Istoria Arhitecturii Moderne Cursul 13: Neue Sachlichkeit, Neues Bauen, Das Neue

Frankfurt, CIAM

Mat Stam 188901986 → olandez cu idealul de a schimba lumea

1922 îl întâlnește pe El Lissitzky la Berlin

1922-23 lucrează pentru Max Taut și Hans Poelzig
1923-25 lucrează pentru Karl Moser
1924 fondează grupul ABC în Basel, alături de
Hannes Meyer, Hans Wittwer, Hans
Schmidt …
1926-28 înapoi în Olanda, lucrează pentru L.C.
Van der Vlugt la Fabrica Van Nelle
1927 casă triplă la Weissenhof Siedlung
1927 scaun de oțel tubular
1928 CIAM membru fondator
1928-29 Bauhaus (urbanism)
lucrează în Frankfurt
1930 pleacă către USSR cu Ernst May
1934 înapoi în Olanda
1948-52 DDR Dresda + Berlin
1952-66 Olanda
1966-86 Elveția

- In a doua jumatate a deceniului al 3-lea, firma Brinkman si

Van der Vlgt unde acesta lucreaza → primeste un proiect
pentru fabrica de ambalat
- Cladire functionala, similar cu ce apare la constructivisti
- Nu e vb doar de o cladire in sine , ci si de functionalitatea ei
si cum ajunge sa se ramifice si sa se materializeze procesele
ei functionale
- El participa la aspectul cladirii
 La berlin, il intalneste pe Mies si alti arhitectii unde le arata scaunul tubular din otel pe care l-a inventat

Este un inventator plin de imaginatie in domeniul arhietcturii de obiect.

Hannes Meyer 1889-1954

- Realizeaza doua proiecte foarte importante pentru cariera sa :

1. Proiectul concurs pentru o scoala de fete din centrul orasului Basel
- Volumul construit suprapune serial diverse Sali de clasa, fiind accesibile prin sistemul
foarte simplu
- Cel mai important elemenet este curtea
2. Co-op Interieur
- Propus pentru o locuire la moda, fara atasament fata de obiecte

Acesta vine la Bauhaus unde isi atrage proprii clienti, miscarile sociale ale sindicatelor si uniunilor

Scoala unor federatii sindicale:

- Proiectul a fost diferit referitor la ce a insemnat

anterior arhitectura moderna
- Functiuni legate printr-o cursiva continua
- Geometria ciudata
- Sinceritate a materialitatii

Noul Frankfurt 1925-1930

- In 1925 → laborator de test al ideilor modernismului pentru imbunatatirea conditiilor de viata a

unui numar cat mai mare de locuitori => 15000 de locuinte intr-un timp record
- Un program urban social democrat după o perioadă de mare instabilitate politică și socială
(1919-1921) și o profundă criză monetară (1922-1924)
- Conceputa strategia pentru dezvoltarea orasului → achizitie a terenurilor pentru extindere la
care contribuie diverse investitii care au dus catre proiectarea in detaliu, incercand sa
ieftineasca costurile de realizare al locuintelor
- Fabricile produc elementele prefabricate
 Ernst May 1886-1970 → Stadtbaurat

- achizitia de terenuri
- proiectarea detaliilor → planurile principalelor cartiere (Siedlungen) au fost opera unor grupuri
de arhitecti angajati de municipalitate
- constructie → municipalitatea a fondat fabrici pentru realizarea de elemente prefabricate si
care a derulat experimentle cu materiale (betonul usor)
- finantarea constructiilor
- managamentul implementarii → asistenta tehnica si control al calitatii pentru cartierele
realizate de companii private
- informarea publicului → May a fondat o revista , numita Das neue Frankfrut, care prezenta cu
regularitate proiectele si realizarile + experimentele arhitecturii moderne din alte orase din
Germania sau din lume=> popularizarea modernismului

Siedlung-uri → ideea fondarii unei asezari care urma sa fie folosita si sunt situate inafara Frankfurtului si
fac parte dintr-un program de extindere al orasului.

Cunoaste si studiaza modelul orasului gradina → proiectari ale pitorescului, alte diversitati ,
imbratiseaza rationalizarea cladirii/ un fel de suburbii , care controleaza extinderea urbana

Siedlungen Römerstadt, Praunheim, Westhausen …-conformarea planului dupa topografie, deschidere

si orientare spre rau

— problematică a autonomiei cartierelor față de orașul istoric

— Trabantenprinzip – a dezvoltare dispersată cuprinzând mari suprafețe verzi

— viteza implementării

— producția industrială

Zonele verzi → alcătuite din arii rurale, grădini, păduri și parcuri publice

- erau un mijloc de a structura o aglomerare care ar fi fost prea mare pentru o dezvoltare continuă,
dar a cărei existență nu putea fi negată [pentru că funcționa împreună].
- Dezvoltarea discontinuă și inovația tipologică au fost rezultatul acestei logici de dezvoltare
urbană, care derivă din considerarea întregului oraș.

P lanificarea e in relatie cu un peisaj, o topografie, astfel incat sa se deschida spre bastioanele false care
contureaza ansamblul intr-un fel de mitologie romana folosite a.i. sa lege explanadele de centru
-propune case tip-blocuri mici de p+2/p+3---foarte economice

Rolul operatiei urbanistice: introducerea marilor suprafete dintre case ca fiind productive, cultura de
subzistenta.

Praunheim- acelasi sistem+ alte tipuri de asezare; nu a existat insa preocupare asa mare pt suprafetele
dintre case.

Westhausem-inlantuire seriala a intregului ansamblu

-tipul de concepere al implementarii era tipul de productie.

-forme urbane mai apropiatede Hoff-ul vienez

Fiecare investitie era considerata un proiect distinct, cu toate ca erau cam aceleasi constructii: scopul era
sa reiasa un efect diferit folosind aceleasi tipuri de cladiri.

Housing Development (1926-27) on Bruchfeldstraße in

Frankfurt/Main, Germany, by Ernst May

ce am scris pentru practica….cute

Margarete Schütte-Lihotzky The Frankfurt Kitchen

- inventatoarea bucatariei modulare: proiecteaza o bucatarie al carui design se

bazeaza pe studii de ergonomie
- e comentat in vederea emanciparii femeii.<-reapreciere a diverselor resurse din
societate
- pleaca sa construiasca socialismul sovietic, ramane in Rusia, tine conferinte in
Japonia, in Instambul lucreaza cu Mart Stam
Mart Stam, Hellerhof- Hellerhof Housing Estate,
Frankfurt am Main, Germany

CIAM 1928–1959

1928 La Sarraz (CH) – Foundation of CIAM

1929 Frankfurt am Main – The Minimum Dwelling

1930 Brussels – Rational Land Development

1933 Athens – The Functional City

1937 Paris, Dwelling and Recovery

1947 Bridgwater

1949 Bergamo – The Athens Charter in Practice

1951 Hoddesdon – The Heart of the City

1953 Aix-en Provence – Habitat

1956 Dubrovnik – Habitat

1959 Otterlo | Team 10

• momentul fondator al CIAM este intalnirea de la Weissenhoff

• in urma Congresului de la Frankfurt 1929 e intocmita o revista: Frankfurt am Main-The
Minimum Dwelling-Karel Teige, Existenzminimum 1932
 • problematizeaza ce e locuinta minimala, revinind la inaltimea locuintei in relatie cu
densitatea
• teza politica sociala clara, remarca tot soiul de pachete functionale care concep loc de lux:
pachetul de spatii care sunt un fel de suport de sprijin al loc principale: si pt servitori
• Vorbeste despre o recompunere a temei locuintei; se intreaba daca pentru loc de masa,
in ce masura poti sa iei una din functiuni si sa creezi un ansamblu colectivist din
multiplicarea lui

In URSS: Brigada lui Erst Mile:

- existau mai multe directii privilegiate in planul cincinal.... si Stalin permite crearea unui oras nou.
- planul de ansamblu se imparte in bucati mari; ei ajung sa si construiasca o parte a lui

Cartea de la Atena-pleaca de la o critica a orasului existent

- 95 de articole impartite in 3 sectiuni

1. Sectiunea descriptiva → Généralités. La ville et sa région
2. cea de-a doua se intitulează État actuel des villes, critiques et remèdes, și se împarte în cinci
capitole care tratează separat cele patru funcțiuni urbane, cărora li se adaugă un capitol
dedicat patrimoniului istoric al orașelor. Primele patru capitole sunt alcătuite din câte două
grupaje de articole care corespund criticilor – observations, și respectiv remediilor –il faut
exiger. În mod corespunzător, în această secțiune argumentele obiective caracteristice
observațiilor, alternează cu cele caracteristice pasajelor prescriptive, cele care codifică
propunerile urbanistice ale autorului;
3. ultima secțiune cumulează totalitatea principiilor care stau la baza ChA, după cum lasă să se
înțeleagă și titlul acesteia – Points de doctrine. De această dată pasajele sunt asertorice,
categorice și nu acceptă nicio alternativă.

- articole dogmatice care vorbesc despre intervenția unei noi ere a mașinismului care reclamă
transformarea abruptă a așezărilor pentru a corespunde spiritului epocii, sau despre imperativul
de a construi înalt, cele care blamează imaginea haosului…
- articole aparent științifice, bazate pe observarea atentă a realității, cum sunt cele care
promovează clasarea tipurilor de circulație, cele care observă maniera în care lipsa condițiilor unei
minime igiene contrazice nevoile fundamental umane, cele care sesizează contradicția dintre
viteza mijloacelor de transport mecanizate și fragmentarea țesuturilor istorice ale orașelor, sau
contradicția dintre binele colectiv și inițiativele private inspirate de interese personale și
promisiunea câștigului, în absența arbitrajului autorității publice
- articole care fac apel la imagini poetice, fie pentru a critica starea de fapt a orașelor, fie pentru a
descrie imaginea limpede a viitorului ca promisiune a punerii în aplicare a articolelor. De exemplu,
 periferiile sunt deopotrivă simbolul eșecului și al tentativei… o spumă care bate la porțile
orașului… devenită maree, apoi inundație, în timp ce viața unei

ChA este documentul blamat în mod curent pentru diseminarea ideilor Orașului funcționalist,
conducând la aplicații la scară mare și răspândite ubicuu. Însă eșecul de a prezenta un set de principii
care să ghideze construirea orașelor nu poate fi măsurat corect doar în balanță cu tentativele
urbanismului postbelic de a pune în aplicare articolele ChA. Dincolo de validarea principiilor ei, ChA
trebuie înțeleasă ca încercare temerară de a crea orașe și de a afirma că, aidoma oricărui artefact
uman, orașele sunt opere realizabile, și, în final, ca aroganță de a le concepe ca proiect artistic
personal