Adi Shankara

76 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte













De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Adi Shankara

Date personale

Născut 788 d.Hr.[1][2][3] 

Kalady(d), Kerala, India[4] 

Decedat 820 d.Hr. (32 de ani) 

Kedarnath(d), Uttar Pradesh, India[5] 

Religie hinduism
 Advaita Vedanta 

Ocupație filozof 

Limbi vorbite limba sanscrită[6] 

Modifică date / text 

Shankara

Adi Shankara (Devanāgarī: आदि शङ्कर) (788-820) a fost un filosof hindus.

Este cunoscut ca unul din cei mai mari sfinți, filozofi și reformatori ai Hinduismului.
Numele său este strâns legat de Advaita Vedanta fiind cea mai mare autoritate în
această filozofie pe care o expune sistematic dându-i forma clasică sub care este
cunoscută si astăzi, ca cea mai importantă subramură a Vedantei.

Învățătura sa se bazează pe unitatea atman-brahman, unde atman este spiritul

individual care este de aceeași natură și substanță cu spiritul universal sau Brahman
- Dumnezeu. Shankara își propagă învățătura prin călătorii de-a lungul
subcontinentului pentru a susține discursuri și dezbateri cu ceilalți gânditori.

Este recunoscut ca fiind fondatorul a patru mathas(mânăstiri) care au ajutat la

dezvoltarea istorică, renașterea și răspândirea Advaitei Vedanta.

Este de asemenea recunoscut ca fiind fondatorul ordinului monastic Dashanami și

totodată inițiatorul tradiției spirituale Shanmata prin care credincioșii pot să ințeleagă
că prin toate formele religioase, respectiv zei, se manifestă același Dumnezeu-
Brahman, astfel încât nu poate să existe o superioritate urmând o cale sau alta,
realizarea spirituală fiind desemnată de unirea cu Brahman - Dumnezeu. Indiferent
de forma sau zeitatea adorată, credinciosul ajunge la același Dumnezeu.
Tradiția Shanmata este în stransă legătură cu cea Smarta promovând cinci forme
considerate cele mai importante ale lui Dumnezeu: Ganesha, Shiva, Shakti, Vishnu,
Surya și Skanda.

Shankara revitalizează viața spirituală a Indiei prin discursuri și dezbateri vii, chiar
făcând unele minuni, înființând mânăstiri și ordine monastice, lăsând in urmă
comentarii de excepție pentru marile scripturi și o operă filozofică fără egal.

Adi Shankara a scris că există două tipuri de cunoaștere: superioară

(paravidya) și inferioară (aparavidya). Prima este cunoașterea lui Dumnezeu
ca nirguna Brahman (Dumnezeu fără atribute), în timp ce a doua este cunoașterea
lui Dumnezeu ca saguna Brahman (Dumnezeu cu atribute).[7] Citând mai mulți
cercetători europeni, Lucian Blaga subliniază faptul că Adi Shankara "este cel mai
mare metafizician din toate timpurile."[8]

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Adi Shankara”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 14 octombrie 2015

2. ^ Shankara, Nationalencyklopedin, accesat în  9 octombrie 2017

3. ^ SHANKARA (ŚANKARA, Dictionnaire de spiritualité. Ascétique et mystique, accesat

în  9 octombrie 2017
4. ^ http://www.poemhunter.com/adi-shankaracharya/ Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
5. ^ http://www.ndtv.com/india-news/kedarnath-one-of-indias-most-revered-shrines-525971 
Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

6. ^ BnF catalogue général

7. ^ Mircea Itu, Filosofia și religiile Indiei, Editura Orientul latin, Brașov, 2004, pagina 67-68

8. ^ Lucian Blaga, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Paris, Alba-Iulia, 1994, pagina
60.