Dupa stabilirea timpului observarii trebuie determinat si locul acesteia. De regula, locul observarii trebuie ca sa fie in acelasi loc cu cel al unitatilor de observare gi al producerii fenomenelor investigate. De asemenea, in cadrul analizelor ample, la nivel national, el trebuie ca s& aiba in vedere o distributie uniforma a subiectilor supu: chestionarelor. O analiza a dotarii populatiei cu smartphone-uri efectuata in centrul capitalei, chiar daca ea se va incadra in limitele de volum, nu va ofcri niciodata informatii relevante la nivel national. De asemenea, 0 analiza a nivelului de pasiune pentru obiectul “Statistica” nu va da raspunsuri concludente daca ea se va desfasura in afara celor ce citesc acum aceasta lucrare... Dupa stabilirea tuturor acestor condifii se trece la intocmirea formularelor statistice si a instructiunilor de completare a acestora. De regula, formularele statistice sunt fie de tip tis (i care exista mai multe intrebdri adresate unei singure unitdfi de observare — cum este, de exemplu, cazul recensdmintelor), fie de tip lista atunci cand acestea se adreseaza unor colectivitati numeroase si contin un numar mai redus de intrebari. Un alt aspect al observarii statistice este acela al determinarii metodei concrete de observare. Astfel, dupa gradul de cuprindere* exista observarea totala (recensdminte sau rapoarte statistice) ce presupune analiza tuturor elementelor colectivitatii si observarea parfiala care colecteazi date numai dintr-o parte reprezentativa (in mod necesar) a acesteia. Dintr-un alt punct de vedere, observarea poate fi statistied atunci cand ea se referd la un moment fixat de timp si dinamicd atunci cand are ca obiect 0 perioada determinata de timp. Relativ la periodicitatea observarii aceasta poate fi curenta (in situafia in care permanent se colecteazd informatii), periodicd (atunci cand informatia este preluaté la intervale bine specificate de timp) $i unica (atunci cand sondajul se efectueaza in situagii speciale, raspunzand unor nevoi de moment). Ca si metode de observare statistica putem enunta, mai intai, ancheta statisticad ce mu satisface, de obicei, normele de “Biji E.M., Lilea E., Rosca E., Vatui M., Statistica pentru economisti, Editura Economica, Bucuresti, 2010reprezentativitate. In general, aceasti metodi de observare se organizeazi pentru a obtine raspunsuri punctuale cum ar fi: opinia unor consumatori privind o anumité firma (produse, ambient, modalitate de servire etc.), chestionarea opiniei publice relativ la 0 anumita manifestare etc. O alta metoda importanta este cea a recensdmantului. Acesta are caracterul unei observari periodice avaind drept scop determinarea mutatiilor populatici rclatiy la o serie de indicatori. Rapoartele statistice se prezinta ca informatii culese de la agenti economici, avand o periodicitate de culegere stabilita prin lege si sunt destinate fie informarii guvernamentale (pentru adaptarea politicilor macroeconomice la realitatea zilnica), fie informarii populatiei. Sondajul statistic are caracter de observare partiala si se refera la analize generale in care nu este rentabild consultarea tutror membrilor colectivitatii, rezultatele avand incluse 0 marja de eroare acceptata (de reguld 3-5%). 2. Teoria erorilor in cadrul observarii statistice in cadrul observirii gi al prelucrarii statistice igi fac prezenta o serie de erori. inainte de a prezenta tipurile de erori specifice observarii statistice, vom trece in revist& cdteva notiuni generale’. Fie deci x valoarea realaé a unei marimi si aproximativa (obfinuta prin masurare). Definitie Se numeste eroare absoluta diferenta dintre valoarea reala si cea aproximativa: X - valoarea e=X-X Definitie Se numeste eroare relativa raportl dintre eroarea absoluta si valoarea reala: 5 Dorn W.S., McCracken D.D., Metode numerice cu programe in Fortran IV, Ed. tehnica, Bucuresti, 1976 112Cum insa valoarea reali a unei marimi nu este cunoscuta (altfel nu ar avea prea mare sens ca sé vorbim despre erori, exceptand situafia in care se vorbeste despre determinarea preciziei de masurare @ unui instrument) vom prefera urmatoarea: Definitie Se numeste eroare relativd raportul dintre eroarea absolut si valoarea aproximativa: x Uneori, se mai foloseste si eroarea procentualé, care nu este ins altceva decat eroarea relativa exprimata in procente, adic’: €, % =100e, Exemplu S& considerim o camera cu lungimea x=5,15 m. Daci 0 vom masura cu ajutorul unei bare de lemn, negradata, de lungime 1 m, vom obfine lungimea aproximativa x=5 m. Prin urmare: e,=5,15-5=0,15 0,15 m, iar €,= =0,03. Eroarea procentuala este €, %=3. Observatie Daca eroarea absoluté are aceeasi unitate de masura ca si fenomenul studiat, cea relativa este adimensionala. in aplicatiile practice, se stabileste apriori un nivel maxim pozitiv admis al erorii absolute (sau al erorii relative). Astfel, dacd €max este nivelul maxim acceptat pentru eroarea absoluta va trebui ca Sau altfel: XC yg, SXSK FE, in cazul erorii relative, dacd €,,.. este maximul acesteia, avel a | Se,,,,- in final: x (I-€,,, Sx S(1+€,,. )® Relativ la propagarea erorilor la operatiile aritmetice, avem pentru doua valori x si y ale caror aproximatii sunt X si y: 113Propagarea erorilor la adunarea numerelor xty=X+te, +y+e, =(x+y)te, +e, de unde: e&,, =xty—(x+y)=e, te, In situatia in care pragul admis este em, | avem: fevol=fec #e,[Slecl#ley]Semx +&na = 2¢ max: Ca urmare a acestui lucru, pentru obtinerea unui rezultat in limitele erorii maxime admise, cei doi termeni ai adunirii trebuie ca si aibi o eroare maxima mai micd sau egal cu jumatate din cea a rezultatului In cazul erorii relative, x+y x+y x+y Propagarea erorilor la sciderea numerelor xX-y=X+te,-y-e,=(x-y)+ de unde: e., =x-y-(X-y)=e, jin situatia in care pragul admis este Cmax | avem: levsl=ler es] Sled +e] Sena +n =2enaes Ca urmare a acestui lucru, pentru obfinerea unui rezultat in limitele erorii maxime admise, cei doi termeni ai scdderii trebuie ca s& aiba (ca si in cazul adundi eroare maxima mai mica sau egald cu jumatate din cea a rezultatului. in cazul erorii relative, avem: ee, Xe, — YE, X-Y X-y 0 X-yox-y Propagarea erorilor la inmultirea numerelor xy=(x+e,)(yte,)=xy+Ke, +¥e, te,¢, Dac’ vom neglija produsul erorilor ex gi ey (# situafia In care sunt mult mai mici decdt valorile aproximative ale lui x, respectiv y) obfinem: & ey = xy — ky = Xe, + ye, jn situatia in care pragul admis este em, | avem: lesl= lle, |+I3lled SP lens +L = 114 lke, + ¥e,|<]xe, | +Iye,(el+1 Dene: in cazul erorii relative, avem: e, Xe, tye, Xy€, +x €, =e SS te +8, xy xy xy Propagarea erorilor la impartirea numerelor x_X+e, Xte, y _x+e, 1 y yte, Y yrey ¥ 44% y Considerand functia f(t)=—1— avem: #'(t)=-—1,, l+t (1+t) . 2 6 £"(t)=—~, £"(t)=->_, ete. de unde: £(0)=1, f'(0)=-1, (1+t) (+t)? £"(0)=2, f£"(0)=-6 etc. Dezvoltarea in serie MacLaurin (He =o) Oe Mee =I-t+t-t +... (convergenté pentru te(-I,1)). Revenind, a lui f este deci: l+t ee e, 1 ' a a pentru t=—* avem: =1-24+2 .. Eliminand termenii 7 2 ce contin puteri ale lui ey superioare lui 1, obtinem: yre, . =*—*> Revenind, avem: Eliminand din nou produsul erorilor absolute e,ey obtinem: x _Xy—Xe, +e, _ y y de unde:In situatia in care pragul admis este ey, avem: e,-Xe,|s|2e, y y y ble BEB. y y {in cazul erorii relative, avem: y y y Revenind, eroarea de observare se referi la abaterea dintre datele inregistrate gi cele reale. Acestea pot apare din diverse cauze: raspunsuri nesincere la sondaje, erori de inregistrare din necunoasterea exact& a modalitatii de completare a chestionarelor statistice etc. Erorile de reprezentativitate apar in cadrul observatiilor partiale atunci cfnd fie esantionul ales nu satisface intocmai conditiile respective in fine, erorile de modelare statistica apar in cadrul prelucrarii statistice fie din cauza erorilor masinilor de calcul, fie din cauza adoptirii unor modele insuficient elaborate. APLICATIE 1, Fie x gi y doua marimi ale caror valori reale sunt: x=2,47 si y=3,79, cele masurate fiind X=2,46, respectiv y=3,81. Sa se determine erorile absolute si cele relative pentru: Solutie. Pentru inceput, vom determina erorile absolute si cele relative ale lui x, respectiv y. Avem deci: 116.79-3,81=-0,02, 0,02 = =-0,005. 2,46 y 381 a) egy =e, +€,=0,01-0,02=-0,01 e,,, =e, +4, = 26 _0,004-_ 38! _0,005= “Yo xty “ x+y " 2,464+3,81 2,46+3,81 -0,001. b) e,, =e, ~€,=0,01+0,02=0,03 =e, - 246 4 9944 38! __o on5= Xa 46-3,81 2,46-3,81 -0,021. c) e,, = xe, + ye, =-2,46-0,02+3,81-0,01=-0,011 &,, =€, +€,=0,004-0,005=-0,001. +o 7 0,02=0,006 3. Metode de prezentare si prelucrare primaré a datelor Cercetirile efectuate in cadrul observatiilor statistice se coneretizeaza intr-un numar, de regula, foarte mare de date, aparent haotice, ce nu permit, in general, evidentierea aspectelor specifice fenomenelor si nu faciliteaz% obtinerea de informatii utile ulterioare analizei statistice. jnainte de a obtine informatii relevante despre procesul studiat sau a concepe modele ce vor permite efectuarea de predictii, datele Vor trebui sistematizate in mod stiintific. Primul pas in cadrul abordarii statistice a unui fenomen este deci cel de sistematizare a datelor observate. Aceasta presupune 0 operatie de centralizare a datelor, precum si obfinerea unor agregari ale acestora. Ca si forme de prezentare a datelor sau rezultatelor statistice se folosesc fie tabele statistice, fie reprezentari grafice sugestive ale acestora. 117De regula, in actiunea de tabelare sau de prelucrare a datelor, acestea trebuie in prealabil codificate pentru a nu incarca inutil procesele specifice. Sa consideram, astfel, un numar de n variabile ce vor descrie fenomenul studiat: Vj,...,Vn si N unitati de observare. Un tabel de centralizare a datelor statistice poate avea urmatorul aspect: Tabelul nr.1 Variabile ee vi Va 1 vu Vin k Vii Vin VNi 7 Du in tabelul nr.1 pe coloane sunt trecute variabilele ce compun datele primare, iar pe linii numarul curent al unititii de observare. Elementul vy reprezinti valoarea variabilei j corespunzAtoare unitatii de observare i. Exemplu Sa consideram situatia vanzirilor unui anumit produs in buciti, respectiv in valoare baneasca pe zile pentru o anumita firma. Notand cu V, — bucatile de produs, cu V2 — valoarea acestora, iar la numarul curent — numarul zilei de observatie, avem (date imaginare): Tabelul nr.2 Variabile Nr.crt. Vv, Ve 1 20 400 2 32 640 3 18 360 4 27 540 5 35 700 TOTAL 132 2640 118De asemenea, in tabelele centralizatoare pot apirea si o serie de variabile derivate ce pot contribui la obtinerea de informatii relevante pentru studiul efectuat. Exemplu SA consideram drept unitati de observare judetele Romaniei, iar drept variabile populatia acestora la 1 iulie 2015, precum gi suprafata lor. Ca si variabila derivata vom considera densitatea populatiei pe km’, Tabelul nr.3 Variabile a ; Vi V2 Vs Unitate de observare | yutatiain | (suprafata | (densitatea loc.) inkm?) | in loc./km?) Bihor 570539 7544 75,63 Bistrita-Nasaud 282964 5355 52,84 Cluj 701109 6674 105,05 Maramures 469657 6304 74,5 Satu Mare 339201 4418 76,78 Salaj 218298 3864 | 56,5 Alba 334769 6242 53,63 Brasov 550981 5363 102,74 Covasna 207055 3710 55,81 Harghita 308453 6639 46,46 Mures 545168 6714 81,2 Sibiu 400136 3432 73,66 Bacau 602399 6621 90,98 Botosani 397151 4986 79,65 Tasi 787671 5476 ___ 143,84 Neamt 457606 5896 77,61 Suceava 630365 8553 73,7 Vaslui 388372 5318 73,03 Braila 305989 4766 64,2 Buzau 433838 6103 71,09 Constanta 682375 7071 96,5 Galati 522258 4466 116,94 Tulcea 204688 3499 24,08Vrancea 332536 4857 68,47 Arges 598130 6826 87.63 Calarasi 297199 5088 58,41 Dambovita 507475 4054 125.18 Giurgiu 215713 3526 78,19 Talomita 265947 4453 59,72 Prahova 744119 4716 157,79 Teleorman 358472 5790 61.91 lifov 437612 1583 276,44 Municipiul Bucuresti 1848912 238 7768.54 Dolj 643884 7414 86,85 Gorj 329593 5602 58.83 Mehedinti 254528 4933 51,6 olt 415572 5498 75,59 Valcea 361676 5765 62,74 Arad 425348 7754 54,86 Caras-Severin 284400 8520 33,38 Hunedoara 401336 7063 56,82 Timis 696203 8697 80,05 TOTAL 19819697 | 238391 83,14 Attp://statistici.insse.ro/shop/index.jsp ?page=tempo3 &lang=ro&ind= Sursa datelor primare: POP106A, Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romdniei - 2014, INS, 2015 fn scopul de a omogeniza datele statistice, dar si de a elimina uneori informatii ce nu sunt neaparat relevante pentru studiul respectiv, se foloseste metoda gruparii datelor statistice. Notiunea de grupare reprezint4 o separare a datelor pe grupuri ce sunt caracterizate prin omogenitate, la nivelul fie a variatiilor minime de la un indicator numeric, fie la nivelul abaterilor minime de la o caracteristica dominanta. 120