Ce să mai…la fel ca tine Lume… noi eram săracii Care încă coceau, pâine! Am vazut cum fată vaca Am văzut cum taie porcul Şi de cal am fost muşcată C-aveam treabă pes-tot locul! Am prins peştişori din râpă Ţîgăneşti, cine-i mai ştie? Ducând mamei sub aripă Câte-un puişor…de râie. Aveam capurile sparte Şi genunchele şonţite Şi picioare degerate Dar mai sănătoşi la minte. Am ţinut în mână sapa Şi hârleţul primăvara Ştiam cât de grea e apa Şi ce scumpă este, vara. Mai prindeam şi câte-o clacă Un priveghi cu bocitoare La moară mergeam cu tata Cu mama, ţeseam covoare. Telefon cu roticică Aveam unul în mahală! Şi mergeam fără de frică Noaptea, pentru noi, afară. Am mâncat cioric cu metru Hrighişori după ploiţă Ne era medicamentul Ceişor cu romaniţă. M-a născut mama pe mine Încă-n epoca în care Mai era încă ruşine La obraz, la fiecare. Ná, o fi de modă veche Dar de adevăr se ţine Am crescut la coama iepii Tot aşa şi eu, ca tine.