Sunteți pe pagina 1din 12

Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

Unitate de învăţare Nr. 6

Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind


convieţuirea socială I

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.6

6.1 Prezentarea infracţiunilor contra ordinii şi liniştii publice

6.2 Analiza particularităţilor infracţiunilor contra ordinii şi liniştii publice

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6


Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 6


Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 6 sunt:

• Prezentarea infracţiunilor contra ordinii şi liniştii publice


• Analiza particularităţilor infracţiunilor contra ordinii şi
liniştii publice

Constituirea unui grup infracţional organizat (art. 367 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
„(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau
sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la
unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este
sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10
ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea
unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi
alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi
fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în
scopul grupului.
(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3)
înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere
penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele
speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei
sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a
acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii
- obiectul juridic special - relaţiile sociale privind convieţuirea socială a căror
existenţă şi dezvoltare depinde de apărarea securităţii sociale şi a ordinii de drept
împotriva pericolului pe care-l generează pentru aceste valori constituirea pentru
săvârşirea de infracţiuni.
- obiect material – infracțiunea nu are obiect material.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoană fizică sau juridică ce poate răspunde penal;
fapta este susceptibilă de toate formele de participaţie cu următoarea observaţie:
complicitatea nu este posibilă decât prin promisiunea de tăinuire sau favorizare,
deoarece activitatea de sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup este asimilat
actelor de autorat. În cazul acestei infracțiuni este vorba despre o pluralitate constituită
de infractori, deci se reține un subiect activ multiplu, toți făptuitorii având calitatea de
autori, nu de coautori. În mod exceptional, infracțiunea se poate comite și de către o

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

singură persoană, în cazul inițierii unui astfel de grup.


- subiectul pasiv - statul (subiect pasiv principal); nu există subiect pasiv
secundar.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivă:
- elementul material - patru modalităţi alternative de acţiune: inițierea,
constituirea, aderarea, sprijinirea.
- urmarea imediată - crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire
socială, urmarea care se produce prin însăşi săvârşirea faptei. Acestea au un conţinut
alternativ.
- raportul de cauzalitate - între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie
să existe legătură de cauzalitate.
3B. Latura subiectivă:
- forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalități. Sancţiuni.
FORME:
1. Acte pregătitoare: deşi posibile, nu se sancţionează.
2. Tentativa: deşi posibilă, nu se sancţionează.
3. Fapt consumat şi modalităţi faptice: consumarea are loc în momentul sǎvârşirii
vreuneia dintre acţiunile incriminate; cele patru modalităţi normative: inițierea,
constituirea, aderarea, sprijinirea se pot săvârşi printr-o varietate de modalităţi faptice.
4. Fapt epuizat: datorită naturii faptei, aceasta se poate comite în mod continuu sau
continuat, cunoscând astfel și un moment al epuizării.
SANCŢIUNI: - închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi –
în forma tip (alin. 1),
- închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi – în forma
agravată (alin. 2).
Cauză de nepedepsire: nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în
alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca
acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile
care intră în scopul grupului.
Cauză de atenuare: Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin.
(1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la
răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat,
limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Instigarea publică (art. 368 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
„(1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace,
să săvârşească infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la
săvârşirea căreia s-a instigat.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este comisă de un funcţionar public,
pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi,
fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea
căreia s-a instigat.

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

(3) Dacă instigarea publică a avut ca urmare comiterea infracţiunii la care s-a
instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - relaţiile sociale privind convieţuirea socială a căror
existenţă şi dezvoltare depinde de respectarea ordinii de drept împotriva faptelor de
instigare publică la nerespectarea legilor şi la săvârşirea de infracţiuni.
- obiect material – infracțiunea nu are obiect material. Eventualele manifeste
prin care se îndeamnă la comiterea de infracțiuni, reprezintă mijlocul de săvârșire a
faptei și nu obiectul care are de suferit de pe urma comiterii acestei fapte.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoană fizică sau juridică ce poate să răspundă penal.
Dacă infracțiunea este comisă de un funcționar public, indiferent că acesta este sau nu
în exercitarea atribuțiilor se serviciu, fapta este mai gravă. Participația este posibilă în
toate formele sale.
- subiectul pasiv - statul (subiect pasiv principal);
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivă:
- elementul material - infracţiunea se realizează prin acţiunea de îndemnare a
publicului să săvârşească fapte ce constituie infracţiuni. Acest îndemn se poate face
verbal, în scris, prin intermediul mass-media, manifeste, etc. Îndemnul nu trebuie să se
realizeze în public, ci și într-un loc privat. Prin public se înțelege un număr
nedeterminat de persoane. Această infracțiune este de fapt o incriminare distinctă a
unei forme de instigare și anume instigarea publică, care datorită periculozității sale a
devenit o infracțiune distinctă.
- urmarea imediată - crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire
socială, urmarea care se produce prin însăşi săvârşirea faptei.
- raportul de cauzalitate - între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie
să existe legătură de cauzalitate.
3B. Latura subiectivă:
- forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalități. Sancţiuni.
FORME:
1. Acte pregătitoare: deşi posibile, nu se sancţionează.
2. Tentativa: deşi posibilă, nu se sancţionează.
3. Fapt consumat şi modalităţi faptice: consumarea are loc în momentul sǎvârşirii
acţiunii incriminate; fapta se poate săvârşi numai printr-o modalitate normativă, cea a
îndemnului, susceptibilă de o varietate de modalităţi faptice.
4. Fapt epuizat: datorită naturii faptei, aceasta se poate comite în mod continuu sau
continuat, cunoscând astfel și un moment al epuizării.
SANCŢIUNI ŞI MODALITǍŢI AGRAVATE:
- închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat – în forma tip
(alin. 1);
- dacă fapta prevăzută în alin. (1) este comisă de un funcţionar public, pedeapsa este

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, fără a se putea


depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
- dacă instigarea publică a avut ca urmare comiterea infracţiunii la care s-a instigat,
pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.

Incitarea la ură sau discriminare (art. 369 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva
unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - relaţiile sociale privind convieţuirea socială a căror
existenţă şi dezvoltare depinde de respectarea ordinii de drept împotriva faptelor de
incitare a publicului la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane.
- obiect material – infracțiunea nu are obiect material. Eventualele manifeste
prin care se îndeamnă publicul la ură sau discriminare împotriva unei categorii de
persoane reprezintă mijlocul de săvârșire a faptei și nu obiectul care are de suferit de
pe urma comiterii acestei fapte.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoană fizică sau juridică ce poate să răspundă penal.
Participația este posibilă în toate formele sale.
- subiectul pasiv - statul (subiect pasiv principal), dar și respectivele categorii
de persoane împotriva cărora se incită la ură sau discriminare (subiect pasiv
secundar);
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivă:
- elementul material – datorită naturii ei, fapta este doar comisivă, nu și
omisivă, realizându-se prin acţiunea de incitare, îndemnare, determinare a publicului
la sentimente de ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane (de ex. pe
temei de etnie, rasă, culoare, limbă, apartenență sexuală sau politică, convingeri de
orice fel, boală cronică necontagioasă, etc). Incitarea reprezintă atâțarea sau asmuțirea
unor persoane asupra altora, determinarea acestora prin convingere la adoptarea unui
astfel de comportament. Această incitare se poate face verbal, în scris, prin
intermediul mass-media, manifeste, etc. Activitatea de incitare nu trebuie să se
realizeze în public, ci și într-un loc privat. Prin public se înțelege un număr
nedeterminat de persoane. Această infracțiune este o incriminare distinctă a
infracțiunii de instigare publică, care datorită periculozității sale a devenit o
infracțiune distinctă.
- urmarea imediată - crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire
socială, urmarea care se produce prin însăşi săvârşirea faptei.
- raportul de cauzalitate - între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie
să existe legătură de cauzalitate.
3B. Latura subiectivă:
- forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă.

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

4. Forme. Modalități. Sancţiuni.


FORME:
1. Acte pregătitoare: deşi posibile, nu se sancţionează.
2. Tentativa: deşi posibilă, nu se sancţionează.
3. Fapt consumat şi modalităţi faptice: consumarea are loc în momentul sǎvârşirii
acţiunii incriminate; fapta se poate săvârşi numai printr-o modalitate normativă, cea a
incitării, susceptibilă de o varietate de modalităţi faptice.
4. Fapt epuizat: datorită naturii faptei, aceasta se poate comite în mod continuu sau
continuat, cunoscând astfel și un moment al epuizării.
SANCŢIUNI: închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni (art. 370 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
„Încercarea de a determina o persoană, prin constrângere sau corupere, să
comită o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau
pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani
sau cu amendă.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - relaţiile sociale privind convieţuirea socială a căror
existenţă şi dezvoltare depinde de respectarea ordinii de drept împotriva faptelor de
încercare de a determina o persoană să comită infracțiuni grave.
- obiect material – infracțiunea nu are obiect material. Eventualele înscrisuri
(mesaje, scrisori, e-mailuri) prin care se îndeamnă respectiva persoană fizică sau
juridică să comită infracțiuni grave, reprezintă mijlocul de săvârșire a faptei și nu
obiectul care are de suferit de pe urma comiterii acestei fapte.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoană fizică sau juridică ce poate să răspundă penal.
Participația este posibilă în toate formele sale.
- subiectul pasiv - statul (subiect pasiv principal), dar și respectivele persoane
împotriva cărora se încearcă determinarea persoanei să comită infracțiuni grave
(subiect pasiv secundar). Dacă sunt mai multe persoane asupra cărora se încearcă
determinarea lor de a comite astfel de infrațiuni, se va reține o pluralitate de
infracțiuni sub forma concursului real sau ideal.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivă:
- elementul material – datorită naturii ei, fapta este doar comisivă, nu și
omisivă, realizându-se prin acţiunea de încercare de a determina o altă persoană sau
mai mute persoane determinate să comită infracțiuni grave sau foarte grave,
raportându-ne la pedeapsa prevăzută de lege și anume detenţiunea pe viaţă sau
închisoarea mai mare de 10 ani. În realitate, legiuitorul a incriminat distinct o formă a
instigării și anume instigarea nereușită sau neizbutită. Din modul în care este formulat
textul de lege, reiese că suntem în prezența acestui tip de instigare, care datorită
modului său de comitere, prin constrângere sau corupere, reprezintă o faptă gravă ce
necesită o incriminare distinctă, sub forma autoratului și nu lăsată în sfera actelor de

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

participație în forma instigării, care în modalitatea neurmării de executare nu se


sancționează. Pentru întregirea elementului material se cere ca acesta să se facă prin
constrângere (morală sau fizică) sau corupere. Important este ca persoana îndemnată
să nu fi trecut la comiterea faptei. Constrângerea din textul de lege se comite în forma
amenințării sau a faptei de la art. 193 alin. 1 C.pen., fiind sub acest aspect o
infracțiune complexă ce lezează două sau mai multe valori sociale de natură diferită.
Această încercare de determinare, convingere se poate face verbal sau în scris, în loc
public sau în loc privat.
- urmarea imediată - crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire
socială, urmarea care se produce prin însăşi săvârşirea faptei.
- raportul de cauzalitate - între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie
să existe legătură de cauzalitate.
3B. Latura subiectivă:
- forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalități. Sancţiuni.
FORME:
1. Acte pregătitoare: deşi posibile, nu se sancţionează.
2. Tentativa: deşi posibilă, nu se sancţionează.
3. Fapt consumat şi modalităţi faptice: consumarea are loc în momentul sǎvârşirii
acţiunii incriminate; fapta se poate săvârşi numai printr-o modalitate normativă, cea a
încercării de a determina o persoană să comită infracțiuni grave, faptă susceptibilă de
o varietate de modalităţi faptice
4. Fapt epuizat: datorită naturii faptei, aceasta se poate comite în mod continuu sau
continuat, cunoscând astfel și un moment al epuizării.
SANCŢIUNI: închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Tulburarea ordinii şi liniştii publice (art. 371 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
„Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor
sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor,
tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amendă.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - relaţiile sociale privind convieţuirea socială a căror
existenţă şi dezvoltare depinde de respectarea bunelor moravuri în relaţiile interumane
şi a liniştii publice.
- obiect material - de regulă infracţiunea nu are obiect material, însă în mod
excepţional, ar putea exista un obiect material în cazul unor manifestări violente
asupra persoanelor sau bunurilor, exprimate prin distrugerea de bunuri.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoană care poate răspunde penal. Participaţia este
posibilă sub forma coautoratului, instigării, complicităţii.
- subiectul pasiv - statul (subiect pasiv principal) sau persoanele ale căror
sentimente morale au fost ultragiate sau cărora li s-a adus atingere fizică sau psihică,

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

prin scandalul public provocat (subiect pasiv secundar). Elemental material trebuie să
se comită în public, în înțelesul art. 184 C.pen.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivă:
- elementul material - acţiunea care se poate înfăţişa alternativ sub formă de
acte, gesturi, proferarea de cuvinte ori expresii sau orice alte manifestări violente fizic
(ex. fapta de a sparge geamurile de la o locuinţǎ unde avea loc o nuntǎ, spargerea
veselei într-un restaurant intenţionat, insultarea unei femei necunoscute într-o garǎ,
îmbrțncire uneia sa a mai multor persoane, etc.)
- urmarea imediată - crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire
socială, urmarea care se produce prin însăşi săvârşirea faptei.
- raportul de cauzalitate - între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie
să existe legătură de cauzalitate.
3B. Latura subiectivă:
- forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalități. Sancţiuni.
Forme:
1. Acte pregătitoare: deşi posibile, nu se sancţionează.
2. Tentativa: deşi posibilă, nu se sancţionează.
3. Fapt consumat: consumarea se produce în momentul sǎvârşirii acţiunii şi producerii
urmǎrii imediate; modalităţile normative ale infracţiunii se pot realiza prin acte
materiale, gesturi, proferarea de cuvinte sau expresii, alte manifestări violente fizic;
MODALITǍŢI: fapta nu are variante asimilate, atenuate sau agravate;
SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (art. 372 C.pen.):
(1) Fapta de a purta fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în
locuri special amenajate şi autorizate pentru distracţie ori agrement sau în mijloace de
transport în comun:
a) cuţitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate
anume pentru tăiere, înţepare sau lovire;
b) arme neletale care nu sunt supuse autorizării ori dispozitive pentru şocuri electrice;
c) substanţe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Folosirea, fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri de
distracţie ori agrement sau în mijloace de transport în comun a obiectelor sau
substanţelor prevăzute în alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau
cu amendă.
(3) Portul, fără drept, al obiectelor sau substanţelor prevăzute în alin. (1) în sediul
autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public
ori în spaţiile rezervate desfăşurării procesului electoral se pedepseşte cu închisoare de
la unu la 3 ani sau cu amendă.

Împiedicarea desfăşurării unei adunări publice (art. 373 C.pen.):


Împiedicarea, prin orice mijloace, a desfăşurării unei adunări publice care a fost
autorizată potrivit legii se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

amendă.

Pornografia infantilă (art. 374 C.pen.):


(1) Producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea,
precum și punerea la dispoziție, în orice mod, de materiale pornografice cu minori se
pedepsesc cu închisoarea de la un an la 5 ani.
(11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepsește și îndemnarea sau recrutarea
unui minor în scopul participării lui în cadrul unui spectacol pornografic, obținerea de
foloase de pe urma unui astfel de spectacol în cadrul căruia participă minori sau
exploatarea unui minor în orice alt fel pentru realizarea de spectacole pornografice.
(12) Vizionarea de spectacole pornografice în cadrul cărora participă minori se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) au fost săvârşite printr-un sistem informatic sau
alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Accesarea, fără drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul
sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(31) Dacă faptele prevăzute la alin. (1), (11), (12) și (2) au fost săvârșite în următoarele
împrejurări:
a) de către un membru de familie;
b) de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament se afla
minorul sau de o persoană care a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de
autoritate asupra minorului;
c) fapta a pus în pericol viața minorului, limitele speciale ale pedepselor se majorează
cu o treime.
(4) Prin materiale pornografice cu minori se înțelege orice material care prezintă un
minor ori o persoană majoră drept un minor, având un comportament sexual explicit
sau care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor
având un astfel de comportament, precum și orice reprezentare a organelor genitale
ale unui copil cu scop sexual.
(41) Prin spectacol pornografic se înțelege expunerea în direct adresată unui public,
inclusiv prin tehnologia informațiilor și comunicațiilor, a unui copil implicat într-un
comportament sexual explicit ori a organelor genitale ale unui copil, cu scop sexual.
(5) Tentativa se pedepseşte.

Ultrajul contra bunelor moravuri (art. 375 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
„Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce
prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori
săvârşeşte acte de exhibiţionism sau alte acte sexuale explicite se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - relaţiile sociale privind convieţuirea socială a căror
existenţă şi dezvoltare depinde de respectarea bunelor moravuri în relaţiile interumane

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

şi a liniştii publice.
- obiect material - de regulă infracţiunea nu are obiect material, însă în mod
excepţional, ar putea exista un obiect material în cazul unor manifestări ilicite
exprimate prin sustragere de bunuri.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoană fizică sau juridică. Participaţia este posibilă
sub forma coautoratului, instigării, complicităţii.
- subiectul pasiv - statul (subiect pasiv principal) sau persoanele ale căror
sentimente morale au fost ultragiate sau cărora li s-a adus atingere prin manifestările
ce prezintă explicit o activitate sexuală (subiect pasiv secundar).
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivă:
- elementul material - acţiunea care se poate înfăţişa alternativ sub formă de
expunere sau distribuire fără drept de imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală,
alta decât cea la care se referă art. 374, ori săvârşeşte acte de exhibiţionism sau alte
acte sexuale explicite. Elemental material trebuie să se comită în public, în înțelesul
art. 184 C.pen.
- urmarea imediată - crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire
socială, urmarea care se produce prin însăşi săvârşirea faptei sau feptelor intrzise.
- raportul de cauzalitate - între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie
să existe legătură de cauzalitate.
3B. Latura subiectivă:
- forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalități. Sancţiuni.
Forme:
1. Acte pregătitoare: deşi posibile, nu se sancţionează.
2. Tentativa: deşi posibilă, nu se sancţionează.
3. Fapt consumat: consumarea se produce în momentul sǎvârşirii acţiunii sau mai
multor acțiuni interzise de lege şi a producerii urmǎrii imediate; modalităţile
normative ale infracţiunii în varianta simplă, se pot realiza prin acte de expunere,
distribuire sau acte de exhibiționism;
MODALITǍŢI: fapta nu are variante asimilate, atenuate sau agravate;
SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Test de autoevaluare 6.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Ce formă a pluralităţii de infracţiuni se realizează în cazul
infracţiunii de constituire a unui grup infracțional organizat?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

Test de autoevaluare 6.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Ce se înțelege prin public, în cazul infracțiunii de instigare publică?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Test de autoevaluare 6.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Ce se înțelege prin sintagma spectacol pornografic?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 6.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte


În loc de
prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la
rezumat
început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de


învăţare Nr. 6 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6

1. Enumerați infracţiunile contra ordinii şi liniştii publice.


2. Care este diferența dintre infracțiunea de instigare publică și
infracțiunea de instigare la ură sau discriminare?
3. Care este diferența dintre infracțiunea de instigare publică și
infracțiunea de încercare de a determina săvârșirea unei infracțiuni?
4. Precizați care dintre infracţiunile contra ordinii şi liniştii publice
trebuie să se comită în public.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1. În cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracțional


organizat se reține o pluralitate constituită de infractori.
2. Prin public, în cazul infracțiunii de instigare publică, se înțelege
un număr nedeterminat de persoane.
3. Prin sintagma spectacol pornografic se înțelege expunerea în
direct adresată unui public, inclusiv prin tehnologia informațiilor și
comunicațiilor, a unui copil implicat într-un comportament sexual
explicit ori a organelor genitale ale unui copil, cu scop sexual.

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială I

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

1. Bodoroncea G. și colaboratorii – Codul penal. Comentariu pe


articole, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2020.

2. Bogdan Sergiu, Șerban Doris Alina - Drept penal, partea


specială, Infracțiuni contra patrimoniului, contra autorității, de
corupție, se serviciu, de fals și contra ordinii și liniștii publice,
Editura Universul Juridic, București, 2020.

3. Boroi Alexandru - Drept penal, partea specială, Ediția 6, Editura


C.H. Beck, Bucureşti, 2022.

4. Rotaru Cristina, Trandafir A.R., Cioclei Valerian - Drept penal,


partea specială II, Curs tematic, Ediția 5, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2021.

5. Stoica Adrian (Coordonator), Drăghici Vasile, Alexandru


Marian, Mitra-Niță Mariana, Teste grilă pentru admitere în
profesiile juridice, Drept penal. Drept procesual penal, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2019.

6. Udroiu Mihail - Sinteze de drept penal, partea specială, Ediția 3,


Volumul II, Editura C.H. Beck, București, 2022.

7. Udroiu Mihail – Teste grilă. Drept penal. Procedură penală,


Ediția 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2022.

Drept penal, partea specială II

S-ar putea să vă placă și