CUBUL

Definiție:
Strategia de predare-învățare, descoperită în anul 1980 urmărește un algoritm ce vizează
descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se dovedește
explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogățit cu noi cunoștințe sau a unei
situații privite din mai multe perspective.
Valențele formative ale metodei sunt relevante.

I
ARGUMENTEAZĂ COMPARĂ
E

CUBUL

A
APLICĂ S ANALIZEAZĂ
O
C
I
A
Z
Ă

Etape:
 Se formează grupuri de 4-5 copii.
 Fiecare copil din grup interpretează un rol în funcție de sarcina îndeplinită.
 Copilul 1 ROSTOGOLICI Rostogolește cubul.
ISTEȚUL Citește imaginea sau sarcina scrisă pe un simbol și formulează
 Copilul 2 întrebarea.
😊
Reține sarcina prezentată de colegul lui pentru a o reaminti
ȘTIE TOT colegilor de grup în cazul în care aceștia o uită sau doresc să
 Copilul 3 confrunte răspunsul cu întrebarea.
😊

Măsoară timpul și întrerupe activitatea. Se folosește de clepsidră,

CRONOMETRUL ale mijloace neconvenționale sau cronometru.
 Copilul 4
😊

UMORISTUL Încurajează grupul, fiind optimist, bine dispus, cu simțul

😊 umorului.
 Copilul 5

După cum se observă grupul este format pe principiul respectării sau exersării
inteligențelor multiple ca în tabelul de mai jos.

Copiii și tipul de inteligență dominantă

C1 C2 C3 C4 C5
Inteligența Inteligența verbal Inteligența Inteligența Inteligența
kinestezică lingvistică interpersonală logico-matematică interpersonală

 Copiii rezolvă sarcina individual într-un timp dat.

 Prezintă pe rând răspunsul formulat. Toți copiii din grup analizează răspunsul, fac
comentarii, pot solicita reformularea întrebării pentru a fi siguri că sarcina este corect
rezolvată.
Au loc comentarii care conduc la selectarea sau reformularea răspunsului corect prin
combinarea ideilor individuale.

Atenție!
Dacă se aplică strategia în mai multe grupuri simultan este nevoie de câte un adult ca
moderator sau numai pentru a monitoriza activitatea și pentru a rezolva problemele grupului.
Strategia dă rezultate foarte bune în activități de observare dezvoltate frontal, educatoarea
găsind pentru fiecare copil câte o sarcină care să motiveze învățarea.
Frontal se poate combina cu brainstorming-ul și jocul de rol.
Eficiența maximă a strategiei este dată de organizarea grupurilor în ariile de stimulare în
decursul unei săptămâni, pe rând. Se poate astfel diversifica sarcinile atât la nivelul grupului
cât și la nivelul grupurilor până la individualizare.
 Exemple de jocuri: cubul întrebărilor, cubul anotimpurilor, cubul toamnei, cubul muntelui,
cubul florilor, cubul prieteniei, cubul personajelor, cubul meu, cubul grupei, cubul grădiniței
etc.
Activitatea de grup se poate încheia sub mai multe forme:
a) Conceperea unui eseu având ca suport înregistrările răspunsurilor pe flipchart.
b) Transpunerea ideilor într-un desen colectiv cu tema investigată.
c) Prezentarea celor mai frumoase rezolvări și motivarea alegerii lor.
d) Propunerea unui nou cub cu o altă denumire, formularea sarcinii pe fețele cubului și
rezolvarea lor acasă.

Sfaturi:
 Confecționați cuburi de mărimi diferite pentru a diversifica jocurile – exercițiul în care
cubul este „vedeta intelectuală” a unei lecții.
 Formulați diferite sarcini de învățare sub forma întrebărilor.
 Transferați-le pe diverse simboluri specifice temei de studiu fie în cuvinte însoțite de
imagini (flori, frunze, copaci, stegulețe, steluțe). Acestea orientează activitatea
intelectuală și o activează.

Respectați etapele:
 Descrie
 Compară
 Asociază
 Analizează
 Aplică
 Argumentează

De reținut!
 Copiii răspund la întrebări și rezolvă sarcinile care sunt accesibil formulate și orientează
gândirea spre răspunsul corect.
 În anumite tipuri de activități ca de exemplu observarea, se rezolvă sarcinile în ordinea
etapelor de la 1 la 6. În altele în ordine aleatorie prin rostogolirea cubului.

Alte variante:
 Se citesc sarcinile pentru toți copiii din grup de pe toate fețele cubului sau pe rând în
funcție de complexitatea sarcinii, de particularitățile individuale, de etapa integrării
strategiei în lecție sau de obiectivele formulate.
 Individual copiii rezolvă sarcinile apoi câte doi discută modul de rezolvare și rezultatele
obținute.
  Se organizează o discuție frontală în care copiii răspund la întrebări, se completează, își
prezintă în perechi rezultatul investigațiilor (fie desen, colaj, pliant, carte, jucărie,
construcție în funcție de sarcina de învățare formulată).

Exerciții:

 Descrie un animal de casă.

 Compară animalul de casă cu alte animale (de curte, mari, dresate sau sălbatice).
 Asociază comportamentul unui animal cu comportamentul omului.
 Aplică unele informații despre animalele de casă pentru a explica relația lor cu omul.
 Analizează rasele de animale de casă întâlnite în familie, la TV, în cărți.
 Argumentează pro sau contra „Animalele de casă sunt prietenele omului”.

Fișă de înregistrare a răspunsurilor.

Obiectivul – analiza întrebărilor și formularea răspunsurilor cu participarea întregii clase
sau a grupului advers în cadrul unui concurs și completarea răspunsurilor.

- Exemple de sarcină -

Descrie Compară Asociază Analizează Aplică Argumentează

-Locul de -Cunoștințele,
-Petalele aceleași
amplasare al deprinderile și
flori
plantelor într-o comportamentel
-Două flori și
încăpere e în situații noi
-O floare de precizează -Afirmația „Copiii
-Factorii de mediu -Construiește o
primăvară asemănările și iubesc florile”
-Cuvântul floare -Comportamentul floare pe baza
-Un personaj deosebirile -Proverbul „Unde
cu alte cuvinte unor copii sau descrierii
-Un -Comportamentele nu intră soarele,
Comportamentu animale, insecte -Desenează de
comportament a două personaje intră doctorul”
l tău cu al unui -Părțile ce are nevoie o
-Un mod de pozitive între ele -„Floarea neudată
personaj componente ale plantă ca să
lucru sau pe jumătate
cunoscut unei flori, unui crească
-O tehnică de comportamentul moartă” sau
-Modul tău de a animal, jucărie -Interpretează
pictură personajelor -„Plantele sunt
realiza o etc. rolul unui
-Un sentiment negative între ele nemuritoare”
activitate cu -Pericolele unei personaj
-O trăire -Modul tău de -„Avem nevoie și
model din situații cunoscut
-Un proces lucru cu cel al de personaje
natură (furnica, -Aspectul interior -Culege frunzele
(înflorire, colegului tău negative...”
albină). sau exterior al uscare pentru a
dizolvare etc.) -Florile de grădină -Descrierea „Avea
unei încăperi, salva planta
-O privire cu cele de cameră părul negru ca
obiect casnic, -Prelungește
-Un zâmbet -Relațiile dintre abanosul”
personajelor, viața plantelor
grupuri sau
prietenilor din vază pentru
membrii din
-Relațiile de a se bucura de
același grup
colaborare floare și parfum.
  Împărțirea grupei în
subgrupe.
 Analizarea temei din
perspectiva cerinței
înscrisă pe prima față a
cubului? ETAPE
 Descrie culorile, formele,  Realizează cubul.
mărimile, greutate.  Scrierea cuvintelor pe
 Compară ce e asemănător și ce e fiecare față a cubului:
diferit? descrie, compară,
 Asociază: la ce te îndeamnă să te analizează, asociază,
gândești? aplică, argumentează.
 Analizează: spune din ce este  Anunțarea temei.
făcut, din ce se compune?

 Aplică: ce poți
face cu el? Cum
poate fi folosit?
 Argumentează
pro sau contra și
explică CUBUL
afirmațiile tale.

Metodă folosită pentru explorarea unui

 Rezultatele subiect, unei situații, unui proces, unui fenomen
în grupe se din mai multe perspective.
prezintă
frontal.

 Rezultate obținute
(scrise, desenate,
construite) se expun
pentru a fi comentate.
 Descrie doi prieteni

Compară două
perechi de prieteni
Spune ce îți place și ce nu îți
place la prietenii tăi.

 Compară
 Găsesc CUBUL  Alege
 Formulează PRIETENILOR
 Selectează
 Aplică

Asociază relațiile lor cu

Gândește cum poți să
relațiile unor personaje din
păstrezi relațiile de prietenie.
desene animate

Analizează compartimentele
prietenilor tăi
 Rezultatele în subgrupe se prezintă frontal
Abordări integrate
Rezultatele obținute (scrie, desenate, construite) se expun pentru a fi comentate.

Bibliografie:
Metode interactive de grup- ghid metodic
Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga
Editura ARVES 2002