Inspecţia instalaţiilor de

climatizare

Anul 2 Master EEIC semestrul III

An universitar 2020-2021

Conf. Dr. Ing. Andrei Damian

Domeniu de aplicare:
• locuinţe
• clădiri pentru învăţământ
• clădiri administrative (birouri, administraţii locale, magazine)
• săli de spectacol, săli de conferinţe
• restaurante
• piscine

NOTĂ: Nu fac obiectul acestui ghid instalaţiile de

ventilare/climatizare/condiţionare destinate asigurării condiţiilor
de confort tehnologic de tip special (camere curate, instalaţii de
dezodorizare, instalaţii de transport pneumatic, instalaţii de
desfumare, instalaţii din mine şi clădiri agrozootehnice..precum
şi instalaţiile de răcire prin radiaţie
Mod de abordare

Ghidul prezintă procedura de inspecţie a instalaţiilor de climatizare

din punct de vedere al eficienţei energetice al acestor instalaţii,
prin urmarea unor etape care să verifice :
• respectarea in-situ a condiţiilor de confort termic şi calitate a
aerului interior, în raport cu cele prevăzute în proiectul tehnic al
instalaţiei de climatizare
• conformitatea instalaţiei executate cu cea descrisă în proiectul
tehnic
• modul de întreţinere a instalaţiei sau a instalaţiilor (daca sunt mai
multe sisteme conceptual diferite)
• condiţiile de exploatare a instalaţiilor în raport cu situaţia reală,
diferită de cea de calcul (meteo, sarcini interne, grafic de utilizare)
Fazele inspecţiei
- o fază preliminară de colectare şi completare a documentelor
necesare în vederea inspecţiei, operaţii la care este necesară
implicarea beneficiarului: planurile instalaţiilor, condiţiile nominale
de calcul ale instalaţiei, note de calcul, rapoarte de punere în
funcţiune, rapoarte de expertiză anterioare ;
- o inspecţie a clădirii pentru a determina sarcina termică şi pentru a
stabili zonele susceptibile de reducere a acesteia;
- faza de inspecţie propriu-zisă pe teren a instalaţiilor,
-un raport de inspecţie care să cuprindă constatările înregistrate,
evaluarea globală a eficienţei energetice şi recomandările pentru
creşterea eficienţei.
NOTĂ: Ghidul va face clar diferenţa dintre inspecţia efectuată de
expertul care evaluează performanţa instalaţiei în raport de
consumul de energie, şi întreţinerea care trebuie să se efectueze
conform cerinţelor proprietarului, pentru a menţine performanţa
optimă a instalaţiei.
Documente oficiale (legi, normative , stasuri) consultate la elaborarea ghidului

• Legea 10/1995, Legea 123/2007 şi Legea 372/2005 ;

• Metodologia de calcul a Eficienţei energetice a clădirilor MC001/2006;
• SR EN 12792:2004 - Ventilarea în clădiri. Simboluri, terminologie şi simboluri grafice;
• SR CEN 12101-5:2007 - Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 5: Ghid
de recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi;
• SR EN ISO 7730:2006 - Ambianţe termice moderate; calculul indicilor PMV şi PPD şî
specificarea condiţiilor de confort termic,
• SR CR 1752/2002 - Instalatii de ventilare in cladiri. Criterii de proiectare pentru
realizarea confortului termic interior
• SR EN 12101-6:2005 - Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 6:
Specificaţii pentru sisteme cu presiune diferenţială – Kituri
• SR EN 15239:2008 - Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid pentru
inspecţia instalaţiilor de ventilare
• SR EN 15240:2008 - Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid pentru
inspecţia instalaţiilor de climatizare
• Normativul I5/2010 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
ventilare şi climatizare
 Inspecţia documentară

1. Informaţii şi documente referitoare la clădirea analizată

• Adresa completă şi localizarea geografică a clădirii
• Numele şi adresa utilizatorului clădirii
• Persoana responsabilă de realizarea inspecţiei
• Descrierea clădirii şi a zonelor climatizate
• Graficul zilnic şi săptămânal de ocupare/utilizare a zonelor climatizate
• Registrul de plângeri ale ocupanţilor cu privire la confortul termic şi acustic
realizat în zonele climatizate (dacă există)
• Destinaţia clădirii (birou, locuinţă, hotel, magazin etc.) şi a zonelor
climatizate
• Data construcţiei şi eventuale modificări în structura anvelopei şi/sau a
sistemelor de climatizare faţă de proiectul tehnic iniţial/implementat
• Existenţa sau nu a unor lucrări de renovare energetică importante, faţă de
proiectul iniţial (doar pentru suprafeţe mai mari de 1000 m2 )
• Reglementările tehnice aplicate la momentul proiectării/execuţiei şi în
cadrul fazelor de reabilitare (dacă există)
 Inspecţia documentară

1. Informaţii şi documente referitoare la clădirea analizată

• Volumul de aer climatizat
• Funcţiunile termodinamice ale sistemului de climatizare: umidificare şi/sau
dezumidificare, încălzire şi/sau răcire
• Valorile de confort controlate: temperatura interioară sau: temperatura şi
umiditatea interioară
• Clasa de inerţie termică a clădirii
• Tipul de vitrare utilizat (geometrie, caracteristici termice şi optice ale
vitrajelor, eventuale protecţii solare exterioare, număr de faţade vitrate)
• Zona de însorire în care este situată clădirea şi orientarea ferestrelor sau
faţadelor citrate
• Estimarea gradului de vitrare (raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa
opacă a faţadei)
• Număr de ocupanţi în condiţii nominale şi reale de funcţionare
• Sarcini termice interne: ocupanţi, iluminat artificial, echipamente de birou,
aparatură electrocasnică şi electronică etc.
 Inspecţia documentară

1. Informaţii şi documente referitoare la clădirea analizată

• Aporturi de căldură prin acoperiş sau terasă
• Număr de schimburi de aer de ventilare

2. Informaţii şi documente relative la sistemele de climatizare inspectate

• Lista detaliată a sistemelor de climatizare instalate, având o putere
frigorifică utilă nominală mai mare de 12 kW
• Modul de amplasare a sistemelor şi elementelor componente ale acestora în
planul clădirii
• Documentaţia tehnică a sistemelor (planuri, secţiuni, detalii de execuţie,
liste de echipamente)
• Documentaţia tehnică de justificare a puterilor instalate (breviar de calcul)
• Nivelul de presiune acustica, in dB furnizat de către fabricantul unităţilor
interioare şi exterioare de climatizare, cu referire la normele tehnice sau
metodele utilizate pentru determinarea acestora
• Certificatele de calitate ale echipamentelor utilizate sau ale întregului
sistem, ca tot unitar, în cazul când acestea pot contribui la evaluarea
performanţei energetice ale sistemului
 Inspecţia documentară

2. Informaţii şi documente relative la sistemele de climatizare inspectate

• Relevee ale contoarelor electrice şi/sau de energie termică (dacă există)
• Descrierea zonelor reglate independent de către sisteme, precum şi a
modului de reglare a temperaturii interioare utilizat
• Registrul de întreţinere a echipamentelor ce formează sistemul de
climatizare la nivelul sursei de producere, ex.: curăţarea periodică a filtrelor
şi bateriilor de încălzire/răcire, controlul etanşeităţii, reparaţii ale sistemului
de producere a frigului (chiller) sau încărcarea periodică cu freon a
circuitului frigorific
• Registrul de întreţinere a sistemului de distribuţie a aerului către/de la sursă
spre zonele climatizate, ex.: curăţarea periodică a conductelor de aer, a
filtrelor şi bateriilor terminale (dacă există), verificarea periodică a gurilor de
introducere/evacuare din încăperi, precum şi a prizei de aer proaspăt şi gurii
de evacuare a aerului viciat
• Înregistrările operaţiilor de mentenanţă efectuate la sistemele de reglare
automată, la sistemele de măsură şi comandă şi la nivelul Sistemului de
Gestiune Tehnică a Clădirii (GTC), dacă acesta există
 Inspecţia documentară

2. Informaţii şi documente relative la sistemele de climatizare inspectate

• Contoare de energie (electrică, termică): localizare, plaje de valori măsurate,
erori de măsură, înregistrări, comparaţii ale valorilor măsurate cu cele
previzionate pentru consumurile de energie ale sistemului
• În cazul existenţei unui sistem de tip GTC, se poate cere o sinteză a funcţiilor
îndeplinite de acesta, împreună cu valorile de temperatură reglate,
frecvenţa operaţiilor de întreţinere, data ultimei inspecţii efectuate la GTC
sau a ultimei operaţii de întreţinere, precum şi tipul de înregistrări de date
posibil de efectuat de sistemul GTC

3. Verificarea documentaţiei de către inspectorul de specialitate

3.1 Verificarea documentaţiei de concepţie/proiectare a instalaţiei de climatizare
şi a documentaţiei de detaliu pentru fiecare sistem în parte
• Inventarierea de către inspector a documentaţiei non-disponibile
• Analizarea documentelor de întreţinere, mentenanţă şi exploatare, precum
şi a fişelor de intervenţie asupra circuitelor frigorifice
• Examinarea ultimului raport de inspecţie asupra sistemului (dacă există)
 Inspecţia documentară

3. Verificarea documentaţiei de către inspectorul de specialitate

3.1 Verificarea documentaţiei de concepţie/proiectare a instalaţiei de climatizare
şi a documentaţiei de detaliu pentru fiecare sistem în parte
• Examinarea documentaţiei referitoare la contractul de performanţă
energetică al beneficiarului (dacă există)
• Estimarea puterii specifice a ventilatoarelor necesare vehiculării aerului în
sistem până la gurile de introducere/evacuare
• Investigarea, împreună cu utilizatorul/proprietarul clădirii, a eventualelor
probleme legate de asigurarea calităţii aerului interior, inclusiv apariţia unor
cazuri de legioneloze sau chiar alergii şi alte nemulţumiri ale ocupanţilor
legate de aerul respirat pe perioada orelor de utilizare a sistemului
3.2 Verificarea echipamentelor de climatizare utilizate (CTA-uri, aparate
terminale)
• Disponibilitatea unor fişe de măsură a parametrilor reprezentativi pentru
buna funcţionare a echipamentelor de climatizare: temperaturi, presiuni,
debite de aer, debite de apă răcită, umidităţi relative, debite de agent
frigorific
 Inspecţia documentară

3. Verificarea documentaţiei de către inspectorul de specialitate

3.3 Verificarea sistemelor de alimentare cu aer (în cadrul CTA-ului si conducte de
distribuţie)
• Analiza frecvenţei de curăţare sau înlocuire a filtrelor de praf din CTA
• Informaţii cu privire la tipurile de ventilatoare utilizate şi la modul de reglare
a vitezei aerului la aceste aparate
• Evaluarea corectei poziţionări a prizei de aer exterior (proaspăt) în raport cu
eventuale guri de evacuare a aerului viciat sau de la turnurile de răcite
amplasate în vecinătate

3.4 Verificări ale sistemelor de reglare automată şi ale parametrilor reglaţi

• Evaluarea corectei delimitări ale zonelor termice climatizate în raport cu
cerinţele de temperatură/umiditate menţionate în proiect şi cu profilul
sarcinilor termice ale acestora, în funcţie de gradul de însorire pe orientarea
respectivă, degajările interne (oameni, iluminat, aparatură de birou) şi
graficul de utilizare diurnă
 Inspecţia documentară

3.4 Verificări ale sistemelor de reglare automată şi ale parametrilor reglaţi

• Evaluarea mijloacelor posibile în vederea reglării aeraulice a instalaţiei de
climatizare, prin modificarea debitelor de aer pe circuitele de
introducere/evacuare

NOTĂ: Informaţiile şi documentele tehnice non-disponibile în momentele

analizei dosarului de inspecţie documentară vor trebui furnizate de către
beneficiar în momentul inspecţiei in-situ a instalaţiei de climatizare
 Inspecţia in-situ

Scopul inspecţiei in-situ: evaluarea randamentului energetic al instalaţiei de

climatizare

DOUĂ CAZURI POSIBILE:

1) Sistemul ESTE echipat cu contoare de energie capabile să măsoare consumul
propriu al instalaţiei de climatizare şi puterea frigorifică utilă eliberată de sursa de
frig; în acest caz, randamentul energetic al sistemului se poate calcula DIRECT, ca
raportul dintre puterea frigorifică utilă şi consumul total de energie electrică total
absorbită de către sistem (sursă de frig+ventilatoare+pompe)
2) Sistemul NU ESTE echipat cu contoare de energie capabile să măsoare consumul
propriu al instalaţiei de climatizare şi puterea frigorifică utilă eliberată de sursa de
frig; în acest caz, randamentul energetic al sistemului NU se poate calcula DIRECT,
iar inspectorul trebuie să facă verificări in-situ, destinate investigării funcţionării
incorecte a instalaţiei în raport cu punctul de funcţionare optim energetic; dacă
sunt prezente mai mult de 5 sisteme identice, este necesară investigarea a minim 5
dintre acestea
 Inspecţia in-situ
2.1 Verificări ale echipamentelor de climatizare
• testarea presiunii agentului frigorific şi a etanşeităţii circuitului frigorific
• verificarea izolării conductelor de transport ale apei răcite
• verificarea eventualelor pierderi de apă răcită pe circuitele de distribuţie
2.2 Verificări ale echipamentelor de evacuare a căldurii la exterior
• verificarea stării tehnice a unităţilor de evacuare a căldurii în exterior
• verificarea rotaţiei ventilatoarelor de la nivelul unităţilor exterioare de răcire,
precum şi a eficienţei schimbătoarelor de căldură de tip condensator în sensul
non-colmatării sau obstruării acestora
• prezenţa şi starea tehnică a unor dispozitive pentru evitarea transmisiei
zgomotului de la exterior către interiorul clădirii (atenuatoare de zgomot)
• verificarea evacuării corecte a condensatului produs la unităţile exterioare de
climatizare, precum şi a gradului de curăţenie a bacurilor de condensat
2.3 Verificări ale unităţilor interioare de climatizare
• verificarea stării tehnice a unităţilor interioare
• Guri de aer de introducere/evacuare: de verificat că nu sunt obstruate
• Verificare la nivelul bateriilor locale de încălzire/răcire, că nu sunt obstruate
• starea tehnică a filtrelor de praf din unităţile interioare
•verificarea rotaţiei ventilatoarelor de la nivelul unităţilor interioare
 Inspecţia in-situ
2.4 Verificări ale sistemului de alimentare cu aer la nivelul spaţiilor climatizate
• verificarea gradului de deschidere a gurilor de introducere a aerului (difuzoare, grile) şi a
gurilor de evacuare
• evaluarea nemulţumirilor ocupanţilor în raport cu modul de alimentare cu aer climatizat
în locul unde aceştia îşi desfăşoară activitatea
• verificarea poziţionării şi geometriei gurilor de introducere a aerului în raport cu cele de
evacuare, în vederea evitării fenomenului de scurt-circuitare a zonei de ocupare

2.5 Verificări ale sistemului de alimentare cu aer la nivelul centralei de tratare a

aerului (CTA)
• verificarea vizuală a stării tehnice a filtrelor (grad de colmatare) şi a bateriilor
încălzire/răcire
• verificarea gradului de umiditate din interiorul CTA şi a eventualelor zone cu
umiditate crescută, cu prezenţă de mucegaiuri, rugină, depuneri de tartru pe
exteriorul schimbătoarelor de căldură sau la nivelul bacurilor de condensat

2.6 Verificări ale prizelor de aer exterior (proaspăt)

• verificări ale stării grilei, jaluzelelor fixe şi prefiltrelor: să nu fie deteriorate şi
obstruate
 Inspecţia in-situ
2.6 Verificări ale prizelor de aer exterior (proaspăt)
• verificări ale stării grilei, jaluzelelor fixe şi prefiltrelor: să nu fie deteriorate şi obstruate
• verificări ale poziţiei prizei de aer proaspăt în raport cu gurile de evacuare în exterior a
aerului viciat şi a gurilor de evacuare a aerului de la turnurile de răcire
2.7 Verificări ale stării de reglare a sistemului şi a parametrilor reglaţi
• Comparaţie a zilei şi orei la care se face inspecţia cu ziua şi ora indicate de regulatoare
• Relevarea perioadelor de pornire/oprire a sistemului
• Identificarea şi evaluarea funcţionării sondelor de reglare a temperaturii pentru
încălzirea/răcirea zonelor deservite
• Indicarea temperaturilor de setare din fiecare zonă pentru încălzire/răcire, în raport cu
nivelul de activitate şi gradul de ocupare al zonei şi cu dorinţele beneficiarului clădirii
• Indicarea unei posibile ”plaje neutre” între nivelul de încălzire şi cel de răcire a zonelor
• Evaluarea modului de reglare a puterii frigorifice
• Evaluarea metodelor posibile de reglare aeraulică a sistemului, prin modificarea debitelor
de aer introdus sau evacuat/recirculat, precum şi a debitului de aer proaspăt
 Evaluarea dimensionării corecte a instalaţiei după inspecţia in-situ

1) În cazul când există un breviar de calcul al sarcinii termice, în dosarul tehnic al

proiectului, evaluarea dimensionării instalaţiei de climatizare este descrisă şi anexată
la breviar, împreună cu toate rezultatele calculului de proiectare; în caz contrar se
trece la punctul 2)
2) Inspectorul realizează calculul sarcinii termice a clădirii climatizate şi a instalaţiei de
climatizare, cu ajutorul unui program de calcul specializat, după o procedură
simplificată, ce va ţine cont de: structura anvelopei clădirii (pereţi exteriori, ferestre,
acoperiş), zona geografică, orientările pereţilor exteriori, degajările interioare de
căldură, programul de ocupare şi funcţionare a instalaţiei, elemente de umbrire
exterioare, etc..
3) Evaluarea dimensionării – dacă inspectorul, în urma calculului propriu de
dimensionare, estimează că puterea termică instalată pe m2 de suprafaţă climatizată
este mult diferită de cea calculată, acesta semnalează în raportul său diferenţa relativă
observată şi propune măsuri de ajustare adecvate.
Recomandări pentru utilizarea eficientă a instalaţiei de climatizare şi
măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice a acesteia

Aceste recomandări vor avea un caracter informativ, iar proprietarul sau beneficiarul
instalaţiei nu le vor trata ca OBLIGATORII. Ele se raportează la următoarele elemente:
-Documentaţia completă a clădirii şi sistemului investigat;
- Echipamentul de climatizare principal (centralele de tratare a aerului)
- unităţile interioare de climatizare
- reţelele de distribuţie a fluidelor (apă caldă/apă răcită/abur/condens)
- echipamentele exterioare de evacuare a aerului viciat (ventilatoare, grile, deflectoare)
- sisteme de alimentare cu aer a încăperilor deservite
- sisteme de alimentare cu aer a centralelor de tratare a aerului
- prizele de aer exterior
- parametrii de reglare a sistemului şi schemele de reglare
- posibile măsuri de reducere a aporturilor solare şi a degajărilor de căldură interioare
Recomandările trebuie să ţină cont de:
-Adaptarea la utilizarea reală a clădirii
- reducerea sarcinii frigorifice
- funcţionarea incorectă a sistemului sau a unora din componentele sale
- înlocuirea întregului sistem, a unor subsisteme sau componente
- soluţii alternative
 Conţinutul raportului de inspecţie

Raportul trebuie să conţină următoarele elemente:

-Listarea tuturor documentelor scrise şi desenate ce au putut fi colectate pe teren,
relativ la clădirea şi instalaţiilr studiate
- Indicarea tuturor rezultatelor verificărilor efectuate de inspector asupra acestei
documentaţii
- Includerea rezultatelor inspecţiei efectuate in-situ, incluzând : verificările realizate şi
rezultatele evaluării randamentului energetic şi a corectei dimensionări a instalaţiei
- Furnizarea unui tabel sintetic ce cuprinde recomandările necesare pentru corecta
funcţionare a sistemului, posibile măsuri de ameliorare a funcţionării acestuia, precum
şi recomandări de înlocuire a unor componente sau subsisteme cu altele mai
performante din punct de vedere energetic
 METODE ŞI ECHIPAMENTE NECESARE PENTRU
REALIZAREA INSPECŢIEI INSTALAŢIILOR DE CLIMATIZARE

Sisteme de măsură utilizate :

A) sistem de măsură pentru stabilirea debitelor de aer în

conductele de aer ale instalaţiilor de ventilare/climatizare

B) sistem de măsură a Indicelui de Performanţă a Distribuţiei

Aerului în încăperi ventilate/climatizate - IPDA

C) sistem de măsură a performanţelor ventiloconvectoarelor

 A) Sistem de măsură pentru stabilirea debitelor de aer în conductele de
aer ale instalaţiilor de ventilare/climatizare

Debitele de aer se măsoară pe diferite circuite de aer (proaspăt, recirculat, de

introducere, de evacuare), pe conducte principale şi secundare ale instalaţiilor de
ventilare/climatizare. Astfel, pentru de instalaţiile de climatizare (numai aer şi aer-apă cu
ventiloconvectoare), se vor determina (cf. secţiunilor din conducte marcate în figurile 1 şi
2):
- debitul total de aer de introducere (secţiunea 1)
- debitul total de aer evacuat (aspirat) din încăpere/încăperi (secţiunea 2),
- debitul de aer proaspăt (secţiunea 3),
- debitul de aer recirculat (secţiunea 4) – pentru instalaţiile centralizate ”numai
aer”
- debitul de aer evacuat în exterior (secţiunea 5),
- debitele de aer de introducere şi evacuat pe ramurile principale (secţiunile 6,
6’ şi 7 şi altele în funcţie de configuraţia reţelei de conducte de aer)
 A) Sistem de măsură pentru stabilirea debitelor de aer în conductele de
aer ale instalaţiilor de ventilare/climatizare

Măsurările se efectuează folosind dispozitivele special instalate conform proiectului

instalaţiei inspectate, la montarea instalaţiei sau, dacă acestea nu există (cazul cel mai
frecvent), folosind una din procedurile indicate în continuare :

- Măsurarea vitezei aerului în conducte, într-o secţiune amplasată la o distanţă

egală cu minim 10D (10 x diametrul de conductă), măsurată în direcţia curgerii, în aval de
la îmbinarea unei piese speciale care poate perturba mişcarea aerului (cot, ramificaţie,
difuzor/confuzor etc.), vitezele rezultate fiind apoi prelucrate după o procedură simplă, de
mediere ponderată pe secţiune,
- Măsurarea vitezei aerului în conducte, într-o secţiune amplasată la o distanţă
de minim 3D, măsurată în direcţia curgerii, în aval la îmbinarea unei piese speciale,
vitezele rezultate fiind apoi prelucrate după o procedură complexă de interpolare,
folosind un soft adecvat.
- Poziţia sondei în lungul diametrului, trebuie controlată cu o eroare de maxim
1mm, pentru ca rezultatele citirilor să poată fi prelucrate prin interpolare spaţială. In acest
scop, dispozitivul de poziţionarea şi manevrarea sondei de măsură este prevăzut cu o
scală pentru poziţionarea sondei.
 A) Sistem de măsură pentru stabilirea debitelor de aer în conductele de
aer ale instalaţiilor de ventilare/climatizare
Viteza aerului se măsoară obligatoriu cu sonde direcţionale, pentru că trebuie măsurată
componenta longitudinală a vitezei, în funcţie de care se calculează debitul de aer. Sonda
trebuie corect orientată faţă de direcţia de curgere. Se aleg sonde de dimensiuni reduse.
De asemenea, dimensiunea senzorului de viteză trebuie să fie suficient de mică pentru a
nu perturba curgerea. Se recomandă sonde de anemometre cu fir cald robuste, sau
micromorişti de aer (cu diametrul de maxim 5 mm). Se recomandă de asemenea ca
aparatele să fie dotate cu o minicentrală de înregistrare a măsurărilor, care să efectueze
şi medierea valorilor măsurate pentru un punct. Nu este indicată medierea valorilor citite
pe întreaga secţiune, pentru a se putea face o prelucrare spaţială avansată.

Figura 3 - Poziţia punctelor de măsură a

vitezei aerului în conducta de aer

d/2

d d d d

D
 A) Sistem de măsură pentru stabilirea debitelor de aer în conductele de
aer ale instalaţiilor de ventilare/climatizare

GEE

5 2 8

4 6, 6’
CENTRALA GR

TRATARE AER apă/abur

PAP INCAPERE CLIMATIZATA

PLANUL ZONEI UTILE

3 1 GA
G

apa
calda 9
CENTRALA
Fig.1 – Model experimental pentru instalaţia de
de la si frigorIFICA
climatizare numai aer, centralizată
spre PAP – priză de aer proaspăt 7
cazan
GEE – gură de evacuare în exterior

GR – gură de refulare

GA – gură de aspiraţie
A) Sistem de măsură pentru stabilirea debitelor de aer în conductele de
aer ale instalaţiilor de ventilare/climatizare

GEE

CR
2 8

VC
5,6
apă/abur 9
CTA
INCAPERE
PAP
CLIMATIZATA GA
8

3 1 VC
G

INCAPERE
apa calda GA
CLIMATIZATA
de la si grup frigorific
9
spre cazan
Fig.2 – Model experimental pentru instalaţia de
climatizare cu ventiloconvectoare

VC – ventiloconvector

CTA – centrală tratare aer

 B) sistem de măsură a Indicelui de Performanţă a Distribuţiei Aerului în
încăperi ventilate/climatizate - IPDA
Indicele IPDA se măsoară indirect, prin măsurători de temperatură şi viteză a curenţilor
de aer din încăpere. In planul zonei ocupate a încăperii, la înălţimea planului util (1,2 m
pentru ocupanţi în poziţie “aşezat”), se fac măsurări în minim 10 de puncte, amplasate
la distanţe egale, cuprinse între 0,3m şi 1 m, care să acopere uniform spaţiul.

Pe baza măsurătorilor efectuate, se stabileşte temperatura efectivă-TEC [C] a curentului

de aer care se calculează cu relaţia:
TEC = (tx – tm) – 7 (vx – vm) în care :
tx – temperatura aerului în fiecare punct al zonei ocupate, în care se fac
măsurări (C)
tm – temperatura medie a aerului in zona de lucru (media valorilor tx), (C)
vx – viteza curentului de aer In aceleaşi puncte în care s-a măsurat tx, (m/s)
vm – viteza medie a curentului de aer in zona de lucru, (media valorilor vx),
(m/s)

Se consideră că se realizează un confort termic satisfăcător pentru valori :

-1.7C < TEC < 1.1C
 C) sistem de măsură a performanţelor ventiloconvectoarelor
Schemele de măsurare corespund tipurilor de ventiloconvectoare uzuale, cel mai des
utilizate în sistemele de climatizare aer-apă.
Din punct de vedere constructiv şi al modalităţilor de montaj , ventiloconvectoarele (VC)
pot fi:
- verticale carcasate/necarcasate mascate (tip cabinet), montate la pardoseală
lângă perete, sau la parapet sub fereastră;
- orizontale carcasate, montate la plafon;
- orizontale necarcasate , montate deasupra plafonului fals.
Ventiloconvectoarele pot funcţiona cu aer proaspăt şi aer recirculat, sau numai cu aer
recirculat .
Parametrii care se determină prin măsurători sunt :
- debitele şi temperaturile pentru circuitul de apă caldă, respectiv apă răcită;
- viteza medie a aerului refulat pentru determinarea debitului;
- temperaturile aerului la intrarea , respectiv ieşirea din ventiloconvector;
- valorile presiunii statice pe circuitul de aer la intrarea, respectiv ieşirea din
ventiloconvector pentru determinarea disponibilului de presiune pe circuitul exterior de aer
.
- puterea electrică absorbită de motor, la diferite trepte de turaţie.
Măsurările vor fi prelucrate pentru obţinerea eficienţei energetice a VC.

Toate rezultatele măsurărilor efectuate se vor înscrie în fişe de măsură specifice tipului de
măsurare.
 Echilibrarea sistemelor de ventilare – principii generale

Echilibrarea aeraulica a sistemului atat in faza de proiectare dar mai ales in momentul
punerii in functiune are un rol foarte important in realizarea parametrilor de confort.
Totul pleaca de la conditiile initiale impuse in tema de proiectare. Pentru a atinge
parametri doriti de confort (temperatura interioara, calitate aer, umiditate, nivel de
zgomot, viteza curentilor de aer etc.) se determina prin calcul un debit de aer care sa
duca la indeplinirea simultana a acestor cerinte.
Acest debit de aer este determinat pentru fiecare incapere, iar dupa aceea, daca este
cazul, impartit pe mai multe guri de introducere sau evacuare. De aceea este foarte
important sa introducem sau sa evacuam exact debitul de aer calculat la nivelul fiecarui
difuzor sau grila, in caz contrar cerintele de confort fiind, evident, neindeplinite.
 Echilibrarea sistemelor de ventilare – principii generale

Daca se realizeaza un calcul de echilibrare inca din faza de proiectare, in momentul

executiei poate fi eventual necesara doar o ajustare fina a clapetelor de reglaj fata de
pozitia de inchidere indicata in raport. In situatia in care nu exista acest raport, echilibrarea
trebuie efectuata urmand anumiti pasi, evident cu conditia ca in sistem sa existe elemente
de masurare a parametrilor aerului. Inainte de inceperea procedurii de echilibrare cu una
din cele doua metode de mai jos asigurati-va ca sunt parcurse urmatoarele etape:
- Procurati planurile cu sistemul ce urmeaza a fi echilibrat;
- Clarificati exact care au fost cerintele impuse sistemului de ventilatie si modul lor de
rezolvare in proiect;
- Obtineti specificatiile tehnice ale echipamentelor (centrala de tratare, ventilator), ale
gurilor de aer (grile si difuzoare) si ale accesoriilor (clapete de reglaj, atenuatoare zgomot,
etc.);
- Comparati specificatiile echipamentelor si ale gurilor de aer din proiect cu cele ale
echipamentelor din teren, precum si corespondenta traseelor din proiect cu cele reale;
-Verificati pozitia clapetelor de reglaj si a celor de protectie la foc inainte de pornirea
ventilatorului;
-Verificati ca filtrele sa fie curate si instalate corespunzator;
-Pentru sistemul VAV, concepeti un plan care sa permita simularea diferitelor situatii ce pot
aparea in exploatare.
 Echilibrarea sistemelor de ventilare – metode de echilibrare

Metoda iterativa (succesiva)

Este o metoda mai precisa insa necesita reglaje si masurari numeroase pana la
obtinerea rezultatelor dorite. Nu este recomandata utilizarea metodei in cazul
sistemelor de ventilatie complexe, cu multe ramuri si guri de aer. Se procedeaza astfel:
-Se vor deschide la maxim absolut toate elementele de reglaj din sistem;
-Se va urmari ca automatizarea sa fie decuplata pentru a nu produce perturbari in
sistem;
-Se regleaza debitul de aer furnizat de ventilator urmarindu-se functionarea acestuia
in punctul de intersectie al caracteristicii ventilatorului si curba sistemului;
-Dupa stabilirea debitului total de aer la ventilator, se trece la reglarea debitelor de aer
pe fiecare ramificatie principala. Debitele de aer de pe ramificatiile principale se obtin
adunand debitele de aer de la toate gurile de aer deservite de acestea. In aceasta
situatie este foarte utila prezenta unui plan, ce indica valorile de debit pe fiecare
ramificatie;
-Urmeaza dupa aceasta, reglarea ramificatiilor secundare urmand acelasi principiu;
-In final se regleaza debitul de aer la nivelul fiecarei guri de aer;
-Se verifica daca ventilatorul functioneaza la punctul de intersectie al curbei
caracteristice a ventilatorului cu cea a sistemului de ventilatie;
-Se noteaza rezultatele masuratorilor in urma efectuarii echilibrarii: viteze, debite de
aer, tolerantele, turatia ventilatorului si pierderea de sarcina in filtre
 Echilibrarea sistemelor de ventilare – metode de echilibrare

Metoda proportionala
Metoda de echilibrare proportionala se realizeaza regland fiecare clapeta sau gura de aer
astfel incat toate elementele sa permita trecerea aceluiasi procent din debitul de aer
proiectat. In acest fel, tot timpul se va obtine acelasi raport intre debitele de aer de pe
diferite ramificatii. Spre exemplu reducerea debitului de aer de la ventilator cu 10% va
duce la diminuarea debitului de aer cu 10% pe fiecare ramificatie sau gura de aer. Se
procedeaza astfel:
- Procentul de debit se calculeaza astfel: Pd= (Dmasurat/Dproiectat)x100 (%);
- Se vor deschide la maxim absolut toate elementele de reglaj din sistem;
- Se va urmari ca automatizarea sa fie decuplata pentru a nu produce perturbari in
sistem;
- Se regleaza debitul de aer al ventilatorului cu 10-15% mai mare decat cel indicat in
proiect;
- Procesul de echilibrare se desfasoara catre ventilator astfel incat o ramificatie va fi
reglata doar daca s-au reglat toate ramificatiile dinaintea ei;
- In prima faza se fac masuratori preliminare si se inscriu pe plan toate valorile
procentuale (%) si nu in valoare absoluta (mc/h);
- Se determina care din ramuri realizeaza procentul de debit cel mai mare si se incepe cu
aceasta;
- Pentru aceasta ramura, operatiile se incep de la gura de aer cea mai departata de
ventilator (cea mai dezavantajata aeraulic);
 Echilibrarea sistemelor de ventilare – metode de echilibrare

Metoda proportionala - continuare

- Se vor inchide treptat elementele de reglare si cu atat mai mult cu cat gura respectiva
are un procent de debit realizat mai mare;
- Se va trece la urmatoarea ramificatie in ordine descrescatoare din punctul de vedere al
realizarii procentului de debit;
- In final se trece la reglarea debitului de aer al ventilatorului;
- Se verifica daca ventilatorul functioneaza la punctul de intersectie al curbei
caracteristice a ventilatorului cu cea a sistemului de ventilatie;
- Se noteaza rezultatele masuratorilor in urma efectuarii echilibrarii: viteze, debite de
aer, tolerante, turatia ventilatorului si pierderea de sarcina in filtre.
 Tipul de dezechilibrare Cauze
- Tipul de ventilator instalat este
puţin adaptat instalaţiei existente
- Înălţimea de presiune a
ventilatorului nu acoperă pierderile
de sarcină totale din reţea
- rotorul ventilatorului nu
funcţionează la turaţia din proiect
Debit insuficient în reţeaua - rotorul este montat invers
de conducte de introducere
a aerului
- filtrele de praf sunt colmatate
- tronsonul principal este obturat
-o clapetă anti-foc este închisă
- pierderi de aer importante pe
circuitul principal
Remedii
- schimbarea ventilatorului cu unul
adaptat cerinţelor de funcţionare
-modificarea rapoartelor dintre
diametrele roţilor de antrenare
(rotor/motor electric)
- verificarea turaţiei motorului de
antrenare
- verificarea tensiunii curelei de
antrenare pentru a evita
desprinderea acesteia (nu este
suficient de strânsă)
- verificarea sensului de montare a
rotorului
- curăţarea sau schimbarea filtrelor
- efectuarea unei inspecţii vizuale
generale în interiorul conductelor de
aer
- verificarea fuzibilelor de siguranţă
- verificarea etanşeităţii conductelor,
a îmbinărilor de la piesele speciale şi
dintre tronsoane, verificarea
continuităţii unor conducte la
trecerea peste anumite obstacole
(verificarea prezenţei în sistem a
tuturor pieselor de legătură)
 Tipul de dezechilibrare Cauze
- Ventilatorul de introducere este oprit
Debit insuficient în reţeaua - gurile de evacuare sunt închise (obturate) sau nu
de conducte de au fost instalate
evacuare/recirculare a - gurile de evacuare sunt sub-dimensionate
aerului
- rotorul ventilatorului este descentrat, ceea ce
creează fluctuaţii ale debitului
- ventilatorul funcţionează în punctul maxim al
caracteristicii sale debit-presiune, de unde rezultă o
instabilitate în funcţionare (mai ales la
ventilatoarele centrifugale cu palele înclinate
înapoi)
Debit inconstant în - una sau mai multe lamele ale unei clapete de
reglare a debitului de aer est prost fixată pe
funcţionare (fenomenul de
support, astfel că oscilaţia sa determină un debit
pompaj)
fluctuant
- turbulenţă excesivă în zonele de curgere
neregulată, cu schimbarea vectorului viteză (coturi,
ramificaţii, alte piese speciale..)
- rigidizare insuficientă a conductelor de aer pe
anumite tronsoane, de unde rezultă vibraţii ale
acestora şi fluctuaţii importante de debit
Remedii
- verificarea funcţionării normale a
reţelelor de introducere a aerului
- verificarea deschiderii corecte a gurilor
de evacuare a aerului din încăperi
- verificarea alegerii corecte a gurilor de
evacuare a aerului
- verificarea montajului corect al
rotorului ventilatorului
- schimbarea tipului sau modelului de
ventilator
- verificarea bunei fixări a lamelelor pe
fiecare clapetă de aer sau registru de
reglare
-montarea unor aripioare de
dirijare/ghidare a curentului de aer în
aceste zone
- toate conductele de secţiune
rectangulară trebuie rigidizate eficient
Tipul de dezechilibrare Cauze Remedii

- Tipul de ventilator instalat este puţin - alegerea unui alt ventilator

Debit prea important în adaptat instalaţiei existente - reducerea turaţiei rotorului prin modificarea
reţelele de distribuţie a - Înălţimea de presiune a ventilatorului nu diametrelor roţilor de antrenare
aerului acoperă pierderile de sarcină totale din reţea
- verificare că roţile de antrenare nu au fost
- rotorul ventilatorului nu funcţionează la inversate în cadrul montajului
turaţia din proiect - verificarea turaţiei motorului de antrenare
- filtrele nu au fost instalate corect, iar o
- verificarea etanşeităţii laterale a filtrelor ;
parte importantă din debitul de aer nu prevederea, eventual, a unor manşete suple de
traversează filtrele racordare
- scurtcircuitare accidentală a unei mari părţi - Inspecţie la interiorul conductelor de aer şi
a debitului de aer măsurări locale ale debitelor de aer în
diverse puncte ale instalaţiei
- Dezechilibrare aeraulică generală a întregii - prevederea, la intrarea pe circuitele secundare, a
Caz particular : instalaţii unor diafragme de echilibrare sau a unor registre
Debite insuficiente sau - viteză prea ridicată pe un circuit de manuale de reglare ce permit repartizarea corectă a
prea mari în anumite introducere ce creează un efect de aspiraţie debitelor între ramurile secundare ; inserarea unor
circuite la nivelul unor guri de introducere dispozitive de măsură a debitelor de aer pe aceste
Caz particular : - concepţie greşită a traseelor conductelor circuite secundare
Guri de introducere sau de către gurile de introducere/evacuare - instalarea la interiorul conductelor a unor
evacuare aripioare de ghidare ce asigură un debit convenabil
la fiecare gură de introducere/evacuare
Funcţiile sistemului de inspectie a instalatiei
Sistemul de măsurare (Schemele de măsurare: Măsurarea debitelor în canale de aer)

In figura 1 este prezentată schema poziţiei punctelor/secţiunilor de măsură pentru

ansamblul sistemului de inspectie a instalatiei. Punctul de măsurare 1 reprezintă secţiunea
în care se determină debitele de aer în canale, procedura de măsurare fiind detaliată în fig.
2 (exemplu: canal de aer cu diametrul de 315 mm).

Astfel, în scopul determinării debitelor de aer se efectuează măsurări de viteză pentru

diferite valori de debite, utilizând sonde de viteză cu fir cald, direcţionale. Pentru cele
două direcţii (x şi y) se preleveazǎ valori poziţionate în secţiunea canalului de aer conform
fig. 2. În total, se înregistreazǎ 8 puncte de măsurare pe direcţia x şi 8 puncte de măsurare
pe direcţia y pentru aceastǎ secţiune.

Explorarea valorilor de viteză se deruleazǎ astfel:

- se traseazǎ profile de viteză bidimensionale pentru fiecare axă de măsură;
- se construiesc profile tridimensionale de viteză plecând de la valorile măsurate.
 GEE

5 2 8

4 6, 6’
GR
CENTRALA apă/abur
PAP
TRATARE AER INCAPERE CLIMATIZATA

PLANUL ZONEI UTILE

GA
3
1

apa 9
calda CENTRALA
frigorIFICA Fig.1 – Sistem de inspectie pentru
de la si
instalaţia de climatizare numai aer, 7
spre
cazan centralizată
PAP – priză de aer proaspăt
GEE – gură de evacuare în exterior
GR – gură de refulare
GA – gură de aspiraţie
Profilele tridimensionale sunt determinate prin modelare cu ajutorul programului Matlab.
Secţiunea de canal este împărţită în patru iar prin intermediul metodei de interpolare a
celor mai mici pătrate se determină un polinom de gradul 9. Valoarea debitului de aer este
obţinutǎ prin integrarea polinoamelor pe suprafaţa secţiunii canalului de aer.
y

D= 31.5 cm
x

-15.75 -11.75 -7.75 -3.75 0.25 4.25 8.25 12.25 15.75

14.75
0

Fig.2: Punctele de măsură ale vitezei aerului într-o secţiune circulară de

conductă
Pentru validarea acestei metode debitul rezultat prin metoda integrării va fi comparat cu
valoarea debitului măsurata cu ajutorul unei diafragme. Eroarea relativa înregistratǎ
trebuie sa fie sub 5%. Vitezele se măsoară cu anemometrul cu fir cald –de ex. Solomat
MPM 4000 129MS/GN (fig. 4), care are o sondă direcţională, pentru a măsura componenta
vitezei perpendiculară pe direcţia de curgere a aerului.

Figura 4:
Anemometru cu fir
cald tip Solomat
MPM
Sistemul de măsurare (Schemele de măsurare: Măsurarea indicelui de performanţă a
distribuţiei aerului, în încăperi, IPDA)
Indicele IPDA se măsoară indirect, prin măsurători de temperatură şi viteză a curenţilor de
aer din încăpere.
In planul zonei ocupate a încăperii, la înălţimea planului util (1,2 m pentru ocupanţi în
poziţie “aşezat”), se fac măsurări în minim 10 de puncte, amplasate la distanţe egale care
să acopere uniform spaţiul, ca în fig. 5.
Măsurările de temperatură se efectuează cu termocuple sau termorezistenţe racordate la
centrala de achiziţie de date, portabilă. Măsurările de viteză se fac cu sondă anemometrică
omnidirecţională, cu sferă caldă.

35
Figura 5:
Plan de puncte de 45
măsură pentru
evaluarea
indicelui de 45

confort IPDA
35

40 50 50 50 40
Sistemul de măsurare (Schemele de măsurare: Măsurarea indicelui de performanţă a
distribuţiei aerului, în încăperi, IPDA)

Temperatura efectivă TEC [C] a curentului de aer se calculează cu relaţia:

TEC = (tx – tm) – 7 (vx – vm)
în care :
tx – temperatura aerului în fiecare punct al zonei ocupate, în care se fac
măsurări (C)
tm – temperatura medie a aerului in zona de lucru (media valorilor tx), (C)
vx – viteza curentului de aer In aceleaşi puncte în care s-a măsurat tx, (m/s)
vm – viteza medie a curentului de aer in zona de lucru, (media valorilor vx),
(m/s)
Se consideră că se realizează un confort termic satisfăcător pentru valori :
-1.7C < TEC < 1.1C

Indicele de performantă IPDA se stabileşte ca procent al numărului de

puncte in care TEC îndeplineşte condiţia de confort şi numărul total de puncte în care
s-au efectuat măsurări.
Se consideră că indicele IPDA probează o alegere satisfăcătoare a schemei
de ventilare şi a tipului şi modului de amplasare a gurilor de aer, dacă valoarea IPDA
este mai mare de 80%.
Sistemul de măsurare (Schemele de măsurare: Măsurarea performanţelor
ventiloconvectoarelor.)

Schemele de măsurare prezentate, în continuare, corespund tipurilor de ventiloconvectoare

uzuale, cel mai des utilizate în sistemele de climatizare mixte “aer-apă “ (figura 6), existente
în clădiri aflate în exploatare, sau avute în vedere la proiectarea noilor construcţii şi
instalaţii, la modernizarea, reabilitarea, transformarea sau schimbarea destinaţiei unor
construcţii existente, şi unde se poate utiliza această gamă de echipamente.
Din punct de vedere constructiv şi al modalităţilor de montaj , ventiloconvectoarele (VC)
pot fi:
-verticale carcasate/necarcasate mascate (tip cabinet), montate la pardoseală lângă perete,
sau la parapet sub fereastră;
-orizontale carcasate, montate la plafon;
-orizontale necarcasate , montate deasupra plafonului fals.
Ventiloconvectoarele pot funcţiona cu aer proaspăt şi aer recirculat, sau numai cu aer
recirculat .

Racordarea ventiloconvectoarelor în instalaţie, se poate realiza :

-pe circuitul agenţilor termici, în mod uzual, cu două racorduri comune pentru apă
caldă/apă răcită , sau patru racorduri, câte două pentru fiecare circuit de alimentare cu apă
caldă şi apă răcită;
-pe circuitul de aer, cu refulare directă, de regulă pentru ventiloconvectoare în construcţie
verticală şi orizontală montate sub plafon, sau cu plenum şi racorduri la tubulatură de
introducere pentru ventiloconvectoare orizontale necarcasate montate deasupra plafonului
fals ; pe aspiraţie cu cameră de amestec pentru funcţionare cu aer proaspăt şi aer
recirculat;
- electric, pentru alimentarea a unei baterii electrice de încălzire suplimentare (după caz) .

Schemele prezentate în continuare au drept scop punerea în evidenţă a modului de

realizare pentru măsurătorile necesare determinării valorilor pentru parametrii de bază, ce
caracterizează în exploatare un VC .

În figura 7 este prezentată schema pentru măsurătorile la un ventiloconvector de tip

cabinet care funcţionează în regim de răcire/încălzire , cu recirculare 100%, dotat cu 4
racorduri pe circuitele hidraulice. Pentru situaţia când se aspiră şi aer proaspăt se va
proceda conform schemei din figura 10.
Parametrii care se determină prin măsurători sunt :
- debitele şi temperaturile pentru circuitul de apă caldă, respectiv apă răcită;
- viteza medie a aerului refulat pentru determinarea debitului;
- temperaturile aerului la intrarea , respectiv ieşirea din ventiloconvector;
- valorile presiunii statice pe circuitul de aer la intrarea, respectiv ieşirea din
ventiloconvector pentru determinarea disponibilului de presiune pe circuitul exterior
de aer .
 GEE

CR
2 8

VC
5,6
CENTRALA 9
apă/abur INCAPERE
TRATARE AER CLIMATIZATA
PAP
GA
8

3 1 VC
G

INCAPERE
CLIMATIZATA
apa calda GA

de la si grup frigorific
9
spre cazan
Fig.6 – Model experimental pentru instalaţia
de climatizare cu ventiloconvectoare
VC - ventiloconvector
 500 (3a)
Detaliul A

Pr
650
BI/BR
(2) Ps
R4C GMT
R4C
BI/BR
INCINTA

+
Fi -
Detaliul A

Vi
min3D1 min2D1
tronson liniar tronson liniar 2R3C 700
La sursa de (5) (5') (5'') D1 Pr1
4RV
apa calda Ca
70/60°C
sau (90/70°C)
La masina
frigorifica Cota nivel
(1) (3b)
7/12°C
min3D2 D2
tronson liniar (6) (6') (6'') Ps 500
min2D2
MODUL HIDRAULIC
GMT
Debitmetru Termorezistente
CU 4 CONDUCTE Portaflow (ultrasunete)

GMT - Grila pentru masura temperatura Pr - Piesa rectangulara speciala de racord din tabla zincata
Ca - Camera de aspiratie Pr1 - Piesa rectangulara speciala de racord pe aspiratie,
R3C - Robinet de reglare cu 3 cai actionat electric pentru VC care utilizeaza si aer proaspat (vezi si fig.3)
R4C - Robinet de reglare cu 4 cai actionat electric Ps - Sectiune pentru masurarea presiunii statice

Figura 7. Ventiloconvector tip cabinet cu 4 conducte

 Detaliul A 500 (3a)

BI/BR
Pr
650
R4C
(2) Ps
GMT

BI/BR INCINTA

+
-
Fi

Vi
Detaliul A

min3D min2D 2R3C

tronson liniar tronson liniar
(5a') D (1)
Apa calda 2RV
70/60°C Ca
(90/70°C)
sau Apa racita Cota nivel
7/12°C
Debitmetru (5a) (5a'') Ps
Portaflow (ultrasunete) Termorezistente GMT
MODUL HIDRAULIC
CU 2 CONDUCTE

GMT - Grila pentru masura temperatura R4C - Robinet de reglare cu 4 cai actionat electric
Ca - Camera de aspiratie Pr - Piesa rectangulara speciala de racord din tabla zincata
R3C - Robinet de reglare cu 3 cai actionat electric Ps - Sectiune pentru masurarea presiunii statice

Figura 8: Ventiloconvector tip cabinet cu 2 conducte

 MODUL HIDRAULIC
CU 4 CONDUCTE
(sau cu 2 conducte)
650
Vi Fi BI/BR Cota plafon
Ps
GMT
+
Ca
Aer proaspat
500 Aer refulat
-
(4)
GMT 2R3C (2)
Ps
(1) GMT Pr
Pr1 500 (3a)
Ps

(3b) 700

Aer recirculat

GT

Cota nivel

GMT - Grila pentru masura temperatura R4C - Robinet de reglare cu 4 cai actionat electric
GT - Grila de transfer Pr - Piesa rectangulara speciala de racord din tabla zincata
Ca - Camera de aspiratie Ps - Sectiune pentru masurarea presiunii statice
R3C - Robinet de reglare cu 3 cai actionat electric

Figura 9: Ventiloconvector carcasat montat sub plafon

 Ps Ps
GMT Fi Vi BI/BR GMT

CA P
 + Detaliul A
(1) (2)
Racord aer -
proaspat min3D1
tronson liniar
min2D1  BI/BR
tronson liniar

La sursa de 4RV (5) (5') D1 2R3C

apa calda 750
R4C
70/60°C Detaliul A
sau (90/70°C) R4C
A A Cota plafon fals
La masina
frigorifica
7/12°C min3D2 (6)(6') (6'') (5'') D2
tronson liniar
Debitmetru Termorezistente Cc
Portaflow (ultrasunete)
(3a) (3a) GT

500
Cota nivel

GMT - Grila pentru masura temperatura P - Plenum pentru racordare tubulatura circulara flexibila
GT - Grila de transfer Cc - Confectie din tabla zincata - con convergent circular
CA - Camera de amestec A - Anemostat rectangular
R3C - Robinet de reglare cu 3 cai actionat electric Ps - Sectiune pentru masurarea presiunii statice
R4C - Robinet de reglare cu 4 cai actionat electric

Figura 10: Ventiloconvector montat în tavan fals

Sistemele de măsurare sunt destinate pentru aplicaţii la unităţi terminale din
dotarea clădirilor aflate în exploatare, sau avute în vedere pentru modernizarea,
reabilitarea, transformarea sau schimbarea destinaţiei acestora, precum şi la
proiectarea noilor construcţii şi a instalaţiilor aferente .

Parametrii care se determină prin măsurători sunt :

- debitele şi temperaturile pentru circuitul de apă caldă, respectiv apă
răcită;
- viteza medie a aerului refulat pentru determinarea debitului;
- temperaturile aerului la intrarea , respectiv ieşirea din ventiloconvector;
- valorile presiunii statice pe circuitul de aer la intrarea, respectiv ieşirea
din ventiloconvector pentru determinarea disponibilului de presiune pe
circuitul exterior de aer .
Modul de măsurare
Realizarea măsurătorilor “ in situ “ presupune parcurgerea unei etape preliminare .
Etapa preliminară constă în evaluarea condiţiilor şi cadrului de desfăşurare al
măsurătorilor şi vizează următoarele activităţi :
- cunoaşterea şi însuşirea documentaţiei tehnice referitoare la instalaţia vizată,
cuprinsă în Cartea tehnică a construcţiei şi în Manualul de Operare aferent instalaţiilor .
Obligativitatea punerii la dispoziţie a întregii documentaţii revine în exclusivitate
proprietarului . Acesta are datoria legală de a actualiza şi ţine la zi această documentaţie
cu toate datele referitoare la proiectul iniţial, la modificările şi intervenţiile efectuate pe
parcursul exploatării instalaţiilor, evidenţa reparaţiilor şi intervenţiilor asupra instalaţiilor
etc.;
- identificarea în teren şi examinarea instalaţiei vizate în vederea evaluării
generale a stării tehnice şi funcţionale. Se au în vedere sursele de energie pentru
încălzire şi răcire , reţelele de distribuţie şi alimentare cu agenţi termici a terminalelor
instalaţiei şi cu precădere VC , condiţiile şi particularităţile de montaj ale acestora etc.;
- prelucrarea informaţiilor culese, care presupune :
1. consemnarea unui prim pas de calificare a instalaţiilor în privinţa validării stării
tehnice şi funcţionale;
2. stabilirea unei strategii de abordare a măsurătorilor;
3. alegerea tipului de instrumentar pentru realizarea măsurătorilor funcţie de
particularităţile şi condiţiile din teren în care acestea se vor efectua;
4. stabilirea verificării şi asigurării metrologice a mijloacelor de măsurare ce urmează a
fi folosite;
5. evaluarea tuturor lucrărilor colaterale, necesare pregătirii şi efectuării măsurătorilor,
inclusiv al personalului necesar;
6. stabilirea bugetului final pentru etapa de bază.

Etapa de bază constă în efectuarea propriu-zisă a măsurătorilor .

Pentru fiecare tip de VC testat trebuiesc precizate operaţiile pregătitoare necesare pentru
efectuarea măsurărilor:
- secţionarea circuitelor hidraulice ale bateriilor, prin intermediul robineţilor existenţi pe
racordurile de alimentare a ventiloconvectoarelor şi intercalarea debitmetrelor şi kitului
pentru montarea traductorilor de temperatură pe conductele de tur şi retur (intercalarea
debitmetrului este necesară numai dacă nu este disponibil un debitmetru neintrusiv, de
exemplu cu ultrasunete); dacă robineţii existenţi nu permit secţionarea şi montajul
celorlalte componente se va proceda la secţionarea zonei din robineţii cei mai apropiaţi ,
golirea instalaţiei, montajul componentelor şi reumplerea instalaţiei pentru pornire;
- desprinderea din flanşa de fixare a camerei de amestec şi a plenumului de pe refularea
ventiloconvectorului şi intercalarea unor grile speciale pentru măsurarea temperaturii şi
fixării prizelor pentru manometru diferenţial de presiune pentru VC montat deasupra
plafonului fals;
-dotarea cu piese din tablă zincată , specifice fiecarui tip de VC testat, necesare efectuării
măsurătorilor pentru viteză aer . În timpul acestor operaţii rosturile pe zonele de contact
cu plafonul fals sau cu carcasa ventiloconvectorului se etanşează cu bandă adezivă
specială ;
-stabilirea temperaturii medii a aerului din incinta climatizată: începerea testelor pe
ventiloconvector se realizează după o perioadă de funcţionare a acestuia, care permite
stabilizarea temperaturii interioare a aerului, în nişte limite de variaţie ( 1,5C), faţă de o
temperatură luată în consideraţie la măsurători ca fiind temperatura medie interioară
pentru incinta climatizată (iarnă/vară) şi prevăzută în proiectul iniţial al instalaţiei .

Măsurarea temperaturii

Secţiunile (punctele) de măsură în cadrul modelului experimental (figurile 7-11) sunt:

a) Pe circuitul de aer

• pentru VC cu recirculare 100% ,

- intrarea în ventiloconvector- t1 - secţiunea (1) ;

- ieşirea din ventiloconvector –t2 - secţiunea (2) ;

Temperatura aerului la intrarea / ieşirea din VC se măsoară în minim opt puncte, plasate
conform fig. 11.
 3 4 5

1 2

8 7 6

Fig.11. Poziţia punctelor de măsurare a temperaturii aerului în raport cu

pereţii tubulaturii rectangulare

• pentru VC cu amestec , se procedează la măsurarea temperaturii conform – secţiunii

(1) din figura 10 pentru situaţia în care se poate detaşa cutia de amestec, respectiv în
secţiunea (4) din figura 9, dacă camera de amestec este fixată de ventiloconvector.
Pentru racorduri circulare pe circuitul de aer proaspăt punctele de măsură în secţiune
sunt conforme cu poziţionarea din fig. 12.
 Figura 12. Poziţia punctelor de măsurare a 2
5
temperaturii aerului în raport cu pereţii
tubulaturii circulare
1

4 3

b) Pe circuitul agentului de lucru utilizat la încălzire şi/sau răcire

În acest caz se adoptă următoarele puncte de măsură:
- intrarea agentului de lucru (apa caldă şi răcită) în ventiloconvector - punctele (5’) şi (6’)
pentru modulul hidraulic cu 4 conducte , respectiv apă caldă sau apă răcită în punctul
(5a’) pentru modulul hidraulic cu 2 conducte .
- ieşirea agentului de lucru (apa caldă şi răcită ) din ventiloconvector - punctele (5’’) şi (6’’)
pentru modulul hidraulic cu 4 conducte, respectiv apă caldă sau apă răcită în punctul
(5a’’) pentru modulul hidraulic cu 2 conducte .
Aparatură de măsură necesară testelor :
- termocuple tip K (cromel–alumel Ni Cr - Ni) cu diametrul 0,32mm, calibrate pentru
măsurarea temperaturilor în domeniul (-20…+100)°C, având precizia ± 0,25°C pentru
valoarea măsurată, raportată la o etalonare a lor cu o termorezistenţă etalon, cu precizia
de ±0,1°C (punctele 1, 2, 5’, 5’’, 5a’, 5a’’,6’, 6’’);
Măsurarea debitului
a) Măsurarea debitului pe circuitul de aer
Pentru măsurarea debitului de aer se procedează la stabilirea distribuţiei vitezelor în
secţiunea analizată în vederea calculului vitezei medii şi a debitului corespunzător .
Secţiunile de măsură în cadrul modelului experimental sunt:
- secţiunea (3a) pentru aerul refulat şi secţiunea (3b) pentru aerul recirculat .
Viteza aerului în secţiunea (3a) se determină efectuând măsurători în puncte distribuite
conform schemei din figura 13 pentru VC montate în plafon fals şi introducere prin guri
tip anemostat , respectiv figura 14 pentru VC cu refulare directă,
unde L = LF + 100 , [mm]
LF – Lungimea gurii de refulare proprii VC – ului testat .

Figura 14

Figura 13
Viteza aerului în secţiunea (3b) se determină în puncte distribuite conform figurii 15,
unde L = LF + 100 , [mm]
LF – Lungimea gurii de aspiraţie proprii VC – ului testat .

Figura 15
Măsurarea debitului pentru agentul de lucru utilizat la încălzire şi/sau răcire
Măsurarea debitului s-a efectuat la :
- intrarea agentului de lucru (apa caldă şi răcită) în ventiloconvector - punctele (5) şi (6)
pentru modulul hidraulic cu 4 conducte , respectiv apă caldă sau apă răcită în punctul
(5a) pentru modulul hidraulic cu 2 conducte .
Aparatură de măsură utilizată necesară testelor :
- aparat tip ALMEMO, sau similar, la care se poate ataşa o sondă de măsură a vitezei în
domeniul (0÷20) m/s, ce funcţionează pe principiul anemometrului cu fir cald, cu precizia
de  0,01m/s (punctele 3a, 3b).
- debitmetru tip Portaflow cu ultrasunete, utilizabil pentru conducte cu diametrul de min.
10mm si max. de 500mm (punctele 5, 5a, 6) .

Măsurarea căderii de presiune

Măsurarea căderii de presiune pe circuitul exterior ventiloconvectorului (de regulă valori
maxime de 80 Pa) se realizează cu senzori de presiune diferenţială, între secţiunea de
refulare (2) şi, simultan, secţiunea de aspiraţie (1) aer recirculat, respectiv aer proaspăt
(4) , vezi figura 8. Dacă între VC şi camera de amestec se pot intercala puncte de măsură
atunci măsurările se fac între secţiunea de refulare (2) şi cea de aspiraţie (1) conform
figurii 9 . Poziţionarea prizelor de presiune trebuie să evite latura inferioară sau, zona
corespunzătoare acesteia pentru o secţiune circulară. De regulă, se montează o singură
priză, doar pentru curgeri cu perturbaţii se vor prevedea în acelaşi plan două sau trei
prize . Valoarea presiunii totale se calculează ca fiind suma dintre valoarea presiunii
statice şi cea a presiunii dinamice .
Metoda de măsurare

- Aparatura de măsurare trebuie amplasată astfel încât rezultatele măsurătorilor să nu fie

influenţate de diverşi factori conjuncurali (vibraţii , montaj incorect al sistemelor de măsură
etc) . De asemenea, prin montarea aparaturii trebuie să nu fie perturbate semnificativ
condiţiile normale de funcţionare ale utilizatorului .
-La fiecare serie de citiri, indicaţiile aparatelor de măsură trebuie înregistrate cât mai rapid
posibil, aşa încât seria de valori înregistrate să reprezinte o imagine instantanee a
ventiloconvectorului .
-Pentru a micşora eroarea statistică, se vor înregistra mai multe serii de date primare pentru
fiecare stare stabilizată a sistemului .
-Bilanţul termic şi principalele caracteristici funcţionale ale ventiloconvectorului se determină
utilizând parametrii ( temperaturi, debite, căderi de presiune, etc. ) calculaţi ca medii ale
valorilor înregistrate în seriile de măsurări efectuate .
Puterea termică a ventiloconvectorului , pe partea agentului de lucru, se determină pe baza
debitului masic de agent de lucru ( apa rece/calda) şi a variatiei de temperatura, t, între
intrarea şi ieşirea agentului de lucru din ventiloconvector, corespunzator relaţiei:
 , [W]
Q apa V apa  apa  c p , apa   apa

Puterea termică a ventiloconvectorului , pe partea aerului se determină pe baza măsurării

debitului de aer care traversează suprafaţa ventiloconvectorului şi pe măsurarea diferenţei de
temperaturi între intrarea şi ieşirea aerului din ventiloconvector.
Relatia de calcul a puterii termice pe partea aerului este următoarea:
 , [W]
 aer  c p , aer   aer
Q aer V aer
 Inspecţia instalaţiei de automatizare a instalaţiei
de climatizare

În cadrul inspecţiei, se fac verificări ale stării de reglare a sistemului şi ale

parametrilor reglaţi. Astfel:
- se compară ziua şi ora la care se face inspecţia cu ziua şi ora indicate de
regulatoare,
- se verifică perioadele de pornire/oprire a sistemului,
- se identifică şi se evaluează funcţionarea sondelor de reglare a temperaturii pentru
încălzirea/răcirea zonelor inspectate,
- se notează temperaturile de setare din fiecare zonă pentru încălzire / răcire şi se
verifică în raport cu nivelul de activitate şi gradul de ocupare al zonei şi cu dorinţele
beneficiarului clădirii,
- se indică dacă există o ”plajă neutră” între nivelul de încălzire şi cel de răcire a
zonelor climatizate,
- se evaluează modul de reglare a puterii de încălzire/frigorifice la bateriile de
încălzire / răcire,
- se evaluează metodele posibile de reglare aeraulică a sistemului, prin modificarea
debitelor de aer introdus sau evacuat/recirculat, precum şi a debitului de aer
proaspăt,
- se evaluează, dacă există, modul de reglare a dispozitivelor terminale (gurilor de
aer) de introducere a aerului, în funcţie de temperatura de introducere.
 Inspecţia instalaţiei de automatizare a instalaţiei de climatizare-
continuare

Se identifică şi se furnizează recomandări cu privire la toate dispozitivele de

automatizare, senzorii şi indicatoarele care sunt relevante pentru performanţa
energetică, conform:
- amplasării,
- funcţiei,
- reglărilor.

Se localizează şi se inspectează dispozitivele de automatizare a funcţionării

instalaţiei de climatizare sau de răcire, dispozitivele de automatizare ale instalaţiei
de încălzire şi senzorii de temperatură aferenţi.

Se examinează documentaţia sau alte surse de informaţie pentru a se determina

zonele individuale de automatizare pentru încălzire şi răcire. Se determină
zonarea convenabilă în raport cu factori cum ar fi nivelurile locale al aporturilor
interne, orientarea sau expunerea la radiaţia solară.

Se determină, după caz, metoda utilizată pentru modularea sau reglarea debitului
de aer din conductele de introducere, recirculare şi evacuare. Se emite o părere
asupra eficienţei, în comparaţie cu buna practică.
 Inspecţia instalaţiei de automatizare a instalaţiei de climatizare-
continuare
Este posibil ca în instalaţiile de climatizare să fie montate contoare, cum ar fi
contoare de energie sau de ore de funcţionare. Prin observarea regulată a citirilor
acestor dispozitive de măsurare se poate evalua funcţionarea instalaţiei de
climatizare.

Acolo unde energia consumată a fost înregistrată într-un registru sau stocată în
memoria unui calculator, la intervale regulate trebuie să se efectueze o estimare
pornind de la puterea nominală şi înregistrarea consumurilor, pentru a se evalua
dacă echipamentul funcţionează în concordanţă cu necesarul de căldură/frig. Dacă
nu, inspecţia trebuie să includă o recomandare către proprietar pentru a reduce
consumul de energie.

Acolo unde sunt montate dispozitive de măsurare, dar nu există înregistrarea

consumului, inspecţia trebuie să facă recomandări pentru înregistrarea citirilor
contoarelor la intervale regulate.

Acolo unde nu sunt montate astfel de contoare, o parte din recomandările furnizate
ar fi de a se monta contoare de măsurare a consumului de energie cel mai puţin
pentru centrala de climatizare cu consumul de energie cel mai mare şi de a se
înregistra ulterior consumul la intervale regulate.
 Inspecţia sistemului de management energetic integrat (BMS)

Din punctul de vedere al inspecţiei sistemului BMS de către inspectorul de

specialitate, pe partea instalaţiilor de climatizare din clădirea analizată, acesta
trebuie să urmeze patru etape esenţiale:

1. Să cunoască, în prealabil, modul de automatizare şi reglare a instalaţiei de

climatizare.

2. Să discute cu proprietarul şi cu inginerul responsabil de întreţinerea BMS,

pentru a fi informat cu privire la modulele de BMS instalate şi capacitatea
acestora de a furniza o bază de date extinsă cu parametrii monitorizaţi din
instalaţie: debite de aer, debite de agent termic (apă caldă/apă răcită),
temperaturi în conductele de aer şi la nivelul centralelor de tratare, temperaturi
tur/retur ale agentului termic, şi, eventual, parametrii exteriori măsuraţi, în cazul
existenţei une centrale meteo legată de sistemul BMS;

3. Să se informeze cu privire la existenţa (sau nu) a unui modul BMS pentru

gestiunea energiei, implementat în instalaţia de climatizare;

4. Să investigheze dacă există o contorizare separată a energiei electrice

consumate strict pentru instalaţia de climatizare.
 Inspecţia sistemului de management energetic integrat (BMS)

Dacă aceste patru etape sunt îndeplinite, inspectorul îşi poate forma o imagine
clară asupra eficienţei energetice a instalaţiilor de climatizare legate de sistemul
BMS şi poate propune rapid soluţii de creştere a performanţei energetice a
instalaţiei, întrucât are în faţă o bază de date completă a parametrilor instalaţiei,
măsuraţi pe intervale lungi de timp, în condiţii meteo şi de utilizare internă foarte
variate.

Dacă etapele 3 şi 4 nu pot fi îndeplinite din cauza lipsei modulelor dedicate

gestiunii energiei şi contorizării energiei electrice, inspectorul va face propriile
calcule privind consumurile de energie ale instalaţiei de climatizare, pe baza
informaţiilor culese din etapa 2. In raportul de inspecţie el va preciza cum au fost
făcute aceste calcule şi ce informaţii au fost culese de la sistemul de monitorizare
BMS. Acesta va fi descris succint în raportul de inspecţie, precizându-se
capacităţile şi limitele lui în gestiunea energiei.

Este foarte important ca inspectorul să verifice dacă personalul de întreţinere

utilizează sistemul BMS în scopul pentru care a fost instalat şi dacă a fost pregătit
în acest sens.
Propuneri de îmbunatăţire a eficienţei funcţionale şi energetice a instalaţiei

Propunerile de îmbunătăţire a eficienţei energetice si funcţionale a instalației

au un caracter de recomandare pentru proprietarul/administratorul clădirii; se
urmăreşte însă ca aceste propuneri să fie convingătoare şi în acest scop, trebuie
să fie fundamentate teoretic şi/sau economic.
Propunerile formulate în acest ghid sunt informative şi corespund situaţiilor cu un
grad mare de repetabilitate în practica inspecţiilor instalaţiilor de
ventilare/climatizare; este la latitudinea inspectorului de a prelua sau nu aceste
recomandări şi de a le completa în funcţie de realitatea constatată pe teren.

În principal, recomandările se referă la:

- echipamentul de climatizare din centralele de tratare a aerului,
- echipamentul instalaţiilor de producere a frigului,
- unităţile interioare de climatizare,
- reţelele de distribuţie a fluidelor (apă caldă/apă răcită/condens)
- echipamentele exterioare de evacuare a aerului viciat (ventilatoare, grile,
deflectoare)
- sistemele de alimentare cu aer a încăperilor deservite (conducte, guri de aer,
aparate terminale)
- sisteme de alimentare cu aer a centralelor de tratare a aerului: prizele de aer
exterior, conductele de recirculare,
 Propuneri de îmbunatăţire a eficienţei funcţionale şi energetice a instalaţiei

- sistemul de reglare a instalaţiilor de ventilare/climatizare,

- funcţionarea sistemului de reglare,
- măsuri posibile de reducere a aporturilor solare în încăperi şi a degajărilor de
căldură de la sursele interioare,
-completarea documentaţiei clădirii şi a sistemului investigat.

Propunerile trebuie să ţină cont de:

- adaptarea la utilizarea reală a clădirii (re-compartimentări de spaţii, schimbarea
destinaţiei unor spaţii sau schimbarea parametrilor de funcţionare a instalaţiei),
- capacitatea sistemului existent de a asigura confortul ocupanţilor şi calitatea
aerului interior,
- reducerea posibilă a sarcinii frigorifice a climatizării,
- funcţionarea incorectă a sistemului sau a unora din componentele sale,
- posibilitatea înlocuirii întregului sistem, a unor subsisteme sau componente cu
alte sisteme mai eficiente energetic,
- posibilitatea de implementare a unor soluţii care utilizează surse de energie
alternative (regenerabile).

Lista propunerilor recomandate este dată în Anexa P.

 Raportul de inspecţie
Raportul de inspecţie trebuie să conţină următoarele elemente:
- listarea tuturor documentelor scrise şi desenate ce au putut fi colectate pe teren,
relativ la clădirea şi instalaţiile studiate, sau care au fost refăcute sau completate
în timpul inspecţiei,
- indicarea tuturor rezultatelor verificărilor efectuate de inspector asupra acestei
documentaţii,
- comentarii asupra defectelor şi disfuncţunilor observate,
- rezultatele inspecţiei efectuate in-situ, incluzând: verificările realizate, şi
- rezultatele evaluării randamentului energetic şi a corectei dimensionări a
instalaţiei,
- furnizarea unui tabel sintetic ce cuprinde recomandările necesare pentru
funcţionarea corectă a sistemului, măsuri posibile de ameliorare a funcţionării
acestuia, precum şi recomandări de înlocuire a unor componente sau subsisteme
cu altele mai performante din punct de vedere energetic.

Pentru ca rapoartele de inspecţie să fie mai uşor de întocmit dar şi pentru ca

acestea să poată fi utilizate la alcătuirea unei baze de date relevante pentru
acţiuni la nivel local sau naţional, în vederea creşterii eficienţei energetice a
instalaţiilor de climatizare, ghidul conţine o serie de anexe specifice care trebuie
să fie completate la efectuarea inspecţiei şi care permit prezentarea sintetică a
raportului de inspecţie.
 Raportul de inspecţie-continuare
În finalul raportului, la aceste anexe, se adaugă lista de propuneri de imbunătăţire
a eficienţei energetice şi funcţionale a instalaţiei, propuneri care au un caracter de
recomandare pentru proprietarul/administratorul clădirii.

Raportul va consta deci din următoarele piese:

- lista documentelor scrise şi desenate ce au fost colectate pe teren, refăcute,
sau completate, relative la clădirea şi instalaţiile studiate,
- date privind funcţionarea şi eficienţa energetică a clădirii şi a instalaţiilor
inspectate, cuprinse în anexele: A1, B, C1, D, E1 – E5, F4, G şi H;

Inspectorul eliberează de asemenea Certificatul de inspecţie (model Anexa E7),

la care se anexează lista de propuneri de îmbunătăţire a eficienţei energetice
şi funcţionale a instalaţiei.
Anexa A1 
Date generale ale inspecției 
 
Nr.  Articol  Detalii  Observații 
Adresă clădire 
1     
inspectată 
2  Localitate     
Nume proprietar / 
3     
administrator 
Adresă proprietar / 
4     
administrator 
Persoana  
autorizată  legitimație MDRT,  
5   
responsabilă de  tip / număr 
inspecție 
 
O locuințe                       O restaurant      
O  birouri        O sală spectacole           
O hotel / pensiune         O spațiu comercial       
6  Destinație clădire   
O  muzeu   O spital / policlinică       
O clădire  O unitate învățământ 
administrativă    
O alta (de precizat) 
Data execuției 
7     
clădirii 
Modificări  Ex.: schimbare destinație spații,  Se detaliază modificările 
relevante în  recompartimentări, intervenții la fațade,  importante referitoare la 
8 
clădire/datele  introducere dispozitive de umbrire  anvelopa clădirii şi la 
modificărilor  suplimentare  spațiile interioare 
O reglementar 
9  Scopul inspecției  O la cerere, pentru creşterea eficienței    
energetice      
 
Anexa A2 
Opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar 
în vederea inspecției 
 
Documentația  tehnică  completă  a  instalației:  memoriu  tehnic/breviar  de  calcul,  planuri  şi  secțiuni 
1  reprezentative,  detalii  de  execuție,  liste  detaliate  cu  echipamentele  instalate  şi  specificații  tehnice  ale 
acestora 
2  Rapoarte de instalare/punere în funcțiune a echipamentelor instalației de climatizare 
3  Certificate de calitate ale echipamentelor instalate (trebuie să includă marcajul CE sau agrement tehnic) 
4  Specificații tehnice privind componentele sistemului de management energetic tip BMS (dacă există) 
Document tehnic ce atestă posibilitățile sistemului BMS implementat de a facilita o analiză energetică a 
5 
sistemelor de climatizare (ex. Manual de utilizare a BMS şi schema de funcționare) 
6  Raport de echilibrare aeraulică / hidraulică a instalației de climatizare (dacă există) 
Contracte  de  service/întreținere  a  instalației  şi  sistemului  BMS  încheiate  între  proprietar  şi  o  firmă 
7 
specializată de service 
Registrul  de  întreținere  a  echipamentelor  ce  formează  sistemul  de  climatizare  la  nivelul  sursei  de 
producere, ex.: curățarea periodică a filtrelor şi bateriilor de încălzire/răcire, controlul etanşeității, 
8 
reparații ale instalației frigorifice de producere a lichidului răcit (chiller) sau încărcarea periodică cu 
freon a circuitului frigorific 
Registrul  de  întreținere  a  sistemului  de  distribuție  a  aerului  către/de  la  sursă  spre  zonele 
climatizate,  ex.:  curățarea  periodică  a  conductelor  de  aer,  a  filtrelor  şi  bateriilor  terminale  (dacă 
9 
există),  verificarea  periodică  a  gurilor  de  introducere/evacuare  din  încăperi,  precum  şi  a  prizei  de 
aer proaspăt şi gurii de evacuare a aerului viciat 
Registrul operațiilor de mentenanță efectuate la sistemele de reglare automată, la sistemele de 
10  măsură şi comandă şi la nivelul sistemului BMS (dacă acesta există) 
Manualul de utilizare al sistemului frigorific, care trebuie să conțină cel puțin: 
- categoria sistemului frigorific, 
- descrierea componenței sistemului frigorific, 
- schema circuitelor electrice, 
- instrucțiuni detaliate referitoare la eliminarea agentului frigorific din instalație, 
- cauzele  celor  mai  frecvente  defecțiuni  și  măsurile  de  remediere,  spre  exemplu  instrucțiuni 
privind detectarea scăpărilor de agent frigorific de către personal autorizat și necesitatea de a 
contacta tehnicieni de întreținere competenți, 
- măsurile ce se iau pentru a împiedica înghețarea apei în condensatoare, răcitoare, etc. În cazul 
temperaturilor ambiante scăzute, sau prin reducerea presiunii sau a temperaturii sistemului, 
- informații afișate despre cartea mașinii, 
- instrucțiuni asupra măsurilor de protecție, dispozițiilor de prim ajutor și procedurile de urmat în 
11 
caz de urgență, de exemplu scăpări, incendiu, explozie, 
- instrucțiuni de întreținere a sistemului, cu un calendar pentru întreținerea preventivă în ceea ce 
privește scăpările, 
- instrucțiuni la încărcarea, descărcarea și înlocuirea agenților frigorifici, 
- instrucțiuni  referitoare  la  manipularea  și  depozitarea  agentului  frigorific  și  riscurile  care  îi  sunt 
asociate, 
- calendarul verificărilor periodice a iluminatului de siguranță, 
- instrucțiuni  referitoare  la  funcționarea  și  întreținerea  echipamentelor  de  siguranță  și  protecție,  a 
dispozitivelor de alarmă și a indicatoarelor luminoase, 
- norme referitoare la ținerea unui registru de zi al sistemului frigorific, în care să fie consemnate: 
• intervențiile de întreținere și de reparație, 
• cantitățile, natura agentului frigorific care a fost încărcat la fiecare intervenție, 
 • distribuitorul agentului frigorific,
• rezultatele tuturor încercărilor și verificărilor periodice, 
• perioadele de neutilizare. 
Schema  conductelor  din  sistemul  frigorific  trebuie  să  fie  afișată  în  stația  de  frig  și  să  indice  codurile 
12 
dispozitivelor de oprire și comandă. 
Cartea  instalației  trebuie  să  fie  păstrată  în  apropiere  de  locul  de  funcționare  a  instalației  frigorifice  și 
trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: 
- numele,  adresa  și  numărul  de  telefon  al  serviciului  de  depanare,  persoana  responsabilă  de 
sistemul frigorific/instalația frigorifică,  
13  - tipul agentului frigorific, 
- instrucțiuni pentru oprirea instalației frigorifice/pompei de caldură, 
- presiuni admisibile, 
- detalii asupra inflamabilității, dacă agentul frigorific utilizat este inflamabil. 
 
 
Anexa B  
Recapitulativ al parametrilor de bază ai instalației / zonei 
 
Număr de zone termice   
  Comentarii  Valoare de proiectare 
Parametru 
  Se controlează?  vara  iarna 
O Da             
1  Temperatura interioară zona 1  O  Nu       
O Parțial (detaliați)  
O Da            
2  Umiditatea relativă interioară zona 1  O Nu   
O Parțial (detaliați)  
O Da             
3  Nivelul interior de CO2 zona 1  O  Nu       
O Parțial (detaliați)  
O Da             
4  Debit de aer proaspăt  O  Nu       
O Parțial (detaliați)  
Se  continuă  tabelul  cu  punctele  1..3
pana  la  zona  „n”  inclusiv,  dacă  n>1 
(n=număr  de  zone  cu  parametri 
5  Idem 1..3  Idem 1..3 
interiori  diferiți,  scenarii  de 
funcționare diferite sau climatizate cu 
sisteme diferite) 
Anexa C1 
Caracteristicile şi evaluarea energetică a clădirii/zonei climatizate 
 
Nr.  Articol  Detalii Observații
1  Volumul clădirii/zonei climatizate  ...m3   
Se enunță toate orientările 
2  Orientare pereți exteriori    cardinale ale pereților 
exteriori 
Numărul maxim real de persoane  Se compară cu numărul de 
3  din     persoane din proiect şi cu cel 
clădire/zonă  estimat cf. Anexei C2 
Ex.: 9 ore/zi (9‐18) cu pauză de 
Grad de ocupare    
4  prânz o oră, absență S‐D şi 
zilnic/săptămânal/lunar 
sărbători legale 
5  Grad de vitrare     
Caracteristici termice şi  Dacă sunt diferențe între 
6  Tip vitrare  optice ale vitrajelor şi  fațade, se specifică pe fiecare 
tâmplăriei instalate  fațadă în parte 
O la interior       
Tip elemente de umbrire a părții  Se detaliază tipul elementului 
7  O la exterior      
vitrate  de umbrire 
O între geamuri  
O Subsoluri    
O Poduri    
Tip spații anexe vecine 
8  O Casa scării     
neclimatizate 
O Grupuri sanitare  
O Altele  
O Camere curate  
O  Bucătărie mare  
Spații climatizate cu destinații 
9  O Piscină   Se detaliază ”Altele” 
speciale 
O Sala servere  
 O Altele  
O Ocupanți 
O Iluminat artificial  
O Echipamente de birou  
10  Tipuri de sarcini termice interioare  Se detaliază ”Altele” 
OMotoare acționate 
electric  
O Altele  
Se va detalia succint 
Sarcina termică determinată 
  procedura prin care s‐a 
11  numeric pentru clădirea/zona 
...kW  determinat această sarcină 
climatizată 
termică 
Se continuă tabelul cu punctele 
1...11 până la zona „n” inclusiv, 
dacă n>1 (n= număr de zone cu 
12  Idem 1..9  Idem 1..9 
parametri interiori diferiți, scenarii 
de funcționare diferite sau 
climatizate cu sisteme diferite) 
Anexa C2 
 Valori indicative referitoare la densitatea de ocupare a pardoselii 
(din MC 001/2) 
 
Destinație 
Aria pardoselii pentru o persoană, în m2/persoană) 
Domeniu tipic Valoare prin lipsă 
Birou  de la 7 până la 20 12
Birou mic  de la 8 până la 12 10
Sală de şedințe  de la 2 până la 5 3
Magazin  de la 3 până la 8 4
Sală de clasă  de la 2 până la 5 2,5
Salon de spital  de la 5 până la 15 10
Camera de hotel  de la 5 până la 20 10
Restaurant  de la 1,2 până la 5 1,5
Anexa D 
Descrierea sistemului de climatizare 
 
Numai aer   S.1 
  Numai aer   S.1
Tip sistem  Aer‐apă  S.2
Detentă directă  S.3
plafon, pardoseală, 
Instalație de răcire prin radiație  S.4 
pereți 
  Guri de introducere a aerului în 
T.1  fixe, reglabile 
  încăperi 
  Carcasate, necarcasate, 
Ventiloconvectoare  T.2 
Dispozitive  tip casetă 
terminale  Ejectoconvectoare T.3
Grinzi de răcire T.4
Unități interioare de tip Split T.5 monosplit, multisplit
  Conducte de aer D.1
  Conducte de apă caldă D.2
Tip distribuție  Conducte de apă răcită D.3
agent termic  Conducte de agent frigorific D.4
Alte tipuri  D.5
  Chiller cu condensator răcit cu aer G.1
  Chiller cu condensator răcit cu apă G.2   
  Unități exterioare de condensare G.3   
 
  Pompă de căldură aer‐apă G.4   
  Pompă de căldură apă‐apă G.5   
  Pompă de căldură aer‐aer  G.6
Tip generare frig  Pompă de căldură apă‐aer G.7   
Pompă de căldură sol‐apă G.8   
Pompă de căldură sol‐aer  G.9   
Instalație frigorifică cu absorbție  G.10  amoniac, LiCl 
Instalație frigorifică cu compresie 
mecanică  G.11   

Instalație monobloc G.12
Instalație SPLIT G.13
Altele (Ex. Dessicant cooling) G.14   
  Recircularea aerului R.1   
  Recuperator de căldură sensibilă R.2
Tip de recuperare a  Recuperator de căldură latentă R.3
căldurii 
Recuperarea căldurii din agentul 
R.4   
frigorific 
  Alimentare cu energie electrică E.1
Tip  alimentare  cu  Alimentare cu gaze naturale E.2
energie  Alimentare cu energie termică E.3
Alimentare cu energie solară E.4
Altele   E.5
Anexa E1 
Caracteristicile şi evaluarea funcțională şi energetică a sistemului de climatizare 
pentru clădire/zonă 
Confortul şi calitatea aerului din clădire/zonă 
 
Nr.  Articol  Detalii  Observații 
S‐a evaluat confortul termic interior prin  O Da      
1 
măsurări in‐situ ?  O Nu  
Descrieți  zonele  în  care  s‐au   
În ce zone reprezentative s‐au făcut 
2  făcut  măsurări  ale  parametrilor 
aceste determinări ? 
de confort termic 
O Temperatura aerului    
Descrieți parametrii de confort termic 
3  O Umiditatea relativă  
măsurați 
O Viteza aerului  
Este  umiditatea  relativă  în  limitele  de   
O Da    
4  confort,  în  corelație  cu  temperatura 
O Nu  
interioară ? 
Stabiliți  clasa  de  ambianță  a  fiecărei  O Clasa I 
zone  analizate,  pe  baza  PMV  O Clasa II   Se va stabili modul de 
5 
măsurat/calculat,  conform  normativului  O Clasa III   determinare a PMV 
I5‐2010  O Clasa IV  
S‐a  evaluat  calitatea  aerului    interior  O Da      
6 
prin măsurări in‐situ ?  O Nu  
O CO2     
Ce poluanți au fost monitorizați în  O Formaldehidă  
7 
cadrul măsurărilor ?  O COV  
O Alții  
Rezultatele  măsurărilor  (concentrațiile  O  Da   
măsurate)  respectă  reglementările  în  O Nu   În cazul răspunsului 
8 
vigoare  privind calitatea  aerului  interior  O Parțial   ”Parțial”, se va detalia 
?   
O IDA 1   
Descrieți clasa de calitate a aerului 
O IDA 2  
9  interior ce a rezultat în zonele analizate, 
O IDA 3  
conform normativului I5‐2010 
O IDA 4  
O Termometru 
O Globtermometru  
O Higrometru   În cazul răspunsului 
10  Descrieți aparatele de măsură utilizate 
O Anemometru   ”Altele”, se va detalia 
O Centrală achiziție  
O Altele  
 
Anexa E2 
Caracteristicile şi evaluarea funcțională şi energetică a sistemului de climatizare 
pentru clădire / zonă 
Rețele de distribuție a agentului termic / frigorific 
 
Nr.  Articol  Detalii  Observații 
O Cu două conducte   
Descrierea tipului de rețea de  O Cu patru conducte   
1   
distribuție utilizată  O Cu agent frigorific   
O Mixtă (detaliați)   
Verificarea conformității traseelor 
O Conforme    
de agent termic/frigorific şi a 
2  O Neconforme    
diametrelor conductelor în raport 
O Parțial (detaliați)  
cu proiectul tehnic 
Se va menționa 
Existența şi starea suporților de  O Da   
starea suporților de 
3  susținere pentru conducte şi  O Nu   
susținere: bună sau 
armături  O Parțial (detaliați)  
degradată 
Se va menționa 
Existența şi starea de funcționare  O Da    
starea armăturilor: 
4  a armăturilor de separare, reglare,  O Nu      
bună sau 
golire şi aerisire  O Parțial (detaliați)  
nefuncțională 
O Bună 
Stare izolație conducte de apă 
5  O  Deteriorată    
caldă  
O Absentă  
O Bună 
Stare izolație conducte de apă 
6  O Deteriorată      
racită  
O Absentă  
Verificare dacă apare condens pe  O Da    
7  suprafața exterioară a  O Nu      
conductelor de apă răcită  O Parțial (detaliati)  
Se va preciza succint 
aparatura de 
Se vor indica debitele măsurate pe  măsură utilizată 
Debitul de apă caldă / apă răcită 
8  tronsoanele ce alimentează  pentru 
/agent frigorific măsurat 
circuitele principale de consumatori  determinarea 
debitelor de agent 
termic/frigorific 
Se va preciza succint 
Se vor indica temperaturile apei 
aparatura de 
calde/apei răcite pe circuitele  
măsură utilizată 
tur/retur aferente 
9  Temperatura apei calde/răcite  pentru 
ventiloconvectoarelor, 
determinarea 
ejectoconvectoarelor şi centralei de 
temperaturilor pe 
tratare a aerului (CTA) 
circuitele de apă 
Număr şi tip pompe de circulație  Se vor indica inclusiv puterile 
10  pe circuitele de apă caldă/apă  electrice de catalog ale pompelor de   
răcită  circulație, verificându‐se 
 conformitatea aparaturii instalate cu 
cea descrisă în proiect 
O Tot sau nimic 
O Ventil cu două căi  
11  Mod de reglare debit de apă   
O Ventil cu trei căi de amestec  
O Ventil cu trei căi de ocolire  
Mod de reglare debit de agent  O La unitățile interioare  
12   
frigorific  O La unitatea exterioară  
O Pornit‐oprit     
13  Mod de reglare pompe   
O Turație variabilă  

OBSERVAȚIE:  În  cazul  prezenței  unui  sistem  BMS  legat  de  funcționarea  instalației  de  climatizare, 
valorile  monitorizate  ale  parametrilor  de  la  liniile  6...9  vor  fi  afişate  direct  pe  ecranul  postului  de 
comanda a BMS şi preluate ca atare, fără a mai fi măsurate în cadrul inspecției. 

 
Anexa E3 
Caracteristicile şi evaluarea funcțională şi energetică a sistemului de climatizare 
pentru clădire/zonă 
Centrala de tratare a aerului 
 
Nr.  Articol  Detalii  Observații 
O În subsolul clădirii 
Locul  de  montaj  al  centralei 
1  O Pe terasa clădirii    
de tratare 
O Alt spațiu   
O Aer proaspăt  
Tipul de aer tratat în centrala 
2  O Aer proaspăt     
de tratare 
O Aer recirculat  
IARNA 
O Încălzire        
O Răcire  
O Umidificare   Se  va  detalia  tipul  de  umidificare 
O Amestec   (apă sau abur), tipul de recuperare 
 
  O Recuperare    (sensibilă  sau  totală),  tipul  de 
Funcțiuni  termodinamice  ale 
3  VARA  încălzire  (apă  caldă,  abur  sau 
centralei de tratare 
O Încălzire   electrică),  tipul  de  răcire  (cu  apă 
O Răcire   răcită sau detentă directă) 
O Umidificare  
O Amestec  
O Recuperare   
Modul  de  tratare  a  aerului  O Da    
4  climatizat  corespunde  cu  cel  O  Nu    
descris în proiectul tehnic?  O Parțial (detaliați)  
În  cazul  existenței  unui  Se  va  detalia,  în  cazul  răspunsului 
  recuperator  de  căldură  în  ”Da”,  modul  de  protecție  contra 
O Da  
  centrala  de  ventilare,  sunt  înghețului  a  recuperatorului  de 
O Nu  
  luate  măsuri  de  protecție  căldură  (numai  dacă  centrala  este 
O Nu este cazul  
5  contra  înghețului  în  acest  amplasată  în  exterior  sau  într‐un 
aparat?   spațiu neîncălzit) 
Se  realizează  controlul 
O Da  
umidității  interioare  cu 
6  O Nu    
ajutorul centralei de tratare a 
O Parțial (detaliați)  
aerului ? 
Verificarea  conformității 
Se  permite  o  abatere  de  10%    în 
dintre  sarcinile  termice  ale  O Conforme    
plus  a  sarcinilor  instalate  la 
6  echipamentelor  din  centrală  O Neconforme  
bateriile de încălzire/răcire, față de 
şi sarcinile de încălzire/răcire  O Parțial (detaliați)  
valorile din proiectul tehnic 
ale zonelor climatizate 
O Raport constant  
O Reglare funcție de nivelul de 
Mod de reglare a raportului 
CO2 interior  
7  dintre debitele de aer   
O Reglare funcție de 
proaspăt/recirculat 
temperatura exterioară  
O Reglare mixtă  
 O Centrifugal monoaspirant  O 
8  Tip ventilator introducere  Centrifugal  dublu aspirant    
O Axial  
Putere electrică nominală 
9  ... kW   
ventilator introducere 
Mod de reglare debit  O Turație constantă  
10   
ventilator introducere  O Turație variabilă  
O Centrifugal monoaspirant  O 
Centrifugal  dublu aspirant  O 
11  Tip ventilator aspirație   
Axial  
O Radial  
Putere electrică nominală 
12  ... kW   
ventilator aspirație 
O Pe aerul tratat  
Se vor detalia tipul sau tipurile 
13  Filtre de praf  O Pe aerul proaspăt  
filtrelor de praf din cadrul centralei 
O Pe aerul evacuat 
O Avansată  
Starea colmatării filtrului de 
14  O Medie    
praf 
O Redusă  
O Da   
Montaj corect al filtrelor de 
15  O  Nu    
praf în cadrul centralei 
 
Cădere de presiune măsurată  Se va verifica dacă valoarea 
 
16  la filtrul de praf de pe  măsurată se încadrează în limitele 
... Pa 
circuitul de introducere  din specificația tehnică a filtrului 
Verificarea nivelului 
 
depunerilor de piatră pe 
17  Depuneri semnificative O   
suprafața exterioară a 
Depuneri nesemnificative O 
bateriilor de încălzire/răcire 
Verificarea nivelului 
 
depunerilor de piatră la 
18  Depuneri semnificative O   
echipamentul de umidificare 
Depuneri nesemnificative O 
cu apă/abur 
Utilizarea produselor 
O Da   
antilegionella în camera de 
19  O Nu     
tratare cu apă din cadrul 
O Nu este cazul  
centralei 
Verificarea gradului de  Oprirea ventilatorului la 
siguranță a centralei de  deschiderea uşii de vizitare O   
20   
tratare față de personalul de  Nu există măsuri de siguranță O  
exploatare   
Există infiltrații/exfiltrații de 
O Da  
aer la îmbinările dintre 
21  O Nu    
aparatele de tratare din 
 
centrală? 
Starea grilelor de aer  O Grile obturate  
22  exterior, a jaluzelelor fixe şi a  O Jaluzele închise     
prefiltrului de pe circuitul de  O Prefiltru colmatat  
 aer exterior  O Stare bună  
Se va verifica corectitudinea de 
Verificarea amplasării prizei 
amplasare relativă a acestor 
de aer proaspăt în raport cu  O Amplasare corectă  
23  elemente prin aplicarea 
gurile de aer viciat evacuat  O Amplasare incorectă   
prevederilor normativului  
din clădire 
I5‐2010 
Verificarea  amplasării  prizei  Se va verifica corectitudinea de 
de aer proaspăt în raport cu  O Amplasare corectă   amplasare relativă a acestor 
24 
gurile de evacuare a aerului  O Amplasare incorectă    elemente prin aplicarea 
viciat de la turnurile de răcire   prevederilor normativului I5‐2010 
Verificarea eventualei 
O Temperatură excesivă  
umidități sau temperaturi 
25  O Umiditate excesivă    
excesive din încăperea 
O Nu este cazul  
centralei de tratare 
Există un indicator de 
avertizare care să semnaleze 
O Da  
oprirea sau pornirea 
26  O  Nu    
ventilatorului în momentul 
 
deschiderii uşii de vizitare a 
acestui aparat ? 
Se va compara valoarea măsurată 
Debit măsurat la ieşirea din  cu cea din proiect şi cu suma 
27  ... m3/h 
CTA, pe circuitul de aer tratat  debitelor de aer de pe circuitele de 
introducere principale  
Se va compara valoarea 
Debit măsurat la intrarea  măsurată cu cea din proiect şi cu 
28  în CTA, pe circuitul de aer  ... m3/h  suma debitelor de aer de pe 
extras  circuitele de extragere 
principale 
Căderea de presiune 
dintre punctul de ieşire a 
29  aerului tratat în CTA şi  ... Pa   
gura de introducere cea 
mai defavorizată aeraulic 
Se vor însuma pierderile de 
presiune pe: camera de 
amestec, filtru de praf, baterii 
Căderea de presiune pe 
(încălzire / răcire) şi umidificator 
30  ansamblul centralei de  ... Pa 
sau se va face diferența dintre 
tratare a aerului 
presiunea dinainte de 
ventilatorul de introducere şi 
cea de după camera de amestec 
Anexa E4 
Caracteristicile şi evaluarea funcțională şi energetică a sistemului de climatizare pentru clădire/zonă 
Distribuția aerului 
 
a) Guri de aer şi circuite de distribuție a aerului 
b) Ventiloconvectoare 
c) Alte aparate terminale: grinzi de răcire, unități interioare de tip Split sau VRV 
 
a) Guri de aer şi circuite de distribuție a aerului 
Nr.  Articol  Detalii  Observații 
Verificarea compatibilității 
O Da   
caracteristicilor tehnice ale gurilor de 
1  O  Nu    
aer din teren cu cele indicate în 
O Parțial (detaliați)  
proiectul tehnic 
Se va verifica, prin sondaj, 
un  număr  de  guri  egal  cu 
10%  din  numărul  total  de 
Verificarea existenței unor guri de aer  O Da   guri  de 
2  de introducere / extragere complet  O Nu   introducere/extragere,  cu 
obturate sau nefuncționale  O Parțial (detaliați)   prioritate  în  zonele  unde 
se  constată  plângeri  ale 
ocupanților  (de  consultat 
în prealabil Anexa N) 
În  cadrul  răspunsurilor 
Verificarea poziționării corecte la  O Da   ”Nu”  sau  ”Parțial”,  se  va 
3  plafon a gurilor de aer de introducere  O Nu   menționa  în  ce  zone  s‐au 
în raport cu cele de extragere  O Parțial (detaliați)   observat  aceste 
neconcordanțe  
Se  va  efectua  prin  sondaj 
determinarea  indicelui 
O Da   IPDA  (cf.  Anexei  K),  cu 
Verificarea uniformității distribuției 
4  O Nu   prioritate  în  zonele  unde 
aerului în zona de ocupare 
  se  constată  plângeri  ale 
ocupanților  (de  consultat 
în prealabil Anexa N) 
Verificarea izolației termice a  O Da 
5  circuitelor de aer de ventilare, precum  O Nu    
şi a circuitelor de aer tratat  O Parțial (detaliați)  
O Circuit de introducere aer 
tratat  
O Circuit de evacuare aer 
Menționați circuitele pe care s‐au  viciat  
6   
făcut măsurări ale debitelor de aer   O Circuit de admisie aer de 
ventilare  
O Circuit de aer recirculat  
O Circuit de aer extras  
Sunt conforme valorile debitelor  O Da  Se vor preciza, în cazul 
7 
măsurate cu cele din proiectul tehnic  O Nu  răspunsului ”Parțial”, 
 al instalației ?  O Parțial (detaliați)  circuitele unde s‐au 
înregistrat abateri mai 
mari de 5% față de 
debitele proiectate 
Se  vor  testa,  prin  sondaj, 
un  procent  de  10%  din 
numărul  total  de  guri  de 
Debitele de aer la gurile de aer de  O Da    introducere/extracție  a 
8  introducere/extracție sunt conforme  O Nu   aerului  din  clădire, 
cu valorile din proiect ?  O Parțial (detaliați)   mărindu‐se  acest  procent 
la observarea unor abateri 
mai  mari  de  5%  față  de 
debitele proiectate 
Se  vor  preciza,  în  cazul 
Este nevoie de o echilibrare aeraulică  O Da     răspunsului  ”Parțial”, 
9  a circuitelor de introducere/extracție a  O Nu   circuitele de aer unde este 
aerului ?  O Parțial (detaliați)   necesară  echilibrarea 
aeraulică 
Se  va  detalia  dacă  aceste 
circuite  de  introducere  / 
O Clasa A  evacuare  se  încadrează  în 
În ce clasă de etanşeitate se 
O Clasa B  clase  de  etanşeitate 
10  încadrează conductele de transport al 
O Clasa C  diferite  şi  se  va  menționa 
aerului introdus/extras ? 
O Clasa D  dacă  s‐au  efectuat  teste 
de  etanşeitate  pe 
circuitele de aer 
Se va verifica dacă 
circulația aerului prin 
clădire se face dinspre 
Regimul de presiune realizat între  zonele convențional 
O Da   
zonele ventilate/climatizate adiacente  ”curate” înspre zonele 
11  O Nu   
conduce la ventilarea corectă a clădirii  viciate (grupuri sanitare, 
 
în ansamblul ei ?  bucătării, anexe), prin 
măsurări de presiune 
diferențială realizate în 
clădire de către inspector  
 
 
b) Ventiloconvectoare 
Nr.  Articol  Detalii Observații 
Se vor menționa numărul 
1  Număr/tip  ventiloconvectoarelor de   
acelaşi tip instalate 
Se va preciza puterea de răcire pentru 
2  Putere de răcire  ... kW  fiecare tip în parte în condiții nominale 
(ex. θapa racita tur/retur =7/12 ºC, θaer=27 ºC) 
Se va preciza puterea de încălzire pentru 
3  Putere de încălzire  ... kW 
fiecare tip în parte în condiții nominale 
 (ex. θapa calda tur/retur =60/40 ºC, θaer=21 ºC)
Durată de 
4  funcționare  ...ore/an   
estimată  
Durată de 
5  funcționare  ...ore/an   
masurată 
Putere totală 
6  pentru ventilare  ... kW   
estimată 
Putere totală 
7  pentru ventilare  ... kW   
estimată 
Inspectorul va analiza registrul de 
O 1 dată / an    întreținere furnizat de proprietar şi va 
8  Situația întreținerii  O 1 dată / doi ani   verifica, prin sondaj, funcționarea câtorva 
O la cerere   ventiloconvectoare (15‐20% din numărul 
total) 
Inspectorul va discuta cu inginerul 
responsabil de exploatarea instalatiei şi 
O satisfăcătoare   va analiza chestionarul de evaluare a 
9  Situația exploatării 
O nesatisfăcătoare   confortului termic completat de 
utilizatorii sistemului de climatizare 
(ocupanți)‐ anexa N   
Dacă în urma discuției cu ocupanții şi 
proprietarul se constată că temperatura 
Temperatura 
O Da  interioară setată la ventiloconvector este 
  interioară setată la 
O Nu   diferită de valoarea de proiectare, se va 
10  valoarea din 
O Parțial (detaliați)   consemna acest lucru in raportul de 
proiect? 
inspecție şi se va ține cont în analiza 
performanței energetice a instalației 
Mod reglare putere  O pe partea de apă 
11    
ventiloconvector   turație ventilator O  mixt O 
Racord aer  O Da   
12   
proaspăt  O Nu  
Cădere de presiune  Se va compara căderea de presiune 
13  măsurată în  ... Pa  măsurată cu înălțimea de presiune de 
ventiloconvector  catalog a ventilatorului 
     
c) Alte aparate terminale: grinzi de răcire, unități interioare de tip Split sau VRV 
 
Nr.  Articol  Detalii  Observații 
Se vor menționa numărul 
1  Număr/tip  aparatelor terminale de acelaşi   
tip instalate 
Se va preciza puterea de răcire 
2  Putere de răcire  ... kW  pentru fiecare tip în parte în 
condiții nominale (ex. θapa racita 
 tur/retur =7/12 ºC, θaer=27 ºC)

Se va preciza puterea de încălzire 
pentru fiecare tip în parte în 
3  Putere de încălzire  ... kW 
condiții nominale (ex. θapa calda 
tur/retur =60/40 ºC, θaer=21 ºC) 

Durată de funcționare 
4  ...ore/an   
estimată  
Durată de funcționare 
5  ...ore/an   
masurată 
Putere totală pentru 
6  ... kW   
ventilare estimată 
Putere totală pentru 
7  ... kW   
ventilare estimată 
Inspectorul va analiza registrul de 
întreținere furnizat de proprietar şi 
O 1 dată/an   
va verifica, prin sondaj, 
8  Situația întreținerii  O 1 dată/doi ani  
funcționarea câtorva aparate 
O la cerere  
terminale din fiecare tip instalat 
(15‐20% din numărul total)  
Inspectorul va discuta cu inginerul 
responsabil de exploatarea 
O satisfăcătoare   instalatiei şi va analiza chestionarul 
9  Situația exploatării 
O nesatisfăcătoare   de evaluare a confortului termic 
completat de utilizatorii sistemului 
de climatizare (ocupanți)‐anexa N   
Dacă în urma discuției cu ocupanții 
şi proprietarul se constată că 
temperatura interioară setată la 
Temperatura interioară  O Da    ventiloconvector este diferită de 
 
setată la valoarea din  O Nu    valoarea de proiectare, se va 
10 
proiect?  O Parțial (detaliați)   consemna acest lucru in raportul 
de inspecție şi se va ține cont în 
analiza performanței energetice a 
instalației 
11  O pe partea de apă  
Mod reglare putere aparat 
O turație ventilator     
terminal 
O mixt  
12  O Da  
Racord aer proaspăt   
O Nu  
13  Se va compara căderea de 
Cădere de presiune 
presiune măsurată cu înălțimea de 
măsurată în aparatul  ... Pa 
presiune de catalog a aparatului 
terminal 
terminal (dacă este cazul) 
 
 
Anexa E5 
Caracteristicile şi evaluarea funcțională şi energetică a sistemului de climatizare pentru  
clădire/zonă 
Automatizarea şi sistemul BMS 
 
Nr.  Articol Detalii Observații 
Se compară ziua şi ora la care se face 
Se citesc ziua şi ora indicate de 
inspecția  cu  ziua  şi  ora  indicate  de 
regulatoare 
regulatoare 
Se indică dacă există o ”plajă 
Se  apreciază  în  raport  cu  economia 
neutră”  între situația de încălzire şi 
de energie  
cea de răcire a zonelor climatizate 
Se verifică perioadele de  Se  compară  cu  perioadele de 
Setarea 
1  pornire/oprire a sistemului  ocupare ale clădirii/zonei 
regulatoarelor 
‐ Se verifică  dacă sistemul de tratare 
a  aerului  din  CTA  este  comandat  în 
concordanță  cu  procesele  de  tratare 
Se identifică schemele de principiu 
prevăzute şi cu condițiile climatice. 
ale reglării CTA 
‐  Se  evaluează  modul  de  reglare  a 
puterii  de  încălzire  /  frigorifice  la 
bateriile de încălzire / răcire 
Se  verifică  dacă  sistemul  asigură 
Se identifică şi se evaluează  temperatura  setată  din  încăperi;  se 
Poziția şi funcționarea 
funcționarea sondelor de reglare a  diferențiază  sistemele  aer‐apă  şi  aer 
sondelor de 
2  temperaturii pentru  refrigerent  de  sistemul  numai  aer 
temperatură din 
încălzirea/răcirea încăperilor din  unde se verifică dacă încăperea unde 
încăperi 
zonelor inspectate  se  măsoară  temperatura  este 
reprezentativă 
Se  identifică  modalitătile  existente 
de  reglare  aeraulică  a  sistemului, 
prin  modificarea  debitelor  de  aer 
Se evaluează situația existentă  
introdus  sau  evacuat/recirculat, 
precum  şi  a  debitului  de  aer 
3  Reglarea aeraulică  proaspăt 
Se identifică, dacă există, modul de 
reglare  a  dispozitivelor  terminale  Se evaluează dacă prezența / lipsa 
(gurilor  de  aer)  de  introducere  a  unui astfel de reglaj influențează 
aerului,  în  funcție  de  temperatura  asupra eficienței distribuției aerului 
de introducere 
Se  apreciază  zonarea  convenabilă  în 
raport  cu  factori  cum  ar  fi  nivelurile 
Se determină dacă există zone 
locale  al  aporturilor  interne, 
4  Zonare locală  individuale de automatizare pentru 
orientarea  sau  expunerea  la  radiația 
încălzire şi răcire 
solară.   
 
Se identifică modulele BMS  Se  menționează  parametrii 
5  Sistem BMS 
instalate şi capacitatea acestora de  monitorizați: debite de aer, debite de 
 a furniza o bază de date extinsă cu  agent  termic  (apă  caldă/apă  răcită), 
parametrii monitorizați din  temperaturi în conductele de aer şi la 
instalație  nivelul  centralelor  de  tratare, 
temperaturi  tur/retur  ale  agentului 
termic,  parametrii  exteriori  măsurați 
etc. 
Se stabileşte dacă există un modul 
Se precizează capacitățile şi limitele  
BMS pentru gestiunea energiei, 
unui astfel de modul în gestiunea 
implementat în instalația de 
energiei. 
climatizare 
Să investigheze dacă există o 
Se precizează ce consumuri de 
contorizare separată a energiei 
6  Contorizare  energie sunt contorizate (instalația 
electrice consumate pentru 
frigorifică, pompe, ventilatoare etc.) 
instalația de climatizare 
Se verifică dacă personalul 
cunoaşte funcțiile sistemului BMS 
Pregătirea  Se menționează tipul şi durata 
7  instalat şi dacă a fost pregătit în 
personalului   cursurilor de pregătire a personalului 
acest sens. 
 
 
   
   
Anexa E6 
Calculul indicilor specifici de consum de energie: puterea specifică 
pentru ventilare şi puterea specifică pentru climatizare 
 
Se  va  calcula  puterea  specifică  de  ventilare  a  unui  sistem  de  ventilare‐climatizare  utilizând 
următoarea relație : 
 
PSP+V=  

 
În care: 
PSP‐V    este  puterea  specifică  corespunzătoare  tuturor  ventilatoarelor  din  sistemul  de 
admisie / evacuare a aerului în clădire (centrala de tratare a aerului,  ventilatoarele individuale de 
introducere a aerului exterior şi cele de extracție a aerului viciat) ‐ în W/( m3 s‐1) 
Pv    este suma puterilor electrice absorbite de toate ventilatoarele din sistem ‐ în W 
q V    debitul  de  aer  nominal  maxim  (valoarea  maximă  dintre  debitul  total  de  ventilare 
introdus şi debitul total extras din clădire) – în m3 s‐1 
 
În funcție de valorile lui PSP‐V, se definesc 5 categorii, conform SR EN 13779:2005: 
‐ SPF 1 – cu PSP‐V < 500 – eficiență optimă 
‐ SPF 2 – cu 500 < PSP‐V  < 750 – eficiență ridicată 
‐ SPF 3 – cu 750 < PSP‐V  <  1250 – eficiență medie 
‐ SPF 4 – cu 1250 < PSP‐V  < 2000 – eficiență scăzută 
‐ SPF 5 – cu  PSP‐V  ≥ 2000 – eficiență foarte scăzută 
 

Puterea  specifică  de  climatizare,  PSP‐CL  [W/  (m3  s‐1)]  se  va  calcula  însumând  următoarele  puteri 
electrice: 
‐ puterile  ventilatoarelor  aparținând  tuturor  unităților  interioare  de  climatizare 
(ventiloconvectoare şi unități interioare de tip SPLIT sau VRV) – PV‐UI , în W 
‐ puterile ventilatoarelor de răcire a unităților exterioare de condensare (cu aer sau apă) 
‐PV‐UE, în W 
‐ puterea electrică consumată de grupul frigorific, PGF , în W şi  
‐ puterile tuturor pompelor de circulație a apei răcite de pe circuitele hidraulice, PP‐circ,ar , 
în W 
 
Relația de calcul a puterii specifice de climatizare este următoarea: 
PSP‐CL=  

 
în  care  qV  este  debitul  de  aer  nominal  maxim  introdus  sau  evacuat  din  clădire  (transferat  între 
clădire şi exterior) 
Anexa E7 
Certificat de inspecție a instalației de climatizare 
 
Date privind clădirea certificată:
Adresa clădirii:  
  Aria utilă:                                                               [m²]
Zone inspectate:   
 
Aria construită desfăşurată:                               [m²]
Destinația clădirii / zonei:  
   
Regim de înălțime:   Volumul interior al  
  clădirii / zonei inspectate:                                   [m³] 
Anul construirii: 
Scopul elaborării certificatului de inspecție:  reglementar / la cerere                                                        
Indici specifici de consum de energie:
puterea specifică pentru climatizare
puterea specifică pentru ventilare  
[W/(m3 s‐1)] 
[W/(m3 s‐1)] 
 
 
 
Programul de calcul utilizat:                                                                       
Date privind identitatea inspectorului: 
 
Anexa F1 
Clasificarea şi caracteristicile fluidelor frigorifice 
 
Agenții frigorifici sunt clasificați conform SR EN 378‐1/2008 pe grupe, în funcție de caracteristicile 
lor, influența asupra sănatații și securității oamenilor și a mediului: 
 
Grupa  1:  Agenți  frigorifici  neinflamabili  care  nu  sunt  în  mod  substanțial  nocivi  pentru  sănătatea 
persoanelor. În această grupă sunt incluse majoritatea substanțelor de sinteză (freoni), pure sau 
amestecuri și bioxidul de carbon. 
 
Grupa 2: Agenți frigorifici toxici a căror limită inferioară de explozie  este egală sau  mai mare de 
3,5%  din  volum,  când  formează  un  amestec  cu  aerul.  Caracteristica  dominantă  a  acestor  agenți 
este toxicitatea. In această grupă este inclus principalul agent frigorific natural, amoniacul, utilizat 
pe scară largă în sistemele indirecte sau în industrie. Poate fi uşor detectat în cazul scăparilor din 
instalație,  datorită  mirosului  caracteristic  chiar  şi  la  concentrații  mult  inferioare  concentrațiilor 
periculoase.  
 
Grupa  3:  Agenți  frigorifici  a  căror  limită  inferioară  de  explozie  este  mai  mică  de  3.5%  din  volum 
atunci  când  formează  un  amestec  cu  aerul.  Substanțele  incluse  aici  sunt  naturale,  din  clasa 
hidrocarburilor,  având  ca  dominantă  puterea  de  explozie,  dar  care  sunt  în  general  de  slabă 
toxicitate.  
 
Reglementările  internaționale  și  interne  privind  impactul  agenților  frigorifice/fluidelor  frigorifice 
asupra  mediului  (Protocolul  de  la  Montreal  și  cel  de  la  Kyoto,  cu  amendamentele  lor  ulterioare) 
clasifică aceste substanțe după:  
‐ Potențialul de Distrugere al Ozonului (ODP);  
‐ Potențialul de Incălzire Globală (GWP), conform tabelului 1. 
 
Tabel 1: Impactul fluidelor frigorifice asupra mediului 
Durata de 
GWP 
GWP  viață în 
Grupa  Agentul frigorific  ODP  (CO2=1) 
(baza R11)  atmosferă 
dupa 100 ani 
(ani) 
CFC  R11  1 1 3500 60…65
R12  0,9…1 2,1…3,05 7300 120…130
R113  0,8…1,07 1,3 4200 90…100
R114  0,6…0,8 4,15 6900 200…210
R12B1  3…13 ‐ 1300 11…25
R13B1  7…8 1,65 5800 100…110
HCFC  R21  0,05  0,1  ‐  <10 
R22  0,055  0,34  1700  12…15 
R123  0,02  0,02  120  1,4…2 
 R142b  0,065  0,3…0,46  2000  19…22,4 

HCFC  R23  0 6 11700  24,3

R32  0 0,14 650 6…7,3
R125  0 0,58…0,85 2800 32,6
R134a  0 0,28 1300 14…15,6
R143a  0 0,75…1,2 3800 55….64,2
R152a  0 0,03…0,04 140 1,5…8
Amestecuri  0,63…0,7
R500(R12/R152a)  2,2  6000  ‐ 
azeotrope  5 
R501(R12/R22) 0,53 1,7 4200 ‐ 
R502(R22/R115) 0,3…0,34 4,01…5,1 5600 >100
R507(R125/R143a) 0 0,68 3300 ‐ 
Amestecuri  R404A(R125/R143a/
0  0,6…0,94  3260  ‐ 
cvaziazeotrope  R134a) 
(Δ<1°C)  R408A(R22/143a/R1
0,26  ‐  3050  ‐ 
25) 
R410A(0,5R32/0,5R1
0  0,5  1725  ‐ 
25) 
FX40(0,1R32/0,45R1
25/  0  0,6  3350  ‐ 
0,45R143a) 
Amestecuri  R401A/B(R22/R152a 0,03/0,03
‐  1080/1190  ‐ 
zeotrope  /R124a)  5 
R402A/B(R22/125/R 0,02/0,03 ‐ 2570/2240  ‐ 
290)  0,04/0,03 ‐ 2670/3680  ‐ 
R407A(0,2R32/0,4R1
25/  0  0,14…0,45  1770  ‐ 
0,4R134a) 
R407B(0,1R32/0,7R1
25/  0  0,1…0,5  2285  ‐ 
0, 2R143a) 
R407C(0,23R32/0,25
R125/  0  0,29…0,37  1525  ‐ 
0,52R143a) 
R409A/B(R22/R142b
0,05  ‐  1440/1425  ‐ 
/R124) 

 
În  prezent,  sunt  acceptate  doar  fluidele  cu  ODP  =  0  și  cu  o  participare  moderată  sau 
redusă la încălzirea atmosferei (GWP<2000). 
Deoarece  au  fost  interzise  o  serie  de  fluide  şi  au  fost  propuse  pentru  utilizare  noi  fluide, 
care să respecte cerințele de mediu, grupele de mai sus trebuie actualizate. 
Impactul  total  asupra  mediului  realizat  de  o  instalație  frigorifică/pompă  de  căldură  este 
datorat  atât  agentului  de  lucru  cât  și  degajărilor  de  CO 2   la  producerea  energiei  de 
acționare a instalației. 
Anexa F2 
Clasificarea instalațiilor frigorifice 
Instalațiile frigorifice pot fi: 
‐ cu răcire directă (când vaporizatorul este plasat chiar la consumatorul de frig – de exemplu răcirea 
aerului dintr‐o încăpere prin vaporizarea unui agent frigorific în vaporizatorul plasat în spațiul climatizat); 
‐ cu răcire indirectă (când în vaporizator este răcit un lichid care este trimis la consumatorul de frig). 
 
Similar,  pentru  o  pompă  de  caldură,  aceasta  poate  fi  cu  incălzire  directă  (condensatorul  este  plasat  în 
spațiul  pe  care‐l  încălzește)  sau  cu  încălzire  indirectă  (condensatorul  încălzește  un  lichid  care  servește  la 
încălzirea spațiului deservit). 
 
Instalațiile  frigorifice  cu  răcire  directă  prezintă  următoarele  avantaje:  inerție  termică  mică,  investiții  mai 
mici şi consumuri energetice reduse.  
 
Dezavantajele  acestor  sisteme  sunt:  reglaj  imperfect  al  temperaturii  spațiului  climatizat,  imposibilitatea 
acumulării termice, exploatare mai dificilă a instalației din cauza cantității mari de fluid frigorific în instalație 
și a riscului sporit de scăpări în mediul răcit (contaminarea produsului, spațiului răcit). În plus, nu se poate 
utiliza amoniacul, cel mai performant fluid frigorific și cu impactul nul asupra mediului. 
 
În cazul particular al climatizării aerului, sistemul cu răcire directă implică fie o instalație monocomponentă, 
plasată  în  spațiul  climatizat  (dulap  de  climatizare)  sau  la  limita  clădirii  cu  exteriorul  (aparat  de  fereastră, 
agregat  de  acoperiș‐  roof  top)  fie  o  instalație  cu  unități  separate  (sistem  split,  multisplit),  una  exterioară 
(cuprinzând compresorul și condensatorul‐  în cazul IF sau vaporizatorul în cazul PC) și una sau mai  multe 
unități  interioare  (incluzând  vaporizatorul  la  IF  sau  condensatorul  la  PC).  Acest  sistem  este  recomantat 
pentru  puteri  frigorifice  reduse  (1…20  kW)  sau  medii  (25…100  kW)  și  deci  se  recomandă  climatizării 
locuințelor individuale (apartamente, vile) sau colective (blocuri de locuințe, hoteluri). Scoaterea în exterior 
a unei părți importante a instalației și a sursei de zgomot, cât și realizarea unității interioare cu un design 
plăcut aduc un confort superior utilizatorului. 
 
După modul de transmitere a frigului / căldurii, instalațiile frigorifice / pompele de căldură pot fi: 
  ‐ locale, la care producătorul de frig/căldură este plasat chiar la consumator (dulap de climatizare, 
aparat de fereastră, roof‐top și sistemele split); 
  ‐ centralizate, când frigul/căldura sunt preparate centralizat, fie într‐o centrală de tratare a aerului, 
de unde acesta este condus în spațiile climatizate, fie într‐un agregat în care se răceste/încălzește un lichid 
care este trimis la consumatori. 
Dupa modul de acționare a instalației, acestea pot fi: 
  ‐ electric, la instalațiile cu comprimare mecanică de vapori; 
  ‐termic (apă caldă, abur, gaze calde, combustibil), la instalațiile cu absorbție. 
În climatizare, majoritatea instalațiilor frigorifice/pompe de caldură sunt cele cu comprimare mecanică de 
vapori  alimentate  electric,  datorită  accesibilității  mai  largi  la  energia  de  acționare  și  a  simplității 
echipamentului. Aceste instalații acoperă o gamă largă de puteri termice, de la valori reduse sau medii (1‐
500 kW) când se utilizează compresoare cu piston alternativ, la puteri mari și foarte mari (1000 ‐ 5000 kW) 
când se utilizează compresoare cu șurub sau turbocompresoare. Instalațiile cu absorbție, realizate în două 
variante (cu soluție bromură de Litiu‐apă sau cu soluție apă‐amoniac) se utilizează de regulă la puteri mari 
și foarte mari. 
 
Pompele  de  caldură,  derivând  din  instalațiile  frigorifice,  se  regăsesc  în  aceleași  variante.  Ele 
preiau  căldură  de  la  o  sursă  cu  temperatură  scăzută  (izvorul  pompei  de  caldură)  și  o  cedează 
consumatorului (încalzirea unor spații, prepararea de apă caldă de consum).  
 
Consumatorul  poate  utiliza  instalația  atât  pentru  producerea  frigului  (instalație  frigorifică)  cât  și 
pentru  producerea  căldurii  (pompă  de  căldură).  Astfel,  instalația  poate  fi  reversibilă,  când  își 
schimbă destinația după sezon (vara produce frig, iarna produce caldură) sau cu dublu efect, când 
realizează simultan frig și căldură (de ex. realizează răcirea unui spațiu și prepară apă caldă). 
 
 
 
 
Anexa F3 
Instrucțiuni de funcționare și întreținere a instalației frigorifice. 
Documentația  de  proiectare  a  instalației  trebuie  să  includă  instrucțiuni  de  funcționare  și  de  întreținere, 
corespunzătoare instalației și fluidului frigorific utilizat. 
Instalațiile  (IF,  PC)  necesită  o  punere  în  funcțiune  și  supraveghere  de  personal  calificat,  care  să  asigure 
funcționarea corectă, întreținerea permanentă și depanarea eventualelor defecțiuni sau avarii. 
Verificările  se  execută  zilnic,  lunar  și  anual  (după  importanță),  insistând  asupra  componentelor  care  au 
creat probleme în funcționare și sunt consemnate în registrul instalației, cu prilejul reviziilor curente. 
În continuare sunt prezentate unele instrucțiuni, generale și nelimitative. Ele trebuie completate în funcție 
de specificul instalației, fluidului utilizat și recomandările producătorilor de echipamente. 

Oprirea instalației. 
  a) Oprirea temporară (de scurtă durată). 
Se întrerupe funcționarea compresoarelor și eventual a pompelor de lichid intermediar.  
  b) Oprirea de lungă durată. 
Procedura: 
- se  închid  ventilele  de  pe  circuitele  de  lichid  (alimentarea  cu  agent  frigorific  lichid  a 
vaporizatorului). Se lasă compresoarele în funcțiune la capacitate redusă, până când presostatul de joasă 
presiune  decuplează,  oprindu‐le.  Astfel,  cea  mai  mare  parte  a  fluidului  frigorific  este  stocată  în 
condensatoare și/sau rezervoare de lichid; 
- se închid ventilele de aspirație și de refulare ale compresoarelor; 
- se întrerupe alimentarea electrică de la tablou; 
- se închid circuitele de lichid intermediar către condensator și către răcitorul condensatoarelor 
(turn de răcire, Dry‐cooler), dacă există; 
- în  caz  de  oprire  îndelungată  a  instalației,  se  vor  porni  motoarele  ventilatoarelor 
condensatorului/turnului de răcire cel puțin 2 ore/lună. 
 
Pornirea instalației frigorifice după o oprire de lungă durată. 
Se  verifică  cu  ajutorul  unui  specialist  izolația  înfășurătorilor  motoarelor  compresoarelor,  pompelor, 
ventilatoarelor după întreruperi ale funcționării mai mari de o lună. Operații: 

- se verifică (completează) circuitele cu lichid intermediar și se aerisesc; 
- se pun sub tensiune compresoarele cu minim 12h înainte de pornire; 
- se verifică dacă arborii compresoarelor se rotesc liber; 
- se pornesc compresoarele. 
 
Condensatoarele  răcite  cu  aer  și/sau  turnurile  de  răcire  necesită  curățarea  suprafețelor  de  transfer  de 
căldură  și  dezaerarea  circuitului  hidraulic.  Pornirea  ventilatoarelor,  în  perioada  rece,  se  va  realiza  după 
degivrare și curățirea de eventuale depozite de gheață, zăpadă, impurități. 
La instalațiile la care au fost constatate cantități mari de agent frigorific sau ulei, consumate suplimentar, 
trebuie verificate cauzele, iar după înlăturarea lor se completează cu agent frigorific sau ulei. 
Întreținerea periodică a instalației frigorifice. 

a) Zilnic se va verifica: 
- presiunea  și  temperatura  fluidului  frigorific  în  aspirația  și  refularea 
compresoarelor; 
- presiunea și nivelul uleiului din carterul compresoarelor; 
- temperatura  lichidului  intermediar  din  circuitul  de  alimentare  a  consumatorului  și  a 
condensatorului; 
- puterea electrică absorbită de motoarele compresoarelor, ventilatoarelor și pompelor; 
- numărul de ore de funcționare pentru fiecare compresor și fiecare pompă. 
b) Lunar se va verifica: 
- concentrația lichidului intermediar; 
- pierderile de fluid frigorific, ulei, lichid intermediar; 
- gradul de curățenie al filtrelor de impurități. 
Când se utilizează amestecuri (în special freonul R407C), având în vedere concentrația diferită a celor două 
faze (lichid, gaz), în cazul în care se constată pierderi de freon, neputând aprecia cu exactitate concentrația 
fluidului rămas în instalație, dacă pierderile de fluid frigorific depășesc 10% se va evacua tot freonul rămas în 
instalație (cu o instalație de recuperare) urmând a se face o nouă umplere cu concentrația corespunzătoare, 
de o firmă specializată. 
c)  Anual se realizează: 
- verificarea compresoarelor; 
- verificarea pompelor; 
- verificarea ventilatoarelor; 
- verificarea funcționării ventilelor electronice de laminare. 
Verificările curente vor fi asigurate de personalul de supraveghere. Datele tehnice vor fi înregistrate într‐un 
jurnal de funcționare. 
 
În eventualitatea pierderilor de ulei este necesar să se completeze cu uleiul indicat de furnizorul agregatului 
frigorific. 
 
Tipul și calitătile necesare, intervalul de schimbare a uleiului cât și modul de umplere a circuitului de ulei se 
vor indica în cartea tehnică a agregatului frigorific. 
 
Principalele defecțiuni ce pot apărea într‐o instalație cu comprimare mecanică, cu cauzele posibile, sunt 
menționate în Anexa F5. 
 
 
 
Anexa F4 
Caracteristicile şi evaluarea funcțională și energetică ale sistemului frigorific. 
 
A. Date de identificare ale sistemului inspectat * 
Nr.  Articol  Detalii Observații
1  Adresă stație de frig     
2  Localitate     
3  Nume proprietar/administrator  
4  Adresă proprietar/administrator     
Persoana autorizată responsabilă     
5 
de inspecție 
6  Destinație clădire     
7  Data execuției instalației frigorifice     
Modificări relevante ale stației de     
8 
frig/datele modificărilor 
* Se completează numai dacă sunt diferite de datele din anexa A1 
 
B. Probleme generale 
1.  Tipul  și  destinația  clădirii  deservite  (clasificată  după  perimetrul  unde  o  instalație  frigorifică  poate 
afecta securitatea) 
A  B  C 
     
 
2. Tipul fluidului frigorific 
Amoniac, LiCl Freon (ce tip)
   
 
3. Condiții de funcționare 
Temperatura de vaporizare Temperatura de condensare 
Instalație  Pompă de  Instalație  Pompă de 
frigorifică  căldură  frigorifică  căldură 
       
 
C. Probleme specifice realizării instalației  
1. Existența documentației de proiectare și de realizare a instalației:  
  a) Proiectele pentru diferitele faze de realizare a instalației; 
  b) Dispoziții de șantier; 
  c) Documentația de punere în funcțiune; 
  d) Documentele pentru exploatarea şi întreținerea instalației; 
  e) Cartea construcției (stației de frig); 
 f) Documentația pentru recipiente sub presiune, supape de siguranță. 
2. Verificarea realizării instalației față de documentația de proiectare: 
Verificare realizare instalație frigorifică 
a. Clădire 
Amplasament 
Deschideri către exterior 
Verificare realizare clădire pentru  naturală 
sistemul/instalația de frig  Ventilație  mecanică 
de avarie 
Detectare scăpări de agent frigorific 
b. Montaj utilaje 
tip 
număr   
rezervă   
fundație   
spațiu exploatare și 
 
de depanare 
Compresor  reglaj 
dotare cu AMC   
amortizoare de 
 
zgomot 
amortizoare de 
 
vibrații 
nivel ulei în carter   
tip 
număr   
tip   
Condensatoare  ventilatoare 
număr   
stare suprafete de 
 
transfer termic 
tip   
număr   
tip 
ventilatoare 
Vaporizatoare  număr
stare suprafețe de transfer termic 
concentrație lichid răcit 
instalație degivrare 
tip 
număr   
 
ventilatoare 
Turnuri de răcire   
stare suprafețe de transfer 
 
termic 
duritate apă de răcire
Rezervoare de  tip   
agent frigorific  număr   
tip   
Separator de ulei 
număr 
Separator de  tip 
lichid  număr   
Butelie de răcire  tip   
intermediară  număr   
 tip 
Pompe agent 
număr   
frigorific 
rezervă   
tip   
Pompe lichid 
număr 
intermediar 
rezervă   
tip   
Pompe apă de 
număr   
răcire 
rezervă 
c. Montaj conducte, armături, izolații, AMC 
Există / 
  Nu există / Nu corespunde 
Corespunde 
Traseu conducte     
Suporți 
Armături separare utilaje     
Armături de golire     
Armături de aerisire     
necesar
AMC 
acces     
termică     
Stare izolații 
frigorifică     
d. Analiză funcționare instalație/sistem frigorific
1. Documentații de exploatare 
  Complet  Incomplet  Inexistent 
Program de funcționare       
Instrucțiuni de exploatare – pornire / oprire       

Diferite avarii posibile       
2. Analiză jurnal de exploatare 
Avarii consemnate 
Cauze   
Depanări   
Măsuri de prevenire 
e. Existența sistemelor performante energetic
1. Comanda automată și Reglaj continuu 
  DA  NU 
compresor   
ventilatoare     
pompe     
2. Recuperări termice ale apei calde de la 
condensatoare   
compresoare     
3. Sistem cu gheață binară 
     
4. Schimbătoare de căldură performante
cu plăci     
cu minicanale     
eficiente energetic     
f. Performanțe energetice 
Necesar de energie de 
 
răcire 
Necesar de energie 
 
termică 
 compresoare
condensatoare   
ventilatoare  turn de răcire   
Consumuri energetice  vaporizatoare   
pompe
instalație de 
 
degivrare 
g. Nivel de zgomot 
Echipament  Valoare Corespunzător Necorespunzător 
Clădire 
sistem/instalație       
frigorifică 
Condensatoare   
Turnuri de răcire       
h. Agentul frigorific 
Cantitate 
Evaluată în instalație 
Tip agent frigorific:  prescrisă 

i. Impact asupra mediului 
Valoare  Corespunzător  Necorespunzător 
ODP 
     
j. Participare la încălzirea globală
Mare 
Medie   Redusa   Foarte redusă / nulă  
  (peste 
(1500‐2000)  (500‐1500)  (0‐500) 
2000) 
GWP         
 
Anexa F5 
Principalele defecțiuni ce pot apărea într‐o instalație 
cu comprimare mecanică, cu cauzele posibile 
 
Defecțiune  Cauze posibile 

‐  Reglaj incorect al supraîncălzirii (prea mică); 
Temperatura de refulare prea 
‐  Prea mult agent frigorific în sistem/instalație; 
scăzută 
‐  Ventil de laminare defect. 

‐  Scăpări la supape; 
Temperatura de refulare prea  ‐  Supape defecte; 
ridicată  ‐  Temperatura de aspirație prea ridicată; 
‐  Reglaj necorespunzator al supraîncălzirii (prea mare); 
‐  Activarea nepermisă a treptei de descărcare. 
Presiunea uleiului prea scăzută  ‐  Filtrul de ulei înfundat; 
  ‐  Freon în baia carterului. 

‐  Circuit de ulei necorespunzător; 
Nivelul uleiului prea scăzut  ‐  Ulei foarte cald la pornire. 

Zgomot în compresor  ‐  Agent frigorific lichid aspirat în compresor; 
‐  Părți interne defecte. 

‐  Temperatura de intrare a lichidului intermediar în condensator prea 
ridicată; 
Presiunea de condensare prea  ‐  Debit de lichid intermediar la condensator prea scăzut; 
ridicată  ‐  Țevile condensatorului murdare; 
‐  Supraîncărcare cu fluid frigorific; 
‐  Gaze necondensabile în sistemul de condensare. 

‐  Temperatura de intrare a lichidului intermediar în vaporizator prea 
scăzută; 
Presiunea de vaporizare prea  ‐  Debit de lichid intermediar prea scăzut; 
scăzută  ‐  Țevile vaporizatorului murdare; 
‐  Lipsa fluid frigorific; 
‐  Punctul de supraîncălzire (reglat) la o valoare prea mare. 

 
Anexa G 
Caracteristicile şi evaluarea funcțională şi energetică a sistemului de ventilare pentru 
clădirea/zona climatizată 
 
Nr.  Articol  Detalii Observatii
O Ventilare naturală   Se va preciza dacă ventilarea 
Care este sistemul de ventilare 
1  O Ventilare mecanică   naturală este organizată sau 
implementat în clădire/zonă? 
O Mixt   neorganizată. 
Se va detalia, în cazul răspunsului 
O  Da    ”Automatizare”, modul de corelare 
Ocupanții clădirii pot deschide 
2  O Nu   dintre deschiderea ferestrelor şi 
ferestrele pentru aerisire manuală? 
O Automatizare   funcționarea ventilatorului de 
introducere a aerului de ventilare. 
Se va detalia în cazul răspunsului 
”Altele” dacă sistemul de ventilare 
Există un singur sistem de ventilare  O Da    
deserveşte întreaga clădire, numai 
3  mecanică controlată pentru  O Nu  
o parte din aceasta sau dacă există 
clădirea inspectată?  O Altele  
mai multe sisteme de ventilare 
separate. 
Se va detalia în cazul răspunsului 
”Altele” dacă sunt mai multe 
O Da      sisteme ce corespund tipurilor 
Sistemul de ventilare este de tip 
4  O Nu   enunțate şi se va preciza la tipul 
”simplu flux” sau ”dublu flux”? 
O Altele   ”simplu flux” dacă introducerea 
sau evacuarea se face prin mijloace 
mecanice. 
O Încălzire  
În cadrul sistemului ”dublu flux” 
O Răcire   Se va detalia care dintre procese 
implementat, ce procese de tratare 
5  O Umidificare   sunt preponderente în sezonul rece 
termodinamică sunt aplicate 
O Uscare   şi care în sezonul cald. 
aerului de ventilare? 
O Amestec  
Se va detalia, în cazul răspunsului 
O Da  
Se realizează recuperare de căldură  ”Da” modul în care se face 
6  O Nu  
din aerul evacuat?  recuperarea căldurii din aerul 
 
evacuat. 
Unde sunt amplasate filtrele de  O Pe circuitul de 
7  praf în cadrul centralei de tratare a  introducere    
aerului de ventilare?  O Pe circuitul de evacuare 
Se vor detalia mai concret 
Ce tipuri de filtre sunt utilizate în 
O Clasa G   subtipurile filtrelor montate în 
8  cadrul centralei de tratare, 
O Clasa F   centrala de ventilare (de exemplu: 
conform SR EN 779/2002? 
G5, F7....). 
S‐a observat, în cadrul inspecției, 
colmatarea exagerată a filtrelor de  O Da    
9  praf, conducând la micşorarea  O Nu   
debitului de aer de ventilare față   
de valoarea sa din proiect? 
10  În ce clasă de eficiență se  O Foarte scăzută  Se va consulta în prealabil Anexa 
 încadrează totalitatea  O Scăzută E4, pentru stabilirea clasei de 
ventilatoarelor utilizate în cadrul  O Medie  eficiență energetică a 
sistemului de ventilare mecanică?  O Ridicată  ventilatoarelor. 
O Optimă 
Se va detalia, în cazul răspunsului 
Prizele de aer de ventilare sunt 
O Da    ”Parțial”, locul de amplasare a 
amplasate în locuri nepoluate şi 
11  O Nu   prizelor de aer de ventilare (numai 
protejate de radiația solară 
O Parțial   dacă ele sunt racordate la instalația 
directă? 
de ventilare mecanică controlată). 
Circuitele de ventilare prin 
evacuarea aerului viciat de la  O Da     
12  grupurile sanitare şi de la bucătării  O Nu    
sunt separate de alte circuite de   
evacuare? 
Dispozitivele de evacuare a aerului 
O Da      Se va detalia, în cazul răspunsului 
viciat în exterior respectă 
O Nu   ”Parțial”, locul de amplasare a 
13  distanțele minime prevăzute în 
O Parțial   gurilor de ventilare ce nu respectă 
normativul I5/2011 față de prizele 
  prevederile normativului I5. 
de aer de ventilare? 
Calculul eficienței sistemului de 
ventilare din punct de vedere al  Se va aplica formula de calcul a 
Valoarea eficienței 
14  evitării scurtcircuitului de aer între  eficienței de la pagina 21 a 
calculate 
gura de evacuare şi priza de aer  prezentului Ghid. 
proaspăt. 
Sistemul de ventilare mecanică 
Se va detalia, în cazul răspunsului 
inspectat funcționează pe timp de  O Da    
”Da”, modul de funcționare al 
15  noapte, în sezonul cald, fără  O Nu  
centralei de tratare pe ciclul 
tratarea termică a aerului de   
combinat ”zi‐noapte”. 
ventilare (night‐cooling?) 
Se va detalia, în cazul răspunsului 
În cazul existenței unui recuperator  ”Da”, modul de protecție contra 
O Da  
de căldură în centrala de ventilare,  înghețului a recuperatorului de 
16  O Nu  
sunt luate măsuri de protecție  căldură (numai dacă centrala este 
O Nu este cazul  
contra înghețului în acest aparat?  amplasată în exterior sau într‐un 
spațiu neîncălzit). 
Sistemul de ventilare mecanică  O În funcție de gradul de  Se vor menționa succint 
existent poate regla debitul de aer  ocupare  modalitățile de reglare a debitului 
17  de ventilare în funcție de gradul de  O În funcție de  de aer în funcție de gradul de 
ocupare şi / sau de temperatura  temperatura exterioară  ocupare şi / sau de temperatura 
exterioară?  O Nu  exterioară (dacă este cazul). 
Se va detalia dacă aceste circuite 
În ce clasă de etanşeitate se  O Clasa A  de introducere / evacuare se 
încadrează conductele de transport  O Clasa B  încadrează în clase de etanşeitate 
18 
al aerului de ventilare introdus,  O Clasa C  diferite şi se va menționa dacă s‐au 
respectiv al aerului evacuat?  O Clasa D  efectuat teste de etanşeitate pe 
instalația de ventilare. 
Conductele de transport ale aerului  O Da    Se vor menționa, în cazul 
19 
introdus şi evacuat sunt prevăzute  O Nu   răspunsului ”Parțial” traseele 
 cu izolație termică?  O Parțial  izolate termic şi se va preciza 
calitatea termo‐izolației observată 
în cadrul inspecției. 
Se vor menționa, în cazul 
Clapetele de reglaj din cadrul 
O Da     răspunsului ”Parțial”, deficiențele 
instalației de ventilare mecanică, 
20  O Nu   observate în montajul, gradul de 
pe partea de aer, sunt funcționale 
O Parțial   curățenie şi manevrabilitatea 
şi corect ampalasate? 
clapetelor de reglaj din instalație. 
 
 
Anexa H 
Rezultatele sondajului utilizatorilor pe baza chestionarului din anexa N 
 
Nr.  Întrebare  Variante răspuns  Măsură corectivă propusă 
O Foarte rece   A. Pentru răspunsuri de tip 1 
O Rece   sau 2 în proporție de peste 
Sunteți mulțumit de starea 
O Rece moderat   15% şi pentru răspunsuri de 
de confort global din 
1  O Confort ideal   tip 3 sau 5 în proporție de 
încăperea climatizată? 
O Cald moderat   peste 25%, se vor propune 
Detaliați senzația de confort. 
O Cald   măsuri de ameliorare a 
O Foarte cald    confortului termic. 
O Radiație rece  
În  cazul  unor  răspunsuri  de 
O Curent de aer rece  
peste 15% relative la prezența 
Definiți suplimentar o  O Diferență mare de temperatura 
2  unor  senzații  de  disconfort 
senzație de disconfort local.  cap‐picioare   
local,  se  vor  propune  măsuri 
O Temperatura solului prea 
de reducere a acestora. 
crescută / ridicată  
În cazul unor răspunsuri de tip 
2  de  peste  15%  ,  se  vor  lua 
măsuri  de  ameliorare  a 
calității  aerului  interior  prin 
O Da   acțiuni  asupra  instalației  de 
Sunteți mulțumit de calitatea 
3  O Nu   ventilare;  pentru  un  procent 
aerului percepută? 
O Parțial   mai  mare  de  25%  de 
răspunsuri  tip  3,  se  va 
investiga  în  detaliu  cauza 
acestora  înainte  de  a  se 
propune măsuri corective. 
În cazul unor răspunsuri de tip 
2 şi 3 de peste 15% , se vor lua 
O Niciuna   măsuri de mărire a debitului 
Care este senzația neplăcută 
O Aer stagnant   de aer proaspăt introdus; 
4  resimțită în raport cu 
O Miros neplăcut    pentru un procent mai mare 
calitatea aerului interior? 
O Uscăciune   de 25% de răspunsuri tip 4, se 
vor propune măsuri de 
umidificare a aerului introdus. 

În cazul variantelor de răspuns 
2 şi 3 cu proporții mai mari de 
Senzația de confort termic 
resimțit este constantă de‐a  O Da   15%, respectiv 25%, se vor 
5  lungul perioadei de ocupare  O Nu   propune măsuri de optimizare 
diurne?  O Parțial   a funcționării instalației pe 
întreaga durată de sejur a 
ocupanților. 

Temperatura interioară de  O Da   În cazul variantelor de răspuns 

6  confort setată variază în  O Nu   2 şi 3 cu proporții mai mari de 
funcție de cerințele altor  O Parțial O  15%, respectiv 25%, se va 
 ocupanți?  analiza împreună cu toți 
utilizatorii scenariul optim de 
setare a temperaturii pentru a 
mulțumi întregul colectiv. 
În cazul variantelor de răspuns 
Abaterea temperaturii  2 şi 3 cu proporții mai mari de 
interioare setate față de cea  O Niciuna   30%, respectiv 20%, se va 
7  de proiect are influență  O Influență redusă   analiza împreună cu toți 
asupra stării dumneavoastră  O Influență importantă   utilizatorii scenariul optim de 
de confort?  setare a temperaturii pentru a 
mulțumi întregul colectiv 

În cazul variantelor de răspuns 
2 şi 3 cu proporții mai mari de 
Sunteți informați periodic de 
15%, respectiv 25%, se va 
către inginerul de exploatare 
O Da   solicita beneficiarului 
a instalației cu privire la 
8  O Nu   informarea periodică a 
modul de climatizare a 
O Parțial   utilizatorilor cu privire la 
spațiului în care vă 
modul de exploatare a 
desfăşurați activitatea? 
spațiilor climatizate şi dacă au 
intervenit modificări de la 
ultima informare. 

   
În cazul variantelor de răspuns 
2 şi 3 cu proporții mai mari de 
Ați fost informat cu privire la 
15%, respectiv 25%, se va 
eventuale modificări 
O Da   solicita beneficiarului 
efectuate la nivelul 
9  O Nu   informarea utilizatorilor cu 
instalației de climatizare, cu 
O Parțial   privire la eventuale modificări 
impact asupra confortului 
apărute în funcționarea 
termic? 
instalației, cu impact asupra 
confortului termic al acestora. 
O Poziția gurilor de introducere la 
Se va ține cont de propunerile 
Ce considerați că ar trebui  plafon  
utilizatorilor în momentul 
îmbunătățit la instalația de  O Poziționarea mobilierului   
redactării raportului de 
10  climatizare pentru a atinge  O Modificarea debitului de aer  
inspecție, în măsura în care 
un nivel de confort termic  O Modificarea temperaturii 
acestea sunt realiste şi pot fi 
superior?  aerului introdus   
O Umidificarea aerului  
aplicabile practic. 
O Mărirea debitului de aer de 
Se va ține cont de propunerile 
ventilare  
Ce considerați că ar trebui  utilizatorilor în momentul 
O Posibilitatea ventilării naturale  
îmbunătățit la instalația de  redactării raportului de 
11  O Schimbarea modului de 
climatizare pentru a atinge o  inspecție, în măsura în care 
introducere a aerului  
calitate a aerului superioară?  acestea sunt realiste şi pot fi 
O Filtrarea suplimentară a aerului 
pentru eliminarea mirosurilor  
aplicabile practic. 
 
Anexa I 
Sistem de măsură (1) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele  
instalațiilor de ventilare/climatizare 

Debitele de aer se măsoară pe diferite circuite de aer (proaspăt, recirculat, de introducere, de evacuare), pe 
conducte  principale  şi  secundare  ale  instalațiilor  de  ventilare  /  climatizare.  Astfel,  pentru    instalațiile  de 
ventilare şi climatizare se vor determina (cf. secțiunilor din conducte marcate în figurile 1 şi 2): 
  ‐ debitul total de aer de introducere (secțiunea 1); 
  ‐ debitul total de aer extras (aspirat) din încăpere/încăperi (secțiunea 2); 
  ‐ debitul de aer proaspăt (secțiunea 3); 
  ‐ debitul de aer recirculat (secțiunea 4) – pentru instalațiile centralizate, numai aer; 
  ‐ debitul de aer evacuat în exterior (secțiunea 5); 
  ‐ debitele de aer de introducere şi de aer extras, pe ramurile principale (secțiunile 6, 6’ şi 7 şi altele 
în funcție de configurația rețelei de conducte de aer). 
 
Dacă instalațiile sunt cu debit constant, se face o singură determinare; dacă  
instalațiile sau părți din acestea funcționează cu debit variabil, măsurările se realizează corelat cu parametrii de 
reglare.  De  exemplu,  dacă  debitul  de  aer  proaspăt  este  variabil,  fiind  reglat  în  funcție  de  temperatura 
exterioară, se fac mai multe determinări, simultane cu măsurările de temperatură exterioară; dacă debitul 
de aer proaspăt se reglează în funcție de gradul de ocupare al încăperilor, măsurările se fac simultan cu cele 
de bioxid de carbon de pe conducta de aer evacuat din încăperi. În cazul debitului de aer proaspăt variabil, 
trebuie  să  se  verifice  simultan  debitul  de  aer  evacuat  în  exterior,  care  trebuie  să  fie  egal  cu  cel  proaspăt 
(dacă instalațiile sunt echilibrate din punct de vedere al presiunii interioare) sau să varieze în aceeaşi proporție 
(dacă instalațiile sunt în depresiune sau în suprapresiune).  
 
Măsurările se efectuează folosind dispozitivele special instalate conform proiectului instalației inspectate, la 
montarea  instalației  sau,  dacă  acestea  nu  există  (cazul  cel  mai  frecvent),  folosind  una  dintre  procedurile 
indicate în continuare : 
  ‐ măsurarea vitezei aerului în conducte, într‐o secțiune amplasată la o distanță egală cu minim 10D 
(10 x diametrul de conductă), măsurată în direcția curgerii, în aval de la îmbinarea unei piese speciale care 
poate  perturba  mişcarea  aerului  (cot,  ramificație,  difuzor/confuzor  etc.),  vitezele  rezultate  fiind  apoi 
prelucrate după o procedură simplă, de mediere ponderată pe secțiune; 
  ‐  măsurarea  vitezei  aerului  în  conducte,  într‐o  secțiune  amplasată  la  o  distanță  de  minim  3D, 
măsurată în direcția curgerii, în aval la îmbinarea unei piese speciale, vitezele rezultate fiind apoi prelucrate 
după o procedură complexă de interpolare, folosind un soft adecvat. 
Poziția sondei în lungul diametrului, trebuie controlată cu o eroare de maxim  ± 1mm, pentru ca rezultatele 
citirilor  să  poată  fi  prelucrate  prin  interpolare  spațială.  În  acest  scop,  dispozitivul  de  poziționare  şi 
manevrare a sondei de măsură este prevăzut cu o scală pentru poziționarea sondei. 
 
                       
               
       
 
 
d/2 
 
d  d  d  d   
D                                                  
Fig. I3 ‐ Poziția punctelor de măsură a vitezei   
             
 
 
Viteza  aerului  se  măsoară  obligatoriu  cu  sonde  direcționale,  pentru  că  trebuie  măsurată  componenta 
longitudinală a vitezei, în funcție de care se calculează debitul de aer. Sonda trebuie corect orientată față de 
direcția de curgere. 

Se aleg sonde de dimensiuni reduse. De asemenea, dimensiunea senzorului de viteză trebuie să fie suficient 
de  mică  pentru  a  nu  perturba  curgerea.  Se  recomandă  sonde  de  anemometre  cu  fir  cald,  robuste,  sau 
micromorişti de aer (cu diametrul de maxim 5 mm). Se recomandă de asemenea ca aparatele să fie dotate 
cu o minicentrală de înregistrare a măsurărilor, care să efectueze şi medierea valorilor măsurate pentru un 
punct. Nu este indicată medierea valorilor citite pe întreaga secțiune, pentru a se putea face o prelucrare 
spațială avansată.  
 
Indiferent de procedura utilizată, punctele de măsurare dintr‐o secțiune se poziționează pe două diametre 
perpendiculare, distanța dintre puncte fiind aceeaşi (fig. I3). Distanța d dintre puncte se stabileşte în funcție de 
diametrul D al conductei de aer. Se recomandă astfel următoarele distanțe :  
d = 2,5…3,5 cm pentru D < 300 mm  
d = 5,0…6,0 cm pentru D > 300 mm 
cu mențiunea că un punct de măsurare este amplasat obligatoriu în centrul secțiunii. 
  
Secțiunile  de  conductă  în  care  se  fac  măsurările  de  debite  de  aer,  corespunzătoare  figurilor  I1  şi  I2  sunt 
localizate astfel : 
  1 – pe circuitul de introducere, între ventilator şi prima ramificație ; în urma măsurării efectuate in 
situ se stabileşte debitul de aer real al ventilatorului de introducere; 
  2 – pe circuitul de extragere, după ventilatorul de extragere şi înainte de conducta de recirculare; în 
urma măsurării efectuate in situ se stabileşte debitul de aer real al ventilatorului de evacuare; 
  3 – pe circuitul de aer proaspăt – determină debitul de aer proaspăt; 
  4 – pe circuitul de recirculare; 
  5 – pe circuitul de evacuare a aerului în exterior; 
  6, 8 – pe circuitele de introducere în încăperi; 
  7, 9 ‐ pe circuitele de extragere din încăperi. 
 
 
 
GEE 
 
 
  5  2 8
 
 
  4  6, 6’
CENTRALĂ  GR 
 
TRATARE AER 
  apă/abur
PAP  ÎNCĂPERE CLIMATIZATĂ 
 
 
      PLANUL ZONEI UTILE 
 
  GE 
3  1
 
 
 
  apă 
  caldă   9
CENTRALA 
  de la şi   Fig. I1 – Schema unei instalații de climatizare 
FRIGORIFICĂ  
  spre  numai aer, centralizată 
  cazan  PAP – priză de aer proaspăt  7
  GEE – gură de evacuare în exterior 
  GR – gură de refulare/introducere 
  GE – gură de extracție 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  GEE 
 
  CR 
2 8 
  5 
 
  VC 
6 
 
apă/abur 9 
 
CTA  ÎNCĂPERE 
  PAP 
CLIMATIZATĂ  GA 
 
8
 
 
  1 VC 
3 
 
 
 
  ÎNCĂPERE 
apă caldă   GA 
  CLIMATIZATĂ 
de la şi  
  GRUP 
spre cazan  9
  FRIGORIFIC 

Fig. I2 – Schema unei instalații de climatizare cu 

ventiloconvectoare; ventilarea este mecanică, cu 
tratarea aerului 
VC – ventiloconvector 
CTA – centrală tratare aer 
Anexa J 
Sistem de măsură (2) pentru stabilirea debitelor de aer în  
conductele instalațiilor de ventilare/climatizare  
 
Generalități 
 
Debitul de aer vehiculat prin tubulatura sistemelor de ventilare – climatizare se determină în funcție de 
viteza medie a aerului prin secțiunea transversală şi aria secțiunii transversale. 
Măsurarea vitezei în tubulatură într‐un singur punct induce erori în determinarea vitezei medii, respectiv 
al  debitului  de  aer  vehiculat.  În  acest  sens  se  recomandă  determinarea  vitezei  aerului  în  tubulatura 
sistemelor de ventilație – climatizare în mai multe puncte şi medierea acestor valori. 
Stabilirea numărului de puncte de măsură se determină cu ajutorul metodei Log – Chebzcheff şi depinde 
de geometria secțiunii transversale a tubulaturii. 
 
Determinarea vitezei aerului în tubulatura de secțiune circulară 
 
Utilizând  metoda  mai  sus  amintită  secțiunea  circulară  se  împarte  în  cercuri  concentrice,  generând 
suprafețe  egale.  Numărul  de  puncte  de  măsură  pe  secțiunea  transversală  depinde  de  diametrul 
tubulaturii. 
Pentru  tubulatura  având  diametrul  cuprins  între  150  mm  şi  250  mm  se  recomandă  un  număr  de  6 
puncte situate pe diametru conform figurii J1. 

 
Fig. J1. Distribuția punctelor de măsură pentru tubulatura de secțiune circulară. 
 
Pentru tubulatura cu diametrul cuprins între 250 mm şi 400 mm se recomandă un număr de 8 puncte de 
măsură situate astfel: 
 
Pct. 1    0,021×D 
Pct.2     0,117×D 
Pct.3    0,184×D 
Pct.4    0,345×D 
Pct.5    0,655×D 
Pct.6    0,816×D 
Pct.7    0,883×D 
Pct.8    0,979×D 
Pentru tubulatura cu diametrul mai mare de 400 mm se recomandă un număr de 10 puncte de măsură 
situate astfel: 
Pct. 1    0,019×D 
Pct.2     0,077×D 
Pct.3    0,153×D 
Pct.4    0,217×D 
Pct.5    0,361×D 
Pct.6    0,639×D 
Pct.7    0,783×D 
Pct.8    0,847×D 
Pct.9    0,923×D 
Pct.10    0,981×D 
 
Determinarea vitezei aerului în tubulatura de secțiune rectangulară 
 
Se divide secțiunea rectangulară definindu‐se un număr minim de 25 de puncte de măsură pentru a se 
determina corect viteza medie pe secțiune. Distanța dintre puncte depinde de dimensiunile tubulaturii 
de secțiune rectangulară. Astfel aceste distanțe sunt prezentate în tabelul de mai jos: 
 
Dimensiunea tubulaturii  Număr puncte  Distanța dintre puncte raportată la dimensiunea 
[mm]  măsură  tubulaturii 
L <700  5  0,074; 0,288; 0,500; 0,712; 0,926; 
700≤ L <900  6  0,061; 0,235; 0,437; 0,563; 0,765; 0,939; 
L≥ 900  7  0,053; 0,203; 0,366; 0,500; 0,634; 0,797; 0,947; 
 
Spre exemplu pentru o tubulatură rectangulară având dimensiunile: 
Dimensiunea orizontală cuprinsă între 700 mm şi 900 mm, respectiv dimensiunea verticală mai mică de 
700 mm discretizarea se prezintă în figura J2. 
  
Fig. J2. Distribuția punctelor de măsură a vitezei pentru tubulatura de secțiune rectangulară. 
 
Rapoarte pentru măsurarea vitezei aerului în tubulatura de ventilare – climatizare 
 
Pentru determinarea corectă a vitezei medii de curgere prin tubulatura de ventilație – climatizare, 
respectiv pentru calculul debitului vehiculat trebuie întocmite fişe în care se înregistrează rezultatele 
măsurărilor. 
 
 
Anexa K 
Sistem de măsură a indicelui de performanță a distribuției aerului în încăperi 
ventilate/climatizate, IPDA. 
 
Indicele  IPDA  se  măsoară  indirect,  prin  măsurători  de  temperatură  şi  viteză  a  curenților  de  aer  din 
încăpere.  
În planul zonei ocupate a încăperii, la înălțimea planului util (1,2 m pentru ocupanți în poziție “aşezat”), 
se fac măsurări în minim 10 de puncte, amplasate la distanțe egale, cuprinse între 0,3 m şi 1 m, care să 
acopere uniform spațiul. 
 
Pe baza măsurătorilor efectuate, se stabileşte temperatura efectivă TEC [°C] a curentului de aer care se 
calculează cu relația: 
  TEC = (tx – tm) – 7 (vx – vm)    în care : 
  tx – temperatura aerului în fiecare punct al zonei ocupate, în care se fac măsurări (°C) 
  tm – temperatura medie a aerului in zona de lucru (media valorilor tx), (°C) 
  vx – viteza curentului de aer în aceleaşi puncte în care s‐a măsurat tx, (m/s) 
  vm – viteza medie a curentului de aer în zona de lucru, (media valorilor vx), (m/s) 
 
Se consideră că se realizează un confort termic satisfăcător pentru valori: 
  ‐1.7°C < TEC < 1.1°C     
   
Toate rezultatele măsurărilor efectuate se vor înscrie în fişe al căror conținut va fi precizat în acest ghid, 
în anexe. 
 
Anexa L 
Sistem de măsură a performanțelor ventiloconvectoarelor 
 
Schemele  de  măsurare  corespund  tipurilor  de  ventiloconvectoare  uzuale,  cel  mai  des  utilizate  în 
sistemele de climatizare aer‐apă. 
 
Din punct de vedere constructiv şi al modalităților de montaj , ventiloconvectoarele  (VC) pot fi: 
• verticale carcasate/necarcasate mascate (tip cabinet), montate la pardoseală lângă perete, sau 
la parapet sub fereastră; 
• orizontale carcasate, montate la plafon; 
• orizontale necarcasate, montate deasupra plafonului fals. 
Ventiloconvectoarele pot funcționa cu aer proaspăt şi aer recirculat, sau numai cu aer recirculat. 
    
Parametrii care se determină prin măsurări sunt: 
‐ debitele şi temperaturile pentru circuitul de apă caldă, respectiv apă răcită; 
‐ viteza medie a aerului refulat pentru determinarea debitului; 
‐ temperaturile aerului la intrarea, respectiv ieşirea din ventiloconvector; 
‐  valorile  presiunii  statice  pe  circuitul  de  aer  la  intrarea,  respectiv  ieşirea  din  ventiloconvector  
pentru determinarea disponibilului de presiune pe circuitul exterior de aer; 
  ‐ puterea electrică absorbită de motor, la diferite trepte de turație. 
 
Măsurările vor fi prelucrate pentru obținerea eficienței energetice “ε” a VC: 
 
v=  

 
 
unde:  
D – debitul total de aer vehiculat de ventiloconvector [kg/s]; D=Dp+Drec; 
Dp – debitul de aer proaspăt [kg/s]; 
Drec – debitul de aer recirculat [kg/s]; 
tm – temperatura amestecului de aer [oC]; 
tref – temperatura aerului refulat de ventiloconvector [oC]; 
cp – căldura masică a aerului [cp = 1 kJ/(kg.0C)] ; 
mapa‐ debitul de apă [kg/s]; 
capa‐ căldura masică a apei [cp = 4,186 kJ/(kg.0C)]; 
tr, tt – temperaturile apei la ieşire respectiv intrare în ventiloconvector [oC]. 
Anexa M 
6.3. Utilizarea unui program de calcul tarat în condiții specifice 
clădirii/zonei inspectate (benchmark) 
 
În  scopul  utilizării  unui  program  de  calcul  ce  va  fi  tarat  în  condițiile  specifice  ale  clădirii  şi  instalației 
inspectate, trebuie să se dispună de:    
  ‐ un program de calcul care simulează comportarea termică a clădirii în regim dinamic; 
  ‐ date referitoare la caracteristicile termice ale elementelor de anvelopă; 
  ‐ date măsurate pe o perioadă de timp mai mare decât defazajul clădirii la transferul de căldură 
prin  elementele  masive;  se  recomandă  minim  trei  zile  de  colectare  a  datelor;  aceste  date  trebuie 
prelevate cu un pas de timp egal cu pasul de discretizare temporală al programului de calcul (maxim o 
oră); 
  ‐  date  măsurate  referitoare  la  debitul  de  aer  şi  la  temperatura  de  introducere  a  acestuia, 
măsurate de asemenea la un interval de timp egal cu pasul de discretizare. 
 
Datele măsurate trebuie să cuprindă: 
  ‐ temperatura aerului exterior; 
  ‐ radiația solară directă şi difuză, măsurată pe o suprafață orizontală sau perpendiculară pe rază, 
astfel încât programul să poată procesa aceste valori în funcție de orientările elementelor de anvelopă 
delimitatoare ale clădirii/zonei care se simulează; 
  ‐ date care să permită calculul sarcinilor termice rezultate din degajările interioare de căldură: 
oameni, echipamente electronice şi electrice, inclusiv iluminat, pentru pasul de timp de simulare; 
  ‐ orice alte date care ar permite direct sau indirect efectuarea bilanțului termic al clădirii/zonei, 
în condiții cât mai apropiate de realitate (de exemplu măsurări de concentrație medie de CO2 în aerul 
evacuat care permit evaluarea numărului de persoane care au tranzitat încăperea/zona, în perioada care 
constituie pasul de timp cu care se rulează programul, măsurări de temperatură a aerului extras – dacă 
nu există scurtcircuit între aerul introdus şi extras etc.). 
 
Toate datele măsurate trebuie să fie simultane; la constatarea unui defazaj, normal pentru transferul de 
căldură prin anvelopă, toate datele  influențate de acest defazaj, se vor translata cu acelaşi  interval de 
timp. 

Programul  de  calcul  va  fi  rulat  în  condițiile  climatice  şi  de  exploatare  (sarcini  termice  de  la  sursele 
interioare  de  căldură)  reale  măsurate.  Se  compară  necesarul  de  căldură/frig  (în  funcție  de  sezonul  în 
care se face inspecția) al clădirii, (rezultat din simulări), cu fluxul de căldură/frig, furnizat de instalația de 
climatizare, (măsurat), pentru asigurarea temperaturii interioare de asemenea măsurate, care variază în 
jurul valorii temperaturii de calcul pentru sezonul respectiv. Comparația se realizează la fiecare pas de 
timp, pe durata de desfăşurare a experimentului. Pentru corectarea diferențelor dintre valorile rezultate 
din  simulări  şi  cele  rezultate  din  măsurări,  se  modifică  în  limite  plauzibile,  diferite  mărimi  care  au  fost 
introduse ca date de calcul în program şi care prezintă un grad mai mare de incertitudine (de exemplu 
debite de aer infiltrat, coeficient de conductivitate termică dacă nu se cunosc foarte bine caracteristicile 
materialelor de anvelopă, suprafață exterioară umbrită etc.). Aceste modificări se fac astfel încât să se 
obțină  o  foarte  bună  concordanță  între  fluxurile  de  căldură  calculate  de  program  şi  cele  măsurate, 
furnizate de instalație.  

Modelul  de  clădire  cu  abaterea  pătratică  minimă  reprezintă  un  model  fiabil  al  clădirii  inspectate, 
deoarece modelul informatic a fost „tarat” în condiții reale, în situ. Acest model poate fi pe urmă rulat 
pentru condiții climatice de calcul, obținând astfel sarcina termică de calcul pentru iarnă şi pentru vară, 
care  se  poate  compara  cu  sarcina  termică  de  calcul  din  proiect.  Modelul  poate  fi  după  aceea  utilizat 
pentru simulări în diferite condiții de exploatare, în condiții de modificare a umbririi etc. şi permite astfel 
argumentarea solidă a unor propuneri de eficientizare energetică. Programul „tarat” permite de altfel şi 
calculul  necesarului  şi/sau  al  consumului  de  energie  pe  toată  perioada  de  încălzire/răcire  şi  poate  fi 
utilizat astfel şi pentru obținerea datelor necesare pentru auditare energetică. 

Procedura expusă este relativ laborioasă şi complicată, deoarece sunt necesare atât măsurări de diferiți 
parametri, corecte şi simultane cât şi manipularea modelului de calcul. De aceea această procedură este 
recomandată numai dacă sunt situații deosebite care să justifice efortul depus. 
 
Anexa N 
6.4. Model de chestionar adresat ocupanților clădirii privind confortul termic şi calitatea 
percepută a aerului interior  
 
Nr.  Întrebare  Variante răspuns  Observații 
O Foarte rece  
O Rece  
Sunteți mulțumit de starea de 
O Rece moderat  
confort termic din încăperea 
1  O Confort ideal    
climatizată?  
O Cald moderat  
Detaliați senzația de confort. 
O Cald  
O Foarte cald   
O Radiație rece  
O Curent de aer rece  
Definiți suplimentar o senzație de  O Diferență mare de temperatură cap‐
2   
disconfort local.  picioare  
O Temperatura solului prea  
crescută/ridicată  
O Da       
Sunteți mulțumit de calitatea  În cazul variantei de 
3  O Nu      
aerului percepută?  răspuns 3, detaliați. 
O Parțial  
O Niciuna  
Care este senzația neplăcută 
O Aer stagnant  
4  resimțită în raport cu calitatea   
O Miros neplăcut   
aerului interior? 
O Uscăciune  
Senzația de confort termic 
resimțit este constantă de‐a  O Da       
În cazul variantei de 
5  lungul perioadei de ocupare  O Nu      
răspuns 3, detaliați. 
diurne?  O Parțial  

Temperatura interioară de confort  O Da       
setată variază în funcție de  În cazul variantei de 
6  O Nu      
cerințele altor ocupanți?  răspuns 3, detaliați. 
O Parțial  
Abaterea temperaturii interioare  O Niciuna 
În cazul variantelor 
setate față de cea de proiect are 
7  O Influență redusă  de răspuns 2 si 3, 
influență asupra stării 
detaliați. 
dumneavoastra de confort?  O Influență importantă 
Sunteți informați periodic de către 
O Da       
inginerul de exploatare a  În cazul variantei de 
8  O Nu      
instalației cu privire la modul de  răspuns 3, detaliați. 
O Parțial  
climatizare a spațiului în care vă 
 desfăşurați activitatea? 
 
Ați fost informat cu privire la 
eventuale modificări efectuate la  O Da  
În cazul variantei de 
9  nivelul instalației de climatizare,  O Nu      
răspuns 3, detaliați 
cu impact asupra confortului  O Parțial  
termic? 
O Poziția gurilor de introducere la plafon 
Ce considerați că ar trebui  O Poziționarea mobilierului  
îmbunătățit la instalația de  O Modificarea debitului de aer  
10   
climatizare pentru a atinge un  O Modificarea temperaturii aerului 
nivel de confort termic superior?  introdus  
O Umidificarea aerului  
O Mărirea debitului de aer de ventilare 
Ce considerați că ar trebui  O Posibilitatea ventilării naturale  
îmbunătățit la instalația de  O Schimbarea modului de introducere a 
11   
climatizare pentru a atinge o  aerului  
calitate a aerului superioară?  O Filtrarea suplimentară a aerului 
pentru eliminarea mirosurilor  
 
Anexa P 
6.5. Listă informativă de propuneri pentru creşterea eficienței 
funcționale şi energetice a sistemului 
 
Propunerile de creştere a eficienței trebuie să țină cont de următoarele obiective: 
A) Adaptarea sistemului la utilizarea reală a clădirii; 
B) Reducerea sarcinii frigorifice a spațiilor climatizate; 
C) Mărirea eficienței energetice a întregului sistem prin optimizarea funcționării echipamentelor 
acestuia. 
 
Lista informativă de propuneri de creştere a eficienței este redată în tabelul de mai jos. Ele corespund 
celor trei categorii de obiective enunțate anterior. 
 
Număr 
Descriere propunere  Comentarii 
propunere 
Modificarea  parametrilor  interiori  de 
confort la valori ce corespund cu gradul  Măsură  foarte  utilă  în  cazul  spațiilor  cu 
A1  de  îmbrăcare  a  ocupanților,  nivelul  de  ocupare  discontinuă  sau  de  scurtă  durată 
activitate  fizică  şi  durata  de  sejur  a  (magazine, clădiri de interes public, muzee). 
acestora în spațiile climatizate. 
Optimizarea  (reducerea)  timpului  de  Măsură  ce  trebuie  luată  după  consultarea  cu 
pornire a sistemului de climatizare până  inginerul responsabil de exploatarea instalației 
A2 
la  atingerea  regimului  nominal  de  şi  după  studiul  anexei  N  completate  de 
funcționare.  utilizatori. 
Schimbarea  poziției  gurilor  de  Măsură ce rezultă din studierea chestionarelor 
introducere  a  aerului  la  nivelul  completate de utilizatori (anexa N) şi care este 
A3 
plafonului  fals  pentru  evitarea  senzației  limitată  de  restricțiile  arhitecturale  ale  clădirii 
de curenți reci în zona de ocupare.  în raport cu instalația de climatizare. 
Mărirea  debitului  de  aer  proaspăt 
Măsură ce rezultă din studierea chestionarelor 
introdus  prin  modificarea  turației 
completate  de  utilizatori  (anexa  N),  care 
ventilatorului  sau  schimbarea  acestuia 
A4  conduc la ideea unei calități nesatisăcătoare a 
cu  un  ventilator  având  debit  superior  şi 
aerului interior, cauzată de aportul unui debit 
randament  mai  crescut  în  punctul 
insuficient de aer proaspăt. 
nominal de funcționare. 
‐Ne‐deschiderea  ferestrelor  pe  durata 
Informarea  utilizatorilor  cu  privire  la 
funcționării climatizării; 
exploatarea  eficientă  a  sistemului  de 
‐Evitarea  obturării  gurilor  de  aer  în  caz  de 
climatizare  –  eventual  tipărirea  de 
A5  senzație de curent; 
broşuri  sugestive  cu  privire  la  un 
‐Informarea  imediată  a  inginerului  de 
comportament  realist  al  acestora    în 
exploatare  în  caz  de  disconfort  termic 
utilizarea sistemului. 
prelungit şi calitate a aerului nesatisfăcătoare. 
 Instalarea  de  elemente  de  umbrire 
Măsură  ce  trebuie  luată  numai  de  comun 
B1  suplimentare  la  nivelul  ferestrelor 
acord cu arhitectul clădirii. 
exterioare sau a fațadelor. 
Măsură  ce  trebuie  luată  fie  prin  amplasarea 
Evitarea pătrunderii aerului exterior cald 
unor ferestre ne‐deschizibile la nivelul spațiilor 
B2  pe  durata  funcționării  sistemului  de 
climatizate, fie prin informarea utilizatorilor (a 
climatizare. 
se vedea măsura A5). 
Reducerea  cât  mai  drastică  a  iluminatului 
Utilizarea  eficientă  a  iluminatului  artificial  în  perioade  când  iluminatul  natural 
B3 
artificial.  este suficient (vara sau în intervalele orare cu 
radiație solară maximă, ex: 12‐16). 
Exemplu:  oprirea  calculatoarelor  de  tip  PC  în 
Utilizarea eficientă a echipamentelor de 
B4  pauzele  de  prânz,  pe  durata  absenței 
birou cu degajări mari de energie. 
ocupanților. 
Alegerea  unor  corpuri  de  iluminat  şi  a  Exemplu:  corpuri  de  iluminat  eficiente 
B5  unor  echipamente  de  birou  cu  degajări  energetic,  monitoare  de  tip  LCD,  computere 
reduse de energie.  de tip Laptop. 
Alegerea  unor  măsuri  de  recuperare  a  Montarea  unor  recuperatoare  de  căldură  pe 
C1  căldurii  din  aerul  evacuat  de  câte  ori  traseul  aerului  evacuat  pentru  pre‐răcirea 
este posibil.  aerului introdus. 
Modificarea  algoritmilor  de  reglare  a  Măsură  ce  este  relativ  limitată  de  existența 
parametrilor instalației (temperaturi sau  unor  algoritmi  de  reglare  pre‐definiți  pentru 
debite  de  fluid)  dacă  se  constată  o  componentele  sistemului,  dar  care  pot  fi  re‐
C2 
funcționare  ineficientă  energetic,  în  programați de un utilizator specializat (inginer 
absența  unor  defecțiuni  observate  la  de  instalații  cu  competențe  ridicate  în 
echipamentele din sistem.  automatizare/reglare). 
‐ Grup frigorific; 
Repararea  sau  înlocuirea  totală  a  unor  ‐ Pompe de circulație; 
componente  din  sistem  dovedite  ca  ‐ Ventilatoare; 
C3  având  o  funcționare  incorectă  în  raport  ‐ Baterii de încălzire/răcire; 
cu  specificația  lor  tehnică,  în  urma  ‐ Filtre de praf; 
raportului de inspecție.  ‐ Servomoatoare; 
‐ Regulatoare. 
Achiziționarea  unor  module  de  tip  BMS 
Dacă  este  cazul  şi  instalația  nu  este  deja 
C4  pentru  părți  din  sistem  cu  consum 
echipată cu un sistem de tip BMS. 
ridicat de energie. 
Introducerea  unor  sisteme  mai  ‐ Pompe de căldură; 
C5  performante  energetic  ce  utilizează  ‐ Desiccant cooling; 
surse de energie regenerabile.  ‐ Răcire evaporativă.