Radicali.

Obs 1. Formule de calcul prescurtat : a  b   a  b   a 2  b 2

a  b 2  a 2  2  a  b  b 2
a  b 2  a 2  2  a  b  b 2

Obs 2. Daca x este un numar pozitiv, atunci  x 

2
x  x  x2  x

Atentie !. Pentru a exista un radical de ordin 2( sau par) , trebuie ca numarul de sub radical sa fie pozitiv.
Nu putem calcula in multimea numerelor reale, de exemplu,  4 .

Exercitii : 1) Determinati x  R , astfel incat x 2  5x  6 sa fie bine definit.

Rezolvare : Tb ca x2  5x  6  0 - inecuatie de gradul II.
Atasam ecuatia x 2  5x  6 = 0 . Identificam coeficientii : a = 1, b = -5, c = 6.
Calculam  :   b2  4  a  c = (5) 2  4  1  6 = 25-24 = 1
b   (5)  1 5 1 5 1
x1, 2  = , deci x1   3, x2  =2
2a 2 2 2

Facem acum,tabelul de semn :

X - 2 3 +
x  5x  6
2 + + + + + 0 - - - - - - - - - - 0 +++++++
Semnul lui a semn opus lui a Semnul lui a

Pe noi ne intereseaza cand x2  5x  6  0 . Din tabel, observam ca in afara radacinilor ,avem semnul +, deci >0
 x  (,2]  [3,)

3 x
Exercitii : 2) Determinati x  R , astfel incat sa fie bine definit.
x4
3 x
Rezolvare : Tb ca  0 . Facem tabelul de semn.
x4

Mai intai, aflam solutiile numaratorului si numitorului :

3 x  0  x  3
x  4  0  x  4
facem tabel de semn

X  -4 3 
3-x + + + + + + 0 - - - - -
x+4 - - - - - - 0 + + + + + + + + + + +
3 x
- - - - - - / + + + + 0 - - - - -
x4

3 x
Cum trebuie sa-l aflu pe x astfel incat  0 , atunci x  (4,3] .
x4

Deci, domeniul de definitie este D= (4,3] .

 Rationalizarea radicalilor

Rationalizarea radicalilor inseamna sa scapam de radical, de la numitor. Avem urmatoarele situatii :

2 3 2 2 3 2 3
1. = = = ( am amplificat cu 3  inmultim şi la numărător şi la numitor cu 3 ).
3 3 3 3 3

2
2. =?
5 3

- Folosind formula : a  b   a  b   a 2  b 2 , avem ca :  a b  

a  b  a  b , deci pentru expresia

a  b , numărul a  b se numeşte conjugată ( pentru că prin inmultire, se elimină radicalul )

2
- amplificam cu conjugata numitorului , 5  3 . Avem :
5 3

2 5 3 ) 2 2 5  3 2 5  3   5 3
5 3
=
5 3
=
 5 3  5 3
=
 53
=


5 14  5 6  5 10  2  7  6  2  3  14  2 210  1  14  9  6  5 10  2 210
= = .
25  4  21  59

6 7
3 : Efectuati :  = Amplificam cu conjugata la fiecare fractie
5 3 7 2


6 5 3  7 7 2  30  2  3  3 7  14
=
 5 3  5 3 
+
  7 2  7 2   =
53
+
72
=

30  3 2 7  14
= +
2 5

Amplificam prima fractie cu 5 si pe a 2-a cu 2 , sa le aducem la acelasi numitor si obtinem

5 30  15 2  14  2 14
=
10
 2
4. =
7 3 5

consider numitorul de forma  7 3 +  5 , iar conjugata este  

7  3 - 5 , deci :

2 2  7 3 5  14  6  10
7 3 5
=
 7 3 5   7 3 5  
=
7 3 2   5 2
=

14  6  10 14  6  10
= = .
7  2 7  3 35 5  2  21

Amplificam acum cu conjugata numitorului, adica 5  2 21 si obtinem :

5  2 21  14  6  10  = 5 14  5 6  5 10  2 3  7  2  7  2 3  7  2  3  2 210
5  2 21 5  2  21 
5 2  2 21 2
am scris descompus sub radicali, pt ca vreau sa scot factorii de sub radical

( pe 21 l-am scris 3 7 si pe 6 = 2  3 )