BAZELE ANTRENAMENTULUI SPORTIV SCOLAR Anul HI - Sem. I OTE DE CURS (7) STRUCTURA ANTRENAMENTULUI SPORTIV SCOLAR Programul de pregitire trebuie astfel conveput incét clevullsportivul si beneficieze Ia momentul competitiei de o bund pregatire fizicd si un nivel superior de exprimare tehnico-tactica. in functie de timpul alocat pentru pregatirea elevilor/sportivilor (ani, lunt, zile, ore) lectille au fost grupate de specialisti intr-un ,ctalon” de lucru care, prin atributiile sale, se de mai multe sau putine ori. Documentele de planificare cu ajutorul carora profesorul de educatie fizicd/antrenorul isi poate dirija activitatea de instruire sunt urmatoarele ~ planul de perspectiva; = macrociclu (macrostructura, de tip anual sau multianual, plan = mezociclu (mezostructura sau structura de durata medie; plan de etapa), = imicrocielu (microstructura sau sistemul de lei; ciclul séptamanal de antrenament), = lec{ia de antrenament Planul de perspectin Este documentul de planificare care se adreseazi unei pertioade man de timp (unul sau doua cicluri olimpice), prevede o serie de obiective finale pentru JO, ier capacitatea de performanfi se dezvoltd odat cu participarea la competitiile importante (C.M., C.E.) si nu numa in cazul ramurilor sportive care nu sunt prevazute pentru J.O., planul de perspectiva poate fi structurat in baza strategiei de dezvollare a migearii sportive pe plan international. Macrociclu Cu ajutorul acestui document de planificare, profesorul/antrenorul are posibilitatea s& dirijeze activitatea de preyative @ elevilor/sportivilor pe parcursul ‘unui an de zile, Macrocielul are drept fundament conceptul de periodizare, ceea ce inseamna ci instruirea preconizatd a avea loc de-a lungul anului trebuie delalcata pe etape de pregatire, fiecare dintre acestea avand obiective $i sarcini proprii. Existen{a unui sistem competitional diversificat inluenjeez’ modul de alcatuire a macrociclului, situatie in care structura de bazii poate acoperi tot anul (monociclu) sau se repeta de mai multe ori (periodizare multipla),in cadrul macrociclului standard (pregatitoare, competifionald, tranzitic), cu intindere pe un an de zile, perioada pregatitoare dureaz3 céteva luni bune, timp in care pot fi nsusite multe acfiuni cu carater fiz, tehmic sau tactic, Obiectivul principal al perioadei pregatitoare consti in dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor/sportivilor st intregirea ..bazajului” tehnico-tactic in vederea rezolvini favorabile a tuturor situafntor vite in cadrul competitiet Perioada competisionald este caracterizata de maximizarea randamentului clevilor’sportivilor prin utilizarea unor mijloace complexe ce vor fi efectuate cu un grad sporit de intensitate si chiar participarea la o serie de intreceri cu caracter oficial, Este o situatie relativ simpia pentru profesorul de educatie fizicd/antrenor, intrucdt mare parte din timp activitatea se deruleaz4 in cadrul perioadei pregititoare. Cu toate acestea, profesorul/antrenorul trebuie si fic atent ca clevii/sportivii s& atinga forma sportiva la momentul dort (fig. 1a si 1b). | | I SD ee ee peep reer ewes fr} Fig. la. Dinamica formei sportive in cazul unut macroctclu oie Te be) comenmowA | rare | Fig. 1b. Raportul dintre fazele de objmere a formei sportive yi perioadele de anirenament Ca urmare a calendarului competitional uniform repartizat pe durata intregulut_an, profesorul/antrenorul are posibilitatea si utilizeze periodizarea multipla (biciclu), mai ales cd aceasta variant duce la intensificarea procesului de instruire si eresterea rapid a capacitafii de performanta (fig, 2a si 2b). CconcuRsuRI —_CONCURSUR wi wey, Papa Pan fie Jo Jono ants Fa ae eo Fig. 2a. Dinamica formet sportive in cacul unui an cu dowd macrocicturtum]: 2 Is GIs Ie Dp Js B rar | A Ee 4 Velo ae a Fig. 2b. Raportul dintre fazele de objinere a forme sportive $1 pertoadele de antrenament in cea ce priveste pregatirea clevilor/sportivilor de inalté performanta, activitatea va fi astfel planificata incat macrociclul sa confina tret sau patru cicluri (structuri de bazi) de antrenament (policiclu), aspect ce permite profesorului/antrenorului si dirijeze cat mai bine curba efortului pentru a dobands varful de forma sportiva la momentul dorit (fig. 3a si 3b). CCONCURSURI CONCURSURI CONCURSUE yeanly we papa] 2 [a [or vi eae ome] x [x Taomal Pa Tas [ase || Fig. 3a. Dinamtca formei sportive in cazul unui an cu trei macrociclurt (ieee Dp [a ees a do a as fase Latree ee a pamela a ri ren. 1 aj ms a wi Fig. 3b. Raportul dintre fazele de obtinere a formet sportive i perioadele de antrenament Se recomanda ca periodizarea multipla si nu fie folosita la instruirea copiilor incepatorii, intrucat capacitatea de efort a acestora este mult redusa. {La baza elaborarit unui macrociclu de antrenament stay wrmétoarele reguli = asigurarea unei bune relafii intre structura antrenamentului si calendarul ccompetifional; = garantatea continuitatii antrenamentului prin transferul reatizat de la eforturile relativ extensive la cele relativ intensive; = efortul din antrenamente si fie distribuit dupa 0 dinamica ascendenta ccatre cea mai importanta competitie, = refacerea corespunzitoare a capacitatii de efort care si permita trecerea Ta un nivel superior de adaptare; = pe parcursul derularii activititii de instruire (macrociclu) trebuie sa se coneretizeze intreaga gama de principii, cerinfe si caracteristici ale adaptarii si ale procesului de antrenament " Dragnea A.C, Mate-Teadorescu S., Teoria sportulu, Editura Fest, Bucuteg. 2002, p. 437 ==Mezociclu Mezociclul reprezinta structura intermediara a procesului de antrenament cu ajutorul caruia profesorul de educatie fizicd/antrenore! actioneaza in anumite Perioade ale anului, este alcatuit din 3-6 microcicluri de pregatire si are drept Scop atingerea stiri de adaptare a organismului la efort. Mezociclurile pot cuprinde 15-30-60 lech de antrenament, numarul acestora find influentat de ramura sportiva practicata, esalonul de varsta, perioada de pregitire si numarul de antrenamente desfigurate intr-0 2i Fiecare profesor/antrenor are libertatea si stabileasca durata mezociclurilor, cu precizarea c3 varianta cea mai des intalnita este mezociclul compus din patru microciclun, dar confinutul s1 orientarea acestora sunt decise de tipul de mezociclu Mezociclurile pot fi structurate, dup3 cum urmeaza? - mezociclu de acomodare ~ este folosit in prima parte a perioadei pregatitoare, mai ales la copii si juniori, presupune derularea unei cantitaji mari de efort si se adreseaza dezvoltarit rezisten{e1 speciale, mobilitatii, supletei, fortei-vitezei, dar si insusirii de noi deprinderi motrice, ~ mezociclu de hazd ~ are ca obiective importante pregatirea fizica, tehnica si psihologica. este definit de solicitdri multiple $1 intense, iar in final sunt prevazute probe de control pentru evaluarea potentialulur elevilor/sportivilor, = mezociclu de pregitire sé control ~ urmireste pregitirea integral, motiy pentru care sunt folosite exercitile cu caracter competitional, aspect ce permite conturarea unei opinii generale privind nivelul atins in pregatire, = mezociclu precompetitional ~ vizeazd pregatirea integral, intrebuinfeazi mijloacele competitionale si cul sé corecteze micile crori aparute in pregatire. Intensitatea efortului se situeaza la cote inalte, asa cd se recomanda folosirea microciclurilor de refacere. Accasta vanantd de mezociclu include ,segmente” de pregatire modelate dupa trasaturile competifiei importante gi este beneficd pentru pregatirea lacticd, tehnico-tacticd si psihologic’, = mezociclu competijional ~ se adreseaza perioadei competitionale, are in structurd concursurile existente in calendarul competitional al fiecdrei ramur sportive si melude, paralel cu. microciclurile de intensitate ridicata, microcicluri de refacere Microcielu Microciclul reprezint ,parte” a procesului de pregatire cu ajutorul caruia profesorul de educatic fizied/antrenorul isi organizeazd activitatea sAptamang de saptamana, * Dragnea AC. Mate-Teodorescu S. Teora sportulu, Enura Fest, Bucues, 2002, p 438-199,Numarul lechiilor de pregitire oscileaza in functie de ramura sportiva, nivelul de instruire, perioada de pregitire i obiectivele stabilite de profesor/antrenor, ajungindu-se astfel, in sportul de inalta performanté, pind la 16-18-20 de lecfii. Drept urmare, profesorul/antrenorul trebuie sa fic foarte atent la respectarea condifiei de alternare a efortului cu odihna, Un numar crescut de lecfit la nivelul unui microcicly inseamnd $1 inmultirea sarcinilor ce trebuie rezolvate, situatic in care pentru a objine efectul dorit sportivit se vad nevoifi si repete de mai multe ori aceeagi tema. Diferd, in schimb, mijloacele de instruire si complexitatea acestora, precum si dozarea cfortului si a pauzelor. Se recomanda ca inainte de fiecare microciclu, profesoru/antrenorul si stea de vorba cu elevii/sportivii si sa le explice care este structura programului de pregitire, dar si performanfa ce trebuie indeplinita. Structura de baz a unui microciclu rezulta din succesiunea lecfiilor de antrenament care sunt ordonate $1 dirijate in functie de obiectivele si sarcinile mezociclurilor. Aledtuirea unui microciclu de antrenament presupune respectarea mai multor factori, printre care se numa’ - stabilirea obiectivelor microcielului, in special pentru componentele prioritare ale pregatirii; - fixarea cerintelor pregatirii (numar de lectii, volum, intensitate, complexitate); precizarea nivelului de intensitate a microciclului (cite varfuri de intensitate maxima), = determinarea caracterului pregatirii, cu referire la tipul de metode si ijloace de instruire folosite la fiecare lectie de antrenament: = indicarea zilelor de antrenament si de competifie (daca este cazul), = primele lectii dintr-un microciclu vor fi de intensitate mica sau medic, ullerior erescdnd progresiv intensitatea; = inaintea fiecdrei competitii se planificé un microciclu in care intensitatea are un singur varf maxim, atins de elevi/sportivi cu 3-5 zile ‘naintea competitiet Totusi, elaborarea microciclului de antrenament fine strict de experienta profesoruluvantrenorului care stabileste cu multi precizée obiectivele de instruire si performanta ce trebuie indeplinite de elevi/sportivi in etapa respectiva Indiferent sub ce denumire sunt prezentate in literatura de specialitate, sportul de performanfé ,.opereaza” cu patru tipuri de microcicluri care, in functie de locul ocupat in mezociclu, se prezinta, astfel': = microciclu de pregiire — are drept obiectiv insusirea unei cantitafi maxime de energie, cu o intensitate medie a acestuia, este definit de cresterea treptati a efortului general si dispune de un continut orientat spre o pregatire cantitativa (fig. 4) ; "Boma FO. Periedzarea Teoria metaeloia ctrenament, Eur Ex Pont, Const 202,139 Simon Gh Mibild L, Stincolesou G., Anirenament sport. Concept sisteme, Ovidius Univers Press, CConstanfa, 2011, p. 170. MnO De 16 ee aayLa Jwala] Fig. 4. Microciclu in etapa de pregitire generala ‘microciclu precompetitional ~ corespunde perioadei dinaintea competitici, este caracterizat de fluctuatii ale intensitagii efortului, prin cresterea sau reducerea acesteia in scopul dobandirii formei maxime, iar pe durata acestuia isi face simpita prezenta competitia de verificare si control (fig. 5); OX eth activa OT eaihna tral Fig. 5. Microciclu in etapa precompetitionala microcicly competiional — prevede diminuarea volumului de efort, lecfiile de antrenament sunt structurate conform competitiei, iar obiectivul principal consté in cresterea capacititii functionale a clevului/sportivului (fig. 6). Este varianta de microciclu care confine etape de restabilire a capacitatii de efort, insofite de actiuni ce au un caracter psihic corespunzitor ramunii sportive: Fig. 6, Microciclu competitional Legend V— elu 1 intenstate © competiie OT cana totata- microciclu de restabilire, compensare $i dezobosire ~ are ca obiectiv reducerea volumului si a intensititii efortului (60-70% din microciclu de pregitire sau precompetifional), se repetd cu o frecyenta de la 1 la 4, in perioada pregititoare, si de la 1 la 1 sau de la 1 Ia 2, in perioada competitionala, consumul de energie find si ¢l mult diminuat fata de microciclurile precompetitionale $1 competifionale. Lectia de antrenament Leotia de antrenament reprezinta ,,parghia” cu ajutorul careia profesorul de educate fizicd/antrenorul acfioneaza in sensul rezolvarii unor objective dintre cele mai diverse. Pentru indeplinirea acestora sunt asigurate cele mai bune condifii materiale, metode de pregatire, formafii de lucru, dar si mijloace de instruire astfel incat lectia s& aiba cursivitate, densitate si eficient Lectia de antrenament trebuic in aga fel structurata incat sa dezvolte gi sa valorifice la maxim potentialul celor care practica respectiva ramurd sportiva. jin ceea ce priveste structura unei lecfii de antrenament, literatura de specialitate precizeaza faptul cd aceasta are trei parti distinete, si anume: = partea introductivi ~ confine momentele organizatorice, conditile de jucru, prezentarea temelor si pregatirea organismului pentru efort ‘incalzirea). Acest moment este condus de catre profesor/antrenor, dar de multe on se intamplé si ca un elev/sportiv sa rezolve accasta problema. incalzirea cuprinde doua momente, unul de pregatire generald, in care se urmareste creslerea lreptald a capacitifii de efort, si un alt moment, incdlzirea specifica, cand pregatirea este orientatd spre nivelul de solicitare corespunzator competitiei organizate; - partea fundamentala — este partea de lectic ce prevede rezolvarea obiectivelor de pregatire si performanta stabilite de profesor/antrenor. Aici se actioneazi pentru creslerea capacitajii de performanta a elevilor/sportivilor din punct de vedere fizic, tehnic, tactic, sunt programate repetén in conditii similare cu cele din concurs, planificate confruntirt cu adversari de diferite valori sau sustinute probe de control pentru evaluarea nivelului de pregitire al sportivilor. Este veriga de lecjic in care sunt invifate, consolidate sau perfectionate elementele tehmice si actiunile tactice, sunt corectate gregelile observate in execufiile elevilor/sportivilor sau insusite nofiunt cu privire la modul de aplicare a regulamentulut de concurs. - partea de incheiere ~ are drept obiectiv diminuarea treptata a efortului pentru readucerca organismului fa parametrii inifiali de repaus biologie si psihologic. Sunt utilizate mijloace de relaxare musculara, respiratie profunda, masaj linistitor si procedee hidro s1 fizioterapice. Durata unei lectii de antrenament este de 60-90-120 minute, iar timpul alocat fiecirei parti de leclie este determinat de ramura sportiva, nivelul de instruite, perioada de pregatire, locul si condifiile de desfigurarein cadrul microcilurilor profesorul de educajie fizica/antrenorul poate utiliza urmatoarele tipuri de lectii de antrenament = lectit de acomodare ~ sprijina elevii/sportivi sa se adapteze la cerinfele de efort, sunt planificate la inceputul perioadelor pregatitoare, cu 0 pondere crescuta la incepatori, au drept scop dezvoltarea potentialulut acrob si obisnuirea elevilor/sportivilor cu un anumit volum de lucru, iar mijloacele de instruire au un caracter general; ~ lecyii de baci — asigura pregatirea fundamentala in ramura_ sportiva practicata, sunt caracterizate de eforturi cu volume mari si intensitati cerescute si au confinutul orientat cite pregitirea fizica specifica, tehnica si psihologica. Sunt cunoscute si ca lectii de soc” tocmai pentru a sublinia efectele adaptative fundamentate pe restructurarea morfo-functionala; = lect de pregitire si control — este cel mai des tip de lectie intalnit in procesul de antrenament, se adreseaz& pregatirii specifice, cu ajutorul mijloacelor proprii si pregatirii integrale, cu sprijinul_ mijloacelor competitionale. Pe parcursul acesteia sunt planificate intreceri cu diferiti adversari, in conditu similare concursului; = lect de pregatire integralé sau de apropiere - sunt caracteristice pericadelor precompetitionale si cuprind intreceri de diferite tipuri (scoala, verificare, asamblare). Denumirea de apropiere se datoreazd faptului ed acestea sunt modelate, in totalitate, dupa competitia la care urmeazA sa participe elevii/sportivii, = lectit de refacere ~ au in continutul acestora exercifii fizice cu intensitati reduse, dar si mijloace balneo-fizio-hidroterapice care grabese procesul de dezobosire * Dragnea A.C. Mate-Teodorescu S., Teor sportulu, Editura FEST, Bucuresti, 2002, p. 447.