument pentru promovarea interesului
colectiv şi că actele sale sunt aduse la îndeplinire prin intermediul indivizilor; recunoaşterea
acestora ca subiecte ale răspunderii penale în dreptul internaţional; colaborarea internaţională
pentru promovarea drepturilor omului; persoanele fizice posedă deci o capacitate juridică
internaţională proprie şi independentă, în raport cu statele¤
¤persoanele fizice posedă deci o capacitate juridică internaţională proprie şi independentă, în
raport cu statele; recunoaşterea acestora ca subiecte ale răspunderii penale în dreptul
internaţional; colaborarea internaţională pentru promovarea drepturilor omului; modul de
ocrotire a drepturilor omului, evidenţiindu-se acele prevederi în conformitate cu care individului i
se recunoaşte, în anumite condiţii calitatea de parte în faţa unor instanţe internaţionale¤
¤în anumite cazuri particulare, persoana fizică poate fi titulara unor drepturi şi obligaţii în
raporturi juridice directe cu anumite subiecte de drept internaţional; recunoaşterea acestora ca
subiecte ale răspunderii penale în dreptul internaţional; colaborarea internaţională pentru
promovarea drepturilor omului; modul de ocrotire a drepturilor omului, evidenţiindu-se acele
prevederi în conformitate cu care individului i se recunoaşte, în anumite condiţii calitatea de parte
în faţa unor instanţe internaţionale;¤ ¤Tema 05¤
¤Care sunt argumentele tezei conform cărora individul nu este subiect al dreptului internaţional¤
¤în raporturile juridice internaţionale, persoana fizică, individul, nu apare - atât din punct de
vedere procesual, cât şi substanţial - decât ca beneficiar mediat al unor norme şi nu ca subiect
activ, creator şi destinatar al normelor de drept internaţional; persoana fizică, individul nu posedă
deci o capacitate juridică internaţională proprie şi independentă, în raport cu statele; accesul
individului la ordinea juridică internaţională (sistemele de protecţie a drepturilor omului din cadrul
ONU ori al convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului) îşi are suportul legal în
participarea statelor la tratatelor internaţionale care reglementează, cu titlu excepţional, un
asemenea acces; calitatea de destinatar al normelor dreptului internaţional ar trebui cumulată cu
acea de creator al acestor norme, ori, în prezent, un asemenea rol nu este recunoscut individului¤
¤în raporturile juridice internaţionale, persoana fizică, individul, apare - atât din punct de vedere
procesual, cât şi substanţial - ca beneficiar direct al unor norme şi nu ca subiect pasiv, creator şi
destinatar al normelor de drept internaţional; persoana fizică, individul nu posedă deci o
capacitate juridică internaţională proprie şi independentă, în raport cu statele; accesul individului
la ordinea juridică internaţională (sistemele de protecţie a drepturilor omului din cadrul ONU ori al
convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului) îşi are suportul legal în participarea
statelor la tratatelor internaţionale care reglementează, cu titlu excepţional, un asemenea acces;
calitatea de destinatar al normelor dreptului internaţional ar trebui cumulată cu acea de creator al
acestor norme, ori, în prezent, un asemenea rol nu este recunoscut individului¤
activ, creator şi destinatar al normelor de drept internaţional; persoana fizică, individul posedă
deci o capacitate juridică internaţională proprie şi independentă; accesul individului la ordinea
juridică internaţională (sistemele de protecţie a drepturilor omului din cadrul ONU ori al convenţiei
Europene pentru protecţia drepturilor omului) îşi are suportul legal în participarea statelor la
tratatelor internaţionale care reglementează, cu titlu excepţional, un asemenea acces; calitatea de
destinatar al normelor dreptului internaţional ar trebui cumulată cu acea de creator al acestor
norme, ori, în prezent, un asemenea rol nu este recunoscut individului¤
activ, creator şi destinatar al normelor de drept internaţional; persoana fizică, individul nu posedă
deci o capacitate juridică internaţională proprie şi independentă, în raport cu statele; accesul
individului la ordinea juridică internaţională (sistemele de protecţie a drepturilor omului din cadrul
ONU ori al convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului) îşi are suportul legal în
participarea statelor la tratatelor internaţionale care reglementează, cu titlu excepţional, un
asemenea acces; calitatea de destinatar al normelor dreptului internaţional este cumulată cu acea
de creator al acestor norme, ori, în prezent, un asemenea rol este recunoscut individului¤
¤Tema 06¤
¤Numiți țările care aplică sistemul de acordare a cetățeniei potrivit criteriului ”jus sanguinis”?¤
¤țările latine din Europa, țările scandinave, Japonia, Filipine¤
¤Argentina, Paraguay¤
¤SUA, Anglia şi unele ţări din America Latină¤
¤țările scandinave, Paraguay, Anglia¤
¤Tema 06¤
¤Numiți țările care aplică sistemul de acordare a cetățeniei potrivit criteriului ”jus soli”?¤
¤țările latine din Europa, țările scandinave, Japonia, Filipine¤ ¤Tema
06¤
¤Numiți țările care aplică un sistem mixt de acordare a cetățeniei¤
¤țările latine din Europa, țările scandinave, Japonia, Filipine¤
¤Tema 06¤
¤Numiți modalitățile de dobândire a cetățenie neprevăzute în legislația Republicii Moldova:¤
¤căsătoria și opțiunea¤
¤naturalizarea și căsătoria¤
¤opțiunea și recunoașterea¤
¤înfierea și opțiunea¤
¤Tema 06¤
¤Retragerea cetățeniei reprezintă:¤
¤o modalitate de pierdere a cetățeniei care priveşte persoanele care au comis fapte grave
împotriva statului de origine sau au obţinut cetăţenia în mod fraudulos¤
¤o formă de constrângere de stingere a legăturii juridice instituite prin cetăţenie între persoană şi
stat¤
¤o modalitate de pierdere a cetățeniei care priveşte persoanele care au obținut-o prin naștere și
care au comis fapte grave împotriva statului de origine sau au obţinut cetăţenia în mod fraudulos ¤
¤o formă amiabilă de stingere a legăturii juridice instituite prin cetăţenie între persoană şi stat¤
¤Tema 06¤
¤Bipatridia apare datorită:¤
¤lipsei de concordanţă între legile diferitor state cu privire la dobândirea şi pierderea cetăţeniei ¤
¤concordanţei între legile diferitor state cu privire la dobândirea şi pierderea cetăţeniei ¤
¤dorinței persoanelor de a avea două cetățenii¤
¤nedorinței persoanelor de a avea două cetățenii¤
¤Tema 06¤
¤Statutul de persoană cu dublă cetăţenie:¤
¤produce anumite complicaţii între state şi pentru persoana respectivă¤
¤produce situații de bună înțelegere între state¤
¤nu produce nici o schimbare în relațiile dintre state¤
¤contribuie la o cooperare mai amplă între statele respective¤
¤Tema 06¤
¤Ce instrument internațional a încercat reglementarea complicaţii legate de dubla cetățenie şi
eliminarea, pe cît este posibil, a dublei cetăţenii?¤ ¤Actul Final al conferinţei de la Haga din 1930¤
¤Convenția europeană a drepturilor omului din 1950¤
¤Carta ONU din 1946¤
¤Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961¤
¤Tema 06¤
¤Actul final al Conferinţei de la Haga, din 1930, mai cuprinde următoarele reguli referitoare la
persoanele cu dubla cetăţenie:¤
¤bipatridul când se află pe teritoriul unui dintre statele a căror cetăţenie o are, nu poate invoca
protecţia diplomatică a celuilalt stat, el fiind tratat ca simplu cetăţean; bipatridul va îndeplini
serviciul militar în statul pe al cărui teritoriu trăieşte mai mult timp; bipatridul când se află pe
teritoriul unui stat terţ el este tratat ca având o singură cetăţenie¤
¤bipatridul când se află pe teritoriul unui dintre statele a căror cetăţenie o are, poate invoca
teritoriul unui stat terţ el este tratat ca având o singură cetăţenie.¤
serviciul militar în statul pe al cărui teritoriu trăieşte la momentul respectiv; bipatridul când se
află pe teritoriul unui stat terţ el este tratat ca având o singură cetăţenie¤
teritoriul unui stat terţ el este tratat ca având dublă cetățenie¤
¤Tema 06¤
¤Ce tratament li se acordă apatrizilor:?¤
¤tratament similar cu acela aplicat străinilor¤
¤tratament similar cu acela aplicat cetățenilor¤
¤tratament similar cu acela aplicat refugiaților¤
¤tratamentul prevăzut de Actul final al conferinței de la Haga din 1930 ¤
¤Tema 06¤
¤Numiți măsurile pentru preîntâmpinarea apatridiei prevăzute de Convenţia de la Haga din
1930:¤ ¤imposibilitatea de a se pierde o cetăţenie fără obţinerea în prealabil a alteia;
condiţionarea pierderii cetăţeniei iniţiale a unei femei căsătorite cu un străin, de dobândirea
cetăţeniei statului acestuia; păstrarea de către copii a cetăţeniei iniţiale în cazul în care părinţii
dobândesc o nouă cetăţenie prin naturalizare, care însă nu se extinde asupra copiilor¤
¤posibilitatea de a se pierde o cetăţenie fără obţinerea în prealabil a alteia; condiţionarea
pierderii cetăţeniei iniţiale a unei femei căsătorite cu un străin, de dobândirea cetăţeniei statului
acestuia; păstrarea de către copii a cetăţeniei iniţiale în cazul în care părinţii dobândesc o nouă
cetăţenie prin naturalizare, care însă nu se extinde asupra copiilor¤
¤imposibilitatea de a se pierde o cetăţenie fără obţinerea în prealabil a alteia; condiţionarea
pierderii cetăţeniei iniţiale a unei femei căsătorite cu un străin, de dobândirea cetăţeniei statului
acestuia; pierderea de către copii a cetăţeniei iniţiale în cazul în care părinţii dobândesc o nouă
cetăţenie prin naturalizare, care însă nu se extinde asupra copiilor¤
¤apatridul când se află pe teritoriul unui dintre statele a căror cetăţenie o are, nu poate invoca
protecţia diplomatică a celuilalt stat, el fiind tratat ca simplu cetăţean; apatridul va îndeplini
serviciul militar în statul pe al cărui teritoriu trăieşte mai mult timp; apatridul când se află pe
teritoriul unui stat terţ el este tratat ca având o singură cetăţenie¤
¤Tema 06¤
¤Convenţia asupra reducerii cazurilor de apatride din 1961 stabilea, pornind de la principiul jus
soli, că:¤
¤a) un copil fără cetăţenie dobândește în momentul naşterii cetăţenia statului pe teritoriul
căruia s-a născut; b) un copil născut din părinţi necunoscuţi şi al cărui loc de naştere nu se
cunoaşte se consideră născut pe teritoriul statului unde a fost găsit; c) pierderea cetăţeniei nu
poate avea efecte decât dacă persoana în cauză dobândeşte cetăţenia altui stat; d) orice tratat de
transfer de teritorii trebuie să reglementeze cetăţenia locuitorilor de pe teritoriul transferat¤
¤a) un copil fără cetăţenie nu poate dobândi în momentul naşterii cetăţenia statului pe teritoriul
căruia s-a născut; b) un copil născut din părinţi necunoscuţi şi al cărui loc de naştere nu se
cunoaşte se consideră născut pe teritoriul statului unde a fost găsit; c) pierderea cetăţeniei nu
poate avea efecte decât dacă persoana în cauză dobândeşte cetăţenia altui stat; d) orice tratat de
transfer de teritorii trebuie să reglementeze cetăţenia locuitorilor de pe teritoriul transferat¤
¤a) un copil fără cetăţenie dobândește în momentul naşterii cetăţenia statului pe teritoriul căruia
sa născut; b) un copil născut din părinţi necunoscuţi şi al cărui loc de naştere nu se cunoaşte se
consideră născut pe teritoriul statului unde a fost găsit; c) pierderea cetăţeniei poate avea efecte
dacă persoana în cauză nu dobândeşte cetăţenia altui stat; d) orice tratat de transfer de teritorii
trebuie să reglementeze cetăţenia locuitorilor de pe teritoriul transferat¤
¤a) un copil fără cetăţenie dobândește în momentul naşterii cetăţenia statului pe teritoriul căruia
sa născut; b) un copil născut din părinţi necunoscuţi şi al cărui loc de naştere nu se cunoaşte se
consideră născut pe teritoriul statului unde a fost găsit; c) pierderea cetăţeniei nu poate avea
efecte decât dacă persoana în cauză dobândeşte cetăţenia altui stat; d) tratatele de transfer de
teritorii pot să reglementeze sau nu cetăţenia locuitorilor de pe teritoriul transferat¤
¤Tema 06¤
¤Prin condiţie juridică a străinilor se înţelege:¤
¤totalitatea normelor juridice prin care se determină drepturile şi obligaţiile pe care le poate avea
străinul¤
¤totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care le poate avea străinul¤
¤totalitatea normelor juridice prin care se determină drepturile pe care le poate avea străinul¤
¤totalitatea normelor juridice prin care se determină obligaţiile pe care le poate avea străinul¤
¤Tema 06¤
¤Condiţia juridică a străinului are caracter:¤
¤unilateral, în sensul că este stabilită de statut de reşedinţă al străinului și convențional, în sensul
că poate fi stabilită de state prin convenții internaționale ¤
¤bilateral, în sensul că este stabilită de cele două state implicate ¤
¤multilateral, în sensul că este stabilită de mai multe state implicate¤
¤convențional, în sensul că este stabilită de state exclusiv prin convenții internaționale¤
¤Tema 06¤
¤Ce forme ale condiţiei juridice a străinilor cunoașteți?:¤
¤regimul național, regimul special, regimul clauzei națiunii celei mai favorizate, regimul
reciprocității¤
¤regimul internațional, regimul special, regimul clauzei națiunii celei mai favorizate, regimul
reciprocității¤
¤regimul național, regimul general, regimul clauzei națiunii celei mai favorizate, regimul
reciprocității¤
¤regimul național, regimul special, regimul clauzei statului celui mai favorizat, regimul
reciprocității¤
¤Tema 06¤
¤Prin ce se caracterizează regimul naţional?¤
¤recunoaşte, în general, străinilor aceleaşi drepturi pe care le acordă propriilor săi cetăţeni, cum
sînt drepturile sociale, economice, cu excepția drepturilor politice şi drepturilor de a ocupa funcţii
publice¤
¤drepturile acordate străinilor sunt precizate prin legi sau convenţii internaţionale¤
¤străinii, cetăţeni ai unui anumit stat, beneficiază de drepturi la fel de favorabile cu acele acordate
cetăţenilor oricărui alt stat terţ¤
¤conferirea unor drepturi străinului cu condiţia ca cetăţeanul statului ce le-a acordat să
dobândească aceleaşi drepturi în statul străin¤
¤Tema 06¤
¤Prin ce se caracterizează regimul special?¤
publice¤
¤Tema 06¤
¤Prin ce se caracterizează regimul clauzei națiunii celei mai favorizate?¤
publice¤
¤Tema 06¤
¤Prin ce se caracterizează regimul reciprocității?¤
publice¤
¤Tema 06¤
¤Ce se înțelege prin expulzare?¤
¤actul prin care un stat constrânge pe un străin aflat pe teritoriul lui să-l părăsească¤
¤actul prin care un stat predă, la cerea altui stat, o persoană aflată pe teritoriul său, presupusă a fi
autorul unei infracţiuni, pentru a fi judecată sau pentru a executa o pedeapsă, la care a fost
condamnată anterior¤
¤actul prin care un stat sugerează unui străin aflat pe teritoriul lui să-l părăsească¤
autorul unei infracţiuni de trădare de patrie sau spionaj, pentru a fi judecată sau pentru a executa
o pedeapsă, la care a fost condamnată anterior¤
¤Tema 06¤
¤Care sunt limitele dreptului statelor de a expulza străinii impuse de dreptul internaţional?¤
¤expulzarea nu trebuie să fie inutil de drastică, să se permită, eventual, expulzatului să-şi aleagă
statul spre care să fie expulzat, să se respecte, în legătură cu expulzarea, drepturile elementare ale
persoanei, cum ar fi excluderea violenţei, a detenţiei ilegale etc.¤
¤expulzarea nu trebuie să fie inutil de drastică, să nu se permită, expulzatului să-şi aleagă statul
spre care să fie expulzat, să se respecte, în legătură cu expulzarea, drepturile elementare ale
persoanei, cum ar fi excluderea violenţei, a detenţiei ilegale etc.¤
¤să se permită, eventual, expulzatului să-şi aleagă statul spre care să fie expulzat, să se respecte, în
legătură cu expulzarea, drepturile elementare ale persoanei, cum ar fi excluderea violenţei, a
detenţiei ilegale etc., să fie achitate de către statul expulzator cheltuielile de
expulzare¤ ¤nu există nici o limită privind expulzarea străinilor¤ ¤Tema 06¤
¤Ce se înțelege prin extrădare?¤
autorul unei infracţiuni, pentru a fi judecată sau pentru a executa o pedeapsă, la care a fost
condamnată anterior¤
¤actul prin care un stat sugerează unui străin aflat pe teritoriul lui să-l părăsească¤
autorul unei infracţiuni de trădare de patrie sau spionaj, pentru a fi judecată sau pentru a executa
o pedeapsă, la care a fost condamnată anterior¤
¤actul prin care un stat constrânge pe un străin aflat pe teritoriul lui să-l părăsească¤
¤Tema 06¤
¤Numiți cele mai dese cazuri în care se admite extrădarea:¤
¤fapte penale foarte grave încriminate în temeiul convențiilor internaționale¤
¤pentru infracțiuni grave¤
¤pentru infracțiuni deosebit de grave ¤
¤pentru infracțiuni excepțional de grave¤
¤Tema 06¤
¤Care categorii de persoane nu se extrădează?¤
¤cetățenii proprii, autorii crimelor politice, militarii dezertori¤
¤cetățenii străini, autorii crimelor politice, militarii dezertori ¤
¤cetățenii proprii, autorii crimelor economice, militarii dezertori ¤
¤cetățenii proprii, autorii crimelor politice, refugiații¤
¤Tema 06¤
¤Numiți statele între care există încheiate convenții privind extrădarea naționalilor:¤
¤între SUA şi Anglia¤
¤între SUA şi Mexic¤
¤între Anglia și Franța¤
¤între Federația Rusă și Belarus¤
¤Tema 06¤
¤Numiți statele care pot cere extrădarea?¤
¤statul al cărui cetăţean este, statul pe teritoriul căruia s-a produs infracţiunea, sau statul lezat ¤
¤statul al cărui cetăţean este, statul pe teritoriul căruia s-a produs infracţiunea, statul membru al
Uniunii Europene¤
¤statul pe teritoriul căruia s-a produs infracţiunea, statul lezat prin infracțiunea respectivă, statele
membre la convenția de extrădare¤
¤orice stat interesat¤
¤Tema 06¤
¤În cazul când statul primește mai multe cereri de expulzare de la diferite state cointeresate,
căruia din acestea i se va acorda preferință privind extrădarea?¤
¤statului pe teritoriul căruia s-a produs infracţiunea¤
¤statul al cărui cetăţean este¤
¤statul lezat prin infracțiune¤
¤statul solicitat decide, în mod suveran¤
¤Tema 06¤
¤Numiți condițiile în care se admite extrădarea:¤
¤să fie prevăzută infracţiunea respectivă în legile ambelor state (dubla încriminare); să nu fie o
faptă prescrisă sau o altă cauză care înlătură răspunderea penală; să nu existe deja o condamnare
sau o scoatere de sub urmărire în alt stat, pentru fapta respectivă; persoana extrădată să nu fie
judecată şi condamnată decât pentru infracţiunea pentru care s-a cerut extrădarea (principiul
specialităţii).¤
¤să nu fie prevăzută infracţiunea respectivă în legile ambelor state (dubla încriminare); să nu fie o
faptă prescrisă sau o altă cauză care înlătură răspunderea penală; să nu existe deja o condamnare
sau o scoatere de sub urmărire în alt stat, pentru fapta respectivă; persoana extrădată să nu fie
judecată şi condamnată decât pentru infracţiunea pentru care s-a cerut extrădarea (principiul
specialităţii).¤ ¤să fie prevăzută infracţiunea respectivă în legile ambelor state (dubla încriminare);
să fie o faptă prescrisă sau o altă cauză care înlătură răspunderea penală; să nu existe deja o
condamnare sau o scoatere de sub urmărire în alt stat, pentru fapta respectivă; persoana
extrădată să nu fie judecată şi condamnată decât pentru infracţiunea pentru care s-a cerut
extrădarea (principiul specialităţii).¤ ¤să fie prevăzută infracţiunea respectivă în legile ambelor
state (dubla încriminare); să nu fie o faptă prescrisă sau o altă cauză care înlătură răspunderea
penală; să existe deja o condamnare sau o scoatere de sub urmărire în alt stat, pentru fapta
respectivă; persoana extrădată să nu fie judecată şi condamnată decât pentru infracţiunea pentru
care s-a cerut extrădarea (principiul specialităţii)¤ ¤Tema 06¤
¤Ce se înșelege prin noțiunea de refugiat?¤
¤o persoană care caută să se sustragă unor condiţii sau împrejurări din ţara sa de origine, pe care
le consideră insuportabile, şi să găsească adăpost şi protecţie în altă ţară¤
¤este persoana care nu are cetăţenia nici unui stat, fie că nu a avut o asemenea cetăţenie sau a
avut-o şi a pierdut-o fără să fi dobândit alta¤
¤persoana care se află pe teritoriul unui stat fără a avea cetăţenia acestuia ci a unui alt stat¤
¤o persoană aflată pe teritoriul unui, presupusă a fi autorul unei infracţiuni¤
¤Tema 06¤
¤Care instrument internațional reglementează statutul refugiaților?¤
¤Convenţia referitoare la statutul refugiaţilor din 1951 și protocolul adiţional la această convenție
din octombrie 1967¤
¤Convenţia referitoare la statutul refugiaţilor din 1951 și Carta ONU din1946¤
¤Convenția Europeană a drepturilor omului din 1950 și Carta ONU din1946¤
¤Convenţia referitoare la statutul refugiaţilor din 1951 și Tratatul internațional cu privire la
drepturile civile și politice din 1966¤
¤Tema 06¤
¤Care categorii importante de persoane care îşi părăsesc ţara ce poartă denumirea generică de
refugiaţi nu sunt prevăzute de definiţia din Convenţia din 1951?¤
¤refugiații economici și persoanele care-şi părăsesc ţara în urma conflictelor armate¤
¤persoanele persecutate datorită rasei ¤
¤persoanele persecutate datorită religiei ¤
¤persoanele persecutate datorită naţionalităţii, sau opiniilor sale politice¤
¤Tema 06¤
¤Convenţiei din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor prevede că statele părţi urmează să acorde
refugiaţilor un statut încadrat, în următorii parametri:¤
¤statutul personal al refugiatului va fi cârmuit de legea statului unde îşi are domiciliul, sau în lipsa
unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa; egalitatea între refugiaţi şi străini, în ceea ce
priveşte dobândirea de bunuri mobile şi imobile; protecţia dreptului de autor, a proprietăţii
industriale, a invenţiilor, desenelor, modelelor, mărcilor de fabrică etc., acordată în mod egal, în
raport cu naţionalii ţării respective; accesul la instanţele judecătoreşti pe teritoriul tuturor
statelorpărţi la Convenţie, beneficiind de acelaşi tratament ca orice cetăţean, inclusiv asistenţa
juridică şi scutirea de cautio judicatum solvi.¤
¤statutul personal al refugiatului va fi cârmuit de legea statului de origine a refugiatului;
egalitatea între refugiaţi şi străini, în ceea ce priveşte dobândirea de bunuri mobile şi imobile;
protecţia dreptului de autor, a proprietăţii industriale, a invenţiilor, desenelor, modelelor,
mărcilor de fabrică etc., acordată în mod egal, în raport cu naţionalii ţării respective; accesul la
instanţele judecătoreşti pe teritoriul tuturor statelor-părţi la Convenţie, beneficiind de acelaşi
tratament ca orice cetăţean, inclusiv asistenţa juridică şi scutirea de cautio judicatum solvi¤
unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa; egalitatea între refugiaţi şi cetăţeni, în ceea ce
statelorpărţi la Convenţie, beneficiind de acelaşi tratament ca orice cetăţean¤
unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa; inegalitatea între refugiaţi şi străini, în ceea ce
statelorpărţi la Convenţie, beneficiind de acelaşi tratament ca orice cetăţean, inclusiv asistenţa
juridică şi nescutirea de cautio judicatum solvi.¤
¤Tema 06¤
¤Care este unul dintre cele mai importante drepturi de care se pot bucura refugiaţii¤
¤dreptul de nereturnare¤
¤egalitatea între refugiaţi şi străini, în ceea ce priveşte dobândirea de bunuri mobile şi imobile¤
¤protecţia dreptului de autor, a proprietăţii industriale, a invenţiilor, desenelor, modelelor,
mărcilor de fabrică etc., acordată în mod egal, în raport cu naţionalii ţării respective¤ ¤accesul la
instanţele judecătoreşti pe teritoriul tuturor statelor-părţi¤ ¤Tema 06¤
¤Care este organul specializat care se ocupă cu problemele refugiaţilor?¤
¤Înaltul Comisariat al O.N.U. pentru refugiaţi¤
¤Comitetul pentru refugiaţi¤
¤Înaltul comitet al O.N.U. pentru refugiaţi¤
¤Comisariatul pentru refugiaţi¤
¤Tema 06¤
¤Înaltul Comisariat al O.N.U. pentru refugiaţi îndeplineşte, în principal, două funcţiuni: ¤
¤asigură protecţia internaţională a refugiaţilor şi caută soluţii imediate sau permanente
problemelor acestora¤
¤ajută persoanele care doresc să se refugieze să efectueze toate formalităţile necesare pentru
aceasta şi să promovează încheierea şi ratificarea unor convenţii internaţionale pentru protecţia
refugiaţilor, urmărind aplicarea acestora¤
aceasta şi acordă statelor asistenţa, constând în ajutoare alimentare, medicale, condiţii de
adăpost etc.¤
aceasta şi asigură protecţia internaţională a refugiaţilor¤
¤Tema 06¤
¤Ce se înţelege prin funcţia ICNUR de a asigura protecţia internaţională a refugiaţilor?¤
¤promovarea încheierea şi ratificării unor convenţii internaţionale pentru protecţia refugiaţilor,
urmărind aplicarea acestora, ca şi adoptarea, prin acorduri speciale între guvernele statelor, a
unor măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei refugiaţilor şi pentru reducerea numărului
persoanelor care au nevoie de protecţie¤
urmărind aplicarea acestora precum şi acordarea asistenţei juridice în instanţele de judecată
refugiaţilor¤
¤protejarea refugiaţilor împotriva abuzurilor din partea organelor competente a statului de
refugiu şi adoptarea, prin acorduri speciale între guvernele statelor, a unor măsuri pentru
îmbunătăţirea situaţiei refugiaţilor¤
¤acordarea asistenţei juridice în instanţele de judecată refugiaţilor şi protejarea refugiaţilor
împotriva abuzurilor din partea organelor competente a statului de refugiu¤
¤Tema 06¤
¤Ce se înţelege prin funcţia ICNUR de a lua măsuri cu caracter imediat?¤
¤acordă statelor asistenţa, constând în ajutoare alimentare, medicale, condiţii de adăpost etc. şi
sprijină eforturile pentru transferarea bunurilor refugiaţilor, în special, acelor necesare reaşezării
lor¤
¤eventuala repatrierea voluntară, dacă condiţiile din ţară de origine o permit; naturalizarea în
prima ţară de refugiu¤
¤naturalizarea în prima ţară de refugiu;reaşezarea într-o altă ţară, dacă prima ţară de refugiu nu
are posibilităţi de asimilare.¤
¤Tema 06¤
¤Ce se înţelege prin funcţia ICNUR de a acorda sprijin pe termen lung?¤
¤eventuala repatrierea voluntară, dacă condiţiile din ţară de origine o permit; naturalizarea în
prima ţară de refugiu; reaşezarea într-o altă ţară, dacă prima ţară de refugiu nu are posibilităţi de
asimilare.¤
¤acordă statelor asistenţa, constând în ajutoare alimentare, medicale, condiţii de adăpost etc. şi
sprijină eforturile pentru transferarea bunurilor refugiaţilor, în special, acelor necesare reaşezării
lor¤
¤acordarea asistenţei juridice în instanţele de judecată refugiaţilor şi protejarea refugiaţilor
împotriva abuzurilor din partea organelor competente a statului de refugiu¤
¤Tema 06¤
¤Acordarea azilului teritorial este:¤
¤o expresie a suveranităţii statului solicitat, o manifestare unilaterală de voinţă a acestuia, un
drept absolut şi discreţional al său¤
¤o expresie a suveranităţii statului solicitat, o manifestare bilaterală de voinţă a statelor implicate
¤
¤o manifestare unilaterală de voinţă a acestuia, o obligaţie a statelor¤
¤un drept absolut şi discreţional al său, o expresie a unui act inamical dintre state¤
¤Tema 06¤
¤Dreptul de a solicita azil este considerat un drept fundamental al omului prevăzut în:¤
¤Declaraţia Universală a Drepturilor Omului¤
¤Convenţia europeană a drepturilor omului¤
¤Tratatul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice¤
¤Tratatul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale ¤
¤Tema 06¤
¤Dreptul de azil nu trebuie însă acordat persoanelor:¤
¤cu privire la care există dovezi serioase în sensul că au comis o crimă împotriva păcii, o crimă de
război sau o crimă împotriva umanităţii¤
¤cu privire la care există dovezi serioase în sensul că au comis infracţiuni politice¤
¤cu privire la care există dovezi serioase în sensul că au comis infracţiuni contra siguranţei statului¤
¤care au antecedente penale¤
¤Tema 07¤
¤Numiţi trăsăturile esenţiale a suveranităţii teritoriale¤
¤exclusivitatea şi deplinătatea¤
¤exclusivitatea şi efectivitatea¤
¤deplinătatea şi efectivitatea¤
¤efectivitatea şi legalitatea¤
¤Tema 07¤
¤Definiți marea teritorială:¤
¤fâşia din apele mărilor sau oceanelor de-a lungul ţărmului statului riveran, a cărui lăţime este
stabilită prin act unilateral al acestuia, fiind delimitată de o linie de bază şi o linie exterioară¤
¤fâşia din apele mărilor sau oceanelor de-a lungul ţărmului statului riveran, a cărui lăţime este
stabilită prin convențiile bilaterale, fiind delimitată de o linie de bază şi o linie demarcatoare¤
¤marea înconjurată complet de teritoriul terestru al unui singur stat sau mările a căror ţărmuri şi
ieşire spre o altă întindere de apă aparţin aceluiaşi stat ¤
¤sunt ape cuprinse între ţărm şi linia care uneşte instalaţiile portuare cele mai avansate spre larg,
cu condiţiile ca structurile acestor instalaţii să fie parte integrantă din sistemul portuar unic¤
¤Tema 07¤
¤Care state au sectoare polare în Arctica:¤
¤care au litoral la Oceanul Îngheţat de Nord¤
¤care au litoral la Oceanul Pacific¤
¤toate statele lumii¤
¤nici un stat din lume¤
¤Tema 07¤
¤Frontiere maritime sunt:¤
¤stabilite pe linia exterioară a mării teritoriale, la o distanţă pe care o hotărăşte fiecare stat prin
act unilateral¤
¤Frontierele în stabilirea cărora sânt folosite particularităţile reliefului¤
¤Frontierele care despart teritoriile terestre ale statelor¤
¤frontierele întâlnite în situaţiile în care între teritoriile statelor se află fluvii¤
¤Tema 07¤
¤Stabilirea frontierelor de stat presupune două operaţiuni succesive: ¤
¤delimitarea şi demarcarea¤
¤delimitarea și despărțirea¤
¤demarcarea și separarea¤
¤negocierile și demarcarea¤
¤Tema 07¤
¤Ce se înțelege prin delimitare:¤
¤operaţiunea de stabilire a frontierei prin acordul realizat între statele interesate, deci este o
activitate de negociere care se finalizează în textul tratatului ce stipulează, de regulă, direcţia
frontierei şi descrierea traseului acesteia¤
¤operaţiunea de stabilire pe teren a celor convenite în legătură cu frontiera în textul tratatului și se
realizează de comisii mixte formate de reprezentanţii statelor părţi la tratat¤
activitate de stabilire pe teren a celor convenite în legătură cu frontiera în textul tratatului¤
¤linii drepte trasate între anumite puncte, care despart teritoriile a două state ¤
¤Tema 07¤
¤Ce se înțelege prin demarcare:¤
¤operaţiunea de stabilire pe teren a celor convenite în legătură cu frontiera în textul tratatului și se
realizează de comisii mixte formate de reprezentanţii statelor părţi la tratat¤
activitate de stabilire pe teren a celor convenite în legătură cu frontiera în textul tratatului¤
¤linii drepte trasate între anumite puncte, care despart teritoriile a două state ¤
activitate de negociere care se finalizează în textul tratatului ce stipulează, de regulă, direcţia
frontierei şi descrierea traseului acesteia¤
¤Tema 07¤
¤Din ce este constituit regimul de frontieră?¤
¤Este constituit dintr-un ansamblu de norme stabilite prin legislaţia internă a statelor, corelată
uneori cu prevederile unor convenţii internaţionale, norme referitoare la frontieră şi zonele
limitrofe¤
¤Este constituit dintr-un ansamblu de norme stabilite exclusiv prin legislaţia internă a statelor¤
¤Este constituit dintr-un ansamblu de norme stabilite exclusiv prin convenţii internaţionale¤
¤este constituit din reguli ce privesc regimul de trecere a frontierei de către persoane fizice,
mărfuri, mijloace de transport¤
¤Tema 07¤
¤Ce cuprinde regimul de frontieră prevăzut prin legislaţiile interne ale statelor?¤
¤norme referitoare la stabilirea fâşiei de frontieră, paza frontierei, intrarea pe teritoriul statului
respectiv şi în zonele de frontieră şi ieşirea din teritoriu şi aceste zone, activităţi desfăşurate în
zona de frontieră atât de organele de stat cât şi de cetăţeni¤
¤norme referitoare la paza frontierei, ieşirea din teritoriu şi aceste zone, activităţi desfăşurate în
zona de frontieră atât de organele de stat cât şi de cetăţeni, competențele personalului trupelor
de grăniceri, statutul grănicerilor¤
străinul în zona de frontieră¤
cetățenii, străinii și apatrizii în zona de frontieră¤
¤Tema 07¤
¤Ce stabilește regimul de frontieră prevăzut prin convenţii internaţionale:¤
¤prevederi referitoare la delimitarea şi demarcarea frontierei, întreţinerea acesteia, a drumurilor
din zonă, a cursurilor de apă etc., intrarea şi ieşirea din zonă a personalului autorităţilor
grănicereşti, a personalului vămilor, a personalului ce deserveşte căile ferate etc.¤
¤norme referitoare la stabilirea fâşiei de frontieră, paza frontierei, intrarea pe teritoriul statului
respectiv şi în zonele de frontieră şi ieşirea din teritoriu şi aceste zone, activităţi desfăşurate în
zona de frontieră atât de organele de stat cât şi de cetăţeni¤
¤totalitatea normelor juridice prin care se determină obligaţiile pe care le poate avea străinul în
zona de frontieră¤
cetățenii, străinii și apatrizii în zona de frontieră¤
¤Tema 07¤
¤Din ce sunt constituite apele interioare nemaritime?¤
¤din apele râurilor, fluviilor, canalelor, lacurilor situate în întregime pe teritoriul lor, sectoarelor
naţionale de ape de frontieră¤ ¤din apele băilor şi golfurilor ¤
¤din mările înconjurate complet de teritoriul terestru al unui singur stat sau mările a căror
ţărmuri şi ieşire spre o altă întindere de apă aparţin aceluiaşi stat¤ ¤din apele râurilor, fluviilor,
canalelor și mărilor interioare¤
¤Tema 07¤
¤Mările interioare sunt considerate a fi:¤
¤mările înconjurate complet de teritoriul terestru al unui singur stat sau mările a căror ţărmuri şi
ieşire spre o altă întindere de apă aparţin aceluiaşi stat¤
¤ape interioare până acolo unde distanţa dintre ţărmurile opuse nu depăşeşte 24 mile marine¤
¤ape cuprinse între ţărm şi linia care uneşte instalaţiile portuare cele mai avansate spre larg, cu
condiţiile ca structurile acestor instalaţii să fie parte integrantă din sistemul portuar unic¤
¤fâşia de mare care se întinde dincolo de limita exterioară a mării teritoriale până la o anumită
distanţă ¤
¤Tema 07¤
¤Apele băilor şi golfurilor sunt considerate a fi:¤
¤ape interioare până acolo unde distanţa dintre ţărmurile opuse nu depăşeşte 24 mile marine¤
¤ape cuprinse între ţărm şi linia care uneşte instalaţiile portuare cele mai avansate spre larg, cu
condiţiile ca structurile acestor instalaţii să fie parte integrantă din sistemul portuar unic¤
distanţă¤
¤apele mărilor înconjurate complet de teritoriul terestru al unui singur stat sau mările a căror
ţărmuri şi ieşire spre o altă întindere de apă aparţin aceluiaşi stat¤
¤Tema 07¤
¤La baza regimului juridic al navelor străine aflate într-un port stau două reguli:¤
¤echipajul navei străine are obligaţia să respecte legile şi regulamentele statului riveran, căruia îi
aparţine portul; ordinea la bordul navei este supusă “legii pavilionului” adică legii statului a cărui
pavilion îl abordează nava¤
¤echipajul navei străine nu este obligat să respecte legile şi regulamentele statului riveran, căruia
îi aparţine portul; ordinea la bordul navei este supusă “legii pavilionului” adică legii statului a
cărui pavilion îl abordează nava¤
¤echipajul navei străine este obligat să respecte legile şi regulamentele statului riveran, căruia îi
aparţine portul; ordinea la bordul navei este supusă legii statului riveran¤
¤ordinea la bordul navei este supusă “legii pavilionului” adică legii statului a cărui pavilion îl
abordează nava; echipajul navei străine se bucură de imunitate de jurisdicție penală și civilă¤
¤Tema 07¤
¤Dreptul mării clasifică navele maritime în următoarele categorii:¤
¤nave comerciale de stat; nave comerciale proprietate privată; nave militare¤
¤nave comerciale de stat și nave comerciale proprietate privată ¤
¤nave comerciale și nave militare¤
¤nave militare de stat și nave militare proprietate privată¤
¤Tema 07¤
¤Cărei jurisdicții sunt supuse navelor comerciale de stat când se află în porturile statului riveran?¤
¤se bucură de imunitate de jurisdicţie civilă și imunitatea de jurisdicţie penală pentru faptele ce
încalcă disciplina internă, iar pentru faptele care încalcă ordinea de drept a statului riveran,
legilor acestuia¤
¤sunt supuse jurisdicţiei penale şi civile ale statului riveran¤
¤se bucură de imunitate de jurisdicţie penală şi civilă¤
¤sunt supuse jurisdicţiei penale a statului riveran pentru toate faptele¤
¤Tema 07¤
¤Cărei jurisdicții sun supuse navelor comerciale proprietate privată când se află în porturile statului
riveran?¤
legilor acestuia¤
¤Tema 07¤
¤Cărei jurisdicții sun supuse navelor militare când se află în porturile statului riveran?¤
legilor acestuia¤
¤Tema 07¤
¤Cum se reglementează regimul de acces a navelor militare în porturile statelor străine¤
¤accesul lor se realizează cu consimţământul prealabil al acestuia şi în condiţii precis stabilite¤
¤accesul lor este interzis¤ ¤accesul lor este liber¤
¤accesul lor este permis cu consimţământul prealabil al acestuia, în cazul când la bordul lor se află
demnitari sau persoane oficiale¤
¤Tema 07¤
¤regim juridic al mării teritoriale este stabilit prin:¤
¤legislaţia internă a statului riveran, dar cu luarea în considerare şi a regulilor de drept
internaţional¤
¤legislaţia internă a statului riveran¤
¤regulile de drept internaţional¤
¤norme cutumiare¤
¤Tema 07¤
¤Care sunt drepturile exercitate de stat în marea sa teritorială?¤
¤Drepturile economice, dreptul de a reglementa navigaţia, dreptul de a asigura securitatea sa în
această zonă, dreptul de a-şi exercita jurisdicţia penală şi civilă¤
¤Drepturile militare, dreptul de a reglementa navigaţia, dreptul de a asigura securitatea sa în
această zonă¤
¤Dreptul de a stabili baze militare în această zonă, de a-şi exercita jurisdicţia penală şi civilă¤
¤Dreptul de a asigura securitatea sa în această zonă, dreptul de a ataca orice navă militară care a
intrat în apele sale teritoriale fără consimțământul său prealabil¤
¤Tema 07¤
¤Statele riverane îşi pot fixa lăţimea mării teritoriale, prin:¤
¤act unilateral, pe o întindere de până la 12 mile marine¤
¤acord bilateral, pe o întindere de până la 12 mile marine ¤
¤act unilateral, pe o întindere de până la 24 mile marine ¤
¤tratat multilateral, pe o întindere de până la 15 mile marine ¤
¤Tema 07¤
¤Trecere inofensivă a navelor străine prin marea teritorială pentru a fi considerată ca atare,
trebuie să îndeplinească 3 condiții:¤
¤să fie inofensivă, continuă și expeditivă¤
¤să fie inofensivă, lentă și expeditivă ¤
¤să fie inofensivă, întreruptă și expeditivă ¤
¤să fie inofensivă, rapidă și expeditivă¤
¤Tema 07¤
¤Statul riveran poate sau nu poate să perceapă impozite sau taxa navelor comerciale străine aflate
în trecere inofensivă? ¤
¤nu poate, decât cu excepția cazului în care navele străine beneficiază de unele servicii prestate
sau dacă a efectuat lucruri speciale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie¤ ¤poate în toate
cazurile¤
¤nu poate în nici un caz¤
¤poate în privința unor state cu care nu are încheiate relații diplomatice¤
¤Tema 08¤
¤Definiți noțiunea de zonă contiguă:¤
¤este constituită din fâşia de mare care se întinde dincolo de limita exterioară a mării teritoriale
până la o anumită distanţă ¤
¤fundul mării şi subsolul regiunilor submarine care se întind dincolo de marea teritorială ca
prelungiri a teritoriului terestru al statului riveran până la limita exterioară a marginii
continentale, dar nu mai mult de 350 mile marine de la linia de bază a mării teritoriale¤
¤zona situată dincolo de marea teritorială, adiacentă ei, supusă regimului special stabilit prin
Convenţia din 1982, în temeiul căreia drepturile şi jurisdicţia statului riveran şi drepturile şi
libertăţile¤
¤acea parte a mării care nu este cuprinsă în zona economică exclusivă, în marea teritorială a
statelor, în apele interioare maritime ale statelor sau în apele arhipelagice ale unui stat¤ ¤Tema
08¤
¤Care este scopul instituirii zonei contiguă?¤
¤din considerente de securitate a navigaţiei sau a statului riveran, de a preveni anumite
infracţiuni care pot fi săvârşite împotriva legilor statului riveran şi pentru exercitarea de către
acesta, în cadrul zonei, a controlului vamal, sanitar de imigrare faţă de navele străine¤ ¤scopul
exploatării şi explorării resurselor naturale ale platoul continental.¤
¤de a construi şi pune în funcţiune pe platoul continental instalaţii şi alte dispozitive necesare
exploatării bogăţiilor sale ¤
¤dreptul de a exploata, explora, conserva şi gestiona resursele naturale biologice şi nebiologice ale
zonei¤
¤Tema 08¤
¤Definiți noțiunea de platou continental:¤
libertăţile¤
statelor, în apele interioare maritime ale statelor sau în apele arhipelagice ale unui stat¤
¤este constituită din fâşia de mare care se întinde dincolo de limita exterioară a mării teritoriale
până la o anumită distanţă¤
¤Tema 08¤
¤Ce drepturi exercită statul asupra platoului continental?¤
¤drepturi privind exploatare şi explorarea resurselor naturale ale platoul continental, dreptul de a
construi şi pune în funcţiune pe platoul continental instalaţii şi alte dispozitive necesare
exploatării bogăţiilor sale¤
¤dreptul de a preveni anumite infracţiuni care pot fi săvârşite împotriva legilor statului riveran¤
¤dreptul de control vamal¤
¤dreptul de control sanitar și de imigrare faţă de navele străine¤
¤Tema 08¤
¤Drepturile statului riveran asupra platoului său continental sunt:¤
¤exclusive¤
¤comune cu ale altor state¤
¤absolute¤
¤relative¤
¤Tema 08¤
¤Care sunt obligațiile statului riveran în zona platoului continental?¤
¤de a institui o “zonă de securitate” în jurul instalaţiilor făcute pentru exploatarea bogăţiilor
platoul continental, cu o întindere de 500 metri şi pe care trebuie să le comunice celorlalte state și
de a amplasa instalaţiile pentru exploatarea platoului continental astfel ca el să nu stingherească
navigaţia maritimă a apelor de deasupra platoului¤
¤de a preveni anumite infracţiuni care pot fi săvârşite împotriva legilor statului riveran¤
¤de control vamal¤
¤de control sanitar și de imigrare faţă de navele străine¤
¤Tema 08¤
¤Elemente esenţiale ale zonei economice exclusive a mării sunt:¤
¤Zona economică exclusivă este situată dincolo de marea teritorială, dar este adiacentă ei; statul
riveran exercită în zonă numai anumite drepturi şi jurisdicţia sa; celelalte state au anumite drepturi
şi obligaţii în zonă;¤
¤zona economică exclusivă este situată întremarea teritorială şi zona contiguă; statul riveran
exercită în zonă numai anumite drepturi şi jurisdicţia sa; celelalte state au anumite drepturi şi
obligaţii în zonă¤
¤zona economică exclusivă este situată dincolo de marea teritorială, dar este adiacentă ei; statul
riveran exercită în zonă suveranitatea teritorială şi jurisdicţia sa; celelalte state au anumite
drepturi şi obligaţii în zonă;¤
¤zona economică exclusivă este situată dincolo de marea teritorială, dar este adiacentă ei; statul
riveran exercită în zonă numai anumite drepturi şi jurisdicţia sa; celelalte state au anumite aceleaşi
drepturi şi obligaţii în zonă ca şi statul riveran¤
¤Tema 08¤
¤Statul riveran are în zona economică exclusivă următoarele drepturi:¤
¤de a exploata, explora, conserva şi gestiona resursele naturale biologice şi nebiologice ale zonei;
dreptul de a construi sau de a autoriza construcţii în zonă; dreptul să reglementeze construirea,
exploatarea şi folosirea insulelor artificiale din zonă, care însă nu pot avea mare teritorială în jurul
lor; dreptul de a stabili volumul de pescuit din zonă; dreptul de a desfăşura cercetări ştiinţifice
marine şi să conserve mediul marin al zonei¤
platoul continental, cu o întindere de 500 metri şi pe care trebuie să le comunice celorlalte state şi
de a amplasa instalaţiile pentru exploatarea platoului continental astfel ca el să nu stingherească
¤de control vamal¤
¤Tema 08¤
¤Statele terţe au următoarele drepturi faţă de zonele economice exclusive ale mării:¤
¤libertatea de navigaţie şi survol; dreptul de a pune cabluri şi conducte submarine pe solul zonei;
să folosească zona în alte scopuri legale; să desfăşoare cercetări ştiinţifice în zonă, cu obligaţia de a
comunica statului riveran informaţiile obţinute precum şi să permită statului riveran să participe la
activitatea de cercetare ştiinţifică¤
platoul continental, cu o întindere de 500 metri şi pe care trebuie să le comunice celorlalte state¤
¤de a amplasa instalaţiile pentru exploatarea platoului continental astfel ca el să nu stingherească
¤Tema 08¤
¤Zona economică exclusivă se poate întinde până la:¤
¤200 mile marine, de la linia de bază a mării teritoriale a statului riveran¤
¤Tema 08¤
¤Convenţia din 1982 admite sau nu ca statele fără litoral sau dezavantajate din punct de vedere
geografic, să participe la exploatarea parţială a resurselor economice exclusive ale mării, care
aparţin altor state¤
¤admit doar pe bază de acorduri bilaterale¤
¤admit fără nici o restricţie¤
¤nu admit¤
¤admit pe bază de acorduri multilaterale ¤
¤Tema 08¤
¤Definiţi marea liberă¤
statelor, în apele interioare maritime ale statelor sau în apele arhipelagice ale unui stat¤
distanţă ¤
libertăţile¤
¤Tema 08¤
¤Regimul mării libere este dominat de principiul:¤
¤libertăţii de navigaţie şi folosirii mării libere în scopuri paşnice ¤
¤egalităţii suverane a statelor¤
¤neamestecului în treburile interne a statului¤
¤rezolvării pe cale paşnică a diferendelor internaţionale¤
¤Tema 09¤
¤Strâmtori internaţionale sunt considerate:¤
¤întinderile de apă situate între porţiuni de uscat, formând treceri înguste pentru navigaţie¤ ¤căi
artificiale de comunicaţie între două spaţii acvatice ce pot fi naţionale sau internaţionale.¤ ¤cursuri
de apă care separă sau traversează teritoriile mai multor state şi care sunt navigabile până la
vărsarea lor în mare¤
¤zonă în interiorul căreia este interzisă existenţa instalaţiilor militare, a fortificaţiilor de acest gen,
a trupelor şi armamentului¤
¤Tema 09¤
¤Numiţi care nave şi aeronave pot trece prin strâmtorile maritime cu regim internaţional?¤
¤toate navele şi aeronavele¤
¤numai navele şi aeronavele comerciale¤
¤numai navele şi aeronavele comerciale proprietate privată¤
¤numai navele şi aeronavele comerciale proprietate publică¤
¤Tema 09¤
¤Ce drepturi au statele riverane în strîmtori?¤
¤dreptul de a adopta legi şi regulamente cu privire la asigurarea securităţii navigaţiei în strâmtori,
pentru prevenirea, reducerea şi stăpânirea poluării apelor strâmtorii, cu privire la interzicerea
pescuitului în strâmtoare, a îmbarcării sau debarcării de persoane sau mărfuri contrar legilor
vamale, fiscale, sanitare sau de imigraţie ale statelor riverane¤
¤dreptul de a adopta legi şi regulamente cu privire la asigurarea securităţii navigaţiei în strâmtori,
pentru prevenirea, reducerea şi stăpânirea poluării apelor strâmtorii, cu privire la interzicerea
pescuitului în strâmtoare, de a interzice trecerea navelor militare¤
¤dreptul de a adopta legi şi regulamente cu privire la reducerea şi stăpânirea poluării apelor
strâmtorii, cu privire la interzicerea pescuitului în strâmtoare, de a preveni anumite infracţiuni
care pot fi săvârşite împotriva legilor statului riveran¤
¤dreptul de a adopta legi şi regulamente cu privire la îmbarcarea sau debarcarea de persoane sau
mărfuri contrar legilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigraţie ale statelor riverane, de a interzice
trecerea navelor comerciale proprietate de stat¤
¤Tema 09¤
¤Statele riverane la strâmtorile maritime au obligaţia:¤
¤să nu împiedice trecerea navelor în tranzit prin ele şi să semnaleze orice pericol existent în
strâmtoare, pentru navigaţie sau aeronavigaţie¤
¤să împiedice trecerea navelor militare prin ele şi să semnaleze orice pericol existent în
¤să împiedice trecerea navelor în tranzit prin ele şi să semnaleze orice pericol existent în
¤de a adopta legi şi regulamente cu privire la îmbarcarea sau debarcarea de persoane sau mărfuri
contrara legilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigraţie ale statelor riverane, de a interzice
trecerea navelor comerciale proprietate de stat¤
¤Tema 09¤
¤Printre strâmtorile cu regim internaţional menţionăm:¤
¤Gibraltar, Magelan,Sund, Beltul Mic, Beltul Mare¤
¤Gibraltar, Magelan,de Suez¤
¤Magelan,Sund, Panama, Beltul Mare¤
¤Kiel, Gibraltar, Magelan¤
¤Tema 09¤
¤Canalele internaţionale sunt considerate:¤
¤Căi artificiale de comunicaţie între două spaţii acvatice ce pot fi naţionale sau internaţionale¤
¤cursuri de apă care separă sau traversează teritoriile mai multor state şi care sunt navigabile până
la vărsarea lor în mare¤
¤întinderile de apă situate între porţiuni de uscat, formând treceri înguste pentru navigaţie¤
¤Tema 09¤
¤Canalele cu regim internaţional au un asemenea regim datorită faptului că:¤
¤unesc spaţii maritime în care operează principiul libertăţii de navigaţie¤
¤este determinat de situarea canalelor¤
¤este reglementat de o convenţie internaţională¤
¤poate fi traversat de nave şi aeronave din diferite ţări¤
¤Tema 09¤
¤Canalele cu regim internaţional sunt:¤
¤Canalul de Suez, Canalul Panama şi Canalul Kiel ¤
¤Gibraltar, Magelan, de Suez¤
¤Magelan, Sund, Panama, Beltul Mare¤
¤Kiel, Gibraltar, Magelan¤
¤Tema 09¤
¤Fliviile internaţionale sunt considerate:¤
¤cursuri de apă care separă sau traversează teritoriile mai multor state şi care sunt navigabile până
la vărsarea lor în mare¤
¤întinderile de apă situate între porţiuni de uscat, formând treceri înguste pentru navigaţie¤
¤căi artificiale de comunicaţie între două spaţii acvatice ce pot fi naţionale sau internaţionale¤
¤Tema 09¤
¤Numiți regulile cu privire la navigaţie pe fluvii stabilite prin Actul Final de la Viena şi prin
convenţiile bilaterale:¤
¤Statele riverane sunt suverane asupra porţiunii de fluviu situată între frontierele lor
internaţionale, fără vreun amestec din partea altor state; în timp de pace, navele comerciale ale
tuturor ţărilor se bucură de deplină libertate de navigaţie de navigaţie pe fluviile internaţionale,
fără nici un fel de discriminare. Navele militare neriverane nu au acces pe fluviile internaţionale.
Navele militare ale statelor riverane pot naviga numai în sectoarele lor, iar în sectoarele altor state,
numai cu permisiunea acestora; țările riverane au obligaţia de a menţine fluviul în stare de
navigaţie, cu dreptul de a percepe, în acest scop, taxe, în cuantumul necesar efectuării lucrărilor de
întreţinere şi amenajare¤
¤trecerea prin porțiunea de fluviu a unei nave străine trebuie să fie inofensivă, continuă și rapidă;
Navele militare neriverane nu au acces pe fluviile internaţionale. Navele militare ale statelor
riverane pot naviga numai în sectoarele lor, iar în sectoarele altor state, numai cu permisiunea
acestora¤
¤echipajul navei străine are obligaţia să respecte legile şi regulamentele statului riveran, căruia îi
aparţine porțiunea de fluviu¤
¤ordinea la bordul navei este supusă “legii pavilionului” adică legii statului a cărui pavilion îl
abordează nava¤
¤Tema 09¤
¤Tratatului de la Versailles din 1919 a reafirmat caracterul de fluvii internaţionale pentru:¤
¤Elba, Oder, Nieman şi Dunărea¤
¤Sena, Dunărea, Nistru, Oder¤
¤Oder, Nieman, Prut şi Dunărea¤
¤Nil,Elba, Oder și Dunărea¤
¤Tema 09¤
¤Definiți noțiunea de Arctica:¤
¤parte a Oceanului Îngheţat de Nord care formează calota de gheaţă din jurul Polului Nord¤
¤parte a Oceanului Indian care formează calota de gheaţă din jurul Polului Sud¤
¤parte a Oceanului Pacific care formează calota de gheaţă din jurul Polului Nord¤
¤calota de gheaţă din jurul Polului Sud în interiorul căreia este interzisă existenţa instalaţiilor
militare, a fortificaţiilor de acest gen, a trupelor şi armamentului¤
¤Tema 09¤
¤Cum este împărţit teritoriul de la Polul Nord?¤
¤în sectoare polare între statele riverane la Oceanul Îngheţat de Nord¤
¤în sectoare polare între toate statele lumii¤
¤în sectoare polare între statele care și le-au creat în sec.XX.¤
¤în zone de cercetări științifice ale statelor¤
¤Tema 09¤
¤Sectoarele polare ale fiecărui stat sunt delimitate de Polul Nord, prin:¤
¤meridiane¤
¤paralele¤
¤hotare¤
¤tratate internaționale¤
¤Tema 09¤
¤Numiți statele care au sectoare polare¤
¤Rusia, S.U.A., Canada, Norvegia, Danemarca ¤
¤S.U.A., Rusia, Canada, Franța¤
¤S.U.A., Rusia, Germania, Franța¤
¤S.U.A., Rusia, China, Canada ¤
¤Tema 09¤
¤Statele care au sectoare polare în Arctica, ce jurisdicție au asupra acestor zone?¤
¤sunt suverane¤
¤au anumite drepturi de explorare și exploatare¤
¤au drepturi limitate de suveranitate precum asigurarea siguranței¤
¤au dreptul de a preveni anumite infracţiuni care pot fi săvârşite împotriva legilor statului riveran
şi pentru exercitarea de către acesta, în cadrul zonei, a controlului vamal, sanitar ¤
¤Tema09¤
¤Principiul de bază al regimului internaţional al Antarcticii este:¤
¤folosirea Antarcticii numai în scopuri paşnice ¤
¤libertăţii de exploatare și explorare a Antarcticii¤
¤egalităţii suverane a statelor asupra sectoarelor polare¤
¤rezolvării pe cale paşnică a diferendelor internaţionale privind sectoarele polare¤
¤Tema 09¤
¤Ce statut s-a instituit prin Tratatul asupra Antarcticii, de la Washington, din 1 decembrie
1959?¤ ¤Statut de demilitarizare, neutralizare și denuclearizare¤ ¤Demilitarizare parţială¤
¤denuclearizare¤
¤demilitarizare totală și neutralizare¤
¤Tema 09¤
¤Activitatea paşnică în Antarctica trebuie să se desfăşoare pe baza următoarelor principii:¤
¤principiul libertăţii cercetărilor ştiinţifice în Antarctica, cooperării între state în activitatea lor
paşnică din Antarctica și principiul menţinerii statu quo-ului teritorial existent la data adoptării
tratatului de la Washington, din 1959¤
¤principiul libertăţii de exploatare a Antarcticii, principiul libertăţii cercetărilor ştiinţifice în
Antarctica¤
¤principiul egalităţii suverane a statelor asupra sectoarelor polare, cooperării între state în
activitatea lor paşnică din Antarctica¤
¤principiul menţinerii statu quo-ului teritorial existent la data adoptării tratatului de la
Washington, din 1959, principiul rezolvării pe cale paşnică a diferendelor internaţionale privind
sectoarele polare¤
¤Tema 09¤
¤Ce este zona demilitarizată:¤
¤este acea zonă în interiorul căreia este interzisă existenţa instalaţiilor militare, a fortificaţiilor de
acest gen, a trupelor şi armamentului cu excepția forţelor de poliţie pentru păstrarea ordinii¤
¤este un spaţiu geografic, pe care statele se obligă pe timp de război să nu desfăşoare operaţiuni
militare, să nu-l transforme într-o bază militară¤
¤este statutul internaţional special aplicate unei zone mai întinse (un stat, o regiune, un continent
etc.) prin care se interzice în cadrul ei producerea, stocarea sau experimentarea de arme nucleare,
dar se recunoaşte dreptul de a folosi energia nucleară numai în scopuri paşnice, pentru progresul
acelei zone¤
¤este acea zonă în interiorul căreia este permisă existenţa instalaţiilor militare, a fortificaţiilor de
acest gen, a trupelor şi armamentului¤
¤Tema 09¤
¤Demilitarizarea poate fi:¤
¤totală sau parţială¤
¤generală sau specială¤
¤bilaterală sau multilaterală¤
¤simplă sau complexă¤
¤Tema 09¤
¤În ce constă demilitarizarea parţială:?¤
¤în interzicerea de a efectua noi construcţii militare în zona respectivă şi introducerea de noi trupe,
dar admite menţinerea celor existente la data stabilirii statutului de demilitarizare parţială¤
¤ea permite efectuarea de noi construcţii militare în zona respectivă şi introducerea de noi trupe,
ea admite menţinerea celor existente la data stabilirii statutului de demilitarizare parţială¤
¤în interzicerea efectuării de noi construcţii militare în zona respectivă, introducerii de noi trupe și
interzice menţinerea celor existente la data stabilirii statutului de demilitarizare parţială¤
¤înseamnă lichidarea tuturor construcţiilor militare şi retragerea completă a forţelor armate din
zona respectivă¤
¤Tema 09¤
¤În ce constă demilitarizarea totală:? ¤
¤în lichidarea tuturor construcţiilor militare şi retragerea completă a forţelor armate din zona
respectivă¤
¤în interzicerea de a efectua noi construcţii militare în zona respectivă şi introducerea de noi trupe,
dar admite menţinerea celor existente la data stabilirii statutului de demilitarizare parţială¤
¤ea permite efectuarea de noi construcţii militare în zona respectivă şi introducerea de noi trupe,
ea admite menţinerea celor existente la data stabilirii statutului de demilitarizare parţială¤
¤în interzicerea efectuării de noi construcţii militare în zona respectivă, introducerii de noi trupe și
interzice menţinerea celor existente la data stabilirii statutului de demilitarizare parţială¤
¤Tema 09¤
¤Ce este zona neutralizată:¤
acelei zone¤
¤Tema 09¤
¤Ce este zona denuclearizată:¤
acelei zone¤
¤Tema 10¤
¤În doctrina juridică s-au conturat două teorii referitoare la regimul spaţiului aerian al statelor:¤
¤"libertății aerului" și suveranității statului asupra spațiului aerian subiacent¤
¤"egalității în exploatarea aerului" și suveranității statului asupra spațiului aerian subiacent¤
¤neadmiterea suveranității statului asupra spațiului aerian subiacent și "libertății aerului"¤
¤neadmiterea suveranității statului asupra spațiului aerian subiacent și "egalității în exploatarea
aerului"¤
¤Tema 10¤
¤Care din cele două teorii referitoare la regimul spaţiului aerian al statelor a fost consacrată pe
plan internațional?¤
¤suveranității statului asupra spațiului aerian subiacent¤
¤"egalității în exploatarea aerului"¤
¤neadmiterea suveranității statului asupra spațiului aerian subiacent¤
¤"libertății aerului"¤
¤Tema 10¤
¤Teoria suveranității statului asupra spațiului aerian subiacent a fost consacrată în dreptul
internaţional public prin:¤
¤Convenţia internaţională asupra navigaţiei aeriene de la Paris din 1919¤
¤Acordul internaţional privind salvarea astronauţilor reîntoarcerea astronauţilor şi a obiectelor
cosmice lansate în spaţiul extraatmosferic, la 22 aprilie 1968.¤
¤Convenţia cu privire la răspunderea internaţională pentru daunele provocate de obiectele
spaţiale din 29 martie 1972¤
¤Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene din 30 mai 1975¤
¤Tema 10¤
¤Convenţia de la Paris din 1919 aduce unele limitări suveranităţii statelor asupra spaţiului lor
aerian, care decurg din două principii:¤
¤Principiul libertăţii de trecere a aeronavelor civile străine prin spaţiul aerian al unui stat și
principiul egalităţii de tratament¤
¤Principiul libertăţii de trecere a aeronavelor militare străine prin spaţiul aerian al unui stat și
principiul egalităţii de tratament¤
¤Principiul neamestecului în treburile interne a unui stat și principiul egalităţii de tratament¤
¤Principiul libertăţii de trecere a aeronavelor civile străine prin spaţiul aerian al unui stat și
principiul neamenințării cu forța sau aplicării forței în relațiile dintre state¤
¤Tema 10¤
¤Dreptul spaţial poate fi definit ca:¤
¤un ansamblu de norme, principii juridice, create de state, pe baza acordului de voinţă, în vederea
reglementării relaţiilor dintre ele (ca şi dintre organizaţiile internaţionale) care iau naştere ca
urmare a exploatării şi folosirii spaţiului extraatmosferic şi a corpurilor cereşti, în scopuri exclusiv
paşnice şi în interesul întregii omeniri¤
¤un ansamblu de norme, principii juridice, create de state, pe baza expresiei sale suverane
unilaterale, în vederea reglementării relaţiilor dintre ele (ca şi dintre organizaţiile internaţionale)
care iau naştere ca urmare a exploatării şi folosirii spaţiului extraatmosferic şi a corpurilor cereşti,
în scopuri exclusiv paşnice şi în interesul întregii omeniri¤
urmare a exploatării şi folosirii spaţiului extraatmosferic şi a corpurilor cereşti, în scopuri militare şi
în interesul întregii omeniri¤
urmare a exploatării şi folosirii spaţiului extraatmosferic şi a corpurilor cereşti, în scopuri pașnice şi
în interesul propriu fiecărui stat¤
¤Tema 10¤
¤Dreptul internaţional spaţial prezintă următoarele particularităţi: ¤
¤caracter de universalitate, caracterul umanist şi paşnic, caracterul original şi autonom¤
¤caracter de universalitate, caracterul umanist şi paşnic, caracter efectiv și exclusiv¤
¤caracterul umanist şi paşnic, caracter efectiv și exclusiv, caracter regional ¤
¤caracter de universalitate, caracterul suveranității teritoriale, caracterul original şi autonom¤
¤Tema 10¤
¤Ce se înțelege prin caracter de universalitate al normelor dreptului internațional spațial¤
¤sunt aplicabile tuturor statelor şi celorlalte subiecte ale sale¤
¤sunt aplicabile tuturor domeniilor de activitate pașnică care pot fi realizate în spațiul cosmic¤
¤sunt aplicabile tuturor navelor cosmice lansate de state¤
¤sunt aplicabile tuturor corpurilor cerești existente în univers¤
¤Tema 10¤
¤Numiţi toate criteriile convenţionale de delimitare a spaţiului aerian şi spaţiului cosmic exprimate
în literatura de specialitate şi în lucrările unor organisme specializate ale O.N.U:¤
¤100-110 km deasupra nivelului mării; orbita celui mai jos satelit posibil; tipul de nave care se
deplasează în cele două spaţii¤
¤1000-1100 km deasupra nivelului mării; tipul de nave care se deplasează în cele două spaţii;¤
¤orbita celui mai sus satelit posibil; tipul de nave care se deplasează în cele două spaţii¤
¤100-110 km deasupra nivelului mării, tipul de sateliţi care se deplasează în cele două spaţii¤
¤Tema 10¤
¤Principiile de bază ale dreptului spaţial sunt:¤
¤a)Principiul neadmiterii apropriaţiunii cosmosului; b) principiul libertăţii de explorare şi folosire a
cosmosului; c)principiul explorării şi folosirii spaţiului cosmic în scopuri exclusiv paşnice; d)
principiul jurisdicţiei şi proprietăţii naţionale asupra obiectelor cosmice; e) principiul
responsabilităţii statelor pentru întreaga activitate spaţială; f) principiul cooperării internaţionale
în activitatea spaţială¤
¤Principiul apropriaţiunii cosmosului; b) principiul libertăţii de explorare şi folosire a cosmosului;
c)principiul explorării şi folosirii spaţiului cosmic în scopuri exclusiv paşnice; d) principiul jurisdicţiei
şi proprietăţii naţionale asupra obiectelor cosmice; e) principiul responsabilităţii statelor pentru
întreaga activitate spaţială; f) principiul cooperării internaţionale în activitatea spaţială¤
¤Principiul neadmiterii apropriaţiunii cosmosului; b) principiul libertăţii de explorare şi folosire a
cosmosului; c) principiul explorării şi folosirii spaţiului cosmic în scopuri paşnice inclusiv militare;
d)principiul jurisdicţiei şi proprietăţii naţionale asupra obiectelor cosmice; e) principiul
¤Principiul neadmiterii apropriaţiunii cosmosului; b) principiul suveranităţii statelor de explorare şi
folosire a cosmosului; c) principiul explorării şi folosirii spaţiului cosmic în scopuri exclusiv paşnice;
d) principiul jurisdicţiei şi proprietăţii naţionale asupra obiectelor cosmice; e) principiul
¤Tema 10¤
¤Ce se înţelege prin principiul neadmiterii apropriaţiunii cosmosului?¤
¤spaţiul cosmic şi corpurile cereşti nu pot face obiectul apropriaţiunii naţionale din partea statelor
prin proclamarea suveranităţii lor, prin folosinţă sau prin alt mijloc¤
¤Toate statele, fără discriminare şi în condiţii de egalitate sunt libere să utilizeze spaţiul cosmic¤
¤Statul-parte în a cărui registru este înscris obiectul lansat în spaţiul cosmic va menţine jurisdicţia
şi controlul asupra unui asemenea obiect şi asupra personalului lui, indiferent de locul în care se
află în spaţiul cosmic sau pe corpurile cereşti ¤
¤statele poartă responsabilitatea internaţională pentru activităţile naţionale în cosmos, indiferent
dacă ele sunt desfăşurate de organe guvernamentale sau neguvernamentale ¤
¤Tema 10¤
¤Ce se înţelege prin principiul libertăţii de explorare şi folosire a cosmosului?¤
află în spaţiul cosmic sau pe corpurile cereşti ¤
¤Tema 10¤
¤Ce se înţelege prin principiul jurisdicţiei şi proprietăţii naţionale asupra obiectelor cosmice?¤
află în spaţiul cosmic sau pe corpurile cereşti¤
¤Tema 10¤
¤Ce se înţelege prin principiul responsabilităţii statelor pentru întreaga activitate spaţială?¤
află în spaţiul cosmic sau pe corpurile cereşti¤
¤Tema 10¤
¤Numiţi care sunt cele trei categorii de obligaţii cu privire la salvarea astronauţilor şi reîntoarcerea
lor la statul de lansare¤
¤obligaţia de informare a statului de lansare şi a secretarului general al ONU despre echipajul
aflat în pericol; obligaţia de salvare a astronauţilor; obligaţia de reîntoarcere a astronauţilor la
statul de lansare¤
¤obligaţia de informare a statului de lansare şi a secretarului general al OSCE despre echipajul aflat
în pericol; obligaţia de salvare a astronauţilor; obligaţia de reîntoarcere a astronauţilor la statul de
lansare¤
¤obligaţia de informare a statului de lansare şi a secretarului general al ONU despre echipajul aflat
în pericol; obligaţia de recuperare a obiectului spaţial; obligaţia de reîntoarcere a astronauţilor la
statul de lansare¤
în pericol; obligaţia de salvare a astronauţilor; obligaţia de restituire a obiectului spaţial¤
¤Tema 10¤
¤Numiţi care sunt cele trei categorii de obligaţii cu privire la recuperarea şi restituirea obiectelor
spaţiale sau a unor elemente ale lor ¤
¤obligaţia de informare a statului de lansare a obiectului spaţial şi a Secretarului General al ONU;
obligaţia de recuperare a obiectului spaţial; obligaţia de restituire a obiectului spaţial¤
¤obligaţia de informare a statului de lansare şi a secretarului general al OSCE despre echipajul aflat
în pericol; obligaţia de salvare a astronauţilor; obligaţia de reîntoarcere a astronauţilor la statul de
lansare¤
în pericol; obligaţia de recuperare a obiectului spaţial; obligaţia de reîntoarcere a astronauţilor la
statul de lansare¤
¤obligaţia de informare a statului de lansare şi a secretarului general al ONU despre echipajul
aflat în pericol; obligaţia de salvare a astronauţilor; obligaţia de reîntoarcere a astronauţilor la
statul de lansare¤
¤Tema 11¤
¤Primul document european în care se schiţează elemente ale unei protecţii juridice a persoanei
umane este:¤
¤Magna Carta Libertatum ¤
¤Habeas Corpus¤
¤Bill of Rights¤
¤Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului¤
¤Tema 11¤
¤Care dintre actele internaţionale a fost impus spre semnare regelui Ioan Fără de Ţară, în 1215, de
către nobilimea şi biserica engleză?¤
¤Magna Carta Libertatum¤
¤Habeas Corpus¤
¤Bill of Rights¤
¤Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului¤
¤Tema 11¤
¤Numiţi regulile de bază care guvernează domeniul drepturilor omului¤
¤universalitatea drepturilor omului; nediscriminarea în reglementarea lor şi mai ales în aplicarea
acestor drepturi; obligaţia statelor de a coopera între ele, în vederea promovării şi respectării
drepturilor omului; interdependenţa existentă între categorii de drepturi şi libertăţi fundamentale
ale omului¤
¤egaliatatea drepturilor omului; discriminării în reglementarea lor şi mai ales în aplicarea acestor
drepturi; obligaţia statelor de a coopera între ele, în vederea promovării şi respectării drepturilor
omului; interdependenţa existentă între categorii de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului¤
¤obligaţia statelor de a coopera între ele, în vederea promovării şi respectării drepturilor omului;
independenţa existentă între categorii de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului¤
¤regionalitatea drepturilor omului; nediscriminarea în reglementarea lor şi mai ales în aplicarea
acestor drepturi; obligaţia statelor de a coopera între ele, în vederea promovării şi respectării
drepturilor omului; interdependenţa existentă între categorii de drepturi şi libertăţi fundamentale
ale omului¤ ¤Tema 11¤
¤Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU la:¤
¤10 decembrie 1948¤
¤12 decembrie 1950¤
¤4 noiembrie 1950¤
¤26 iulie 1946¤
¤Tema 11¤
¤Declaraţia Universală a Drepturilor Omului consacră următoarele categorii de drepturi ¤
¤drepturi şi libertăţi elementare ale persoanei; drepturi civile şi politice; drepturi economice,
sociale şi culturale¤
¤drepturi naturale ale persoanei; drepturi civile şi politice; drepturi economice, sociale şi culturale¤
¤drepturi şi libertăţi elementare ale persoanei; drepturi civile şi penale; drepturi economice,
sociale şi culturale¤
¤drepturi şi libertăţi elementare ale persoanei; drepturi civile şi politice; drepturi economice,
sociale şi juridice¤
¤Tema 11¤
¤Numiţi drepturile şi libertăţile elementare ale persoanei prevăzute în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului: ¤
¤dreptul la egalitate în demnitate şi în drepturi, dreptul la viaţă, la libertate şi securitate, dreptul la
personalitate juridică, dreptul la egalitate în faţa legii ş.a. fiind interzise tortura, sclavia şi orice
pedepse “crude, inumane şi degradante¤
personalitate juridică, dreptul la cetăţenie, dreptul de a participa la conducerea societăţii¤
¤dreptul la cetăţenie, dreptul de a participa la conducerea societăţii, dreptul de a alege şi de a fi
ales, dreptul de azil, dreptul la căsătorie, dreptul la proprietate ş.a.¤
¤dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la educaţie şi învăţătură, dreptul fiecărui persoane la
securitate socială şi la un nivel de trai satisfăcător pentru ca şi familia sa¤
¤Tema 11¤
¤Numiţi drepturi civile şi politice prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului:¤
¤Tema 11¤
¤Numiţi drepturi economice, sociale şi culturale prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului:¤
¤Tema 11¤
¤Prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului:¤
¤nu sunt obligatorii deoarece ea nu este un tratat internaţional¤
¤sunt obligatorii deoarece ea este un tratat internaţional¤
¤sunt obligatorii deoarece ea este o rezoluţie Adunării Generale a ONU ce are forţă obligatorie¤
¤sunt obligatorii deoarece ea este o rezoluţie Adunării Generale a ONU cu caracter de
recomandare pentru state¤
¤Tema 11¤
¤Numiţi Pactele internaţionale privind drepturile omului:¤
¤Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice; Pactul internaţional privind drepturile
economice, sociale şi culturale; Protocolul adiţional privind drepturile civile şi politice¤
¤Pactul internaţional privind drepturile civile şi penale; Pactul internaţional privind drepturile
economice, sociale şi culturale; Protocolul adiţional privind drepturile civile şi politice;¤
¤Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice; Pactul internaţional privind drepturile
economice, sociale şi profesionale; Protocolul adiţional privind drepturile civile şi politice¤ ¤Pactul
internaţional privind drepturile civile şi politice; Pactul internaţional privind drepturile economice,
sociale şi culturale; Protocolul adiţional privind drepturile civile şi juridice¤ ¤Tema 11¤
¤O sentinţă capitală nu poate fi pronunţată pentru crimele:¤
¤comise de persoane sub vârsta de 18 ani şi nu poate fi executată împotriva unor femei gravide¤
¤comise de persoane sub vârsta de 20 ani şi nu poate fi executată împotriva unor femei gravide¤
¤grave şi nu poate fi executată împotriva minorilor¤
¤economice¤
¤Tema 11¤
¤Nu se consideră muncă forţată sau obligatorie următoarele activităţi:¤
¤orice muncă sau serviciu cerute în mod normal unui individ deţinut în virtutea unei decizii legale a
justiţiei sau eliberat condiţionat în urma unei asemenea decizii; serviciul militar; serviciul cerut în
caz de forţă majoră sau de sinistre care ameninţă viaţa sau bunăstarea comunităţii; orice muncă
sau serviciu care fac parte din obligaţiile cetăţeneşti normale¤
procuraturii sau eliberat condiţionat în urma unei asemenea decizii; serviciul militar; serviciul cerut
în caz de forţă majoră sau de sinistre care ameninţă viaţa sau bunăstarea comunităţii; orice muncă
sau serviciu care fac parte din obligaţiile cetăţeneşti normale¤
justiţiei sau eliberat condiţionat în urma unei asemenea decizii; serviciul militar; serviciul cerut în
caz de forţă majoră sau de sinistre care ameninţă viaţa sau bunăstarea comunităţii; orice muncă
sau serviciu care nu fac parte din obligaţiile cetăţeneşti normale¤
¤munca în folosul comunităţii ca pedeapsă administrativă aplicată de organul de urmărire penală¤
¤Tema 11¤
¤Potrivit Cartei ONU competenţa în materia drepturilor omului au următoarele organe:¤
¤Adunarea Generală a ONU; Consiliul Economie şi Social;¤
¤Adunarea Generală a ONU;Comisia privind condiţia femeii¤
¤Adunarea Generală a ONU;Comisia Drepturilor Omului¤
¤Consiliul Economie şi Social; Comisia Drepturilor Omului ¤
¤Tema 11¤
¤În 1946 ECOSOC a creat următoarele comisii:¤
¤Comisia pentru condiţia femeii şi Comisia Drepturilor omului¤
¤Comisia pentru condiţia femeii şi Comisia pentru condiţia refugiaţilor¤
¤Comisia Drepturilor omului şi subcomisia de luptă împotriva măsurilor discriminării şi protecţia
minorităţilor¤
¤Comisia Drepturilor omului şi Comisia pentru condiţia refugiaţilor¤
¤Tema 11¤
¤Cîte sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului sunt cunoscute în prezent:¤
¤3¤
¤4¤
¤2¤
¤1¤
¤Tema 11¤
¤Sistemul european de protecţie a drepturilor omului funcţionează în baza cărui document
internaţional:¤
¤Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţile fundamentale¤
¤Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice¤
¤Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale¤
¤Carta ONU¤
¤Tema 11¤
¤Din cîţi judecători este compusă din Curtea Europeană a drepturilor omului?¤
¤dintr-un număr de judecători egal cu cel al părţilor contractante¤
¤42¤
¤dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor europene¤
¤48¤
¤Tema 11¤
¤Ce organ alege judecătorii la Curtea Europeană a drepturilor omului?¤
¤Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei¤
¤Curtea Internaţională de Justiţie¤
¤Comitetul Miniştrilor a Consiliului Europei¤
¤Adunarea Generală a ONU¤
¤Tema 11¤
¤Curtea Europeană a drepturilor omului are competenţa de:¤
¤a aplica şi interpreta dispoziţiile prevăzute de Convenţie şi Protocoalele sale adiţionale; a primi
sesizări din partea uni stat contractant cu privire la orice pretinse încălcări ale prevederilor
Convenţiei şi Protocoalelor sale adiţionale de către o altă parte-contractantă; să fie sesizată printr-
o cerere de orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari
care se pretinde victimă a unei încălcări de către una dintre părţile contractante a drepturilor
recunoscute de Convenţie şi de Protocoalele sale¤
¤a aplica şi interpreta dispoziţiile prevăzute de constituţiile statelor; a primi sesizări din partea uni
stat contractant cu privire la orice pretinse încălcări ale prevederilor Convenţiei şi Protocoalelor
sale adiţionale de către o altă parte-contractantă; să fie sesizată printr-o cerere de orice persoană
fizică, organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretinde victimă a
unei încălcări de către una dintre părţile contractante a drepturilor recunoscute de Convenţie şi de
Protocoalele sale ¤
sesizări din partea uni stat contractant cu privire la orice diferend dintre ele; să fie sesizată printr-o
cerere de orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care
se pretinde victimă a unei încălcări de către una dintre părţile contractante a drepturilor
recunoscute de Convenţie şi de Protocoalele sale¤
sesizări din partea uni stat contractant cu privire la orice pretinse încălcări ale prevederilor
Convenţiei şi Protocoalelor sale adiţionale de către o altă parte-contractantă; să fie sesizată printr-
o cerere de orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari
care se pretinde victimă a unei infracţiuni sau contravenţii administrative¤
¤Tema 11¤
¤Pentru ca cererea la Curtea Europeană a drepturilor omului să fie admisibilă, ea trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:¤
¤să fie epuizate căile de recurs interne; să fie sesizată Curtea în termen de 6 luni de la data deciziei
interne definitive; să nu fie anonimă; să nu fie supusă unei alte instanţe internaţionale de anchetă
sau de reglementare; să nu fie incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau ale Protocoalelor sale¤
¤să nu fie epuizate căile de recurs interne; să fie sesizată Curtea în termen de 6 luni de la data
deciziei interne definitive; să nu fie anonimă; să nu fie supusă unei alte instanţe internaţionale de
anchetă sau de reglementare; să nu fie incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau ale
Protocoalelor sale¤
¤să fie epuizate căile de recurs interne; să fie sesizată Curtea în termen de 12 luni de la data
deciziei interne definitive; să nu fie anonimă; să nu fie supusă unei alte instanţe internaţionale de
anchetă sau de reglementare; să nu fie incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau ale
Protocoalelor sale¤ ¤să fie epuizate căile de recurs interne; să fie sesizată Curtea în termen de 6
luni de la data deciziei interne definitive; să fie anonimă; să nu fie supusă unei alte instanţe
internaţionale de anchetă sau de reglementare; să nu fie incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei
sau ale Protocoalelor sale¤ ¤Tema 12¤
¤Numiţi toate subiectele răspunderii internaţionale¤
¤statele, organizaţiile internaţionale, naţiunile şi popoarele, persoanele fizice în calitatea lor de
organe ale statului, funcţionarii organizaţiilor internaţionale, împuterniciţii statelor în diverse
situaţii oficiale¤
¤statele, organizaţiile nonguvernamentale, naţiunile şi popoarele, persoanele fizice în calitatea lor
de organe ale statului, funcţionarii organizaţiilor internaţionale, împuterniciţii statelor în diverse
situaţii oficiale¤
¤statele, naţiunile şi popoarele, persoanele fizice în calitatea lor de organe ale statului, funcţionarii
organizaţiilor internaţionale, împuterniciţii statelor în diverse situaţii oficiale, persoanele
particulare¤
¤statele, organizaţiile internaţionale, naţiunile şi popoarele, persoanele fizice particulare¤
¤Tema 12¤
¤Pe ce argument se bazează teoria civilistă cu privire la fundamentul răspunderii internaţionale?¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle culpa (vinovăţia)¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle faptul internaţional ilicit ¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle intenţia ¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle dreptul internaţional¤
¤Tema 12¤
¤Pe ce argument se bazează concepţia modernă cu privire la fundamentul răspunderii
internaţionale?¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle faptul internaţional ilicit ¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle intenţia ¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle dreptul internaţional¤
¤la baza răspunderii statelor ar trebui să se afle culpa (vinovăţia)¤
¤Tema 12¤
¤Elementele unui fapt ilicit sunt:¤
¤Existenţa unei obligaţii a statului în conformitate cu dreptul internaţional; un comportament al
statului respectiv, constând într-o acţiune sau o omisiune, care constituie o încălcare a obligaţiei
respective¤
¤Existenţa unui drept a statului în conformitate cu dreptul internaţional; un comportament al
statului respectiv, constând într-o acţiune sau o omisiune, care constituie o încălcare a obligaţiei
respective¤ ¤Existenţa unei obligaţii a statului în conformitate cu dreptul internaţional privat; un
comportament al statului respectiv, constând într-o acţiune sau o omisiune, care constituie o
încălcare a obligaţiei respective¤
¤Existenţa unei obligaţii a statului în conformitate cu dreptul internaţional; un comportament al
statului respectiv, constând într-o acţiune sau o omisiune, care constituie o îndeplinire a obligaţiei
respective¤
¤Tema 12¤
¤Pentru ca faptul să fie ilicit, la data producerii lui, obligaţia internaţională trebuie să fie:¤
¤în vigoare¤
¤posibilă¤
¤licită¤
¤prejudiciabilă¤
¤Tema 12¤
¤un comportament al statului nu poate fi considerat ilicit dacă:¤
¤în momentul producerii faptului obligaţia nu a luat naştere pentru statul respectiv sau
valabilitatea ei a încetat¤
¤statul respectă prevederile Cartei ONU¤
¤statul a acţionat în conformitate cu legile sale interne¤
¤statul a acţionat fără culpă¤
¤Tema 12¤
¤Numiţi documentul internaţional în care a fost definită noţiunea de crimă internaţională:¤
¤Proiectul de articole privind răspunderea internaţională ale statelor elaborat de Comisia de Drept
Internaţional¤
¤Carta ONU¤
¤Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa¤
¤Liga Naţiunilor¤
¤Tema 12¤
¤Care este definiţia dată crimei internaţionale dată de Comisia de Drept Internaţional¤ ¤faptul
internaţional ilicit care rezultă dintr-o încălcare de către un stat a unei obligaţii internaţionale atât
de esenţială pentru ocrotirea intereselor fundamentale ale comunităţii internaţionale încât
încălcarea acesteia este recunoscută o crimă de către această societate în ansamblul său¤
¤faptul ilicit de drept intern care rezultă dintr-o încălcare de către un stat a unei obligaţii
internaţionale atât de esenţială pentru ocrotirea intereselor fundamentale ale comunităţii
internaţionale încât încălcarea acesteia este recunoscută o crimă de către această societate în
ansamblul său¤
¤faptul internaţional licit care rezultă dintr-o încălcare de către un stat a unei obligaţii
internaţionale atât de esenţială pentru ocrotirea intereselor fundamentale ale comunităţii
internaţionale încât încălcarea acesteia este recunoscută o crimă de către această societate în
ansamblul său¤
¤faptul internaţional ilicit care rezultă dintr-o încălcare de către un stat a unei obligaţii de drept
intern atât de esenţială pentru ocrotirea intereselor fundamentale ale comunităţii internaţionale
încât încălcarea acesteia este recunoscută o crimă de către această societate în ansamblul său¤
¤Tema 12¤
¤Proiectul de articole privind răspunderea internaţională ale statelor elaborat de Comisia de Drept
Internaţional prevede că o crimă internaţională poate rezulta dintr-o încălcare gravă:¤
¤a) a unei obligaţii internaţionale de importanţă esenţială pentru menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale, precum este aceea care interzice agresiunea; b) a unei obligaţii internaţionale de
importanţă esenţială pentru protecţia dreptului popoarelor de a dispune de ele însele, precum
obligaţia de a interzice stabilirea sau menţinerea cu forţa a unei dominaţii coloniale; c) a unei
încălcări grave şi pe scară largă a unei obligaţii internaţionale ca cea interzicând sclavia şi
genocidul; d) a unei încălcări grave a unei obligaţii internaţionale de importanţă esenţială pentru
protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, ca cele interzicând poluarea masivă a atmosferei sau
mărilor¤
internaţionale, precum este aceea care nu interzice agresiunea; b) a unei obligaţii internaţionale
de importanţă esenţială pentru protecţia dreptului popoarelor de a dispune de ele însele, precum
mărilor¤
importanţă esenţială pentru protecţia dreptului popoarelor de a nu dispune de ele însele, precum
mărilor¤
importanţă esenţială pentru protecţia dreptului popoarelor de a dispune de ele însele, precum
obligaţia de a interzice stabilirea sau menţinerea cu forţa a unei dominaţii coloniale; a unei
genocidul; d) a respectării unei obligaţii internaţionale de importanţă esenţială pentru protecţia şi
păstrarea mediului înconjurător, ca cele interzicând poluarea masivă a atmosferei sau mărilor¤
¤Tema 12¤
¤Distincţia dintre crime şi delicte internaţionale constă în faptul că:¤
¤În cazul crimelor internaţionale, încălcarea obligaţiilor autorizează şi alte subiecte decât statul
lezat să invoce răspunderea, în timp ce, în cazul delictelor internaţionale, numai statul lezat direct
are dreptul de a invoca răspunderea statului autor al faptului ilicit¤
¤În cazul crimelor internaţionale numai statul lezat direct are dreptul de a invoca răspunderea
statului autor al faptului ilicit, în timp ce, în cazul delictelor internaţionale încălcarea obligaţiilor
autorizează şi alte subiecte decât statul lezat să invoce răspunderea¤
¤În cazul crimelor internaţionale, încălcarea obligaţiilor nu autorizează şi alte subiecte decât statul
lezat să invoce răspunderea, în timp ce, în cazul delictelor internaţionale, numai statul lezat direct
are dreptul de a invoca răspunderea statului autor al faptului ilicit¤
¤crimele internaţionale sunt prevăzute de convenţii internaţionale multilaterale, iar în cazul
delictelor internaţionale acestea sunt prevăzute de tratate bilaterale dintre state¤
¤Tema 12¤
¤Numiţi toate împrejurările care exclud caracterul ilicit al faptului:¤
¤consimţământul victimei, legitima apărare, contramăsurile sau represaliile, forţa majoră, cazul
fortuit, starea de primejdie şi starea de necesitate¤
¤legitima apărare, forţa divină, cazul fortuit, starea de primejdie şi starea de necesitate¤
¤opunerea victimei, legitima apărare, contramăsurile sau represaliile, starea de primejdie şi starea
de necesitate¤
¤consimţământul victimei, legitima apărare, contramăsurile sau represaliile, forţa majoră, cazul
fortificat, starea de primejdie şi starea de necesitate ¤
¤Tema 12¤
¤Spre a fi valabil consimţământul statului (ca împrejurare ce exclude caracterul ilicit al faptului), se
cer întrunite următoarele condiţii¤
¤să fie exprimat valabil din punct de vedere al dreptului internaţional, adică să exprime voinţa
neviciată a statului care îl acordă; să fie dat înaintea comiterii faptului; să fie exprimat în mod clar
şi expres;să nu privească încălcarea unei norme de jus cogens; faptul să fie comis în cadrul şi
limitele stabilite de consimţământ¤
¤să fie exprimat valabil din punct de vedere al dreptului internaţional, adică să exprime voinţa
neviciată a statului care îl acordă; să fie dat după comiterii faptului;să fie exprimat în mod clar şi
expres;să nu privească încălcarea unei norme de jus cogens; faptul să fie comis în cadrul şi limitele
stabilite de consimţământ¤
¤să exprime voinţa viciată a statului care îl acordă; să fie dat înaintea comiterii faptului;să fie
exprimat în mod clar şi expres;să nu privească încălcarea unei norme de jus cogens; faptul să fie
comis în cadrul şi limitele stabilite de consimţământ¤
¤să fie exprimat în mod clar şi tacit; să privească încălcarea unei norme de jus cogens; faptul să fie
comis în cadrul şi limitele stabilite de consimţământ; să fie exprimat valabil din punct de vedere al
dreptului internaţional, adică să exprime voinţa neviciată a statului care îl acordă;să fie dat
înaintea comiterii faptului;¤ ¤Tema 12¤
¤Ce sunt „măsurile luate de un stat împotriva faptei ilicite a altui stat” (contramăsurile sau
represaliile) ca împrejurare care exclude caracterul ilicit al faptului?¤
¤măsuri care nu sunt ilicite, chiar dacă sunt contrare unor obligaţii internaţionale ale statului,
deoarece ele sunt măsuri de răspundere, considerate legitime de dreptul internaţional public¤
¤măsuri care nu sunt licite, chiar dacă sunt contrare unor obligaţii internaţionale ale statului,
deoarece ele sunt măsuri de răspundere, considerate nelegitime de dreptul internaţional public¤
¤măsuri care nu sunt ilicite, chiar dacă sunt conforme cu obligaţiile internaţionale ale statului,
deoarece ele sunt măsuri de răspundere, considerate nelegitime de dreptul internaţional public¤
¤măsuri care nu sunt ilicite, chiar dacă sunt contrare unor obligaţii internaţionale ale statului,
deoarece ele sunt măsuri de răspundere, considerate legitime de dreptul internaţional privat¤
¤Tema 12¤
¤Legitima apărare ca împrejurare care exclude caracterul ilicit al faptului înseamnă:¤ ¤dreptul unui
stat care a fost atacat, în mod efectiv de un alt stat să răspundă cu forţele sale armate agresiunii.
Ea se bazează pe dreptul fundamental al statelor, la autoapărare, consacrat de Carta ONU. (art.
51)¤
¤dreptul unui stat care a fost atacat, în mod efectiv de un alt stat să ceară ajutor armat de la alte
state pentru a răspunde agresiunii. Ea se bazează pe dreptul fundamental al statelor, la
autoapărare, consacrat de Carta ONU (art. 51)¤
¤dreptul unei persoane care a fost atacată, în mod efectiv de o altă persoană să răspundă
agresiunii printr-un act de agresiune similar. Ea se bazează pe dreptul fundamental al persoanei la
autoapărare, consacrat de Carta ONU. (art. 51)¤
¤săvârşeşirea unei faptei pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat
împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public¤
¤Tema 12¤
¤Forţa majoră ca împrejurare care exclude caracterul ilicit al faptului reprezintă:¤
¤acţiuni neconforme cu obligaţiile internaţionale ale unui stat, determinate însă de intervenţia
unor evenimente neprevăzute, care scapă controlului acestui stat¤
¤acţiuni conforme cu obligaţiile internaţionale ale unui stat, determinate de intervenţia unor
evenimente neprevăzute, care scapă controlului acestui stat¤
unor fapte ale acestui stat¤
¤acţiuni neconforme cu obligaţiile interne ale unui stat, determinate însă de intervenţia unor
evenimente neprevăzute, care scapă controlului acestui stat¤
¤Tema 12¤
¤Forţa majoră anulează caracterul ilicit al conduitei statului, numai cu împlinirea următoarelor
condiţii:¤
¤1.Evenimentul să fie imprevizibil şi irezistibil; 2. Evenimentul să pună statul în imposibilitatea
materială de a se putea conforma unei obligaţii internaţionale, sau să creeze statului
imposibilitatea de a-şi da seama că comportamentul său nu este conform cu obligaţia
internaţională ce îi revine; 3.
Statul care invocă forţa majoră să nu fi contribuit la producerea evenimentului respectiv.¤
¤1.Evenimentul să fie previzibil şi irezistibil; 2. Evenimentul să pună statul în imposibilitatea
internaţională ce îi revine; 3. Statul care invocă forţa majoră să nu fi contribuit la producerea
evenimentului respectiv.¤
¤1.Evenimentul să fie imprevizibil şi irezistibil; 2. Evenimentul să pună statul în posibilitatea
evenimentului respectiv.¤
internaţională ce îi revine; 3. Statul care invocă forţa majoră să fi contribuit la producerea
evenimentului respectiv.¤ ¤Tema 12¤
¤Starea de primejdie ca împrejurare care exclude caracterul ilicit al faptului reprezintă:¤
¤situaţia în care un stat decide în mod deliberat încălcarea unei obligaţii internaţionale, în faţa unei
primejdii care ameninţă interesele majore ale cetăţenilor săi¤
¤dreptul unui stat care a fost atacat, în mod efectiv de un alt stat să răspundă cu forţele sale
armate agresiunii. Ea se bazează pe dreptul fundamental al statelor, la autoapărare, consacrat de
Carta ONU. (art. 51)¤
¤situaţia în care un stat încălcă o obligaţie internaţională, în cazul cînd este atacat de forţele
armate ale altui stat¤
¤Tema 12¤
¤Pentru invocarea stării de primejdie ca temei de exonerare de răspundere internaţională se cer
întrunite următoarele condiţii:¤
¤1.Să aibă un caracter extrem; 2. Să nu fi existat o altă posibilitate; 3. Autorul să nu fi contribuit la
ivirea stării de necesitate¤
internaţională ce îi revine; 3. Statul care invocă starea de necesitate să nu fi contribuit la
producerea evenimentului respectiv¤ ¤1.Evenimentul să fie previzibil şi rezistibil; 2. Evenimentul să
pună statul în imposibilitatea materială de a se putea conforma unei obligaţii internaţionale, sau să
creeze statului imposibilitatea de a-şi da seama că comportamentul său nu este conform cu
obligaţia internaţională ce îi revine; 3. Statul care invocă starea de necesitate să nu fi contribuit la
producerea evenimentului respectiv¤ ¤Tema 12¤
¤Starea de necesitate ca împrejurare care exclude caracterul ilicit al faptului reprezintă ¤
¤situaţia deosebită în care se află un stat în ce priveşte salvarea intereselor sale fundamentale cum
sunt existenţa sau funcţionarea statului, forma de guvernământ, ameninţate de un pericol grav¤
¤situaţia în care un stat decide în mod deliberat încălcarea unei obligaţii internaţionale, în faţa
unei primejdii care ameninţă interesele majore ale cetăţenilor săi¤
¤dreptul unui stat care a fost atacat, în mod efectiv de un alt stat să răspundă cu forţele sale
armate agresiunii. Ea se bazează pe dreptul fundamental al statelor, la autoapărare, consacrat de
Carta ONU. (art. 51)¤
¤Tema 12¤
¤Pentru invocarea stării de necesitate trebuie îndeplinite următoarele condiţii:¤
¤1.Norma încălcată să nu fie de jus cogens; 2. Să nu fie puse în pericol interesele vitale ale altui
stat; 3. Obligaţia internaţională încălcată să nu fi fost expres exclusă, prin clauzele unui tratat între
cele două state, de la posibilitatea de a fi invocată ca stare de necesitate¤
evenimentului respectiv¤
¤1.Să fie exprimat valabil din punct de vedere al dreptului internaţional, adică să exprime voinţa
neviciată a statului care îl acordă; 2.Să fie dat înaintea comiterii faptului; 3. Să fie exprimat în mod
clar şi expres; 4. Să nu privească încălcarea unei norme de jus cogens; 5.Faptul să fie comis în
cadrul şi limitele stabilite de consimţământ¤
¤Tema 12¤
¤Cînd un stat răspunde pe plan internaţional pentru faptele unei persoane sau unui grup de
persoane particulare?¤
¤Atunci când o persoană sau un grup de persoane acţionează pe baza unei însărcinări primite de la
un stat (pe seama statului)¤
¤Atunci când o persoană sau un grup de persoane nu acţionează pe baza unei însărcinări primite
de la un stat (pe seama statului)¤
¤Statul nu răspunde pe plan internaţional pentru faptele unei persoane sau unui grup de persoane
¤ ¤Statul răspunde pe plan internaţional pentru faptele unei persoane sau unui grup de persoane
numai în cazuri excepţionale¤
¤Tema 12¤
¤Are sau nu statul obligaţia de a răspunde pentru acţiunile unor persoane fizice sau juridice
particulare, sau grupuri de persoane particulare care nu sunt săvârşite pe seama statului¤ ¤în
general nu¤
¤da în toate cazurile¤
¤da, în afară de unele cazuri ¤
¤şi da şi nu¤
¤Tema 12¤
¤Cum răspunde statul pentru prejudiciile aduse unor străini pe teritoriul său, în caz de război civil
în cazul în care insurecţia eşuează?¤
¤Statul este responsabil pentru actele agenţilor săi, dar nu şi pentru actele insurgenţilor¤
¤Statul răspunde pentru toate actele comise în timpul evenimentelor, inclusiv şi cele ale
guvernului înlăturat de la putere¤
¤Statul nu este responsabil pentru actele agenţilor săi¤
¤Statul este responsabil pentru actele insurgenţilor¤
¤Tema 12¤
¤Cum răspunde statul pentru prejudiciile aduse unor străini pe teritoriul său, în caz de război civil
în cazul în care insurecţia este victorioasă?¤
¤Guvernul nou instaurat răspunde pentru toate actele comise în timpul evenimentelor, inclusiv şi
cele ale guvernului înlăturat de la putere¤
¤Guvernul nou instaurat nu este responsabil pentru actele agenţilor săi¤
¤Guvernul nou instaurat este responsabil pentru actele insurgenţilor¤
¤Guvernul nou instaurat este responsabil pentru actele insurgenţilor, dar nu şi pentru actele
agenţilor fostului guvern¤
¤Tema 12¤
¤Prejudiciul ca un element al răspunderii internaţionale este luat în considerare cu îndeplinirea
următoarelor condiţii:¤
¤1. să existe un raport de cauzalitate între prejudiciu şi conduita ilicită; 2. prejudiciul să fie
individualizat, să afecteze un subiect de drept internaţional determinat¤
¤1. să nu existe un raport de cauzalitate între prejudiciu şi conduita ilicită; 2. prejudiciul să fie
¤1. să existe un raport de cauzalitate între prejudiciu şi conduita ilicită; 2. prejudiciul să fie
individualizat, să afecteze un subiect de drept intern determinat¤
¤1. să existe un raport de cauzalitate între prejudiciu şi conduita licită; 2. prejudiciul să fie
¤Tema 12¤
¤În ce caz dreptul de a invoca răspunderea internaţională aparţine oricărui stat membru al
comunităţii internaţionale¤
¤în cazul încălcărilor grave ale dreptului internaţional, calificate drept crime internaţionale¤
¤în toate cazurile¤
¤în cazul cînd se încalcă un principiu fundamenatl al dreptului internaţional¤
¤în cazul cînd se produce o agresiune armată faţă de un stat suveran¤
¤Tema 12¤
¤Există mai multe categorii de prejudicii:¤
¤prejudiciul material; prejudiciul moral; prejudiciul direct; prejudiciul indirect¤
¤prejudiciul material; prejudiciul moral; prejudiciul concret; prejudiciul indirect ¤
¤prejudiciul substanţial; prejudiciul moral; prejudiciul direct; prejudiciul indirect ¤
¤prejudiciul material; prejudiciul moral; prejudiciul direct; prejudiciul financiar¤ ¤Tema
12¤
¤În ce constă prejudiciul material?¤
¤prejudiciul material afectează bunurile şi activităţile economice ale statului victimă, putând deci
face obiectul unei reparaţii în natură sau prin echivalent pecuniar¤
¤prejudiciul material este prejudiciul prin care se aduce atingere onoarei şi demnităţii unui stat,
suveranităţii sale ¤
¤Prejudiciul material este atunci când se aduce atingere unui stat determinat sau când se
afectează un organ sau agent al statului¤
¤Prejudiciul material este atunci când victima nu este statul sau unul din organele sau agenţii săi, ci
persoane fizice sau juridice de drept intern ¤
¤Tema 12¤
¤În ce constă prejudiciul moral?¤
¤prejudiciul moral este prejudiciul prin care se aduce atingere onoarei şi demnităţii unui stat,
suveranităţii sale¤
¤Prejudiciul moral este atunci când se aduce atingere unui stat determinat sau când se afectează
un organ sau agent al statului¤
¤Prejudiciul moral este atunci când victima nu este statul sau unul din organele sau agenţii săi, ci
¤prejudiciul moral afectează bunurile şi activităţile economice ale statului victimă, putând deci face
obiectul unei reparaţii în natură sau prin echivalent pecuniar¤
¤Tema 12¤
¤În ce constă prejudiciul direct?¤
¤Prejudiciul direct este atunci când se aduce atingere unui stat determinat sau când se afectează
¤Prejudiciul direct este atunci când victima nu este statul sau unul din organele sau agenţii săi, ci
¤prejudiciul direct afectează bunurile şi activităţile economice ale statului victimă, putând deci face
obiectul unei reparaţii în natură sau prin echivalent pecuniar¤
¤prejudiciul direct este prejudiciul prin care se aduce atingere onoarei şi demnităţii unui stat,
¤Tema 12¤
¤În ce constă prejudiciul indirect?¤
¤Prejudiciul indirect este atunci când victima nu este statul sau unul din organele sau agenţii săi, ci
¤prejudiciul indirect afectează bunurile şi activităţile economice ale statului victimă, putând deci
face obiectul unei reparaţii în natură sau prin echivalent pecuniar¤
¤prejudiciul indirect este prejudiciul prin care se aduce atingere onoarei şi demnităţii unui stat,
¤Prejudiciul indirect este atunci când se aduce atingere unui stat determinat sau când se afectează
¤Tema 12¤
¤Un stat poate invoca, în numele protecţiei diplomatice, răspunderea internaţională a altui stat,
numai cu îndeplinirea, cumulativ, a următoarelor condiţii:¤
¤a) statul “protector” este ţinut să facă dovada că acţiunile sau omisiunile celuilalt stat, care au
prejudiciat interesele persoanei particulare, reprezintă şi o încălcare a unei norme de drept
internaţional; b) protecţia diplomatică se poate exercita numai în favoarea propriilor cetăţeni sau a
unor persoane juridice înscrise în ordinea sa internă; c) subiectul de drept intern poate cere
protecţia statului său numai după ce face dovada că a epuizat toate căile de recurs interne ale
statului de la care solicită reparaţia; d) prejudiciul invocat de un subiect de drept intern să nu fie
rezultatul
conduitei ilicite sau culpabile a statului naţional de la care cere protecţie;¤
prejudiciat interesele persoanei particulare, reprezintă şi o încălcare a unei norme de drept intern;
b) protecţia diplomatică se poate exercita numai în favoarea propriilor cetăţeni sau a unor
persoane juridice înscrise în ordinea sa internă; c) subiectul de drept intern poate cere protecţia
statului său numai după ce face dovada că a epuizat toate căile de recurs interne ale statului de la
care solicită reparaţia; d) prejudiciul invocat de un subiect de drept intern să nu fie rezultatul
conduitei ilicite sau culpabile a statului naţional de la care cere protecţie;¤
internaţional; b) protecţia diplomatică se poate exercita numai în favoarea propriilor cetăţeni sau a
statului de la care solicită reparaţia; d) prejudiciul invocat de un subiect de drept intern să fie
rezultatul conduitei ilicite sau culpabile a statului naţional de la care cere protecţie;¤
internaţional; b) protecţia consulară se poate exercita numai în favoarea propriilor cetăţeni sau a
statului de la care solicită reparaţia; d) prejudiciul invocat de un subiect de drept intern să nu fie
rezultatul conduitei ilicite sau culpabile a statului naţional de la care cere protecţie;¤
¤Tema 12¤
¤Există două forme de răspundere internaţională a statelor:¤
¤politică şi materială¤
¤politică şi morală¤
¤materială şi morală¤
¤directă şi indirectă¤
¤Tema 12¤
¤Răspunderea politică intervine atunci când:¤
¤prin fapta ilicită au fost violate obligaţii internaţionale erga omnes, principii şi norme de jus
cogens, valori deosebite ale relaţiilor internaţionale, pacea, securitatea, suveranitatea statelor etc.,
sau când au fost lezate onoarea şi personalitatea statelor¤
¤prin fapta ilicită de violare a unei obligaţii internaţionale, s-a produs un prejudiciu material.¤
¤prin fapta ilicită nu au fost violate obligaţii internaţionale erga omnes, ci numai principii şi norme
de jus cogens, valori deosebite ale relaţiilor internaţionale, pacea, securitatea, suveranitatea
statelor etc., sau când au fost lezate onoarea şi personalitatea statelor¤
¤se aduce atingere unui stat determinat sau când se afectează un organ sau agent al statului¤
¤Tema 12¤
¤Răspunderea materială intervine atunci când:¤
¤prin fapta ilicită de violare a unei obligaţii internaţionale, s-a produs un prejudiciu material¤
¤prin fapta ilicită nu au fost violate obligaţii internaţionale erga omnes, ci numai principii şi norme
de jus cogens, valori deosebite ale relaţiilor internaţionale, pacea, securitatea, suveranitatea
statelor etc., sau când au fost lezate onoarea şi personalitatea statelor¤
¤se aduce atingere unui stat determinat sau când se afectează un organ sau agent al statului¤
¤prin fapta ilicită au fost violate obligaţii internaţionale erga omnes, principii şi norme de jus
cogens, valori deosebite ale relaţiilor internaţionale, pacea, securitatea, suveranitatea statelor etc.,
sau când au fost lezate onoarea şi personalitatea statelor¤
¤Tema 12¤
¤Care sunt sancţiunile în cadrul răspunderii politice a unui stat:?¤
¤retorsiunile, represaliile, ruperea relaţiilor diplomatice, excluderea dintr-o
organizaţie internaţională, până la măsuri colective prevăzute de la Cartea ONU în capitolul VII¤
¤Restituirea în natură (restitutio in integrum), represaliile, ruperea relaţiilor economice, excluderea
dintr-o organizaţie internaţională, până la măsuri colective prevăzute de la Cartea ONU în capitolul
VII¤
¤Restituirea în natură (restitutio in integrum) adică restabilirea, atunci când este posibil, a situaţiei
anterioare producerii faptului ilicit, retorsiunile, până la măsuri colective prevăzute de la Cartea
ONU în capitolul VII ¤
¤Repararea prin echivalent (substitutio) care trebuie să includă atât pierderea efectiv suferită, cât
şi câştigul nerealizat. ¤ ¤Tema 12¤
¤După capitularea necondiţionată a Germaniei în al doilea război mondial, care au fost cele patru
puteri, ce au preluat temporar puterea supremă, au efectuat dezarmarea şi demilitarizarea
Germanie?¤
¤URSS, SUA, Anglia şi Franţa¤
¤URSS, SUA, Italia şi Franţa¤
¤URSS, SUA, Anglia şi Germania¤
¤URSS, SUA, Franţa şi Spania¤
¤Tema 12¤
¤Repararea prejudiciului în cadrul răspunderii materiale se poate realiza printr-una din
următoarele forme:¤
¤Restituirea în natură (restitutio in integrum) şi repararea prin echivalent (substitutio)¤
¤Restituirea în natură (restitutio in integrum) şi restituirea completă¤
¤repararea prin echivalent (substitutio)şi repararea directă ¤
¤restituirea completă şi repararea directă¤
¤Tema 12¤
¤Ce se înşelege prin restituirea în natură (restitutio in integrum) în cadrul răspunderii materiale a
statelor?¤
¤restabilirea, atunci când este posibil, a situaţiei anterioare producerii faptului ilicit (reconstrucţia
localului ambasadei distrus de insurgenţi, eliberarea unei persoane reţinute arbitrar). ¤
¤este forma de reparare aplicată prejudiciilor materiale, dar şi celor morale, în cazurile în care
acestea din urmă nu pot fi reparate printr-o altă modalitate. ¤
¤restabilirea, atunci când este posibil, a situaţiei anterioare violării unei obligaţii internaţionale
erga omnes, principii şi norme de jus cogens, valori deosebite ale relaţiilor internaţionale, pacea,
securitatea, suveranitatea statelor etc., sau când au fost lezate onoarea şi personalitatea statelor¤
¤restabilirea, atunci când este posibil, a situaţiei posterioare producerii faptului ilicit (reconstrucţia
localului ambasadei distrus de insurgenţi, eliberarea unei persoane reţinute arbitrar). ¤ ¤Tema 12¤
¤Ce se înşelege prin repararea prin echivalent (substitutio) în cadrul răspunderii materiale a
statelor?¤
¤este forma de reparare aplicată prejudiciilor materiale, dar şi celor morale, în cazurile în care
acestea din urmă nu pot fi reparate printr-o altă modalitate. ¤
¤restabilirea, atunci când este posibil, a situaţiei anterioare violării unei obligaţii internaţionale
erga omnes, principii şi norme de jus cogens, valori deosebite ale relaţiilor internaţionale, pacea,
securitatea, suveranitatea statelor etc., sau când au fost lezate onoarea şi personalitatea statelor¤
¤restabilirea, atunci când este posibil, a situaţiei posterioare producerii faptului ilicit (reconstrucţia
¤restabilirea, atunci când este posibil, a situaţiei anterioare producerii faptului ilicit (reconstrucţia
¤Tema 13¤
¤Pentru a putea vorbi de un diferend internaţional trebuie să existe cel puţin 2 elemente: ¤
¤a) o pretenţie din partea unui stat cu un alt stat să acţioneze sau să nu acţioneze într-un mod,
pretenţie respinsă de celălalt stat; b) întemeierea acestei pretenţii pe o normă de drept
internaţional sau pe un drept al statului care formulează pretenţia, bazat pe dreptul internaţional¤
pretenţie acceptată de celălalt stat; b) întemeierea acestei pretenţii pe o normă de drept
internaţional sau pe un drept al statului care formulează pretenţia, bazat pe dreptul internaţional¤
pretenţie respinsă de celălalt stat; b) întemeierea acestei pretenţii pe o normă de drept intern sau
pe un drept al statului care formulează pretenţia, bazat pe constituţia sa¤
¤a) o pretenţie din partea unui stat faşă de alt stat care este membru la OSCE; b) ¤întemeierea
acestei pretenţii pe o normă a Convenţiei privind Securitatea şi Cooperarea în Europa¤ ¤Tema 13¤
¤Care este principiul fundamental al dreptului internaţional care reglementează materia
diferendelor internaşionale?¤
¤Principiul reglementării paşnice a diferendelor internaţionale¤
¤Principiul reglementării prin orice mijloace a diferendelor internaţionale ¤
¤Principiul nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale¤
¤principiul cooperării internaţionale¤
¤Tema 13¤
¤mijloacele paşnice pot fi împărţite în următoarele categorii¤
¤mijloace fără caracter jurisdicţional şi mijloace cu caracter jurisdicţional¤
¤mijloace fără caracter jurisdicţional şi negocierile¤
¤mijloace cu caracter jurisdicţional şi arbitrajul internaţional¤
¤negocierile, ancheta, medierea,bunele oficii, ancheta¤
¤Tema 13¤
¤Numiţi care sunt mijloacele de soluţionare a diferendelor internaţionale fără caracter
jurisdicţional:¤
¤negocierile, ancheta, medierea, bunele oficii, ancheta¤
¤arbitrajul internaţional, negocierile, ancheta, medierea¤
¤jurisdicţia internaţională, medierea, bunele oficii, ancheta¤
¤arbitrajul internaţional şi jurisdicţia internaţională¤
¤Tema 13¤
¤Numiţi care sunt mijloacele de soluţionare a diferendelor internaţionale cu caracter jurisdicţional:
¤
¤arbitrajul internaţional şi jurisdicţia internaţională¤
¤arbitrajul internaţional, negocierile, ancheta, medierea¤
¤jurisdicţia internaţională, medierea, bunele oficii, ancheta¤
¤negocierile, ancheta, medierea, bunele oficii, ancheta¤
¤Tema 13¤
¤Care dintre mijloacele de soluţionare a diferendelor internaţionale fără caracter jurisdicţional sînt
cele mai importante şi mai eficiente?¤
¤negocierile¤
¤ancheta¤
¤medierea¤
¤bunele oficii¤
¤Tema 13¤
¤Numiţi regulile privind desfăşurarea negocierilor care sau format ca rezultat al practicii
internaţionale:¤
¤a) egalitatea în drepturi a părţilor pentru toată desfăşurarea negocierilor; b) interzicerea oricărei
presiuni sau altei forme de constrângere; c) buna credinţă în negocieri¤
¤a) egalitatea în drepturi a părţilor pentru toată desfăşurarea negocierilor; b) interzicerea oricărei
presiuni sau altei forme de constrângere; c) participarea unui terţ (stat, organ intern, persoană)
menită să convingă statele în litigiu să ajungă la rezolvarea diferendului ¤
¤a) interzicerea oricărei presiuni sau altei forme de constrângere; b) buna credinţă în negocieri; c)
acţiunea unui terţ (stat, organizaţie internaţională, personalitate internaţională), prin care aceasta
participă direct la negocieri şi propune părţilor soluţii ¤
¤a) buna credinţă în negocieri; b) examinarea diferendului de către o comisie, mai rar o persoană,
sub toate aspectele şi propunerea unei soluţii care este recomandată părţilor; c) stabilirea exactă a
faptelor care au dat naştere divergenţii dintre părţi¤
¤Tema 13¤
¤Definiţi noţiunea de bune oficii:¤
¤acţiunea unui terţ (stat, organ intern, persoană) numită să convingă statele în litigiu să ajungă la
rezolvarea diferendului dintre ele pe calea paşnică a negocierilor, să le înceapă în cazul în care au
fost întrerupte¤
¤acţiunea unui terţ (stat, organizaţie internaţională, personalitate internaţională), prin care
aceasta participă direct la negocieri şi propune părţilor soluţii, urmărind apropierea poziţiilor lor şi
ajungerea la un acord¤
¤este metoda care constă în stabilirea exactă a faptelor care au dat naştere divergenţii dintre
părţi¤ ¤este mijlocul de reglementare, care constă în examinarea diferendului de către o comisie,
mai rar o persoană, sub toate aspectele şi propunerea unei soluţii care este recomandată părţilor,
de regulă sub forma unui raport¤
¤Tema 13¤
¤Definiţi noţiunea de mediere:¤
fost întrerupte¤
¤Tema 13¤
¤Definiţi noţiunea de anchetă:¤
fost întrerupte¤
¤Tema 13¤
¤Definiţi noţiunea de conciliere:¤
¤este mijlocul de reglementare, care constă în examinarea diferendului de către o comisie, mai rar
o persoană, sub toate aspectele şi propunerea unei soluţii care este recomandată părţilor, de
regulă sub forma unui raport¤
fost întrerupte¤
părţi¤ ¤Tema 13¤
¤Acordul prin care părţile comit să supună un diferend arbitrajul se numeşte:¤
¤compromis¤
¤gentlemen's agrement¤
¤pact¤
¤protocol¤
¤Tema 13¤
¤Din punct de vedere al obligaţiei de a recurge la arbitraj, acesta este:¤
¤facultativ¤
¤obligatoriu¤
¤necesar¤
¤recomandabil¤
¤Tema 13¤
¤Forţa juridice a sentinţei de arbitraj este:¤
¤obligatorie¤
¤facultativă¤
¤necesară¤
¤recomandabilă¤
¤Tema 13¤
¤Enunţaţi cazurile în care o sentinţă arbitrală nu ar fi obligatorie:¤
¤a) Dacă arbitrii şi-au depăşit competenţele; b) Dacă una din părţi nu a fost ascultată şi nu şi-a
putut prezenta apărările şi probele; c) Dacă sentinţa a fost pronunţată sub influenţa constrângerii
sau dacă una din părţi a determinat arbitrii, în mod intenţionat să comită o eroare materială
esenţială¤ ¤a) Dacă arbitrii au acţionat în limitele competenţelor; b) Dacă una din părţi nu a fost
ascultată şi nu şi-a putut prezenta apărările şi probele; c) Dacă sentinţa a fost pronunţată sub
influenţa constrângerii sau dacă una din părţi a determinat arbitrii, în mod intenţionat să comită o
eroare materială esenţială¤
¤a) Dacă arbitrii şi-au depăşit competenţele; b) Dacă toate părţile au fost ascultate şi şi-a prezentat
apărările şi probele; c) Dacă sentinţa a fost pronunţată sub influenţa constrângerii sau dacă una
din părţi a determinat arbitrii, în mod intenţionat să comită o eroare materială esenţială¤
¤a) Dacă arbitrii şi-au depăşit competenţele; b) Dacă una din părţi nu a fost ascultată şi nu şi-a
putut prezenta apărările şi probele; c) Dacă sentinţa a fost pronunţată în mod liber şi neviciat¤
¤Tema 13¤
¤Cum se alcătuieşte Curtea de arbitraj?¤
¤Curtea de arbitraj este alcătuită dintr-o serie de personalităţi cu competenţă recunoscută în
domeniul dreptului internaţional, desemnate de statele părţi la convenţie cîte 4 de fiecare¤
domeniul dreptului internaţional, desemnate de statele părţi la convenţie cîte 5 de fiecare ¤
¤Tema 13¤
¤Prima instanţă de jurisdicţie internaţională a fost:¤
¤Curtea Permanentă de Justituţie Internaţională¤
¤Curtea Internaţională de Justituţie¤
¤Curtea Permanentă de Arbitraj¤
¤Curtea Internaţională de Arbitraj¤
¤Tema 13¤
¤Prima instanţă de jurisdicţie internaţională a fost înfiinţată în anul:¤
¤1920¤
¤1918¤
¤1945¤
¤1950¤
¤Tema 13¤
¤În ce an Curtea Permanentă a fost desfiinţată în mod expres?¤
¤1945¤
¤1946¤
¤1950¤
¤1963¤
¤Tema 13¤
¤Curtea Internaţională de Justiţie este alcătuită din:¤
¤15 judecători¤
¤9 judecători¤
¤7 judecători ¤
¤11 judecători ¤
¤Tema 13¤
¤Care organ al ONU alege judecătorii Curţii internaţionale de justiţie?¤
¤Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate¤
¤Adunarea Generală¤
¤Consiliul de Securitate¤
¤Secretarul general şi Adunarea generală¤
¤Tema 13¤
¤Judecătorii Curţii Internaţionale de Justiţie sunt aleşi pe:¤
¤9 ani¤
¤4 ani¤
¤5 ani¤
¤7 ani¤
¤Tema 13¤
¤Care diferende pot fi soluţionate de Curtea internaţională de justiţie?¤
¤numai diferendele dintre state¤
¤diferendele dintre persoanele fizice şi juridice¤
¤diferendele dintre state şi organizaţiii internaţionale¤
¤diferendele dintre persoanele fizice şi state¤
¤Tema 13¤
¤Care sunt izvoarele pe care le aplică Curtea Internaţională de Justiţie în soluţionarea cauzelor
supese ei?¤
¤Convenţiile Internaţionale, principiile fundamentale ale dreptului, cutuma internaţională, iar ca
mijloace auxiliare – hotărârile judecătoreşti şi doctrina specialiştilor cei mai calificaţi¤ ¤Convenţiile
Internaţionale, principiile fundamentale ale dreptului, cutuma internaţională, dreptul intern al
statelor¤
¤Convenţiile civile, principiile fundamentale ale dreptului, cutuma internaţională, iar ca mijloace
auxiliare – hotărârile instanţelor judecătoreşti interne ¤
¤Tratatele internaţionale, declaţaţiile unilaterale ale statelor, principiile fundamentale ale
dreptului, cutuma internaţională ¤
¤Tema 14¤
¤Denumirea de tratat este folosită pentru:¤
¤actele prin care sînt reglementate domenii importante ale relaţiilor internaţionale: politic sau
economic¤
¤actele prin care se reglementează relaţii dintr-un domeniu special¤
¤actele prin care se desemnează o înţelegere cu caracter deosebit de solemn, care reglementează
un domeniu de relaţii politice dintre state¤
¤un document multilateral prin care se fixează reguli de conduită sau puncte de vedere comune ce
urmează a deveni reguli de conduită¤
¤Tema 14¤
¤Denumirea de convenţie este folosită pentru:¤
economic¤ ¤Tema 14¤
¤Denumirea de pact este folosită pentru:¤
economic¤
¤Tema 14¤
¤Denumirea de declaraţie este folosită pentru:¤
economic¤
¤Tema 14¤
¤Denumirea de protocol este folosită pentru:¤
¤documentele la un tratat, pentru al preciza, aplica, prelungi, completa, modifica¤
¤actele prin care se urmăreşte reglementarea provizorie a unor probleme încheiat de obicei cu
intenţia de a-l înlocui ulterior printr-un tratat ¤
¤acordurile încheiate în formă orală ¤
¤Tema 14¤
¤Denumirea de modus vivendi este folosită pentru:¤
¤acordurile încheiate în formă orală ¤
¤Tema 14¤
¤Denumirea de gentlemens agrement este folosită pentru:¤
¤acordurile încheiate în formă orală¤
¤Tema 14¤
¤Ce tratate poate încheia organizaţiile internaţionale?¤
¤Tratatele în limitele competenţilor acordate de statele membre¤
¤Orice tratate¤
¤Nu poate încheia tratate¤
¤Tratate în domeniul cooperării internaţionale, al păcii şi securităţii internaţionale¤
¤Tema 14¤
¤Care sunt viciile de consimţământ pe care le pot invoca statele pentru nulitatea tratatelor
prevăzute de Convenţia de la Viena din 1969?¤
¤eroarea, dolul, coruperea reprezentantului său, încălcarea evidentă a unei dispoziţii importante
de drept intern privind competenţa de a încheia tratate, sau o încălcare a unei restricţii speciale a
competenţei unui reprezentant de a-şi da consimţământul la un tratat, constrângerea asupra
reprezentantului unui stat¤
¤neînţelegerea, dolul, coruperea reprezentantului său, încălcarea evidentă a unei dispoziţii
importante de drept intern privind competenţa de a încheia tratate, sau o încălcare a unei restricţii
speciale a competenţei unui reprezentant de a-şi da consimţământul la un tratat, constrângerea
asupra reprezentantului unui stat¤
¤eroarea, greşala, coruperea reprezentantului său, încălcarea evidentă a unei dispoziţii
importante de drept intern privind competenţa de a încheia tratate, sau o încălcare a unei restricţii
speciale a competenţei unui reprezentant de a-şi da consimţământul la un tratat, constrângerea
asupra reprezentantului unui stat¤
¤eroarea, dolul, coruperea reprezentantului său, respectarea unei dispoziţii importante de drept
intern privind competenţa de a încheia tratate, sau o încălcare a unei restricţii speciale a
competenţei unui reprezentant de a-şi da consimţământul la un tratat, constrângerea asupra
reprezentantului unui stat¤
¤Tema 14¤
¤Dolul ca viciu de consimţământ este:¤
¤situaţia cînd un stat a fost determinat să încheie tratatul prin conduita frauduloasă a altui stat
participant la negocieri¤
¤situaţia cînd un stat a fost determinat să încheie tratatul prin coruperea reprezentantului său¤
¤cazul în care are loc o încălcare evidentă a unei dispoziţii importante de drept intern privind
competenţa de a încheia tratate, sau o încălcare a unei restricţii speciale a competenţii unui
reprezentant de a-şi da consimţământul la un tratat, restricţie ce a fost adusă la conştiinţa
celorlalte state participante la negocieri¤
¤eroarea ce se referă la un fapt (situaţie) pe care el îl considera existent la data încheierii tratatului
şi care a reprezentat pentru el un motiv esenţial al consimţământului de a încheia tratatul
respectiv¤ ¤Tema 14¤
¤Obiectul tratatului trebuie să fie:¤
¤posibil şi licit, să nu fie în conflict cu o normă imperativă de drept internaţional, respectiv o normă
la care nu este posibilă nici o derogare¤
¤posibil şi ilicit, să nu fie în conflict cu o normă imperativă de drept internaţional, respectiv o
normă la care nu este posibilă nici o derogare ¤
¤posibil şi licit, să fie în conflict cu o normă imperativă de drept internaţional, respectiv o normă la
care nu este posibilă nici o derogare¤
¤posibil şi licit, să nu fie în conflict cu o normă imperativă de drept internaţional, respectiv o normă
la care este posibilă o derogare¤
¤Tema 14¤
¤Termenul la împlinirea căruia intră în vigoare un tratat se numeşte:¤
¤Termin suspensiv¤
¤Termen rezolutoriu¤
¤Termen viitor¤
¤Termen sigur¤
¤Tema 14¤
¤Termenul la împlinirea căruia încetează un tratat se numeşte:¤
¤Termen rezolutoriu¤
¤Termen viitor¤
¤Termen sigur¤
¤Termin suspensiv¤
¤Tema 14¤
¤Ce prevede titlul tratatului internaţional? ¤
¤Anunţă pe scurt domeniul reglementat şi părţile¤
¤Enunţă obiectivele urmărite de părţi¤
¤Enunţă normele stabilite, respectiv drepturile şi obligaţiile părţilor¤
¤Prevăd modul de intrare în vigoare a tratatului , data şi locul semnării şi cuprind semnăturile
reprezentanţilor părţilor¤
¤Tema 14¤
¤Ce prevede preambulul tratatului internaţional? ¤
¤Enunţă obiectivele urmărite de părţi¤
¤Enunţă normele stabilite, respectiv drepturile şi obligaţiile părţilor¤
¤Prevăd modul de intrare în vigoare a tratatului , data şi locul semnării şi cuprind semnăturile
reprezentanţilor părţilor¤
¤Anunţă pe scurt domeniul reglementat şi părţile¤
¤Tema 14¤
¤Cine are dreptul de a încheia tratate internaţionale?¤
¤şeful statului, şeful guvernului şi Ministerul Afacerilor Externe¤
¤şeful statului, prim-ministrul şi miniştrii¤
¤şeful statului, ministerul afacerilor externe şi ambasadorii statelor¤
¤şeful statului, şeful guvernului şi preşedintele parlamentului¤
¤Tema 14¤
¤Cine poartă negocierile?¤
¤Negocierile se poartă de regulă de către guverne, prin delegaţii sau persoanele împuternicite¤
¤Negocierile se poartă de către şeful statului, prin delegaţii sau persoanele împuternicite¤
¤Negocierile se poartă de către ministerul afacerilor externe, prin delegaţii sau persoanele
împuternicite¤
¤Negocierile se poartă de către parlament, prin delegaţii sau persoanele împuternicite¤
¤Tema 14¤
¤Pe ce căi pot avea loc negocierile?¤
¤a) pe căi diplomatice obişnuite, respectiv prin ministerele afacerilor externe şi misiunile
diplomatice; b) prin persoane sau delegaţii împuternicite să negocieze tratatul; c) la conferinţă sau
congrese internaţionale¤
¤a) pe căi diplomatice obişnuite, respectiv prin ministerele afacerilor interne şi misiunile
diplomatice; b) prin persoane sau delegaţii împuternicite să negocieze tratatul; c) la conferinţe sau
consulare; b) prin persoane sau delegaţii împuternicite să negocieze tratatul; c) la conferinţe sau
diplomatice; b) prin persoane sau delegaţii împuternicite să negocieze tratatul; c) la conferinţe sau
¤Tema 14¤
¤Numiţi reprezentanţii statului, împuterniciţi de drept să efectueze orice acte cu privire la un tratat
şi fără a fi obligaţi să prezinte depline puteri¤
¤Şeful statului, şeful guvernului şi Ministerul Afacerilor Externe¤
¤Şeful statului, şeful guvernului şi preşedintele parlamentului¤
¤Şeful statului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul justiţiei¤
¤Şeful statului, şeful guvernului, Ministerul justiţiei¤
¤Tema 14¤
¤Care este efectul prim al semnării tratatului internaţional¤
¤autentificarea textului stabilit prin negociere¤
¤intrarea în vigoare a tratatului¤
¤finalizarea negocierilor¤
¤acordul statelor de a ratifica tratatul¤
¤Tema 14¤
¤Cum se numeşte procedura prin care în majoritatea cazurilor tratatele intră în vigoare?¤
¤ratificare¤
¤semnare¤
¤parafare¤
¤autentificare¤
¤Tema 14¤
¤Ce se înţelege prin ratificare?¤
¤actul de stat competent, prin care acesta exprimă consimţământul statului de a se angaja printr-
un tratat semnat de reprezentanţii săi¤
¤actul de stat competent, prin care are loc autentificarea textului stabilit prin negociere¤ ¤este o
procedură prin care statul care nu a semnat un tratat multe îşi exprimă consimţământul de a se
angaja prin acesta¤
¤reprezintă ultimul act al încheierii tratatelor, act prin care se exprimă definitiv consimţământul
statului de a se angaja printr-un tratat¤
¤Tema 14¤
¤Ce se înţelege prin aderare?¤
¤este o procedură prin care statul care nu a semnat un tratat multe îşi exprimă consimţământul de
a se angaja prin acesta¤
statului de a se angaja printr-un tratat¤
¤actul de stat competent, prin care are loc autentificarea textului stabilit prin negociere¤ ¤Tema
14¤
¤Ce se înţelege prin schimbul instrumentelor de ratificare, transmitea instrumentelor de aderare?¤
statului de a se angaja printr-un tratat şi se realizează prin schimbul unor documente care
confirmă ratificarea de către fiecare stat în parte, transmiterea unor asemenea documente sau a
unor note diplomatice prin care statele se informează reciproc asupra aprobării tratatului sau a
îndeplinirii
procedurii cerute de legislaţia lor, în vederea intrării în vigoare a tratatului¤
¤actul de stat competent, prin care are loc autentificarea textului stabilit prin negociere¤ ¤este o
procedură prin care statul care nu a semnat un tratat multe îşi exprimă consimţământul de a se
angaja prin acesta¤
¤Tema 14¤
¤Care este data intrării în vigoare a tratatelor?¤
¤în ziua schimbului instrumentelor de ratificare pentru tratatele bilatelale sau la data depunerii
acestora în cazul tratatelor multilaterale¤
¤în ziua semnării tratatelor¤
¤în ziua ratificării tratatelor¤
¤la data expres prevăzută în tratat¤
¤Tema 14¤
¤Care va fi data intrării în vigoare a tratatului dacă în tratat nu a fost fixată o procedură de intrare
în vigoare sau nu a fost fixată o dată pentru aceasta? ¤
¤data semnării, fie o altă dată la care se stabileşte consimţământul statelor părţi de a fi legate prin
tratatul respectiv¤
¤data ratificării tratatelor¤
¤data semnării tratatelor¤
¤data intuită de părţile tratatului¤
¤Tema 14¤
¤Care sunt efectele tratatelor?¤
¤tratatele creează raporturi juridice între statele părţi, respectiv drepturi şi obligaţii reciproce¤
¤tratatele creează raporturi juridice între statele părţi şi statele terţe, respectiv drepturi şi obligaţii
reciproce¤
¤tratatele creează raporturi juridice între statele terţe, respectiv drepturi şi obligaţii reciproce¤
¤intrarea în vigoare a tratatelor¤
¤Tema 14¤
¤Cine este destinatarul efectelor tratatelor internaţionale?¤
¤statele părţi şi persoane fizice şi juridice ale acestora¤
¤organele statului parte la tratat¤
¤statele părţi şi statele terţe ¤
¤persoane fizice şi juridice ale statelor părţi şi statelor terţe¤
¤Tema 14¤
¤Obligaţiile din cadrul efectelor tratatelor se referă:¤
¤numai la statele părţi¤
¤la statele părţi şi persoane fizice şi juridice ale acestora¤
¤la persoane fizice şi juridice ale statelor părţi¤
¤atât la statele părţi cât şi la statele terţe¤
¤Tema 14¤
¤Pentru realizarea efectelor tratatelor s-a pus problema:¤
¤transpunerii tratatelor în norme de drept intern, aplicabile persoanelor fizice şi juridice¤
¤publicării tratatelor internaţionale¤
¤transpunerii tratatelor în norme de drept intern, aplicabile instituţiilor
statului¤ ¤transpunerii tratatelor în norme de drept public, aplicabile persoanelor fizice şi juridice¤
¤Tema 14¤
¤Tratatele ratificate de parlament fac parte din:¤
¤dreptul intern¤
¤dreptul internaţional¤
¤dreptul public¤
¤dreptul tratatelor internaţionale¤
¤Tema 14¤
¤În domeniul drepturilor omului în caz de neconcordanţă între tratatele la care Republica Moldova
este parte şi legile interne au prioritate:¤
¤Reglementării internaţionale¤
¤Reglementările interne¤
¤Constituţia statului¤
¤sunt pe poziţie egală¤
¤Tema 14¤
¤Tratatele internaţionale produc sau nu efecte față de statele terţe?¤
¤nu produc¤
¤produc¤
¤produc doar în unele cazuri¤
¤produc dacă statul terţ este parte a ONU¤
¤Tema 14¤
¤În ce condiţii un stat terţ la un tratat se poate obliga prin acest tratat ?¤
¤dacă statul terţ acceptă în mod expres, în scris, o asemenea obligaţie¤
¤dacă statul terţ acceptă în mod tacit o asemenea obligaţie¤
¤dacă statul terţ nu acceptă în mod expres, în scris, o asemenea obligaţie¤
¤nu se poate obliga în nici un caz¤
¤Tema 14¤
¤În ce condiţii un stat terţ la un tratat poate beneficia de unele drepturi prin acest tratat ?¤
¤dacă părţile înţeleg să-i confere asemenea drepturi şi dacă statul terţ consemne¤
¤dacă statul terţ acceptă în mod tacit un asemenea drept¤
¤dacă statul terţ nu acceptă în mod expres, în scris, un asemenea drept¤
¤nu poate beneficia de drepturi în nici un caz¤
¤Tema 14¤
¤Definiţi noţiunea de interpretare a tratelor internaţionale¤
¤Este acţiunea de stabilire a sensului şi conţinutului exact al prevederilor tratatului, în scopul
aplicării depline a acestuia¤
¤Este acţiunea de elaborare a conţinutului exact al prevederilor tratatului, în scopul aplicării
depline a acestuia ¤
semnării acestuia ¤
¤Tema 14¤
¤Cui dintre subiectele de drept internaţional îi aparţine rolul hotărâtor la interpretarea tratatului¤
¤statelor părţi la tratat¤
¤organizaţiei internaţionale de profil¤
¤Organizaţiei Naţiunilor Unite¤
¤Curţii Internaţionale de Justiţie¤
¤Tema 14¤
¤Cum se numeşte interpretarea efectuată de părţile la tratat?¤
¤autentică¤
¤oficială¤
¤judiciară¤
¤logică¤
¤Tema 14¤
¤Cînd poate fi efectuată interpretarea judiciară?¤
¤în cazul în care părţile supun un litigiu unei jurisdicţii internaţionale¤
¤oricând doresc părţile¤
¤cînd diferendul internaţional se referă la probleme juridice¤
¤nu poate fi efectuată niciodată¤
¤Tema 14¤
¤Ce forţă juridică are interpretarea judiciară şi cui ea este destinată ¤
¤ea este obligatorie numai pentru părţile în litigiu şi pentru speţa respectivă¤
¤ea este obligatorie pentru toţi subiecţii de drept internaţional¤
¤ea nu este obligatorie pentru părţile în litigiu ¤
¤ea are un caracter de recomandare pentru statele suverane¤
¤Tema 14¤
¤Ce se înţelege prin interpretare în context?¤
¤Interpretarea în context impune să se ţină seama în afară de textul propriu-zis de orice acord
legat de tratatul respectiv, intervenit între părţi cu ocazia încheierii acestuia, de acorduri ulterioare
privind interpretarea tratatului şi de practica urmată de părţi în aplicarea lui, dacă e concordantă
ca şi orice norme aplicabile ale dreptului internaţional¤
¤Interpretarea în context nu cere să se ţină seama în afară de textul propriu-zis de orice acord
aplicării depline a acestuia ¤
semnării textului exact al acestuia ¤
¤Tema 14¤
¤Ce se înţelege prin interpretare axiologică¤
¤interpretarea potrivit scopului, raţiunii urmărite de părţi¤
¤Interpretarea axiologică impune să se ţină seama în afară de textul propriu-zis de orice acord
¤compararea unui tratat cu altele încheiate de aceleaşi părţi între ele sau cu state terţe¤ ¤Este
acţiunea de stabilire a sensului şi conţinutului exact al prevederilor tratatului, în scopul aplicării
depline a acestuia ¤
¤Tema 14¤
¤Ce metode practice de interpretare se aplică în practică? ¤
¤literală, logică, sistematică, istorică, extensivă ¤
¤judiciară, literală,sistematică, istorică, extensivă¤
¤autentică, judiciară, literală,sistematică, istorică ¤
¤axiologică, sistematică, istorică, extensivă¤
¤Tema 14¤
¤Ce se înțelege prin denunțarea tratatului?¤
¤Denunţarea unui tratat este actul unilateral prin care un stat pune capăt unui tratat declarând că
nu se mai consideră legat prin acesta¤
¤Denunţarea unui tratat este actul bilateral prin care un statele pun capăt unui tratat declarând că
nu se mai consideră legate prin acesta¤
¤Denunţarea unui tratat este actul unilateral prin care un stat anunță Curtea Internațională de
Justiție despre un tratat ilegal încheiat de anumite stat¤
¤Denunţarea unui tratat este suspendarea efectelor juridice pe o perioadă temporară¤
¤Tema 14¤
¤În ce caz poate interveni anularea unui tratat?¤
¤Ca urmare a apariţiei unei noi norme imperative a dreptului internaţional și în care caz obiectul
tratatului încetează de a mai fi licit şi tratatul e lovit de nulitate¤
¤În nici un caz dacă nu există acordul părților contractante¤
¤În cazul cînd unul dintre state nu ratifică acel tratat¤
¤În cazul expirării termenului pentru care a fost încheiat tratatul¤
¤Tema 15¤
¤Definiţi noţiunea de drept diplomatic¤
¤este o ramură a dreptului internaţional public care are ca obiect normele şi practica ce
reglementează relaţiile externe ale statelor și ale altor subiecţi de drept internaţional¤
¤reprezintă activitatea unor organe ale statutului, de stabilire, menţinere şi dezvoltare de relaţii cu
alte state, apărând drepturile şi interesele lor în exterior, pentru realizarea scopurilor urmărite de
politica externă¤
¤este o ramură a dreptului internaţional, care cuprinde totalitatea normelor juridice care se referă
la organizarea, sarcinile şi competenţa organele pentru activitatea consulară¤
¤este acea parte a dreptului internațional public care reprezintă totalitatea normelor si regulilor
care reglementează relațiile diplomatice și consulare dintre state, organizarea si funcționarea
oficiilor consulare, precum si cele care se referă la statutul juridic al misiunilor diplomatice și a
personalului acestora¤
¤Tema 15¤
¤Sistemul dreptului diplomatic este alcătuit din următoarele elemente¤
¤Diplomația bilaterală și diplomația multilaterală¤
¤Misiunile diplomatice și oficiile consulare¤
¤Ministerul afacerilor externe, misiunile diplomatice și oficiile consulare¤ ¤Diplomația
bilaterală și diplomația unilaterală ¤
¤Tema 15¤
¤Care este obiectul dreptului diplomatic?¤
¤diferitele aspecte ale activităţii diplomatice desfăşurate de organele interne ale statelor, ca și de
organele externe ale acestora, create în acest scop – misiunile diplomatice permanente și misiunile
diplomatice ad-hoc –, precum și anumite laturi ale activităţii conferinţelor și organizaţiilor
internaţionale¤
¤diferitele aspecte ale activităţii diplomatice desfăşurate de organele interne ale statelor, create în
acest scop – misiunile diplomatice permanente și misiunile diplomatice ad-hoc –, precum și
anumite laturi ale activităţii conferinţelor și organizaţiilor internaţionale¤
¤diferitele aspecte ale activităţii diplomatice desfăşurate de organele externe ale statelor, create în
acest scop – oficiile consulare permanente și misiunile diplomatice ad-hoc –, precum și anumite
laturi ale activităţii conferinţelor și organizaţiilor internaţionale¤ ¤Relațiile care se creează între
subiectele dreptului internațional public¤
¤Tema 15¤
¤Care sunt caracteristicile izvoarelor dreptului diplomatic¤
¤a) precizările cu privire la izvoarele dreptului internaţional sunt valabile şi în ce priveşte dreptul
diplomatic; b) izvoarele dreptului diplomatic se plasează atât în sectorul dreptului internaţional,
cât si în cel al dreptului intern¤
¤a) precizările cu privire la izvoarele dreptului internaţional sunt nu sunt valabile şi în ce priveşte
dreptul diplomatic; b) izvoarele dreptului diplomatic se plasează atât în sectorul dreptului
internaţional, cât si în cel al dreptului intern¤
¤a) precizările cu privire la izvoarele dreptului internaţional sunt valabile şi în ce priveşte dreptul
diplomatic; b) izvoarele dreptului diplomatic se plasează doar în sectorul dreptului internaţional,
nu și în cel al dreptului intern¤
¤a) izvoarele dreptului diplomatic sunt elaborate prin acordul de voință al statelor; b) aceste
izvoare au caracter de norme imperative (jus cogens)¤
¤Tema 15¤
¤Definiți noțiunea de diplomație¤
¤o activitate oficială a organelor de stat pentru relații externe, şi în primul rând a diplomaților,
desfăşurată prin tratative, corespondentă și alte mijloace paşnice, pentru înfăptuirea scopurilor şi
sarcinilor de politică externă a statului, pentru apărarea drepturilor şi intereselor statului respectiv
în străinătate¤
¤acţiunea proprie a agenţilor diplomatici şi activitatea specifică a organelor interne ale statului
(şeful statului, ministerul afacerilor interne etc.) în domeniul politicii externe, reprezentând astfel
un instrument de bază al relaţiilor externe ale statului pentru apărarea drepturilor și intereselor
acestuia în raport cu alte state și cu organizaţiile internaţionale¤
¤o activitate oficială a organelor de stat pentru relații externe, şi în primul rând a consulilor,
în străinătate¤
¤acţiunea proprie a agenţilor diplomatici şi activitatea specifică a organelor externe ale statului
(şeful statului, ministerul afacerilor externe etc.) în domeniul politicii externe, reprezentând astfel
un instrument de bază al relaţiilor externe ale statului pentru apărarea drepturilor și intereselor
acestuia în raport cu alte state și cu organizaţiile internaţionale¤
¤Tema 15¤
¤Formele de bază a activităţii diplomatice sunt: ¤
¤corespondenţa diplomatică; participarea la conferinţe şi congrese internaţionale; pregătirea şi
încheierea tratatelor internaţionale; reprezentarea curentă a statului în străinătate realizată prin
misiunile diplomatice; participarea reprezentanţilor statului la activitatea organizaţiilor
internaţionale; reflectarea în presă a poziţiei guvernului privind chestiunile politice generale;
publicarea informaţiei oficiale privind cele mai importante evenimente; editarea oficială a actelor
şi documentelor internaţionale¤
¤corespondenţa guvernamentală; participarea la conferinţe şi congrese internaţionale; pregătirea
şi încheierea tratatelor internaţionale; reprezentarea curentă a statului în străinătate realizată prin
publicarea informaţiei oficiale privind cele mai importante evenimente; editarea oficială a actelor
oficiile consulare; participarea reprezentanţilor statului la activitatea organizaţiilor internaţionale;
reflectarea în presă a poziţiei guvernului privind chestiunile politice generale; publicarea
informaţiei oficiale privind cele mai importante evenimente; editarea oficială a actelor şi
documentelor internaţionale¤
secretizarea informaţiei oficiale privind cele mai importante evenimente; editarea oficială a actelor
¤Tema 15¤
¤Politica externă a statului reprezintă: ¤
¤cursul general al afacerilor externe ce determină scopurile, sarcinile și direcțiile, precum și
mijloacele, formele și metodele activității statului în domeniul relațiilor internaționale¤
¤principalul teren de formare şi manifestare a normelor de drept internaţional ¤
¤normele şi practica ce reglementează relaţiile externe ale statelor și ale altor subiecţi de drept
internaţional ¤
¤activitatea oficială a organelor de stat pentru relații externe, şi în primul rând a diplomaților,
în străinătate¤
¤Tema 15¤
¤Care este definiția noțiunii de relații diplomatice¤
¤Raporturi politice cu caracter oficial şi de continuitate între state, stabilite pe baza acordului de
voință reciproc, prin misiuni diplomatice permanente pe care statele şi le trimit în scopul
dezvoltării colaborării internaționale şi al apărării intereselor fiecărui stat şi ale cetățenilor săi pe
teritoriul celuilalt stat¤
¤Raporturi politice cu caracter neoficial şi de continuitate între state, stabilite pe baza acordului de
voință reciproc, prin misiuni diplomatice permanente pe care statele şi le trimit în scopul
¤Raporturi politice cu caracter oficial şi de continuitate între state, stabilite pe baza acordului de
voință reciproc, prin oficii consulare permanente pe care statele şi le trimit în scopul dezvoltării
colaborării internaționale şi al apărării intereselor fiecărui stat şi ale cetățenilor săi pe teritoriul
celuilalt stat¤
¤Raporturi politice cu caracter oficial şi de continuitate între state, stabilite pe baza actelor
unilaterale ale statelor, prin misiuni diplomatice permanente pe care statele şi le trimit în scopul
¤Tema 15¤
¤Ce consecințe are lipsa de relaţii diplomatice între două state: ¤
¤nu constituie un obstacol în ce priveşte posibilitatea încheierii unui acord internaţional între două
state sau colaborarea bilaterală în diverse domenii, sau colaborarea în cadrul unei organizaţii
internaţionale¤
¤constituie un obstacol în ce priveşte posibilitatea încheierii unui acord internaţional între două
state sau colaborarea bilaterală în diverse domenii, sau colaborarea în cadrul unei organizaţii
internaţionale¤
¤răcirea relațiilor politice dintre cele două state¤
¤împiedică dezvoltarea relațiilor economice, comerciale etc. dintre cele două state.¤
¤Tema 15¤
¤Ce consecințe are ruperea relaţiilor diplomatice sau a relaţiilor consulare ori lipsa unor asemenea
relaţii intre două sau mai multe state ¤
¤nu împiedică încheierea tratatelor între aceste state ¤
¤împiedică încheierea tratatelor între aceste state¤
¤împiedică dezvoltarea relațiilor economice, comerciale etc. dintre cele două state.¤
¤conduce la răcirea relațiilor politice dintre cele două state¤
¤Tema 15¤
¤Diplomaţia cunoaşte la ora actuală mai multe forme de manifestare: ¤
¤permanentă și ad-hoc (temporară)¤
¤permanentă și oficială¤
¤ad-hoc (temporară) și interguvernamentală¤
¤ad-hoc și oficială¤
¤Tema 15¤
¤Doctrina de drept internaţional determină trei condiţii pentru stabilirea relaţiilor diplomatice:¤
¤a) entitatea care stabileşte relaţii diplomatice să aibă calitatea de subiect de drept internaţional;
b) recunoaşterea reciprocă a statelor între care se stabilesc relaţii diplomatice; c) stabilirea
relaţiilor diplomatice se realizează numai pe baza acordului reciproc¤
¤a) entitatea care stabileşte relaţii diplomatice să aibă calitatea de subiect de drept internaţional
privat; b) recunoaşterea reciprocă a statelor între care se stabilesc relații diplomatice; c) stabilirea
b) recunoaşterea din parte uneia din părțile între care se stabilesc relații diplomatice; c) stabilirea
b) recunoaşterea reciprocă a statelor între care se stabilesc relații diplomatice; c) stabilirea
relaţiilor diplomatice se realizează numai între statele din aceeași regiunea geografică ¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin misiune diplomatică¤
¤Sânt organe ale statului care asigură desfăşurarea adecvată a relaţiilor dintre ele şi care aduc la
îndeplinirea scopurilor politicii externe a statului trimiţător¤
¤este reprezentantul statului în raporturile cu alte state şi, în virtutea acestei calităţi, poate încheia
tratate internaţionale, adresează mesaje Parlamentului cu privire la problemele politicii externe,
acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici, aprobă, înfiinţează, desfiinţează sau schimbă
rangul misiunilor diplomatice¤
¤reprezintă organul central de specialitate al administrației de stat, creat special pentru a organiza
și desfășura direct relațiile de politică externă ale statului¤
¤este organul care exercită atribuţii de reprezentare a statului în relaţiile externe, poate negocia și
încheia tratate internaționale fără a prezenta deplinele puteri, numește negociatorii acordurilor
internaționale care sunt supuse aprobării lui, numește și recheamă unele categorii de diplomați¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin ambasadă?¤
¤misiunea diplomatică cea mai importantă, cu rangul cel mai înalt, condusă de un ambasador¤
¤misiunea diplomatică ce reprezintă Sfântului Scaun într-un stat, condusă de nunțiul apostolic; ¤
¤misiune diplomatică condusă de un ministru sau ministru rezident¤
¤misiune diplomatică a unui stat care are relații și interese deosebit de strânse cu statele
Commonwealth-ului britanic¤
¤Tema 15¤
¤Structura misiunilor diplomatice este:¤
¤Șeful misiunii; Cancelaria; Departamentul comercial; Departamentul consular; Serviciul militar,
naval, aerian și alte servicii specializate;¤
¤Departamentul politic; Administrația și coordonarea; Secretariatul și arhivele; Securitatea;
Comunicațiile și celelalte servicii tehnice; Personalul localnic; Contabilitatea; ¤
¤Șeful misiunii; Cancelaria; Departamentul politic; Administrația și coordonarea; Secretariatul și
arhivele; Securitatea ¤
¤Șeful misiunii; Cancelaria; Secretariatul și arhivele; Securitatea; Comunicațiile și celelalte servicii
tehnice; Personalul localnic;¤
¤Tema 15¤
¤Şefii misiunilor diplomatice se împart în trei clase ¤
¤a) ambasadorii sau nunţii, care sunt acreditaţi pe lângă şefii de stat; b) trimişii, miniştrii sau
internunţii, care sunt acreditaţi pe lingă şefii de stat; c) însărcinații cu afaceri, care sânt acreditaţi
pe lângă ministerele afacerilor externe¤
¤a)Șeful statului; b) șeful guvernului; c) ministerul afacerilor externe¤
¤a)Șeful statului; b) șeful guvernului, ambasadorii¤
¤a) clasa ambasadorilor sau nunţilor, care sunt acreditaţi pe lângă şefii de stat; b) clasa trimişilor,
miniştrilor sau internunţiilor, care sunt acreditaţi pe lingă şefii de stat; c) clasa însărcinaților cu
afaceri, care sânt acreditaţi pe lângă şefii de stat¤
¤Tema 15¤
¤Alegeți care din funcțiile de mai jos revin șefului misiunii diplomatice¤
¤elaborarea pentru propriul guvern de rapoarte asupra evenimentelor politice și economice ș.a.
semnificative din ţara de reședință¤
¤coordonarea activității misiunii¤
¤dezvoltarea relațiilor economice și a celor comerciale dintre cele două ţări¤
¤este principalul coordonator al acțiunilor culturale majore desfășurate de misiunea diplomatică în
statul acreditar ¤
¤Tema 15¤
¤Alegeți care din funcțiile de mai jos revin șefului cancelariei¤
¤coordonarea activității misiunii¤
¤dezvoltarea relațiilor economice și a celor comerciale dintre cele două ţări¤
¤este principalul coordonator al acțiunilor culturale majore desfășurate de misiunea diplomatică în
statul acreditar ¤
¤elaborarea pentru propriul guvern de rapoarte asupra evenimentelor politice și economice ș.a.
semnificative din ţara de reședință¤
¤Tema 15¤
¤Cui aparține dreptul de a stabili şi întreține relații diplomatice, de a primi şi trimite misiuni
diplomatice: ¤
¤statelor, Sfântului Scaun şi Ordinului Suveran al cavalerilor de la Malta, mişcărilor de eliberare
națională, organizațiilor internaționale cu vocație generală, organizațiilor regionale¤
¤doar statelor ca fiind sigurele purtătoare de suveranitate¤
¤statelor și organizațiilor internaționale cu vocație generală¤
¤statelor, mişcărilor de eliberare națională și organizațiilor internaționale cu vocație generală¤
¤Tema 15¤
¤Ce condiție este necesară să fie îndeplinită pentru înființarea unei misiuni diplomatice?¤
¤consimțământul mutual¤
¤relații de prietenie¤
¤relații economice , politice și comerciale normale¤
¤lipsa diferendelor și a pretențiilor reciproce dintre state¤
¤Tema 15¤
¤Încetarea misiunii diplomatice poate avea drept cauze:¤
¤refuzul de recunoaştere a guvernelor nou instalate în unul din cele două state ¤
¤neîncheierea unui tratat între aceste state¤
¤scăderea dezvoltării relațiilor economice, comerciale etc. dintre cele două state.¤
¤răcirea relațiilor politice dintre cele două state¤
¤Tema 15¤
¤Convenția de la Viena din 1961 cu privire la relațiile diplomatice clasifică membrii misiunii
diplomatice în trei categorii:¤
¤şeful misiunii; personalul misiunii; personalul privat al misiunii¤
¤şeful misiunii, șeful cancelariei, diplomatului responsabil cu activitatea economică;¤
¤şeful misiunii, diplomatului responsabil cu activitatea economică, diplomatului responsabil cu
problemele de cultură și presă¤
¤şeful misiunii, atașatul militar, atașatul acu afacerile interne¤
¤Tema 15¤
¤Personalul misiunii diplomatice se clasifică în trei categorii:¤
¤personalul diplomatic, personalul administrativ şi tehnic, personalul de serviciu¤
¤personalul diplomatic, personalul militar, personalul economic¤
¤personalul diplomatic, personalul pe problemele economice, personalul pe problemele culturale
și de presă¤
¤personalul diplomatic, personalul militar, personalul de serviciu¤
¤Tema 15¤
¤Cum se numeşte procedura prin care un stat se informează dacă persoana aleasă de el este
persona grata pentru a ocupa postul de şef al misiunii diplomatice pe teritoriul statului acreditar?¤
¤agrearea¤
¤acreditarea¤
¤acceptarea¤
¤aprobarea¤
¤Tema 15¤
¤Numirea şefului de misiune se face de către şeful de stat în conformitate: ¤
¤cu prevederile constituționale din fiecare țară¤
¤cu prevederile convenției internaționale cu privire la relațiile diplomatice¤
¤cu prevederile administrative din fiecare țară¤
¤cu prevederile acordului bilateral dintre cele două state¤
¤Tema 15¤
¤Acreditarea este procedura specială prin care: ¤
¤dreptul internațional reglementează afirmarea definitivă a calității de şef de misiune a unei
persoane fizice care a primit deja agrementul. ¤
¤dreptul constituțional reglementează afirmarea definitivă a calității de şef de misiune a unei
persoane fizice care a primit deja agrementul ¤
persoane fizice care a primit deja acceptarea ¤
persoane juridice care a primit deja agrementul¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin scrisori de acreditare?¤
¤Este instrumentul diplomatic prin care se constată calitatea oficială a şefului de misiune, prin care
se face dovada că această persoană este abilitată de către guvernul său să exercite funcțiile
încredințate¤
¤Declarația de voință prin care statul acreditar participă la procedura acreditării ¤
¤Acordul de voință prin care statele participă la procedura acreditării¤
¤Declarația de voință prin care statul acreditant participă la procedura agreării¤
¤Tema 15¤
¤Din ce moment şeful de misiune intră definitiv în funcția sa¤
¤Odată cu încheierea ceremoniei prezentării scrisorilor de acreditare¤
¤odată cu trimiterea scrisorilor de acreditare de către statul acreditant¤
¤odată cu recepționarea scrisorilor de acreditare de către statul acreditar¤
¤odată cu semnarea scrisorii de acreditare de către șeful statului acreditant¤
¤Tema 15¤
¤Personalul tehnic şi administrativ al misiunii diplomatice este alcătuit din:¤
¤secretari tehnici, translatori, dactilografi, arhivari, contabili, referenți de specialitate etc.¤
¤şoferi, curieri, portari, oameni de serviciu, grădinari, mecanici, muncitori calificați etc.¤
¤secretari tehnici, translatori, dactilografi, şoferi, curieri, portari¤
¤arhivari, contabili, referenți de specialitate, oameni de serviciu, grădinari, mecanici, muncitori
calificați ¤
¤Tema 15¤
¤personalul de serviciu al misiunii diplomatice cuprinde:¤
¤şoferi, curieri, portari, oameni de serviciu, grădinari, mecanici, muncitori calificați etc. ¤
¤secretari tehnici, translatori, dactilografi, arhivari, contabili, referenți de specialitate etc.¤
¤secretari tehnici, translatori, dactilografi, şoferi, curieri, portari¤
¤arhivari, contabili, referenți de specialitate, oameni de serviciu, grădinari, mecanici, muncitori ¤
¤Tema 15¤
¤Numiți care sunt funcțiile unei misiunii diplomatice¤
¤Funcția de negociere, de observare şi informare, de realizare a cooperării internaționale, de
protejare a intereselor statului acreditant şi a cetățenilor acestuia¤
¤Funcția de negociere, de observare şi informare, de realizare a cooperării internaționale,
umanitară¤
¤Funcția de observare şi informare, de realizare a cooperării internaționale, de protejare a
intereselor statului acreditant şi a cetățenilor acestuia, normativă ¤
¤Funcția de realizare a cooperării internaționale, de protejare a intereselor statului acreditant şi a
cetățenilor acestuia, de conservare, apărare și garantare a drepturilor statului acreditant¤ ¤Tema
15¤
¤Acordarea statutului special al imunităților și privilegiilor diplomatice misiunilor diplomatice și
personalului lor este considerată de dreptul internațional actual ca:¤
¤o obligație internațională a statelor¤
¤un drept al statelor¤
¤o competență a statelor¤
¤o prerogativă a statelor¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin imunitate diplomatică¤
¤tratamentul pe care statul acreditar îl acordă misiunilor diplomatice și personalului acestora,
exprimat prin exceptarea de la jurisdicția penală și civilă a acestui stat¤
¤imunitatea față de constrângerea prevăzută de lege ¤
¤tratament acordat de statul acreditar misiunii diplomatice și personalului acesteia, prin care li se
fac unele înlesniri excepționale ¤
¤obligații generale ale statului acreditar acordate misiunii diplomatice în scopul de a ușura
desfășurarea activității acesteia ¤
¤Tema 15¤
¤Imunitățile și privilegiile recunoscute membrilor misiunilor diplomatice au ca obiect:¤
¤exercitarea funcțiilor lor fără ca autoritățile locale să poată să le aducă îngrădiri¤
¤manifestarea suveranității statului acreditar¤
¤privilegierea și favorizarea agenților diplomatici¤
¤exercitarea funcțiilor lor dar fiind posibil ca autoritățile locale să poată să le aducă unele
îngrădiri¤ ¤Tema 15¤
¤Ce obligații au membrii misiunilor diplomatice față de statul acreditar?¤
¤De a respecta legile și reglementările statului acreditar și de a nu se amesteca în treburile sale
interne, iar localurile misiunilor nu trebuie utilizate în scopuri incompatibile cu regulile și obligațiile
activității diplomatice¤
¤Nu au nici o obligație, deoarece aceasta ar fi considerată ca o încălcare a suveranității statului
său¤
¤De a ignora legile și reglementările statului acreditar și de a se conduce de legile statului său¤
¤De a plăti impozitele pentru imobilul în care se află misiunea diplomatică¤
¤Tema 15¤
¤Imunitățile diplomatice sunt concretizate în trei categorii:¤
¤Imunitatea de jurisdicție; Inviolabilitățile; Exceptarea de la obligația de a depune ca martor¤
¤Imunități; privilegii; facilități diplomatice.¤
¤Imunitatea de jurisdicție; facilități diplomatice; inviolabilitățile¤
¤Imunitatea de jurisdicție; Inviolabilitățile; obligația de a depune ca martor¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin imunitatea de jurisdicție?¤
¤scoaterea de sub acțiunea legii penale sau civile a statului acreditar a misiunii diplomatice,
personalului misiunii și a membrilor lor de familie¤
¤imunitatea față de constrângerea prevăzută de lege a statului acreditar ¤
¤un tratament acordat de statul acreditar misiunii diplomatice și personalului acesteia, prin care li
se fac unele înlesniri excepționale ¤
¤obligații generale ale statului acreditar față de misiunile diplomatice în scopul de a ușura
desfășurarea activității acesteia.¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin inviolabilități?¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin privilegii diplomatice?¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înțelege prin facilități diplomatice?¤
¤Tema 15¤
¤Numiți una dintre excepțiile de la imunitatea civilă a agenților diplomatic¤
¤acțiunilor referitoare la succesiune¤
¤acțiunile cu privire la dreptul de autor¤
¤acțiunile în revendicare¤
¤acțiunile negatorii¤
¤Tema 15¤
¤Statul acreditar poate renunţa la imunitatea diplomatică a agenților săi?¤
¤poate, dar ea trebuie să fie expresă¤
¤nu poate în nici un caz¤
¤poate chiar dacă este tacită ¤
¤nu poate în mod tacit¤
¤Tema 15¤
¤Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilă sau administrativă determină
automat şi înlăturarea imunităţii privind executarea hotărârilor ?¤
¤nu¤
¤da¤
¤da, doar în cazuri determinate¤
¤da, cu excepţia când este tacită¤
¤Tema 15¤
¤Diplomatul poate sau nu poate renunța la imunitatea de jurisdicție penală?¤
¤nu poate¤
¤poate¤
¤poate doar pentru învinuirile de infracțiuni ușoare¤
¤poate doar pentru învinuirile de infracțiuni mai puțin grave¤
¤Tema 15¤
¤Ce se înţelege prin inviolabilitatea misiunii diplomatice¤
¤obligaţia statului acreditar de a nu permite funcționarilor săi să pătrundă și să îndeplinească acte
de autoritate în localurile misiunii, mijloacele de transport și terenurile ale acesteia¤
¤Tema 16¤
¤Apariţia consulatelor şi dezvoltarea relaţiilor consulare între state se datorează:¤
¤dezvoltării relaţiilor comerciale şi a necesităţii ocrotirii persoanelor fizice şi juridice ale unui stat
când se află pe teritoriul altui stat ¤ ¤dezvoltării relaţiilor internaţionale¤
¤migraţiei sporite de persoane¤
¤schimbului sporit de bunuri şi mărfuri dintre state¤
¤Tema 16¤
¤Consulatele mai exercită şi unele atribuţii: ¤
¤administrative şi juridice ¤
¤administrative şi politice¤
¤juridice şi politice¤
¤juridice şi economice¤
¤Tema 16¤
¤La baza relaţiilor consulare stă principiul:¤
¤reciprocităţii¤
¤cooperării internaţionale¤
¤neamestecului în treburile interne a statelor¤
¤neagresiunii¤
¤Tema 16¤
¤Ce se înţelege prin principiu reciprocităţii în relaţiile consulare?¤
¤dreptul statului de a înfiinţa consulate pe teritoriul altui stat îi corespunde obligaţia sa de a primi
pe teritoriul său, consulate ale celuilalt stat ¤
¤dreptul statului de a înfiinţa consulate pe teritoriul altui stat îi corespunde obligaţia sa de a nu se
amesteca în treburile interne ale celuilalt stat¤
¤dreptul statului de a înfiinţa consulate pe teritoriul altui stat îi corespunde obligaţia sa de a nu
ameninţa cu forţa sau cu aplicarea forţii¤
¤dreptul statului de a înfiinţa consulate pe teritoriul altui stat îi corespunde obligaţia sa de a realiza
relaţii economice, culturale şi juridice reciproc avantajoase¤
¤Tema 16¤
¤Pentru stabilirea relaţiilor consulare dintre state este nevoie de:¤
¤consimţământul reciproc dintre state¤
¤acordul dintre miniştri afacerilor externe a statelor¤
¤actele unilaterale ale statelor ¤
¤acordul Consiliului Europei¤
¤Tema 16¤
¤Pe ce se bazează raporturile dintre relaţiile consulare şi cele diplomatice?¤
¤pe caracterul autonom¤
¤pe caracterul superior al relaţiilor diplomatice asupra celor consulare¤
¤pe caracterul superior al relaţiilor consulare asupra celor diplomatice¤
¤pe caracterul de egalitate¤
¤Tema 16¤
¤Ca elemente comune ale celor două categorii de relaţii interstatale menţionăm:¤
¤pentru stabilirea lor este nevoie de recunoaşterea reciprocă între cele două state.¤
¤sînt acreditate pe lângă organele centrale ale statului acreditat¤
¤pentru stabilirea lor nu este nevoie de recunoaşterea reciprocă între cele două state ¤
¤misiunile diplomatice precum şi oficiile consulare acţionează ca organe de relaţii internaţionale,
actele lor producând efecte juridice de drept internaţional¤
¤Tema16¤
¤pentru stabilirea lor este nevoie de acordul de voinţă între cele două state.¤
actele lor producând efecte juridice de drept internaţional¤ ¤sînt acreditate pe lângă organele
centrale ale statului acreditat¤
¤Tema16¤
¤relatiile diplomatice ca şi cele consulare contribuie la colaborarea dintre state, la progresul lor, ca
şi la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale¤
¤Tema16¤
¤Cele două categorii de relaţii internaţionale sunt realizate prin organe de stat cu caracter
permanent şi ele sunt reglementate într-un grad mai mare sau mai mic, dar în mod prioritar de
dreptul internaţional public¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se deosebesc relaţiile diplomatice de cele consulare¤
¤relaţiile diplomatice sînt guvernate într-o măsură mai mare de dreptul internaţional public, decât
relaţiile consulare¤
¤relaţiile consulare sînt guvernate într-o măsură mai mare de dreptul internaţional public, decât
relaţiile diplomatice¤
¤Pentru stabilirea relaţiilor diplomatice este nevoie de recunoaşterea reciprocă între cele două
state, în timp ce pentru stabilirea relaţiilor consulare recunoaşterea reciprocă între cele două state
nu este obligatorie¤
¤Acordul celor două state pentru stabilirea relaţiilor consulare nu este obligator spre deosebire de
¤Tema 16¤
¤organele diplomatice sînt acreditate pe lângă organele centrale ale statului acreditat, în timp ce
oficiile consulare stabilesc raporturi directe numai cu autorităţile locale ale statului de reşedinţă,
iar nu cu şeful acestuia sau guvernul său¤
¤Pentru stabilirea relaţiilor diplomatice este nevoie de recunoaşterea reciprocă între cele două
nu este obligatorie¤
¤Tema 16¤
¤misiunile diplomatice şi agenţii diplomatici acţionează ca organe de relaţii internaţionale, actele
lor producând efecte juridice de drept internaţional, în schimb oficiile consulare prin actele lor
produc efecte în ordinea internă a statului trimiţători, a unui stat terţ, sau chiar în ordinea statului
de reşedinţă¤
¤pentru stabilirea relaţiilor diplomatice este nevoie de recunoaşterea reciprocă între cele două
nu este obligatorie¤ ¤Tema 16¤
¤Convenţia de la Vena din 1963 cu privire la relaţiile consulare stabileşte următoarele reguli cu
privire la stabilirea unui oficiu consular.¤
¤a) Un post consular poate fi înfiinţat de un stat pe teritoriul altui stat, decât cu consimţământul
statului respectiv; b) Sediul postului consular, rangul acestuia, circumscripţia în care va acţiona sînt
stabilite de statul trimiţător, însă supuse aprobării statului de reşedinţă; c) statul trimiţător al
consulatului nu poate modifica ulterior, sediul postului consular, rangul acestuia sau circumscripţia
consulară, fără consimţământul statului de reşedinţă ; d) consimţământul statului de reşedinţă
este necesar şi în cazul când un consulat general sau un consulat doreşte să deschidă un
viceconsulat sau o agenţie consulară într-o altă localitate decât aceea în care este instalat
consulatul general sau consulatul¤
¤a) Un post consular poate fi înfiinţat de un stat pe teritoriul altui stat, fără consimţământul
consulatul general sau consulatul¤ ¤a) Un post consular poate fi înfiinţat de un stat pe teritoriul
altui stat, decât cu consimţământul statului respectiv; b) Sediul postului consular, rangul acestuia,
circumscripţia în care va acţiona sînt stabilite de statul de reşedinţă; c) statul trimiţător al
¤a) Un post consular poate fi înfiinţat de un stat pe teritoriul altui stat, decât cu consimţământul
consulatului poate modifica ulterior, sediul postului consular, rangul acestuia sau circumscripţia
¤Tema 16¤
¤După statutul şefilor lor, posturile consulare se împart în următoarele categorii¤
¤a)Consulate conduse de un consul de carieră; b) consulate onorifice¤
¤a)Consulate onoridfice; b) consulate generale¤
¤a)Consulate generale; b)consulate¤
¤a)Consulate conduse de un consul de carieră; b)Viceconsulat¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se caracterizează consulatele conduse de un funcţionar consular de carieră ?¤
¤consulul este cetăţean al statului trimiţător şi funcţionar al acestuia.¤
¤consulul este cetăţean al statului de reşedinţă şi nu este funcţionar al statului pentru care
funcţionează¤
¤consolul este şeful consulatului general¤
¤consolul este şeful unui viceconsulat¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se caracterizează consulatele onorifice?¤
¤consulul este cetăţean al statului de reşedinţă şi nu este funcţionar al statului pentru care
funcţionează¤
¤consolul este şeful consulatului general¤
¤consolul este şeful unui viceconsulat¤
¤consulul este cetăţean al statului trimiţător şi funcţionar al acestuia.¤
¤Tema 16¤
¤Posturile consulare au următoarele ranguri:¤
¤a) consulatul general; b) consulat; c) viceconsulat; d) agenţie consulară¤
¤a) consulatul general; b) consulat onorific; c) viceconsulat; d) agenţie consulară¤
¤a) consulatul condus de un consul de carieră; b) consulat; c) viceconsulat; d) agenţie
consulară¤ ¤a) consulatul general; b) consulat; c) viceconsulat; d) agenţie consulară onorifică¤
¤Tema 16¤
¤Consulatele îşi desfăşoară activitatea:¤
¤într-o circumscripţie consulară ¤
¤în oficiu consular¤
¤pe întreg teritoriul statului de reşedinţă¤
¤doar în capitala statului de reşedinţă¤
¤Tema 16¤
¤Ce se înţelege prin circumscripţia consulară?¤
¤teritoriul atribuit unui post consular pentru exercitarea funcţiilor consulare¤
¤teritoriul atribuit unui post consular pentru construirea edificiului postului consular¤
¤întreg teritoriul statului de reşedinţă¤
¤teritoriul atribuit unui post consular pentru exercitarea funcţiilor diplomatice¤
¤Tema 16
¤Circumscripţie consulară corespunde de regulă :¤
¤teritoriului unei unităţi administrativ teritoriale a statului de reşedinţă¤
¤teritoriului întregului stat¤
¤teritoriului pe care este amplasată misiunea consulară¤
¤teritoriul capitalei statului de reşedinţă¤
¤Tema 16¤
¤Dreptul consular reprezintă:¤
¤totalitatea normelor de drept internaţional, prin care se reglementează relaţiile consulare dintre
state, organizarea, funcţionarea şi statutul juridic al oficiilor consulare precum şi a personalului¤
¤totalitatea normelor de drept intern, prin care se reglementează relaţiile consulare dintre state,
organizarea, funcţionarea şi statutul juridic al oficiilor consulare precum şi a personalului¤ ¤este o
ramură a dreptului internaţional public care are ca obiect normele şi practica ce
reglementează relaţiile externe ale statelor şi ale altor subiecţi de drept internaţional¤
¤este o ramură a dreptului internaţional public care are ca obiect normele şi practica ce
reglementează relaţiile consulare ale statelor şi ale altor subiecţi de drept internaţional¤ ¤Tema
16¤
¤Numiţi convenţia de codificare a dreptului consular: ¤
¤Convenţia de la Vena cu privire la relaţiile consulare din 1963¤
¤conventia de la Vena cu privire la relaţiile consulare din 1966¤
¤Tema 16¤
¤Regimul juridic al postului consular poate fi reglementat prin:¤
¤a) acordurile bilaterale încheiate de statele care stabilesc relaţii consulare; b) tratate
multilaterale; c) prin normele dreptului internaţional în această materie; d) prin legislaţia internă a
statelor¤ ¤a) prin acordurile bilaterale încheiate de statele care stabilesc relaţii consulare; b) prin
legislaţia internă a statelor¤
¤a) tratate multilaterale; b) prin legislaţia internă a statelor; ¤
¤a) prin normele dreptului internaţional în această materie; b) prin legislaţia internă a statelor¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se manifestă legătura reciprocă dintre dreptul consular, ca parte componentă a dreptului
internaţional public şi dreptul intern?¤
¤În legislaţia internă a statelor se găsesc numeroase reglementări referitoare la aplicarea pe
teritoriul lor a prevederilor dreptului internaţional în materie consulară¤
¤În legislaţia internaţională se găsesc numeroase reglementări de drept intern în materie
consulară¤ ¤prin superioritatea normelor de drept intern asupra normelor dreptului internaţional
în materie consulară¤
¤prin organele de stat interne cu activitate consulară¤
¤Tema 16¤
¤Ce obligație are statul trimițător față de statul de reședință în legătură cu numirea personalului
consular?¤
¤obligaţia să notifice, în prealabil, aceste numiri statului de reşedinţă¤
¤obligația să facă aceste numiri în conformitate cu prevedere interne ale statului trimițător¤
¤obligația să facă aceste numiri în conformitate cu prevedere interne ale statului de reședință¤
¤obligația să numească în funcție funcționari consulari de carieră¤
¤Tema 16¤
¤Ce poate cere statul de reședință statului trimițător în ceea ce privește efectivul personalului unui
post consular?¤
¤să-l menţină în limitele considerate de el ca fiind raţionale şi normale, având în vedere
circumstanţele şi condiţiile din circumscripţia consulară şi nevoile postului consular respectiv¤ ¤ca
efectivul personalului postului consular să nu se amestece în treburile interne ale statului de
reședință¤
¤ca numărul atașaților militari să nu fie excesiv de mare ceea ce ar trezi suspiciuni cu privire la
securitatea națională¤
¤ca o parte din efectivul personalului consular să fie cetățeni ai statului de reședință¤
¤Tema 16¤
¤De ce statul trimiţător are obligaţia să notifice statului de reşedinţă, în prealabil, numirea
personalului postului ¤
¤pentru ca statul de reședință să-şi poată exercita dreptul de a declara un funcţionar consular ca
„persona non grata” sau ca fiind neacceptabil¤
¤pentru ca statul de reședință să aibă la dispoziție timpul necesar pentru eliberarea
exequatorului¤ ¤pentru ca statul de reședință să poată verifica candidatura înaintată dacă
corespund cerințelor înaintate față de asemenea post¤
¤pentru ca statul de reședință să-şi poată exercita dreptul de a declara un funcţionar consular ca
„doctor honoris cauza”¤
¤Tema 16¤
¤Notificarea privind numirea personalului postului consular de către statul trimiţător se face:¤
¤Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă¤
¤Președinției statului de reşedinţă¤
¤Guvernului statului de reşedinţă ¤
¤Parlamentului statului de reședință¤
¤Tema 16¤
¤personalul postului consular se compune din:¤
¤şeful postului; angajaţii consulari (persoane cu atribuţii administrative şi tehnice); personalul de
serviciu¤
¤consulul general; consuli; viceconsuli¤
¤şeful postului; angajaţii consulari, agenți consulari¤
¤şeful postului; consuli; viceconsuli¤
¤Tema 16¤
¤Numiți categoriile șefilor posturilor consulare¤
¤consulul general; consuli; viceconsuli; agenți consulari ¤
¤şeful postului; angajaţii consulari (persoane cu atribuţii administrative şi tehnice); personalul de
serviciu¤
¤şeful postului; angajaţii consulari, agenți consulari ¤
¤şeful postului; consuli; viceconsuli ¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se caracterizează consulul general?¤
¤Este cel mai înalt funcţionar consular, care conduce postul consular dintr-o circumscripţie
consulară sau conduce mai multe consulate ¤
¤Conduce un post consular dintr-o circumscripţie consulară de mai mică importanţă¤
¤Este subordonat consulului pe care-i poate înlocui ¤
¤Este subordonat agentului consular, dar lucrează în altă localitate decât aceea unde se află şeful
postului consular¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se caracterizează consulul?¤
¤Este subordonat consulului pe care-i poate înlocui ¤
postului consular¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se caracterizează viceconsulul?¤
¤Este subordonat consulului general sau consulului pe care-i poate înlocui ¤
postului consular¤
¤Tema 16¤
¤Prin ce se caracterizează agentul consular?¤
postului consular¤
¤Este subordonat şefului postului consular, dar lucrează în altă localitate decât aceea unde se află
şeful postului consular¤
¤Tema 16¤
¤Cum se numește actul pe care-l eliberează statul trimiţător, cu ocazia numirii şefului postului
consular?¤ ¤Patenta consulară¤
¤Exequator¤
¤Agrement¤
¤Scrisoare de acreditare¤
¤Tema 16¤
¤Ce se prevede în „Patenta consulară”¤
¤categoria din care face parte (consul de carieră sau consul onorific), gradul precum şi
circumscripţia consulară şi postul consular unde va activa¤
¤categoria din care face parte și competențele consulului de carieră¤
¤gradul precum şi circumscripţia consulară a consulului onorific¤
¤circumscripţia consulară şi postul consular unde va activa agentul consular¤
¤Tema 16¤
¤Cum se numește autorizația prin care statul de reşedinţă admite ca şeful postului consular să-şi
exercite funcţiile sale pe teritoriul său ¤
¤Exequator¤
¤Agrement¤
¤Scrisoare de acreditare¤
¤Patenta consulară¤
¤Tema 16¤
¤Statul de reşedinţă are sau nu dreptul să refuze eliberarea exequaturului¤
¤are dreptul fără să aibă obligaţia să comunice statului trimiţător motivele refuzului său ¤
¤nu are dreptul¤
¤are dreptul cu condiția să comunice statului trimiţător motivele refuzului său¤
¤nu are dreptul, dacă nu comunică statului trimiţător motivele refuzului său¤
¤Tema 16¤
¤În situaţia când şeful unui post consular este împiedicat să-şi exercite funcţiile, sau postul
respectiv este vacant, se numeşte un:¤ ¤girant intermediar¤
¤reprezentant intermediar¤
¤consul temporar¤
¤reprezentant provizoriu¤
¤Tema 16¤
¤Arătați care dintre următoarele funcții consulare nu corespunde realității¤
¤să reprezinte statul acreditant în statul acreditar ¤
¤să ocrotească în statul de reşedinţă interesele statului trimiţător şi ale cetăţenilor săi, persoane
fizice sau juridice, în limitele admise de dreptul internaţional ¤
¤să favorizeze dezvoltarea relaţiilor comerciale, economice, culturale şi ştiinţifice între statul
trimiţător şi statul de reşedinţă şi să promoveze în orice alt mod relaţiile amicale între cele două
state.¤
¤să informeze statul trimiţător despre condiţiile şi evoluţia vieţii comerciale, economice, culturale
şi ştiinţifice din statul de reşedinţă ¤
¤Tema 16¤
¤să ducă tratative cu guvernul statului acreditar¤
¤să elibereze paşapoarte şi documente de călătorie cetăţenilor statului trimiţător, vize şi alte
documente persoanelor care vor să meargă în statul trimiţător¤
¤să acorde ajutor şi asistenţă cetăţenilor (persoanelor fizice şi juridice) statului trimiţător¤
¤să acţioneze în calitate de notar sau de ofiţer de stare civila şi să îndeplinească anumite funcţii de
ordin administrativ, în măsura în care legile şi regulamentele statului de reşedinţă nu se opun¤
¤Tema 16¤
¤să ducă tratative cu guvernul statului acreditar¤
¤să apere interesele cetăţenilor statului trimiţător în cazurile de succesiune de pe teritoriul statului
de reşedinţă, în conformitate cu legislaţia acestui stat.¤
¤să apere în limitele fixate de legile şi regulamentele statului de reşedinţă, interesele minorilor,
cetăţeni ai statului trimiţător, mai ales când este necesar instituirea unei tutele sau curatele.¤
¤să reprezinte pe cetăţenii statului trimiţător sau să ia măsuri pentru asigurarea reprezentării lor în
faţa tribunilor sau a altor autorităţi ale statului de reşedinţă pentru apărarea drepturilor şi
intereselor lor, atunci când ei nu-şi pot apăra în timp util, drepturile şi interesele.¤
¤Tema 16¤
¤să reprezinte statul acreditant în statul acreditar ¤
¤să transmită acte juridice sau extrajuridice sau să efectueze comisii rogatorii, în conformitate cu
acordurile interne în vigoare, ori în lipsa lor, în orice mod compatibil cu legile şi regulamentele
statului de reşedinţă.¤
¤să exercite drepturile de control şi inspecţie prevăzute de legile şi regulamentele statului
trimiţător asupra navelor maritime şi fluviale, având naţionalitatea statului trimiţător şi asupra
aeronavelor înmatriculate în acest stat.¤
¤să acorde asistenţa navelor şi aeronavelor şi echipajelor lor, să examineze şi să vizeze
documentele lor de bord şi fără a prejudicia prerogativele autorităţilor statului de reşedinţă, să
facă anchete privind incidenţa care au survenit în timpul concis navei sau aeronavei.¤
¤Tema 16¤
¤Activitatea unui post consular încetează în cazul:¤
¤izbucnirii unui război între cele două state, a ruperii relaţiilor consulare dintre state, sau a
desfiinţării temporare sau definitivă a postului consular¤
¤izbucnirii unui război între cele două state, a ruperii relaţiilor diplomatice dintre state, sau a
desfiinţării temporare sau definitivă a postului consular¤
¤retragerii exequaturului consulului¤
¤notificării de către statul de reşedinţă statului trimiţător că el nu mai consideră un funcţionar
consular ca membru al personalului consular¤

Test Pentru Studenti DIP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test Pentru Studenti DIP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuvînt înainte

S-ar putea să vă placă și