Maladia de Quervain

este una dintre cele mai frecvente tendinopatii ale mâinii și antebratului, alături
de degetul ”în resort”. Această patologie implică tendoanele care ajută la extensia
degetului mare și anume tendonul extenor scurt al policelui (TESP) și tendonul
abductor lung al policelui (TALP). La baza degetului mare, acestea trec printr-un
tunel, numit primul compartiment extensor sau compartimentul de Quervain.

În tendinita de Quervain apare un conflict între acest compartiment și tendoanele

care îl traversează.

Cum se manifestă maladia de Quervain?

Durerea localizată la baza degetului mare este cel mai frecvent simptom. Durerile
se intensifică la mișcarea policelui și la apucarea obiectelor. Adesea se poate
palpa o proeminență la baza degetului mare, din cauza inflamării tecii
tendoanelor.

Diagnosticul clinic al maladiei de Quervain se realizează prin manevra Eichoff

modificată, numită si Testul Finkelstein.
Pașii pentru realizarea testului Finkelstein sunt:
 Policele este dus în palmă și este apucat (inconjurat) de celelalte patru degete.
 Apoi, mâna este îndoită din încheietură către degetul mic.
Dacă apare o durere la baza degetului mare, testul este pozitiv și diagnosticul este
sugestiv pentru Maladia de Quervain. Ecografia ne ajută în completarea
diagnosticului și pentru a detecta posibilele variații anatomice.

Care sunt cauzele și factorii de risc pentru tenosinovita de Quervain?

Printre cauzele principale ale apariției acestei patologii se enumeră

suprasolicitarea compartimentului prin folosirea intensă a mâinii în diverse
activităti repetitive.

Activitățile precum handbalul, voileiul, bowlingul, pescuitul, utilizarea

îndelungată și frecventă a mouse - ului și a tastaturii, reprezintă factori
predispozanți pentru această patologie. Maladia de Quervain este denumită și
”tenosinovita mămicii”, fiind asociată cu modificările hormonale care apar în
timpul sarcinii și cu poziția articulației la ținerea copilului în brațe. Toate
activitățile care presupun mișcări repetitive de apucare, ciupire, tragere sau
împingere, predispun de asemenea la apariția acestei boli. O altă cauză posibilă de
apariție a tenosinovitei de Quervain o reprezintă variațiile anatomice tendinoase
sau prezența de mușchi aberanți la nivelul compartimentului I al extensorilor.

Care sunt opțiunile de tratament?

Tratamentul nechirurgical implică imobilizarea în atelă, tratament antiinflamator
și infiltrații locale cu agenți de lubrefiere și cu rol antiinflamator. Acest tratament
este eficient doar în fazele incipiente ale bolii. Tratamentul chirurgical este
indicat în fazele avansate sau în cazurile care nu răspund la tratamentul
conservator.

Intervenția presupune înlăturarea conflictului dintre tendoane, teaca care le

înconjoară și retinaculul care le acoperă. Intervenția chirurgicală se realizează în
anestezie locală, printr-o tehnică minim invazivă, cu o recuperare rapidă și o
cicatrice aproape insesizabilă după vindecare.

TRIGGER FINGER SAU DEGETUL ÎN RESORT

Cunoscută și sub denumirea de tenosinovită stenozantă , este o patologie ce afectează

tendoanele mâinii care îndoaie degetele, adica tendoanele flexoare.

Cum se manifestă?

Manifestarile care apar depind de stadiul în care se afla afecțiunea. Încep cu durere la
mișcarea degetului afectat, urmată de blocajul intermitent al degetului. Ulterior se
produce blocajul complet al acestuia, fiind necesară “tragerea” degetului cu mâna
sănătoasă pentru a reveni în extensie. Cel mai adesea apare un
nodul la nivelul palmei, determinat de îngroșarea tendoanelor și a scripeților.

Ce cauzează aceasta patologie?

Tendoanele traversează în drumul lor o serie de canale osteofibroase, compuse din

scripeți. În această afecțiune este implicat scripetele A1. Între tendoanele flexoare și
scriptele A1 apare un conflict care împiedică culisarea normală a tendoanelor prin
canal, acesta fiind prea îngust. Poate fi asemănat unui fir împletit
trecut printr-o ureche de ac insuficient de mare, care se “agață” cu fiecare trecere,
dezvoltând ulterior un nodul care îl blochează .

Care sunt factorii de risc?

Femeile sunt mai frecvent afectate decât barbații, cu un raport femei/bărbați de 2/1.
Este asociat cu boli precum diabetul zaharat, guta, boli renale, boli reumatice, tumori
sinoviale.

Ce variante de tratament există?

Tratamentul nechirurgical poate fi realizat în stadiile precoce ale bolii și include

infiltrații locale și imobilizarea pe atelă.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient, cu redobândirea imediată a mobilității
degetului afectat.
Intervenția chirurgicală se realizează în anestezie locală și presupune eliminarea
conflictului dintre scripete și tendon.