ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

GENERALITĂŢI

Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor.
Medicamentele sunt substanţe extrase sau sintetizate din produse vegetale, animale
sau din substanţe minerale utilizate cu scopul de a preveni (ex. vaccinurile), a ameliora (ex.
antialgicele) sau a vindeca bolile (de ex. antibioticele). Acţiunea lor asupra organismului
depinde în primul rând de structura lor chimică, dar o importanţă aproape tot atât de mare o
au şi doza administrată, precum şi calea de administrare. La fiecare medicament se vor
deosebi:
- Doza terapeutică, adică doza utilizată pentru obţinerea efectului terapeutic dorit,
fără ca prin aceasta să se producă vreo acţiune toxică, asupra organismului.
- Doza maximă, adică doza cea mai mare suportată de organism, fără să apară
fenomene toxice.
- Doza toxică, adică o cantitate care introdusă în organism, provoacă o reacţie toxică,
pericu-loasă pentru organism.
- Doza letală, adică doza care omoară omul.

Căile de administrare
- calea digestivă – orală, sublinguală, gastrică, intestinală, rectală
- local – pe tegumente şi mucoase
- respiratorie
- urinară
- parenterală sub forma injecţiilor

1
 De la caz la caz, medicii hotărăsc calea de administrare a medicamentelor în raport
cu:
- scopul urmărit
- capacitatea de absorbţie a căii respective
- acţiunea medicamentului asupra mucoaselor
- necesitatea unei acţiuni mai mult sau mai puţin rapide
- starea generală a bolnavului, toleranţa sa individuală
- combinaţiile medicamentului cu alte medicamente administrate
- anumite particularităţi anatomice ale bolnavului
- într-o oarecare măsură cu preferinţe bolnavului.

Locul de conservare a medicamentelor

- în farmacii în dulapuri, la loc uscat, ferite de lumină
- în dulapuri închise - medicamentele stupefiante
- în frigider – serurile imune, insulina, antibioticele.

Prescrierea medicamentelor
Este făcută de medic, în scris. Pentru pacienţii ambulatori, prescrierea se face în
reţetă, iar pentru pacienţii internaţi în spital – în foaia de observaţie, în rubrica specială.
Prescrierea cuprinde:
- numele medicamentului (numele comercial)
- doza – cantitatea şi concentraţia
- calea de administrare
- ora administrării şi durata tratamentului
- administrarea în raport cu alimentaţia – înainte, în timpul sau după masă.

Circulaţia medicamentelor în spital

- se completează condica de medicamente în triplu exemplar (data, numele
pacientului, salonul, patul, numele medicamentului, doza pe 24 de ore, forma de prezentare)
- se predă condica de medicamente la farmacie
2
 - preluarea medicamentelor de către asistenta medicală care are sarcina de a verifica –
ambalajul, etichetele (chenar albastru pentru medicamentele de uz intern şi chenar roşu
pentru cele de uz extern, etichetă galbenă pentru soluţie perfuzabilă, etichetă neagră cu cap
de mort şi inscripţia „Otravă” pentru toxice); menţiunile privind păstrarea medicamentelor
(„ferite de lumină”, „păstrat la rece”)
- depozitarea medicamentelor în secţia de spital se face în dulapuri compartimentate
sau în cutii pentru fiecare pacient; soluţiile perfuzabile preparate de farmacie – în frigider
- administrarea medicamentelor la ora prescrisă

REGULILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

Administrarea medicamentelor este o sarcină a asistentei medicale de foarte mare

responsabili-tate. Greşelile pot da naştere la accidente grave, chiar fatale. Din acest motiv,
asistenta trebuie să respecte următoarele reguli generale:
1. Respectarea întocmai a medicamentului prescris. Asistenta nu are voie să
schimbe medica-mentul prescris cu un alt medicament cu efect asemănător, fără aprobarea
prealabilă a medicului. Nu
pot fi înlocuite între ele nici măcar preparatele identice, care circulă sub diferite denumiri.
2. Identificarea medicamentelor administrate. Asistenta va verifica eticheta de pe
medicamen-te la preluarea acestora şi înainte de administrare.
3. Verificarea calităţii medicamentelor administrate. Odată cu identificarea
medicamentului, asistenta va verifica dacă acesta nu este cumva alterat. Decolorarea sau
supracolorarea, precipitate, sedimente sau flocoane în soluţii, lichefierea medicamentelor
solide, tulburarea sau opalescenţa soluţiilor injectabile denotă o alterare a lor.
Medicamentele alterate nu vor fi administrate bolnavilor, deoarece prin alterare unele îşi
pierd din eficacitate, altele se transformă în produse toxice, dăunătoare organismului.
4. Respectarea căilor de administrare. Efectul unor medicamente este legat de calea
de administrare. Nerespectarea căilor de administrare duce la periclitarea efectului
medicamentelor, la efecte nedorite, contrarii, precum şi la complicaţii locale la locul
3
injecţiilor. Din acest motiv, atât în foaile de aobservaţie, cât şi în condicile de predare a
serviciului se vor specifica, pe lângă fiecare medicament şi calea de administrare.
5. Respectarea dozajului prescris. Odată cu identificarea medicamentelor se vor
verifica şi dozele prescrise. Orice lipsă de concordanţă va fi raportată medicului.
6. Respectarea orarului de administrare. Nerespectarea orarului poate duce la
fenomene cumulative şi intoxicaţii grave, sau invers, la ineficacitatea tratamentului.
7. Respectarea somnului bolnavului. Bolnavii nu vor fi treziţi din somnul fiziologic
niciodată pentru administrarea medicamentelor simptomatice. În schimb, ritmul de
administrare a medicamente-lor etiologice, necesită trezirea bolnavului, dar cu mult tact
pentru a nu speria bolnavul.
8. Evitarea incompatibilităţilor de medicamente.
9. Administrarea imediată a medicamentelor deschise. Fiolele deschise, vor fi
injectate imediat. Păstrarea unei cantităţi din conţinutul lor pentru o a doua administrare nu
trebuie practicată.
10. Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor. Asistenta va
păstra o or-dine precisă în administrarea diferitelor medicamente. Medicaţia va începe cu
administrarea tabletelor, soluţiilor şi picăturilor, va continua apoi cu injecţiile şi la sfârşit,
ovulele vaginale şi supozitoare. Inver-sarea ordinii de administrare ar crea dezgustul
bolnavilor.
11. Luarea medicamentelor în prezenţa asistentei. Medicamentele vor fi
administrate personal de asistentă.
12. Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti. La administrarea parenterală a
medicamentelor se vor păstra condiţiile riguroase ale asepsiei. La administrarea perorală se
vor utiliza recipiente şi veselă
individuală, iar supozitoarele vor fi introduse cu mănuşi de cauciuc, după care asistenta se
va spăla pe mâini. Pentru medicamentele injectabile va utiliza seringi şi ace sterile de unică
folosinţă.
13. Lămurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise. Dacă bolnavul
primeşte prima dată medicamentul respectiv, asistenta îi va explica ce anume aşteaptă
4
medicul de la aceste medicamente şi în cât timp se va instala efectul lor. Dacă este cazul, va
preveni bolnavul asupra eventualelor manifestări secundare care se pot ivi în urma utilizării
anumitor medicamente. Asistenta trebuie să lămurească bolnavul asupra diferenţierii
manifestărilor de boală de efectele secundare ale medicamentelor.
14. Raportarea imediată către medicul secţiei a greşelilor de administrare a
medicamentelor. Orice greşeală ca: schimbare de medicament, de dozaj, nerespectarea
căilor sau orarului de adminis-trare se raportează medicului, pentru a se putea preveni
complicaţiile care s-ar putea ivi. Neraportarea la timp a greşelilor poate atrage după sine
consecinţe grave, chiar fatale pentru bolnav, pentru care asistenta răspunde, uneori, chiar în
faţa legii.