COMITETUL LOCAL

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

AL MUNICIPIULUI BARLAD
NR. 13469 DIN 25.06.2008

AVIZAT APROB,
INSPECTOR ŞEF AL PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL
INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL
DE URGENŢĂ ,,PODUL ÎNALT” MUNICIPIULUI BARLAD
AL JUDEŢULUI VASLUI Primar,
Colonel

PLANUL DE APĂRARE
ÎN CAZUL DEZASTRELOR PROVOCATE
DE SEISME ŞI ALUNECĂRI DE TEREN

2020

Pagina 1 din 23
 CAP. I

1.1 Scop şi Definiţie

Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice este documentul pe
baza căruia se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi
intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora.
Situaţiile de aplicare a „Planului de apărare în cazul dezastrelor provocate de seisme şi
alunecări de teren” sunt determinate de producerea unui seism cu efecte majore şi de mare
amploare, cu distrugeri semnificative.
Prezentul plan se aplică şi în cazul apariţiei sau reactivării şi ulterior dezvoltării unor
alunecări de teren în zone locuite, alunecări cauzate de seism (ca dezastru asociat) sau provocate de
cauze specifice, geomorfologice ori de altă natură.
Planul va fi aplicat ca urmare a producerii unui cutremur care a creat probleme cu caracter de
dezastru prin:
 distrugerea în număr mare a unor clădiri de locuit sau ale unor instituţii (şcoli, cămine,
etc);
 blocarea unor străzi şi împiedicarea operaţiunilor de deblocare – salvare;
 distrugerea unor reţele utilitare vitale (de alimentare cu apă, gaze, energie electrică,
transport, comunicaţii şi izolarea unor zone);
 distrugerea sau lipsa de funcţionare a unor dotări spitaliceşti şi apariţia unor epidemii.

1.2 Obiective
Obiectivul principal de întocmire al planului îl constituie stabilirea măsurilor şi acţiunilor de
prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul unor situaţii de urgenţă specifice, în vederea
limitării şi înlăturării efectelor acestora asupra populaţiei, bunurilor de orice fel, precum şi pentru
revenirea la normal a vieţii social-economice.

1.3 Caracteristicele zonelor cu risc ridicat de pe teritoriul localităţii

- amplasare geografică şi relief;

Municipiul B=rlad ocup\ o pozi]ie central- estic\ `n cadrul Podi[ului Moldovei [i se situeaz\
`n zona de contact dintre Dealurile F\lciului la est [i Colinele Tutovei la vest, acolo unde culoarul de
vale a r=ului B=rlad are o deschidere mai mare c\tre sud, pentru a trece `n C=mpia Tecuciului –
diviziune a C=mpiei Rom=ne. Spa]iul ocupat de municipiul B=rlad, se circumscrie unei ample
diviziuni a Podi[ului Moldovei, Podi[ul B=rladului.
Zona `n care se g\se[te municipiul B=rlad, corespunde din punct de vedere geostructural,
Platformei B=rladului. Limita acesteia fa]\ de Platforma Moldoveneasc\ este falia F\lciu – Plopana.
~n sud, se `nvecineaz\ cu Orogenul Nord – Dobrogean, de care se separ\ prin falia Sf. Gheorhe
(Delta) – Oancea – Adjud.
Perimetrul urban se desf\[oar\ `n cea mai mare parte `n valea r=ului B=rlad. De aici ocup\
albia major\, terasele de pe partea dreapt\ de 3-5 m; 25-30 m [i 60 m altitudine reletiv\, spa]iul
interfluvial dintre v\ile B=rlad [i Valea Seac\. Altitudinea maxim\ din aria urban\ este de 172 m la
sta]ia meteorologic\ [i cea mai redus\ este de 89 m la lacul Prodana.
- caracteristici climaterice;
Din observa]iile multianuale la Sta]ia Meteorologic\ local\, se constat\ urm\toarele frecven]e
ale maselor de aer : de origine polar-continental\ din direc]iile nord [i nord-est realizeaz\ 22% pe an;
cele de origine tropical-continental\, cu direc]ia de circula]ie dinspre sud [i sud-est, au o frecven]\
Pagina 2 din 23
medie anual\ de 15,7%; mesele de origine polar-maritim\, din direc]ia nord-vest, sunt resim]ite pe o
perioad\ de 18% din an.
Temperaturile aerului, ne indic\ urm\toarele valorii medii: temperatura anual\ este de 9,8
grade C. Cea maxim\ din iulie este de 21,4 grade C, iar cea mai sc\zut\, din luna ianuarie, este de -
3,6 grade C.
Umezeala aerului reletiv\, are o medie plurianual\ de 77%, cu valori maxime iarna (86% `n
ianuarie) [i valori minime `n anotimpul c\lduros (69% `n mai).
Precipita]iile apar]in regimului continental, fiind `n medie deficitar cu 474,2 mm. Luna cu
valorile medii cele mai ridicate este iunie cu 74,5 mm, iar cea minim\ este februarie cu 23,5
mm.Cantitatea maxim\ lunar\ s-a `nregistrat `n octombrie 1939 (172mm), iar cele mai mici `n
februarie 1914 [i noiembrie 1934, c=nd nu au c\zut precipita]ii. Precipita]iile sunt mixte, pluvio-
nivale.
Regimul v=nturilor este determinat at=t de particularit\]ilor circula]iei generale a atmosferei
c=t [i de cele ale suprafe]ei active. Vitezele v=nturilor variaz\ `ntre 4,5 m/s `n lunile februarie-
aprilie [i 3,2 m/s `n lun iulie.
- populaţie;
Popula]ia municipiului B=rlad are un ritm ascedent sub aspect numeric `n condi]iile unui
spor natural mai ridicat dec=t media pe ]ar\, c=t [I a migra]iei popula]iei preponderant rural\.
Din cei 69.183 de locuitori 33285 erau b\rbati ( 48,11% ) si 35898 erau femei ( 51,89 % ).
      Din punct de vedere al structurii etnice, locuitorii municipiului B=rlad sunt in majoritate
rom=ni (98.57%). Convietuiesc in bun\ intelegere rromi (1.3%), evrei (0.015%), turci (0.02%),
maghiari (0.02%), germani (0.005%) si alte etnii (0.05%).
      Referitor la apartenenta religioasa 98.2% dintre locuitori sunt de 01% religie ortodoxa, 0.3%
sunt romano-catolici, 0.025% sunt greco-catolici, 0.01% sunt reformati si 1.43% apartin altor
religii.
      Pe grupe de varsta, in anul 2001, situatia se prezinta astfel:
- 0-14 ani : 14353 persoane
- 15-19 ani : 7111 persoane
- 20-39 ani : 25853 persoane
- 40-59 ani : 20917 persoane
-peste 60 de ani : 9787 persoane
Mi[carea natural\ a popula]iei: ANUL N|SCU}I VII DECESE
- Infrastructuri locale; 2003 621 493
- cultur\ : activitatea cultural\ a 2004 580 544
municipiului B=rlad se desf\[oar\ `n 2005 643 502 cadrul urm\
toarelor institu]ii : Muzeul “V. P=rvan”,
2006 602 557
Casa Sturza [I Teatrul “V.I.Popa”, institu]ii
subordinate Consiliului Jude]ean Vaslui, Galeriile de Art\ Guguianu, Biblioteca municipal\ “Stroe
Belloescu”, Casa de Cultur\ “G. Tutoveanu [i un cinematograf.
- ocrotirea s\n\t\]ii : Pentru asigurarea asistentei medicale a populatiei in municipiul Barlad
functioneaza in subordinea Ministerului Sanatatii, 2 spitale, unul de adulti si unul de copii cu o
capacitate de 1132 paturi, 4 policlinici (adulti, copii, stomatologica si o policlinica cu plata), 12
dispensare medicale, 7 teritoriale si 5 scolare, un leagan de copii cu 65 de paturi, 3 crese cu 135
locuri, un centru de transfuzie a sangelui si farmacii. In perioada ianuarie 1990-octombrie 1993, pe
langa unitatile de ocrotire a sanatatii, subordonate Ministerului Sanatatii, in municipiul Barlad au
luat fiinta o policlinica particulara, un numar de 11 cabinete medicale particulare, 15 cabinete
stomatologice si 13 cabinete de alta specialitate si 12 farmacii. De asemenea, in aceeasi perioada, 4
dispensare medicale au trecut din subordinea Ministerului Sanatatii, in subordinea societatilor
Pagina 3 din 23
comerciale, pe care le deservesc. Numarul cadrelor medicale cu pregatire superioara din unitatile
sanitare ale municipiului Barlad, subordonate Ministerului Sanatatii au ajuns la data de 31.12.2000,
sa fie de 200(inclusiv farmacisti), iar numarul cadrelor cu pregatire medie sanitara a fost la aceeasi
data de 634..
Re]ele de utilit\]i :      Ca urmare a dezvoltarii in etape sistemul de alimentare cu apa a
municipiului Barlad este un sistem complex fiind format din surse de alimentare cu apa, aductiuni,
complexe de tratare – inmagazinare si sistemul de distributie.
Surse de ap\
     In prezent municipiul Barlad este alimentat din 2 tipuri de surse: surse subterane si surse de
suprafata.
      Surse subterane:
  - Captarea Negrilesti – situata in judetul Galati la cca 42 km. sud, cuprinde 21 de puturi active
forate la adancime medie si mare ( 80-200m) cu un debit total de 120 l/s din care cca 30 l/s se
distribuie pe traseul aductiunii, ramanand disponibil cca 90 l/s.
  - Captarea Tutova – Badeana – situat in lungul localitatilor cu acelasi nume, intre 17-7 km. sud de
Barlad este compus din 14 foraje de adancime care produc un debit de cca 66 l/s. Puturile sunt
racordate direct la coloana de aductiune Negrilesti – B=rlad.
  - Captarea subterana din perimetrul orasului Barlad – Puturi locale – amplasate in interiorul
orasului in numar de 10 foraje de adancime produc cca 30 l/s. Aceste foraje sunt racordate direct la
reteaua de distributie din municipiu.
      Surse de suprafata:
  - Acumularea Cuibul Vulturilor – amplasata pe paraul Tutova la cca 14 km. NV de Barlad.
Complexul de capatare, tratare si distributie poate asigura un debit de cca 300 l/s.
Capacitatea de tratare - maxim 330 l/s.
     Statia de tratare Crang – situata la iesirea spre Vest din municipiul Barlad pe drumul judetean
Barlad – Ciocani, statia de tratare Crang este un complex pentru tratarea si inmagazinarea apei
provenita din acumularea Cuibul Vulturilor. Capacitatea de tratare a statiei este de 330 l/s si a fost
pusa in functiune in 1995.
      Indicatori           UM          2002     2003 2005
Cantitatea de apa produsa mii mc/zi 19,3138 21.738 20.152
Cantitate apa furnizata mii mc/zi 12,716 10.325 8.2361
Cantitate apa preluata de la canalizare mii mc/zi 18,0638 15.0527 13.469
Cantitate apa epurata si deversata in emisar mii mc/zi 18,0638 15.0527 13.469
Canalizare
      In prezent municipiul Barlad dispune de un sistem centralizat de canalizare, cu o retea de
canalizare proiectata si executata in sistem divizor si o statie de epuarare a apelor uzate.
      Reteaua de canalizare fiind in sistem divizor are in componenta o retea de colectoare de
canalizare menajera, care preiau apele uzate de la populatie si agenti economici si le transporta la
Statia de epurare si o retea independenta de colectoare care preiau apele pluviale si le descarca
direct sau prin pompare in paraul Valea Seaca.
      Sistemul de colectoare de canalizare are o lungime de 234,3 Km, din care :
- 163,5 km colectoare de canalizare menajera
- 64,0 km colectoare de canalizare pluviala inchisa
- 6,8 km canale pluviale deschise
       Colectoarele de canalizare sunt realizate in proportie de 78 % inainte de 1975 si numai 3%
dupa 1990.
      Reteaua de canalizare nu asigura colectarea apelor uzate de pe intreaga suprafata a
municipiului Barlad.
Pagina 4 din 23
       Evacuarea apelor uzate se face in proportie de 45 % prin pompare, in sistemul de colectoare
fiind intercalate un numar de 4 statii de pompare a apelor uzate.
      Statia de epurare a apelor uzate a municipiului Barlad, amaplasata in partea de sud – est a
municipiului, pe malul drept al raului Barlad primeste apele uzate menajere orasenesti si industriale
prin doua colectoare si functioneaza in doua trepte :
- treapta de epurare mecanica are o capacitate de tratare de 256 l/s
- treapta de epurare biologica are o capacitate de tratare de 340 l/s
Re]eaua de str\zi a municipiului B=rlad masoar\ 114 km. din care 43% sunt strazi asfaltate,
celelate fiind balastate sau de pamant. Principalul drum public din municipiul Barlad este D.N.24
(DE 581), ce-l strabate pe axa N-S, pe o lungime de circa 8km. Transporturile periculoase ce
tranziteaz\ municipiul B=rlad, sunt anun]ate din timp, de ISU Vaslui, pentru ca toate serviciile
profesioniste [I ceilal]I factori de r\spundere s\ fie preg\ti]I de intervene]ii.
Pe timpul transportului cu mijloace auto, problemele pot să apară ca urmare a unor accidente
de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectării
normelor tehnice de ambalare şi transport sau a altor factori neprevăzuţi. Ca urmare a acestor
accidente se pot produce explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândire de substanţe
toxice pe sol şi în mediu. Substanţele periculoase se transportă în cisterne, containere sau alte tipuri
de ambalaje (în stare de gaz comprimat, gaz lichefiat, lichid sau solid). Mijloacele care transportă
aceste substanţe trebuie să fie marcate cu etichete şi indicatoare de avertizare.
C\ile ferate : Din punct de vedere economic si geografic, municipiul B=rlad se situeaza
aproape de intersectia unor importante cai feroviare, pe traseul dintre nordul si sudul Moldovei,
dintre Valea Prutului si Valea Siretului, care asigura legatura intre centrul si sudul Romaniei cu
Republica Moldova. Prin Barlad se face legatura intre Bucuresti si Iasi, printr-o retea de cale ferata
dubla, fara electrificare pentru transportul de calatori si marfa. Deasemenea mai exista o retea de
cale ferata locala, simpla, ce face legatura dintre S.C. Rulmenti S.A. si gara CFR Barlad.
Transportul prin re]ele magistrale : -Transportul prin reţele magistrale: Conducta
magistral\ de gaz metan, administrat\ de S.C. Distrigaz Nord-Est Ia[i S.A. sector B=rlad, face leg\
tura dintre punctul de distribu]ie Moto[eni (Bac\u) [i municipiul Vaslui. Conducta magistral\, nu
trece teritorial prin municipiului B=rlad [i nu prezint\ factori de risc pe raza de competen]\.

Fenomenul seismic : majoritatea cutremurelor sunt de natură tectonică, cele mai puternice
putând afecta până la 70% din teritoriul ţării; în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai
adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene cu
straturile sub-geologice Moesian şi Inter-Alpin; profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100
– 150 km. adâncime, cu magnitudini de până la 7 grade pe scara Richter şi intensităţi de până la VII
– VIII pe scala MSK. Zonele afectate de cutremure de mică adâncime sunt Banat, Crişana,
Maramureş,Târnave si Moldova.
Geologic, municipiul Barlad face parte din cadrul marii unitati structurale ce poarta
denumirea de PLATFORMA MOLDOVENEASCA, platforma care reprezinta prelungirea vestica a
marii platforme est – europene.
Soclul PLATFORMEI MOLDOVENESTI constituie o regiune rigida de cratogen,
plenepetizata, fiind constituit din roci cristalofiliene (gnaise, micasisturi ) strabatute de corpuri
granitice si bazaltice metamorfozate.Peste soclu se afla cuvertura Platformei Moldovenesti, alcatuita
din depozite sedimentare ( calcare, gresii, marne ).
Statigrafic, depozitele sedimentare apartin BASSARABIANULUI (Sarmantin Mediu ),
CHERSSONIANULUI ( Sarmatian Superior ), MEOTIANULUI si CUATERNALULUI.
Tectonic, depozitele sedimentare pastreaza caracterul specific de platforma fiind
monoclinale ( cvasiorizontale ).
Pagina 5 din 23
 Declanşate brusc, practic fără semne care să permită prevederea acestor fenomene,
cutremurele reprezintă factorul de risc cel mai greu de urmărit şi de prevenit.
În condiţiile producerii unui seism, funcţie de magnitudine, adâncimea focarului, poziţia
epicentrului pe teritoriul ţării şi direcţia principală de propagare a undei seismice, zonele construite,
intens populate, cele echipate cu obiective industriale sau reţele de comunicaţie şi utilităţi, sunt
influenţate direct, în structurile de rezistenţă şi instalaţii producându-se suprasolicitări puternice. La
producerea seismelor puternice, denumite “mari” sau ”majore” riscul afectării parţiale sau totale a
întregului fond construit este maxim. În condiţiile seismelor normale, perioada proprie a seismului,
corelată cu perioadele proprii de vibraţie a structurilor de rezistenţă, poate determina mărirea sau
micşorarea (între limite importante) riscului afectării construcţiilor.
Poziţia localităţii faţă de zona epicentrală şi direcţia de propagare condiţionează şi ele riscul
seismic.
Vechimea construcţiilor, faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, a
determinat apariţia şi evoluţia ulterioară a unor trasee de fisurare; modificarea condiţiilor din
amplasament, prin ridicarea nivelului pânzei freatice şi înmuierea terenurilor de fundare, cu
afectarea fundaţiilor, conduc la risc seismic important pentru aceste construcţii. Creşterea în timp a
nivelului pânzei freatice, crează o condiţie favorizantă pentru o evoluţie necorespunzătoare a
comportării seismice şi la construcţiile recent executate.
În condiţiile apariţiei şi dezvoltării unui seism, pe teritoriul municipiului Barlad este posibilă
producerea următoarelor efecte:
 prăbuşiri totale sau parţiale de construcţii, avarierea unora dintre clădiri în zonele
intens construite;
 înclinări sau răsturnări de clădiri, ca urmare a unor deplasări/tasări ale terenului de
fundare;
 întreruperea căilor de comunicaţie;
 avarierea reţelelor de utilităţi – instalarea unor dezastre complementare: ecologice,
chimice, incendii;
 avarierea sau cedarea unor îndiguiri la amenajările hidrotehnice şi instalarea unor
dezastre complementare (inundaţii).
Efectele unui cutremur pot fi considerabil diminuate, atât din punct de vedere material, cât
mai ales al pierderilor de vieţi omeneşti, printr-o pregătire adecvată, teoretică şi practică, a
populaţiei.
Municipiul a fost şi va fi afectat de cutremure de pământ deoarece judeţul Vaslui se află în
zona cu risc II la cutremure, sub influenţa zonei seismice Vrancea.
Cutremurele din ultima perioadă nu au produs pagube importante sau victime pe teritoriul
comunei. La cutremurul din 1977 cele mai afectate clădiri au fost din strada Republicii, dintre fostul
CEC si cladirea telefoanelor, cladirile de pe strazile Stramba, Vasile Lupu, hotelul Minerva si toate
cladirile de patrimoniu construite in perioada interbelica.
Numărul proprietăţilor afectate în cazul unui cutremur poate ajunge la 8 % din totalul
acestora, datorită vechimii fondului construit existent.
Numărul locuinţelor din municipiu şi perioada construirii lor este următoarea:
- pana in anii 1910 s-a construit aproximativ 460 locuinte;
- între anii 1910 – 1939 s-a construit un număr de 480 locuinţe;
- între anii 1940 – 1949 s-a construit un număr de 220 locuinţe;
- între anii 1950 – 1959 s-a construit un număr de 210locuinţe;
- între anii 1960 – 1969 s-a construit un număr de 390 locuinţe;
- între anii 1970 – 1979 s-a construit un număr de 420 locuinţe;
- între anii 1980 – 1989 s-a construit un număr de 330 locuinţe.
Pagina 6 din 23
 - Intre anii 1990 – 2008 s-a construit un numar de 260 locuinte.
În general locuinţele cele mai vechi şi posibil afectate sunt situate în cartierele Munteni,
Podeni.
In municipiul Barlad sunt un numar de 25014 locuinte, din care 8550 case si 16464
apartamente. Din totalul de 8550 case, 3250 sunt din chirpic (ceamur) si diferenta de 5300 case sunt
din caramida, BCA sau boltari din beton. Situatia pe nivele se prezinta astfel: P#4120 case;
P^1#1150 case; P^2#130 case.

Nr.
Urmări posibile ale unui cutremur
crt.
1 Locuinţe 120
2 Persoane 380
3 Animale 80
4 Bunuri 155.000 RON

Situa]ia statistic\ privind construc]iile expertizate tehnic `ncadrate `n clasele 1, 2 [I 3 de risc

seismic din municipiul B=rlad.

ADRESA Cls. NR. ADRESA Cls. NR.

risc PERS risc PERS
Bloc V3, Str. Epureanu nr. 50 I 79 Bloc A2, Str. Republicii nr. 239 III 80
Bloc I1, Str. Republicii nr. 277 I 36 Bloc D1, Str. Epureanu nr. 30 III 92
Bloc I2, Str. Republicii nr. 277 II 28 Bloc D2, Str. Epureanu nr. 32 III 86
Bloc I3, Str. Republicii nr. 277 I 23 Bloc D3, Str. Epureanu nr. 34 III 93
Bloc I4, Str. Republicii nr. 277 II 41 Bloc 3, Str. Epureanu nr. 7 II 81
Bloc Z1, Str. Republicii nr. 277 II 90 Bloc B, Str. M Kog\lnicea. nr. 2 III 96
Bloc Z2, Str. Republicii nr. 277 II 83 Bloc C1, Str. Republicii nr. 237 I 125
Bloc Z4, Str. Republicii nr. 277 II 85 Bloc 15, Str. Republicii nr. 277 II 62
Bloc C2, Str. Epureanu nr. 20 II 160 Bloc Z3, Str. Republicii nr. 287 III 85
Bloc 7, Str. Epureanu nr. 26 II 83 Bloc V1, Str. Republicii nr. 279 I 91
Bloc V10, Str. Epureanu nr. 35 I 65 Bloc V2, Str. Republicii nr. 281 I 36
Bloc V8, Str. Epureanu nr. 39 II 68 Bloc 10, Str. Republicii nr. 296 I 83
Bloc V7, Str. Epureanu nr. 41 II 72 Bloc 11, Str. Republicii nr. 296 I 51
Bloc V6, Str. Epureanu nr. 45 II 77 Bloc 4, Str. Epureanu nr. 9 I 48
Bloc K, Str. Eminescu nr. 1 II 61 Bloc 5, Str. Epureanu nr. 10-12 I 64
Bloc 1, Str. Eminescu nr. 2 II 24 Bloc D, Str. Epureanu nr. 23 II 58
Bloc 3, Str. Epureanu nr. 27 III 52 Bloc 6, Str. Epureanu nr. 25 III 43
Bloc A1, Str. Cetinei nr. 7 III 65 Bloc 9, Str. Epureanu nr. 29 II 43
Bloc A2, Str. Cetinei nr. 15 III 109 Bloc Victoriei, nr. 9 I 36
Bloc V2, Str. Epureanu nr. 37 III 61 Bloc Moldovei, Str Moldo. Nr 20 II 91
Bloc A1, Str. Epureanu nr. 47 III 84 Bloc D4, Str. Epureanu nr. 40 I 87
Bloc A2, Str. Epureanu nr. 49 III 78 Bloc C1, Str. Epureanu nr. 42 I 135
Bloc A3, Str. Epureanu nr. 51 III 81 Bloc B8, Str. Epureanu nr. 31 III 45

Pagina 7 din 23
 Bloc A4, Str. Epureanu nr. 53 III 76 Bloc Plomb\, Str. Repub nr 201 III 52
Bloc A5, Str. Epureanu nr. 55 III 80 Bloc A4, Str. Cetinei nr. 1 II 106
Bloc A1, Str. Republicii nr. 237 III 101 Bloc A3, Str. Cetinei nr. 3 I 102

~n municipiul B=rlad, cl\dirile de locuit expertizate tehnic [i `ncadrate `n clasa de risc I,

sunt urm\toarele:

Nr Adres\ An Regim Nr. Acd. An Categ. De Clasa

Crt Imobil Constr. ~n\l]ime Apart. (mp) Expert. Urgen]\ de risc

1. Bloc V3, str. Epureanu 1963 S^P^4E 20 840 2016 U1 Reîncadrat

Nr. 50 Risc II
2. Bloc 11, str. Republicii 1962 P^2E 18 756 2017 U1 Reîncadrat
Nr. 277 Risc II
3. Bloc 13, str. Republicii 1962 P^2E 18 756 2018 U2 Reîncadrat
Nr. 277 Risc II
4. Bloc V10, str. Epureanu 1963 P^3E 32 1344 2018 - Reîncadrat
Nr. 35 Risc II
5. Bolc C1, str. Republicii 1964 P^4E 80 5565 2019 U1 Reîncadrat
Nr. 237 Risc II
6. Bloc V1, str. Republicii 1962 P^3E 48 2020 2018 U1 Reîncadrat
Nr. 279 Risc II
7. Bloc V2, str. Republicii 1962 P^4E 20 1309 2018 U1 Reîncadrat
Nr. 281 Risc II
8. Bloc 10, str. Republicii 1960 P^3E 48 2020 2020 U1 Reîncadrat
Nr. 296 Risc I
9. Bloc 11, str. Republicii 1960 P^3E 24 1010 2020 U1 Reîncadrat
Nr. 296 Risc II
10. Bloc 4, str. Epureanu 1961 P^3E 32 3229 2017 U1 Reîncadrat
Nr. 9 Risc II
11. Bloc 5, str. Epureanu 1962 P^3E 47 3285 2018 U1 Reîncadrat
Nr. 10-12 Risc II
12. Bloc Victoriei, nr. 9 1960 P^3E 24 1195 2020 U1 Reîncadrat
Risc II
13. Bloc D4, str. Epureanu 1968 P^4E 40 1690 2020 - Reîncadrat
Nr. 40 Risc II
14. Bloc C1, str. Epureanu 1973 P^4E 100 5652 2020 - Reîncadrat
Nr. 42 Risc II
15. Bloc A3, str. Cetinei 1964 P^4E 60 4248 2019 - Reîncadrat
Nr. 3 Risc II

In functie de urmarile dezastrelor produse de seism in municipiul Barlad, v-a exista

raioane de distrugeri majore la cladirile institutiilor publice si fondul de locuinte, cu inregistrarea
unui numar mare de morti, raniti, surprinsi sub daramaturi si traumatizati, intreruperea functionarii
totale sau partiale a retelelor de apa, gaz metan, energie electrica, energie termica, telefonie,
canalizare.
Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta Barlad, prin serviciile proprii de specialitate si cu
sprijinul institutiilor abilitate din teritoriu va desfasoara urmatoarele activitati:
- Identificarea, localizarea si inventarierea surselor de risc seismic si dezastrelor
complementare, pe baza studiilor de zonare seismica si analizei conditiilor geologice, hidro-
meteorologice si a caracteristicilor activitatilor agentilor economici ( cu risc de explozii, incendii,
risc chimic, biologic, etc);
- Stabilirea zonelor cu evolutie periculoasa la seism si a celor cu posibile alunecari de teren,
Pagina 8 din 23
pentru municipiul Barlad si localitatile componente, amplasamentelor constructiilor hidrotehnice
(acumularile Rapa Albastra si Cuibul Vulturilor);
- Evaluarea riscului de producere a miscarilor seismice, a urmarilor acestora si a riscului
producerii dezastrelor complementare, luand in considerare frecventa si caracteristicile
evenimentelor anterioare;
- Estimarea volumului de pierderi si distrugeri;

Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri majore ca alte calamităţi, dar ele sunt
periculoase deoarece duc la distrugerea unor construcţii şi pot opri cursul unor râuri, creînd lacuri
de acumulare. Având în vedere că versanţii care mărginesc aceste râuri au pante cuprinse între 5 şi
25%, aceştia sunt afectaţi de intense procese de degradare sub forma eroziunilor torenţiale şi
alunecărilor de teren.
Sunt consecin]\ a fenomenelor naturale sau a unor activit\]i omene[ti necontrolate (de
exemplu despăduririle); produc efecte imediate, dar cauzează şi efecte dezastruoase pe termen lung
(cum ar fi blocarea sau devierea unor cursuri de ap\, deteriorarea c\ilor terestre de comunicaţii,
distrugerea unor arealuri locuite etc.); expuse riscului sunt în mod deosebit zona Cotul Negru,
Tuguieta 2.
În municipiul B=rlad există zone cu alunecări de teren ce ar putea fi reactivate în cazul
producerii unor ploi de lungă durată aum ar fi:
- cartierul Cotul Negru –unde ar putea fi afectate un număr de 12 str\zi [i aproximativ
145 de gospod\rii;
- cartierul }uguieta II - unde ar putea fi afectate un număr de 8 str\zi [i aproximativ
95 de gospodării.
Alunecările de teren sunt fenomene previzibile în multe cazuri şi de aceea autorităţile locale
dispun de timpul necesar pentru a acţiona la salvarea persoanelor, animalelor şi bunurilor materiale.
- factorii de vulnerabilitate: construcţiile de pe versanţii dealurilor, drumuri şi linii de
comunicaţii, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate, necunoaşterea efectelor
generate de acest hazard.
- efecte:- distrugerea sau avarierea clădirilor de orice fel;
- blocarea parţială sau totală a albiei unui râu;
- distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă, gaze, electrice,
etc.);
- blocarea parţială sau totală a unor căi rutiere.
Pe teritoriul municipiului nu s-au produs alunecări de teren în ultimul secol.
În total, pe municipiu, pagubele estimative în cazul producerii alunecărilor de teren, sunt
următoarele:

Nr. Pagube posibile în urma alunecărilor de

crt. teren – municipiul Barlad
1 Locuinţe 240
2 Persoane 720
3 Animale 80
4 Teren agricol 45,5 ha
5 Bunuri 835.000 RON
Pagina 9 din 23
 6 Drum (strazi) 6400 m
7 Poduri 5
8 Stâlpi electrici 210

Persoanele afectate de alunecări de teren şi evacuate din aceste zone vor fi cazate la Liceul
teoretic M. Eminescu, Liceul A.I.Cuza si la sala de sport de la Scoala generala nr. 9.

CAP. II

2.1 Structuri organizatorice implicate

Pentru realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie, pe plan local vor acţiona următoarele
forţe:
- Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta Barlad;
- Deta[amentul de Pompieri B=rlad;
- S.V.S.U.;
- U.M. 01458;
- Poliţia;
- Poli]ia Locala;
- Jandarmeria B=rlad;
- Staţia de Ambulan]\;
- Aquavas B=rlad; SC CUP SA;
- Spitalul Municipal de Adul]i;
- Dispensarul veterinar;
- S.C. E.ON – punct lucru B=rlad (re]ele electrice);
- S.C. E-ON GAZ – punct lucru B=rlad;
- S.C. Romtelecom – punct lucru B=rlad;
- Structuri de protec]ie civil\ operatori economici.

2.2 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

CLSU al municipiului Barlad

I. Prevenirea situaţiilor de urgenţă
- Dispune monitorizarea permanentă a factorilor de risc ce pot genera situaţii de
urgenţă şi transmiterea datelor la autorităţile competente;
- Dispune efectuarea controlului preventiv la operatorii economici şi instituţiile din
municipiu, pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă;
- Realizează informarea preventivă a populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă,
lunar, prin afişarea materialelor informative în locurile publice des frecventate de
populaţie, precum şi distribuirea directă a materialelor informative cetăţenilor, de
către membrii serviciului voluntar, în timpul efectuării controlului la gospodării;
- Aprobă planurile de desfăşurare a activităţilor de pregătire planificate;
- Conduce exerciţiile şi aplicaţiile desfăşurate pe teritoriul municipiului;
II. Resurse necesare
- Legislaţia necesară pentru situaţiile de urgenţă;
- Autoturism;
- Pliante, materiale informative (lipite pe afişierele din cartierele componente ale
municipiului sau distribuite personal cetăţenilor de către membrii serviciului
voluntar);
Pagina 10 din 23
 - Organizează întruniri cetăţeneşti trimestriale, unde sunt prezentate rapoarte, planuri
şi măsuri de urgenţă;
- Materiale şi echipamente necesare desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor (cele din
dotarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă);
III. Intervenţie
- Aprobă punerea în aplicare a sistemelor de alarmare existente la nivelul
municipiului (sistemul centralizat de alarmare, clopotele bisericii);
- Coordonează acţiunile de căutare-salvare;
- Coordonează acţiunile de îndepărtare a efectelor pericolului produs;
- Coordonează acţiunile de intervenţie şi limitare a pericolului, în cel mai scurt timp,
în vederea prevenirii consecinţelor ce ar putea apărea în urma producerii acestuia;
- Dispune evaluarea urmărilor situaţiei de urgenţă şi stabilirea cauzelor producerii
acesteia;

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

I. Prevenirea situaţiilor de urgenţă
- Monitorizează factorii ce pot genera sau agrava o situaţie de urgenţă;
- Efectuează controlul preventiv la operatorii economici, instituţiile şi gospodăriile
din municipiu, pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă;
- Informează populaţia în domeniul situaţiilor de urgenţă prin pliante, fluturaşi, radio,
TV local, slujbe la biserică şi alte întâlniri ale cetăţenilor, de câte ori este nevoie;
- Întocmeşte Planul de apărare în cazul dezastrelor provocate de cutremure şi
alunecări de teren al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.
II. Resurse necesare
- Mijloc de deplasare;
- Registre pentru consemnarea rezultatelor monitorizării;
- Legislaţia pentru situaţii de urgenţă;
- Pliante şi fluturaşi;
- Exerciţiile şi aplicaţiile se desfăşoară cu materialele din dotare;
III. Intervenţie
- Alarmează populaţia din municipiu prin orice mijloace;
- Cercetează zona afectată şi deblochează căile de acces;
- Intervine pentru scoaterea victimelor de sub dărâmături şi acordarea primului ajutor
medical;
- Izolează zona unde s-a produs pericolul;
- Execută intervenţia pentru limitarea şi lichidarea pericolului în vederea prevenirii
consecinţelor care ar putea apărea prin extinderea efectelor acestuia;
- Participă la evaluarea urmărilor situaţiei de urgenţă;
- Monitorizează factorii care pot genera sau agrava o situaţie de urgenţă;

Politia Municipiului Barlad

I. Prevenirea situaţiilor de urgenţă
- Execută monitorizarea permanentă a factorilor de risc ce pot genera alte situaţii de
urgenţă şi transmite datele la Inspectoratul de poliţie al judeţului Vaslui şi la Centrul
Operaţional al I.S.U.J. Vaslui;
- Execută controlul preventiv în domeniile de competenţă pentru prevenirea situaţiilor
de urgenţă;
- Execută misiuni specifice pentru buna desfăşurare a exerciţiilor şi aplicaţiilor;
Pagina 11 din 23
II. Resurse necesare
- Personalul politiei municiopale;
- Autoturismele din dotare;
- Materialele pentru controlul şi îndrumarea circulaţiei;
- Legislaţia în domeniu;
III. Intervenţie
- Alarmează populaţia din cartierele componente ale municipiului prin instalaţia
autoturismului din dotare;
- Participă la cercetarea zonei afectate, deblocarea căilor de acces şi scoaterea
victimelor;
- Asigură respectarea restricţiilor impuse, luarea în evidenţă a persoanelor
afectate/evacuate, dirijarea circulaţiei, izolarea zonei în care s-a produs pericolul şi
ordinea publică;
- Participă la cercetarea cauzelor producerii situaţiilor de urgenţă, colaterale
seismelor şi alunecărilor de teren;
- Asigură respectarea regulilor de acces în zonele de intervenţie/carantină, după caz,
utilizând materialele şi echipamentele din dotare;
- Asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând
măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau altor manifestări sociale;
- Execută acţiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi pentru
stabilirea persoanelor dispărute.

Spitalul de Urgenta E. Beldiman

I. Prevenirea situaţiilor de urgenţă
- Pregăteşte cadrele medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei
medicale de urgenţă în caz de urgenţă specifică;
- Verifică permanent starea de sănătate a populaţiei, mai ales în locurile cu număr
mare de persoane (şcoli, grădiniţe, comunităţi de rromi);
- Informează populaţia în vederea prevenirii apariţiei unor epidemii prin consultaţii,
vaccinări, pliante şi fluturaşi;
- Pregăteşte echipele specializate din compunerea S.V.S.U.;
II. Resurse necesare
- Personal medical cu pregătire de specialitate;
- Aparatură medicală specifică;
- Vaccinuri, medicamente;
- Materiale (pliante), pentru informarea populaţiei cu privire la principalele cauze de
producere a unor epidemii, precum şi măsuri de prim ajutor ce pot fi aplicate de
fiecare persoană;
III. Intervenţie
- Conduce echipele specializate în acordarea primului ajutor victimelor;
- Acordă primul ajutor medical victimelor situaţiilor de urgenţă, în cel mai scurt timp;
- Execută triajul medical şi expedierea victimelor cu afecţiuni grave la spital;
- Acordă asistenţă medicală forţelor de intervenţie;
- Administrează vaccinuri persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire (bătrâni, copii) ;
- Asigură condiţii igienico-sanitare în locurile de evacuare şi în taberele de sinistraţi;
- Analizează situaţia epidemiologică din zona afectată;

Dispensarul veterinar Barlad

Pagina 12 din 23
I. Prevenirea situaţiilor de urgenţă
- Informează populaţia în vederea prevenirii apariţiei unor epidemii prin consultaţii,
vaccinări, pliante şi fluturaşi;
- Conduce echipele specializate în acordarea primului ajutor;
II. Resurse necesare
- Personal medical cu pregătire de specialitate;
- Aparatură medicală specifică;
- Vaccinuri şi medicamente;
- Materiale informative care prezintă principalele cauze de producere a unor epidemii;
III. Intervenţie
- Acordă primul ajutor medical în situaţii de urgenţă, în cel mai scurt timp;
- Administrează vaccinuri persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, atunci când sunt
solicitaţi;

Liceul Teoretic M. Eminescu

I. Prevenirea situaţiilor de urgenţă
- Desfăşoară concursuri de protecţie civilă şi pompieri, la nivelul şcolii;
- Organizează exerciţii şi aplicaţii cu participarea elevilor, în calitate de invitaţi;
II. Resurse necesare
- Informează elevii asupra pericolelor specifice comunei, prin teme de pregătire în
situaţii de urgenţă;
- Distribuie către elevi pliante şi fluturaşi;
- Utilizează în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor, materialele din dotarea şcolii
(stingătoare, pichet PSI);
III. Intervenţie
- Asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a
populaţiei evacuate în cazul unei situaţii de urgenţă specifice;
Liceul A.I.Cuza
I. Prevenirea situaţiilor de urgenţă
- Desfăşoară concursuri de protecţie civilă şi pompieri, la nivelul şcolii;
- Organizează exerciţii şi aplicaţii cu participarea elevilor, în calitate de invitaţi;
II. Resurse necesare
- Informează elevii asupra pericolelor specifice comunei, prin teme de pregătire în
situaţii de urgenţă;
- Distribuie către elevi pliante şi fluturaşi;
- Utilizează în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor, materialele din dotarea şcolii
(stingătoare, pichet PSI);
III. Intervenţie
- Asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a
populaţiei evacuate în cazul unei situaţii de urgenţă specifice;

Operatorii economici din municipiu

Principalii operatori economici :

Pagina 13 din 23
 NR. DENUMIREA SOCIET|}II NUM|R
CRT COMERCIALE, ANGAJA}I
- Constituie 1 SC RULMEN}I KOMBASSAN SA 2200
mijlocele
materiale 2 SC CONFEC}II SA 650
necesare
pentru
3 SC FEPA 74 SA 150
intervenţie şi le menţin
4 AQUAVAS BARLAD 102
în stare operativă;
5 SC IRIS COMPANY 147
- Organizează
6 SC CUP SA 110
înştiinţarea şi alarmarea
7 AGROCOMPLEX B+RLAD 110
salariaţilor pentru
apărarea 8 SC CON SA 45 împotriva
efectelor unei 9 SC TENCONF 85 situaţii de
urgenţă specifice;
- Respectă normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare
la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natură;

II. Centrul de conducere a acţiunilor.

Acţiunile de intervenţie vor fi conduse din sediul Primariei Municipiului Barlad si
respectiv Punctul de Comenada a primariei. În cadrul Centrului de conducere îşi vor desfăşura
activitatea membrii CLSU, reprezentanţii următoarelor instituţii publice şi operatori economici :
anexa nr. 1.

III. Planificarea acţiunii.

Planificarea acţiunilor de protecţie intervenţie se execută după următorul algoritm:
 stabilirea şi luarea în evidenţă pentru intervenţie a obiectivelor din municipiu;
 elaborarea concepţiei probabile de acţiune;
 organizarea măsurilor specifice de protecţie;
 pregătirea psihologică a personalului;
 organizarea cooperării între serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă,
precum şi cu celelalte forţe care participă la acţiunile de intervenţie;
 organizarea activităţii de informare publică;
 pregătirea pentru intervenţie a personalului şi a tehnicii din dotare;
 verificarea gradului de încadrare şi dotare a serviciilor voluntare pentru intervenţie;

CAP. III

Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Acţiunile de protecţie-intervenţie se desfăşoară într-o concepţie unitară, pe baza prezentului

plan, respectându-se următoarele principii:
- prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
- respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
- asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile
administraţiei publicelocale;
- transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel
încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

Pagina 14 din 23
 - continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la
nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor
administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere şi limitarea consecinţelor
acestora se realizează prin următoarele acţiuni :
 monitorizarea permanentă a parametrilor alunecărilor teren active sau cu potenţial
ridicat de producere;
 desfăşurarea unor activităţi preventive ale autorităţilor;
 informarea populaţiei asupra pericolelor specifice comunei şi asupra
comportamentului ce trebuie adoptat în cazul producerii unui seism şi/sau alunecări de
teren;
 pregătirea populaţiei prin desfăşurarea unor exerciţii şi aplicaţii tactice.
 constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale.

3.2 Etapele de realizare a acţiunilor de intervenţie

Desfăşurarea intervenţiei în situaţii de urgenţă cuprinde următoarele acţiuni principale:
- alertarea şi/sau alarmarea echipelor şi grupelor de intervenţie ale serviciului voluntar;
- informarea Centrului Operaţional al I.S.U.J. Vaslui asupra situaţiei create;
- deplasarea la locul intervenţiei;
- cercetarea zonei afectate, recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea
ordinului de intervenţie;
- transmiterea dispoziţiilor preliminare;
- intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului de
intervenţie;
- evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
- adaptarea permanentă a dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
- localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
- întocmirea documentelor de intervenţie;
- retragerea forţelor şi mijloacelor de intervenţie de la locul acţiunii în locul de dislocare
permanentă;
- restabilirea capacităţii de intervenţie;
- informarea Centrului Operaţional al I.S.U.J. Vaslui despre stadiul executării acţiunilor
de intervenţie şi solicitarea sprijinului, la nevoie;
- analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

3.3 Fazele de urgenţă a acţiunilor de intervenţie

Acţiunile de intervenţie sunt asigurate de efectivele Serviciului Voluntar pentru Situaţii

de Urgenţă al municipiului Barlad, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau
înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la:
1. deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;
2. limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;
3. salvarea victimelor;
4. acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
5. evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în
zonele supuse riscurilor de seism şi alunecări de teren;
6. asigurarea mijloacelor de subzistenţă pentru persoanele afectate.
Pagina 15 din 23
 ~n urgen]a I se execut\ urm\toarele:
Scopul actiunilor de interventie `n urgen]\ I, il constituie localizarea si inlaturarea urmarilor
dezastrului produs de cutremurul de pamant, salvarea oamenilor si diminuarea pierderilor .
In paralel cu activitatile specifice de conducere pe care le desfasoara CLSU (activare,
culegerea si analizarea datelor, elaborarea deciziilor si transmiterea dispozitiilor, coordonarea si
asigurarea cooperarii ), se realizeaza actiuni care vizeaza:
- informarea populatiei prin folosirea mass-media;
- intreruperea alimentarii cu gaze naturale, energie electrica, energie termica, etc. in zonele
afectate, in vederea evitarii incendiilor si dezastrelor asociate: actioneaza E-ON RENEL, E-ON
GAZ, AQUAVAS BARLAD, etc;
- cercetarea-cautarea, cu ajutorul elementelor de cercetare ale protectiei civile si formatiunilor
specializate, in vederea depistarii supravietuitorilor si victimelor, a avariilor la retele,
distrugerilor de cladiri, a cailor de acces blocate, a pericolului de incendii si a altor riscuri
complementare;
- deblocarea si salvarea supravietuitorilor; actioneaza formatiunile specializate;
- degajarea cailor de acces catre obictivele prioritare de interventie; actioneaza formatiunile
specializate;
- acordarea primului ajutor, a ajutorului medical de urgenta, transportul ranitilor la spital:
actioneaza Directia de Sanatate Publica Barlad si formatiunile de Cruce Rosie;
- organizarea transportului si distributiei apei potabile, alimentelor si articolelor de
imbracaminte pentru sinistrati;
- supravegherea si controlul zonelor afectate, stabilirea prioritatilor si organizarea conlucrarii
intre fortele participante;
- realizarea masurilor de ordine, paza si dirijarea circulatiei, actioneaza Politia Municipiului
Barlad, Politia Locala, Jandarmeria Barlad;
- supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericole complementare si neutralizarea
acestora, daca este cazul;
- organizarea unor puncte de primire si evidenta a persoanelor decedate, pentru identificarea lor
de catre rude si rezolvarea operativa a formalitatilor legale necesare inhumarii;
- inhumarea persoanelor decedate;
- stingerea incendiilor.
Actiunile de interventie se realizeaza de catre formatiunile specializate din subordinea
Comitetului local, ( formatii de protectie civila, ale MAI, formatiuni de Cruce Rosie), alte forte si
mijloace puse la dispozitie de catre agenti economici specializati pe tipuri de activitati.
Etapele de evaluare se definesc după cum urmează:
- Inspecţia post – seism – este menită a stabili prin mijloace extrem de simple:
- construcţii evident sigure, care pot fi utilizate în continuare fără restricţii;
- construcţii evident nesigure, care pot fi utilizate în continuare, trebuind a fi abandonate;
- construcţii a căror stare tehnică nu se încadrează în cele două categorii definite mai sus
necesitând o investigare mai amănunţită;
- Evaluarea tehnică rapidă – este o investigaţie mai detaliată a construcţiilor care se
încadreaz\, dup\ inspecţia post seism, în categoria “C”, investigam categoria “C”, investigaţie prin
care se precizează dacă aceste construcţii necesită sau nu luarea unor măsuri tehnice de punere în
siguranţă provizorie pentru a putea fi utilizate sau dacă trebuie abandonate (evacuate).

Pagina 16 din 23
 - Expertiza tehnică – este evaluarea care se efectuează de către experţii tehnici autorizaţi.
Marcarea clădirilor în concordanţă cu rezultatele analizei se face prin folosirea de plancarde
colorate după cum urmează:
Plancarda verde – clădiri aparent sigure fără restricţii;
Plancarda galbenă – clădiri cu restricţii de utilizare;
Plancarda albastră – clădiri nesigure, restricţii de utilizare, evacuări locale;
Plancarda roşie – clădiri nesigure, evacuare totală, necesită investigaţii amănunţite.
Evaluarea urgentă a clădirilor se execută pentru limitarea pierderilor umane ce le-ar putea
suferi forţele de intervenţie, ce acţionează pentru salvarea persoanelor şi evacuarea în afara zonei de
distrugeri.
După stabilirea zonelor în care au avut loc distrugeri, formaţiunile de intervenţie ale
Serviciului Profesionist pentru Situaţii de Urgenţă şi S.V.S.U. se deplasează la locul intervenţiei,
amplasează mijloacele tenice, şi realizează dispozitivul preliminar de intervenţie.
În urma analizei situaţiei la faţa locului, Preşedintele C.L.S.U. transmite dispoziţiile
preliminare de intervenţie care cuprind:
- date sumare despre urmările cutremurului;
- indicaţii asupra modului de începere a acţiunilor;
- punctele de conducere a acţiunilor şi modalităţile de menţinere a legăturii;
În urma recunoaşterilor în teren a urmărilor produse de cutremur şi stabilirea zonelor cele
mai afectate membrii C.L.S.U. vor analiza situaţia se vor împărţi responsabilităţile pe raioane de
intervenţie pentru conducerea acţiunilor.
Preşedintele C.L.S.U. dă ordinul de intervenţie Şefului S.V.S.U., Comandamentului
formaţiunilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi ale celor cu care se cooperează care
cuprinde:
- scurte concluzii asupra urmărilor produse de cutremur;
- misiunile membrilor C.L.S.U. şi concepţia acţiunilor;
- misiunile subunităţilor şi formaţiunilor de intervenţie, de deblocare – salvare, sanitare,
pompieri şi operatori economici pentru:
- amenajarea căilor de acces pentru salvarea victimelor;
- acordarea primului ajutor, trierea şi evacuarea populaţiei şi bunurilor materiale;
- localizarea şi înlăturarea urmărilor avariilor la reţelele de utilităţi publice şi stingerea
incendiilor precum şi reabilitarea zonei;
- sprijinirea structurilor avariate de cutremur pentru prevenirea unor eventuale prăbuşiri.
Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale din clădirile grav avariate şi din cele nesigure
se vor executa de către membrii S.V.S.U., forţe ale U.M. 01458, Poliţie, Aquavas în locurile de
primire-repartiţie prevăzute în Planul de evacuare în situaţii de urgenţă, (în cazul în care clădirile
prevăzute pentru cazarea sinistraţilor nu sunt sigure se va amenaja dou\ tabere de sinistraţi în afara
oraşului de către U.M. 01458 care dispune de mijloacele şi materiale necesare).
După primirea misiunilor, formaţiunile de intervenţie participante la înlăturarea urmărilor
cutremurului vor intra în dispozitiv şi vor acţiona astfel:
Pagina 17 din 23
 - Seviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă va acţiona pentru salvarea victimelor de sub
dărâmături, evacuarea populaţiei sinistrate şi pentru localizarea şi lichidarea incendiilor;
- S.V.S.U. va acţiona pentru deblocarea căilor de acces, evacuarea persoanelor şi pentru
sprijinirea zidurilor care ameninţă cu prăbuşirea;
- Forţele cu care se cooperează vor acţiona pentru:
a) asigurarea pazei şi ordinii în zonele afectate
b) luarea în evidenţă a populaţiei sinistrate
c) transportarea la spital a victimelor
d) asigurarea asistenţei medicale şi sanitar-veterinare
e) asigurarea cu alimente, apă şi produse de strictă necesitate a sinistraţilor
f) localizarea şi înlăturarea urmărilor avariilor la reţelele de utilitate publică

Acţiunile specifice pentru limitarea si înlăturarea urmărilor unui cutremur sunt:

( urgenta II )
 înştiinţarea
 alarmarea
 informarea
 cercetare-căutarea
 supravegherea şi controlul
 deblocarea-salvarea
 limitarea avariilor la reţele şi instalaţii
 sprijiniri şi consolidări temporare
 deblocarea unor căi de comunicaţii
 acordarea primului ajutor medical
 trierea şi transportul victimilor
 profilaxia
 restricţii de consum şi circulaţie
 evacuarea
 paza, ordinea şi îndrumarea circulaţiei
 prevenirea şi stingerea incendiilor
 degajarea şi înhumarea cadavrelor
 asigurarea asistenţei pentru sinistraţi
 asigurarea asistenţei psihologice pentru colectivităţile umane afectate de seism.
Acţiunile de cercetare-căutare se desfăşoară în zona de risc cu scopul de a executa
operaţiile de localizare şi inventariere necesare adoptării unei tehnologii adecvate de de intervenţie,
urmând a stabili:
 pierderile generale
 sinistraţii
 pierderile de animale
 avariile şi distrugerile
 pagubele de bunuri şi valori materiale
 modificarea/alterarea factorilor de mediu
 apariţia unor dezastre complementare
 grupurile de oameni în stare de agitaţie sau panică
 realizarea şi menţinerea contactului cu persoanele valide sau rănite surprinse sub
dărâmături sau în încăperi blocate

Pagina 18 din 23
 Acţiunile de cercetare-căutare se finalizează prin marcarea pierderilor, distrugerilor,
pagubelor şi delimitarea zonelor de dezastru.
Acţiunile de supraveghere şi control se desfăşoară în zonele de risc, cu scopul de a
asigura gestionarea acţiunilor de intervenţie şi se referă la:
 producerea unei alte mişcări seismice (replică);
 producerea unor dezastre complementare;
 evoluţia situaţiei în zona de risc;
 calitatea factorilor de mediu;
 apariţia unor evenimente sau fenomene care ar putea influenţa desfăşurarea acţiunilor
de intervenţie;
 necesitatea introducerii unor restricţii şi a altor măsuri de protecţie (profilaxie,
carantină, etc.);
Acţiunile de supraveghere şi control se finalizează prin semnalarea situaţiilor constatate şi
a datelor despre evenimentele nou create, către ISUJ.
Acţiunile de deblocare-salvare se desfăşoară în zonele de risc cu scopul de a executa
operaţii de salvare a persoanelor, bunurilor şi valorilor materiale, prin procedurile specifice.
Obiectivele acţiunilor de deblocare-salvare se referă la:
 îndepărtarea dărâmăturilor şi degajarea persoanelor valide sau rănite surprinse sub
acestea;
 degajarea şi scoaterea cadavrelor;
 deblocarea încăperilor blocate şi salvarea persoanelor valide sau rănite surprinse în
aceste locuri;
 realizarea unor tuneluri de acces printre dărâmături până la locurile unde se găsesc
persoane surprinse sub acestea sau în încăperi blocate;
 salvarea de la înălţime a persoanelor valide sau rănite fără posibilităţi de coborâre;
 asigurarea cu apă, alimente şi prim ajutor medical a persoanelor valide sau rănite
surprinse sub dărâmături sau în incinte blocate, atunci când operaţiile de deblocare nu
se pot realiza în timp scurt;
 deblocarea şi salvarea unor bunuri şi valori materiale de sub dărâmături sau din
încăperi blocate;
Acţiunile de limitare a avariilor la instalaţii şi reţele se desfăşoară în zonele de risc şi
se referă la:
 Instalaţiile şi reţelele de transport, distribuţie, etc. a energiei electrice, gaze naturale,
apei şi altor utilităţi pentru aşezările umane, agenţii economici, instituţii;
 Instalaţiile de producţie şi prelucrare ale agenţilor economici;
Acţiunile de limitare a avariilor la instalaţii şi reţele se desfăşoară cu scopul de a executa
operaţii specifice pentru a:
 deconecta/întrerupe funcţionarea instalaţiilor în clădirile din zona dezastrului;
 elimina pericolul producerii unor dezastre complementare: inundaţii, explozii,
poluarea factorilor de mediu, etc.;
 elimina pericolul de înrăutăţire a condiţiilor precare în care se găsesc victimele
şi persoanele valide din clădirile afectate de seism;
 elimina pericolul de îngreunare a desfăşurării acţiunilor de intervenţie;
Acţiunile de sprijiniri şi consolidări temporare se desfăşoară în zona de risc, sub
supravegherea unui specialist autorizat şi se referă la:
 componente structurale şi/sau nestructurale ale construcţiilor afectate de seism care
ameninţă cu prăbuşirea pe timpul desfăşurării acţiunilor de deblocare-salvare;

Pagina 19 din 23
  instalaţii care, deplasate din poziţiile iniţiale, s-ar putea avaria sau distruge prin
alunecare, răsturnare sau prăbuşire, cu consecinţe asupra funcţionării în siguranţă sau
cu pericol de declanşare a unor dezastre complementare ori poluare a mediului
înconjurător;
Acţiunile de sprijiniri şi consolidări se desfăşoară cu scopul de a executa operaţiile
necesare împiedicării prăbuşirii sau distrugerii acestor elemente expuse pentru a evita:
 pericolul de vătămare a salvatorilor;
 producerea unor pierderi, distrugeri şi pagube suplimentare;
 producerea unor dezastre complementare;
 pericolul înrăutăţirii condiţiilor precare în care se găsesc victimele şi
persoanele valide din clădirile afectate de seism;
 pericolul de îngreunare a desfăşurării acţiunilor de intervenţie;
- Expertiza tehnică – este evaluarea care se efectuează de către experţii tehnici autorizaţi.
Marcarea clădirilor în concordanţă cu rezultatele analizei se face prin folosirea de plancarde
colorate după cum urmează:
Plancarda verde – clădiri aparent sigure fără restricţii;
Plancarda galbenă – clădiri cu restricţii de utilizare;
Plancarda albastră – clădiri nesigure, restricţii de utilizare, evacuări locale;
Plancarda roşie – clădiri nesigure, evacuare totală, necesită investigaţii amănunţite.
Evaluarea urgentă a clădirilor se execută pentru limitarea pierderilor umane ce le-ar putea
suferi forţele de intervenţie, ce acţionează pentru salvarea persoanelor şi evacuarea în afara zonei de
distrugeri.
După stabilirea zonelor în care au avut loc distrugeri, formaţiunile de intervenţie ale
Serviciului Profesionist pentru Situaţii de Urgenţă şi S.V.S.U. se deplasează la locul intervenţiei,
amplasează mijloacele tenice, şi realizează dispozitivul preliminar de intervenţie.
În urma analizei situaţiei la faţa locului, Preşedintele C.L.S.U. transmite dispoziţiile
preliminare de intervenţie care cuprind:
- date sumare despre urmările cutremurului;
- indicaţii asupra modului de începere a acţiunilor;
- punctele de conducere a acţiunilor şi modalităţile de menţinere a legăturii;
Acţiunile de deblocare a unor căi de comunicaţie se desfăşoară în zona de risc, numai
pentru asigurarea realizării acţiunilor de intervenţie şi se referă la:
 străzile blocate din localitatea afectată de seism;
 drumurile şi şoselele de acces blocate, către localitatea afectată;
Acţiunile de deblocare a căilor de comunicaţie se desfăşoară cu scopul de a executa cu
operativitate operaţii specifice pentru:
 îndepărtarea dărâmăturilor de pe calea de comunicaţie afectată;
 crearea unor culoare de trecere printre sau peste dărâmături;
 refacerea provizorie a unor căi de comunicaţie în zone strict necesare
desfăşurării acţiunilor de intervenţie;
 evitarea producerii unor accidente de circulaţie şi/sau a unor dezastre
complementare.

Pagina 20 din 23
 Acţiunile de degajare şi înhumare a cadavrelor se desfăşoară în zona de risc şi în afara
acesteia, în timpul executării operaţiilor specifice de deblocare-salvare şi se referă la:
 identificarea cadavrelor şi marcarea locurilor în care au fost descoperite;
 degajarea cadavrelor de sub dărâmături, din incinte blocate;
 amenajarea unui loc, morgă temporară, pentru strângerea cadavrelor;
 identificarea, înregistrarea şi întocmirea formalităţilor de înhumare;
 înhumarea cadavrelor prin grija primăriilor şi/sau a familiilor.
Aceste activitati reprezinta o continuare a actiunilor de localizare si inlaturare a urmarilor
seismului si au drept scop restabilirea vietii economico – sociale si reabilitarea zonelor afectate . La
aceste activitati de durata, in afara de fortele si mijloacele care au desfasurat actiuni de interventie,
participa detinatorii constructiilor (instalatiilor) afectate si alte unitati specializate.
Regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunilor se va face în locurile
stabilite anterior de către C.L.S.U. unde se verifică starea tehnică a materialelor, echipamentelor,
mijloacelor de intervenţie, completarea şi repunerea lor în funcţiune. Se face prezenţa nominală a
membrilor S.V.S.U. şi se trece la refacerea capacităţii de intervenţie.
În cazul producerii unui cutremur nu se poate stabili cauza, ci numai efectul pe care îl
produce asupra mediului şi fondului construit.
După terminarea acţiunilor de intervenţie şeful S.V.S.U. va întocmi “Procesul verbal de
intervenţie” şi “Raportul de intervenţie” pe care îl va înainta la Centrul Operaţional al I.S.U.J.
Vaslui cuprinzând:
- ziua, luna, anul, situaţia la care s-a intervenit
- sosirea la faţa locului a S.V.S.U.
- desfăşurarea intervenţiei de către echipele specializate şi modul de cooperare cu celelalte
forţe participante la intervenţie;
- situaţia şi constatările după desfăşurarea intervenţiei;
- bunuri distruse, degradate;
- victime;
- estimarea bunurilor salvate;
- estimarea bunurilor distruse.
După îndeplinirea misiunilor, forţele şi mijloacele de intervenţie se vor retrage la sediile
dislocare permanentă unde se va trece la restabilirea capacităţii de intervenţie.
Informarea eşalonului superior respectiv C.J.S.U. se va face de către preşedintele C.L.S.U.
prin întocmirea rapoartelor: “Rapoarte Operative” pe care le transmite din 12 în 12 ore de la
producerea dezastrului Secretariatului tehnic al C.J.S.U. şi “Raportul de Sinteză” pe care îl
transmite îile de la producerea dezastrului. Rapoartele vor fi întocmite după modelele prezentate în
Regulamentul 18 din 11.2005 privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice
riscului la cutremur.
Analiza intervenţiilor se va face de către Preşedintele C.L.S.U. în cadrul şedinţelor de
analiză, unde sunt dispuse măsuri de îmbunătăţire a dotării cu tehnică, materiale şi de pregătire a
formaţiunilor pentru intervenţie.
CAP IV

Pagina 21 din 23
 4.1 Resurse umane, materiale şi financiare
Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de apărare
în cazul dezastrelor provocate de cutremur şi/sau alunecări de teren se realizează prin planul de
asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborat
de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă.
Consiliul Local prevede anual în bugetul propriu, fonduri pentru asigurarea resurselor
umane, materiale şi financiare necesare gestionării riscurilor din unitatea administrativ - teritorială
pe care o reprezintă.
La nivelul municipiului Barlad forţele şi mijloacele care pot acţiona pentru limitarea şi
înlăturarea urmărilor unui seism sunt prezentate în anexa nr.5.
Pe lângă acestea, mai pot acţiona, la nevoie, echipaje şi echipe specializate ale:
- Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui;
- Inspectoratului Judeţean de Jandarmi;
- Inspectoratului Judeţean de Poliţie;
- Forţe auxiliare din rândul populaţiei şi salariaţilor, altele decât cele instruite special
pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite de CLSU.
CAP. V

5.1 Logistica acţiunilor

Forţele şi mijloacele de intervenţie se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform
sarcinilor stabilite prin plan.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiilor
de urgenţă specifice celor două tipuri de riscuri, se asigură de CLSU, instituţiile şi operatorii
economici de pe teritoriul municipiului, precum şi de către organismele cu care CLSU Barlad are
încheiate convenţii de cooperare , respectiv RAISER Barlad, SC CUP SA, AQUAVAS Barlad.
Situaţia în detaliu a acestora este prevăzută în anexa nr.10.

CAP. VI

6.1 Asigurarea realizării acţiunilor

a. Instruirea
Pregătirea forţelor cuprinse în plan se realizează pe plan local, pe baza planului de pregătire
în situaţii de urgenţă, avizat de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui, conform
anexei nr. 8.
Primarul şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice din municipiu au
obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie
a modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate.

b. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul elementelor destinate observării
datelor specifice, alarmării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către CLSU,
SVSU şi celelalte forţe care sunt cuprinse în plan, conform anexei nr.3.

c. Planuri şi proceduri
Pentru punerea în aplicare a prezentului plan, la nivelul CLSU al municipiului Barlad există
următoarele planuri şi proceduri de intervenţie:
- PAAR
- Planul de înştiinţare şi alarmare
Pagina 22 din 23
 - Plan de evacuare în situaţii de urgen]\
- plan de intervenţie la inundaţii, accidente chimice.

ANEXE:
1. Hotararea privind constituirea Comitetului local Barlad
2. Componenţa nominală a membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă
3. Schema fluxului informaţional-decizional
4. Obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren şi responsabilităţi pentru
transmiterea rapoartelor informative zilnice către nivelul superior de decizie referitor la
evenimentul produs şi efectele acestuia
5. Forţele şi mijloacele de intervenţie
6. Hărţi de risc
7 . Situaţia resurselor, stocul de mijloace şi materiale de apărare existente
8. Reguli de comportare şi acţiune  în cazul producerii unui seism sau alunecări de teren
9. Comunicate

ÎNTOCMIT,
Inspector Protectie Civila
Juverdeanu Laurentiu

Pagina 23 din 23