‘Apina Porescu —Copilul! Nenea care se ocupa de cai ma ridica de jos ca siinu ma cealce caii cu eopitele. — Nu stiu ce-o fi patit sdrdcia asta de iapii... marmaie el. Are toane. ‘Nu m-am lovit prea tare, dar incep s& plang gi plang tot drumul spre casi, nu mai vreau sa vad cai in viaja mea, Abia seara ma oprese din pléns, insa tot imbufnaté stau gi ma gindesc intruna la cum a vrut si-mi facd iapa de petrecanie. Nici macar cu Rex nu mai vreau sa ma joc. $i nici prajiturd cu vigine nu vreau s4 mandne, mai ales cA mi doare falea gi ma sdeaie un dinte, probabil ce de la cééiturd. Pana cand ma ia Natasa deoparte, se indoaie ca s& coboare de Ia indilfimea ei de stalp de telegraf pana la mine gi ma pune sa deschid gura ca la dentist. — Uite, ise gelatin un sdinte! zive ea. — Repede, o atii! zice mama, iar tanti lustina aduce un capt de afi pe care mi-1 petrece in jurul dintelui. “Haber n-am ce mi se pregiteste pnd cand mama trage bruse de a{d gi riméne cu dintele atarnat de ea. vrinaul din{igor! zice mama cu duiogie si in- Inniele dla de parea ar fi fost din aur. se casi ca si-i poarte snoroc! zice in faja casei ca sa é pipai cu imba spafiul goi, mi cad o sa-mi creased aliul la loe. Dupa ce treaba e Lore la masa de sub nue g1-31 umplu pili inte-un ceas bun gi o fin ji aminieyte s8 svoatd aparatul foto Smena gi si-mi facé o poz. — Trebuie sii ai o poza gtirbal! imi zice el. Tar eu chiar zémbesc la poz pentru ed mi-a mai trecut sperietura cu calul, apoi ma reped in prajitura cu vigine. 160 Jocurile din spatele blocului in fiecare vacant de vara, atunci cand ajung la Cluj, ‘mai intAi mii agez la masa, pentru c& drumul a fost lung, gi ménéne: supa cu téiefei, pulpa de pui cu piure gi prajitura cu mere cu care ma asteapta mama mare. Manéne repede, ‘pe balcon ca si vd effi copii sunt pe-afard, in spar are sunt acciagi de anul trecut? Sau au mai 18 vor recunoaste dupa un an intreg in plocului e altfel, mai frumos ~ exista un parculet cu o hint& care de multe ori e strieata sau care se da peste cap, din cAnd in end vine un om s-0 repare, la un moment dat patru copii. in parculef, sunt mai multe bare ‘marimi pe care le folosim la mata pe coco sau la: noastrd de gimnasticd. Sunt copaci, un gard viu gi binei unde ziua se aduna babele ca mama mare ca sa tricoteze 161Abina Popescu impreuna, iar seara vin copii mai mari ca si fumeze, iar eu n-am voie sa mai duc la ei, desi fi eunose pe toi. Exist iar gi ini Ja fara care se intind pana spatele blocului, nu stiu unde or fi plecat cu totii, mama mare. — S-or fi mutat? intreb eu cu spaima, Cea mai mare fried a mea din vacanta de la Cluj este ‘c& nu voi avea cu cine sé ma joe. Fetele de la Petru Groza, adica verigoarele mele, or si vind abia peste doua sipta. mini, ce-o sd ma fac eu pnd atunci? De pe baleonul de la etajul patru, se vede spatele blo- cului ca-n palma. Aici sunt ghivecele cu mugcate, toate inflorite pentru ci mama mare vorbeste cu ele atunci cand le uda. La amiazé, cénd e cald, eu gi verigoarele mele ne punem cortul din pituri pe baleon ca sa ne juedm cu papusile. in departare, se vede albiistrui dealul Feleacului. Ins acum mA uit in jos, spre parculet. Parca ar fi niste copii pe alee... uite, dla inalt care izbeste in minge parc eTancu din blocul de vizavi, dar ce mult a crescut! Uite-o si pe Simona, cum sta pe iarba gi se joacd de-a doctorul cu niste fetite mici. E gi Cristina aia grasa, atarna cu capul in jos de-o bara, se antreneaza probabil pentru Olimpiada noastra. Dar pe hinta cine-o fi? Gata, e Erica, unguroaica care nu stie o boaba romaneste, dar eu ma pot juca cu ea prin semne, Mama mare habar n-are sau n-a mai iegit de mult ca sa tricoteze pe banca cu babele ei, sunt acolo 162 Vine vacanja cu trenul din Franfa aproape tofi copiii pe care fi gtiam, n-au plecat nicdieri. Mau asteptat un an intreg in spatele blocului ca s& vin de la Bucuresti gi si ne juesim fmpreundl! — Iancu! Simona! Erica! strig eu fericita de la etajul patru de résuna tot eartierul Gheorgheni Toi copiii ridic& capetele in sus ea si mi vada, — Sorvus! strigi Simona. — Ce faci? intreaba Cristina, in timp ce se chinuie s& faci spagatul pe bard. Nu vii afara? — Stai sa intreb! strig eu. Abia ce-am ajuns la Cluj si mama mare nu cred cé 0 si-mi dea voie, dar cine gtie? — Daca vii, ada g-o minge! striga gi Iancu, A lui se vede de la o posta ca-i cam dezumflata. —N-am minge, tip eu cu regret. — Ai elastic? ma intreabiio fetit& mica pe care n-o cunose. Elastic s-ar putea sé am. O si o rog pe mama mare, trebuie si aibi nigte elastice, c& doar de-aia e croitoreasé in timp ce noi tot strigam, au iesit vecinii pe la gea- ‘muri gi pe balcoane ca si vadii ce se intampla, cine tulbura linistea blocului. A iesit si dommul Istrate pe balconul de vizavi, tot la etajul patru, e in halat gi in papuci, probabil c& lam trezit din somn. Dar nu pare supirat pe mine pentru cd imi zimbeste. —Servus, Adina. — Saru-mana, zic eu, un pie vinovata pentru cé facu- sem galaigie. La Cluj e politicos sa saluti pe toatii lumea cu sirut-ména, chiar gi pe barbafi. La Bucuresti, niciodata nu le zie bar- bafilor sérut-mana, s-ar uita ciudat la mine. — Ce mai faci? ma intreabé el gi se apleaca peste baloon ca si ne auzim mai bine. Ai venit de la capital? —Da, acum am venit, zie eu. Cu trenul rapid, adaug cu mandrie. Am facut sapte ore gi jumatate, 163Avia Popzscu — $i nu te-ai plictisit atdtea ore tn tren? — Ba da, recunose eu. Dar m-am uitat la muni cand au fost munti, dupa care am citit si am mancat o piersi — O singura data am fost la Bucuresti, incepe dom- nul Istrate aceeasi poveste pe care mi-o an cand ne-ntalnim. La o nepoata. Am locuit in cartierul Militari. Doamne feri, eu unul n-ag putea si stau acolo... atata aglomeratie si atata mizerie! intlnese la Cluj ma intreabii despre viata mea din Bucuresti, i metrou sau despre cum aratd Casa Sednteii, apoi ma in- treaba daca i-am cunoscut pe actorii pe care ei fi vid in noaptea de Anul Nou, la televizor, Daca fi gtiu pe Dem Radulescu, pe Stela Popescu si pe Arginel care locuiesc tot Ja Bucuresti. Desigur e& nu-i cunose personal pe toti acesti actori, gi eu fi vad tot o data pe an, la televizor, aga suite pe recamierul din camera mica, pentru cA niciuna nu vrea si doarma pe canapeaua din camera mare, unde mama mare gi tata mare sfordie toaté noaptea. Mama ‘mare sfordie subirel ca o trompeti, tata mare sfordie mai ‘gros ca un trombon. La ora unsprezece fix, tata mare ne 164 Vine vacanta eu trenul din Franfa spune si stingem veioza ca si facem economie la curent, iar eu ma necajesc pentru ca ag vrea sd mai citesc. La Cluj, mereu imi aduc cdteva carti noi, necitite, dar le ter- ei nu mai am ce citi, reiau cdrfile tea de aici, adic& Marile speranfe gi Oliver ‘Twist de Charles Dickens, citese chiar gi Pe drumuri de munte de Calistrat Hogag, care e foarte plicticoasi, pentru ca are numai deserieri de peisaje. in cel mai rau az, citese cari de bucate, care nu sunt tocmai rele, pen- tru cA citind imi pot imagina toate mancarurile gi praji- turile de acolo. — Tat mare, te rog! Mai lasd-ma numai cinci minute! Nu pot citi pe intuneric. — Lasi cd mai citegti si maine-dimineaté, zice el gi stinge veioza, Diminotile de la Cluj sunt preferatele mele, desi cucul de Ja ceasul din hol tare ma enerveaza, pentru c& ma trezeste devreme. Canta din ordi fn ora, ba mai iese din cdsufa lui gi Ja fiecare jumatate de ord ca si facd o data ,Cu-cu“! Cucul canta de unul singur ca prostul dacd nu uita tata mare si] intoarcd seara, insa el nu uitd niciodata. in afara de cuc, se ‘mai ande din camera mare si magina de cusut, inca de pe la ora gase face pedala tronca-tronea, Se aud gi vocile babelor care vin in vizitd la mama mare sau cele ale femeilor care fi adue cAte o rochie la cusut. Aga cai, oricat as vrea, tot nu pot dormi prea mult, chiar daca e vacanfa, Soarele cald al albe, apretate de mama mare, flutura ugor. ‘Mama mare bagi capul pe usii in camera noastra. — Ce vrei sa méncafi in dimineata asta? — Grig cu lapte! zic verigoarele mele. — Gris cu lapte! zic gi eu, pentru c& ma iau dupa ele.Apna Popescu Vine vacanfa cw trenul din Franfa Uriise grigul cu lapte, e scarbos, Ia Bucuresti nu ma- néne niciodata grig cu lapte, dar parca la Cluj, in vacant, dacd fi pui mult cacao gi dulceata cu vigine, are alt gust. prin geamul de la bucatarie, uneori ne da gi mere sau felii de lubenia. De asta o suportam pe Alinufa in grupul nos- tru, Ba gi bunicd-sa mereu se cearta gi amandoud au niste voci rigusite gi batréne de pared ar fi de aceeasi vast, — Alinufaaa, hai sus! se aude vocea eroncénit a doam- nei Hossu din bucitaria de la parter. —Nu vin! croncdine gi Alinuta. — Dice? Mama mare a cusut nigte bucafi de elastice care i-au réimas de pe la nigte fuste, am acum un elastic pentru joc in toata regula, tot intind de el prin cas ca si vid dacé e rezistent gi nu se rupe. fl pun intre dowd scaune din camera mare, pe picioarele din fat, ca si-l probez. Pare destul de zdraviin gi incep: — Un’, doi, trei, un’, doi, trei, patru... acum, moara! Figurile le stiu, trebuie doar sé am grija cum sar, sf nu cale aiurea, pentru c& atunci e greg. — Adino, nu mai tropai prin casa! Te aude doamna de jos! zice mama mare care are dou bolduri in gurd gi mésoara un material cu centimetrul. Doamna de jos ¢ o femeie in varsta si e bolnavai cu ner- vii, doctorul i-a recomandat s& se fereased de zgomote, de orice bocanit, de orice glas de copil. Trebuie si fie foarte tristi doamna de jos daca trAieste aga, intr-o linigte de- plina! — De ce nu mergi cu elasticul afara? Pai ma due. inst afard nu sunt decat niste fetite mi care vor sé sara elasticul cu Alinufa gi cu Erica, care nu stie roménoste. Pentru cé eu vin cu elasticul, eu incep. Un’, doi, trei. Un’, doi — Ba n-am gregit! Sandaua a fost de vind gi nu se pune, {ip gi ou gi ma inrogese la fafa de nervi, chiar mu-i cinstit, Erica nu poate si spuna nimic pentru cd nu intelege ce zicem, doar se holbeaza la noi. Alinuja incepe sa baie, bunicd-sa iese panicata la geam. i pat, Alinujaa!? Hai sus! cronedine Alinuta plingand, mai mied, ne zice doamna elasticul, suntem doar la faza de glezne. Alinufa sare, horedie si suspina, da greg din prima, Vine si randul Ericai, pe muteste sare cao cdprioara, are adidasi din Ungaria, din dia cu botul intors, normal cu dia mu agata clasticul, il prinde ugor cu varful panto- filor gi o tine tot aga — un, doi, trei, patru ¢i moara, apoi, mai sus, la genunchi, la pulpe -, tot sare Erica cu talent pana cand Alinuta se plictiseste aii (ind elasticul gi se lasa pe vine. Are o rochifa scurta, i se vad chilofii, radem de ea crenvursti care au stat prea mult in apa gi s-au zbar- foarte bund. Merov da apa atunci cAnd ne cerem. Ne da nigte c&ni mari pline cu apa rece 166 167Apna Popescu siiar se apucd si bézaie, Dar m-am plictisit deja de elastic. Apar gi verigoarele mele de la complexul Hermes, au cate ovafa in mana. Cu fistic. —Vreau gi eu! zic, Tau o guré din vafa. — Ce jucdm? —Ratele gi vanatorii? ‘Da, dar n-avem minge. ins& tocmai apare Iancu pe alee ‘cu mingea, iar acum chiar ne strangem vreo doutzeci de copii, cu tot cu cei care mai eran prin pare, pe hinte, mai vin doi side la batatorul de covoare. Suntem echipa completa. ditorii se joacd pe alee, delimitém terenul. intre verisoarele mele sunt vanatorii, noi, ne bulucim in spatiul dintre ei, suntem rafele, zburdam, facem joe de glezne ca si fi inducem in eroare, Iancu aruncd cu mingea in grimada, Alinuta e bugit din prima. Zbiard de se aude pana in Manastur. — Hai sus! Alinutaaa! se aude imediat croncanitul doamnei Hossu. —Nnu vin! sughita Alinuta. {nsa tanti Hossu tsi face aparitia pe alee, o ia de-o aripa tra tot uiténdu-se Ie pi- cle ErieSi, care e in gort, 168 Vine vacanja eu trenul din Franja Vari-mea se da loviti-n aripa, fetele de la Petru Groza mu mai au chef si joace, vin léngéi mine pe iarbi, li s-a ficut foame gi mai e mult pani la pranz. — Mama mare! strigi Sanda spre balconul nostru de Ja etajul patru. Capul cu batic al lui mama mare igi face aparifia Ia geam, —Ne e foame! ‘Dupi zece minute, mama mare ne aduce o farfurie cu niste paine cu margarind gi cu salam. Fetele iau cate 0 felie, ia si Iancu una, iau gi eu, ce era si fac? Mestecdm painea, e din aia indesat, cu coajai groasi, cum nu mai la Cluj poti gasi, aver mainile unsuroase de la margarina, dar le stergem de iarba din paircule}. — Nu va stricaji foamea, c& am facut lugcos! mai zice mama mare, ‘intre timp apare gi Simona cea blond gi cu parul scurt ise da pe hinta, nu ne baga in seama. B mai mare decat noi, in plus toata lumea gtie c& nu e sndtoasé la cap, nu e bine sa te pui cu ea. Eu m-am limurit definitiv acum doi ani cénd m-a prins de una singuré afara si mi-a zis si ne jucdim de-a doctorul. Am fost de acord pana cand a scos de prin buzunare tot felul de ace gi de seringi - maicd-sa e fim care se dA mai tare pe hint pana s- sar scéntei! propune Simona. fetele nu prea vrem sé ne bagam, ins Iancu gi baiat mai mare de pe aleea Padig care apéruse de puting vreme la noi !a bloc, par incéintai de joc. Simona 169AbiNa Povesow opreste hinta si ne priveste de pisica. — Dar nu aici! Hai dincol, - ! la bareute! m & rege ice mars he doa ekg atru. Tancu conduee o echip, Simona a doua. Pentru ciudat cu ochii ei mari gi verzi a . nu vreau sa stau deoparte, ajung in echipa Simonei.Ne inghesuim in barcufe care cum putem, in picioare in mijlocul bareilor, ei atc ina si i trai, ge dea tare ca sos cioeneanea en ee echipe stan taeaea . Tine(i-va bine! spune Simona pe un ton amenintitor ssi mie incepe s& mi se facd frica, Hint i Maivenieren par cam ruginite si scArtaie. Dar Iancu inere leja si o legene pe a sa, iar Erica il priveste eu le, ca pe un capit adiirai elitan de nav care porneste pe , eu ma in de o bard cu am- » Inchid ochii, Barcile se leagin’ mai intai sor ap din ce in ce mai tare, se inal{a gi coboara, vant tin par gi ibe fafa. Atunei cand indréiznesc sa deschid . pe Simona cu privirea ei sillbati ai ‘ndeftate pe hinta ca s& se dea gi imal a cunainie ang! Se cioenese barele! Zh , ! Zhang! i neces a Sie luce in jos, spatele blocului, cu tot cu gradini, cu pineal n ci de 5-6 gase ani i few ae tabard si danseaza in jurul lor ca indi Simo ti St vedem daca. ne putem da peste cap! o aud na strigéind. proane — Opreste-te, vreau sii ma dau jos! tip si uae Or wu si ma dau jos! tip gi eu, dar nu ma Vine vacanja cu trenul din Franta jnsa de Ja balcon ne striga de cfteva ori mama mare ca s& ne cheme la mas@, iar Simona ¢ nevoitd s& opreascé jocul se intrerupe. Am scdipat cu bine gi din ‘aceasta incercare. Ne despartim de copii, dar le promitem cane intoareem intr-o ord, La masa de pranz avem lugco3— ‘un fel de ciorbé de sarmale care mie nu-mi place. Cand mama mare nu e atenta, vars porjia mea inapoi in oala pal constiincios farfuria, Gata! Pot — Hai sa juedim fata! propune Iancu, ‘Suntem doar ase copii, ceilalfi au plecat acasi ca sa manance de pranz. —Nu putem si jucim fata, zic eu. E ora de linigte! ‘Tata mare abia daci ne-a lsat sa mai iegim afaré, ou ia 88 nu facem galigie. La Cluj, ora de liniste e in i, exist un anun} in scara blocului, chiar lang’ cutie postale: ,V rugim respectafi ora de liniste, intre 14 gi 17, Administrafia.“ $i, pentru cd tata mare e admi- nistratorul, dacd noi, nepoatele lui, nu respectm ce serie in anunf, chiar am incurcat-o, pentru c& tofi vecinii vor da vina pe tata mare, care ar trebui sé fie exemplu pozitiv in bloc. La Bucuresti, nu exist or de linigte, nicl micar noaptea, pe strada tree mereu masini, iar oamenii bocd- nose in pereti cand an ei chef. Hai cd n-o sA facem galagie! spune din nou lancu. 0 84 scuipdm pe muteste... uite, ma pun eu primul. Erica joacd orice, eu si verigoarele mele suntem de acord, 0 si ne ascundem aproape, n-o si mergem pana dincolo de complex, ca atunci cdnd joaca cate treizeci de copii. Uneori, céd jucam fafa, mergem ca sf ne ascundem atat de departe, tam c jucdm fata gi tncepem alte Jocuri cu alfi cop! le pe la alte blocuri. Mergem VWApina Porescu Gincolo de complexul Diana, ne pierdem pe strédufele eu case si cu curfi pline de verdeata, culegem margarete, trandafiri si flori din acelea cu petale mari, violete din gardul viu sau de prin grédinile oamenilor, ajungem pana aproape de padurea Becas. Ne prinde seara pe enclauri, in tot eartierul miroase a vinete coapte pe aragaz, iar dealul Feleacului e mai albastru ca niciodata Tancu se pune la batatorul de covoare, isi ascunde fata cu mAinile, dar eu cred ca trage cu ochiul pe undeva prin- tre degete, aga face de obicei, trigeaz, nu poti avea incre- dere in el. Incepe s4 numere pani la o suta - Erica alearga spre punetul ti ic, Horia se tot uit la copacii din jur gi Arigte in care si se cafiire, verigoarele spre strada care desparte blocul nostru de com- mA gandese cu invidie c& Je-au mai rémas nigte bani tre ele, Oare unde si ma ascund? — Optzegapte, optzegnoud, noudzeci... nousigunu, no- rreugesc si intru fn seara noastra de bloc, pe intrarea din spate, cand aud: — Suta! Cine nu-i gata il iau eu lopata! 1 urmarese pe Ianeu prin gemuletul de la ug& ~ cum se intoarce, se uita in jur, nu gtie in ce parte si o ia, dar ne miroase el care pe unde suntem. Iancu e foarte bun la fafa, are fler sila 0 adied fuge mai repede ca tofi baiiefii din cartier. Nu, nu e deloc o ascunzitoare bunii aici, in seara de bloc, mai ales c& Iancu se uit’ acum spre mine, desi nu poate si ma vada, sunt prea departe, i-ar trebui ochi de vultur. Ma las in jos, apoi ma indepirtez tiptil de uga de la intrare, intru de-a binelea in scara, e racoare gi e ora 172 pecare ne-o da tata mare in fiecare luna gic iste bomboane din alea cu crema care se vind Vine vacanfa eu trenul din Franga de linigte. Iancu, cu mainile in buzunare, vine direct spre scara noastri, v-am zis eu ci are fler. intre timp, Horia navaleste din copac care era chiar lang bitatorul de co- voare si merge si scuipe. Mereu face schema asta. — Pfu, pfu, pfu, Tancu... te-am scuipat! insa Iancu nici nu se intoarce, vine hotarat spre scara, aga cf mu mai am ce face $i trebuie si ma ascund mai sus, {n blocul nostra. $i, ca s& nu mai pierd timpul, iau liftul si apas la intémplare pe etajul gase. Liftul 0 ia di bate inima tare, numar etajele umul céte um gandese cd lancu a rémas jos de tot, in casa sedi, gi asta ‘mi da cura), Am ajuns la gase, ies din lift ugurat, ma uit la usile inchise de pe palier, oare unde sii mai ascund? Toti fl Dintr-un apartament vine jui mama mare si ne facd gi noua mai pe seara. Pana la urma, ma bag in ghena, intre etajele gase gi gapte. Pute de-fi muta nasul, dar n-o treaca prin cap lui Iancu sf ma caute tocmai aici. Ma uit jos, la parculetul din spatele blocului, prin geamul mur- dar al ghenei. Intre timp, a venit si Erica gi |-a scuipat pe Tancu, au venit si fetele de la complex, ronfaie caramele gi {i scuipa una céte una. Am mai ramas doar eu ~ dar urma seapa turma, doar se stie! O s raman in ghena pana la noapte dac& aga trebuie, ins& iaté cd usa ghenei se des- chide gi apare Tancu! Cand ma vede cum stau chircita acolo, pandind prin gemulet, o ia la goana pe scari. Ce proasta am fost! Liftul, Tiftul m-a dat de gol, putea sa vada oricine c& beculetul armas aprins la etajul gase. N-am ce s& fac, o iau la fuga dupa lancu, sar cite doua trepte, eéte trei ag putea si-l intree, O trupa intreaga de lef {in galop etajele din blocul nostru. Blocul se zguduie din 173ADIN Poprseu ora de liniste, — Cade blocul?! ~Ecutremur? i! Fu si lancu cobordm treptele in fuga, cu pag de uriagi, ‘osii Ia fafa ca pieile-rosi, fagnim din seara de bloc spre pitatorul de covoare, dar laneu e mai rapid deest mine, j face un sprint. mare agita un soi de baston pi vonim acasd, Jocul so termin§, eopiii ple Acasf, tata mare ma fugdreste cu bastonul in j sei din sufragerie. De fapt, e un toiag de montania dar nu poate sé ma prind’, am itrecerea cu Tancu. iui se sféirgese, ery acasd ca sé ma- felii mari de paine, sau pe balcon, il pot vedea pe cul de vizavi cum ménénca alituri de ai fice daci nu i s-au dezumiflat rofile de la bicicleta, dar nu se uit& la mine. O pot vedea si pe Erica pe alee, de mana cu bunica ei oarba pe care o ajuta si facd cativa pagi, ¢ plimbarea lor de seard. Iar Erica tot sporovaieste cova pe ‘ungureste, nu stiam e& poate vorbi atat de mult, cu noi 174 i. 1es oamenii din apartamente, trezifidin somn, in x: Uneori iese gi el pe balcon ca si veri- Vine vacanfa cu trenul din Franta © ca muta. Uneori o vad si pe Simona cum iese din scaré ca si tragé pe gest o figaré. O aud pe doamna Hossu do la parter care tipd croncanind — , Alinuta, bea-ti laptele!*, O aud gi pe Alinuja care plinge cu sughituri: ,Nu vreau, nol. Apoi, in spatele blocului se lasa linistea pentru ca tofi merg ca sa se uite la filmul bulgarese care tocmai a inceput la televizor. Jocurile din spatele blocului bine. Daca se joaedi indivi- activ fetife, pentru ed baiefii nu prea joact acest joc, nu stiu de ce...) fin elasticul {ntins, adicd stau faa in fafa, la distant, cu elasti- cul petrecut la nivelul gleznei (apoi la genunchi, la ulpe, la mijloc gi e din ce in ce mai grew). Al trei- lea copil ,sare elasticul®, adicd exccuta niste figuri complicate, incercand si nu calee elasticul gresit sau si nu se impiedice. Figurile trebuie invatate si au denumiri ~ roméneasca, ungureasca, ameri- cana ete. Dupa ce se fac toate figurile, se iau de la capat gi se sare ,moara", adica toate figurile una 15AbINa Porescu dupa alta. Daca gregesti, iei locul unuia dintre co- iii plictisiti care fin elasticul Rajele si vanitorii e un joc cu mingea care se joacd in mai multi copii, doi sunt. ceilalfi sunt rafele. Intre cei doi vanatori exista o distant de mai multi metri, iar in acel spatiu dintre ei se bulucesc rafele. Vanatorii isi arunca unul altul mingea, de fapt izbesc cu.ea copiii din centru care trebuie sii se fereasca. Daca te-a lovit 'mingea, trebuie si iegi din joe. Ultimele doua rate Jovite devin vanatori gi jocul incepe din nou. Jocul si se izbeased barele* nu ¢ un joc com- plicat. Trebuie s& te dai atat de tare intr-un lea- in, incat barele leagdnului si se loveascd intre ele. Uneori scot seantei, Ai sanse mari sd strici leagamul. a re ind vede pe veeunul, {in care ,s-a pus" gi si il scuipe, adicdi sd-i strige numele cu voce tare (gi chiar si scuipe de-adeva- ratelea, chiar dacd mu e frumos!). El e@stigé jocul atunei eéind ii scuipa pe to cA ,urma seapa turmal", aga e& va trebui s& se puna din nou. 176 ‘Tata mare e un om ,militaros“, aga spune mama, pen- tru cd a lucrat in Armata. insa acum e pensionar gi nu mai lucreaza nicdieri, sta acasa si se bucura de pensie. Atunci cénd postagul ii aduce acasii pensia, o data pe lund, ne da si noua, nepoatele lui venite in vacant, ,,pensia“ nostra, adi doutizeci gi cinci de lei. Fiecare face ce ~eu, de pildd, daci nu-mi cumpiir doud , imi cumpar un material de la magazinul din care mama mare imi face o rochiai. Dacd imi mai raman bani, imi cumpér gi dulciuri. De la tata mare am invajat cat de bine e sa ai pensie, Mama mare nu are pensie pentru c& nu a fost niciodata salari- at. Asa ci e nevoita ca la varsta ei, la batranete, si coasi mereu haine pentru femei straine ca si céstige bani. Tar tata mare, care igi primeste pensia in fiecare lund, fi spune lui mama mare: —Vezi c& eu te tin... eu am pensie, tu n-ai! lar mama mare se necaijeste, uneori chiar plinge. v7