Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educatiei si cercetirii nr. 3252 / 13.02.2006 MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARIL CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME SCOLARE CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI LIMBA $I LITERATURA ROMANA CLASA A XI-A’ Aprobat prin ordinul ministrului Nr 3252/ 13.02.2006 Bucuresti, 2006 * Se aplic’ gi la clasa a XTI-a— filiera tehnologicd, ruta progresiva de calificare prin scoala de arte gi meserii + anul de completare.NOTA DE PREZENTARE Pe parcursul ciclului superior al liceului (segment apartinand invafamantului postobligatoriu), prin Aisciplina limba si literatura romand se urmareste consolidarea competentelor de comunicare ale elevilor, indispensabile in lumea contemporand, pentru orice tip de activitate profesionala. O nota specificd acestui ciclu de scolaritate este dezvoltarea competentei culturale a elevilor, ceea ce implicd un demers de contextualizare istoricd gi culturald a fenomenului literar. De asemenca, prin studiul limbii si al literaturii roméne se urmarese valori gi atitudini care si contribuie la formarea unei personalititi autonome a elevilor, capabile de discemmant si de spirit critic, apte si-si argumenteze propriile opfiuni, dotate cu sensibilitate esteticd, avand constiinfa propriei identitati culturale si manifestand interes pentru varietatea formelor de cexpresie artista. Programele pentru clasele a XI-a si a XII-a sunt unitare din punctul de vedere al competengelor generale, al setului de valori si atitudini urmarite pentru acest segment de scolaritate gi al principiului de organizare al confinuturilor pe durata celor doi ani de studiu. Programa este structurati pe accleasi domenii de continut incluse in programele pentru clasele a IX-a si a X-a: ,Limba si comunicare™ si Literatura Finalitatile disciplinei se reflect nemijlocit in competentele generale si in setul de valori gi atitudini enunfate in prezenta programa, din care deriva intreaga structurd curriculara: competente specifice, continuturi ale invaitarii, sugestii metodologice. Continuitatea fat de programele anterioare de limba si literatura romana (pentru invatimant primar, ‘gimnazial siciclul inferior al liceului) este asigurata prin paradigma comunicativ-functionala a discipline Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicarit si al literaturii in vederea consolidarii competentelor de comunicare orala si serisa si a deprinderilor de lecturd (capacitatea de a infelege si interpreta textele, de a fi un cititor competent si autonom, capacitatea de a infelege dintr-o perspectiva personala viziunea despre lume, despre conditia umand sau despre arta exprimate in textele studiate) Specificul acestui segment de scolaritate poate fi configurat in trei dimensiuni: familiarizarea cu noile norme lingvistice (asa cum sunt ele recomandate in editia a Il-a a DOOM); focalizarea pe formare: deprinderilor si competentelor de documentare ale elevilor; formarea competentelor de lecturd ale cititorului avizat, capabil si sintetizeze trasaturile definitorii ale unei epoci culturale / ale unui curent cultural sau literar si capabil sa contextualizeze, si incadreze intr-un context cultural larg textele studiate, 58 identifice aptopierile dintre un text literar si curentele / doctrinele estetice la care poate fi raportat sau particularitatile care-I individualizeazd in raport cu acestea. in clasele gimnaziale gi in ciclul inferior al liceului, textele literare au fost studiate preponderent din perspectiva structurald. Programele pentru clasele a XI-a si a XIa sunt structurate pe principiul cronologic al fenomenuluiliterar / cultural. Astfel, programa cuprinde cateva epoci mari, iar fiecare epocd va fi abordati din perspective diverse. in clasa a XI-a confinuturile din domeniul literaturii sunt grupate in urmatoarele module: Fundamentele culturii romdne, Perioada veche, Perioada moderné : A. Secolul al XIX-lea ~ inceputul secolului al XX-lea ; B. Perioada interbelicd (romanul) , urmand ca, in clasa a XIl-a, studiul si continue cu: Perioada interbelica (poezia) ; Perioada posthelica (romanul, poezia, dramaturgia) Trisdturile programei de limba gi literatura romana pentru clasele a XI-a gi a Xll-a sunt urmatoarele: * urmirirea unui set unitar si coerent de finalitati ale studiului disciplinei pe parcursul ciclului superior al liceului, in continuitatea celor anterioare, din gimmaziu si din ciclul inferior al liceului; + adoptarea unui model didactic coerent, in cadrul cruia sa apari evident deplasarea accentului de pe simpla achizitionare de cunostinfe pe formarea de competente si atitudini, cu valenfe ultetioare de actualizare gi de extindere; + diversificarea strategiilor, a ofertelor gi a situatiilor de invatare si adaptarea acestora la grupul-tintd, * cchilibrarea ponderii acordate in studiu variantei serise gi + imbinarea echilibrati a proceselor de receptare si de producere a mesajului; + adoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform careia accentul este pus pe aspectele concrete ale utilizarii limbii; * structurarea confimuturilor din domeniul iteraturii conform principiului cronologic; i orale; Limba gi lterartura romana ~ clasa a XI-a, ciclal superior al liceului 2+ abordarea diferentiatd si diversi a epocilor / curentelor indicate in programa prin: texte literare pentru studiul aprofundat, studi de caz, curente literare sau culturale, dezbateri ; * abordarea integrata a domeniilor discipline: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul literaturii devin nuclee care geneteazi discutarea unor probleme de limba (foneticd, vocabular, ‘morfologie, sintaxd) sau exersarea / practicarea comunicarii (orale si scrise). Potrivit noilor planuri-cadru de invafimant pentru ciclul superior al ticeului, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetirii nr, 5718/ 22.12.2005, la clasa a XI-a, disciplina limba si literatura romand se regiseste in trunchiul comun (TC), la toate filierele, profilurile si specializarile, avand alocate 3 ore pe siptimini. Unmatoarele profiluri si specializari au alocate, in plus, ore de limba gi literatura romana in curriculumul diferentiat, astel: * filicra teoretica, profil umanist, specializarea filologie (1 ori stiptimana);, filiera vocationala, profil pedagogic, specializarea invajator-educatoare (1 ora! saptimana) ; filiera vocationala, profil militar (MAD, specializarea stiinte sociale (1 ord/ saptamana) ; filiera vocationala, profil teologic, specializarea teologie romano-catolicd (1 ord sdptimang) ; filiera vocationalé, profil teologic, specializarea teologie greco-catolicd (1 ori siptimand) ; specializarea teologie adventista (2 ore/ saptimana). filiera vocationala, profil teologi Prezenta programa scolara propune doua tipuri de curriculum diferentiat (CD): © CD tip A—cu accent pe domeniul literatura, ale cdrui confinuturi sunt marcate in programa prin asterise (*): pentru profilul umanist, specializarea filologie, © CD tip B - cu accent pe domeniul limba si comunicare, ale cdrui continuturi sunt mareate in programa prin doug asteriscuri (**), pentru: © filiera vocational, profil pedagogic, specializatea invdpitor-educatoare; © filiera vocational, profil militar (MAJ), specializarea stiinte sociale; © filiera vocational, profil teologic, specializarile teologie romano-catolicd si greco-catolicé. Pentru specializarea teologie adventista, care are alocate 2 ore / siptimand, curriculumul diferentiat va cumula continuturile din CD tip A si CD tip B. Limba gi literartura romana ~ clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 3COMPETENTE GENERALE 1, Utilizarea corecta si adecvaté a limbii romane in diferite situatii de comunicare 2, Comprehensiunea si interpretarea textelor 3, Situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale / literare 4. Argumentarea orali sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare VALORI SI ATITUDINI * Cultivarea interesului pentru lecturd si a placerii de a citi, a gustului estetic in domeniul literaturii * Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice in raport cu diversele mesaje receptate * Formarea unor reprezentiri culturale privind evolutia si valorile literaturii romane * Cultivarea unei atitudini pozitive fafi de comunicare si a increderii in propriile abilitati de comunicare © Abordarea fle: sitoleranta a opiniilor si a argumentelor celorlalti * Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba maternd gi recunoasterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personala si imbogitirea orizontului cultural © Dezvoltarea interesului fafa de comunicarea intereulturala Limba si literartura romana ~ clasa a XI-a, ciclul superior al liceuluiCOMPETENTE SPECIFICE $1 CONTINUTURI ASOCIATE ACESTORA. 1. Utilicarea corecta si adecvati a limbii roméne in diferite situatii de comunicare ‘Competenfe specifice Continuturi TC CD tip A* CD tip B* 1.1. Aplicarea ccunostintelor de limba fn receptarea mesajelor orale si serise ‘Acchizifiile din clasele anterioare in domenil limbii gi vocabularului **Discurs specific domeniului de specializare (religios, administrativ, didactic tc.) studiat in le cu 0 anumitd epoca 2. Uillizarea achiziiilorlingvistice, cu accent pe aspectele normative 3, variante libere, stice, variante ortoepice, variante ortografice, variante morfologice **Foneticd, vocabular, morfologie (reluare gi sistematizare) *Sintaxa (doar la profilul pedagogic) 13. Folosirea adecvati a strategiilor de comunicare oral in monolog si dialog ‘Ascultare activa, exprimarea opinici, conversatie, dezbatere, monolog informativ si argumentativ, prezentarea orala a rezultatului unor documentari *Prezentare de carte **Discurs specific domeniului de specializare (comunicare didactica, discurs de amvon ete.) 14, Utilizarea adecvata a tehnicilor de redactare Modalitati de indicare a bibliografiei, normele citarii Analizd, comentatiu, sintezi, paraleld, eseu structurat gi nestructurat *Recenzie, cronica unui eveniment cultural **Completarea redactarea unor documente folosite ccurent in domeniul de specializare 2. Comprehensiunea si interpretarea textelor ‘Competente specifice Continuturi ‘TC CD tip A* CD tip BY 2.1. Utilizarea strategiilor de lectura in vederea inteleg adecvate a textelor studiate Lecturd-infelegere (Infelegerea globald a textului, analiza unor elemente ce pot conduce fnfelegerea textului, anticipari); chei de lectura (ttlu, incipit, simbol central, personaje ete.) Texte de baz (poezie, prozi), text din literatura populard, texte nonliterare (texte de doctrina, texte istorice, filozofice, stiinfifice, eseu literar, memorii etc.) ilustrative pentru studiile de caz *T text de baz pentru perioada veche; *Ltext din literatura cultt studiat fn relatie cu textul de literatura populard 22. Compararea vviziunii despre lume despre conditia umand sau despre arta reflectate in texte literare, nonliterare sau fn alte arte Viziune despre lume, teme gi motive, con c Literatura si pictura (limbajul literaturi, limbajul picturii) *Diversitate tematic’, stilisticd si de viziune in opera marilor clasici (studiu de caz) Limba si literartura romana clasa a XI- 1 ciclul superior al liceului| Competente specifice Confinuturi TC CD tip A* CD tip B* 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experienge de lecturd Lectura critica (elevii evalueazit ceea ce au citit), lecturd creativa (clevii extrapoleaza, cau interpretari personale, prin raportari la propria sensibilitate, experienfa de viata si de lectura) *Jurnal de lectura 3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epocis sau la curente culturale /literare ‘Competente specifice Co nfinuturi TC CD tipa* | CD tip BY* 3.1. Identificarea gi explicarea relafiilor dintre opera literara studiata si contextul cultural in care a apirut aceasta ‘Curente culturale /Titerare — context istoric, social-politic, evenimential; trasaturi ale curentelor cutturale /literare; Referate, proiecte, studii de caz, dezbateri 3.2. Dezwoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanese pana la inceputul secolului al XX-lea ‘Originile, perioada veche, perioada moderné (secolul al XIX-lea—inceputul secolului al XX-lea; perioada interbelica: romanul) *Prezentarea unor cArfi de istoria literaturit romaine 3.3, Identificarea unor conexiuni intre literatura romana gi cea universal Curente culturale /Titerare romanesti in context european *Texte din literatura universal 3.4, Utilizarea adecvati a tehnicilor de documentare si cercetare a unei teme Fige de Iucru, materiale documentare asupra unei epoci ‘unui curent literar, sinopsis privind dinamica fenomenului literar / cultural in diferite epoci, surse de documentare (inclusiv intemetul) **Surse de documentare in specializarea urmat 4. Argumentarea oral Ui sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare comunicare diverse {serise sau orale) ‘Competente Continuturi specifice TC CD tip A® CD tip BY 4.1. Utilizarea Dezbatere, eseu argumentativ | *,** Rationamente specifice pentru domeniile tehnicilor si de specializare strategiilor argumentative in situafii de 42. Compararea si evaluarea unor argumente diferite in vederea formularii unor judecati proprii Interpretiri si judecdi de valoare exprimate in critica gi in istoria literara Limba gi literartura romana ~ clasa a XI-a, ciclul superior al liceuluiRECOMANDARI PRIVIND CONTINUTURILE INVATARIL ‘A. Continuturi din domeniul literaturii FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE + Originile si evolutia limbii romaine (prezentare sintetica) + Studiu de ea2: Latinitate si dacism, puncte de vedere privind fundamentele culturii romane (selectii din texte literare, escuri, studii; de ex.: Gheorghe Asachi, La Italia, Vasile Alecsandri, Cantecul gintei atine, Mihai Eminescu, Memento mori, B. P. Hasdeu, Perit-au dacii?, Vasile Parvan, Getica, Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin etc.) PERIOADA VECHE, + Studiu de caz: Dimensiunea religioasd e existenjei (sugestii pentru alegerea fragmentelor ilustrative: Viiaja lumii de Miron Costin, fragmente relevante din serierile cronicatilor, Cazania lui Varlaam, Didahiile lui Antim Ivireanul, Biblia de la Bucuresti etc.) + Studiu de az: Formarea constiinfei istorice (se vor alege fragmente ilustrative din cronicile ‘moldovenesti sau /si din cele muntenesti) *Se va studia 1 text de baz reprezentativ (de ex.: fragmente din cronicile moldovenesti sau muntenesti, [storia ieroglified de Dimitrie Cantemir, Tiganiada de Ton Budai Deleanu) ‘CURENTE CULTURALEY LITERARE IN SECOLELE XVIL-XVIII; UMANISMUL SLILUMINISMUL (prezentare sintetic8) PERIOADA MODERNA, a, Secolul al XIX-lea ~ inceputul secolului al XX-tea Studiu de eaz: Rolul iteraturii in perioada pasoptista (sugestii pentru alegerea fragmentelor ilustrative: articole programatice si de doctrina) + Forme hibride ale civilizatiei romanesti la mijlocul secolului al XIX-lea, Se va studia 1 text de baza din epoca respectiva pe aceasta tema (de ex., lasii yi locuitorii lui la 1840 de Alecu Russo; lasii in 1844, Balta Albé, lorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri; O cdlatorie de la Bucuresti la lasi inainte de 1848 de lon Ghica etc.) Dezbatere: Roménia, intre Orient si Occident (selectii din texte literare, eseuri, studii, articole Jjummalistice; de ex., texte de Anton Pann, fon Barbu s.a, pentru ilustratea temei balcanismului; polemici interbelice pe tema situdrii culturii si civilizatiei romanesti intre Orient si Occident - Liviu Rebreanu, Mihai Ralea, Eugen Filotti ..; studii istoriografice sau de istorie culturali — Neagu Djuvara, P. P. Panaitescu, Alexandru Dutu, Anton Dumitru s.a.; ludri de pozitie in contemporancitate) + Descoperirea literaturii populare. Se va studia 1 text de baza din literatura populard (de ex.: Miorifa, Mesterul Manole etc.), discutat in relatie cu 1 text din literatura eulti* pe aceeasi tema + Studiu de caz: criticismul junimist (sugestii de texte : /n contra directiei de astézi in cultura romdnd, Directia noua in poezia si proza romana) *Studiu de eaz: Diversitate tematica, stilisticd si de viziune in opera marilor clasici (cu apel la lecturile anterioare) CURENTE CULTURALE / LITERARE IN SECOLUL XIX - INCEPUTUL SECOLULUI XX + Romantismul ~ se vor studia 4 texte de bazi, de poezie si / sau prozi, care si ilustreze temele romantice (3 texte din opera lui M. Eminescu, 1 text din romantismmul pasoptist: Grigore Alexandrescu, Jon Heliade Radulescu, Costache Negruzzi s.2.). + Realismul ~ se vor studia 1 text de baza, selectat din proza lui I. L. Caragiale sau loan Slavici Simbotismut ~ se va studia 1 text de bazi (0 poezie sau un poem in prozi / prozi poematic’) selectate din opera lui Alexandru Macedonski, Stefan Peticd, Dimitrie Anghel, fon Minulescu 5.2." + Studiu de az: Simbolismul european (grupajilustrativ de texte selectate din opera urmatorilor setiitori : Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud; arte poetice) + Prelungiri ale romantismului si clasicismului— se va studia 1 text de bazi (la alegere, din opera urmatorilor autori: George Cosbue, Octavian Goga, St. O. Iosif) * Avaind in vedere complexitatea lirieii lui George Bacovia, acesta se va studia in clasa a XII interbelici, seria maritor poeti Limba gi literartura romana ~ clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 7b. Perioada interbelici + Orientitri tematice in romanul interbelic — se vor studia 2 texte de baz, cate unul dintre urmatoarele ari tematice: - un roman psihologic (Padurea spénzuratilor de Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rézboi de Camil Petrescu, Concert din muzicd de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de Garabet Ibraileanu, Joana sau Jocurile Daniei de Anton Holban, Gib Mihaescu, Rusoaica etc.) . - un roman al experientei (Nunta in cer, Maitreyi de Mircea Eliade, fntdmplari din irealitatea imediata de Max Blecher ete.) + Studiu de eaz: Modele epice in romanul interbelic (cu referire si la romane studiate in anii anterior) jn clasa a XL-a se vor studia minimum 11 texte de baza (in trunchiul comun) si minimum 13° (Ia profilul umanist, specializarea filologie), 6 studi de az (in trunchiul comun), respectiv 7* studi de caz (la profilul umanist, specializarca filologic) si 1 dezbatere. De asemenea, se va integra in oricare dintre perioadele abordate, la alegerea autorilor de manuale si a profesorilor, si 0 discutie privind literatura si pictura, in care va fi abordat comparativ modul in care 0 anumitd tema este tratatd prin limbajul specific al celor doua arte. Sugestii pentru alegerea temelor de Aiscutie: Pictura religioasd medieval; Natura in poezia si in pictura romantici; Universul rural in poezie si in picturd ete. Pornind de la textele de ba studiate, profesorii vor alege si continuturile potrivite din domeniul ,limba si comunicare, conform recomandatilor programei. B. Continuturi din domeniul limba si comunicare Se vor avea in vedere aspectele normative, inclusiv cele recomandate in ed. a I-a a DOOM: = norma literard aspecte evolutive - uzul diversificat al limbii literare ~ variante literare libere - registre stilistice - neologisme imprumutate sau formate in interiorul limbii - variante ortoepice, ortografice si morfologice De asemenea, se vor actualiza achizitiile anterioare ce pot sprijini demersul de infelegere gi interpretare a textelor literare studiate : - denotatie si conotatie; sensurile cuvintelor in context - expresivitatea unor structuri morfologice si sintactice ~ figuri de stil si procedee de expresivitate ** Fonetica, vocabular, morfologie (recapitularea si sistematizatea achizitiilor din gimnaziu), Sintaxa va intra la clasa a Xa doar in curriculum-ul diferensiat al profilului pedagogic,specializarea invijdétor-educatoare, celelalte specializiri urmand si aiba in vedere acest capitol in clasa a XII-a. Comunicare orali si scrisi (Singurul element nou al acestui domeniu fat de programele anterioare este cel privitor la tehnicile de documentare. Celelalte continuturi au fost deja parcurse in anii anteriori, aga incdt acum vor fi exersate in contexte noi) - tehnici de documentare pentru realizarea investigatiilor, a proiectelor avand ca obiect studii de caz, sau dezbateri -eseul structurat gi eseul liber ~ etape ale redactirii - structuri discursive in textele literare gi nonliterare (narativ, descriptiv, argumentatiy, informativ) - tehnici ale argumentiri ~ prezentarea oralé a rezultatelor unei cercetiri, documentari pe o tem data - _strategii specifice folosite in monolog si dialog - adecvarea discursului oral la situatii de comunicare diverse - limbaje de specialitate™* (Folosite in texte didactice, administrative sau teologice) Limba si literartura romana ~ clasa a XI- 1 ciclul superior al liceului 3SUGESTII METODOLOGICE Orientarea studiului cdtre elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptindu-si demersurile didactice in functie de acestea. Finalitatle disciplinei se realizeaza eficient prin centrarea pe procesul invatari, pe activitatea elevului, De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activitatile didactice de tip formativ si performativ, care presupun implicare si interactiune in rezolvarea unor sarcini de invatare conerete. in activitatea la clasi, profesorii vor respecta programa scolar si vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexible $i adaptabile nevoitor concrete ale grupului de elevi cu care lucreaz’. Caracterul functional, practic, aplicativ al predérii-invéqdrii. Avand in vedere ci programa are la bazi competente generale si specifice, continuturile trebuie intelese ca mijloace de realizare a finalitiilor disciplinei. in ceca ce priveste producerea de mesaje serise si orale se vizeaz competente procedurale care s& poatd fi exersate pomind de la textele literare studiate sau in realizarea studiilor de caz si a dezbaterilor propuse de programa, Problemele de limba vor fi abordate in directd legiturd cu textele studiate, astfel incat elevii si {nfeleaga rolul acestora in comunicare. in acelagi timp, se va urmati felul in care elevii integreaza in mod corect si adecvat achizitiile ingvistice in propria exprimare, orala gi scrisd. Pentru sugestii si exemple de activitati de invatare, se va consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculard Limba si comunicare, liceu, Bucuresti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul National pentru Curriculum, Diversificarea metodelor si instrumentelor de evaluare. O eficienti sporti a invatirii poate fi asigurata prin Aiversificarea tipurilor de evaluate aplicate in procesul didactic, Este recomandabil ca profesori si foloseasca in ‘mod adecvat scopurilor educationale toate tipurile de evaluare: initial, continua si sumativa, evaluate de proces, de produs si de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode si instrumente complementare de evaluare: obscrvarea sistematicd a comportamentului elevilor, portofotiul, autocvaluarca. Pentru realizarea studiilor de caz se vor folosi investigafia si proiectul ca metode complementare de evaluare. Pentru exemple si sugestii, se va consulta volumul Ghid de evaluare. Limba $i literatura roménd, Bucuresti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul National de Evaluate si Examinate. Exista riscul ca unii profesori si abordeze fntr-un mod preponderent traditional aspectele legate de istoria literaturit romaine si de contextul socio-istoric, cultural sau evenimential al unor momente importante ale acesteia, Tocmai de aceea, programa impune realizarea unor studii de caz si a unor dezbateri care, alituri de studiul aprofundat al textului, trebuie s& consttuie activitti care si-i implice pe elevi in propria invatare. Parcursul istoric al literaturii implica, pe lang cunoasterea unor repere ale fenomenului cultural roménesc sau formarea unei imagini de ansamblu asupra acestuia, si exersarea gindiri critice si autonome a elevilor, dezvoltarea competentelor de comunicare si de lecturd pe marginea textelor sau curentelor studiate. Prezentim {n continuare felul in care ar trebui si se desfasoare diferitele activititi didactice prevazute in program’, Studiu de caz — presupune 0 etapa pregititoare, in care elevii primese bibliografie, sugestii pentra dezvoltarea temei sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei; dup o documentare prealabild, clevii vor tealiza o prezentare generali a temei, cu inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de ccaz se poate realiza prin investigatic sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz), Studiile de caz vor fi repartizate grupelor inci de la inceputul anului scolar, astfel {neat o grupa si aiba un singur studiu de caz, Fiecare prezentare va fi urmata de discuti cu toata clasa, in care colegii pot cere limutiri, pot comenta aspectele cate li s-au pairut interesante gi pot evalua activitatea srupelor. La rindul séu, profesorul va evalua activitatea fiecdrei grupe gi va nota elevii Dezbatere — presupune indicarea, de cdtre profesor, a coordonatelor discutiei si a unei bibliografii minimale, Dezbaterea se realizeaza in clas, cu participarea a cate dou echipe (echipa afirmatoare si echipa negatoare). Profesorii si elevii sunt deja familiarizafi cu dezbaterea, din clasa a X-a, Sugerim ca dezbaterea si fie urmata de un exercitiu de reflectie al fiecdrui elev, concretizat in realizarea unui eseu pe tema dezbateri realizate in clas. Aceastd modalitate de a incheia o dezbatere are in vedere ca elevii si-si clarifice ideile puse in discutie si s-si poati formula un punet de vedere propriu pornind de la informatiile culese, de la argumentele si contraargumentele valorificate in cadrul dezbaterii Abordarea textelor de baz — presupune combinarea perspectivii hermeneutice si a celei contextual. Recomandim ca activitifile de invafare si se bazeze pe lucrul cu textul si si fie orientate inspre consolidarea deprinderilor de lecturd, cu un accent pus pe ce infeleg elevii din textulcitit si pe felul in care interpreteaza si argumenteaz’ acestia semmificafille unui text in functie de cele doug perspective. Limba si literartura romana ~ clasa a XI- 1 ciclul superior al liceului 9