Populația Europei

1. Numărul de locuitori:
72 000 000 (72 de milioane de locuitori)
75% din populație trăiește în mediul urban.

2. Bilanțul natural este negativ în majoritatea statelor Europei

Bilanțul natural este diferența dintre natalitate și mortalitate.
Natalitatea este numărul de născuți vii.
Mortalitatea este numărul de decese într-un an la locuitori.

3. Bilanțul migratorilor și diferența între imigranți și emigranți.

Este negativ în șări din estul Europei și pozitiv în țările dezvoltate.

4. 75% din populație se află în 10 țări: Rusia, Regatul Unit, Franța, Spania, Ucraina,
Polonia, România, Olanda.

5. Densitatea este raportul dintre numărul de locuitori și suprafață.

În medie, densitatea este de 71 locuitori/ km2 .
Densități mai ridicate: Monaco 16000 loc/km2 , Vatican, Malta mai mare de 1000
locuitori/ km2.
Densități reduse: Islanda 3 locuitori/ km2 , Norvegia, Suedia, Finlanda.
6. În funcție de limbile vorbite.

Romanice- România, Franța, Italia, Spania, Portugalia.

Germanice- Germania, Austria, Elveția și unele țări nordice – Norvegia, Suedia.
Slave- Europa de Est – Ucraina, Cehia, Slovacia, Polonia
Fino- ugrice- Ungaria, Finlanda, Estonia
Greaca- Grecia, Cipru
Albaneza- Albania
Letona- Letonia
Limbi celtice – Irlanda și Scoția

Uniunea europeană

1951- fondată comunitatea europeană a cărbunelui și oțelului;

1957- comunitatea economică europeană
1992- Uniunea Europeană
Țările fondatoare au fost Franța și Germania.
Au mai aderat: Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg.
1973- UK, Irlanda, Danemarca
1981- Grecia
1986- Spania, Portugalia
1995- Austria, Finlanda și Suedia
 2004- Ungaria, Slovenia, Cehia, Polonia, Lituania, Estonia, Letonia.
2007- România, Bulgaria
2013- Croația
Parlamentul Europei – Bruxelles
Comisia europeană - Bruxelles
Curtea de Justiție- Luxemburg

Tema- 63, 65, 67/ aplică

Tema acasă

63. Precizează:
- trei resurse energetice epuizabile: combustibili fosili- cărbune, petrol, gaze naturale.
- trei surse de energie inepuizabile: vântul, energia soarelui, apa.

Două avantaje ale utilizării resurselor naturale regenerabile:

- Sunt nepoluante;
- Necesită costuri reduse de utilizare și producție.
O zonă din Europa unde există potențial energetic geotermal: Islanda.
65. Asociază:
b. Germania
f. Roma
d. Atena
c. Londra
a. Oslo
e. Paris.
67. Aplică

20 mai 2022
Dragă jurnalule,
Azi am hotărât să plec de la școală și să pornesc într-o călătorie. Am plecat la aeroportul
din Suceava și am pornit la drum pe urmele fondării Uniunii Europene.
Prima destinație a fost Franța, capitala fiind la Paris, care a aderat la U. E. în anul 1951.
Aici am vizitat muzeul Louvre. Am plecat apoi în Germania, capitala la Berlin care a aderat în
același an și am vizitat Poarta Brandenburg. Mi-am continuat călătoria până în Roma unde am
ajuns pe aeroport și am aflat că a aderat în același an, după cele două state fondatoare. Aici am
vizitat Columna lui Traian, simbol important și pentru noi. Am continuat cu Belgia, capitala
Bruxelles unde se află și sediul U. E. pe care l-am vizitat. Am plecat în Olanda, capitala
Amsterdam unde am vizitat o moară de vânt. Mi-am continuat călătoria în ultima țară care a
aderat în anul 1951, Luxemburg care are capitala la Luxemburg. Aici m-am oprit pentru a vizita
cartierul istoric vechi. În continuare m-am oprit la Turnul Londrei care este reprezentativ pentru
Regatul Unit și care a aderat în anul 1973. Călătoria a continuat în Danemarca, care a aderat în
același an și are capitala la Copenhaga și am vizitat castelul Kronborg. În Irlanda, țară care a
aderat în același an, am mers la Dublin unde am vizitat stâncile Moher. În anul 1981 a aderat și
Grecia așa că am traversat continentul pentru a vizita Atena și m-am oprit să meditez la
Acropole. În anul 1986 au aderat Spania și Portugalia așa că a trebuit sa traversez din nou
continentul pentru a mă opri în Spania, la Madrid și să mă bucur de frumusețea unei lupte cu
taurii. În Portugalia, capitala Lisabona, am vizitat Turnul Bellem. Următorul obiectiv a fost
Austria care a aderat în anul 1995. Aici, în capitala Viena, am petrecut o seară la Operă. Pentru
că în același an a aderat și Finlanda, am plecat Helsinki și am privit Aurora Boreală după care am
fost în Suedia, la Stockholm unde am văzut Palat Drottningholm. În anul 2004 au aderat mai
multe țări: Ungaria, Slovenia, Slovacia, Polonia, Malta, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru și
Cehia. Am vizitat capitalele lor: Budapesta, Libiana, Bratislava, Varșovia, Valletta, Vilnius,
Riga, Tallinn, Nicosia și Praga. Am vizitat Palatul Parlamentului, Lacul Bled, Castelul
Bratislava, lagărul Auschwitz- Birkenau, Insula Comino, Centrul vechi din Vilnius, Monumentul
Libertății din Riga, Castelul Narva, Stânca Afroditei, Turnul cu ceas. Pentru că în 2007 a aderat
și Bulgaria am mers la Sofia și am vizitat Castelul Balcic. Am tras o fugă până în București
pentru a le arăta noilor mei prieteni Castelul Cotroceni. Mi-am terminat călătoria cu o vizită în
Croația, la Zagreb și am vizitat frumosul oraș Dubrovnik.

Ne auzim când ajung acasă!!!

Discurs la Parlamentul European

Dragi colegi,
Va aduc în atenția d-voastră dreptul la libera circulaţie în celelalte state membre ale Uniunii
Fiecare cetăţean european are dreptul de a călători şi de a se stabili liber pe teritoriul oricărui stat
membru pe o perioadă de maxim trei luni, doar prezentând paşaportul sau cartea de identitate
naţională; nu este nevoie de nici o altă formalitate. Măsuri temporare ce se aplică imediat după
aderarea unui stat cer ca persoanele care doresc să rămână într-un alt stat membru pe o perioadă
care depăşeşte trei luni, pentru a munci, de exemplu, să aibă nevoie de un permis de reşedinţă.
Acest drept este esențial pentru dezvoltarea noastră deoarece putem astfel să ne lărgim
orizonturile, să lucrăm și mai ales, să studiem în orice țară membra a Uniunii Europene.

3. Statele care nu sunt membre ale U. E. sunt Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda. De ce

nu este Elveţia în Uniunea Europeană, deşi are numeroase acorduri cu UE şi a fost singurul stat
nemebru UE care a ţinut un referendum, în 2009, privind aderarea României şi Bulgariei la spţiul
comunitar? Pentru că a dorit să-şi păstreze statutul de ţară neutră, să rămână în partea de sus a
topului celor mai bogate state din lume şi să-şi păstreze secretul bancar.

Norvegienii au spus „NU“ Uniunii Europene nu o dată, ci de două ori. Principalele motive ar fi
că nu vor ca Bruxelles să se amestece în politica lor agricolă şi de pescuit şi se descurcă foarte
bine datorită veniturilor din petrol. O posibilă explicaţie pentru decizia Islandei de a nu mai adera
la Uniunea Europeană este că această ţară are un conflict cu blocul comunitar asupra drepturilor
de pescuit. Mai exact, Islanda a luat decizia unilaterală de a creşte în mod considerabil cota sa de
macrou, lucru care a iscat divergenţe în cadrul UE.
Pentru Islanda, o ţară cu circa 320.000 de locuitori, industria pescuitului este o activitate
importantă. Cei care doreau să atragă Islanda în cadrul Uniunii Europene argumentau că insula ar
putea avea de câştigat după adoptarea monedei euro, oferind o stabilitate economiei naţionale.