Modele de estimare a curbei randamentelor Metodologia utilizată pentru construirea structurii la

termen a ratelor spot pornind de la prețurile obligațiunilor: Alegerea unui model de curbă a
randamentelor pentru rata forward/ rata de discount, utilizate pentru a determina prețul obligațiunilor
zero-cupon Evaluarea fiecărei obligațiuni cu cupon drept un portofoliu de obligațiuni zero-cupon
Estimarea parametrilor modelului, prin minimizarea diferenței dintre: (a) prețurile obligațiunilor cu
cupon implicate de model și prețurile observate sau (b) randamentele implicate de model și cele
observate 8 min 𝛽 𝑃𝑖 − Π𝑖 𝛽 𝐷𝑖 𝑘 2 𝑖=1 A. Modele parametrice • printre cele mai utilizate de băncile
centrale (BIS, 2005); BCE; Fed (Gurkaynak, Sack, Wright, 2006) Metoda Nelson-Siegel • Nelson şi Siegel
(1987) asumă că evoluția ratei forward instantanee este descrisă de următoarea funcție: 𝑓 𝑚 = 𝛽0 + 𝛽1
exp −𝑚 𝜏1 + 𝛽2 𝑚 𝜏1 exp −𝑚 𝜏1 unde 𝑚 este maturitatea iar 𝛽 = 𝛽0, 𝛽1, 𝛽2, 𝜏1 reprezintă un vector de
parametri necesar a fi estimați. Metoda Svensson • Svensson (1994) extinde modelul Nelson-Siegel,
adăugând un termen funcției ratelor forward, în vederea sporirii flexibilității acesteia: 𝑓 𝑚 = 𝛽0 + 𝛽1 exp
−𝑚 𝜏1 + 𝛽2 𝑚 𝜏1 exp −𝑚 𝜏1 + 𝛽3 𝑚 𝜏2 exp −𝑚 𝜏2 9 O descompunere a curbei Svensson -1.5 -1.0 -0.5 0.0
0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 % maturitate 10 B. Interpolarea prin funcții spline cubice •
McCulloch (1971), Fisher, Nychka, Zervos (1994), Anderson, Sleath (2001): utilizarea de funcții
polinomiale definite pe porțiuni (piecewise), conectate în puncte de racordare (knot points) • O funcție
spline de bază de ordinul 𝑛 este o funcție definită pe porțiuni prin funcții polinomiale de gradul 𝑛 − 1 de-
a lungul a 𝑛 segmente și având valoarea zero în restul partiției • Se definește recursiv astfel: 𝐵𝑖,𝑛 𝑥 =
𝐵𝑖,𝑛−1 𝑥 𝑥 − 𝑘𝑖 𝑘𝑖+𝑛−1 − 𝑘𝑖 + 𝐵𝑖+1,𝑛−1 𝑥 𝑘𝑖+𝑛 − 𝑥 𝑘𝑖+𝑛 − 𝑘𝑖+1 𝐵𝑖,1 𝑥 = 0: 𝑥 ∈ (∞, 𝑘𝑖) 1: 𝑥 ∈ [𝑘𝑖 , 𝑘𝑖+1) 0:
𝑥 ∈ [𝑘𝑖+1, ∞) 11 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0 1 2 3 4 • O funcție B-spline cubică este o funcție
polinomială de gradul 3, definită pe porțiuni, care ia valori pozitive numai de-a lungul a 4 intervale
adiacente și zero în rest. 𝐵𝑖 𝑥 = 0: 𝑥 ∈ −∞, 𝑘𝑖 𝐵𝑖 : 𝑥 ∈ 𝑘𝑖 , 𝑘𝑖+4 0: 𝑥 ∈ 𝑘𝑖+4,∞ • Pentru a crea o bază
pentru o secvență de noduri 𝑘0, 𝑘1, … , 𝑘𝑁 sunt necesare funcțiile spline de bază 𝐵−3,𝐵−1, … , 𝐵𝑁−1 . •
O funcție spline cubică se poate exprima ca o combinație liniară utilizând această secvență de 𝑁 + 3
funcții spline de bază: 𝑆 𝑥 = 𝑎𝑖𝐵𝑖 𝑁−1 𝑖=−3 𝑥 12 • McCulloch (1971) utilizează funcții spline cubice pentru
a estima funcția de discount 𝑑𝑡 𝑛 . • Fisher, Nychka și Zervos (1994) estimează curbe spline cubice
pentru: • funcția de discount 𝑑𝑡 𝑛 • logaritmul funcției de discount 𝑙𝑡 𝑛 = −𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑡 𝑛 • rata forward 𝑓𝑡 𝑛
Funcția obiectiv include și un termen care penalizează excesul de variabilitate a funcției estimate: min 𝛽
𝑃𝑖 − Π𝑖 𝛽 𝐷𝑖 𝑘 2 𝑖=1 + 𝜆 ℎ ′′ 𝑇 0 𝑥 2𝑑𝑥 Paramentrul 𝜆 este selectat utilizând metoda generalized-cross-
validation. 1