REVISTA PRESEI 13.05.

2019
Contents
Mitinguri de protest ale angajaţilor din penitenciare, începând de luni ................................................ 1
Pintea: Cererea de documente necesare exercitării profesiei de asistent medical peste hotare, în
scădere semnificativă.............................................................................................................................. 2
Ministrul Breaz: Vom finaliza Codul patrimoniului naţional până în luna august .................................. 3
Dăncilă: Voi adopta prin ordonanţă de urgenţă Codul administrativ..................................................... 4
Vaslui: Ministrul Muncii spune că implementarea Legii dialogului social reprezintă o prioritate în
perioada următoare ................................................................................................................................ 4
INTERVIU/Chesnoiu (AFIR): Avem un target impus de un miliard de euro prin PNDR-2020 în 2019;
vrem să aducem toţi banii în ţară ........................................................................................................... 5
Budăi, despre recalcularea pensiilor pentru grupele 1 şi 2: Suntem la peste 42.000 de decizii trimise
părinţilor şi bunicilor noştri..................................................................................................................... 9
Fitch a confirmat ratingul României la "BBB minus", dar avertizează că ar putea depăşi ţinta de deficit
în 2019 .................................................................................................................................................. 10
Salariul şi beneficiile, cele mai importante criterii pentru 70% dintre români, atunci când se
angajează (studiu) ................................................................................................................................. 12
MFP: 600.000 de contribuabili vor beneficia de anularea plăţii CASS pentru perioada iulie 2015-
decembrie 2017; valoarea amnistiei - 1,035 miliarde lei...................................................................... 13
Creșteri de prețuri. Rata inflației pe primul trimestru .......................................................................... 14
CNS Cartel ALFA se implică în conflictul de muncă de la Electroaparataj: „Asocierea salariaţilor în
sindicat şi acţiunea lor colectivă este un drept legal” .......................................................................... 15
Angajatii Romvag Caracal, protest pentru salarii mai mari .................................................................. 16
Întâlnire tensionată la Vaslui! Ministrul Muncii și deputatul Solomon, puși la zid de sindicaliști și
pensionarii din trei județe din zona Moldovei ...................................................................................... 16
Un ministru din Guvernul Dăncilă este acuzat că face parte din mafia imobiliarelor. Miza este uriașă.
Dezvăluiri BOMBĂ ................................................................................................................................. 18
Comisia Europeană ameninţă România cu un mecanism dur dacă adoptă modificările codurilor
penale ................................................................................................................................................... 21

Mitinguri de protest ale angajaţilor din penitenciare, începând

de luni
Sursa: Agerpres
Angajaţii din penitenciarele Aiud şi Rahova organizează, luni, mitinguri de protest în faţa celor două
închisori, nemulţumiţi de regimul de muncă la care sunt supuşi, informează Sindicatul Naţional al
Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP) şi Federaţia Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP).

Cele două organizaţii sindicale, care reunesc 9.000 de persoane din totalul de 13.000 de salariaţi din sistemul
penitenciar, au adoptat un calendar de proteste potrivit căruia în zilele de luni, miercuri şi vineri, vor avea loc
mitinguri în penitenciarele din ţară.

Sindicaliştii au următoarele revendicări: adoptarea statutului poliţistului de penitenciare (eliminarea

amendamentelor neconstituţionale, nedemocratice şi anti-sindicale), publicarea de urgenţă a ordinului de
ministru privind plata orelor suplimentare pentru perioada 2019-2021 (impus prin OUG 114/2018) - similar
celorlalte instituţii din structura de apărare naţională, interzicerea muncii forţate în sistemul penitenciar, unde
deţinuţii sunt plătiţi, spre deosebire de personal; plata muncii suplimentare necompensate cu timp liber
(conform legii) - similar celorlalte instituţii din structura de apărare naţională, stoparea suprasolicitării şi
vulnerabilizării personalului ca soluţie pentru lipsa de resurse umane şi financiare, precum şi ca reacţie
managerială la dezacordul de a munci suplimentar; plata cheltuielilor turistice pentru întreg personalul şi nu
doar pentru 17% dintre salariaţi.

În calendarul de acţiuni de protest pregătit de cele două organizaţii sindicale se mai află şi un miting în Piaţa
Victoriei, programat pentru luna iunie, la care sunt aşteptate 3000 de persoane.

Pintea: Cererea de documente necesare exercitării profesiei de

asistent medical peste hotare, în scădere semnificativă
Sursa: Agerpres

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, şi-a exprimat duminică, într-un mesaj adresat cu prilejul Zilei
internaţionale a asistentului medical, respectul faţă de activitatea cadrelor medicale pentru efortul depus în
asigurarea asistenţei medicale.

Ea apreciază drept "îmbucurător faptul că ultimele statistici arată o scădere semnificativă a cererii de
certificate de conformitate, documente care atestă studiile urmate în vederea exercitării profesiei peste
hotare".

"Asistentul medical are un rolul important în echipa medicală şi în procesul de îngrijire al pacienţilor, dar şi
în cel de consiliere şi informare a acestuia. Avem nevoie de asistenţi medicali profesionişti, bine pregătiţi şi
aproape de pacienţii noştri. De aceea, după una dintre cele mai importante măsuri luate în ultimii doi ani în
sistemul medical, creşterea salariilor medicilor şi asistenţilor medicali din spitale, am continuat măsurile prin
care urmărim asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea profesiei de asistent la standarde ridicate, dar
şi reducerea exodului acestor profesionişti. Astfel, continuăm programele de specializare pentru reconversie
profesională pentru asistenţii generalişti şi de pediatrie, am aprobat normele de organizare şi desfăşurare a
programului de studii complementare în asistenţa de urgenţă", afirmă Pintea în mesajul citat.

Ministrul Sănătăţii a subliniat că a iniţiat un proiect de modificare a Ordinului MS 942/2017 privind

specializările pentru asistenţii medicali prin care se extinde lista specializărilor şi se dă posibilitatea
reconversiei profesionale a asistenţilor medicali, indiferent de nivelul de calificare iar anul acesta va fi
promovată Legea profesiilor (care include legea exercitării profesiei de asistent medical), în prezent în circuit
de avizare.

"Mai mult, în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, Ministerul Sănătăţii a organizat
întâlnirea comună a medicilor şefi, asistenţilor medicali şefi şi a dentiştilor şefi din Statele Membre ale
Uniunii Europene, unde au fost dezbătute teme de interes, precum siguranţa pacienţilor şi calitatea îngrijirii
şi controlului infecţiilor asociate asistenţei medicale, combaterea rezistenţei la antimicrobiene, valorificarea
inovaţiei şi intensificarea cooperării pentru sprijinirea sănătăţii populaţiei din regiunea europeană. Am
convingerea că numai împreună, autorităţi şi profesionişti, vom continua dezvoltarea acestui sector, în
beneficiul pacienţilor. La mulţi ani, asistenţi medicali!", a adăugat în mesaj Sorina Pintea.

Ministrul Breaz: Vom finaliza Codul patrimoniului naţional

până în luna august
Sursa: Agerpres

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, a declarat, sâmbătă, la Fălticeni, că se va finaliza
până în luna august a acestui an, printr-un proiect cu fonduri europene, Codul patrimoniului naţional, care va
cuprinde tot ce înseamnă patrimoniu material şi imaterial la nivelul ţării.

''Este vorba de un cod al patrimoniului ce va fi finalizat, şi este prins pe un proiect POR, în august anul acesta.
Este nevoie, practic, să reevaluăm tot ce înseamnă patrimoniu material şi imaterial (...) Avem o listă a acestor
monumente, de circa 27.000, dar dintre acestea cred că o treime nu mai există în momentul de faţă, circa o
treime nu au ce căuta pe lista respectivă deoarece nu sunt clădiri de patrimoniu, nu sunt monumente de
patrimoniu, şi mai sunt în afara acestei liste monumente care merită să fie pe lista respectivă, îndeplinind
condiţiile. Vom finaliza acest cod al patrimoniului tocmai pentru a face ordine şi lumină în ceea ce înseamnă
patrimoniul naţional'', a afirmat ministrul Daniel Breaz.

Totodată, el a spus că, în prezent, se lucrează la modificarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice a cărei aplicabilitate ar fi fost blocată, prin ordonanţe de urgenţă, în timpul guvernării Cioloş.

''Lucrăm la Legea 422, o lege care, în 2016, în guvernarea Cioloş, a fost presărată de ordonanţe de urgenţă,
ce au dus, practic, la blocarea şi ducerea către o direcţie care nu mai poate fi aplicabilă în condiţiile actuale'',
a spus Breaz.

Pe de altă parte, ministrul Culturii a precizat că actualul guvern a alocat, pentru o perioadă de şase ani, un
miliard de euro pentru proiecte de restaurare şi reabilitare monumente istorice, iar toţi cei interesaţi sunt
aşteptaţi cu proiecte la finanţare.

''Avem foarte multe proiecte, pentru că actuala guvernare a alocat, în şase ani de zile, un miliard de euro
pentru ceea ce înseamnă cultură. Am avut practic un blocaj din partea preşedintelui României care abia a
semnat, în urmă cu 4-5 zile, acea ordonanţă 76, de anul trecut, din iunie 2018, ce a fost transpusă în lege, în
urmă cu două luni, în Parlamentul României (...) Avem bani, avem şi proiecte. Îi aşteptăm pe toţi cei care
doresc să vină cu proiecte pentru restaurări, reabilitări, construcţii monumente istorice categoria A şi B, să
depună în cel mai scurt timp dosare, pentru că avem bani şi putem să finanţăm'', a spus Breaz.
 Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale a efectuat o vizită de lucru în municipiul Fălticeni şi a fost la Muzeul
de Artă ''Ion Irimescu'', Muzeul Apelor ''Mihai Băcescu'', dar şi la Biblioteca municipală ''Eugen Lovinescu''.

Dăncilă: Voi adopta prin ordonanţă de urgenţă Codul

administrativ
Sursa:Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a declarat sâmbătă, la o întâlnire cu oameni de afaceri şi primari din judeţul Satu
Mare, că Guvernul va adopta prin ordonanţă de urgenţă Codul administrativ.

"Vreau să spun primarilor că voi adopta prin ordonanţă de urgenţă Codul administrativ. Este important să
avem acest cod pentru a aduce ordinea în administraţie", a precizat Dăncilă.

Premierul a afirmat că speră ca acest cod să fie adoptat în scurt timp.

"Este foarte aşteptat Codul Administrativ. Ştiu că a fost contestat la Curtea Constituţională, au fost alţii care
nu au înţeles această solicitare a primarilor şi cât de important este pentru fiecare comunitate locală, pentru
fiecare primar Codul administrativ, indiferent de culoarea politică. Orice primar l-aţi întreba, aşteaptă acest
Cod administrativ. În scurt timp sperăm să dăm Codul administrativ, cum în scurt timp aşteptăm să dăm şi
amnistia fiscală, să reducem TVA-ul de la 9% la 5% la produsele bio şi la produsele tradiţionale", a mai spus
Dăncilă.

Vaslui: Ministrul Muncii spune că implementarea Legii

dialogului social reprezintă o prioritate în perioada următoare
Sursa: Agerpres

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat vineri, la Vaslui, că implementarea Legii dialogului social
reprezintă o prioritate pentru perioada următoare.

"Am avut discuţii separate cu patronatele şi cu sindicatele , dar şi împreună, pe fiecare amendament, pe fiecare
articol în parte. Am mai dat o perioadă de armonizare între patronate şi sindicate, tocmai pentru a preîntâmpina
ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, la Electrolux, la Satu Mare. Am fost acolo. Nu înţeleg de ce era nevoie de
prezenţa ministrului pentru ca cei de acolo să se poată aşeza la masa dialogului şi să poată fi un dialog onest
în ambele sensuri. De aceea, avem nevoie de această lege a dialogului social, de aceea şi solicitarea
preşedintelui Dragnea s-o implementăm într-un termen cât mai scurt, dar să ne luăm atâta timp cât este necesar.
Să nu ne grăbim şi să măsurăm de zece ori şi să tăiem o dată, aşa cum spunem noi, românii", a afirmat Marius
Budăi.

Ministrul Muncii a precizat, totodată, că o altă prioritate pe agenda Ministerului Muncii este adoptarea unei
strategii naţionale a forţei de muncă, având în vedere că România, ca toate statele europene, se confruntă cu o
criză a forţei de muncă.
"Cred că provocarea principală pentru noi, cei care acum suntem la guvernare, este asigurarea, discuţia şi
implementarea unei strategii naţionale a forţei de muncă. E o chestiune pe care ne-o propunem pentru
următorii ani. Începând de săptămâna viitoare voi avea întâlniri succesive, începând cu Coaliţia pentru
Dezvoltarea României şi ulterior cu alte patronate şi cu sindicatele, pentru a elabora o strategie care să fie într-
adevăr în avantajul nostru", a menţionat ministrul.

Marius Budăi a afirmat că sunt "iresponsabile" declaraţii ale unor economişti care au criticat în ultima perioadă
măsurile sociale ale Guvernului, aceştia afirmând că s-ar impune renunţarea la salariul minim sau reducerea
lui până la 1.000 de lei, renunţarea schemelor de minimis şi la ajutoarele de stat şi renunţarea la ulterioarele
creşteri salariale şi de pensii programate.

Ministrul Marius Budăi a fost prezent la Vaslui la o dezbatere pe tema legii pensiilor şi cea a salarizării. La
întâlnire au participat şefi de instituţii, membri ai comisiilor de dialog social din judeţele Vaslui, Botoşani şi
Iaşi, reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatelor, dar şi ai unor asociaţii profesionale.

La dezbatere a fost prezent şi deputatul de Vaslui Adrian Solomon, preşedintele Comisiei de Muncă din Cadrul
Camerei Deputaţilor, care a vorbit despre modul de calcul al pensiilor şi salariilor şi despre sporurile acordate
anumitor categorii profesionale, răspunzând, totodată, întrebărilor referitoare la anumite inechităţi prezente
încă în legislaţia românească, semnalate de reprezentanţii sindicatelor.

INTERVIU/Chesnoiu (AFIR): Avem un target impus de un

miliard de euro prin PNDR-2020 în 2019; vrem să aducem toţi
banii în ţară
Sursa: AGerpres

Anul acesta vrem să aducem în ţară un miliard de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)
2014-2020, urmând ca rata de absorbţie să depăşească 60%, a afirmat directorul general al Agenţiei pentru
Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian Chesnoiu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Şeful AFIR a precizat că, din punct de vedere al absorbţiei fondurile europene, România s-a clasat pe un
onorant loc trei la finele lui 2018, la nivelul Uniunii Europene, iar în prezent, după primul trimestru, România
se află pe locul 7. Chesnoiu susţine că pentru anul viitor nu vor mai fi bani "pe absolut nicio măsură din
PNDR 2020", dar se va trage tare pe implementare.

Reprezentantul AFIR a mai vorbit în interviu despre intenţia forului european de unificare a agenţiilor de
plăţi din statele membre, despre noul Program Naţional Strategic al României pentru perioada 2021-2027 şi
despre impactul Brexit-ului asupra acestui program, în condiţiile în care, la momentul actual, propunerea CE
arată o diminuare a fondurilor alocate pentru investiţiile în spaţiul rural al României cu circa două miliarde
de euro.

AGERPRES: Cum este poziţionată România la nivelul Uniunii Europene din punct de vedere al absorbţiei
fondurile europene pe dezvoltare rurală şi ce target v-aţi propus pentru 2019?
Adrian Chesnoiu: În 2017, România era pe locul 26, ca nivel de absorbţie, la 31 decembrie 2018 era pe
poziţia a treia, iar astăzi suntem pe locul 7, chiar dacă pare o mică scădere trebuie să vedem lucrurile în esenţa
lor. Noi în 2017 am adus în România 1,55 miliarde de euro, în anul 2018, circa 1,2 miliarde de euro, iar
pentru 2019 avem un target impus de un miliard de euro, tocmai datorită dorinţei noastre foarte mari de a
aduce cât mai mulţi bani în ţară.

AGERPRES: Este fezabil acest miliard de euro pe care vi l-aţi propus pentru 2019?
Adrian Chesnoiu: Este fezabil pentru că tot ceea ce facem, facem pe baza unor analize obiective. Niciodată
nu am fost adeptul să facem ceva că trebuie să facem, fără să evaluăm riscurile. Eu ştiu ce responsabilitate
avem la nivel guvernamental, ştiu că, fie că vorbim de FEADR gestionat de AFIR, fie că vorbim de FEGA
gestionat de APIA sau de Fondul pentru pescuit gestionat de Autoritatea de Management pentru Pescuit, sunt
bani europeni destinaţi agriculturii româneşti, iar pe ei se bazează şi partea bugetară pe care Ministerul
Finanţelor îşi construieşte execuţia bugetară şi conceptul de buget la nivel naţional. Ori noi acolo nu ne putem
juca, să spunem aducem un miliard până la finalul anului şi să nu-l aducem. Noi vorbim de un miliard de
euro, bani rambursaţi efectiv de Comisia Europeană. La noi, anul financiar începe în data de 16 octombrie a
anului precedent şi se finalizează în data de 15 octombrie a anului în curs, adică vom finaliza anul financiar
2019 la 15 octombrie, iar ultima solicitare de plată pe care o depunem în luna noiembrie să fie rambursată în
România până la finalul anului.

AGERPRES: Acest lucru înseamnă că rata de absorbţie în 2019 se va duce către 60% până la finalul anului?
Adrian Chesnoiu: Eu cred că o să mergem cu rata de absorbţie la peste 60% până la finalul anului. Îmi doresc
acest lucru.

AGERPRES: Care sunt sumele atrase efectiv în ţară prin PNDR 2020 până în prezent şi care este rata actuală
de absorbţie a fondurilor europene pe acest program?
Adrian Chesnoiu: PNDR, cum arată astăzi, eu zic că am făcut tot ce ţinea de noi la nivel administrativ. Sunt
peste 4,4 miliarde de euro deja rambursaţi de CE din 2017 până în prezent, inclusiv primul trimestru din 2019
când şi aici am avut o depăşire de target. Asta înseamnă o rată de absorbţie de peste 50% din întreg programul.
Ne dă speranţe şi dacă noi vom continua în acest ritm nu vom avea probleme de dezangajare. Dar, pentru
mine este extrem de important, pe lângă faptul că nu vreau să dezangajăm bani, vrem să finalizăm toate
proiectele tranzitate din exerciţiul anterior şi noi să fim în măsură să nu tranzităm proiecte pe exerciţiul viitor,
decât dacă bineînţeles apar anumite situaţii excepţionale pe care nu le putem prevedea, spre exemplu pe o
modernizare de drum sau o extinderea de reţea de canalizare apă şi apă uzată să apară un cimitir arheologic
sau un sit arheologic, o problemă pe care să nu o putem gestiona, dar altfel lucrurile s-au mişcat şi suntem
foarte bine conectaţi la sarcina administrativă.

AGERPRES: Ce sume mai sunt disponibile prin PNDR 2020 pentru potenţialii beneficiari?
Adrian Chesnoiu: Sub-măsura 4.2 b, schema GBER,"Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/comercializarea
şi dezvoltarea de produse agricole" mai are circa 26 de milioane de euro, sub-măsura 6.3, cea destinată
fermelor mici, de până la 15.000 de euro, mai are circa 42 de milioane de euro şi sub-măsura 17.1 "Prime de
asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" - 42 de milioane de euro, bani care nu vor fi toţi consumaţi
acum iar sub-măsura o vom rescoate şi pe campania de toamnă. La irigaţii, mai avem 53 de milioane de euro,
bani nelansaţi încă. Sperăm, dacă se finalizează rapid banii în sesiunea actuală, să scoatem şi aceşti 53 de
milioane de euro. Şi am terminat banii. Anul viitor nu mai avem bani pe absolut nicio măsură. Vom trage
tare pe implementare. Perioada de implementare este 2020 plus trei ani, adică N+3, maxim când se face
ultima plată.

AGERPRES: Ce faceţi cu proiectele care nu au fost prinse la finanţare?

Adrian Chesnoiu: Nu mai avem cum să-i sprijinim. I-am încurajat să găsească surse alternative de finanţarea
sau, dacă nu, să aştepte exerciţiul viitor unde să îşi adapteze proiectele pe noile condiţii şi să redepună. Nu
se pot folosi alte sume de bani şi dacă ar interveni statul ar intra în categoria ajutorului de stat.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim despre Politica Agricolă Comună (PAC) post 2020 şi despre Planul Naţional
Strategic al României 2021-2027, adică noul PNDR. În ce stadiu se află discuţiile la nivel european şi
naţional?
Adrian Chesnoiu: Până la finalizarea regulamentelor europene, respectiv 31 decembrie 2019, lucrurile se pot
schimba evident. În momentul de faţă ce avem cert este că se va trece de la agricultura de conformitate - acel
teanc de documente despre care spuneau beneficiarii noştri - la agricultura de performanţă. Adică Uniunea
Europeană va impune acest criteriu, astfel încât, dacă îi dai bani pentru dezvoltare unui fermier, trebuie să
arăţi care este impactul acestor bani în economia reală, creşterea bunăstării populaţiei, dar şi în toate celelalte
sisteme care privesc mediu, clima etc.

AGERPRES: Pe ce măsuri veţi merge în noul Planul Naţional Strategic? S-au făcut studii pentru a vedea
nevoile reale ale României?
Adrian Chesnoiu: Este un grup de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, pentru elaborarea PNS. Din
acesta fac parte membrii de conducerea Autorităţii de Management, AFIR, APIA, toate celelalte entităţi
implicate. Am stabilit deja care vor fi studiile ce trebuie realizate, ce va trebui să conţină analiza SWOT, dar
în lipsa regulamentelor europene şi a prevederilor nu putem să angajăm anumite cheltuieli. Dar zonele de
investiţie sunt similare cu cele din exerciţiul actual: public şi privat. Cred că la finalul anului 2019 vom
finaliza aceste analize, pe baza experienţei acumulate, dar şi a greşelilor trecutului şi vom şti exact ce vom
finanţa pe viitoarea programare. Până atunci nu pot să vă dau alte amănunte.

AGERPRES: Pe viitorul Program Strategic v-aţi consultat şi cu beneficiarii PNDR 2020?

Adrian Chesnoiu: Bineînţeles. Întotdeauna stăm în feedback cu beneficiarii. Cred însă că unul dintre cele mai
importante lucruri este ca România să îşi creioneze singură acest PNS. În exerciţiul anterior scrierea PNDR
a fost externalizată către o firmă din Austria. Nu pot alţii dintr-o altă ţară să înţeleagă foarte bine nevoia din
ţara ta. De aceea trebuie să mergem către beneficiarii noştri, să luăm feedback de la ei, să vedem ce nevoi de
finanţare au. Dar, eu cred că putem prin noul program, pentru că de aceea şi Comisia îţi dă mai multă
flexibilitate, nu te mai ţine legat de conformitate, dar îţi introduce acest criteriu de perfomanţă. Şi atunci hai
să profităm de acest lucru şi să traducem această performanţă în dezvoltarea agriculturii româneşti şi a satului
rural.

AGERPRES: Credeţi că vor fi pregătiţi beneficiarii români pentru o astfel de schimbare ?

Adrian Chesnoiu: Vor fi pregătiţi. Dacă la nivelul conducerii ministerului, factorii decizionali şi echipele de
management la nivelul agenţiilor vor rămâne aceleaşi vom avea viziunea şi capacitatea şi predictibilitatea
necesară de a transfera toată acumularea aceasta de expertiză din ultima perioadă şi din ceea ce am lucrat pe
perioada preşedinţiei la Bruxelles într-un Plan Naţional Strategic care să corespundă nevoilor agriculturii
româneşti. Planul Naţional Strategic va aborda atât temele ce ţin de investiţii gestionate de AFIR cât şi temele
gestionate de APIA prin plăţile directe şi este un plan cumva mai flexibil. Se vor menţine cei doi piloni, dar
noutatea este că atunci când se va constata că într-o anumită zonă nu au fost cheltuiţi banii sau nu se pot
cheltui, se vor putea transfera dintr-un pilon în celălalt. Un lucru extrem de important pentru noi. Însă, cel
mai important lucru pe care trebuie să îl avem în vedere în exerciţiul 2021-2027 este nivelul finanţării. Dacă
reuşim să impunem un nivel al finanţării măcar la nivelul actual, atunci cu siguranţă va scădea presiunea
pentru finanţare.
AGERPRES: Care este impactul Brexit-ului pentru România pe noul Planul Naţional Strategic?
Adrian Chesnoiu: Propunerea scăzută a Comisiei Europene este dată tocmai de impactul Brexit-ului: Două
miliarde de euro în bugetul României. O sumă uriaşă. Putem însă negocia această sumă, dar depinde foarte
mult şi de modul în care vor înţelege europarlamentarii români să se bată în Parlamentul European, ce forţă
vor avea, dacă vor fi uniţi şi nu disparaţi cum sunt acum, într-un interes statal.
Agricultura românească are la dispoziţie 9,4 miliarde de euro şi nevoia conform proiectelor depuse eligibile,
dar care nu toate au fost selectate era undeva la 13 miliarde de euro. De aceea este foarte important să
înţelegem alegerile parlamentare din 26 mai în perspectiva necesităţii intereselor României la nivel european.
Eu am cerut parlamentarilor români ca în exerciţiul viitor să încerce cumva să întoarcă propunerea de cadru
financiar multianual pentru că pe pilonul II pentru agenţia noastră investiţiile sunt diminuate la 6,3 miliarde
de euro. Acum aceasta este propunerea. Să pierdem acum două miliarde de euro este uriaş pentru agricultura
românească. În tot acest exerciţiu financiar am avut 1,9 miliarde de euro, bani destinaţi beneficiarilor publici,
primării UAT care au făcut drumuri, au refăcut şcoli şi grădiniţe, monumente istorice, canalizare, apă, apă
uzată. Este o zonă extrem de importantă. Vă pot spune că în orice comună din cele peste 3.000 din România
în care mergi nu există una în care să nu fie măcar un indicator cu o investiţie finanţată prin AFIR. Pot spune
că am contribuit prin munca noastră la dezvoltarea satului românesc, dar şi la dezvoltarea unor antreprenori
români din domeniul agricol care au ajuns la un nivel de performanţă de neegalat în Europa.
Iată eu ţin plugul acesta de lemn permanent în birou să arăt de unde a plecat agricultura românească, iar dacă
mergem azi pe câmp, vedem tractoare şi utilaje pe care nu le vezi vedea în alte state. De aici am plecat în
agricultura românească. Cu plugul acesta s-a făcut România grânarul Europei. Şi dacă atunci s-a putut, în
perioada interbelică, să fim unii dintre cei mai mari producători de cereale - pentru că acesta este specificul
zonei şi agriculturii româneşti - putem şi acum.

AGERPRES: Cred că acum ar trebui să mergem puţin mai departe, să devenim şi un procesator al acestor
cereale...
Adrian Chesnoiu: Devenim şi procesatori pentru că de aceea avem aceste măsuri pentru zootehnie, pentru
centre de procesare a produselor agricole, dar România nu va putea niciodată ca excedentul de producţie să-
l folosească în consumul intern. Cel mai bine cred că este să echilibrăm lucrurile. Ne trebuie un echilibru în
toate, şi administrativ, şi politic, şi în zona de antreprenoriat. Cum spunea un mare părinte al Ortodoxiei
româneşti, părintele Cleopa: "nici abuzul, nici refuzul".

AGERPRES: O propunere a Comisiei Europene în viitoarea Politică Agricolă Comună 2021-2027 este
unificarea agenţiilor de plăţi în statele membre. Cum vedeţi această propunere şi cum vor fi afectaţi angajaţii
AFIR, dacă va apărea un astfel de regulament?
Adrian Chesnoiu: Este puţin cam devreme să discutăm despre ceea ce se va întâmpla post 2020, pentru că în
articolul 8 din propunerea de regulament orizontal este prevăzut să fie o singură agenţie la nivelul fiecărui
stat membru. Dar, în ultima Comisie AGRI, europarlamentarii români, doamna Gabriela Zoană mai ales, au
impus un text de compromis care să lase statele membre să decidă cum va fi mai bine. Vom putea discuta
doar atunci când va apărea ultima formă a regulamentului, până la sfârşitul anului. Bineînţeles că şi noi facem
evaluări la nivelul agenţiei, dar eu nu cred că se va lua această decizie, pentru că în România cele două agenţii
surori - APIA şi AFIR - merg foarte bine. Dacă la nivelul cadrului administrativ lucrurile sunt foarte bine
determinate o astfel de bulversare administrativă nu ar fi în interesul statului român. Şi eu cred că statul
român nu va lua această decizie.

AGERPRES: Despre ce număr de angajaţi vorbim în cadrul AFIR?

Adrian Chesnoiu: La AFIR avem 1.800 de funcţii, dar bugetate doar 1.700, iar la APIA sunt undeva la 5.800,
dar nu ştiu câte sunt ocupate.
AGERPRES: În prezent sunt state în UE care au o singură agenţie de plăţi?
Adrian Chesnoiu: Sunt state care au o singură agenţie, dar niciunul de mărimea şi de importanţa României.
State care au mai multe agenţii, România, Franţa, Germania, Italia, Spania, deţin peste 53% din suprafaţa
agricolă a Europei. Aceste state fiind organizate în landuri sau sunt federative au mai multe agenţii. Acesta a
fost şi argumentul folosit la nivelul CE: "Domnilor nu puteţi să comparaţi România cu Slovenia, Slovacia
sau Croaţia. Ele au un miliard de euro în şase ani şi noi avem 9 miliarde de euro. Noi avem 9,3 milioane
hectare de teren arabil din cele 14 milioane hectare de teren agricol. Sunt aproape un milion de beneficiari
înscrişi în fiecare an la APIA.

AGERPRES: Care au fost principalele nemulţumiri ale beneficiarilor români pe actual program?
Adrian Chesnoiu: Au fost nemulţumiri vizavi de modul în care au fost evaluate proiectele, de frica angajaţilor
AFIR de a le da informaţii, pentru că nu reuşiseră să facă delimitarea foarte clară dintre zona în care au voie
să informeze potenţialii beneficiari. Şi am spus că trebuie să schimbăm această abordare, pentru că am
constatat că este o prăpastie între noi şi beneficiari. Dacă nu reuşim a aduce cele două părţi laolaltă măcar să
facem nişte punţi de comunicare, pentru că nu suntem în poziţii antagonice. În drumul nostru trebuie să existe
un parteneriat tripartit - angajatul AFIR, beneficiarul şi consultantul. Aici cred că a fost cheia succesului plus
deschiderea instituţională prin acel Plan de prevenire, sprijin şi îndrumare. Am mers cu colegi din oficiile
noastre şi din centre în vizite de lucru la beneficiari. Iniţial, se temeau că venim în control, dar noi am mers
să evaluăm modul în care implementează, stadiul de implementare şi să le spunem exact dacă au vreun risc
de dezangajare şi de reziliere a contractului, în cazul în care nu respectă exact ceea ce era scris în planul de
afaceri. Am mers la primării să-i avertizăm să fie atenţi la achiziţii, peste tot acolo unde noi vedeam că sunt
probleme din constatările trecutului. Noi suntem ţinuţi de o verificare anuală şi din partea Comisiei, prin
Curtea Europeană de Audit şi din partea României prin Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi,
care certifică plăţile. Este organism de certificare la nivel naţional pentru utilizarea fondurilor europene.
Vreau să vă spun că în 2018, România şi Olanda au fost singurele două state din UE în care Curtea Europeană
de Audit nu a avut nicio constatare, iar pe 2017 am fost la fel, deşi au fost mai multe state în aceste clasament.

AGERPRES: Puteţi da câteva exemple de proiecte deosebite finanţate din fonduri europene?
Adrian Chesnoiu: Avem la Bihor, la 10 kilometri de Oradea, cea mai modernă construcţie şi investiţie în
procesarea legumelor. Este un depozit de 8.000 de tone anual. Am văzut acolo cum vin din câmp cu
rădăcinoasele, le descarcă din camion, într-o cuvă, iar capătul celălalt ies pungi cu legume tocate pentru
ciorbă şi merg direct în boxele de frig. Noi i-am dat investitorului 2,5 milioane de euro şi el a mai pus 6-7
milioane de euro. Sunt deja foarte mulţi tineri fermieri - peste 190 - care au semnat contracte cu acest
procesator, la iniţiativa noastră. Avem la Dâmboviţa un proiect excepţional, o plantaţie de afin - 100 de
hectare - tot în Bihor, un tânăr de 23 de ani a făcut un credit de 400.000 de euro pentru o seră ecologică de
roşii, în Arad avem o căpşunărie în spaţiu protejat, într-o seră. S-a mers mai departe şi au făcut drajeuri din
căpşune, drajeuri deshidratate, cipsuri din căpşune, iar pe zootehnie avem în Bistriţa-Năsăud, un student la
zootehnie, premiat pentru digitizarea agriculturii. Are totul automatizat în fermă, inclusiv roboţi pentru
înlăturarea gunoiului de grajd şi lucrează doar el cu tatăl său. Avem proiecte excepţionale în toate zonele
ţării, care merită văzute.

Budăi, despre recalcularea pensiilor pentru grupele 1 şi 2:

Suntem la peste 42.000 de decizii trimise părinţilor şi bunicilor
noştri
Sursa: Agerpres
Peste 42.000 de decizii privind recalcularea pensiilor pentru grupele 1 şi 2 de muncă au fost trimise
pensionarilor, urmând ca restul de 58.000 să fie eliberate până la finalul lunii septembrie 2019, a declarat,
sâmbătă seara, ministrul Muncii, Marius Budăi.

"M-am asigurat cu toţi colegii de la Casele de Pensii din ţară că tot ceea ce este de făcut se va face în termenul
legal, şi anume până în 30 septembrie 2019. Dar cei care au primit deciziile acasă în cel mai scurt timp vor
primi şi diferenţele de bani, iar după ce aceste diferenţe vor fi primite vor intra în cuantum cu noua pensie.
În acest moment suntem la peste 42.000 de decizii eliberate şi trimise către părinţii şi bunicii noştri. Au rămas
58.000 de care urmează până la finalul lunii septembrie", a spus Budăi, la România TV.

Potrivit ministrului, pensionarii care au primit deciziile urmează să primească şi diferenţele de bani.

"Cei care au primit deciziile ar cam trebui începând de luni să primească acasă (diferenţele - n. r.). Cei care
primesc în această lună. La fel ca şi luna trecută, fac apel la dumnealor să ia legătura cu factorii poştali de pe
raza de domiciliu şi vor primi deciziile acasă. Deciziile le-au primit, vor primi diferenţele de bani", a subliniat
el.

De asemenea, şeful de la Muncă a ţinut să le transmită celor din Opoziţie un mesaj de la pensionarii cu care
s-a întâlnit în ultimul timp prin diverse localităţi din ţară.

"Noi am avut şi declaraţii precum că nu vom avea bani de pensii în 2017 şi 2018 şi dacă tot m-aţi sunat profit
de această ocazie să le transmit colegilor din Opoziţie mesajul pensionarilor din Valea Jiului şi mesajul
pensionarilor de prin ţară pe unde am mai fost în ultimul timp: că îi roagă frumos, cu lacrimi în ochi, să nu îi
mai supere prin declaraţii iresponsabile precum că nu vor fi bani de pensii", a susţinut Marius Budăi.

Fitch a confirmat ratingul României la "BBB minus", dar

avertizează că ar putea depăşi ţinta de deficit în 2019
Sursa: Agerpres

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale
României la "BBB minus", perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, însă avertizează că
deficitul bugetar s-ar putea adânci la 3,4% din PIB în 2019, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare
financiară.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt în valută şi
monedă locală a fost confirmat la "F3".

"Ratingurile de tip investment grade atribuite României sunt sprijinite de nivelul moderat al datoriei publice,
şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi dezvoltare umană, care sunt mai ridicate decât ale altor state din
categoria "BBB". Acestea sunt comparate cu deficitul bugetar, deficitul de cont curent, gradul de îndatorare
externă, care sunt mai ridicate decât ale altor state din categoria "BBB", şi cu relaxarea fiscală pro-ciclică,
care expun riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice", susţine Fitch.
Bugetul guvernului pe 2019 prevede reducerea deficitului general guvernamental la 2,8% din PIB, de la 3%
din PIB în 2018 (faţă de un nivel mediu de 1,9% din PIB la alte state din categoria "BBB"). Totuşi, proiectata
creştere a veniturilor (15,7%) pare extrem de optimistă, deoarece Fitch crede că se bazează pe estimări
macroeconomice nerealiste privind consumul, inclusiv o creştere de peste 3% a ratei angajării în sectorul
privat (faţă de un avans de 1,7% în 2018). Consiliul Fiscal a identificat de asemenea costuri cu plata
dobânzilor care ar putea duce la cheltuieli mai ridicate. În anii precedenţi, Guvernul şi-a putut îndeplini ţintele
prin includerea investiţiilor de capital. Totuşi, Fitch crede că această strategie şi-a atins limitele şi se aşteaptă
la adâncirea deficitului bugetar la 3,4% din PIB în acest an.

Relaxarea fiscală ar putea continua în 2020 şi dincolo de acest interval, în special dacă Guvernul merge mai
departe cu planurile de majorare a pensiilor cu încă 40% în septembrie 2020 (după o majorare de 15%
aprobată pentru septembrie 2019). În absenţa reformelor pentru creşterea veniturilor, Fitch estimează
adâncirea deficitului bugetar la 4% din PIB în 2020, ceea ce ar majora nivelul datoriei publice ca procent din
PIB la 37,9%, de la 35% în 2018, deşi încă este uşor sub nivelul mediu de 38,8% proiectat pentru alte state
din categoria "BBB". Riscurile sunt în sens negativ şi sunt parţial legate de politicile impredictibile, în special
ţinând cont de ciclul electoral din următorii doi ani, avertizează agenţia de evaluare financiară.

Implementarea de către autorităţi a controversatei Ordonanţe de urgenţă privind taxele din decembrie 2018
şi apoi modificarea unor măsuri, în urma presiunii BNR şi a sectorului privat, subliniază slăbiciunea cadrului
fiscal şi dificultăţile cu care se confruntă Guvernul în vederea majorării veniturilor pentru a îndeplini
promisiunile legate de cheltuieli. Fitch estimează că impactul fiscal al măsurilor revizuite va fi foarte limitat,
în special al taxei pe activele bancare. Totuşi, avertizează agenţia, există riscul unor efecte negative în ceea
ce priveşte impactul nefavorabil pentru mediul de afaceri, investiţii şi creşterea economiei.

Pentru sectorul bancar, noile taxe ar urma să afecteze foarte puţin profitabilitatea, Fitch aşteptându-se la o
stabilitate cuprinzătoare în industria bancară. Indicele de adecvare a capitalului rămâne ridicat, rata creditelor
neperformante continuă să scadă şi există lichidităţi masive. Ciclu de creditare pare moderat în contextul
creşterii economice rapide din ultimii ani, împrumuturile către sectorul privat înregistrând un avans de 7,9%
în 2018, ceea ce ajută la reducerea riscurilor unei bule de creditare şi a efectelor negative asupra întregii
economii, apreciază agenţia de evaluare financiară.

Fitch continuă să estimeze o încetinire graduală a activităţii economice în 2019-2020, cu un ritm mediu de
creştere a PIB-ului de 3,1%, în linie cu nivelul mediu din alte state din categoria "BBB", dar comparativ cu
un avans de 4,6% în perioada 2013-2018.

"Din 2014, consumul privat a fost principalul motor al creşterii şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue pe
termen mediu, dar la un ritm mai lent, ţinând cont de un avans mai redus previzionat pentru salarii. Investiţiile
ar trebui să se redreseze în 2019-2020, după ce s-au contractat în 2018, în urma absorbţiei mai ridicate de
fonduri europene. Ţinând cont de reducerea populaţiei, PIB-ul per capita ar trebui să continue să crească
semnificativ, atenuând deficitul faţă de restul UE", susţine Fitch.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 4,5% din PIB în 2018, cel mai ridicat nivel din 2012 şi faţă de un nivel
mediu de 1% din PIB la alte state din categoria "BBB". Adâncirea reflectă creşterea semnificativă a
importurilor de bunuri şi servicii şi stagnarea creditelor transferabile. Fitch estimează adâncirea suplimentară
a deficitului de cont curent la 5,5% din PIB în 2020. Creşterea rapidă a salariilor, care depăşeşte creşterea
productivităţii, erodează competitivitatea costurilor, contribuind la adâncirea deficitului de cont curent,
apreciază agenţia de evaluare financiară.
Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating sunt:
deficite fiscale ridicate, care să ducă la o creştere rapidă a raportului datorie guvernamentală/PIB, şi o
supraîncălzire a economiei sau o aterizare dură, care să submineze macrostabilitatea economică, o deteriorare
semnificativă a balanţei de plăţi.

În sens invers, principalii factori care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune pozitivă de rating
sunt: reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică, îmbunătăţirea credibilităţii politicii
macroeconomice, implementarea unei consolidări fiscale care să îmbunătăţească traiectoria pe termen lung
a raportului datorie guvernamentală/PIB şi o îmbunătăţire sustenabilă a finanţelor externe.

Salariul şi beneficiile, cele mai importante criterii pentru 70%

dintre români, atunci când se angajează (studiu)
Sursa:Agerpres

Chinezii de la Huawei şi americanii de la IBM şi Ford sunt cei mai doriţi angajatori din România, iar criteriul
cel mai important pentru români în cazul unei decizii de angajare îl reprezintă salariul şi beneficiile extra-
salariale, relevă studiul Randstad Employer Branding 2019, dat publicităţii vineri.

Conform sursei citate, în funcţie de industrii, cei mai dezirabili angajatori sunt: ING Bank (industria financiar
- bancară), Coca-Cola (FMCG), Valeo (producţie industrială), OMV (petrol şi gaze), Orange
(telecomunicaţii), CGS (servicii), Kaufland (retail), Ford (automotive) şi Huawei (IT).

La nivel general, în topul celor mai doriţi angajatori din România, compania Huawei se situează pe primul
loc, IBM - pe locul 2, iar Ford încheie podiumul.

Cele mai importante elemente atunci când vine vorba despre decizia de angajare sunt salariul şi beneficiile
atrăgătoare (pentru 70% dintre români), în timp ce atmosfera de lucru plăcută se află pe primul loc în cazul
a 57% dintre aceştia. Urmează siguranţa locului de muncă - cu 54% dintre sufragii, evoluţia în carieră (50%),
respectiv echilibrul viaţă profesională - viaţă personală (44%).

Principalele motive pentru care angajaţii români părăsesc un loc de muncă sunt: pachetul de compensaţii prea
mic (57%), oportunităţi de carieră limitate (45%), lipsa recunoaşterii/a recompenselor (38%), aspecte legate
de echilibrul viaţă profesională - viaţă personală (24%) şi lipsa de stabilitate financiară a companiei (23%).

În ceea ce priveşte aşteptările angajaţilor în funcţie de profilul generaţiei de care aparţin, 33% dintre cei din
generaţia Z (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani) îşi doresc de la angajatorul lor training de calitate. De
asemenea, 46% dintre reprezentanţii generaţiei X (35 - 54 de ani) erau nemulţumiţi cel mai mult de lipsa
echilibrului "work-life", peste jumătate din millennials (25 - 34 de ani) de lipsa oportunităţilor de carieră, iar
40% din boomers (55 - 64 de ani) de lipsa sănătăţii financiare.

Potrivit studiului, în momentul când caută un loc de muncă, românii apelează la relaţii sau recomandări
personale, agenţii de recrutare, Google, site-ul de carieră al companiei şi târguri de joburi.
Jumătate dintre candidaţi (50%) spun că nu ar lucra pentru o companie cu o reputaţie proastă, chiar dacă acest
lucru le-ar aduce o creştere salarială, în timp ce 96% sunt de acord că alinierea valorilor personale la cultura
companiei este un factor-cheie pentru a fi mulţumiţi la locul de muncă, iar 80% dintre cei care conduc echipe
sunt de acord că un brand puternic de angajator are un impact semnificativ asupra şanselor lor de a angaja
talente.

Totodată, aproape două treimi (62%) dintre angajaţi caută informaţii despre companii în social media înainte
de a aplica pentru un post în cadrul acestora.

În România, studiul Randstad Employer Branding 2019 a fost realizat în perioada 24 decembrie 2018 - 11
ianuarie 2019, prin intermediul metodologiei internaţionale dezvoltate la nivelul Grupului Randstad, care
constă în derularea unor interviuri online. La cercetare au participat 4.205 de respondenţi cu vârste cuprinsă
între 18 şi 64 ani şi au fost evaluaţi 75 cei mai mari angajatori din România cunoscuţi de cel puţin 10% din
populaţie.

Liderul mondial în domeniul serviciilor de resurse umane, Grupul Randstad a fost fondat în anul 1960 şi are
sediul în Diemen, Olanda, fiind listat la NYSE Euronext Amsterdam, unde sunt tranzacţionate şi opţiuni
pentru acţiuni ale companiei.

La sfârşitul anului 2017, compania avea 38.331 de angajaţi corporativi şi 4.858 de sucursale şi birouri Inhouse
în 39 de ţări din întreaga lume, generând venituri de 23,3 miliarde de euro.

MFP: 600.000 de contribuabili vor beneficia de anularea plăţii

CASS pentru perioada iulie 2015-decembrie 2017; valoarea
amnistiei - 1,035 miliarde lei
Sursa: Agerpres

Un număr de 600.000 de contribuabili care, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017, au realizat venituri
sub nivelul salariului minim pe economie vor fi scutiţi de plata contribuţiei de sănătate, iar valoarea sumei
care face obiectul amnistiei se ridică la 1,035 miliarde de lei, potrivit notei de fundamentare care însoţeşte
proiectul de ordonanţă de urgenţă ce prevede această măsură.

"Pentru venitul realizat în perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 şi 31 decembrie 2017, a fost identificat
un număr de aproximativ 600.000 de contribuabili pentru care s-au generat sau urmează a se genera decizii
de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorată la nivelul
salariului de bază minim brut pe ţară, deşi aceştia au realizat venituri sub acest nivel. Valoarea totală a
contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de aceste persoane pentru perioada precizată este de
circa 1.035 milioane lei", se precizează în documentul publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Potrivit sursei citate, valoarea totală a CASS stabilită prin deciziile emise şi comunicate sau aflate în curs de
comunicare în anul 2019 şi care ar urma să fie încasată în cursul acestui an este de circa 1,972 miliarde de
lei, din care urmează a forma obiectul amnistiei o valoarea a CASS de aproximativ 1,035 miliarde de lei.

"De subliniat că în bugetul pentru anul 2019, nu a fost inclusă nici valoarea totală a CASS stabilită prin
deciziile emise şi comunicate sau care urmează a fi comunicate în anul 2019 şi nici valoarea CASS care
urmează a forma obiectul amnistiei, context în care această măsură nu generează un impact bugetar negativ.
Pe cale de consecinţă sunt respectate dispoziţiile art. 21 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.
69/2010", subliniază Ministerul Finanţelor.

În urma adoptării proiectului de ordonanţă, va fi anulată plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate,
precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii aferente, stabilite prin decizie de impunere emisă şi comunicată
contribuabilului, datorată de persoanele fizice pentru care baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale
de sănătate a fost întregită la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară sau, după caz, la valoarea a 12
salarii de bază minime brute pe ţară, pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 şi 31 decembrie
2017.

De aceleaşi prevederi vor beneficia şi persoanele fizice care nu au realizat venituri în perioada fiscală iulie
2015 - decembrie 2017, pentru care baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este salariul
de bază minim brut pe ţară, stabilită potrivit Legii nr. 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare sau
a Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele fizice care au optat pentru plata CASS şi pentru care Fiscul a emis decizie de impunere nu vor
beneficia de anularea plăţilor.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018 s-a trecut de la sistemul de stabilire a contribuţiei de asigurări sociale de
sănătate de către organul fiscal competent prin decizii de impunere, la sistemul de autoimpunere (calculul
contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează de către contribuabil - persoană fizică prin
declaraţia unică), iar contribuţia se datorează numai de către persoanele fizice care realizează venituri de cel
puţin 12 salarii minime brute pe ţară. Persoanele care realizează venituri sub acest nivel, precum şi persoanele
care nu realizează venituri, pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru
dobândirea calităţii de asigurat.

Creșteri de prețuri. Rata inflației pe primul trimestru

Sursa: DCnews

Preţurile de consum au crescut cu 0,61% în aprilie 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 2,75% faţă de
sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei a urcat cu 4,1%, pe fondul scumpirii
alimentelor cu 4,98%, a mărfurilor nealimentare cu 3,66% şi a serviciilor cu 3,83%, potrivit datelor
Institutului Naţional de Statistică date luni publicităţii.

În martie, preţurile de consum au urcat cu 0,49% faţă de februarie, iar rata anuală a inflaţiei a fost de 4%.

"Preţurile de consum în luna aprilie 2019 comparativ cu luna aprilie 2018 au crescut cu 4,1%. Rata anuală
calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,4%. Rata medie a preţurilor de
consum în ultimele 12 luni (mai 2018 - aprilie 2019) faţă de precedentele 12 luni (mai 2017 - aprilie 2018),
calculată pe baza IPC, este 4,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%", spune INS.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 3%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi
estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, în luna februarie, guvernatorul BNR,
Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

BNR estima în noiembrie 2018 o inflaţie de 2,9% pentru finalul acestui an şi de 3,2% pentru 2020.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până în trimestrul III din 2019 (2,4%), pe seama
componentelor exogene şi ale coşului de consum.

Ulterior, se va repoziţiona şi menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei ca urmare a epuizării

efectelor favorabile ale reducerilor preţurilor combustibililor şi citricelor de la finalul anului 2018, dar şi pe
seama contribuţiei în creştere a inflaţiei de bază.

CNS Cartel ALFA se implică în conflictul de muncă de la

Electroaparataj: „Asocierea salariaţilor în sindicat şi acţiunea
lor colectivă este un drept legal”
Sursa: Adevarul

CNS Cartel ALFA atrage atenţia că legislaţia din România este extrem de permisivă cu interesele firmelor
offshore, în detrimentul interesului statului român, în cazul grevei declanşate la Societatea Electroaparataj
SA din Târgovişte. Sindicaliştii mai cer parlamentarilor români să revizuiască de urgenţă cadrul legislativ
existent cu privire la Legea dialogului social precum şi normele juridice incidente în activitatea firmelor
offshore. Ei mai solicită acţionarilor societăţii Electroaparataj SA Târgovişte să utilizeze instrumentele
dialogului social pentru a găsi soluţii la revendicările legitime ale lucrătorilor. „Grupul Broadhurst, care
controlează pe verticală SC Electroaparataj şi multe alte firme din România (Vel Pitar, Romarta, Winmarkt,
Valmetex, Elpreco, Electroaparataj, Unirea Shopping Center, Cocor Bucureşti, Antibiotice SA, Asirom,
Otelinox Târgovişte, Turbomecanica, Rafinăria Astra Română Ploieşti, Ring Afaceri Sa, Metex Big SA, Bil
Portofolio SA, SPV Invest Imob, SA etc), şi care, potrivit situaţiilor financiare depuse în 2018, a înregistrat
un profit net de 98 822 963 lei (cca. 21 milioane de euro), trebuie să înţeleagă că salariaţii de la Electroaparataj
SA Târgovişte nu mai pot accepta să lucreze pe salariul minim, care înseamnă cca. 1280 lei/luna, în condiţiile
în care prin introducerea în salariul de bază a sporurilor salariale avute anterior şi creşterea progresivă a
salariului minim la nivel naţional, au realizat venituri din ce în ce mai mici, nivelul de trai scăzând dramatic
pentru salariaţi”, se arată într-un comunicat al CNS Cartel ALFA. Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel
ALFA” atrage atenţia decidenţilor politici şi instituţiilor de control ale statului asupra legislaţiei din România
care este extrem de permisivă cu interesele firmelor offshore, în detrimentul interesului statului român.
„Solicităm acest lucru în contextul în care Societatea Electroaparataj SA Târgovişte a publicat un comunicat
de presă şi un anunţ pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti prin care arată intenţia de dizolvare voluntară a
unităţii. Compania învinovăţeşte pentru această situaţie sindicatul salariaţilor din unitate, care a declanşat
greva generală pentru a creşte salariile lucrătorilor si pentru a institui condiţii de muncă mai bune. Potrivit
declaraţiilor reprezentantului permanent al grupului Broadhurst, 90% din producţia realizată de societate este
destinată pentru export. Un calcul simplu arată că numai din diferenţa de curs valutar ar asigura o mare parte
din creşterea salarială solicitată de salariaţi şi putem prezuma că intenţia declarată de dizolvare voluntară este
motivată de alte elemente, iar contextul este folosit nu numai pentru a pune presiune pe salariaţi, dar şi pentru
a ascunde alte motive”, mai spun sindicaliştii. Asocierea salariaţilor în sindicat şi acţiunea lor colectivă este
un drept legal, prevăzut de legislaţia din Români, Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87 şi
98 şi Carta socială europeană revizuită, ratificate. „Exercitarea acestui drept legal a fost împiedicată de
Societate prin refuzul reţinerii cotizaţiei sindicale şi refuzul de a elibera o simplă adeverinţă cu numărul de
salariaţi, necesară pentru constatarea reprezentativităţii sindicale şi negocierea Contractului Colectiv de
Muncă (Dosar nr. 3016/120/2018, Dosar nr. 10216/315/2018 etc.). Conducerea Societăţii SC Electroaparataj
SA a refuzat permanent dialogul şi l-a înlocuit cu autoritatea excesivă, pedepsirea exemplară a salariaţilor
pentru presupuse încălcări de disciplina muncii, ca reacţie la hotărârea salariaţilor de a declanşa conflictul de
muncă. Susţinerea greviştilor pe perioada grevei din fondurile proprii ale sindicatului, agonisite din cotizaţiile
de sindicat ale membrilor, este legală şi arată responsabilitatea sindicatului, fiind singurul mod în care
salariaţii au o şansă reală la o negociere colectivă corectă, de pe poziţii egale”, se mai arată în document.
CNS Cartel ALFA sprijină demersurile salariaţilor SC Electroaparataj SA reprezentaţi de Sindicatul Valahia
şi cere parlamentarilor români să revizuiască de urgenţă cadrul legislativ existent, cu privire la Legea
dialogului social precum şi normele juridice incidente în activitatea firmelor offshore. Principalele
revendicări ale greviştilor: Creşterea salariului minim pentru muncitorul calificat cu 20% peste salariul
minim la nivel naţional, introducerea unei grile de salarizare cu 6 trepte şi implementarea unui Regulament
de promovare, acordarea alimentaţiei de protecţie sub formă de carne de pui, pentru lucrătorii din hala de
producţie, acordarea unui spor de 15% pentru lucrătorii care lucrează în condiţii grele de muncă, acordarea
sporului de vechime în muncă între 5 – 25%, folosirea fondului social pentru decontarea abonamentelor
pentru mijloacele de transport în comun sau subvenţionarea biletelor de odihnă şi tratament cu 1400
lei/salariat/an, plăti compensatorii în caz de disponibilizare, prima Paşte/Crăciun 650 lei, prima de vacanţă –
1.200 lei, tichete de masă de 15 lei/zi.

Angajatii Romvag Caracal, protest pentru salarii mai mari

Sursa: ziare.com

Satui sa fie mintiti de conducerea fabricii ca vor primi salarii mai mari, angajatii fabricii de vagoane Romvag,
din Caracal, au oprit vineri dimineata lucrul si au iesit sa protesteze.
"Lucram in conditii grele, in toxicitate, iar salariile sunt foarte mici, intre 2.110 si 3.200 lei brut. Ni s-a promis
ca vor creste salariile, dar nu s-a respectat aceasta promisiune. Astazi (vineri n.r.) am intrerupt lucrul, pentru
cateva ore. Toti oamenii sunt in curtea fabricii. Noi credem ca o majorare salariala de 40% ar fi suficienta si
corecta, avand in vedere conditiile in care lucram", a spus unul dintre angajati.

Salariatii au mai spus ca liderul de sindicat nu s-a implicat activ in renegocierea salariilor, motiv pentru care
vor alege un nou reprezentant al salariatilor.

In urma protestului, conducerea fabricii i-a anuntat pe angajati ca vor relua negocierile cu sindicatul, in
vederea acordarii unei majorari salariale.

In prezent, fabrica este detinuta de un investitor american si produce capete pentru vagoane. In curand, va
incepe si productia de vagoane complete la fabrica din Caracal.

Întâlnire tensionată la Vaslui! Ministrul Muncii și deputatul

Solomon, puși la zid de sindicaliști și pensionarii din trei județe
din zona Moldovei
Sursa: Estnews
Prefectura Vaslui a organizat una dintre cele mai antrenante ședințe de dialog social. Dacă la ședințele în
care participă doar membrii din județul Vaslui este întotdeauna pace și armoniei, vineri, situația s-a
schimbat radical. La această ședință, la care au fost invitați ministrul Muncii Marius Budăi și deputatul
PSD Adrian Solomon, președintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaților, au participat și membrii
comisiilor de dialog din Iași și Botoșani. Liderii pensionarilor și sindicaliștii i-au acuzat pe oficiali că
mint în legătură nu nivelul de trai al oamenilor, că nu se țin de promisiuni și că nu sunt deschiși la dialog

Vineri, 10 mai, în Sala Mare a Palatului Administrativ Vaslui, a avut loc o dezbatere cu ministrul Muncii,
Marius Budăi, pe pe tema legii pensiilor și cea a salarizării. La discuții au participat membrii comisiilor
de dialog social și civic din județele Vaslui, Iași și Botoșani, Adrian Solomon, președintele Comisiei de
Muncă din Camera Deputaților, Irinel Stativă, deputat de Vaslui, Marian Șerbescu, prefectul județului
Iași, Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, șefi ai serviciilor deconcentrate etc.

În debutul dezbaterilor, Adrian Solomon a spus că sunt fost elaborate mai multe proiecte de legi care
acum sunt pe traseul legislativ: „Legea pensiilor este declarată în mare parte constituțională, mai sunt
câteva definiții de clarificat și până la 1 septembrie vrem ca lege pensiilor să fie rezolvată. Legea
dialogului social este o lege nouă. Facem dezbateri cu patronatele și sindicatele pentru fiecare articol.
Până la finalul sesiunii parlamentare vom avea o lege trimisă la promulgare. Nici la sindicate nu e un
consens în legătură cu această lege și, în acest sens, am făcut un apel la sindicate”.

Marius Budăi a susținut un discurș în cadrul căruia a punctat că în ultimii ani au crescut atât pensiile cât
și salariile în sectorul bugetar, iar acest proces va continua și în perioada următoare.

Cei mai mulți pensionari nu au ce pune pe masă

Unul din discursurile care a scos la lumină problemele adevărate cu care se confruntă pensionarii a fost
cel al lui Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean Pentru Persoanele Vârstnice Vaslui. Liderul
pensionarilor vasluieni i-a spus ministrului că bătrânii din satele vasluiene nu au bani cu ce să își cumpere
mâncare, iar sărăcia și minusurile de tot felul transformă viața acestora într-un calvar.

„Discut cu oamenii zilnic. Oamenii sunt foarte nemulțumiți, medicamentele sunt scumpe, mâncarea este
scumpă, pe când pensiile sunt mici. Oamenii trăiesc rău, au câte o stivă de rețete medicale pe care nu au
bani cu ce să le cumpere. Nu poți să vorbești cu ei până la capăt că încep să plângă. Deocamdată legea
pensiilor nu a ieșit, însă pensia mică tot mică va rămâne. Acum, în județul Vaslui avem o pensie de 911
lei”, a spus Ioan Stamate.

Ministrul Muncii a fost poftit de pensionari să meargă și în casele județene de pensii pentru a vedea cum
lucrează funcționarii din aceste instituții, cu ce probleme se confruntă aceștia.

„Să mergeți și la casele de pensii să vedeți că lucrează și acum cu abacul. Nu sunt dotate pentru
recalcularea pensiilor, nu știm cum o să se recalculeze, nu au nimic, nici oameni, nici logistică. Muncesc
așa fetele de acolo, iar pensionarul e nemulțumit. Pentru cei care au lucrat în străinătate și în România
nu este un soft care să le calculeze pensiile, tot cu pixul se face totul”, a mai spus Ioan Stamate.

”Furați pensionarii și dați banii la pușcăriași!”

Constantin Trifan, liderul Sindicatului «Cartel ALFA» Iași, i-a cerut imperios lui Adrian Solomon să
convoace de urgență cele cinci confederații sindicale în legătură cu legea dialogului social.

„Confederațiile s-au pus de acord cu acestă lege, dar dumneavoastră o lungiți. Din anul 2011 discutați
despre aceste modificări. Atât timp cât nu va fi un contract unic la nivel național, facem doar discuții.
Conform legii pensiilor punctul de pensie trebuie să fie de 45% din salariul mediu brut pe economie, iar
acum este de 21% din salariul mediu brut pe economie. Când o să crească punctul de pensie?! Ne furați
două luni la pensii. Anul trecut ați majorat punctul de pensie în luna iulie, iar acum în septembrie.
Creșterea reală a punctului de pensie ar trebui să fie de 1.542 lei „, a spus Constantin Trifan.

În aceiași notă critică, liderul de sindicat a continuat: „Programul cornul și laptele pentru elevi în jumătate
din județele țării nu s-a dat. Nu ne ocupăm de copii, dăm bani pentru pușcăriași că au stat în pușcării”, a
mai spus sindicalistul.
 Adrian Solomon l-a întrerupt nervos de mai multe ori pe liderul de sindicat, însă Constantin Trifan i-a
spus lui Solomon că el este cel plătit din bani publici și trebuie să asculte tot ce are de spus, nu invers.

Repetenți la dialog
Violeta Amariei, președintele Sindicatului «Gheorghe Asachi» Iași, afiliat la FSLI, i-a criticat la rândul
ei pe Adrian Solomon și Marius Budăi că nu au cultura dialogului și nu așteaptă ca sindicaliștii să își
prezinte punctul de vedere.

„Să aveți răbdare să ascultați ce vă spunem noi. Dialogul social înseamnă comunicare între părți. Domnul
ministru și domnul deputat să învețe că dialogul înseamnă comunicare și negociere. Dumneavoastră să
ascultați, după care să dați un răspuns”, a spus Violeta Amariei.

Adrian Solomon a replicat liderului de sindicat că a venit de la Iași și îl jignește prin ceea ce spune. La
rândul ei, Violeta Amariei i-a spus pe un ton ironic lui Solomon că o să îi treacă.

În conflictul dintre cei doi a intervenit Eduard Popica, prefectul județului Vaslui, care a spus că de o oră
și jumătate cei doi invitați, Marius Budăi și Adrian Solomon sunt puși la zid de liderii de sindicat, iar
acest lucru este inadmisibil.

Un ministru din Guvernul Dăncilă este acuzat că face parte din

mafia imobiliarelor. Miza este uriașă. Dezvăluiri BOMBĂ
Sursa: Evenimentul zilei
Acuzațiile au fost făcute de directorul Sucursalei din Cluj a Imprimeriei Coresi, Mircia Giurgiu. Miza
scandalului este un teren în valoare de 30 de milioane de euro din centrul Clujului, unde se află tipografia
Coresi - Sucursala Cluj, unde e poate construi chiar un mall.

UPDATE. Mircea Giurgiu, managerul Tipografiei Ardealul, a revenit cu detalii și a adus grave acuzaţii celor
care încearcă să îşi însuşească activele tipografiilor Coresi, printre cei acuzați fiind și ministrul Culturii,
Daniel Breaz. Giurgiu susţine că actualul ministru al Culturii nu susţine eforturile de salvare a imprimeriilor
de la faliment.

„1. Raport de activitate pe perioada 13 mai 2016 – 17 aprilie 2019.

Dragnea e în stare de șoc! Lovitură dură, chiar de la Dăncilă

Bucureștenii și primarul din sectorul 4 construiesc școli și grădinițe pentru românii din Ucraina
Ce ne așteaptă după 26 mai în Europa: viziune și program sau fabulații și demagogie? Pulsul Planetei
La 13 mai 2016 Imprimeria Ardealul Cluj avea o pierdere medie lunară de 90.000 lei şi datorii substanţiale
de 305.000 lei la hârtie, peste 200.000 lei la energie electrică şi gaze naturale şi peste 60.000 lei la alte materii
prime şi materiale. Pe ultimele opt luni ale anului 2018 am avut un profit de 200.000 lei şi toate datoriile au
fost plătite. Pe primele trei luni ale acestui an, cu toate piedicile puse de conducerea companiei, Imprimeria
Ardealul Cluj are un profit de peste 60.000 lei.

În data de 19 februarie 2019 eram cu plata la zi a tuturor furnizorilor de materii prime, materiale şi utilităţi.
După blocarea activităţii sucursalelor Imprimeria Ardealul Cluj şi Imprimeria de Vest Oradea de către
conducerea companiei, prin retragerea dreptului de semnătură al directorilor acestora, s-a creat o situaţie fără
precedent, nemaifiind plătită nicio factură, deşi, în mod normal, în perioada de reorganizare trebuie plătite
toate datoriile la zi. În data de 12 aprilie 2019 am plătit factura de energie electrică la zi, în valoare de 68.000
lei, pentru care aveam preaviz din 28 martie 2019, iar conducerea companiei nu a făcut nimic în acest sens.
În acest moment avem producţie marfă pregătită pentru facturare în valoare de peste 250.000 lei. În ultima
perioadă la Sucursala Imprimeria Ardealul Cluj au fost înregistrate comenzi de lucrări tipografice în valoare
de peste 2.500.000 lei.
2. Ministrul Daniel Breaz riscă să devină primul ministru al Culturii care, prin faptele sale, protejează o filieră
mafiotă care încearcă să distrugă o companie de interes naţional ca CNI Coresi, filieră ale cărei nelegalităţi
au fost constatate în mare parte prin două rapoarte ale Corpului de Control al prim-ministrilor Victor Ponta
şi Viorica Dancilă.

3. Domnul ministru Daniel Breaz a promis unor parlamentari ai coaliţiei de guvernare din Cluj că nu va fi
oprită alimentarea cu energie electrică la Sucursala Imprimeria Ardealul, care urma să fie sistată din motive
neimputabile sucursalei. Din păcate, domnul ministru nu a făcut nimic din ceea ce a promis, ceea ce înseamnă
că îi consideră pe parlamentarii clujeni ca fiind de mâna a doua.

4. Dacă în luna septembrie 2018, la conducerea CNI Coresi se afla o persoana ca administrator special şi
director interimar, în acest moment există patru persoane cu funcţii de conducere după cum urmează: un
administrator special, un director general interimar, un director comercial şi un director de restructurare şi
dezvoltare, dintre care ultimii trei au fost angajaţi nelegal, conform actelor existente. Cei patru au salarii de
peste 10.000 lei pe luna, ajungând la un total de peste 50.000 lei, în condiţiile în care majoritatea salariaţilor
au salariul minim pe economie.

5. Încă de la prima întâlnire pe care am avut-o cu domnul ministru Daniel Breaz, care a avut loc în data de
29 ianuarie 2019, la care au mai participat domnul Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical,
preşedintele Sindicatului Coresi şi directorul Imprimeriei de Vest Oradea, am simţit că domnul ministru nu
era prea interesat de modul cum a fost administrată şi gestionată CNI Coresi. Considerăm că pentru a rezolva
o problemă trebuie cunoscute cauzele pentru care s-a ajuns în situaţia dificilă actuală.

6. În data de 20 februarie 2019 l-am informat pe domnul ministru Daniel Breaz despre faptul că ne-au fost
retrase semnăturile directorilor de la sucursalele Imprimeria de Vest Oradea şi Imprimeria Ardealul Cluj. Cu
această ocazie domnul consilier al ministrului, Iulian Băiculescu, a afirmat că este ceva normal şi că nu
trebuie să ne mirăm. La acea dată Imprimeria Ardealul Cluj avea plătite toate facturile la zi. Însă începând
de la această dată a fost blocată practic activitatea celor două sucursale.

7. În data de 27 martie 2019, după ce l-am informat pe domnul ministru despre situaţia foarte gravă în care a
ajuns compania, l-am întâlnit pe acelaşi consilier al domniei sale, care mi-a sugerat că ar fi bine să mă împac
cu administratorul judiciar, pentru că altfel nu o să ne mai semneze niciun act. O împăcare ar fi însemnat să
renunţăm la toate nemulţumirile legate de activitatea administratorului judiciar, dintre care amintim creşterea
substanţială a datoriilor CNI Coresi de când este administrator judiciar şi până în prezent, când acestea sunt
de 35,5 milioane de lei, mai mult decât dublu faţă de data intrării în insolvenţă. Nu aveam cum să fiu de acord
cu aşa ceva, considerând că este un şantaj. Aceleaşi persoane au distrus şi sucursala Imprimeria Oltenia
Craiova pe care au vândut-o prin negociere directă, fără licitaţie la preţul de 94 euro metrul pătrat care era
situată în centrul Municipiului Craiova şi avea toate utilităţile necesare. Au cumpărat un teren la marginea
Craiovei, în pantă, lângă un cimitir, plin de bălării cu 140 euro metrul pătrat, prejudiciul adus CNI Coresi a
fost de 900.000 euro conform unui Raport al Corpului de Control al Primului Ministru.

8. Ca urmare a faptului că ne-a fost retras dreptul de semnătură, situaţia s-a complicat pentru că, din motive
neimputabile nouă, nu a mai fost achitată nicio factură la utilităţi, materii prime şi materiale. Cu toate că la
data de 19 februarie 2019 eram cu toate plaţile la zi, de la această dată nu s-a mai achitat nicio factură.

9. Din această cauză compania furnizoare de electricitate ne-a trimis un preaviz de deconectare, pe care l-am
transmis noului administrator special în data de 29 martie 2019, dar, spre surprinderea noastră, acesta nu a
făcut niciun demers pentru a se plăti energia electrică, astfel că am căutat să găsim soluţii în data de 11 aprilie
2019, când era programată deconectarea, pentru că era vorba de o companie de stat la care încercăm să salvăm
locurile de muncă şi patrimoniul, fiind un brand cunsocut în Cluj-Napoca, în Transilvania şi în România. În
urma discuţiilor cu conducerea companiei de electricitate, am obţinut o amânare până în dimineaţa zilei
următoare, la ora 10, când am reuşit să plătim suma de 68.000 de lei, cu ajutorul unor parteneri.
10. În tot acest timp noul administrator special care, în mod normal, are sarcina de a se ocupa de bunul mers
al companiei, nu numai că nu a făcut nimic, ci singura lui preocupare a fost să-i transmitem copii de pe actele
de proprietate ale sucursalei Imprimeria Ardealul Cluj.

11. În şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor din 27 martie 2019 s-a hotărât schimbarea domnului
Avramoiu Pavel din funcţiile de administrator special şi director general interimar. Spre surprinderea noastră,
deşi a fost schimbat din ambele funcţii, domnul Avramoiu Pavel a rămas în funcţia de director general în
continuare, pe baza unui contract individual de muncă încheiat nelegal cu administratorul judiciar în data de
9 ianuarie 2019. De altfel, de la numirea sa în 13 septembrie 2018 şi până la schimbarea sa în 27 martie 2019,
domnul Avramoiu Pavel nu a avut contract de mandat, punându-se altfel în discuţie valabilitatea deciziilor şi
măsurilor pe care le-a luat în acestă perioadă.
12. Toate aceste fapte s-au întâmplat în mandatul domnul ministru Daniel Breaz, care le-a tolerat, neluând
nicio măsură pentru rezolvarea lor, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că agrează măsurile de blocare a
companiei de către filiera mafiotă.

13. Toţi miniştrii Culturii de până acum ne-au sprijinit în lupta cu filiera mafiotă care urmăreşte distrugerea
CNI Coresi. Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit pentru a apăra patrimoniul şi locurile de muncă de
la CNI Coresi: domnului Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, domnului Matei Brătianu,
domnilor deputaţi Cornel Itu, Horea Nastra şi Corneliu Olar, domnilor secretari de stat Alexandru Pugna şi
Gheorghe Popa, domnului prefect Aurel Cherecheş şi membrilor Comisiei Judeţene Cluj pentru Dialog
Social. Din păcate tot acest sprijin a ramas fără rezultate din cauza atitudinii domnului ministru Daniel Breaz.

Dacă va fi nevoie, mă voi întoarce în activitatea sindicală pentru a continua lupta împotriva filierei mafiote,
protejată de domnul ministru Daniel Breaz, în vederea apărării drepturilor şi intereselor salariaţilor şi al
salvării patrimoniului CNI Coresi”, a fost mesajul postat de acesta.

Mircia Giurgiu a făcut aceste acuzații în contextul în care Tipografia Coresi se află în pragul falimentului,
fiind al patrulea an de când compania patronată de Ministerul Culturii, se află în procedură de insolvență. ”Ei
vor doar să vândă terenul pe care se află tipografia din Cluj, teren amplasat la un kilometru de centrul istoric
al orașului. Nu vor să salveze obiectul de activitate și locurile de muncă ale oamenilor, ci doar să vândă acest
teren, pe care se poate construi și un mall”, a spus Giurgiu.

În continuare, directorul Sucursalei din Cluj a Imprimeriilor Coresi a spus că i-a cerut sprijinul ministrului
Culturii, Daniel Breaz care ar fi promis că se implică dar totul a rămas la nivel declarativ, între timp compania
avînd conturile proprite la cererea Ministerului de Finanțe. ”Ministrul Culturii prin faptele pe care le face dă
dovadă că sprijină o filieră mafiotă. Chiar dacă l-am informat despre situația foarte gravă a companiei, despre
cum s-a ajuns în această situație și cine a contribuit la această stare, nu a făcut nimic. La Coresi sunt oameni
plătiți cu salariul minim dar în ultima perioadă au fost angajați oamenii cu 10.000 de lei. Îi solicităm
ministrului culturii să își dea demisia dar să ia cu el și cu filiera mafiotă pentru că nu este în regulă ca o
companie națională să fie distrusă. Este primul ministrul din istoria Culturii care sprijină o filieră mafiotă.
De câte ori l-am informat tot timpul a zis că v-a lua măsuri. Din păcate i-a mințit pe toți parlamentarii clujeni,
pe prefectul de Cluj, tot timpul a promis. Am fost și la președintele PSD, Liviu Dragnea și a promis că v-a
lua toate măsurile ca să salveze compania. A promis unele lucruri care au fost îndeplinite, dar doar pe hârtie”,
a mai acuzat Giurgiu.

Tipografia de la Cluj este în prezent pe plus, chiar dacă în trecut balanța contabilă era pe minus. ”Când am
preluat sucursala din Cluj, totul era pe minus. Aveam datorii la utilități, situația fiind lăsată înadins așa pentru
a ne închide mai repede. Între timp, am reușit să aducem comenzi iar acum suntem pe plus cu toate datoriile
plătite și utilitățile achitate la zi. Acum am auzit ca administratorul judiciar, după ce am făcut public faptul
că mafia imobiliară vrea să pună mâna pe terenul tipografiei, mi-ar fi desfăcut contractul de muncă. Eu nu
am primit nimic oficial. Aștept. Așa pățești când te pui cu mafia”, a mai spus Giurgiu.

Teren cu miză uriașă

În spatele acestui scandal este o singură miză: terenul tipografiei din Cluj, în suprafață de 15.000 de metri
pătrați. Zona în care se află terenul este una una centrală, prețul de vânzare a unui metru pătrat fiind de 2.000
de euro/mp. ”A venit cineva de la București, în inspecție, și a mers apoi prin oraș să caute cumpărător. Ei tot
la vânzare se gândesc în loc să caute soluții să păstreze profilul tipografic. Această filieră mafiotă condusă
de ministru ne duce spre faliment. Administratorul special ne-a cerut acte ca să vândă clădirea. Filiera mafiotă
vânează tot. Avem un teren de 1.5 hectare care valorează 30 de milioane de euro pe care se poate construi
orice, chiar și un mall. Din păcate nu le pasă de tipografie, nu le pasă de locurile de muncă ale oamenilor.
Lor le pasă doar de afacerile imobiliare. Ministrul culturii, administratorul judiciar. Toți miniștri ai culturii
de până acum ne-au sprijinit și nu i-au lăsat să distrug compania”, a mai spus Giurgiu.

Ministrul Culturii tace chitic

Evenimentul Zilei l-a contactat pe ministrul Culturii, Daniel Breaz pentru a obține un punct de vedere la
aceste acuzații foarte grave. Demnitarul a promis în cursul zilei de marți, 7 mai 2019, că va avea un punct de
vedere cu privire la aceste acuzații abia după ce va citi declarațiile făcute de Mircia Giurgiu. Drept urmare,
reporterul EvZ i-a trimis aceste declarații după care ministrul Daniel Breaz nu a mai putut fi contactat. EvZ
așteaptă un punct de vedere de la ministrul Culturii, Daniel Breaz. Valer Daniel Breaz a urmat cursurile
Facultăţii de Matematică-Informatică, secţia matematică, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-
Napoca, unde a făcut şi masteratul, iar în 2002 a obţinut titlul de doctor în matematică, specializarea analiză
matematică.

Comisia Europeană ameninţă România cu un mecanism dur

dacă adoptă modificările codurilor penale
Sursa: Ziarul Financiar
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare autorităţilor române în
care avertizează cu un mecanism mai dur decât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dacă
modificările aduse codurilor penale intră in vigoare, au declarat pentru MEDIAFAX surse politice.

Frans Timmermans precizează, în scrisoarea transmisă autorităţilor române, că reprezentanţii Comisiei

Europene au fost nevoiţi să revină în ultimele luni, la intervale frecvente, la chestiunea evoluţiilor privind
statul de drept în România.

"În fiecare dintre aceste ocazii, Comisia a subliniat că anularea progreselor înregistrate în ultimii ani a
continuat. Problemele pe care le-am identificat şi recomandările emise pentru atenuarea acestor preocupări
nu sunt abordate. (...) Din nefericire, evoluţiile recente din România au agravat şi mai mult problemele
existente privind respectarea statului de drept. (...) Amendamentele adoptate de Parlamentul României la 24
aprilie 2019 la Codul penal român, Codul de procedură penală şi Legea specială privind corupţia adaugă la
aceste preocupări. Aceste prevederi riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni,
inclusiv infracţiuni de corupţie, în timp ce, aşa cum subliniază Comisia de la Veneţia, România, ca şi celelalte
state, are obligaţia pozitivă de a se asigura că sistemul său penal este eficient în lupta împotriva formelor
grave de infracţiuni", se arată în scrisoarea transmisă de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans
Timmermans, au transmis pentru MEDIAFAX surse politice.

Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu,
preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi premierului Viorica Dăncilă.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană va declanşa "Rule of law Framework", proces care va înlocui pentru
un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor
modificări aduse codurilor penale.

"Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori
dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va
declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede
un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va
înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul
Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul
aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod
satisfăcător", se mai arată în scrisoare.