Electronică Digitală: Carte de Învățătură În Regim de Urgență

Dan NICULA
ELECTRONICĂ DIGITALĂ
Carte de învățătură în regim de urgență
2020
2 Cuvânt către cetitor
ELECTRONICĂ DIGITALĂ 3
Cuvânt către cetitor
Versiunea 2.0 a cărții de învățătură de electronică digitală, 2015, este foarte stabilă și încă actuală. Viața
însă m-a impins să mă adaptez pentru o evaluare online a studenților.
Prezenta “Carte de învățătură” nu este pentru vremuri normale (așa cum înțelegeam normalitatea până
în 2020). Cartea include teste grilă pentru evaluarea online a cunoștințelor, în condițiile lipsei de
interacțiune față în față dintre profesor și student.
Nu sunt adeptul testelor grilă pentru evaluarea cunoștințelor de inginerie. În practică, ingineria nu
seamănă cu chestionarele de la școala de șoferi. Îngineria presupune rezolvarea creativă a problemelor,
nu selectarea unui răspuns dintr-un set de răspunsuri oferite. Studenților le recomand să continue să
învețe după versiunea 2.0, dar, suplimentar, să se auto-evalueze cu chestionarele din prezenta “Carte
de învățătură în regim de urgență”.
Testele grilă au fost concepute pentru a fi rezolvate contra timp. Toate întrebările au un singur răspuns
corect. Răspunsurile au fost create pentru a-l găsi pe cel corect rapid, însă nu neapărat pe un
raționament direct. Există întrebări la care răspunsul corect este evident dacă se exclud celelate opțiuni
ca fiind greșite. De exemplu, dacă se cere reprezentarea unui numar negativ în complement față de 2,
se poate spune fără calcul că primul bit este egal cu 1 (bitul de semn). Deci, toate variantele care
prezintă 0 pe cel mai semnificativ bit sunt evident greșite.
Colegilor profesori care doresc să utilizeze chestionarele din prezenta carte pentru evaluarea online a
studenților, le ofer versiunea online a băncii de întrebări exportată în format Moodle.
Sper ca noua normalitate de după 2020, să facă din prezenta carte un obiect inutil, utilizat exclusiv
pentru a ne reaminti cu nostalgie de perioada petrecută în izolare. Nu cred că este suficientă “pregătirea
în regim de urgență” pentru a continua avântul tehnologiei pe durata unei cariere de inginer.
Brașov, mai 2020. Dan NICULA

4 Cuvânt către cetitor
www.DanNicula.ro/books/ed_urgenta
Cuprins
Cuvânt către cetitor ........................................................................................................................................ 3

Cuprins ............................................................................................................................................................... 5
Aritmetică binară ............................................................................................................................................ 7
Porți logice ...................................................................................................................................................... 17
Funcții logice .................................................................................................................................................. 29
Circuite logice combinaționale................................................................................................................... 39
Circuite logice combinaționale particulare ............................................................................................. 47
Elemente de memorare .............................................................................................................................. 65
Circuite logice secvențiale .......................................................................................................................... 85
Circuite logice secvențiale particulare ..................................................................................................... 95
Automate cu număr finit de stări ...........................................................................................................117
Proiectare sistem digitale ........................................................................................................................ 133
Răspunsuri ................................................................................................................................................... 139
Cuvântul de final ........................................................................................................................................ 147
6 Cuprins
Aritmetică binară
BIN1 Orice număr ridicat la puterea zero este egal cu:

A. zero
B. unu
C. acel număr
D. zece
BIN2 210 este egal cu:
A. 256
B. 1000
C. 1024
D. 2048
BIN3 Ce reprezintă abrevierea MSB într-un sistem numeric?
A. cifra din mijlocului șirului de cifre
B. cifra din dreapta punctului zecimal
C. cea mai din dreapta cifră
D. cifra cu ponderea cea mai mare
BIN4 Valoarea binară 10010 corespunde valorii zecimale:
A. 2
B. 6
C. 18
D. 20
BIN5 Valoarea binară 10000110 corespunde valorii zecimale:
A. 134
B. 144
C. 110
D. 126
8 Aritmetică binară
BIN6 Valoarea hexazecimală 16 reprezintă în zecimal:
A. 22
B. 16
C. 10
D. 20
BIN7 Valoarea zecimală 187 se reprezintă în binar:
A. 1011_1011
B. 1101_1101
C. 1011_1101
D. 1011_1100
BIN8 Valoarea binară 1111_1111_0010 se reprezintă în hexazecimal:
A. FE2
B. FF2
C. 2FF
D. 4FF
BIN9 Valoarea binară 10_1011 se reprezintă în zecimal:
A. 11
B. 43
C. 211
D. 21011
BIN10 Valoarea binară 1001_0010 se reprezintă în zecimal:
A. 18
B. 49
C. 92
D. 146
BIN11 Valoarea hexazecimală 8B3F se reprezintă în binar:
A. 1111_0011_1011_1000
B. 1000_1000_0011_1111
C. 1011_0011_1110_0011
D. 1000_1011_0011_1111
BIN12 Cea mai mare valoare posibil de reprezentat pe 7 biți este:
A. 125
B. 126
C. 127
D. 128
BIN13 Ce număr exprimat în baza 10 se transmite între emițător și receptor?
Emițător Receptor
MSB
A. 3
B. 5
C. 11
D. 13
BIN14 Ce număr exprimat în baza 10 se transmite între emițător și receptor?
MSB
Emițător Receptor
A. 3
B. 5
C. 11
D. 13
BIN15 Ce biți se transmit în cazul unui sistem care adaugă un bit de paritate pară, la
transmiterea numărului 7 în format BCD?
A. 01110
B. 01111
C. 0111
D. oricare din cele menționate
BIN16 Ce biți se transmit în cazul unui sistem care adaugă un bit de paritate impară, la
transmiterea numărului 8 în format BCD?
A. 10000
B. 10001
C. 1000
D. oricare din variantele menționate
BIN17 Ce biți se transmit în cazul unui sistem care adaugă un bit de paritate pară, la
transmiterea numărului binar 1110001?
A. 11100011
B. 11100010
C. 11000111
D. 01000111
BIN18 Care este reprezentarea binară a numărului zecimal 64?
A. 0110_0100
B. 0100_0000
C. 0011_0110
D. 0100_0110
BIN19 Care este reprezentarea binară a numărului hexazecimal C1?
A. 00_1100_0001
B. 0001_1000_0001
C. 000_1100_0001
D. 110_0001
BIN20 Care este numărul minim de biți pe care se poate reprezenta valoarea zecimală 100?
A. 2
B. 3
C. 7
D. 100
BIN21 Care este numărul minim de biți pe care se poate reprezenta valoarea zecimală 1000?
A. 8
B. 10
C. 11
D. nu se poate determina
BIN22 Care este numărul minim de biți cu care se pot coda 748 de valori diferite?
A. 7
B. 8
C. 9
D. 10
BIN23 Care este reprezentarea în format BCD a valorii zecimale 347?
A. 1100_0010_1110
B. 0011_0100_0111
C. 0111_0100_0011
D. 1100_0100_0111
BIN24 Rezultatul sumei reprezentate cu numere binare 11101+10111 este:
A. 110011
B. 100000
C. 110100
D. 100100
BIN25 Rezultatul sumei reprezentate cu numere binare 11101+10111, reprezentat în baza 10
este:
A. 34
B. 52
C. 110100
D. 100100
BIN26 Convertiți valoarea binară 10011010 în zecimal:
A. 153
B. 154
C. 156
D. 158
BIN27 Convertiți valoarea zecimală 188 în binar:
A. 10111100
B. 0111000
C. 1100011
D. 1111000
A. 11001101
B. 11010101
C. 01111001
D. 11100011
A. 00010010
B. 00010011
C. 00100011
D. 00100010
BIN30 Rezultatul sumei reprezentate cu numere BCD 0011 + 0011 este:
A. 0110
B. 0111
C. 0011
D. 1100
BIN31 Convertiți valoarea binară 01001110 în zecimal:
A. 4E
B. 78
C. 76
D. 116
BIN32 Convertiți valoarea binară 1100101000110101 în hexazecimal:
A. 121035
B. CA35
C. 53AC1
D. 530121
BIN33 Convertiți valoarea binară 11001111 în hexazecimal:
A. 8F
B. CE
C. DF
D. CF
BIN34 Convertiți valoarea hexazecimală C9 în binar:
A. 10111001
B. 10111011
C. 10011100
D. 11001001
BIN35 Convertiți valoarea zecimală 125 în hexazecimal:
A. 7D
B. D7
C. 7C
D. C7
BIN36 Convertiți valoarea zecimală 11 în BCD:
A. 00001011
B. 00001100
C. 00010001
D. 00010010
BIN37 Reprezentați în zecimal rezultatul sumei numerelor binare 1011 + 0011:
A. 1110
B. 1014
C. 14
D. 133
BIN38 Reprezentați în zecimal numărul hexazecimal 666:
A. 999
B. 696
C. 1638
D. 666
BIN39 Reprezentați în zecimal numărul hexazecimal 777:
A. 1911
B. 777
C. 911
D. 7AB
BIN40 Reprezentați în binar rezultatul sumei numerelor zecimale 49 + 10:
A. 1011001
B. 59
C. 101_1001
D. 111011
BIN41 Care este numărul minim de cifre hexazecimale pe care se poate reprezenta valoarea
binară 1_1101_0110_0011_1010?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
BIN42 Ce combinație binară nu este un cod BCD valid?
A. 0011
B. 1101
C. 0101
D. 1001
BIN43 Care este codul BCD al numărului zecimal 127?
A. 011100100001
B. 111010001
C. 001010111
D. 000100100111
BIN44 Care este codul BCD al numărului zecimal 469?
A. 100101101000
B. 010001101001
C. 100001101001
D. 100101100100
BIN45 Care este complementul față de 2 al numărului binar 10011101?
A. 01100001
B. 10011100
C. 01100010
D. 01100011
BIN46 Care este complementul față de 2 al numărului binar 11100111?
A. 11100110
B. 00011001
C. 00011000
D. 00011010
BIN47 Care este exprimarea în complement față de 2 a numărului zecimal -37?
A. 10100101
B. 00100101
C. 11011011
D. 11010001
BIN48 Care este exprimarea în mărime și semn a numărului zecimal -37?
A. 10100101
B. 00100101
C. 11011011
D. 11010001
BIN49 Care este cel mai mare număr fără semn care se poate reprezenta pe 6 biți?
A. 63
B. 64
C. 127
D. 128
BIN50 Care este cel mai mare număr întreg care se poate reprezenta pe 6 biți în complement
față de 2?
A. 31
B. 32
C. 63
D. 64
BIN51 Care este cel mai mic număr întreg care se poate reprezenta pe 6 biți în complement față
de 2?
A. -32
B. -31
C. 31
D. 32
BIN52 Care este rezultatul operației -11+(-2) cu numere reprezentate pe 8 biți în complement
față de 2?
A. 1110 1101
B. 1111 1001
C. 1111 0011
D. 1110 1001
BIN53 Care sunt rezultatele operațiilor cu numere hexazecimale 3C+25, 14+28, 3B+DC?
A. 60, 3C, 116
B. 62, 3C, 118
C. 61, 3C, 117
D. 61, 3D, 117
BIN54 Se consideră suma următoarelelor numere în reprezentare complement față de 2:
11110010 + 11110011. Determinați reprezentarea în zecimal a celor două numere și a
sumei.
A. (–113) + (–114) = –227
B. (–14) + (–13) = –27
C. (–11) + (–16) = –27
D. (–27) + (–13) = –40
BIN55 Numere reprezentate în complement față de 2: 00000101, 11111100 și 11111000 sunt
echivalente în zecimal cu:
A. -5, +4 și +8
B. +5, -4 și -8
C. +5, +252 și +248
D. +5, -252 și -248
BIN56 Care este domeniul de reprezentare a numerelor în complement față de 2 pe 8 biți?
A. [-128 … +128]
B. [-128 … +127]
C. [-127 … +127]
D. [-127 … +128]
BIN57 Care este complementul față de 2 al valori binare 00001111?
A. 11111111
B. 11110000
C. 11110001
D. 11110111
BIN58 Care este complementul față de 2 al valori zecimale -9?
A. 11110111
B. 11111001
C. 11110110
D. 01111101
Porți logice
GATE1 Cum se numește domeniul de tensiuni dintre VIL și VIH?

A. domeniul necunoscut
B. domeniul ne-necesar
C. domeniul interzis
D. amplitudine logică
GATE2 Cum se numește domeniul de tensiuni dintre VOL și VOH?
A. domeniul necunoscut
B. domeniul ne-necesar
C. domeniul interzis
D. amplitudine logică
GATE3 Cum se definește marginea de zgomot?
A. VOH – VIH
B. VOL – VIL
C. min(VOH – VIH , VOH – VIH)
D. max(VOH – VIH , VOH – VIH)
GATE4 Care este frecvența unui semnal cu perioada de 15 ms?
A. 6.66 Hz
B. 66.66 Hz
C. 666.66 Hz
D. 15 Hz
GATE5 Ieșirea unei porți OR este ZERO dacă…
A. toate intrările sunt 0
B. orice intrare este 0
C. toate intrările sunt 1
D. orice intrare este 1
18 Porți logice
GATE6 Ieșirea unei porți AND este UNU dacă…
GATE7 O poartă NOR cu 3 intrări are 8 combinații de intrare. Dintre acestea, pentru câte
combinații ieșirea porții este 1?
A. 1
B. 2
C. 5
D. 6
GATE8 O poartă XOR cu 3 intrări are 8 combinații de intrare. Dintre acestea, pentru câte
A. 1
B. 2
C. 4
D. 6
GATE9 O poartă NAND cu 3 intrări are 8 combinații de intrare. Dintre acestea, pentru câte
A. 1
B. 2
C. 4
D. 7
GATE10 Care este poarta logică, dacă un semnal de la intrarea unei porți logice este blocat în cazul
în care cealalată intrare este conectată la 0, iar ieșirea porții este în 1?
A. AND
B. NAND
C. NOR
D. OR
GATE11 Care este poarta logică, dacă un semnal de la intrarea unei porți logice este blocat în cazul
în care cealalată intrare este conectată la 1, iar ieșirea porții este în 1?
A. AND
B. NAND
C. NOR
D. OR
GATE12 Care este poarta logică, dacă un semnal de la intrarea unei porți logice este transmis negat
prin poartă în cazul în care cealalată intrare este conectată la 0, și este transmis ne-negat
în cazul în care cealalată intrare este conectată la 1?
A. AND
B. XOR
C. XNOR
D. OR
GATE13 Care este poarta logică, dacă un semnal de la intrarea unei porți logice este transmis negat
prin poartă în cazul în care cealalată intrare este conectată la 1, și este transmis ne-negat
în cazul în care cealalată intrare este conectată la 0?
A. AND
B. XOR
C. XNOR
D. OR
GATE14 Ce funcție logică implementează suma aritmetică a 2 biți?
A. AND
B. XOR
C. XNOR
D. OR
GATE15 Ieșirea unei porți logice AND este 0 dacă:
GATE16 Ieșirea unei porți logice NOR este 1 dacă:
GATE17 Ieșirea unei porți NAND este 1 dacă:
GATE18 Ieșirea unei porți XOR este 1 dacă:
B. un număr par de intrări sunt 1
C. un număr impar de intrări sunt 1
20 Porți logice
GATE19 Ce poartă logică poate fi folosită pentru a trece valoarea unei alte intrări, uneori
neschimbată și alte ori complementată?
A. AND
B. OR
C. XOR
D. NAND
GATE20 Timpul de creștere a unui semnal este definit ca timpul în care semnalul ajunge…
A. de la nivelul de “0” logic la nivelul de “1” logic
B. de la 10% din amplitudinea sa la nivelul de “1” logic
C. de la nivelul de “0” logic la 90% din amplitudinea sa
D. de la 10% la 90% din amplitudinea sa
GATE21 Timpul de creștere a unui puls este măsurat între…
A. nivelul de 0% și 100% din amplitudine
B. nivelul de 10% și 90% din amplitudine
C. nivelul de 20% și 80% din amplitudine
D. nivelul de 50% al frontului crescător și nivelule de 50% al frontului descrescător
GATE22 Timpul de propagare tPLH se definește ca fiind timpul în care semnalul…
A. de la intrarea unui inversor comută din Low în High
B. de la ieșirea unui inversor comută din Low în High
C. se propagă de la intrare la ieșire când intrarea comută din Low în High
D. se propagă de la intrare la ieșire când ieșirea comută din Low în High
GATE23 Cum se definește noțiunea de “fan-out”?
A. numărul de ieșiri ale unei porți logice
B. numărul de intrări de porți logice de același tip care pot fi comandate de o ieșire
C. curentul de ieșire al unei poți logice
D. tensiunea pe ieșirea unei porți logice
GATE24 Tensiunea la ieșirea unei porți logice aflate în stare de înaltă impedanță este…
A. tensiunea asociată stării logice 0
B. tensiunea asociată stării logice 1
C. infinită
D. determinată de circuitul exterior porții
GATE25 Tensiunea la ieșirea unei porți în 3 stări conectate ca în figură este…
1
1 ?

C. infinită
1
0 ?

C. infinită
0
0 ?

C. infinită
0
1 ?

C. infinită
GATE29 Poarta G din figură are…
G
A. fan-in = 2 și fan-out = 3
B. fan-in = 3 și fan-out = 1
C. fan-in = 2 și fan-out = 4
D. fan-in = 3 și fan-out = 4
22 Porți logice
GATE30 Poarta G din figură are…
1 G
A. fan-in = 2 și fan-out = 3
B. fan-in = 3 și fan-out = 1
C. fan-in = 2 și fan-out = 4
D. fan-in = 3 și fan-out = 4
GATE31 Care este factorul de umplere al unui semnal rectangular?
A. 10%
B. 25%
C. 50%
D. 100%
GATE32 Ce funcție logică realizează poarta logică prezentată?
A. AND
B. OR
C. NAND
D. NOR
GATE33 Cu ce este echivalentă o poartă NAND cu două intrări conectate între ele?
A. poartă OR
B. poartă AND
C. poartă NOT
D. niciuna
GATE34 Cum se poate realiza funcția NAND cu 2 intrări având la dispoziție o poarta NAND cu 3
intrări?
A. se conectează una din intrări la masă
B. se conectează una din intrări la tensiunea de alimentare
C. se conectează intrările între ele
D. nu se poate realiza
GATE35 Care formă de undă corespunde ieșirii unei porți XNOR?
A. OUTPUT a
B. OUTPUT b
C. OUTPUT c
D. OUTPUT d
GATE36 Care formă de undă corespunde ieșirii unei porți OR?
A. OUTPUT a
B. OUTPUT b
C. OUTPUT c
D. OUTPUT d
24 Porți logice
GATE37 Care formă de undă corespunde ieșirii unei porți NAND?
A. OUTPUT a
B. OUTPUT b
C. OUTPUT c
D. OUTPUT d
GATE38 Care formă de undă corespunde ieșirii unei porți invesoare?
A. OUTPUT a
B. OUTPUT b
C. OUTPUT c
D. OUTPUT d
GATE39 Care formă de undă corespunde ieșirii unei porți NOR?
A. OUTPUT a
B. OUTPUT b
C. OUTPUT c
D. OUTPUT d
GATE40 Cărei porți logice cu două intrări îi corespunde forma de undă?
A. XOR
B. NOR
C. NAND
D. AND
GATE41 Care din porțile a, b, c, d este echivalentă cu poarta e?
A. a
B. b
C. c
D. d
GATE42 O poartă logică XOR cu o intrare conectată la 1, va funcționa ca…
A. o poartă OR
B. un inversor
C. o poartă AND
D. o poartă XNOR
26 Porți logice
GATE43 O poartă logică AND două intrări din care una conectată la 1, va fi…
A. blocată și va transmite la ieșire 0
B. deschisă și va transmite la ieșire cealaltă intrare
C. deschisă și va transmite la ieșire cealaltă intrare negată
D. blocată și va transmite la ieșire 1
GATE44 O poartă logică OR două intrări din care una conectată la 1, va fi…
GATE45 O poartă logică AND două intrări din care una conectată la 0, va fi…
GATE46 O poartă logică OR două intrări din care una conectată la 0, va fi…
GATE47 O poartă logică XOR două intrări din care una conectată la 0, va fi…
GATE48 O poartă logică XOR două intrări din care una conectată la 1, va fi…
GATE49 Ce poartă logică descriu formele de undă?
A. AND
B. OR
C. XOR
D. XNOR
A. AND
B. OR
C. XOR
D. niciuna
A. AND
B. OR
C. XOR
D. niciuna
GATE52 Pentru circuitul din figură, ieșirea Y este tot timpul...
A. 1
B. 0
C. A
D. A
GATE53 Numărul de porți de același fel posibil de condus de către o poartă logică este determinat
de…
A. tensiunea de alimentare
B. marginea de zgomot
C. fan-in
D. fan-out
28 Porți logice
GATE54 Asociați coloanele de ieșire din tabelul de adevăr prezentat cu funcțiile logice.
A B F1 F2 F3 F4 F5
0 0 1 0 1 0 0
0 1 1 0 0 1 1
1 0 1 0 0 1 1
1 1 0 1 0 1 0
F1 - ?
F2 - ?
F3 - ?
F4 – ?
F5 - ?
Funcții logice
FCT1 Determinați valorile lui A, B, C, D care determină egalitatea A + B + C + D = 0

A. A = 1, B = 0, C = 0, D = 0
B. A = 1, B = 0, C = 1, D = 0
C. A = 0, B = 1, C = 0, D = 0
D. A = 1, B = 0, C = 1, D = 1
FCT2 Determinați valorile lui A, B, C, D care determină egalitatea A ∙ B ∙ C ∙ D = 1
A. A = 0, B = 1, C = 0, D = 1
B. A = 0, B = 0, C = 0, D = 1
C. A = 1, B = 1, C = 1, D = 1
D. A = 0, B = 0, C = 1, D = 0
FCT3 Care din următoarele expresii este sub forma de “sumă de produse” (SOP)?
A. (A + B)(C + D)
B. (A.B)(C.D)
C. AB(C.D)
D. AB + CD
30 Funcții logice
FCT4 Deduceți funcția logică în format SOP a ieșiri X descrise de tabelul de adevăr prezentat.
A. X = A
̅∙B ̅ ∙ B ∙ C̅ + A ∙ B ∙ C̅
̅∙C+A
B. X = A
̅∙B ̅∙B∙C+A∙B
̅∙C+A ̅ ∙ C̅
C. X = A
̅∙B ̅∙B
̅∙C+A ̅ ∙ C + A ∙ B ∙ C̅
D. X = A
̅∙B ̅ ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C̅
̅∙C+A
FCT5 Deduceți funcția logică în format SOP a ieșiri X descrise de tabelul de adevăr prezentat.
A. X = A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C̅
B. X = A ∙ B
̅ ∙ C + A ∙ B ∙ C̅
C. X = A
̅∙B
̅ ∙ C + A ∙ B ∙ C̅
D. niciuna
FCT6 Teorema lui DeMorgan statuează că X + Y = ̅ Y . Rezultă de aici că nu există nicio
X. ̅
diferență logică între:
A. o poartă NOR și o poartă AND cu intrări inversate
B. o poartă NAND și o poartă OR cu intrări inversate
C. o poartă AND și o poartă NOR cu intrări inversate
D. o poartă NOR și o poartă NAND cu intrări inversate
FCT7 Prin aplicarea teoremei lui DeMorgan expresiei ABC se obține:
A. A
̅+B ̅ + C̅
B. A + B + C
C. A
̅+B ̅ + C̅
D. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅∙B
A ̅ ∙ C̅
FCT8 Prin aplicarea teoremei lui DeMorgan expresiei (X + Y) + Z se obține:
A. (X + Y)Z
B. (X + Y)Z
C. (X + Y)Z
D. (X + Y)Z
FCT9 Prin aplicarea teoremei lui DeMorgan expresiei (W + X + Y)Z se obține:
A. W ∙ X ∙ Y ∙ Z
B. W ∙ X ∙ Y ∙ Z
C. W ∙ X ∙ Y ∙ Z
D. W ∙ X ∙ Y + Z
FCT10 Prin aplicarea teoremei lui DeMorgan expresiei (A ∙ B) + (A ∙ C) se obține:
A. A + C
B. A ∙ B + A ∙ C
C. A ∙ B ∙ (A + C)
D. (A + B) ∙ (A + C)
FCT11 Care este numărul de 1 din coloana ieșirii din tabelul de adevăr asociat funcției X = AB
̅C +
̅ BC + ABC̅ ?
A
A. 1
B. 2
C. 3
D. 5
FCT12 Care este numărul de combinații de intrare prezente în tabelul de adevăr asociat funcției
X = AB ̅ BC + ABC̅ ?
̅C + A
A. 1
B. 2
C. 4
D. 8
FCT13 Care este numărul de porți logice necesare pentru implementarea funcției XY +
X(X + Z) + Y(X + Z) fără a o simplifica?
A. 1
B. 2
C. 4
D. 5
32 Funcții logice
FCT14 Care este numărul de porți logice necesare pentru implementarea funcției XY +
X(X + Z) + Y(X + Z) după simplificare?
A. 1
B. 2
C. 4
D. 5
FCT15 Valoarea de adevăr a expresiei A ∙ C + A ∙ B ∙ C = A ∙ C …
A. este ADEVĂRAT
B. este FALS
C. nu se poate determina, depinde de variabile
D. este ADEVĂRATĂ pentru anumite valori ale lui A, B, C
FCT16 Valoarea de adevăr a expresiei A ∙ C + A
̅∙C+A
̅∙B=C+A ̅ ∙ B ∙ C̅…
A. este ADEVĂRAT
B. este FALS
C. nu se poate determina, depinde de variabile
D. este ADEVĂRATĂ pentru anumite valori ale lui A, B, C
FCT17 Dacă la intrarea unei porți NAND sunt variabilele A
̅ și B
̅, conform teoremei lui DeMorgan,
expresia funcției logice implementate este echivalentă cu…
A. X = A + B
B. X = A ∙ B
C. X = A ∙ B
D. X = A ∙ B
FCT18 Determinați expresia minimă a funcției F=ABD+CD+ACD+ABC+ABCD.
A. F = ABD + ABC + CD
B. F = CD + AD
C. F = BC + AB
D. F = AC + AD
FCT19 Funcția logică X = A + B + C poate fi implementată cu o singură poartă…
A. NAND
B. NOR
C. XOR
D. OR
FCT20 Expresia A ∙ (B + C + D) este echivalentă cu…
A. A ∙ B + A ∙ C + A ∙ D
B. A ∙ B ∙ C ∙ D
C. A + B + C + D
D. A ∙ B + A ∙ C + A ∙ D
FCT21 Diagrama V-K asociată funcției f = A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C este…
A.
B.
C.
D.
34 Funcții logice
FCT22 Diagrama V-K asociată funcției f = A ∙ B ∙ C ∙ D + A ∙ B ∙ C ∙ D + A ∙ B ∙ C ∙ D + A ∙ B ∙ C ∙ D
este…
A.
B.
C.
D.
FCT23 Care din următoarele nu formează o suprafață într-o diagramă V-K?
A. căsuțe aflate pe colțurile aceluiași rând
B. căsuțe aflate pe colțurile aceleiași coloane
C. căsuțe aflate pe diagonală
D. căsuțe acoperite de o altă suprafață
FCT24 Forma canonică a expresiei A ∙ B + A ∙ C este…
A. A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C
B. A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C
C. A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C
D. A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C + A ∙ B ∙ C
FCT25 Expresia C + C ∙ D se reduce la…
A. C
B. D
C. C+D
D. 1
FCT26 Expresia A ∙ B ∙ (A + B) se reduce la…
A. A ∙ B + A ∙ B
B. A ∙ B
C. A ∙ B + A ∙ B
D. A ∙ B
FCT27 Expresia A ∙ B + C se reduce prin utilizarea teoremei lui DeMorgan la…
A. A ∙ B ∙ +C
B. A ∙ B ∙ C
C. A ∙ B + C
D. (A + B) ∙ C
FCT28 Ce funcție logică descrie tabelul de adevăr?
A. AND
B. OR
C. NAND
D. NOR
36 Funcții logice
FCT29 Care diagramă V-K corespunde funcției X = A ∙ C + B ∙ C + B ?
A. a
B. b
C. c
D. d
FCT30 Care din expresiile prezentate nu se mai poate simplifica?
A. A ∙ B + A ∙ C + B ∙ C
B. A ∙ B ∙ (A ∙ C + C)
C. A ∙ B + A ∙ B + A ∙ C
D. A ∙ B ∙ (B + C)
FCT31 Determinați funcția logică reprezentată în diagrama V_K.
A. A ∙ C ∙ D + B ∙ C ∙ D + C ∙ D
B. A ∙ B ∙ D + B ∙ C ∙ D + C ∙ D
C. A ∙ C ∙ D + B ∙ C ∙ D + B ∙ D
D. A ∙ B ∙ D + A ∙ C ∙ D + C ∙ D
FCT32 Precizați indecșii căsuțelor vecine cu căsuța 7, într-o diagramă V-K de 4 intrări.
A. 5, 6, 8, 9
B. 3, 5, 6, 14
C. 3, 5, 6, 15
D. 1, 2, 13, 14
A. 2, 3, 7, 14
B. 2, 4, 7, 14
C. 2, 5, 7, 14
D. 3, 15, 0, 12
A. 1, 2, 3, 4, 5
B. 1, 2, 4, 9, 16
C. 2, 4, 8, 16, 31
D. 1, 2, 4, 8, 16
A. 1, 2, 3, 4, 5, 6
B. 1, 2, 4, 8, 16, 32
C. 2, 4, 8, 16, 32, 63
D. 1, 2, 4, 8, 16, 24
38 Funcții logice
Circuite logice combinaționale
CLC1 Deduceți funcția logică implementată de circuitul prezentat.
A. C(A + B)DE
B. [C(A + B)D + E
C. [[C(A + B)D]E]
D. ABCDE
CLC2 Deduceți funcția logică implementată de circuitul prezentat.
A. CA + CB + CD
B. C(A + B)D
C. C(A + B) + D
D. CA + CB + D
40 Circuite logice combinaționale
CLC3 Care din circuitele a, b, c, d este echivalent cu circuitul e?
A. a
B. b
C. c
D. d
CLC4 Care din circuitele a, b, c, d este echivalent cu circuitul e?
A. a
B. b
C. c
D. d
CLC5 Care este funcția de ieșire a circuitului prezentat?
A. X = A ∙ B + A ∙ B
B. X = A ∙ B + A ∙ B
C. X = A ∙ B + A ∙ B
D. X = A ∙ B + A ∙ B
CLC6 Circuitul din figură implementează funcția XOR cu 8 intrări. Care combinație (în ordinea
A..H) este corectă dacă ieșirea Y este egală cu 1?
A. 10111100
B. 10111000
C. 11100111
D. 00011101
CLC7 Care este implementarea corectă a funcției A ∙ B + C ∙ D ∙ E cu porți NAND?
A. (A)
B. (B)
C. (C)
D. (D)
CLC8 Care este implementarea corectă a funcției (A + B) ∙ C ∙ D ∙ E ?
A. (A)
B. (B)
C. (C)
D. (D)
CLC9 Care este implementarea corectă a funcției A

̅+B+C∙D?
A. (A)
B. (B)
C. (C)
D. (D)
CLC10 Pentru implementarea neminimizată a funcției X = A ∙ B ∙ C + A ∙ B + A ∙ C̅ sunt necesare:
A. 3 porți AND și o poartă OR
B. 3 porți AND, o poartă NOT și o poartă OR
C. 3 porți AND, o poartă NOT și 3 porți OR
D. 3 porți AND și 3 porți OR
CLC11 Pentru implementarea minimizată a funcției X = A ∙ B ∙ C + A ∙ B + A ∙ C̅ sunt necesare:
A. 2 porți AND și o poartă OR
B. 2 porți AND, o poartă NOT și o poartă OR
C. 3 porți AND, o poartă NOT și o poartă OR
D. 3 porți AND și o poartă OR
CLC12 Pentru implementarea funcției X = A ∙ B ∙ C + A ∙ B sunt necesare cel puțin:
A. 2 porți AND, o poartă NOT și o poartă OR
B. o porți AND, o poartă NOT și o poartă OR
C. o poartă AND și o poartă NOT
D. o poartă AND, o poartă NOT și o poartă OR
CLC13 Circuitele pentru generare și verificare de paritate sunt utilizate pentru a detecta:
A. care valoare este mai mare
B. erorile în transmiterea binară a datelor
C. erorile de calcul aritmetic
D. o numărare incorectă
CLC14 Determinați funcția circuitului prezentat.
A
B F(A,B,C)
C
A. F(A, B, C) = A ∙ B + A ∙ B + C
B. F(A, B, C) = A ∙ B + A ∙ B + C
C. F(A, B, C) = A ∙ B + A ∙ B + C
D. F(A, B, C) = A ∙ B + A ∙ B + C
CLC15 Determinați funcția circuitului prezentat.
B
F(A, B, C, D)
C
A. F(A, B, C, D) = A + B + C + D
B. F(A, B, C, D) = A + B + C + D
C. F(A, B, C, D) = (A + B) ∙ (C + D)
D. F(A, B, C, D) = (A + B) ∙ (C + D)
CLC16 Ieșirea circuitului prezentat este:
A
Y
A. Y = 1
B. Y = 0
C. Y = A
D. Y = A
CLC17 Selectați una dintre următoarele afirmații care descrie cel mai bine metoda de detectare a
erorilor prin bit de paritate.
A. Verificarea parității este cea mai potrivită pentru detectarea erorilor pe un singur bit din
codurile transmise.
B. Verificarea parității nu este potrivită pentru detectarea erorilor pe un singur bit în
codurile transmise.
C. Verificarea parității este capabilă să detecteze și să corecteze erorile din codurile
transmise.
D. Verificarea parității este cea mai potrivită pentru detectarea erorilor de maximum doi
biți care apar în timpul transmiterii codurilor.
Circuite logice combinaționale particulare
LOG1 Câte combinații de intrare conține tabelul de adevăr al unui circuit multiplexor 4:1?
A. 4
B. 6
C. 16
D. 64
LOG2 Câte combinații de intrare conține tabelul de adevăr al unui circuit sumator complet de 4
biți?
A. 16
B. 256
C. 512
D. 1024
LOG3 Un circuit sumator complet de 1 bit are:
A. două intrări și două ieșiri
B. două intrări și trei ieșiri
C. trei intrări și o ieșire
D. trei intrări și două ieșiri
LOG4 Câte intrări are un sumator complet de 1 bit?
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
LOG5 Câte intrări are un sumator complet de 4 biți?
A. 7
B. 8
C. 9
D. 10
48 Circuite logice combinaționale particulare
LOG6 Un sumator complet de 1 bit adună:
A. două numere binare de câte 1 bit
B. trei numere binare de câte 1 bit
C. două numere binare de câte 2 biți
D. două numere binare de câte 2 biți și transportul de intrare
LOG7 Ce funcție logică implementează ieșirea de sumă a unui semisumator?
A. AND
B. XOR
C. XNOR
D. NAND
LOG8 Ce funcție logică implementează ieșirea de transport de ieșire a unui sumator complet de 1
bit?
A. A ∙ B + A ∙ B
B. A ∙ B ∙ CI + A ∙ B ∙ CI
C. A ∙ B ∙ CI + A ∙ B ∙ CI + A ∙ B ∙ CI
D. A ∙ B ∙ CI + A ∙ B ∙ CI + A ∙ B ∙ CI + A ∙ B ∙ CI
LOG9 Un sumator complet de 4 biți este conectat ca în figură. Care sunt valorile ieșirilor (în
ordinea CO, Σ3, Σ2, Σ1, Σ0)?
A. 10111
B. 11101
C. 01101
D. 10011
LOG10 Un multiplexor are:
A. o intrare și mai multe ieșiri
B. o intrare și o ieșire
C. mai multe intrări și o ieșire
D. mai multe intrări și mai multe ieșiri
LOG11 Un demultiplexor are:
A. o intrare de date, mai multe intrări de selecție și mai multe ieșiri
B. o intrare și o ieșire
C. mai multe intrări și o ieșire
D. mai multe intrări și mai multe ieșiri
LOG12 Un multiplexor 2:1 are:
A. o intrare
B. două intrări
C. trei intrări
D. patru intrări
LOG13 Un multiplexor este un circuit logic care…
A. transmite la ieșire intrarea cea mai prioritară
B. selectează una din intrările de date pentru a o transmite la ieșire
C. convertește codul de la intrare într-un cod de ieșire pe baza unor intrări de selecție
D. selectează ieșirea pe care va transmite intrarea
LOG14 Un demultiplexor este un circuit logic care…
A. transmite intrarea pe ieșirea cea mai mare prioritară
B. selectează una din intrările de date pentru a o transmite la ieșire
C. convertește codul de la intrare într-un cod de ieșire pe baza unor intrări de selecție
D. selectează ieșirea pe care va transmite intrarea
LOG15 Un demultiplexor 1:2 are…
A. o intrare
B. două intrări
C. trei intrări
D. patru intrări
LOG16 Un multiplexor 16:1 are un număr intrări de selecție egal cu…
A. 2
B. 4
C. 16
D. 20
LOG17 Un multiplexor 16:1 are un număr intrări egal cu…
A. 2
B. 4
C. 16
D. 20
LOG18 Un demultiplexor 1:16 are un număr intrări de selecție egal cu…
A. 2
B. 4
C. 16
D. 20
LOG19 Un demultiplexor 1:16 are un număr de intrări egal cu…
A. 4
B. 5
C. 16
D. 20
LOG20 În cazul în care intrarea de transport de intrare a unui sumator de 4 biți este conectată la 1,
rezultatul…
A. este același ca și în cazul în care transportul de intrare ar fi conectat la 0, deoarece
transportul de intrare este ignorat
B. are transportul de ieșire egal cu 1
C. cu 1 mai mare decât în cazul în care transportul de intrare ar fi conectat la 0
D. același ca și în cazul în care transportul de intrare ar fi conectat la 0, deoarece
transportul de ieșire este ignorat
LOG21 Care este diferența dintre semi-sumator și sumatorul complet de un bit?
A. nu este nicio diferență, un sumator complet conține două semi-sumatoare
B. sumatorul complet adună numere de două cifre
C. sumatorul complet poate aduna și transporul de intrare
D. semi-sumatorul adună doar numere de o cifră
LOG22 Tabelul de adevăr este al unui circuit sumator complet de 1 bit. Determinați valorile lui X, Y
și Z.
A. X=0, Y=1, Z=1

B. X=1, Y=1, Z=1
C. X=1, Y=0, Z=1
D. X=0, Y=0, Z=1
LOG23 Care este funcția logică implementată de circuitul din figură?
0 0
C 1
MUX4:1
2 Y F
3
0
21 2
A B
A. Σ(1, 3, 5, 7)
B. Σ(3, 5, 6)
C. Σ(3, 5, 7)
D. Σ(1, 2)
LOG24 Care este funcția logică implementată de circuitul din figură?
1 0
C 1
MUX4:1
2 Y F
3
0
21 2
A B
A. Σ(0, 1, 3, 5, 7)
B. Σ(3, 5, 6)
C. Σ(0, 1, 3, 5, 6)
D. Σ(1, 2)
LOG25 Pentru circuitul din figură...
DMUX 1:4
1 I 1
2
3
1 0
22
1 0
A. toate ieșirile sunt 0 cu excepția ieșirii 1
B. toate ieșirile sunt 0 cu excepția ieșirii 2
C. toate ieșirile sunt 0
D. toate ieșirile sunt 1
LOG26 Pentru circuitul din figură:
0
DMUX 1:4
0 I 1
2
3
1 0
22
1 0
A. toate ieșirile sunt 0 cu excepția ieșirii 1
B. toate ieșirile sunt 0 cu excepția ieșirii 2
C. toate ieșirile sunt 0
D. toate ieșirile sunt 1
LOG27 Pentru circuitul prezentat, ce valoare are ieșirea Y?
0 0
MUX 4:1
1 1 Y
0 2
0 3
0
21 2
0 1
A. 0
B. 1
C. indiferentă
D. nu se poate preciza
LOG28 Pentru circuitul prezentat, ce valoare are ieșirea Y?
0 0
MUX 4:1
1 1 Y
0 2
0 3
0
21 2
1 0
A. 0
B. 1
C. indiferentă
D. nu se poate preciza
LOG29 Ce circuit vă este sugerat de simbolul prezentat?
A. comparator
B. multiplexor
C. demultiplexor
D. generator de paritate
LOG30 Ce circuit vă este sugerat de simbolul prezentat?
A. comparator
B. multiplexor
C. demultiplexor
D. generator de paritate
LOG31 Pentru circuitul prezentat, presupunând D=0, S1=S0=0 și EN = 0 , care sunt valorile logice
ale ieșirilor Y ?
A. toate sunt 1
B. toate sunt 0
C. toate sunt 0 cu excepția Y0
D. toate sunt 1 cu excepția Y0
LOG32 La intrarea unui sumator de 4 biți se aplică intrările 1011 și 1111. Transportul de intrare
este 1. Care sunt valorile sumei și ale transportului de ieșire?
A. Σ3 Σ2 Σ1 Σ0=0111, Cout=0
B. Σ3 Σ2 Σ1 Σ0=1111, Cout=1
C. Σ3 Σ2 Σ1 Σ0=1011, Cout=1
D. Σ3 Σ2 Σ1 Σ0=1100, Cout=0
LOG33 Un decodificator se poate utiliza ca demultiplexor dacă:
A. se leagă pinul de validare la 0
B. se leagă intrările de date ale codificatorului la 0
C. se leagă pinul de validare la 1
D. se utilizează intrarea de validare ca intrare de date iar intrările de date ale codificatorului
ca intrări de selecție
LOG34 Funcțiile logice care pot fi implementate direct cu un MUX 8:1 au…
A. 2 intrări
B. 3 intrări
C. 4 intrări
D. 5 intrări
LOG35 Funcțiile logice care pot fi implementate cu un MUX 8:1 și maxim un inversor au...
A. 2 intrări
B. 3 intrări
C. 4 intrări
D. 5 intrări
LOG36 Ce funcție logică implementează circuitul cu multiplexor prezentat?
VDD
0
MUX 4:1
1
Y Y
2
3
0
21 2
A B
A. Y = A ∙ B + A
B. Y = A + B
C. Y = A + B
D. Y = A ∙ B + A
VDD
0
MUX 4:1
1
Y Y
2
3
0
21 2
A B
A. Y = A + B
B. Y = A ⊕ B
C. Y = A ⊕ B
D. Y = A + B
VDD
MUX 4:1
1
Y Y
2
3
0
21 2
A B
A. Y = A ∙ B
B. Y = A ∙ B
C. Y = A ⊕ B
D. Y = A + B
LOG39 Figura prezintă un MUX 4:1 ce se dorește a fi utilizat pentru implementarea funcției S a
unui sumator complet de 1 bit. Cum trebuie conectate intrările de date ale multiplexorului
pentru a realiza funcția sumă S?
0
Cin
MUX 4:1
Cin
? 1 Y S
2
3
0
21 2
A B
A. I0 = I1 = CI și I2 = I3 = CI
B. I0 = I1 = CI și I2 = I3 = CI
C. I0 = I3 = CI și I1 = I2 = CI
D. I0 = I3 = CI și I1 = I2 = CI
LOG40 Figura prezintă un MUX 4:1ce se dorește a fi utilizat pentru implementarea funcției Cout a
unui sumator complet de 1 bit. Cum trebuie conectate intrările de date ale multiplexorului
pentru a realiza funcția de transort de ieșire Cout?
0
Cin
MUX 4:1
Cin
? 1 Y Cout
2
3
0
21 2
A B
A. I0 = I1 = CI și I2 = I3 = CI
B. I0 = I1 = CI și I2 = I3 = CI
C. I0 = 0, I1 = I2 = CI și I3 = 1
D. I0 = 0, I1 = I2 = CI și I3 = 1
LOG41 Figura prezintă un MUX 4:1care implementează funcția F(A,B,C). Determinați forma
canonică a funcției.
VDD
C 0
MUX 4:1
1
Y F(A,B,C)
2
3
0
21 2
A B
A. F(A,B,C) = Σ(0, 1, 2, 4, 5)
B. F(A,B,C) = Σ(1, 2, 4, 6)
C. F(A,B,C) = Σ(1, 2, 4, 5)
D. F(A,B,C) = Σ(1, 2, 5)
LOG42 Figura prezintă un MUX 4:1care implementează funcția F(A,B,C). Determinați forma
canonică a funcției.
VDD
C 0
MUX 4:1
1
Y F(A,B,C)
2
3
0
21 2
A B
A. F(A,B,C) = Σ(0, 1, 2, 4, 5)
B. F(A,B,C) = Σ(1, 2, 4, 5, 7)
C. F(A,B,C) = Σ(1, 2, 4, 5, 6)
D. F(A,B,C) = Σ(1, 2, 5)
LOG43 Figura prezintă o implementare cu decodificator a funcției F(A,B,C). Determinați expresia
minimă a funcției.
DCD 3:8
O0
O1
A 22 O2
B 21 O3 F(A, B, C)
C 20 O4
O5
O6
O7
A. F(A, B, C) = A ∙ C + A ∙ B ∙ C
B. F(A, B, C) = A ∙ C + B ∙ C
C. F(A, B, C) = A ∙ C + A ∙ B
D. F(A, B, C) = A ∙ C + B ∙ C
LOG44 Figura prezintă o implementare cu decodificator a funcției F(A,B,C). Determinați expresia
minimă a funcției.
DCD 3:8
O0
O1
A 22 O2
B 21 O3 F(A, B, C)
C 20 O4
O5
O6
O7
A. F(A, B, C) = A ∙ C + A ∙ B ∙ C
B. F(A, B, C) = A ∙ C + B ∙ C
C. F(A, B, C) = A ∙ C + A ∙ B
D. F(A, B, C) = A ∙ C + B ∙ C
LOG45 Un număr binar poate fi convertit pentru a fi reprezentat pe un display 7-segmente de
către un...
A. decodificator
B. codificator
C. multiplexor
D. comparator
LOG46 Propuneți un circuit echivalent simplificat pentru circuitul prezentat.
0
A Y
A Y
A.
A Y
B.
A Y
C.
B
A
Y
B
D.
A
Y
E. B
A Y
B
F.
A Y
B
G.
A
Y
B
H.
A
Y
B
I.
A
Y
B
J.
0
A Y
A Y
A.
A Y
B.
A Y
C.
B
A
Y
B
D.
A
Y
E. B
A Y
B
F.
A Y
B
G.
A
Y
B
H.
A
Y
B
I.
A
Y
B
J.
0
A Y
A Y
A.
A Y
B.
A Y
C.
B
A
Y
B
D.
A
Y
E. B
A Y
B
F.
A Y
B
G.
A
Y
B
H.
A
Y
B
I.
A
Y
B
J.
0
A Y
A Y
A.
A Y
B.
A Y
C.
B
A
Y
B
D.
A
Y
E. B
A Y
B
F.
A Y
B
G.
A
Y
B
H.
A
Y
B
I.
A
Y
B
J.
Elemente de memorare
FF1 În cazul unul latch D, activ pe palierul de 1 al semnalului de ceas…

A. ieșirea Q se menține când CLK=1
B. ieșirea Q copiază intrarea D când CLK=1 și intrarea D negată când CLK=0
C. ieșirea Q copiază intrarea D când CLK=1
D. ieșirea Q îți păstrează starea, indiferent de CLK
FF2 Latch-ul D este transparent pentru o jumătate de perioadă de ceas.
A. Adevărat
B. Fals
FF3 Latch-ul D este transparent în momentul frontului crescător de ceas.
A. Adevărat
B. Fals
FF4 Latch-ul D își menține starea…
A. o jumătate de perioadă de ceas
B. o perioadă de ceas
C. între două fronturi ale semnalului de ceas
D. până la următoarea modificare
FF5 Un latch D, activ HIGH, își poate modifica starea…
A. de maximum 2 ori într-o perioadă de ceas
B. în momentul comutării semnalului de ceas
C. oricând se modifică D
D. oricând se modifică D, dacă CLK=1
FF6 Bistabilul D este transparent pentru o jumătate de perioadă de ceas.
A. Adevărat
B. Fals
FF7 Bistabilul D este transparent în momentul frontului activ de ceas.
A. Adevărat
B. Fals
66 Elemente de memorare
FF8 Care afirmație descrie funcționarea unui bistabil D, activ pe front pozitiv?
A. starea intrării D este preluată la ieșirea Q în momentul frontului pozitiv al intrării de ceas
B. ieșirea Q este identică cu D dacă ceasul este pe palierul de 1
C. ieșirea Q este identică cu D în momentul frontului pozitiv al intrării de ceas
D. ieșirea Q copiază intrarea D
FF9 Bistabilul D comută…
A. pe frontul activ al semnalului de ceas
B. pe ambele fronturi ale semnalului de ceas
C. pe palierul de 0 al semnalului de ceas
D. pe palierul de 1 al semnalului de ceas
FF10 Bistabilul D cu validare își schimbă starea dacă…
A. intrarea de validare este activă
B. pe frontul activ, dacă intrarea de validare este activă
C. pe frontul activ, dacă intrarea de validare este activă, dacă intrarea D este
complementară cu starea Q
D. pe frontul activ, dacă intrarea de validare este activă, dacă intrarea D este identică cu
starea Q
FF11 Bistabilul D cu validare își păstrează starea dacă…
A. intrarea de validare este inactivă
B. intrarea de validare este activă, dar în momentul frontului activ D=Q
C. CLK=1 sau CLK=0
D. toate cazurile menționate
FF12 Bistabilul D cu validare își modifică starea dacă…
A. se activează intrarea de validare
B. apare un front activ al semnalului de ceas
C. apare un front activ al semnalului de ceas iar intrarea de validare este activă
D. apare un front activ al semnalului de ceas, intrarea de validare este activă și D = Q
FF13 Bistabilul D își menține starea…
A. o jumătate de perioadă de ceas
B. o perioadă de ceas
C. între două fronturi ale semnalului de ceas
D. până la următoarea modificare
FF14 Bistabilul D își poate modifica starea…
B. ca urmare a apariției unui front activ al semnalului de ceas
C. ca urmare a apariției unui front al semnalului de ceas
D. oricând se modifică D
FF15 Bistabilul D își poate modifica starea…
B. oricând dacă CLK=1
C. maximum o dată pe o perioadă de ceas
D. oricând se modifică D
FF16 Bistabilul D cu validare își păstrează starea…
A. cel mult o perioadă de ceas
B. tot timpul dacă E=0
C. până la următorul front activ de ceas
D. până la modificarea intrării D
FF17 Bistabilul T își păstrează starea…
A. dacă T=0
B. dacă T=1
C. în orice condiții
D. niciodată
FF18 Bistabilul T, activ pe frontul crescător, își modifică starea…
A. dacă T=1, iar ceasul comută
B. dacă T=1, iar ceasul trece din 0 în 1
C. dacă T=0, iar ceasul trece din 0 în 1
D. dacă T=1, iar ceasul trece din 1 în 0
FF19 Un bistabil T, activ pe frontul crescător, a cărui intrare T este conectată la tensiunea de
alimentare…
A. își păstrează starea la infinit
B. comută la fiecare front activ de ceas
C. comută din două în două fronturi active de ceas
D. oscilează cu perioada semnalului de ceas
FF20 Un bistabil T, activ pe frontul crescător, a cărui intrare T este conectată la masă…
A. își păstrează starea la infinit
B. comută la fiecare front activ de ceas
C. oscilează cu o perioadă dublă față de cea a semnalului de ceas
D. oscilează cu perioada semnalului de ceas
FF21 În momentul alimentării, un bistabil D este în starea…
A. 0
B. 1
C. de înaltă impedanță
D. necunoscută
FF22 În momentul alimentării, un bistabil T este în starea…
A. 0
B. 1
C. de înaltă impedanță
D. necunoscută
FF23 Un registru de deplasare la dreapta de 4 biți are valoarea 1101. La intrarea serială a
registrului se prezintă succesiv valorile 1011 (LSB se prezintă primul). Ce valoare are
registrul după 3 tacte?
A. 1011
B. 1111
C. 0111
D. 1011
FF24 Un bit de informație poate fi stocat...
A. într-o poartă logică
B. într-un bistabil
C. într-un numărător
D. într-un convertor de cod
FF25 În figură este prezentată forma de undă la intrarea D a unui latch. Care formă de undă
corespunde ieșirii latch-ului activ pe palierul de 1?
CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6
A. Q1
B. Q4
C. Q5
D. niciuna
FF26 În figură este prezentată forma de undă la intrarea D a unui latch. Care formă de undă
corespunde ieșirii latch-ului activ pe palierul de 0?
CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6
A. Q1
B. Q4
C. Q5
D. niciuna
FF27 În figură este prezentată forma de undă la intrarea D a unui bistabil. Care formă de undă
corespunde ieșirii bistabilului activ pe front crescător?
CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6
A. Q1
B. Q2
C. Q5
D. niciuna
FF28 În figură este prezentată forma de undă la intrarea D a unui bistabil. Care formă de undă
corespunde ieșirii bistabilului activ pe front descrescător?
CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6
A. Q5
B. Q2
C. Q3
D. niciuna
FF29 Dacă la intrarea circuitului se aplică un semnal cu forma de undă din figură, cărui circuit îi
corespunde forma de undă Q1?
CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6
A. latch D activ LOW

B. latch D activ HIGH
C. bistabil D activ pe front crescător
D. bistabil D activ pe front decrescător
CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6

CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6

CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6

FF33 În figură este prezentată forma de undă la intrarea T a unui bistabil cu comutare pe frontul
crescător. Care formă de undă corespunde ieșirii bistabilului?
CK
T
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6
A. Q4
B. Q3
C. Q1 și Q2
D. Q3 și Q4
FF34 În figură este prezentată forma de undă la intrarea D a unui bistabil cu comutare pe frontul
crescător. Care formă de undă corespunde ieșirii bistabilului?
CK
D
Q1
Q2
Q3
Q4
Q5
Q6
A. Q1
B. Q2
C. Q1 și Q2
D. Q3 și Q4
FF35 În figură sunt prezentate circuite cu bistabile pentru procesarea impulsurilor. Identificați
circuitul detector de front pozitiv.
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
a)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
b)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
c)
DFF DFF
A D Q D Q Q
CK
d)
A. a)
B. b)
C. c)
D. d)
circuitul detector de front negativ.
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
a)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
b)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
c)
DFF DFF
A D Q D Q Q
CK
d)
A. a
B. b
C. c
D. d
circuitul detector de front.
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
a)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
b)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
c)
DFF DFF
A D Q D Q Q
CK
d)
A. a
B. b
C. c
D. d
circuitul de întârziere cu două perioade de ceas.
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
a)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
b)
DFF DFF
Q
A D Q D Q
CK
c)
DFF DFF
A D Q D Q Q
CK
d)
A. a
B. b
C. c
D. d
FF39 În figură este prezentat un circuite cu bistabile pentru procesarea impulsurilor. Identificați
funcția acestuia.
DFF DFF DFF Q

DFF
A D Q D Q D Q
D Q
CK
A. ieșirea prezintă un puls de 2 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al semnalului de

intrare
B. ieșirea prezintă un puls de 3 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al semnalului de
intrare
C. ieșirea prezintă un puls de 3 perioade de ceas la fiecare front negativ al semnalului de
intrare
D. ieșirea prezintă un puls de 3 perioade de ceas la fiecare front al semnalului de intrare
FF40 În figură este prezentat un circuite cu bistabile pentru procesarea impulsurilor. Identificați
funcția acestuia.
DFF
DFF DFF
DFF D Q Q
A D Q D Q
D Q
CK
A. ieșirea prezintă un puls de 3 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al semnalului de

intrare
B. ieșirea prezintă un puls de 3 perioade de ceas la fiecare front al semnalului de intrare
C. ieșirea prezintă un puls de 2 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al semnalului de
intrare
D. ieșirea prezintă un puls de 2 perioade de ceas la fiecare front al semnalului de intrare
FF41 Circuitul din figură prezintă un bistabil D și un bistabil T cu intrările conectate la aceeași
intrare IN. Forma de undă a intrării IN este prezentată în figură alături de alte forme de
undă. Asociați ieșirile QDFF și QTFF cu formele de undă corespunzătoare.
DFF
IN D Q QDFF
TFF
T Q QTFF
CK
A. QDFF = QC și QTFF = QD
B. QDFF = QC și QTFF = QA
C. QDFF = QC și QTFF = QB
D. QDFF = QD și QTFF = QA
FF42 Circuitul din figură prezintă două bistabile D. Forma de undă a intrării IN este prezentată în
figură alături de alte forme de undă. Asociați ieșirile Q1 și Q2 cu formele de undă
corespunzătoare.
DFF DFF
Q1
IN D Q D Q Q2
CK
A. Q1 = QA și Q2 = QD
B. Q1 = QB și Q2 = QC
C. Q1 = QC și Q2 = QD
D. Q1 = QD și Q2 = QC
FF43 Circuitul din figură prezintă un bistabil D și două bistabile T. Forma de undă a intrării Data
este prezentată în figură alături de alte forme de undă. Asociați ieșirile QD, QT1 și QT2 cu
formele de undă corespunzătoare.
DFF TFF
Data D Q QD T Q QT2
TFF
T Q QT1
CK
A. QD = Q3, QT1 = Q4 și QT2 = Q5

B. QD = Q5, QT1 = Q2 și QT2 = Q1
C. QD = Q3, QT1 = Q1 și QT2 = Q2
D. QD = Q3, QT1 = Q1 și QT2 = Q6
FF44 Circuitul din figură prezintă două bistabile D și două bistabile T. Forma de undă a intrării
Data este prezentată în figură alături de alte forme de undă. Asociați ieșirile QD1, QD2, QT1 și
QT2 cu formele de undă corespunzătoare.
DFF DFF
Data D Q QD1 D Q QD2
TFF TFF
T Q QT 1 T Q QT 2
CK
A. QD1 = Q3, QD2 = Q6, QT1 = Q1 și QT2 = Q4

B. QD1 = Q3, QDs = Q6, QT1 = Q5 și QT2 = Q4
C. QD1 = Q4, QDs = Q2, QT1 = Q1 și QT2 = Q4
D. QD1 = Q4, QDs = Q2, QT1 = Q3 și QT2 = Q6
FF45 Circuitul din figură prezintă un detector de pattern într-o secvență de date seriale. Ce
pattern detectează?
X D Q D Q D Q D Q
Q Q Q Q
CK
A. 1011
B. 1101
C. 1111
D. 1001
Y
X D Q D Q D Q D Q
Q Q Q Q
CK
A. 1011
B. 1101
C. 1111
D. 1001
X D Q D Q D Q D Q
Q Q Q Q
CK
A. 1011
B. 1101
C. 1111
D. 1001
FF48 Care este condiția de complementare pentru bistabilul JK?
A. J=0, K=0
B. J=0, K=1
C. J=1 K=0
D. J=1, K=1
FF49 Care este condiția de menținere a stării pentru bistabilul JK?
A. J=0, K=0
B. J=0, K=1
C. J=1 K=0
D. J=1, K=1
FF50 Un bistabil JK are intrările conectate la alimentare (J=K=1). Frecvența de ceas este de
20kHz. Ce formă are semnalul de ieșire al bistabilului?
A. constant 0
B. constant 1
C. periodic cu frecvența 10 kHz
D. periodic cu frecvența 20 kHz
FF51 Care este diferența dintre „timpul de setup” și „timpul de hold” al bistabilelor?
A. „timpul de setup” se măsoară după frontul activ, iar „timpul de hold” se măsoară înainte
de frontul activ
B. „timpul de setup” se măsoară înainte frontul activ, iar „timpul de hold” se măsoară după
de frontul activ
C. „timpul de setup” se măsoară înainte de frontul activ, iar „timpul de hold” se măsoară de
la frontul activ la ieșire
D. „timpul de setup” și „timpul de hold” sunt sinonime
FF52 Cum se definește noțiunea de „timpul de setup”?
A. timpul de dinaintea frontului activ de ceas în care datele trebuie să fie stabile
B. timpul de după frontul activ de ceas în care datele trebuie să fie stabile
C. timpul din jurul frontului activ de ceas în care datele trebuie să fie stabile
D. intervalul de timp între frontul activ de ceas și stabilizarea ieșirii
FF53 Cum se definește noțiunea de „timpul de hold”?
A. timpul de dinaintea frontului activ de ceas în care datele trebuie să fie stabile
B. timpul de după frontul activ de ceas în care datele trebuie să fie stabile
C. timpul din jurul frontului activ de ceas în care datele trebuie să fie stabile
D. intervalul de timp între frontul activ de ceas și stabilizarea ieșirii
FF54 Asociați circuitele prezentate în figură cu funcțiile implementate de acestea.
A. detector de front negativ

B. detector de front pozitiv
C. detector de front
D. circuit de întârziere cu două perioade de ceas
Circuite logice secvențiale
FSM1 Ce fel de automat are structura prezentată?
A. Mealy imediat
B. Mealy cu întârziere
C. Moore imediat
D. Moore cu întârziere
86 Circuite logice secvențiale
A. Mealy imediat
C. Moore imediat
A. Mealy imediat
C. Moore imediat
A. Mealy imediat
C. Moore imediat
FSM5 Asociați formele geometrice cu simbolurile care apar în organigramă.
1. Dreptunghi
2. Romb
3. Oval
4. Cerc
5. Paralelogram
6. Trapez
A. Simbol de stare
B. Simbol de decizie
C. Simbol de ieșire imediată
FSM6 Asociați forma nodurilor și arcelor din graful de tranziții cu tipul de automat.
A. Mealy
B. Moore
C. Nu se poate preciza
D. Toate tipurile de automat
FSM7 Asociați forma nodurilor și arcelor din graful de tranziții cu tipul de automat.
A. Mealy
B. Moore
C. Nu se poate preciza
D. Toate tipurile de automate
FSM8 Care graf de tranziții este caracteristic bistabilului T?
A.
B.
C.
D.
FSM9 Care graf de tranziții este caracteristic bistabilului JK?
A.
B.
C.
D.
FSM10 Care graf de tranziții este caracteristic bistabilului D?
A.
B.
C.
D.
FSM11 Pe baza organigramei automatului, determinați carateristicile acestuia.
A. Mealy, 1 intrare, 1 ieșire, 5 stări

B. Moore, 1 intrare, 1 ieșire, 5 stări
C. Moore, 1 intrare, 1 ieșire, 3 stări
D. Moore, 5 intrări, 1 ieșire, 5 stări
FSM12 Pe baza organigramei automatului, determinați carateristicile acestuia.

B. Mealy, 4 intrări, 1 ieșire, 4 stări
C. Mealy, 1 intrare, 1 ieșire, 4 stări
D. Moore, 4 intrări, 1 ieșire, 4 stări
FSM13 Pe baza grafului de tranziție a automatului, determinați carateristicile acestuia.
A. Mealy, 3 intrări, 1 ieșiri, 5 stări

B. Mealy, 1 intrare, 1 ieșire, 5 stări
D. Moore, 1 intrare, 1 ieșire, 5 stări

B. Mealy, 2 intrări, 1 ieșire, 2 stări
C. Moore, 2 intrări, 1 ieșire, 4 stări
FSM15 Care este numărul minim de bistabile cu care poate fi implementat un automat cu 2020
stări?
A. 10
B. 11
C. 2020
D. 2048
A. Mealy, 1 intrare, fără ieșiri, 5 stări

A. Mealy, 1 intrare, fără ieșiri, 5 stări

FSM18 Pe baza circuitului, determinați carateristicile automatului implementat.
A. Mealy, 1 intrare, 1ieșire, 2 stări

FSM19 Pe baza circuitului, determinați carateristicile automatului implementat.
A. automat Mealy, 1 intrare, 2 biți de stare

B. automat Moore, 1 intrare, 2 ieșiri, 2 stări
C. semiautomat, 1 intrare, 3 stări
D. semiautomat, 1 intrare, 2 biți de stare
Circuite logice secvențiale particulare
CLS1 Câte bistabile sunt necesare pentru realizarea unui numărător modulo 32?
A. 3
B. 5
C. 6
D. 32
CLS2 Câte bistabile sunt necesare pentru realizarea unui numărător zecimal?
A. 4
B. 5
C. 8
D. 10
CLS3 Un numărător sincron reversibil își poate modifica sensul de numărare…
A. doar la finalizarea numărării
B. doar după resetare
C. oricând
D. la trecerea prin zero
CLS4 Denumirea UP/DN a unei intrării de control a unui numărător sugerează că…
A. numărarea se face în sens crescător dacă intrarea are valoarea 0
B. numărarea se face în sens decrescător dacă intrarea are valoarea 1
C. numărarea se face în sens crescător dacă intrarea are valoarea 1 și în sens descrescător
dacă are valoarea 0
D. numărarea se face la trecerea semnalului din 1 în 0
CLS5 Într-un registru de deplasare serială de 4 biți, după reset, se introduce secvența 0010 (bitul
din dreapta primul).
Care este starea registrului după două perioade de ceas?
A. 0000
B. 0010
C. 1000
D. 1100
96 Circuite logice secvențiale particulare
CLS6 Într-un registru de deplasare serială de 5 biți aflat în starea 01110, se introduce secvența
11001 (bitul din dreapta primul).
Care este starea registrului după trei perioade de ceas?
A. 01110
B. 00001
C. 00101
D. 00110
CLS7 Într-un registru de deplasare serială de 4 biți, aflat în starea 0110, se introduce secvența
011010010 (bitul din dreapta primul).
Care este starea registrului după 8 perioade de ceas?
A. 0110
B. 0010
C. 1101
D. 1001
CLS8 Într-un registru de deplasare serială de 8 biți, aflat în starea 11110000, se introduce
secvența 10110111 (bitul din dreapta primul).
Care este starea registrului după 8 perioade de ceas?
A. 10111000
B. 10110111
C. 11110000
D. 11111100
CLS9 Un registru este…
A. un grup de latch-uri care pot stoca un bit de informație
B. un grup de latch-uri care pot mai mulți biți de informație
C. un grup de bistabile care pot stoca un bit de informație
D. un grup de bistabile care pot stoca mai mulți biți de informație
CLS10 În cât timp poate fi încărcat serial un registru de deplasare de 8 biți dacă frecvența de ceas
are 200KHz?
A. 4 μs
B. 40 μs
C. 400 μs
D. 4 ms
CLS11 În cât timp poate fi încărcat serial un registru de deplasare de 16 biți dacă frecvența de
ceas are 1MHz?
A. 1 μs
B. 16 μs
C. 1 ms
D. 1.6 ms
CLS12 Un registru de deplasare serială de 8 biți, cu un ceas de frecvență 2MHz poate fi utilizat
pentru obținerea unei întârzieri de …
A. 16 μs
B. 8 μs
C. 4 μs
D. 2 μs
CLS13 Un registru de deplasare serială de 16 biți, cu un ceas de frecvență 1MHz poate fi utilizat
pentru obținerea unei întârzieri de …
A. 16 μs
B. 8 μs
C. 4 μs
D. 2 μs
CLS14 Un registru de deplasare serială bidirecțională de 4 biți, cu un ceas de frecvență 1MHz, are
valoarea 1101. Pe data serială se prezintă succesiv valorile 1011 (bitul LSb primul). Ce
valoare are registru după 3 tacte de deplasare la dreapta?
A. 1101
B. 0111
C. 0001
D. 1110
valoare are registru după 3 tacte de deplasare la stânga?
A. 1101
B. 0111
C. 0001
D. 1110
valoare are registru după 2 tacte de deplasare la dreapta?
A. 1101
B. 1111
C. 0001
D. 1110
valoare are registru după 2 tacte de deplasare la stânga?
A. 1101
B. 0111
C. 0001
D. 1111
CLS18 Care sunt stările posibile la ieșirea unui buffer 3-state?
A. high, low, HiZ
B. highZ, zero, float
C. high, low, unknown
D. high, low
CLS19 Câte intrări are un buffer 3-state?
A. 1
B. 2
C. 3
D. oricâte
CLS20 Care este tensiunea măsurată la ieșirea unui buffer 3-state blocat?
A. tensiunea corespunzătoare stării logice 0
B. tensiunea corespunzătoare stării logice 1
C. infinit
D. este determinată de circuitul exterior
CLS21 La ieșirea unui buffer 3-state deschis ce are pe intrare 0, se poate măsura o tensiune
corespunzătoare stării logice 1?
A. da
B. nu
CLS22 La ieșirea unui buffer 3-state deschis ce are pe intrare 1, se poate măsura o tensiune
A. da
B. nu
CLS23 La ieșirea unui buffer 3-state blocat ce are pe intrare 0, se poate măsura o tensiune
A. da
B. nu
CLS24 La ieșirea unui buffer 3-state blocat ce are pe intrare 1, se poate măsura o tensiune
A. da
B. nu
CLS25 Factorul de umplere al celui mai semnificativ bit al unui numărător modulo 13 este…
A. 1/2
B. 5/13
C. 6/13
D. 7/13
CLS26 Factorul de umplere al celui mai semnificativ bit al unui numărător modulo 18 este…
A. 1/2
B. 8/10
C. 1/9
D. 3/18
CLS27 Factorul de umplere al celui mai semnificativ bit al unui numărător BCD este…
A. 10%
B. 20%
C. 50%
D. 80%
CLS28 Perioada celui mai puțin semnificativ bit al unui numărător modulo 6 este…
A. o perioadă de ceas
B. două perioade de ceas
C. trei perioade de ceas
D. șase perioade de ceas
CLS29 Perioada celui mai semnificativ bit al unui numărător modulo 6 este…
C. trei perioade de ceas
D. șase perioade de ceas
CLS30 Perioada celui mai puțin semnificativ bit al unui numărător modulo 8 este…
C. patru perioade de ceas
D. opt perioade de ceas
CLS31 Perioada celui mai semnificativ bit al unui numărător modulo 8 este…
C. patru perioade de ceas
D. opt perioade de ceas
CLS32 Cifra care se schimbă cel mai des la un numărător este...
A. MSb
B. LSb
C. LCD
D. LED
CLS33 Cifra care se schimbă cel mai rar la un numărător este...
A. MSb
B. LSb
C. LCD
D. LED
CLS34 Care este frecvența semnalului de ieșire dintr-un circuit divizor de frecvență realizat din 12
bistabile dacă frecvența de ceas este de 20.48 MHz?
A. 10.24 kHz
B. 5 kHz
C. 20.48 kHz
D. 10 kHz
CLS35 Câte bistabile sunt necesare pentru realizarea unui divizor de frecvență cu factorul 128?
A. 1
B. 4
C. 7
D. 128
CLS36 Circuitul prezentat este un registru...
A. serie-paralel
B. serie-serie
C. paralel-paralel
D. paralel-serie
A. serie-paralel
B. serie-serie
C. paralel-paralel
D. paralel-serie
A. serie-paralel
B. serie-serie
C. paralel-paralel
D. paralel-serie
A. serie-paralel
B. serie-serie
C. paralel-paralel
D. paralel-serie
CLS40 Polinomul caracteristic al circuitului LFSR este...
A. X4+X3+X
B. X3+X+1
C. X4+X3+1
D. X4+X3+X+1
CLS41 Circuitul LFSR poate fi utilizat ca...
A. generator de paritate
B. generator de semnal de ceas
C. generator de secvențe pseudo-aleatorii
D. generator de secvențe aleatorii
CLS42 Polinomul caracteristic al circuitului LFSR prezentat este...
A. X+1
B. X2+X+1
C. X3+X+1
D. X3+X2+X
CLS43 Polinomul caracteristic al circuitului LFSR prezentat este...
A. X5+X0
B. X5+1
C. X6+X5+1
D. X6+X5+X+1
CLS44 Care este numărul de stări prin care trece circuitul, aflat în starea 0000?
A. 7
B. 8
C. 15
D. 16
CLS45 Care este numărul de stări prin care trece circuitul, aflat în starea 0010?
A. 7
B. 8
C. 15
D. 16
CLS46 Ce stare nu poate fi atinsă de circuitul prezentat dacă se află în starea 0000?
A. 0010
B. 1100
C. 1000
D. 1111
CLS47 Ce stare nu poate fi atinsă de circuitul prezentat dacă se află în starea 0010?
A. 0000
B. 0100
C. 0101
D. 1001
CLS48 Un registru de 4 biți având inițial conținutul 1011 este deplasat spre stânga secvențial,
primind pe intrarea de date serială secvența 1010111. (MSb primul). Care este starea
registrului după 2 perioade de ceas?
A. 1011
B. 0111
C. 1110
D. 1101
A. 1011
B. 0111
C. 1110
D. 1101
A. 1010
B. 0111
C. 1110
D. 1101
A. 1010
B. 0101
C. 1011
D. 0111
A. 1010
B. 0101
C. 1011
D. 0111
A. 1010
B. 0101
C. 1011
D. 0111
CLS54 Care este starea ce urmează stării 4 în cazul circuitului cu numărător prezentat?
A. 5
B. 3
C. 9
D. 0
A. 0
B. 1
C. 9
D. 15
A. 0
B. 6
C. 8
D. 9
A. 9
B. 12
C. 14
D. 15
CLS58 Pentru circuitul prezentat, ce ieșire nu poate fi niciodată egală cu 1?
A. Y0
B. Y1
C. Y2
D. Y3
CLS59 Pentru circuitul prezentat, ce perioadă are ieșirea Y2?
A. TCK
B. 2 TCK
C. 3 TCK
D. 4 TCK
CLS60 Pentru circuitul prezentat, ce perioadă are ieșirea Y0?
A. TCK
B. 2 TCK
C. 3 TCK
D. 4 TCK
CLS61 Pentru circuitul prezentat, ce ieșire este egală cu 1 simultan cu semnalul LD?
A. Y0
B. Y1
C. Y2
D. Y3
CLS62 prezentat, ce ieșire este defazată cu 2 perioade de tact față de semnalul LD?
A. Y0
B. Y1
C. Y2
D. Y3
CLS63 Pentru circuitul prezentat, care este starea ce urmează stării 5?
A. 7
B. 12
C. 14
D. 15
A. 3
B. 12
C. 14
D. 15
A. 3
B. 5
C. 8
D. 13
A. 10
B. 2
C. 8
D. 9
A. 3
B. 11
C. 8
D. 15
A. 3
B. 5
C. 10
D. 14
CLS69 Care este starea următoare a circuitului LFSR aflat în starea 1010?
A. 0101
B. 1011
C. 1101
D. 0101
A. 0101
B. 1011
C. 1101
D. 0101
A. 00
B. 01
C. 10
D. 11
A. 00
B. 01
C. 10
D. 11
A. 010101
B. 110101
C. 010100
D. 010101
A. 010101
B. 110101
C. 010100
D. 010101
CLS75 Care este starea următoare a circuitului aflat în starea 0100?
A. 0010
B. 1010
C. 1000
D. 1001
CLS76 Care este starea următoare a circuitului aflat în starea 0110?
A. 1101
B. 1100
C. 1011
D. 0011
CLS77 Între ce stări ciclează circuitul cu numărător prezentat?
A. între 10 și 2
B. între 9 și 4
C. între 4 și 9
D. între 2 și 9
CLS78 Câte stări are ciclul circuitiul cu numărător prezentat?
A. 6
B. 9
C. 15
D. 16
CLS79 Memoria SRAM stochează un bit de informație…
A. într-un latch
C. într-un capacitor
D. într-un registru
CLS80 Memoria DRAM stochează un bit de informație…
A. într-un latch
CLS81 Memoria SDRAM stochează un bit de informație…
A. într-un latch
CLS82 O memorie de capacitate 1KB poate stoca un număr de biți egal cu…
A. 1000
B. 1024
C. 8000
D. 8192
CLS83 O memorie SRAM de capacitate 2KB poate stoca un număr de biți egal cu…
A. 2000
B. 2048
C. 8192
D. 16384
CLS84 O memorie DRAM de capacitate 8MB poate stoca un număr de biți egal cu…
A. 8*106
B. 64*106
C. 8.388.608
D. 67.108.864
CLS85 O memorie DRAM de capacitate 1GB poate stoca un număr de biți egal cu…
A. 1.000.000.000
B. 8.000.000.000
C. 8.589.934.592
D. 1.073.741.824
CLS86 Implementarea unui bit de paritate pentru fiecare byte la o memorie de 2K × 8 determină
creșterea dimensiunii memoriei cu un procent egal cu...
A. 1.25%
B. 10%
C. 12.5%
D. 20%
CLS87 Implementarea unui bit de paritate pentru fiecare byte la o memorie de 1MB determină
creșterea dimensiunii memoriei cu un procent egal cu...
A. 1.25%
B. 10%
C. 12.5%
D. 20%
CLS88 Determinați starea următoare stării 101101 pentru circuitul prezentat.
DFF DFF DFF DFF

DFF DFF
D Q D Q D Q D Q
D Q D Q
clk
A. 000110
B. 111110
C. 110110
D. 010110
DFF DFF DFF DFF

DFF DFF
D Q D Q D Q D Q
D Q D Q
clk
A. 100101
B. 111010
C. 110010
D. 010010
DFF DFF DFF

DFF DFF DFF
D Q D Q D Q
D Q D Q D Q
clk
A. 111110
B. 011110
C. 111001
D. 011001
DFF DFF DFF

DFF DFF DFF
D Q D Q D Q
D Q D Q D Q
clk
A. 111110
B. 011110
C. 111010
D. 111011
CLS92 Explicați comportamentul circuitului prezentat în figură.
A. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 2 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al intrării
B. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 3 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al intrării
C. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 3 perioade de ceas la fiecare front al intrării
D. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 4 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al intrării
CLS93 Explicați comportamentul circuitului prezentat în figură.
A. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 2 perioade de ceas la fiecare front negativ al intrării
B. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 2 perioade de ceas la fiecare front al intrării
C. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 3 perioade de ceas la fiecare front al intrării
D. prezintă la ieșire un puls cu lățimea 2 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al intrării
CLS94 Justificați ce stare urmează stării 0101 la un circuit LFSR caracterizat de polinomul X4+
X2+1.
A. 1010
B. 1110
C. 0010
D. 1101
X2+1.
A. 1011
B. 1010
C. 1110
D. 0110
X2+1.
A. 1101
B. 0101
C. 1010
D. 0011
Automate cu număr finit de stări
SYN1 Proiectați un automat secvențial descris de graful de tranziții prezentat.

Schema bloc a automatului și precizarea caracteristicilor acestuia.
Codarea stărilor automatului cu un număr minim de biți.
Tabelul de funcționare al automatului.
Ecuațiile stării viitoare, minimizate cu diagrame V-K.
Implementarea automatului cu un număr minim de bistabile D și porți logice NAND.
0-
--
A D
1-
-0
B C
--
-1
SYN2
118 Automate cu număr finit de stări
SYN3
SYN4
SYN5
SYN6
SYN7
SYN8
SYN9
SYN10
SYN11
SYN12
SYN13
SYN14
SYN15
SYN16
SYN17
SYN18
SYN19
SYN20
SYN21
SYN22 1/0
1/0
0/0
1/1 -/0
0/0 a b c 0/1
d
SYN23 1/0
1/0
1/0 -/0
0/0 a b c 0/1
d
0/1
SYN24 Proiectați un automat secvențial descris de organigrama prezentată.
Schema bloc a automatului și precizarea caracteristicilor acestuia.
Codarea stărilor automatului cu un număr minim de biți.
Tabelul de funcționare al automatului.
Ecuațiile stării viitoare, minimizate cu diagrame V-K.
Implementarea automatului cu un număr minim de bistabile D și porți logice NAND.
SYN25
SYN26
SYN27
SYN28
SYN29
SYN30
SYN31
SYN32
SYN33
SYN34
SYN35
SYN36
SYN37
SYN38
SYN39
Proiectare sistem digitale
DIG1 Proiectați un circuit secvențial sincron care lățește cu două perioade de ceas palierul de 1
al unui semnal de intrare. Palierul de 0 al semnalului este de minimum 4 perioade de tact.
Justificați proiectarea.
DIG2 Proiectați un circuit secvențial sincron care lățește cu trei perioade de ceas palierul de 1 al
unui semnal de intrare. Palierul de 0 al semnalului este de minimum 6 perioade de tact.
DIG3 Proiectați un circuit pe bază de numărător presetabil care implementează un divizor de
frecvență cu 15 și factor de umplere 7/15. Justificați proiectarea.
DIG4 Proiectați un circuit pe bază de numărător presetabil care implementează un divizor de
frecvență cu 15 și factor de umplere 8/15. Justificați proiectarea.
DIG5 Proiectați un circuit logic secvențial care acceptă la intrare 4 biți la fiecare perioadă de ceas.
Circuitul semnalează la ieșire dacă, în două tacte succesive, numărul zecimal asociat intrării
este strict mai mare decât 11. Justificați proiectarea.
DIG6 Proiectați un circuit aritmetic care calculează puterea lui 2 a numărului pozitiv primit la
intrare, din domeniul [0...15]. Justificați proiectarea.
DIG7 Proiectați un circuit pe bază de LFSR care implementează un divizor de frecvență cu 15.
DIG8 Utilizând un circuit sumator, proiectați un circuit de înmulțire cu 12 a numerelor pozitive
reprezentate pe 8 biți. Justificați proiectarea.
DIG9 Utilizând un circuit sumator, proiectați un circuit de înmulțire cu 9 a numerelor pozitive
reprezentate pe 8 biți. Justificați proiectarea.
DIG10 Utilizând un circuit sumator, implementați un circuit de înmulțire cu 6 a numerelor pozitive
primite pe intrarea de 8 biți. Justificați proiectarea.
DIG11 Proiectați un sistem digital care realizează divizarea frecvenței de ceas cu 8. Justificați
proiectarea.
134 Proiectare sistem digitale
DIG12 Proiectați un sistem digital care realizează divizarea frecvenței de ceas în mod programabil
cu factorii 3 sau 4.
• fOUT = fCK / 3, pentru div4 = 0 și
• fOUT = fCK / 4, pentru div4 = 1
DIG13 Concepeți un sistem digital care realizează un "zar electronic". Zarul este acționat de un
buton prin apăsare. Frecvența de ceas este de 1MHz. Ieșirea este prezentată pe 6 LED-uri.
DIG14 Proiectați un sistem digital care realizează divizarea frecvenței de ceas cu 4. Justificați
proiectarea.
DIG15 Explicați funcționarea circuitului prezentat.
DFF Numărător
DFF
move D Q CU 4 16
D Q DCD lcd
clk
DIG16 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X și o ieșire Z. Dacă intrarea X este
activă (“1”) minimum 10 perioade de ceas consecutive se activează ieșirea Z, o singură
dată, pentru o perioadă de tact. Forme de undă posibile sunt prezentate în figură.
CK
X
Z
CK
X
Z
DIG17 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X care prezintă maximum 15 perioade de
ceas între două fronturi crescătoare consecutive. După fiecare front crescător al intrării X, pe
ieșirea Z (4 biți) se prezintă durata între ultimele două fronturi crescătoare ale intrării X
(exprimată în perioade de ceas). Formele de undă și temporizarea sunt prezentate în figură.
CK
X
Z X 10 8 2 5 8
DIG18 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X și o ieșire Z. Între două pulsuri pe intrare
există o pauză de minimum 3 perioade de ceas.
Ieșirea Z are întotdeauna lățimea un număr par de perioade de ceas.
Dacă lățimea pulsului X este un număr par de perioade de ceas, atunci Z este la fel ca X.
Dacă lățimea pulsului X este un număr impar de perioade de ceas, atunci pulsul pe ieșirea Z
este cu o perioadă mai lat decât cel de pe intrarea X.
Formele de undă și temporizarea sunt prezentate în figură.
CK
X
Z
DIG19 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X care este constantă un număr de
maximum 7 perioade de ceas. După fiecare schimbare a valorii intrării X, pe ieșirea Z (3 biți)
se prezintă durata palierului (exprimată în perioade de ceas). Formele de undă și
temporizarea sunt prezentate în figură.
CK
X
Z 1 6 4 3
DIG20 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X. Pauza maximă între două pulsuri
consecutive pe X este de 7 perioade de ceas. După fiecare pauză pe intrarea X, ieșirea Z (3
biți) prezintă durata pauzei (exprimată în perioade de ceas). Formele de undă și
temporizarea sunt prezentate în figură.
CK
X
Z 5 4
DIG21 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X și o ieșire Z. Între două pulsuri pe intrare
există o pauză de minimum 3 perioade de ceas.
Ieșirea Z are întotdeauna lățimea un număr impar de perioade de ceas.
Dacă lățimea pulsului X este un număr impar de perioade de ceas, atunci Z este la fel ca X.
Dacă lățimea pulsului X este un număr par de perioade de ceas, atunci pulsul pe ieșirea Z este
cu o perioadă mai lat decât cel de pe intrarea X.
Formele de undă și temporizarea sunt prezentate în figură.
CK
X
Z
DIG22 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X. Lățimea maximă a pulsurilor pe X este
de 7 perioade de ceas. După fiecare puls pe intrarea X, ieșirea Z (3 biți) prezintă durata
pulsului (exprimată în perioade de ceas). Formele de undă și temporizarea sunt prezentate în
figură.
CK
X
Z 6 4
DIG23 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X și o ieșire Z. La fiecare front pozitiv al
semnalului X apare un puls pe ieșirea Z. La fiecare front negativ al semnalului X apare o
secvență de două pulsuri pe ieșirea Z. Formele de undă și temporizarea sunt prezentate în
figură.
CK
X
Z
semnalului X apar două pulsuri pe ieșirea Z. La fiecare front negativ al semnalului X apare un
puls pe ieșirea Z. Formele de undă și temporizarea sunt prezentate în figură.
CK
X
Z
DIG25 Proiectați un sistem secvențial sincron cu o intrare X și o ieșire Z. Întotdeauna pulsul de ieșire
Z este mai lat cu două perioade de ceas decât pulsul de intrare X. Între două pulsuri de intrare
există o pauză de minimum 3 perioade de ceas. Formele de undă și temporizarea sunt
prezentate în figură.
CK
X
Z
semnalului X apare un puls pe ieșirea Z, cu lățimea de două perioade de ceas (indiferent de
lățimea pulsului de la intrarea X). Formele de undă și temporizarea sunt prezentate în figură.
CK
X
Z
DIG27 Proiectați un numărător modulo 5 sau modulo 12, utilizând un numărător de 4 biți presetabil
și logică adițională. Valoarea de numărare este selectată cu ajutorul unui bit de intrare.
DIG28 Proiectați un circuit de întârziere a unui semnal cu 1, 2, 3 sau 4 perioade de ceas. Durata
întârzierii este selectată cu o intrare de 2 biți.
DIG29 Proiectați un circuit care să genereze secvența periodică prezentată, având la dispoziție
bistabile D și porți logice.
DIG30 Proiectați un circuit care să genereze secvența periodică prezentată, având la dispoziție un
numărător, un decodificator și porți logice.
DIG31 Proiectați un circuit care să genereze secvența periodică prezentată, având la dispoziție
bistabile D și porți logice.
DIG32 Proiectați un circuit care să genereze secvența periodică prezentată, având la dispoziție un
numărător, un decodificator și porți logice.
Răspunsuri
Aritmetică binară
Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns
BIN1 B BIN26 B BIN51 A
BIN2 C BIN27 A BIN52 C
BIN3 D BIN28 B BIN53 C
BIN4 C BIN29 C BIN54 B
BIN5 A BIN30 A BIN55 B
BIN6 A BIN31 B BIN56 B
BIN7 A BIN32 B BIN57 C
BIN8 B BIN33 D BIN58 A
BIN9 B BIN34 D
BIN10 D BIN35 A
BIN11 D BIN36 C
BIN12 C BIN37 C
BIN13 C BIN38 C
BIN14 D BIN39 A
BIN15 B BIN40 D
BIN16 A BIN41 C
BIN17 B BIN42 B
BIN18 B BIN43 D
BIN19 A BIN44 B
BIN20 C BIN45 D
BIN21 B BIN46 B
BIN22 D BIN47 C
BIN23 B BIN48 A
BIN24 C BIN49 A
BIN25 D BIN50 A
140 Răspunsuri
Porți logice
Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns
GATE1 C GATE31 C
GATE2 D GATE32 D
GATE3 C GATE33 C
GATE4 B GATE34 B
GATE5 A GATE35 D
GATE6 C GATE36 B
GATE7 A GATE37 C
GATE8 C GATE38 B
GATE9 D GATE39 A
GATE10 B GATE40 C
GATE11 D GATE41 A
GATE12 C GATE42 B
GATE13 B GATE43 B
GATE14 B GATE44 D
GATE15 D GATE45 A
GATE16 C GATE46 B
GATE17 B GATE47 B
GATE18 C GATE48 C
GATE19 C GATE49 C
GATE20 D GATE50 B
GATE21 B GATE51 A
GATE22 D GATE52 C
GATE23 B GATE53 D
GATE24 D GATE54 F1 - NAND
GATE25 A F2 - AND
GATE26 B F3 - NOR
GATE27 D F4 – OR
GATE28 D F5 - XOR
GATE29 C
GATE30 C
Funcții logice
Întrebare Răspuns
FCT1 B
FCT2 A
FCT3 D
FCT4 D
FCT5 C
FCT6 A
FCT7 A
FCT8 A
FCT9 D
FCT10 D
FCT11 C
FCT12 D
FCT13 D
FCT14 B
FCT15 A
FCT16 A
FCT17 A
FCT18 A
FCT19 A
FCT20 D
FCT21 B
FCT22 B
FCT23 C
FCT24 B
FCT25 C
FCT26 D
FCT27 B
FCT28 D
FCT29 C
FCT30 A
FCT31 A
FCT32 C
FCT33 B
FCT34 D
FCT35 B
142 Răspunsuri
Circuite logice combinaționale
Întrebare Răspuns
CLC1 A
CLC2 C
CLC3 C
CLC4 B
CLC5 D
CLC6 A
CLC7 A
CLC8 D
CLC9 D
CLC10 B
CLC11 B
CLC12 C
CLC13 B
CLC14 A
CLC15 B
CLC16 A
CLC17 A
Circuite logice combinaționale particulare
LOG1 D LOG31 D
LOG2 C LOG32 C
LOG3 D LOG33 D
LOG4 B LOG34 B
LOG5 C LOG35 C
LOG6 B LOG36 B
LOG7 B LOG37 C
LOG8 D LOG38 A
LOG9 A LOG39 C
LOG10 C LOG40 C
LOG11 A LOG41 C
LOG12 C LOG42 B
LOG13 D LOG43 D
LOG14 D LOG44 A
LOG15 B LOG45 A
LOG16 B LOG46 F
LOG17 D LOG47 G
LOG18 B LOG48 B
LOG19 B LOG49 A
LOG20 C
LOG21 C
LOG22 B
LOG23 B
LOG24 C
LOG25 B
LOG26 C
LOG27 B
LOG28 A
LOG29 C
LOG30 B
144 Răspunsuri
Elemente de memorare
FF1 C FF31 D
FF2 A FF32 A
FF3 B FF33 D
FF4 A FF34 C
FF5 D FF35 B
FF6 B FF36 A
FF7 A FF37 C
FF8 A FF38 D
FF9 A FF39 B
FF10 C FF40 D
FF11 D FF41 B
FF12 D FF42 C
FF13 B FF43 D
FF14 B FF44 A
FF15 C FF45 B
FF16 B FF46 B
FF17 A FF47 D
FF18 B FF48 D
FF19 B FF49 A
FF20 A FF50 C
FF21 D FF51 B
FF22 D FF52 A
FF23 C FF53 B
FF24 B FF54 A-a)
FF25 A B-b)
FF26 B C-c)
FF27 B D-d)
FF28 C
FF29 B
FF30 C
Circuite logice secvențiale
Întrebare Răspuns
FSM1 C
FSM2 A
FSM3 D
FSM4 B
FSM5 A=1,
B=2,
C=3
FSM6 B
FSM7 A
FSM8 A
FSM9 C
FSM10 B
FSM11 B
FSM12 A
FSM13 D
FSM14 A
FSM15 B
FSM16 C
FSM17 B
FSM18 C
FSM19 D
146 Răspunsuri
Circuite logice secvențiale particulare
Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns
CLS1 B CLS36 C CLS71 D
CLS2 A CLS37 A CLS72 C
CLS3 C CLS38 B CLS73 B
CLS4 C CLS39 D CLS74 D
CLS5 C CLS40 C CLS75 B
CLS6 C CLS41 C CLS76 C
CLS7 C CLS42 B CLS77 B
CLS8 D CLS43 C CLS78 A
CLS9 D CLS44 B CLS79 A
CLS10 B CLS45 B CLS80 C
CLS11 B CLS46 A CLS81 C
CLS12 C CLS47 A CLS82 D
CLS13 A CLS48 C CLS83 D
CLS14 B CLS49 D CLS84 D
CLS15 D CLS50 A CLS85 C
CLS16 B CLS51 B CLS86 C
CLS17 B CLS52 C CLS87 C
CLS18 A CLS53 D CLS88 C
CLS19 B CLS54 C CLS89 C
CLS20 D CLS55 D CLS90 A
CLS21 B CLS56 B CLS91 A
CLS22 B CLS57 B CLS92 B
CLS23 A CLS58 D CLS93 B
CLS24 A CLS59 C CLS94 C
CLS25 B CLS60 C CLS95 D
CLS26 C CLS61 A CLS96 A
CLS27 B CLS62 C
CLS28 B CLS63 D
CLS29 D CLS64 C
CLS30 B CLS65 C
CLS31 D CLS66 D
CLS32 B CLS67 C
CLS33 A CLS68 D
CLS34 B CLS69 C
CLS35 C CLS70 D
Cuvântul de final
Într-o perioadă în care performanța profesorilor este măsurată

exclusiv prin numărul de articole publicate,
dăruiesc generațiilor următoare o
"Carte de învățătură".
Dan NICULA, 2020
www.DanNicula.ro/books/ed_urgenta

Electronică Digitală: Carte de Învățătură În Regim de Urgență

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electronică Digitală: Carte de Învățătură În Regim de Urgență

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dan NICULA

Cuvânt către cetitor

Brașov, mai 2020. Dan NICULA

Cuvânt către cetitor ........................................................................................................................................ 3

BIN1 Orice număr ridicat la puterea zero este egal cu:

GATE1 Cum se numește domeniul de tensiuni dintre VIL și VIH?

A. tensiunea asociată stării logice 0

A. tensiunea asociată stării logice 0

A. tensiunea asociată stării logice 0

A. tensiunea asociată stării logice 0

FCT1 Determinați valorile lui A, B, C, D care determină egalitatea A + B + C + D = 0

Circuite logice combinaționale

CLC1 Deduceți funcția logică implementată de circuitul prezentat.

CLC9 Care este implementarea corectă a funcției A

Circuite logice combinaționale particulare

A. X=0, Y=1, Z=1

FF1 În cazul unul latch D, activ pe palierul de 1 al semnalului de ceas…

A. latch D activ LOW

A. latch D activ LOW

A. latch D activ LOW

A. latch D activ LOW

DFF DFF DFF Q

A. ieșirea prezintă un puls de 2 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al semnalului de

A. ieșirea prezintă un puls de 3 perioade de ceas la fiecare front pozitiv al semnalului de

A. QD = Q3, QT1 = Q4 și QT2 = Q5

A. QD1 = Q3, QD2 = Q6, QT1 = Q1 și QT2 = Q4

A. detector de front negativ

Circuite logice secvențiale

FSM1 Ce fel de automat are structura prezentată?

A. Mealy, 1 intrare, 1 ieșire, 5 stări

A. Mealy, 1 intrare, 1 ieșire, 4 stări

A. Mealy, 3 intrări, 1 ieșiri, 5 stări

A. Mealy, 1 intrare, 1 ieșire, 4 stări

A. Mealy, 1 intrare, fără ieșiri, 5 stări

A. Mealy, 1 intrare, fără ieșiri, 5 stări

A. Mealy, 1 intrare, 1ieșire, 2 stări

A. automat Mealy, 1 intrare, 2 biți de stare

Circuite logice secvențiale particulare

DFF DFF DFF DFF

DFF DFF DFF DFF

DFF DFF DFF

DFF DFF DFF

Automate cu număr finit de stări

SYN1 Proiectați un automat secvențial descris de graful de tranziții prezentat.

Proiectare sistem digitale

Într-o perioadă în care performanța profesorilor este măsurată

Dan NICULA, 2020

S-ar putea să vă placă și