CAPITOLUL 1 – TEMA 2

ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 5 – 2018

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Istoric maghiar care afirmă că nici o naţiune „...nu are o limbă atât de apropiată de aceea veche romană ca naţiunea valahilor”:
a) Benko Iozsef; b) Huszti Andras; c) Simon de Keza; d) Szamaskösy Istvan.

2. Cronicar potrivit căruia ungurii ar fi găsit în Pannonia slavi, bulgari şi „...blachi, adică păstorii romanilor...”:
a) loan Kynnamos; b) Constantin VII Porfirogenetul; c) Anonymus; d) Jan Laski.

3. Continuitatea dacilor după 106 d.Hr., precum şi unitatea şi continuitatea ulterioară a romanilor, este subliniată în lucrarea sa de către:
a) Stolnicul Cantacuzino; b)Grigore Ureche; c) Nicolaus Olahus; d) Miron Costin.

4. Primul cronicar care înscrie pe harta sa numele de „Dacia” pentru întreg teritoriul locuit de români:
a) Episcopul Jan Laski b) Grigore Ureche c) Stolnicul C. Cantacuzino d) Johannes Honterus

5. Prima teorie care sfidează părerea unanimă din cultura şi ştiinţa istorică europeană din sec. XVIII în privinţa „vechimii, originii şi continuităţii
românilor” îi aparţinea lui:
a) Benko Iozsef; b) Franz J. Sulzer; c) J. Troster; d) Huszti Andras.

6. Afirmă în lucrarea sa că, de la daco-romani, migratorii au deprins „...plăcerile lumii civilizate...”:

a) A. D. Xenopol; b) E. Gibbon; c) Paul J. Schafarik; d) J. Troster.

7. Istoric român care abordează argumentele contestatare invocate de R. Roesler doar prin apelul la autori creditaţi ştiinţific:
a) A.D. Xenopol; b) Vasile Pârvan; c) C. C. Giurescu; d) N. lorga.

8. Teoria „imigraţionistă” a fost reluată şi completată prin noi pseudo-argumente etno-demografice şi lingvistice de către:
a) I. C. Eder; b) I. C. Engel; c) Bolla Marton; d) Robert Roesler.

9. Ştiinţa românească a adus argumente şi dovezi incontestabile privind latinitatea şi continuitatea românilor începând cu:
a) A. D. Xenopol; b) V. Pârvan; c) B.P. Haşdeu; d) N. lorga.

10. Ungurii intră in contact cu „vlahii”:

a) la trecerea Carpaţilor Păduroşi; b) în stepele nord-pontice; c) în Pannonia; d) în Transilvania.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

11. În Gesta Hunnorum et Hungarorum, cronicarul Simon de Keza afirma că aristocraţia urbană din Pannonia s-a refugiat în Italia, de frica regelui
Attila; agricultorii şi păstorii valahi, însă, au preferat vecinătatea hunilor stăpânirii imperiale.

12. „Teoria” lui F. J. Sulzer a politizat problema continuităţii istorice din Transilvania; ea servea interesele Imperiului Habsburgic în provincie, bazate
pe colaborarea cu minorităţile privilegiate locale.

13. Mişcarea de emancipare a românilor ardeleni afecta interesele austriece şi revendicările naţionale maghiare în provincie; în sec. XVIII, voievodatul
Transilvaniei ocupa un loc major în imaginarul politic şi istoric al maghiarilor.

14. Noua „Biserică Greco-Catolică” afecta ordinea tradiţională favorabilă naţiunilor privilegiate; acceptarea originii romane intră în contradicţie cu
condiţia de naţiune tolerată a românilor.

15. Ca şi în cazul celorlalte limbi romanice, în perioada de formare a limbii române, fondului latin i s-au adăugat cuvinte împrumutate din limbile
popoarelor migratoare; aproximativ 60% din vocabularul activ al limbii române, inclusiv terminologia cre ștină de bază, provin din latina vorbită.

16. Unirea cu Biserica romano-catolică le-a oferit unora dintre românii ardeleni posibilitatea de a studia la Roma și la Viena; în Transilvania s-a
constituit varianta românească a Iluminismului european, Școala Ardeleană..

17. Pentru a denumi populația neslavă din Balcani, Constantin al VII-lea Porfirogenetul folosea, în secolul al IX-lea, termenul de romani; operând o
distincție referitoare la originea etnică, același autor utiliza termenul de romei pentru locuitorii greci sau greciza ți ai Imperiului Bizantin.

18. De-a lungul timpului, ideea romanității românilor a determinat numeroase polemici, controverse și teorii tenden țioase; în anul 1868, Robert Roesler
publica, în orașul german Leipzig, lucrarea Studii românești. Cercetări asupra istoriei vechi a românilor.

19. Cronicarul bizantin Kekaumenos afirma despre români că se zice că sunt veniți demult din Italia ; în secolul al XIII-lea, Simon de Keza nota că
românii trăiau în Pannonia la venirea maghiarilor.

20. În 1913, în lucrarea sa Dacia preistorică, Nicolae Densușianu descria Dacia preromană drept centru al unei mari civiliza ții, nucleu al unui presupus
imperiu pelasgic; în perioada interbelică, tezele lui au fost preluate și dezvoltate de unii autori na ționali ști.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

21. A. Simon de Keza scrie „Gesta Hunnorum et Hungarorum".

B. Ţările Române încep lupta antiotomană.
C. Ungurii se stabilesc în Pannonia.
a) CAB; b) CBA; c) ACB; d) ABC.

22. A. Poggio Bracciolini afirmă „originea romană" a poporului român.

B. Ofensiva otomană ajunge la Dunărea de Jos.
C. Jan Laski susține originea romană a moldovenilor la Conciliul de la Lateran.
a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) ACB.

23. A. Filippo Buonaccorsi călătoreşte prin Moldova.

B. Miron Costin scrie „De neamul moldovenilor".
C. Stolnicul Cantacuzino scrie „Istoria Ţării Româneşti".
a) BCA; b) BAC; c) ACB; d) ABC.

24. A. Şcoala Ardeleană trimite la Viena „Supplex Libellus Valachorum".

B. Se desfăşoară răscoala condusa de Horea.
C. F.J. Sulzer lansează „teoria imigraţionistă".
a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) CAB.

25. A. Se desfăşoară „răscoala”, condusă de Horea.

B. Se încheie „domnia” împăratului austriac Iosif al II-lea.
C. Franz J. Sulzer lansează „teoria imigraţionistă”.
a) BCA; b) CBA; c) CAB; d) BAC.

26. A. Psaltirea diaconului Coresi.

B. Anton Verancsics confirmă existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor.
C. L. Toppeltinus şi J. Tröster îşi afirmă convingerea că „românii de azi ... sunt cei mai vechi locuitori ai acestei ţări”.
a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) ACB.

27. A. Apare „Dicţionarul limbii române", apogeul Şcolii Latiniste;

B. M. Kogălniceanu face elogiul lui Decebal în celebrul său discurs;
C. Apare lucrarea lui N. Densuşianu, "Dacia preistorică".
a) ACB; b) BCA; c) ABC; d) BAC.

28. A. Cronica turcă Ogüzname scrie despre o ţară a valahilor (Ulak-ili).

B. În tratatul Podoaba istoriilor, geograful persan Gardizi îi aşează pe români între Dunăre şi un „munte mare”.
C. În tratatul militar Strategikon, Mauricius oferă prima menţiune documentară despre identitatea etnică a românilor.
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.

29. A. Schafarik aduce argumente în favoarea originii romane a românilor.

B. Într-o lucrare publicată la Amsterdam, Lucius abordează chestiunea originii românilor.
C. În Descriptio Moldaviae, Cantemir susţine latinitatea românilor.
a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) ABC.

30. A. Afirmarea limbii române scrise.

B. Flavio Biondo afirmă despre români că „invocă cu mândrie originea lor romană”.
C. Primele semne ale constituirii conştiinţei naţionale moderne în Europa.
a) ABC; b) CBA; c) BCA; d) BAC.