MTNTSTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Litmba
la tlna
Manual pentru clasa a Xll-a

0r&'
EDrruRA oroecttcA gt pEDAGoclcA s.a.
 GUPRINS

I. TITUS LUCRETIUS CARUS* ........ 5 Recapitulare. Sintaxa frazei. Completivele (III).

Invocalio Veniris 7 Completiva interogativ[ indirectE ........... 73
Versifica{ie. Noliuni de metrici qi prozodie. Evalua{i-vd cunoqtin{ele! ........................ 7 5
Hexametrul dactilic........... l0 Repere literare .................. 77
O,pectdra caeca! .................................... l3 Bibliografi e selectiv5......... ...................... . ..7 7
Recapitulare. Morfologie. Substantivul.
rv.QUTNTUS HORATIUS FLACCUS 79
Adjectivul...... 15

Musaeum dttlce mel 18 Quo valet nummus? ......... 82

Recapitulare. Sintaxa frazei.
Recapitulare. Morfologie. Pronumele .... 20
Circumstan{ialele. Finala......................... 85
Primi homines 23
Ad Postfimum ................... 87
Recapitulare. Morfologie. Verbul ........... 25
Recapitulare. Sintaxa frazei.
Evaluali-vd cunoqtin{ele ! ........................ 27
Repere literare 29 Circumstanlialele. Consecutiva ............... 90
Bibliografie selectivi 29 Exegi monumentum... ............................. 92
Recapitulare. Sintaxa lrazei.
II. GAIUS VALER.IUS CATULLUS... 3I Circumstan{ialele. Temporala .................. 94
Ad Lesbiam 34 Ars poetica ....................... 96
Versihca{ie. Distihul eIegiac................... 36 Recapitulare. Sintaxa frazei.
Otiunt molestum est ............. 39 Circumstanlialele. Cauzala ... ................... 99
Recapitulare. Sintaxa cazurilor (Nominati vul. Evalua{i-v[ cunogtinlele! ........................ 1 0 I
Genitivul. Dativul) 36
Repere literare .................. 102
In Cicerdnem et Caesdrem 43
Bibliografi e selectiv6............................... i 02
Recapitulare. Sintaxa cazurilor. (Acuzativul.
Ablativul) ........................ 45 V. PUBLIUS OVIDIUS NASO ..........,. I04
Evalua{i-vi cunogtinlele! ........................ 5 I Briseis Achilli ................... 106
Repere literare 49 Recapitulare. Sintaxa lrazei.
Bibliografie selectivd ..........49 Circumstanlialele. Comparativa .............. 1 08
Loca grata saluta ! .................................. I I 0
ITI. PUBLIUS VERGILIUS MARO.... 50
Recapitulare. Sintaxa frazei.
Laus Romae 53
Circumstan{ialele. Condi1ionala .............. 1 i 3
Recapitulare. Sintaxa frazei. Pafticipialele.
Tris t is hiems Tomitqna ............................ I I 5
55
Recapirulare. Sintaxa lrazei.
O, fortunatos agricdlas! ......................... 57
Circumstan{ia1ele. Concesiva .................. 117
Recapituiare. Sintaxa frazei. Relativele... 60
Niobe ............ ................... 119
Invocatio Musae ........... 62
Recapitulare. Sinta.xa frazei. Comptetivele (I).
Daeddlus et lcdrus ........... 123
Recapitulare finald. Stilul indirect........... 126
infinitival5.
Completiva 65
Evalua{i-vi cunogtinlele ! ........................ 1 28
..........
Completiva ct quod 66
Laocoon 67
Repere literare .................. 132
Bibliografi e selectivi......... ...................... 132
Recapitulare. Sintaxa frazei. Completivele (II).
Tabele gramaticale ......... 134
Completiva conjunctivali.......... 69
Vocabular latin-romAn... ....................... I 52
Concordan(a timpurilor...... 70
InfElix Dido... 7l Vocabular rom4nJatin.......................... 1 6 1

IM
 I. TITUS LUERETIUS g{RUS-
(aprox. 98 a. Chr. aprox. 55 a. Chr.)
-

POEMUL DIDACTIC $I FILOSOFIC

I Invocatio VenEris
qi prozodie
Versificalie. Noliuni de metrici
Hexametrul dactilic

! O, pectdra caeca!
Recapitulare. Morfologie. Substantivul. Adj ectivul
I Musaeum dulce mel
Recapitulare. Morfolo gie. Pronumele
; Primihomines
Recapitulare. Morfolo gie. Verbul
f Evalua{i-vI cunogtin{ele !

T Repere literare
T Bibliografie selectivi
,Cante*tul'istorid 'Csritextul"literai.
Republica romand Perioada clasicd - republicani
509 a.Chr.- 3l a.Chr.) sec.I a.Chr.)
Eii6' ntl:mg' itet ist o r i ce SC riiti r i,:cii o t em,paiani
. 91 - 88 a.Chr. - rdzboiui purlat cu alialii, Catulltrs, Carmina(.Poezi) elegia
socii, dinltaha
o 89 - 84 a.Chr. rizboaiele impotriva 1ui a Caesaq De bello Gallico, De bello civrli
Mithridates Eupator, regele Pontului p r o 1a i sto ric d, m e m o r ii
. 88 81 a.Chr. - rdzboaiele civile dintre
Marius qi Sylla Sallustius, De
'tunitrt'at
o73 -71 a.Chr. rdscoala sclavilor din Italia, ione Cat iltrtae
condugi de Sp6rtacus ricd, m o nograJia
p ro za isto
o63 a.Chr. - consulatul lui Cicero, conspiralia , Comelius Nepos. Dr' urlls
lui Catilina
illustribus - pruzu istoricit,
, 60 a.Chr. primul
triumvirat: Caesar - biograJia
Pompeius - Crassus , Cicero. Pro Archia, In
. 59 a.Chr. consulatul lui Catillnam, De orat1re,
Caesar Orator De republica, De
5852 a.Chr. umiciti.a., De nattTra
campania 1ui Caesar de dcdnrnr. Epi.srilae. etc. *
cucerire a Galliei pr07.a retoricd Si
,.. 49 - 48 a.Chr. - rizboiul Jilosoficd.
civil dintre Caesar gi
Pompeius

* Marcheazd autorii care sunt recomandati numai pentru reaiizarea proiectelor didactice sau a
lucrdriior de si ntezd qi a eseuri 1or.
5
 Repere biografice
o Se cunosc puline date cu privire lavia[a lui Lucretius. Se pare cd s-a ndscut la Roma,
intr-o familie aristocratic6. inceputttl p, .":.'.. .'.
irttt'trchipot'c,t :','
o A primit o educalie aleas[, intemeiatd pe cunoa$terea limbii, culturii qi civiliza]iei
greco-romane.
literarc ,le t t,;'. - .. -
doreste ct :ei:.: . ."
o Nu a ar,ut o activitate politicd gi social[, dar a asistat 1a conr,rrlsiile politice ale
secolului Ia Chr., condamnAndin opera sa discordia civilS, setea deputere qi de inalulire.
.\eni.ic-.:-'--- '-
Opera -\lrtt" \;- -r. - --
Qua: ':.':. :.- . - -' -
o De rerum nattra, ,,Despre naturd" sat,,Poemul naturiit",poem didactic qi filosofic Concei:::".. t,t': .

in cA4i (7500 de versuri), scris in hexametru dactilic, dedicat lui Gaius Memmius,
qase 5 Cone rp.. -.
guvernator in Bithynia, in anul 57 a. Chr., prieten al poetului, el insuqi literat. Te. de:. .; -- ' -

Adr en.-::
Sunrnti:. - --' -
-.

$tiafi ci... Pla;rrur:'--- - -

2l Qure rlI.r'r :r' - - -- -
in literatura greacS gi latini a existat preocuparea de a prezenta tratate
qtiin{ifice, filosofice, didactice, in versuri, in formd metricS. Opera lui
Testt.i:: :.--,
Hesiod (sec. al VII-1e a a. Chr.), Munci Si zile, este primul poem didactic -'-r -- -- -
25 Qu,.,.
pdstrat in literatura greacd, a c5rui principalS temd este elogiul muncii, ca
izvor al prosperitd{ii qi al fericirii omeneqti. r--
tn literatura latind, Lucretius inaugureazd, la inalt nivel poetic, poezia didactici.
De rertrm natura este o expunere cu finalitate morald qi intr-o fonnd poeticd a doctrinei
filosofului materialist grec Epicur, reprezentdnd unica operd a
materialismului antic pdstratd integral.
iH=
-4ettL tda.. .. :
'
\

Pentru ca publicul larg sd poatd urmdri cu ugurin{d cendenti .r: .-. r.,-
demonstrafia abstractl a acestei doctrine, Lucretius recurge 1a genitrr-p1urr. ::: : - - - :
poezie, ca un rnijloc de cunoaEtere, aprofundare qi risp6ndire prozd f-ol,'-:: ... ^'
a fllosofiei epicureice. Astfel, alege.forma poemului' didactic
gettirri.t. -l r' ..
tcre.nuadun:..-.----
SiJilosofic, dorind sd acrediteze adevdrul qtiinqif,rc epicurian, dilrrr. -i t \.n]. r =,/J-.
dar, mai ales, sd ofere o solu{ie contemporanilor sii, pledAnd :---
Pentru drr :'r "'
pentru fericirea cAgtigatd prin cunoaqtere. Filosofia alntts. -o. ' 1,'t. i-
epicureicS, concuratd de stoicism qi de alte curente filosofice, ddtdtorde r i;:i. :- :: -
a dobdndit o largd circula{ie la romani care, dezgustati de lahor, lal,i. 1,t7,':,. :

rdzboaiele qi frdmAntirile politice, iqi doreau o viaq[ mai a Se \Curge. . -r-- -

.,lunecande"
linigtitd. Lucretius a adoptat sistemul filosofic al iui Epicur,
sl8.i/rrri,-l(S.tt., \J "- .-"
adaptAndu-l la conceplia sa despre viatd gi la realitilile -,-'., . -
ll{1t 1-gr'/: -.:1,1.
romane. (compus ptret:.
in epoca lui Augustus, poemul clidactic este reprezentat .[rttgiler. -ir -t. -i
mai cu seamd pritGeorgicele lui Vergilius, poem consacratpdm6ntului gi naturii. incircrt clr : -:.
acuzatir pI,.r" ..'. -
Luttccl.lhro. -;t',
' Titlul ,,De rerum nahfra" este echivalenitl gr. Peri phiseos. Dupd demonstra{ia lui I. Fischer, (de fiinle. de.i-:.-.. :,
Lucretius nu putea spune insi doar ,,De natfira", pentru c5, 1a acea vreme, in latina vorbitd, nattira concipio. -r-ii. - .
insemna, simplu, doar,,flptur[". zdmrsli
' Poemul ,,specie a poeziei epice de intindere relativ mare, cu caracter eroic, fllosofic, istoric, tiso, -dre. 'i t.;t r . . r.'
(mercu)
mitologic, legendar etc." (DEX)
' veri pag. 11. r-\r':- -
'
6 Nunrele pucl- :
 INVOCATIO VENERIS

inceputul poemului este un imn inchinat zeilei Venus, ocrotitoarea romanilor qi

intruchiparea principiului vital al Uniyersului. Prezenla acestui imn se datoreazd traditiei
literare-de a iivoca o muzd, un zeu sau o zeild la inciputul unei opere tn versuri'. Poetul
doreEte ca zeila sd-i fie aldturi in compunerea versurilor - te sociam esse - qi sd inten ind
pe ldngd Marte, instaurdnd pacea pentru romani -plac\dam Romanis pacem.

Aeneadum genitrix, hominum divumque voluptas,

AlmaVenus, caeli subter labentia signa
Quae mare navigerum, quae terras frugiferentis
Concelebras, perte quoniam genus olnne animantum
5 Concipiturvisitque exoffum lumina solis:
Te, dea, te fugiunt venti, te nubila caeli,
Adventumque tuum, tibi suavis daedalatellus
Summittit flores, tibi rident aequoraponti
Placatumque nitet diffuso lumine caelum. (. . . )
21 Quae quoniam rerum naturam sola gubernas, (. . .)
Te sociam studeo scribendis versibus esse
25 Quos ego de rerum natura pangere conor.
(1,1-9;21;24'25)

exorio4 -tri, -ortus sum (vb. dep. lV) - a apirea,

lEflYocab*a a se na$te
lumen, -inis (s.n.) - luminS, str5lucire; Lumina,
Aeneadae, -drum2 1s.m., p1.) :
eneazii, des- p1ura1 poetic, raze
cenden{i ai lui Aeneas; romanii; Aeneadum, suayis, -e (udj.): dulce, pl5cut; suavts,aatzativ
genitiv plural arhaicin -um,pentru -arum din plural arhaic pentru saavds; cuv6ntul este
prozd folosit in mod curent de cdtre Lucretius bisilabic.sari-i,r,s
genitrix, -rcrs (s.f.) :
mamd (care li-a dat nag- daeddltts, -o, -uln (udj.) - iscusit, ingenios;
tere. nu adoptivd)l creatoare. origine. izvor meqter (v. p. 9)
:
divus , -i (s .m.) zou; divum , genitiv plural arhaic tellus, -uris (s.f ., termen poetic) : pimAnt; glie
pertrudivorum dinprozl slmmitto, -dre, -mlsi, -missum (vb. IIf
- a pune
almus, -a, -um (ad1.) : care hrdnegte; (fig.) dedesubt. a agteme la picioare
d5titor de via16, rodnic aeqLtor, -rirls (s.n.) -
intindere (de apn), (aici)
labor labi, lapsus sum (vb. dep., III) : a aluneca, intinsul mirii
a se scurge, a cddea; labentia (part. prez.) pontus, -i (s.m., termen grecesc poetic) - mare
,,lunecAnde" plac atus, - a, -um (adj.) : impdcat; inseninat
signum, -i (s.n.) : semn, semnal; stea nitdo, -Ere, -zri (vb. Il):astriluci
naviger, -dra, -drum (adj.): purtdtor de cordbii dilJlodo, -dre, ./irdi, -Jilsum(vb. III) : a ris-
(compus poetic) pAndi, arisipi
frugrfnr -dra, -drum (adj., compus poetic) : guberno, -are, -dvi, -ahtm (vb.I) - a cArmui (o
incdrcat cu roade, rcdilc; frugiferentis, navd), a conduce
acuzativ plural arhaic ln -ls, pentru -ers stttdeo, -ere, -dui (vb. II) - a se ocupa cu ardoare;
conceldbro, -are, -avi, -atum (vb. I) - a umple (+inf.) adori, acduta
(de fiinfe, de sunete etc.) pango, -dre, panxi, pactum (vb. IIi) : a scrie, a
concipio, -dre, -cepi, -ceptum (vb. III) - a alcitui
zdmisli conor, -dri, -atus sum (vb. dep. I) - a incerca, a se
vi.so, -dre, visi, visum (vb. II! - a privi. a vedea strldui
(mereu)
' vezi pag. 12, exerciliul 4.
-Numele poetic al romanilor care dcscind, dupi legendS, dinAeneas, fiul zeilei Venus.
 o in versurile2l-25,pt
Studiul textului
versibus esse. in ce s€ttri
oinversurile l-9,Venus este intruchipatdca oforld creatoare a Stlin[ifrc - fo n dul p oemafoi
naturii. Ce epitete consecutive sunt utilizate de poet pentru a ardta
puterile zeilei? Analizafi rolul lor ideatic Ai stilistic.
Selectali elementele prezente ale naturii care i se supun zeilei ca unei stip6ne.
"
+ Aproape fiecare substantiv este insolit de un epitet plasticizant, pregnant.
Identificali epitetele qi comentali efectele lorpoetice. i.: . ---
ori -

o Completalitabelul de maijos cutermenii care denumesc cele trei tdrdmuri ale luri ,
Lumii cerul, marea, pdmdntul. Observali enumerarea lor descendentd, in primele r Folosindu-r'a .'--: , :'
versuri, ascendentd in ultimele versuri, varialia sinonimicd gi structura circularS, legenda'. ArgLtnt.':' -
chiasmic6' pe care o conferd versurilor. Comentali raportul dintre tdrAmurile personificator in ter:- ..
Universului qiVenus.
2, In Inyot,tt:.: ..'
ocrotitoarea poent .. -
esse - sd-l induple;. :.
militiai' qLtie\L tti: :

e Argumentati. :-."-
principal urmdnt c: . - ---
-\. Vettus. Crrt.. -:- .'-
.
Alegerea cuvintelor pregnante, rare, in locul celor banale, curente, este lecunditateananl:. - --''
carqcteristicit limbajului poetic, deosebindu-l de limbajul prozei. Identificali cu frumuselii 5ia dr.r,- - -

ajutorul rubricii Vocatrila aceste cuvinte poetice, utllizate cu precddere de Aeneas, cu mLrn:, -..
Lucretius qi completali tabelul de mai jos. Ares-Mars.
* Exemplitica:.. : --
Lucretius a zeitei \ ::' - -
Mirci stilistice ale lirnb4iului poeziei latinq
"{. Cititi lrn.'.;
termeni poetici
. termeni ooetici srecesti conceplia fitdt€t'..:.'.'
pagina 14.
comnuse noetice
'arhaisme morfolosice ooetice
.abundenla figurilor . enitehrl
de stil . renetitia
. nersonificarea H:i..
. anttteza -'--:
" aliterafia
I

D
_'-:
_-.,
- _

ta Topica mai libera a poeziei ii permite poetului sd plaseze cuvintele evocatoare Republici
in pozilii cheie: la inceputul sau la sfArgitul versului, inainte sau dupi cezurd. Poefii combini adesea de
Evidenlia1i in fragment astfel de situalii 9i j ustificafi-le. reflectl qi conlinutul il
S cri so are a II ) imprimi rt
dau hexametrului un riat r

' Chiasm - figuri de construc{ie bazatd pe reluarea incr-ucigati a tennenilor cu aceeaqi funclie l23.Or.: --
sintacticd; o stlucturd de tip AB/BA in care se repetA constructii sintactice sau cuvinte, dar in ordine )'vezipag
.....-.
mllltlal-QeDIti : "-
inversi-

I
 * in versuril e 27-25,poetul cere ajutorul Venerei - te sociam studeo scribendis
yersibus esse. in ." ..r.
considerali cd solicitd acest ajutor: pentru con{inutul
gtiin{ific /o ndul poemului sau penttu aspectul stilistic -./orza. Argumentafi.

Exprimafi-vi plrerea!
l.
Daediila este un termen poetic de
origine greac[ in str6nsd leg[turi cu legenda
ldDaeddlus qilcdrus.
o Folosindu-vi cunoqtinlele generale, povesti{i pe scurt
legenda'. Argumentali apoi ttttlizatea acestui epitet
personifi cator in textul lucrelian.
^
2. in Invocalia cdtre Venus, zeila este rugatd sd fie
ocrotitoarea poetului in compunerea poemului - te sociam
esse - sd-l induplece pe Mars, zeul rdzbotubti - moenera Daedal ti pune aripile
(desen pe un vas)
lui lcqr
militiai' quiescant gi sd aducd, in felul acesta, pentru
-
romani, picea binecuvintat|- placidam Romanis pacem ' . . .
. Aig,r*entali, intr-o scurtd compunere, care considera{i cd este scopul
principaiurmdrit de Lucretius in poemuf sdu qi in ce constd umanismul poetului'
i. venus, consideratS inifial, la romani, protectoarea v_egetaliei, simbolizind
fecunditatea naturii gi deqteptarea ei primdvara, a fost identificati ct Afrodita, zeila
frumuselii gi a dragostei, inhitologii greacd. Aavut mai mulli copii, printre care pe
)ii"ot,cu'muritolrul Anchises. Esle cunoscut, de asemenea, episodul de iubire cu
Ares-Mars.
o Exemplificafi, intr-o dezbatere, pe baza celor de mai sus, alegerea de c6tre
Lucretius a 2eilei Venus, invocatd la inceputul poemului siu'
4. Citili Invitalia la lecturit qi ardtali ideile exprimate de T,ucretius legate de
conceplia materiaiistd qi de principiul atomismului.Yaloificali qi rubrica $tta1i ca...
pagina 14.

$tia{i c[...
Hexametrul este versul cel mai des intrebuin{at inAntichitate,
incepdnd cu literatura greacd, in operele lui Homer Iliada qi
Odiieea. La romani, a fost introdus de poetul Ennius'
Reprezentanrii lui cei mai de seamd sunt Lucretius" in perioada
Republicii, Vergilius qi Ovidius , in Epoca lui ,4 ugLtstus '
Poelii combinS adesea dactilii cu spondeii qi oblin o frumoasS varialie de ritm, care
reflecti gi conlinutul ideatic al versului. ,,S51t6re!e1e dactile" (M. Eminescu,
Scrisoarea lI) imprimi versului un rllze vioi, sprinten, dinamic, in schimb, spondeii
dau hexame trulu;r tn r i tm I en t, gr av, uneori lrrlsl.

' vezi pag 123, Ovidius, Daeddlus et lcdnts.

genitiv singular arhaic, in loc de militiae, frecvent. de asemenea, 1a Lucretius.
'mitiiiai-
6
 ii,":u,,;i:a'ril_: t* l*,itra_r"*

,,Iatd anume-adevdrul cu care acum vom incepe:

t heranretnrl'.r, -.,

Dintru nimic nu se naqte nimic prin voin{d zeeascd. J

Frica-i stdpind-ntr-atdt peste tofi muritorii, fiindc5,
Jos pe pim6nt qi in ceruri, vdzitdcddetoate-mplinite-s,
Fdr-aputea addnci in vreun chip oarecare pricina, ) fine1c unLil
Gdndu-ncol{egte in ei cd zeeasci putere le face.
r )ttlt L1 0t 1 i t1 : -... ; .
Cdnd vom vedea ci nimic nu se nagte-n naturd,
Mai cu temei vompdtrunde aceea ce e-n cercetare, clideaza a-, i..;: Lt_t

Origice lucrudin ce se-nfiripd gi cum depe lume

Totul se indeplineqte qi frrI al zeilor reazem.
Cdci din nimic de s-ar face, o speld ori alta arnagte-o
Oriqice lucru, qi-atunci de prisos sd mai fie seminte." 'aCafof \(\-:,:i:: *-d
(Lucretius, Poemul naturii 1, vv. 149-160, had. de D. Muraraqu)
dr-rtm*q _:
'*/ . care conlir '*:1 : - -;

in limba greaci qi in limba latini, v*rsiflea(ia sebazeazdpe ritmul rezultat din

succesiunea, intr-o anumitd ordine, a silabelor lungi (notate cu semnul ,,-" pus
deasupra vocalei) gi a silabelor scurte (notate cu semnul ,,-"). O silabi lungi este
pronunlatd, de obicei, cu o duratd de timp dubld fald de cea scurt5.
'! . Scarndarea este citirea versurilor dupi o anumiti schemi metric6,
marcati de
urcarea glasului la silabele lungi ,, " qi accentuate qi de coborArea lui la silabele
-
lungi neaccentuate sau la cele scurte ,,- ".
Accentul cuvintelor in poezie nu coincide, in scandare, adesea, cu accentul
cuvintelor in prozd. De exemplu, cuvintele subter qi hominum se citesc in prozd,
s ilb t er, h 6 m inum, iar in poezie pot ajunge sd fi e scanda te s ub tir, hominilm.

$etiedir,nriiriin tlilif tria:ibrid:indhlirs.

Iamb Troheu Dactil Spondeu
v-L !v _!_ vv

ci ) stabilir:: ::: ,-

2. Hexametrul dactilic este versul alcdtuit din gase picioare metrice: cinci Ae ne o cl:,,,. :.
dactili (z - - ) 9i un troheu ( -t - ) sauun spondeu ( . / v-
-| :
t - -,f . - -rl. - -rf -. - -ol, - -rf _. X uf e) stabilim;::--
Aeneu tl!,,,...
in primele patru picioare metrice dactilii pot fi inlocuili cu spondei, inlocuire
posibili pentru c[ cele douS picioare metrice sunt echivalente ca durati t'! scandinr.. .':.
(-/ u u : / - ); silaba lungi echivaleazd in pronunlare cu doul silabe scurte.
'Cu exceptia g.-:...,
inceputul celei --::: '
' Altfel spus, ultima silabd era ind ifererrrl (lat. anceps): v sau (notati - sau X cantitateaei on::: . -
- a<1esea ). t_
\'. punctu | ).
10
 3. Cezura ,,f f " ,eprerintd patza care se face in respira{ie la scandarea
hexametrului. Ea p o ate fi plasatd tn t o t d e aun a laJinal de cuvdnt:

triemimeri

4. f liziunea este disparilia vocalei finale sau a vocaleiurmate de conso ana-mla

finele unui cuvAnt, cAnd urmdtorul incepe tot cu o vocald sau cu /z-:

orury'-gnimantum; re li gi ont@1tnimum. Cdnd al doilea cuvAnt este verbul esl se

elideazd e- : raptqgls t; s axuq!/ls t.

5. Regulile de stabilire a cantitfl{ii silabelorin vers:

,silabe Iungi Silabe scurte
a cAror vocala este urmatA de doud sau ;;eror vd6lteste urmatd de o altd
mai multe consoarre': vocal6:
di-vflm-que Ae-nE-a-dum
. care conlin un diftong:

Cantitatea unei silabe a cdrei vocal[ este utmatd de o singurd consoani

determind cu ajutorul diclionarului: hd-mi-num.
Elemente morfologice cu rolin prozodie:
- desinenla de N. sg. a declinirii I este scurti: gloria
- desinenla deAbl. sg. a declindrii I este lungi: gloria
- desinen{a de neutru plural este scurti : temp or it
- sufixele tsse, sunt lungi
verbale,-ba, -re, -
- desinenlapronominald de G. sg. este lungi, -rus
6. Etapele scandirii:
a) imparlim in silabe cuvinteie fiecSrui vers cu atenlie la eliziuni:
Aeneadumgenitrixhominumdivumquevoluptas,
b)izoldmultimelecincisilabecareau schemdfira (' --/' x )"
Ae ne a dum ge ni trix ho mi num di,vum que vo lup las
It --l 'x
c) determindm cantitatea fiecdrei silabe rdmase2:
o,_",_! o'_i
Y r: Y":
o
:" :
"_*' " i*:' "_
I "!' T
d) stabilim tipul gi succesiuneaprimelor patru picioare gi accentele:
Aenea dumgeni trixhomi numdi l)umquevo luptas ddds
,uu/, uuf,uu/,-lt --ft x
e) stabilim cezura:
Aenea dumgeni trix homi numdi vumquevo ,luptas
, --/ r"--l ./--l . -l .'- -l , ^
l) scandim versul c6t mai expresiv, mereu, cu glas tare.

I despafi intre silabe, ci trec

Cu exceplia grupurilor pl, cl, pr, tr, cr, fi', dar qi bl, gl, b4 dr, gr carentt se 1a

inceputul celei urmitoare (regula *uti liquida); ele nu influenleazi vocala precedenti, ci ii las6
"r,*
cantitatea ei originard.
I --
v. punctul ).
 Exersafi! Cartea a dotra rrr. ;:'. - "

expunere a moralei ,: .

1. Flealiza[t dupd etapele indicate, schema metric[ a versu- glorie Si bogalii, ntLr.::.". .
rilor; scandali-le apoi cdtmaicorect qi expresiv. pol i t icd, c€t'c€t are,t L .;..i t
o existenld dusa t.u pla,t-;
2. Comentali textul, oral sau scris, din punctul de vedere al sufletului(ataraxia 1..; /rliu i
versificaliei,.analizdndritmul imprimat de succesiunea de dactili gi de spondei
qi rolul cezurilor in sustinerea ideii poetice. Suave, mari m;g:- - . -
terra ffiognur:. :..:
E, -
3. Scandali versurile de la rubrica Invita{ie la lechrd,traduse in limba romAn[
Non quia \ e\e:. - -: -
de Dumitr-Lr Murdraqu, in 1947 ,in hexametri dactilici'.
Sed quibus ip.: :', .
4. Scanda{i versurile aplicdnd schema hexametrului 5 Suave etiam bet.. :;-:
dactilic: Percampos in.::-- :
,,Cdntd, Zei1d., mitniace-aprinse pe-Ahil'Peleianul, Sed nil dulciu. ;:' - ,-
Greaua urgie ce-Aheilor mii de amaruri le-aduse, Edita doctnn: ::: . -
Multe ndvalnice duhuri lui Hades zvArlindu-i in brafe Despicere ui.J; - -:-
Ale vitejilor, iarpe dAnqii lSsatu-i-a-npradd [ 0 Errare atque \ .:-' ]:
CAinilor, cum gi ospS! pentru vulturi, la vrerea lui Zeus, Certareinser.:-.-:-
CAnd, mai intAi, se-nfruntard cu sfadl fruntag ii devazd, Noctes atque cta: : :
Insuqi Atridul, stdp6n de popoare, qi mAndrul Ahile." Ad summa. irt : t-- - -.
(Homer, Iliada,I,l -7 ,trad. de Dan Sluqanschi) O, miseras hL :: : --

Vocabular
mturbo, -dre, -dti
rdscoli
alter, -dra, -iruti ':: ' .'
unul din dor.;r'l , '
Descoperili singuri! specto, -ire, -ar i.-.:.: -

o cuvintele imprumutate:. voluptas,-atis >...; concipio,-dre >...; suavis,-e >...; ve-ro, -dre, -ayi, -...:. -
'
natura, -ae >. . . ; guberno, -dre >. . . ; vers us, - u s >...; lumen,-inlJ >. . . . L areo, -Are. -tti r r t'

lerno, -dre. c;.er . . '..

j.

VARIADICTA certdmett, -rltr: r:.:

nihil sine Deo':nimic ffiriDumnezeu Itreor, ttFri. ltt: h' .:' -

ipso facto: prin insuqi acest fapt, implicit, chiar prin aceasta instructus. -r/ -i, ': L '

manu propria: ct propria mAni ordnduit. pregj:::

letteo, -it'c. t€))'..t . '. -

stapAni
t munltus, -o. -ut?: : -'
Th.odor Naum a rcalizat,in 1965, traducerea poemului lucrelian in hendecasilabi iambici dupi intdrit. strijui:
tradiJia gcolii itaiiene, socotindu-l un vers mai aproape de vorbirea obignuitd in limbile romaniie '
eJitus. -a. -hn; t^
(v. p. l5,Invitalie la lecturd'). ,, ' -'
(acordal ca:: .
2DevizafamilieideHohenzollempusdpestemainilialSaRomdniei,devenit[Regatin
1881. doctrttta,-a.t,.'. - -. . .

t2
 O, PECTORA CAEEA!
Cartea a doua incepe cu un elogiu inchinatfilosoJiei Si o ,.Jl: .r* .'.t ' {. 'i! 'r' r'!"
!
expunere a moralei epicureice: renunlarea la lupta pentru t! !!iiit'-
''_
r',.:r:i!ri''"i'"
"'
;"' '^

glorie Si bogdyii, mullumirea cu pulin, retragerea din viala : i.iq;!..r'r'.., ;lr,.J,rlr-i-'r " '

potiticd, cercetarea cauzelor si studiul naturii. Rezultatulvafi i'a{11(rlrr,,!i,., !ial.i.i., (.:at., i

,' -",,*i ori. i ,r.,\1..*" i,.- r;--

o existenld dusd cu pldcere (hedon6) inleleasd ca liniqte a ( ..f-*id,.,*, ,!i ri,r't,rf. 1,,., !.

suJtetalui (ataraxia) Si lipsd de suferin{d (alypia). ,,' .,.:.p6'i,'::,

* ;-,p,;,---rr- .r.-Js,J.!i.t,..,1.'..
Suave, mari magno tubantibus aequora ventis, r -r-.,.:,+lr,.n'l .,,,1'{.".;.,,: tr,-,...
. l.rr!ad'-* .i.:.is,irn.l *{'.r.1,
E terramagnum alterius spectare laborem;
r .-3-r'.rj.|,,*,*re. t'rd,i n,,,.,,
Non quia vexari quemquam est iucundavoluptas, 'I ";-' r..
Sed quibus ipse malis careas quia cernere suave est. g arLi*r *r.i fi.,'.,r'-..-r...'.-
q ,.r.* 1,. ,,t.,."u. .., .i,".1",,,,.,,...,,....
5 Suave etiam belli certamina magna tueri p *m 1x 91"1-. .", y:,,...,.,1
Per campos instructa tua sine parte pericli. .l d rLi6rl, !d'li{', ,{. ,t ;. rl- . .
,- !i,-n *}*rri$ r,er.r't'. 1.,.i .
Sed nil dulcius est bene quam munita tenere i,i"-.'at;i 1,&*..*r.(,r,ii.*iii'f
Edita doctrina sapientum templa serena, '
.;r{}-.t*.-, t .-,{'&,,*.!..r,.

Despicere unde queas alios passimque videre i: .t. r-.t*l,ad d$ls.r-,,, r{. r

1 0 Errare atque viam palantes quaerere vitae,

Pagind tle manuscris
Certare ingenio, contendere nobilitate, lucreliun
Noctes atque dies nitipraestante labore
Ad summas emergere opes rerumquepotln.
O, miseras hominum mentes, o, pectora caeca!
(II, 1-14)

mvocab*a III) :
turbo, -dre, -avi, -atum ("b. D - a tulbura, a desprcio, -dre, -spexi, -spectum (vb. a
rIsco'li prir i injos. ( fig.) a disprerui
alter -dra, -drum (pron. teh., alterius, gen.) : queo, -lre, -w| -rttm (vb.IV) : a putea
unul din doi, ce161alt, al doilea passim (adv.)- peste tot, in toate pd4i1e
sp ecto,
:
-dre, -avi, - atum (vb. I) a privi erro, -dre, -avi, -atum (vb. I) : a ritAci
vexo, -dre, -avi, -atum (vb. I) : a chinui, a zgdllii palor, -ari, -atus sunt (vb. dep. aritici, a se I):
careo, -€re, -rzi (vb. II) : a fi lipsit (de ceva) impriqtia
cerno, -dre, crevi, cretum (vb. III) : a distinge cu certo, -are, -avi, -atunt (vb. I) - a se lupta, a se
ochii, a observa, a distinge cu mintea, a vedea intrece
celtamen, -inrs (s.n.) :lupti, inciegtare contendo, -dre, -tendi, -tentunl (vb. III) : a se
tueor, tudri, tuitus sum (vb. dep. IV) - a privi I upta. a se intrece. a se mdsura cu ci neva
instructus, -a, -um (p. pf. vb. instruo qr adj.) - nitor, niti, nisus sum (vb. dep. III): a se stridui,
ordnduit, pregdtit
a se sfor{a
teneo, -Ere, tenui, tentum (vb. II): a (de)qine, a
praestans, -n trs (adj.) - deosebit
stipAni
emergo, -dre, -mersi, -mersutn (vb. III) : a se
munltus, -a, -um (p. pf. vb. munio qi adj.) -
ridica, a se in61!a 1a (sPre)
intarit, streiuit
editus, -a, -um (p.pf. vb. edo 9i adj.) : inillat
opes, opum (s. f. P1.) = bogdlii
(acordat ca qi m unita attemPla)
potior, -rri, -ftus sum (vb. dep.): apune
doctrtna, -ae (s.f.) : invdtdturd stdpdnire; rerum potlri, a lua puterea

t3
 Materialitatea lumii
Studiultextului
a poemuiui lucr:.:
cartea I
o ldentificali in textul tradus versurile careprezintd,, intr-o formd
materie; materia estr- Cil
condensati, principalele teme ale eticii epicureice:
din ale cdror ciocnin r.'2..
> liniqtea sufletului, ataraxia > practicarea inlelepciunii
se afldprincipiul n-tctt,''' -:
>lipsadedurere, altyia
e-Remarcali repeti{ia
. . >renunlarealagoanadupdglorie,bogd{ii,
adverbului
ambilii
suave si sintagma nil clulcius rr}; co*errtili
intervenliei divine- .

.
rolul lor in argumenta{ia poetului.
e Selectati cu ajutorul rubricii Vocab[la verbele care denumesc notiunea
,,a privi, a vedea". Analizali ordinea lor gradatd, conlinutul semantic; gruia1i-le
apoi in func{ie de modul in care se referd la viaya coniemplativd qi la p,Tcirareo
inlelepciunii.
,,Noi mai vedem ci su:l
. n 9" ambilii ale oamenilor sunt prezentate cu ajutorul seriei de infinitive Cu trupul dimpreun j. :
subordonate verbelor despicdre qividere? Care este rec6mandarea poetului in acest $i-mbdtr6neqte tot cL i
sens? Cat timp copilul ;r,r 5::
q, Ce sentimente ale poetului fa{a de contemporanii siti exprimi fraza exclama- Plapdnd qi slab. put;;:!
tiv[ din final?Alegeli dintrevariantele de maijoi: ' CAnd a ajuns bdrba: .: ,
'in{elegere 'incurajare . compasiune $i judecata-i este- a:rr:. ;
.reprobare .dispret . entuziasm Putereaminlii lui e i:::.
rRealizali schema metrica qi scandati versurile. * Iarcdnd 1i-i trupu) trar.:
$i !i-au secat puten le :l
Exprima{i-vi pirerea! t
BogSlia, gloria, ambilia, ldcomia, teama de zei, supersti{iile nu
_
aduc fericirea, ci dimpotrivd, sunt izvoare de sufbrinll qi de -o,
neliniqte. Renunlarea la acestea, viala contemplativd,simpld, otium,
retragerea din via{a publici, negotium, vor aduce bameniilor
pllcerea - hedone (gr.) - voluptas (lat.). .,&$€apitulare
* Alcdtuiti dou5 grupe in funclie de pirerea pro sau contra fa1[ de morala
epicureicd preconizatd de Lucretius . Argumentati ! 1. Forma de diction::
2. Cenifilul sin'- Lt i- :

l$tiati e5-."
Epicur (c.342 - c.270 a. Chr.), filosof grec,
discipol al lui Democrit', se stabileqte laAtena, in 3. Exceplii de gen:
anul 306 a. Chr., unde deschide o gcoald filosoficd
intr-o gridini, Kepos, trdindu-gi viala in masculin,la decl. I <
conformitate cu invdtatura sa. in cumpdtare gi
austeritate. El apus bazeleunui curentfilosoJic, epicureiimul, caie feminin,la decl. a ii-:
punea supremul bine in fericirea dobanditd prin linistea sufletului,
ataraxict. Epicur a continuat qi a dezvoltat doctrina materialistS, fondatd pe ftzicd.,
adicd pe conceplia atomistd despre naturi allur- Leucip qi Democrit Dintre lucrdrile
' it greacd alomos insead,
sale, cea mai importanti este P eri p hy seos,,,Despre iaturd,, .
' vezipag. l0,Invitalie la lzrn
*Terndnafa indo-europemd
' D.,""*i(.360 diO a. Chr.) - filosof grec de orientare materialistd a cdrui gdndire a exercitat o
a

n^ut91nic1i1fl.uen!5 atdt asupra 1d Epicur staltttLttcretitts cdtqr asupra luiF'ra ncis-Bacon,al11j Galileo
inlocuiti pi.n-ai, trecue apd
Galilei qi alui Leibniz. genitiv singular arbaic qi poa
t4