America

Franta si America → Henry Hobson Richardson, LOUIS SULLIVAN

ISTORIA ARHITECTURII MODERNE CRUSUL 2: America si imobilul inalt

Statele unite sunt pt sec 19 o tara care se formeaza, se colonizeaza--- tara de imigranti → nu sunt
numai scotieni, italineni sau refugiati politici, in sua pleaca si persoane cu o buna pregatire tehnica, ingineri
si inventatori, care duce in SUA un nivel al culturii si civilizatiei care era in sine european si o face o cultura
proprie fara sa fie o extensie a Europei.

Lumea nord americana-o lume a serviciilor si functiunilor, neancorata in traditii culturale si

formale

Urbanismul: rezolvat in tabla de sah, gratie unui sistem de artere longitudinale si transversale

→multe dintre orasele asa numite mid-est sau centrale ( limita intre statele vechi si cele noi infitate) in
aceasta zona creste spectaculos.

Orasul american : `un nucleu de maxima concentrare intr-un teritoriu urbanizat la maximum`Argan

Arhitectura : utilizarea cu maxima eficienta a solului, reducerea distantelor si concentrarea serviciilo ubtr-
un spatiu de maxima luminozitate si cu deschideri mari

Frontul de apa, St Louis, Missouri :

- Pune in evidenta ultimele tehnologii care sunt capabile sa dea

oamenilor ceea ce cer : fiind vb de fonta, functional dezvoltand un
intreg cartier care trebuiau facute repede si ieftin. → imbratisarea
tehnologiilor + testarea si oerfectarea lor => grad de inventivitate

Podul Brooklyn :
- Pare sa vb de niste decidenti politici-economici care erau
literalemnte vizionari
- Viteza de dezvoltare si modul de anticipare a viitorului
unui oras la o scara pe care contemporaneitatea nu o promite
- Contrast cu realitatea cotidiana, fiind gandit pt un oras
care nu exista inca
- Podul a fost posibil cu ajutorul unui inginer german

In america la sf sec 19 exista priceprea Venita din Europa si nevoia de a face fata aparitiei noilor forme
care au declansat arh moderna , fiind nevoie de pretext si prilej→ eveniment dramatic al unui incendiu
din chicago si relatia lui cu apa.incediul de la Chicago a avut loc in 1871

--acest incediu a oferit ocazia de a pune in practica noi tehnologii, iar reconsructia facuta dupa
planul regulator al lui Burnham si Bennet a oferit conditii propice pentru aplicarea plenara a tipicului
SISTEM AMERICAN DE GANDIRE ABSTRACTA SI PRAGMATICA----realizarea zgarienorilor ce nu sunt o
imagine arhitectonica in perspectiva, ci un propriu mecanism unitar de proportii→realizarea lor conduce
la tranformarea traditionalei scene arhitectonice pe principii similare cu cele din industrie—SCENARIU
URBAN NOU

Henry Hobson Richardson :

- Scolit la Ecole de beaux arts

- Creeaza o reteta conscrata
- Nu este strain de elemente formale a sec respectiv
-
- Incet incet el introduce niste elemente care nu au fost riguros
teoretizate :
➔ Piatra rugoasa a fatadei
➔ Arcele plin-cintru de la romanic
➔ Acopris din sita-sindrila => the shingle style
- Aduce idea ca trebuie cautata o expresie pentru noile programme ,
pentru ca sunt in statele unite, alte realizari de pe vechiul
continent unde arh se construieste nu se copiaza
- The Marshall Field Wholesale Store ( 1885-1887, demolata
1930):
El incepe sa defineasca expresia unui obiect la alta scara, din
punct de vedere tehnic in interior si a expresiei in exterior.
In exterior arcele in plincintru si piatra rugoasa, in interior
foloseste o structura usoara deja mai noua, scheletele
metallic din otel

Pe langa acest schelete din otel, a fost nevoie alte elemente care sa ia avant reconstructia Chicagoului. :

-progrese tehnologice care tine de comunicarea si deplasarea oamenilor : telefonul+liftul ;

Nevoia pt spatiu de birouri era essential, si modul de comunicare intre birouri si cladiri, Chicago incepe sa
se inalte in urma terenului virgin dupa incendiu.

Nevoia sp de birouri este pusa in legatura si cu cresterea oraselor, fiind defapt afaceri si administratie care
necesita dezvoltarea foarte densa.

--cladiri comerciale au aparut intr-un volum imens, grupate intr-o structura urbanista simplista, dar
eficienta, modernizand la randul lor orasul

Probleme generale legate de reconstruirea Chicago-ului

-probleme tehnico-financiare: cum sa foloseasca metalul astfel incat o cladire inalta sa fie cat mai usoara,
cum sa execute fundatiile in terenul mlastinos al orasului Chicago, cum sa se asigure cu maxima eficienta
iluminatul natural si artificial, aerisirea, incalzirea si circulatia verticala mecanica
-problema estetica: cum sa fie exprimata cu minimum de efort financiar, structura metalica in exterior si
cum sa fie unificata compozitia folosind proportiile, scarile grafice, ritmurile si ornamentele
corespunzatoare

Rezolvarea problemei legata de rezistenta la foc

-inventia lui George H. Johnson—caramida cu goluri pentru subsoluri si compartimentari

-acoperirea cu tigla a elementelor expuse din fier, aceasta fiind rezistenta la temperaturi foarte inalte

William LeBaron Jenney – initiator al Scolii de la

Chicago, arhitect-inginer

-autor al studiului `Principles and Practice of

Architecture`

-in opera sa pot fi gasite cele mai inovatoare

principii care au dus la un intreg program arhitectural
de edficii cu schelet metalic, lipsite aproape total de
elemente stilistico-decorative

1879 The First Leiter Building-semnare a actului de

nastere a scolii de la Chicago

-constructie cu parter si sase nivele, avand o structura interna de fonta, se exprima in exterior cu o retea
ortogonala, cu zidarie de caramida cu deschideri mari

Remarcarea unei probleme la care adduce o rezolvare posibila. Priceperea tehhnica era mare, deschiderile
mari erau posibile datorita str metalice, problema aparand la modul in care poti oferi expresivitatea
acestui material care defapt este doar o suprapunere de ordine care nu au neaparat acele despartiri
orizontale prin cornise, fiind mai degraba o haina superficiala in cazurile noastre.

Imbracarea scheletului in haina prestigioasa care se raporteaza la arta arhitecturii. Incercarile sunt de mai
multe feluri :

1. Incercarea de a rezolva problemele ce tin de proportii

Se face un sandwich din mai multe registre ce folosesc ordine colosale. Se marcheaza
o travee centrala, se introduc arce
 2. Realizari pragmatice, fiind cladiri care au o aparitie mai lipsita de
ornamentatie. Chiar si in cazul lor se simte si este evidenta ordonarea
cladirii dupa ordinul structurale cu ordonarea estetica a fatadei =>
semnele pe fatada a ordinului clasic.

Perioada este foarte efersvescenta--se construieste mult si se incearca multe

care provin si din eclectismul european care nu se raporteaza neaparat la arh
clasica pana in antichitate. Trebuia totusi sa proiectezi intr-un fel la exterior, in
interior fiind mai simplu, fiind privit mai deaproape , mestesugul putea fi vazut
cu un mai mare grad de libertate dpdv estetic.

3. Combinarea tehnologiei structurale cu expresia fatadei

Fatada veche a cladirii trebuia facuta intr-un sistem care se sprijinea

pe str metalica, includea o ingrosare a peretelui structural, ajungand la
cativa ani distanta o fatada integral purtata de str metalica, o fatada care
nu e portanta.

Expresia arh era aceasta expresie a scurgerii descarcarilor, opusa cu

fatada purtata unde arh proiecteaza ceea ce stiu, arcul de triumf pt accesul
principal samd.

In momentul in care fatada purtata poate lua orice imagine, in multe istante imaginea care a fost
preferata a fost aceea fmiliara a arhitecturii recognoscibila care a oferit de-a lungul secolelor
monumentalitatea si prestigiul orasului.

Henry Hobson Richardson

Dacă William Le Baron Jenney a reprezentat momentul "structural", se poate spune că momentul
"cultural" este reprezentat de arhitectul Henry Hobson Richardson (St. James, 1839 - Boston, 1886), care
a studiat în Franţa la Ècole des Beaux Arts şi pe lângă Labrouste şi a marcat profund, după reîntoarcerea
sa în Statele Unite, dezvoltarea arhitecturii americane printr-o tendinţă stilistică figurativă de factură
istoricisto-eclectică, de inspiraţie romanică, dar de un romanic în care "nu a văzut un stil paragonabil altora
din import, ci o austeră metodă compozitivă ce ţinea cont de realităţile constructive fundamentale lăsând
o amplă margine interpretărilor originale, restaurând o candoare în modul de folosire a materialelor de
construcţie, reducând la esenţial decoraţiunea".

Una dintre cele mai pretenţioase şi elegante construcţii comerciale din Chicago a fost blocul de şase etaje
al companiei American Express, construit de către H.H.Richardson împreună cu asociaţii săi Charles
D.Gambrill şi Peter L.Wright între anii 1872-1873. Sarcina totală a planşeelor şi a acoperişului era
distribuită între zidăria portantă şi coloanele metalice interioare. Din punct de vedere funcţional,clădirea
era generos luminată prin ferestre largi, ce aveau aproape înălţimea traveei. Scheletul interior permitea
o relativă libertate în dispunerea birourilor. Dar faţada principală, cu o înaltă mansardă iluminată prin
lucarne, era supraîncărcată cu o ornamentaţie istoricistă, de inspiraţie neo-gotică. Era clar că arhitecţii
începuseră să înţeleagă problemele tehnice ridicate de clădirile înalte de birouri, dar nu şi pe cele estetice.

Richardson a mai construit la Chicago un singur edificiu (început în 1885 şi terminat după moartea sa, în
1887), cel pentru Marshall Field Wholesale Store and Warehouse, care aminteşte vag articulaţia maselor
de indubitabilă inspiraţie romanică şi despre care Argan spunea că "marile arce care formează zona
mediană a edificiului fac să se simtă în suprafaţă profunditatea spaţiilor interne, punând în valoare
calitatea zidăriei şi forţa ei de a capta lumina".

Alder si Sullivan

"Pot spune că va fi de mare importanţă pentru binele nostru estetic dacă vom putea trece total peste
folosirea ornamentelor pentru un bun număr de ani, în aşa fel încât gândirea noastră să poată să se
concentreze în mod intens asupra producţiei de construcţii cu forme frumoase şi plăcute în nuditatea lor".
LOUIS SULLIVAN

- Pregatirea sa tot la Paris

- Cei doi castiga un proiect foarte prestigios , The Auditorium
Building, o sala de concrete care era parte a unui program
mult mai complex ( sp pt birouri+hotel+sp comerciale
samd)din punct de vedere stilistic este o expresie de varf a
neoromanticului cu exteriorul sever si cu o decoratie plina de
fast a interioarelor
- Par sa se branseze dpdv estetic la cautarile lui Richardson ,
decat la modul de a imbraca cladirirle intr-o haina clasica
pura.
- La nivelul strazii este alta directie estetica de cautare care nu
este ceea pe care se bazeaza repuratia birourlui, ci arata alta orientare
- Lucrarea la interior, unde diverse teme sunt anuntate in modul de tratare a elementellor
decorative care tineau de introducerea noilor tehnologii de ventialtie, aport de aer proaspat.
- Cei doi construiesc una din primele cladiri care fac nota discordanta fata de alte birouri, the
Wainwright Building
- Se aduc la aceasta cladire in discutie expresia exterioara a cladirii + alte lucurruri ce tin de
functionalitatea cladirii, chestiuni ce tin de introducerea de curti de lumina, ventilare traversanta
- Dpdv a expresiei, cladirea e imbracata in prefabricate de teracota, desinate de mana de sullivan,
care nu mai sunt recognoscibile , nu se mai raporteaza la unul sau altul din elementele cunoscute.
- Indica in text dezideratele lui in ce priveste expresia cladirii in ansamblul ei, nu in mod particular
justificarea detaliilor fine ale decoratiei. Articolul “cladirea inalta considerata dpdv artistic”
- Sullivan este preocupat de « modul de a oferi aglomerarilor brutale o exclamatie ce sa tina de
lupta eterna, de gratie si sensibilitate si cultura, care se sprijina pe pasiuni infocate » → cum
tratezi dpdv estetic o forma exterioara arh ce rezulta din aglomeriarera si suprapunerea el identice
ce se termina in inatime prin priceprea tehnica sau din cauze economica.
- Dupa se orienteaza din inspiratie din elemente naturale → forma urmeaza in totdeauna
functiunea
- Forma si functiunea sunt aceeasi, ce intelege prin forma este discutabil, deoarece ce intelege din
formele decorative si elemente naturale care dpdv al geometriei se inspira din elemente naturale,
e posibil sa intre in aceasta consideratie, deoarece atunci cand scriu nu scriu neaparat rational, ci
cauta sa livreze o convingere artistica publicului, nu o explicatie rationala.
 - The Guaranty Building → sistingerea celor 3 registre
- Imobilul de birouri are 13 etaje si o decoratie in care ornamentul `este
aplicat in asa fel incat sa fie atat incorporat, cat si liber… Totusi, odata
terminat, el trebuie sa apara asa cum este… ca un element binefacator
iesit din insasi substanta materialului`
- Regsitrul care e in rel cu strada si in rel perceptiva cu omul la nivelul strazii,
ceea ce vezi de aproape , zona unde te plmbi, si in relatie cu zona cladirii
care primeste alte tipuri de destinatii in relatie cu pietonul ( lobi si zone
commerciale)
- Ultima zona la cer dedicata diverselor chestiuni tehnice ale blocului(
mecanisme a liftului etc)
- Si un etaj tip/ etaj curent al imobilului care nu are de ce sa varieze pentru ca el este esentialmente
acelasi care nu e eludata, nu e ascunsa asa cum cautau allte registre pe care le-am vazut, nu
introduc registre false, ci sunt partea a cladirii unde tratarea arh este
libera sa imbratiseze dezvoltarea pe verticala a cladirii, folosind alte
mijloace expresive fata de un palat din renastere
- Astfel ei acuza prin tratare, accentuand verticaitatea cladirii, nu aplica
decoratii false care sa o readuca la scara umana, si sa aplice lectia clasica.
- Detaliile decorative sunt de o finite si gratie, ele sunt in majoritatea lor
inspirate din forme naturale , avand legatura cu alte elemente cu care
cochetase istoria de arhitectura
- Penultima din marile cladiri facute de ei renunta la aceste decoratii,
concentrate pe o anumita zona a imobilului care sa o faca perceptibila din
interior mai degraba, din cauza inaltimii acestora.
- modul la care ajunge la aceste el decorative nu este acelasi

Sullivan considera arhitectura o emanaţie a unei forţe vitale eterne, crezând că

natura se manifestă în artă graţie structurii şi ornamentaţiei: 'în natură toate
lucrurile au o structură - cu alte cuvinte, o formă -care ne arată ce sunt şi cum se
deosebesc de celelalte lucruri. Forma ascultă întotdeauna de funcţiune: aceasta este o lege [...] Acolo
unde funcţiunea nu se schimbă, nici forma nu trebuie să se schimbe"

- cei doi mai fac o cladire de birouri prestigioasa, Chicago Stock

Exchange
- Foloseste si arcul in plin-cintru, fiind complexa dpdv compozitional,
avand totusi aceelasi elemente discutate ca pana acum :
1. Cornisa si zona tehnica
2. Tratarea verticala a etajelor, a niv curente
3. Are zona dedicata parterului si accesului dezv pe 3 etaje
- E o cladire unde functioneaza aceasta brusa intr-un anume interval
de timp
 - Pastreaza din ea dupa demolare. Portalul monumental in plin cintru si pe de alta parte detaliile
decorative de la interior.

La chicago are loc o expozitie din seria expozitiilor international, fiind o competitie accerba unde se
liciteaza pentru a castiga privilegiul de a gazdui aceste manifestari.

Dpdv arhitectural ea este parte importanta, pentru ca o mare rezerva

de teren catre lacul Michigan este dezvoltata de acest prilej cu
consecinte semnificative , dar si ca ultiim loc a unei cladiri
monumentale.

Principalul loc unde se tineau aceste expozitii era la halele de la apa si

bazinul central cu palatele , unde erau gigantice halde de expozitii.

Halele erau proiectate de 12 arhitecti, printre care si Sullivan →

Transportation Building

Poarta monumentala cu elementele decorative cu dantela de teracota si arcul in

plin-cintru, fiiind o cladire dezv pe lungime, nu inatime, fiind o succesiune de arce.
Cladirea face nota discordanta prin culoare si tratare, fata de restul clladirilor din
expo, ele nefiind gandite ca fiind cladiri permanente, dar erau gandite ca niste
pavilioane temporare vopsite toate in alb similar cu tot ceea ce era construite in
europa. Expozitia asta era interpretata ca fiind momentul din care icnepand arh
americana nu s-a mai preocupat de o arh originala.

Daniel H. Burnham

- Este nu doar castigatorul comisionului de a proiecta acea

expozitie, dar a prepulsat de succesul expozitiei, ajunge
sa proiecteze planuri de completare pentru washington
si pt chicago
- Din punct de vedere compozitional, el nu aduce niciun
sens de invoatie fata de urbanismul baroc, fie de
haussman la Paris cu 50 de ani inainte, aplicand axe
monumentale, cu cladiri monumentale, cu regularitate
geometrica, care se intinde cu aceasta retea
monumental ape o suprafata mai mare a orasului. →
sunt instrumente fundamental nemoderne
NewYorkul capata un avant mai mare fata de cel din chicago de la sf sec 19, se muta interesul de la fostul
oras la acest oras.

El fusese déjà impartite in insule égale, pe o suprafata departe de a fii ocupate de un sec inainte.

In New York, acest arhitect construieste unul dintre imobilele, Flat Iron Building, care descoperim tot felul
de semi cariative, frontoane, pe scurt imobilele inalte de la inceputul sec 20 sunt esentialmente eclectic
si renunta la visul pe care Sullivan il ilustreaza état prin textul sau si prin cladiri, cautarea unei noi expresii
proprii.

Imaginea exterioara sa fie pe plan secund, ele necontand fiind percepute invariabil de la distanta. Ele erau
proiectate cu scopul de a se depasii un ape celalata pe inatime.

Hugh Ferriss

Lucreaza mai degraba ca ilustrator, intr-o tehnica cruda care nu lasa sa se poata
reprezenta toate detaliile unei cladiri, fiind reprezentari ale elensasrii si
volumetriei retragerii succesive ale cladirii.

Ilustrarea grafica a unei schimbari de regulament , astfel incat face ca Equitable

Building sa nu mai fie contruita.

Regulamentul de urbanism se schimba, astfel incat aceste retrageri ale lui ferriss
devin obligatorii, pe care le ilustreaza astfel incat sa permita ventialrea si
iluminarea strazii.

El isi exercita talentul pentru alte tipuri de reprezentari, unde , sunt strazi
aeriene dezv la infinit , intr-o profunzime carre pare sa nu se termine, care dau
seama unei densitati crecande a orasului.

Zgarienorul devine secundar, ceea ce conteaza este complexitatea alcaturii

orasului.

Harvey Wileu Corbett

Aceste detalii decorative nu sunt pe haina

cladirii, ea bazandu-se pe reteaua suspendata de
circulatie, realizand lagtura intre mai multe
cladiri si mai multe zone ale orasului.
Pana la etajul 17 se suprapun unul peste altul etaje destinate
sportului, si tocmai suma aceasta de functiuni interioare tine in
mod esential de suma a mai multor medii, si nu au cum sa solicite
o expresie in zona ei aferenta de fatada => haina imobilului ajunge
sa fie o haina neutra, pana in sec 19 ajunge sa fie cea clasica, dupa
se epureaza si care pentru care s-ar cauta din nou o expresie
cautata de Sullivan.

Anvelopa nu se mai gaseste in nici o relatie cu interiorul.