Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Viitorul 1913 12-1686209321 Pages98-98
Viitorul 1913 12-1686209321 Pages98-98
de
politie judiciară, de ofiţer al stârni
civile şi
budgetului,
executor al
răjnînînd
hotărârilor
siliului comunal şi de preparator al
numai ca
conscrisoareMisi
pri Domnului Director General al să audămulţimea
la casa cunoscutului mare proprie sunt scriitorii noştrif Artiştii noş tamentului şi căldura cu oare îmbri*
tar d. Virgiliu Gussj. tri ? ’ ţişează reformele partidului şi vă a-
Vastele saloane ale fruntaşului li Avm un ideal national de îndepli sigură de tot sprijinul lor necondi
beral diai Muscel erau neîneăpătoare nit şi, cu toată ciuda nobililor, din ţionat pentru grabnica lor înfăptui
pentru de oameni doritori tre cai i unih abia au mjloacc de e- re, spre binele şi întărirea poporului
Congresiştii au sosit în localitate, notari şi spune că o îmbunătăţire a marul să-şi conserve calitatea de vestea cea plină de bune xistenţă —, asigurând pacea claselor şi neamului românesc.
frartc cu trenul de seară" încă din preşedinte al consiliului comunal. Serviciului Sanitar speranţe. Domnul Virgiliu Gussi şi sociale, vom putea privi mîndri în Membrii partidului liberal din
prima zi de Crăciun, iar majorita situaţiei D.
este necesară.
Xenopol arată apoi că ar fi de D. MARDARE notar din corn. Bucureşti doamua, au făcut onorurile casei eu viitor. jud. Muscel
tea lor, Joi dimineaţa Cu trenul de dorit să se mărească salariile func Podul Iloaei (Iaşi) citeşte o telegra ...De două zile ninge neîntrerupt, neîntrecută amabilitate.
Bucureşti. ţionarilor săteşti, însă eum bugetul mă sosită din partea d-lui Virgil la Dumitreşti, Mult Stimate D-le Di D. C. I. BRĂTIANU, întrio oonsfă
Oaspeţii ieşeni au fost întâmpinaţi nu rector General al serviciului sanitar., tűire intimă cu cîtiva fruntaşi pod
jn gară de un comitet sub preşiden- rerepermite ca toate
lucrul acesta este de pă Árion.
salariile mari să fie D. CÄZANESCU diu Dorohoiu se şi viatul spulberă zăpada şi o grămă goreni, discută neyojlo podgorenilor Bog vizitaţi
|ia d-lui Ionescu-Oepleniţa, care a reduse în beneficiul micilor func ocupă de situaţia notarilor fată ou deşte, în mormane albe de chinină, cari stau cu marfa nevîndută din
»alutat pe congresişti în numele co ţionari. scumpirea traiului
legilor lor din judeţul Iaşi. Primi Critieă risipa care se face cu ba lizeze următoarele două doleanţe: te spitalul
rea a fosi entusiastă. nul public pentru clădiri uriaşe fă
şi cere să se rea de vată
paraţie,
şi de acid boric în praf, pes cauza speculatiunilor nepemiise a
se
Regele Carol I a cărui re câtorva angrosişti străini şi emtie i-
prelungeşte din Septem dea înfiinţării unei bănci regionale,
M a r e a E X P O Z IŢ IE
De la gară s’a făcut un cortegiu, ră niei o însemnătate pentru mo mărirea salariilor şi garantarea €U OBIECTE PENTRU
bare a plecat spre oraş. In Piaţa U- ment şi spune că pentru îmbunătăţi unei stabilităţi în funcţiune. brie şi s-a prelungit atît, că azi o des cari să servească mai ales pe culti
eoperit — şi pare că Decembrie vrea vatorii de vie.
CADOURI
Birei a vorbit d. Casian-Iaşi. D. CONST. NEGRUZZI, fost pre
♦ rea situaţiei notarilor ar fi, ca cu fect al judeţului Iaşi insistă asu cu tot dinadinsul să-l surpe cu pre Idea este primită cu multă mulţu
prilejul exproprierilor propusă de pra necesitatei descentralizărei ad ţiosul d-voastră concurs.... mire de podgoreni şi se hotărîşte să
La orele 10 jum. s’a oficiat la Mi- partidul liberal să se dea fiecărui Da ninge în podurile clădirilor înceapă să funcţioneze o băncii în
Iropolie un te-deum la care an asis notariat eîte 10 hectare de pămînt ministrative zicînd că aceasta va a- care îl alcătueşte, şi va continua să Leordeni, ca sucursală a „Băncii
tat toţi congresiştii, precum şi re- eu condiţia ea notarul să cultive pă- vea de efeet îmbunătăţirea situa- ningă, depozitînd în belşug zăpadă .Muscelului“ din Cîmpulung.
presentanţii laşului.
Se mai aflau de fată d-nii Al. Bă- xemplumîntul în modul cel mai bun, ca e- tiunei sătenilor şi progresul satelor pînă în Aprilie, — în aşteptarea tî- I întrunirea publică se deschide la
oeupîndu-se de doleanţele notarilor. nărului antreprenor Vicios Haram ora 2 şi jum, sub preşedentia d-lui Ultimele Montaţi
'däräu, ministrul lucrărilor publice, Arată pentru apoi
săteni.
însemnătatea reformei D. Negruzzi arată rolul pe eare şi a arehitecţilor în drept să-l recep C. I. Brătianu. Domnia sa dă cuvîn-
ai parte din reprezentanţii laşului electorale şi înhunătăţirile ce se vor aceştia îl au în educaţia populaţiei ţioneze.... tul d-lui Í. Iquescu Boteni avocat şi Vînzarea cu preţuri reduse la vechiul magazin de în
jn Parlament. rurale şi spune că odată cu preface Păstrez încă adresa d-voastră cu profesor iu Bucureşti. credere fondat în anul 1853
După serviciul religios I. P. S. S. simţi • D.
după aceste reforme.
DIMITRIU-P1 ăineşti t (R.-Să- rile ce se anunţă se va schimba şi No. 52.864 din 18 Septembrie 1913, D. BOTENI face o scurtă expune
Mitropolitul Pimen a rostit o cu-
yîntare, la oare a răspuns d. lones- rat),
au-Cepleniţa. de
face o comparaţie între notarul soarta acestor funcţionari.
astăzi şi cel de la 1864, după care
prin care îmi faceţi cunoscut, în ca re asupra claselor sociale de la noi
Mai vorbeşte d. Ionescu, notar din litate de donator al locului ocupat şi arată cum clasa suprapusă a fost
se ocupă de mişcarea notarilor şi re corn. Cepleniţa (Iaşi) eare mulţu de Spital, şi îngăduiţi-mi să mă in mái totdeauna străină de aspiraţiile
O. A P O S T O L E A N U
I ♦ administrative înfăptuite meşte tutnlor persoanelor străine teresez de spital, în această calitate, neamului românesc. Noile reforme, 30 Calea V ictoriei 36
De Ia Mitropolie congresiştii s'âu mformele ultimii 10 ani. cari au bibe vait să i-a parte la eel puţin — că „Direcţia are tot in topind diferenţă “dintre clase, vor
adunat în sala Cinema-Modenr, no d. Dumitrm propune dezbaterile congresului. Şedinţa sö teresul pentru a întreţine spitalele schimba faţa ţării. .
de a avut loc deschiderea desbateri* eaContinnînd ţn bună stare, rezervînd fonduri ne . După aceea d. Brătianu dă cuvân
lor congresului. . ministration! săunei
în interesul
se
mai bune ad .suspendă. : > •
dea notarului Desbatertisle vor continua
'
mâine. cesare si IN SPECIAL pentru Spi, tu l d-lui profesor N. POPÖVICI, de
D. ST. NEGRUTZI, prefect de Ju
deţ şi preşedintele de onoare al con
gresului, după ce salută pe congre-
talul Jubilar Carol I din Ditmi- la şcoala de silvicultură. In trio cu
tresti“. vântare însufleţită distinsul profe D u r e r i de s a u , d u r e r i de d in ii
Asistenta salari ta Bucureşti Acest „ln special“, de sigur, e un sor face teoria expropierii, arătînd
ai şti spune că în împrejurările so semn de gratitudine, căci v’ati adus eă nu se violează nici un principiu Dureri de măsele, migrene, nevralgii, dureri reumatioe, şi őrire dureri preve
lemne de deschidere a primului eon poate aminte că sînteţi Rîmnieean... de drept, eînd se decretează expro- nite din răceală, nu mai sunt, de cmd s’a pus în vînzare minunatul rneiîSa-
gres al notarilor, primul gînd tre Si cu toate făgăduelile; interesului, pierea pentru siguranţa socială. Cei M ment
ime să fie îndreptat către Suveran.
D-sa propune să se expedieze M. S
Regelui următoarea telegramă: Centralizarea la Bucureşti îndrep în 1899 şi de atunci institutorii din
spitalul Jubilar Regele Carol I, se care combat această idee, sunt î-nfi-
află în aşa hal, în cit cred că M. S. inţătorii de tripouri pe la staţiile N E R V O S A li
Notarii din întreaga tară, întru tăţeşte pe oricine să creadă că şi Bucureşti an strâns şi un capital de Regele dacă 1’ar vedea, ar pretinde Preotul CERCEL (Priboeni), vor singurul remediu recomandat de toate somităţile medicale la boalete arâAiîa
problema şcolară primară e pe de 100.000 lei şi au cheltuit şi în fieca să i se şteargă numele inscriptiv! mai sus.
niţi azi în primul lor congres, roagă plin rezolvată în Capitala tării. re an eîte 15000 lei pentru micii co Sínt la dispoziţia d-voastră, în beşte de colegiul unjc prin care va — Preţul: Cutia mică 0 40 bani; Cutia maro Lei 1.75 —
ye iubitul Suveran de a primi înal Nicăeri însă şcoala primară nu a- pii flămânzi ai Capitalei. Dumitreşti, şi cum ered că interesul dispărea marea nedreptate de pînă Modul de întreb linţire în outi *.—m exo«diţia în provincie se adaugă isspe •
tele lor omagii, dinpreună Ou cele re mai multe nevoi şi neajunsuri, Perioada de timp. în care au fost d-vs., de altă dată, vă va eonstrîn- acum. zale obişouite.—Se afla dé vinsare în farma.iile bine asortate.
mai profunde si respectuoase senti ea aci. bine rezolvate problemele şcolare la ge să-l vedeţi, mi-aşi satisface plăce D. C. RADULESCU-CODIN, învă
mente de devotament. ţător în Priboeni, neobositul culegă M a r e le d e p o z it e s t e la F a r m a o p tu l N. P s a t a z i
Dascălul primar al Capitalei are Bucureşti a fost cinci în fruntea ad rea nă...
şi onoarea să-l vizităm împreu
tor şi scriitor popuLar, arată cum BUCUREŞTI, BULEVARDUL ELISABETA No. 43.
Să trăiască M. S. Regele; să lupte cu tot ce e mai tragic în su ministraţiei comunale s’a găsit d-1 Architectii care Bau recepţionat şi noile reforme ne vor scăpa de robia
Să trăiască M. S. Regina, # ferinţa unui neam — suferinţa sufle Vintilă Brătianu. Cereţi catalogul farmaciei caro se trimite GRATIS şl FBAN60 «
Să trăiască întreaga Dinastie. telor de 7—8 ani cari Se îngrămă A fost în acel timp o eflorescentă Medicul Primar al Judeţului, care politică şi economică, pentru că la
i-a însoţit atunci — au fost cu desă- uoî; în zadar ară plugul“ şi după a-
desc cu nesaţ la binefacerile lumi memorabilă de probleme şcolare, vîrşire ignoranţi ori legaţi la ochi..., ceea să nu mai vie „un crai tînăr,
D. AL. BĂDARAU salută pe con nai. cari vor trebui reluate din non eu căci clădirea făcută în condiţii mi erai nou“ care să ne. ducă departe,
gresişti în numele d-lui ministru de Din anchetele făcute se constată toată vigoarea. Cercurile culturale zerabile, cu ematerial Nu-mi peste hotare.
interne, despre care spune că şi-a că aproape 75 la sută din elevi vin cu conferinţele instructive şi de in pot expliea competintaprost. d-lor, clar D. C. POPESCU, redactor la re
manifestat dorinţa de a participa la dimineaţa la şcoală fără să fi mân teres social, cursurile de adulţi colo îmi lămuresc rezultatul ei... vista „Prietenul Nostru“ arată cum
acest congres, însă a fost retinát în cat nimic, că 50 la sută dintre ei se niile şeolarc admirabil reorganiza Revin acum la reparaţia actuală. după succesul extern, trebue să în
Capitală din cauza cunoscutelor îm ofilesc şi au inteligenta adormită te, părinteşte administrate, la fon din Septembrie, dacă nu mă tărim temelia statului.
prejurări prin care trece guvernul din cauza malinenajului (locuinţă, dul cărora se vărsa leafa primaru Dată înşel, unui domn Victor Haram în D. NICOLAESCU - BUGHEANU,
actual. luminat, dormit mizerabil) şi eă cel lui de atunci — d-nul Vintilă Bră antrepriză, lucrarea de pînă acum profesor la şcoala normală diu Câm
D-sa anunţă că la congres va par 80 la sută nii-şi pot procura tianu, — deveniseră o funcţie socia constă în a fi desvălit clădirile de pulung vorbeşte de însemnătatea re
ticipa un delegat al Ministerului de puţin cărţile şi cele necesare pentru seri«. lă, băile şcolare, unde institutorii ţiglă, şi a nu mai fi dat pe aici acest formei electorale şi de marele nu
Interne, pentru a asista la desbateri
«i a lua act de toate hotărîrile corpu Nimeni nu poate fi alît de opti văd eu durere trupurile slăbite ale sus numit domn. Gurile rele spun măr al celor chemaţi la viaţa poli
Iui notarilor. ' mist, ca să creadă că marea ches copilaşilor sdrenţe şi
şi îmbrăcămintea lor de că n’are parale să eontinuie lucra tică.
eîrpe, medicii şcolari, tri
,
Continuînd d. Bădărău, se ocupă tiune a azistenţei şcolare să fie lă miterea elevilor nredispuşi la tu rea — lucru ce pare a se adeveri din D. SCUREI spune că lupta parti
rde importanta pe care notarii o au sată pe seama dăscălimei primare. berculoză în localităţi cu aer curat, tante faptul că arc datorii băneşti impor dului naţional-liberal pentru refor
Dacă ar fi vorba, numai de bună prin sat me este a doua mobilizare a neamu
ea educatori şi ea civilizatori ai po cantinele şcolare, localurile de şeoa in lipsa D-sale veşnică, unul din lui. Isbînda va fi tot de partea noa
pulaţiei rurale, zicînd că d-sa în ca voinţă, de sigur că s’ar găsi din bel le, au fost preocupările pline de pri supraveghietori, eăutînd poate stră, pentru eă tara e eu noi.
litate de om public îşi ia angajamen şug, dar e vorba de bani şi aceştia cepere şi de răspundere ale unei ad tre facă economie, a pus femei şi Vorbesc în acelaş sens d. Braţie-
tul de a fi propovăduitorul şi spri ®e găsesc mai greu. Fără să voim, ministraţii comunale conştientă de să-i minori să lucreze pe acoperiş. Unul nuş şi Crăsnaru. D. CRASNARU,
jinitorul tuturor dorinţelor ee vor atnnei, ne îndreptăm gîndul la re
fi manifestaiaJn congres. . ,, prezentanta tuturor intereselor ora- nevoile oraşului. din ei a căzut şi a murit: Neculai mare proprietar, se declară adept al
Oi stare de lucruri, aşa de bine Negoescu. reformelor.
Ű. Bădărău, îşi exprima părerea şultfi, adică la Primăria Capitalei. ‘ pusă la cale, a dispărut odată ca Iată, Domnule Director General, La urmă vorbeşte d. C. I. BRAŢ
că salariile notarilor trebnesc spori Primăria Capitalei însă de 2—8 oamenii cari o înfăptuiseră. ce chip, se îngrijeşte un spital* —, ANU. Domnia sa arată cum prior*
te şi se declară partizan al inamovi- ani nici nu vrea să recunoască că Răul social creşte totuşi pe fieca în Jubilar încă —, în o regiune în care. propietărirea dc la 64, prip log'
Jitătei în locul actualei stabilităţi în există o chestiune a asistentei şco re zi şi pentru lecuirea lui trebuie el e absolut acestei nenoro voelelor agricole, prin casa >
funcţiune. ' lare primare. Toată asistenţa şcola să se iá măsuri grabnice. In oraşul cite populaţiinecesar, rurale, pe soarta căre partidul liberal neîncetat s’-
Termină, insistînd pe lingă con ră a Primării Capitalei, se reduce cu cele mai multe societăţi filantro- ia se varsă atîtea laerămi de croco de chestia ţărănească,
gresişti de a lacra numai în binele» la acordarea a cite 60 lei celor 60 pige, subvenţionate la cari dil... Iată că şi iniţiativa particula Acum se propune exp*
şi pentru propăşirea păturei ţără şcoale din Bucureşti numai pentru mergebine cu drag şi din belşug banul ră care se strădueşte să meargă mi cu toată opunerea cit 1
neşti. cărţi, nu pentru rechizite, elevilor publicului generos nici un elev, dar nă în mină eu Statul, pentru o mai diari, ea se va face.
•4* săraci, în total.3600 lei anual. Dacă
Se precede la constituirea birou nu ar fi fost cazul să se acorde căr absolut nici un elev nu este ajutat grabnică înfăptuim a lucrurilor bu poţi opri în loc vi,i<d
Cei cari combat - a
lui. Au fost aleşi prin adamare ţi şi elevilor din şcoalele secundare de caritatea publică reprezentată ne, ese cu totul amărîtă şi deziluzio
domnii: I. Ioneseu-Cepleniţa, preşe recomandaţi de consilierii comuna prin aeölé societăţi. nată din această colaborare, cu pre vor pierde. Acea at.
dinte activ, Cristea Costea-Copou li, s’ar fi şters eu totul această su Cu elevi fără cărţi, neîmbrăeaţi ţul mic al sacrificiilor ei modeste şi Prin expropicr
circulaţia zilr
■■ .an din
-ndere
Iaşi şi N. Ionescu corn. Militari-H- mă din buget. flămînzi şi veştejiţi de trăim rău tăcute... — dar sincere !
niei nu se poate vorbi de progres Indeplinindu-mi, prin aceasta, o de pământ. E fir 5 partt á răma
fov, vice-preşedinţi; D. Casian Du- In graba noastră de a vorbi de
meşti-Iaşi, V. Mardare, Podul-Iloae rău şcolar. S’ar cuveni oa mare parte datorie cetăţenească, rămân al d-v. să în circn1 mpească,
administraţia comunală uita pentru ci <re şi ofer
Iaşi şi C. O. Ioneseu Chiajna-Hfov, sem «ă pomenim că primăria mai din sumele societăţilor filantropice cu deosebită stimă.
Alexandru I. Zamfirescu ta mică. Adversarii mai spun că va
secretari. să se îndrepteze spre şcoala prima
dă 1500 lei anual cantinelor şcolare ră, căci acelaş folos social este să Avocat şi proprietar din comuna loarea pământului va creste întrin-
* din Bucureşti şi că din fondul colo ajuţi pe cel eare se ridică, pe cel Dumitreşti (R.-Sărat) na, prin urma>v j se dea o des-
D. IONESCU mulţumeşte pentru niilor şcolare se fac călătorii de stu în care privim viitorul, ea şi pe un Dumitreşti 20 Decembrie 1913 pă e. Valoarea pă-
rinstea ee i s’a făcut şi propune să diu cu automobilul prin Europa. bătrîn spre sfîrşitul vieţii. -------------oxo v dccrescutăacum,
eo expedieze mai muíte telegrame Să nu se creadă însă eă chestiu Asistenţa şcolară este o mare pro i;(, .(, abiit <1 a_sută rentă la nre-
d-lor Maiorescu, prim-ministru, Ta-
che Ionescu şi P. Carp. nea asistenţei şcolare se pune acum
D-lui I. I. C. Brătianu, i s’a expe pentru prima oară şi eă tot începu se
diat următoarea telegramă: tul e greul Nul Chestiunea cantine
blemă pentru Bucureşti
înscrie î,n bugetul comunei şi al
societăţilor filantropice.
şi eerem Serbarea şcolară
să
dela şcoala prlmr
Iţui
!
do cumpărare,
: ./ţul
nu e posibil să se
pământului.
avrăjbirea dintre clasele
putea să mai dăinuiască.
Şi. ori
Notarii din tară adunaţi în pri lor şcolare a pus’o Spini C. Haret Un institutor C'. Steriu, No. 28 j industrie şi comerţ romî-
mul congres aduc omagiul si devo loarea de verd
tamentul lor ,făuritorului legei din i ____ ____________________
In ziua de 22 Decemb
1S98, care a dat viată notarilor de
sat.
Şedinţa a luat sfîrşit la ora 2 p. întrunirea dela distribuit îmbrăcămi*
la 17 elevi săraci, ce .; 1
«rix-ti