IATORIA ARHITECTURIII MODERNE CURSUL 9: Le Corbusier in scena Franceza

interbelica

Cuprins al cursurilor 9-10

1. Figuri ale continuității — Auguste Perret

2. Expoziția internațională de artă decorativă

3. Instituții și vehicule ale modernității

4. Modernitate pentru elite — Robert Mallet-Stevens

5. Alți reprezentanți ai modernității parisiene/franceze

6. Le Corbusier

1. FIGURI ALE CONTINUITATII

Auguste Perret 1874-1954

- Indrumatorul sau a fost Julien Guadet si a studiat la scoala de arte

frumoase din Franta
- In 1903 realizeaza primul imobil de locuinte din beton/structure
de fibrocement din Franta, numit si Imobilul din Rue Frnaklin
- In 1924 a aparut prima comanda de biserica a lui, Notre-Dame du
Raincy, realizata tot din strcutri de fibrociment.
- Proportiile sale elegante si rafinamentul sintactic + formularea
coloanei cilindrice articulate in interiorul unei anvelopante
neportante au dus catre recunoasterea acestei cladiri
- Preceptele lui au fost respectate intocmai, de la paravanele
perforate prefabricate si pana la coloanele canelate si conice, fiecare component redus la
expresia lui structurala cea mai explicita.
- Notre Dame du Rainey-biserica facuta integral din beton---structura din beton, balustrada,
prinderea vitrariilor, placari din beton
- Pentru el noutatea betonului consta in agndirea lui astfel incat sa permita cele mai artistice forme,
sprijiniri in consola a zonelor superioare

Conservatoire National de Musique :

-geometria: incredibil de inalt, impropriu in relatie cu scena

-relatie pe care o poate sustine prin retragerea in consola

Immeuble rue Raynaud

- La exterior seamana cu diverse lucrari ale

arhitectilor contemporani ai clasicismului
rational

Henri Sauvage-creeaza f mult in perioada respectiva

Immeuble rue des amiraux (1922-1927)

Un anumit tip de modernitate---autoritate publica (Paris) tradeaza deschiderea catre

modernizare

-piscina publica-nu toate apartamentele aveau apa, iar toaleta era accesibila pe
culoar

-piscina era un program de igiena publica importanta—dusurile

publice

-administratia publica avea o deschidere catre modernizare—putea gandi

programme complexe care sa le adune pe toate impreuna

-inspirata din cladirile cu retrageri succesive de la cladirile lui Sant Elias astfel
incat preia mai multa lumina, ventilatie etc.

2. Expoziția internațională de artă decorativă

-in 1925 la Paris au gazduit o expozitie de arta decorativa ----

lansarea unui pilon mai putin vehement al modernismului care ajunge mai
tarziu sa poarte numele ART DECO

-este considerata de unii istorici ca fiind „un punct de

lansare” a modernismului

-formele preiau o anumita vehementa care „bantuie” arhitectura

americana

-scoate la iveala si un alt tip de economie---pavilioane finantate de

mari branduri de magazina+latura noua—forme, materiale, decoratii, unele fiind radical moderne
 -prezente remarcabile care ajung sa influenteze artisti contemporani

-exemplu: pavilionul sovietic realizat de Constantin Mendrikov+pavilionul austriac

3. Instituții și vehicule ale modernității

--initiative noi, un nou mod de circulare a ideilor---se formeaza noi societati pe

toate profilele---arhitecti moderni, arta decorativa

-acestea conduc la formarra CIAM-urilor

-apar si multe publicatii/reviste

--inertia autoritatii e f mare=> nu erau usor de gasit institutii publice care sa riste
sa comande

L’Effert Moderne Leouce Rosenberg

L’architecture Vivante—se gasesc la biblioteca

4. Modernitate pentru elite — Robert Mallet-Stevens

-noua miscare a fost rapid imbratisata, in special in arte

Adolf Loos

Stilizarea clasicismului (Maison de Tristan Tzara)

Robert Mallet-Stevens

-imbratisarea unei noi directii artistice (Villa Paul Parret)

-arhitectura lui era publica, lipsita de ornamentatii, cu o mana de lucru foarte pretentioasa si
scumpa (Villa Canvois)

-Lucreaza pentru artisti consacrati

Andre Lucart

- Villa Guggenbühl (1926-27), Paris

- Hôtel Nord-Sud, Calvi (1929)
- Maison double de Frank Townshend, Paris (1926-29)
 Pierre Charreau

- proiect de modernizare a vietii contemporane/cotidiene

Maison de Verre

- modernizarea vietii, nu doar a formelor

Le Corbusier

- conectat la lumea modernismului euroapean inca de la inceputul carierei lui

- Nascut la Chaux-de-Fonds din muntii Jura → una dintre primele imagini ale adolescentei sale
trebuie sa fi fost acest oras industrial cu o trama ortogonala exxtrem de rationala.
- Studiaza design-gravura la scoala locala de arte si meseriii → se
implica catre sfarsitul adolescentei in ultimele faze ale miscarii Arts
and Crafts.
- Maniera Jugendstil a primei sale case, Vila Fallet din 1905 era o
cristalizare a tot ceea ce invatase de la profesorul sau Charles
L’Eplattenier , cel ce incurajeaza aplicarea ornamentelor => tipul si
decoratia vernaculara de la Villa Fallet care erau exemplare → forma
ei generala era esentialmente o variatie a fermelor din lemn si piatra
din muntii Jura, in vreme ce elementele decorative erau inspirate din
flora si fauna regiunii.
- Intalnirea cu Tony Garnier la Lyon il starneste sa renunte la stilul Jugendstil, care era déjà clasicizat
→ simpatiile utipic0socialiste ale lui Le Corbusier si predispozitiile lui fata de o abordare tipologica
a arhitecturii
- Prin contactul cu Perret s-a convins ca betonul armat era materialul viitorului →
natura monolitica maleabila , durabilitate, economia sa inerenta
- Vils Schwob → o sinteza a intregii lui experiente de pana atunci, era o asimilare
complexa a sistemului Hennebique → o structura in cadre elementele stilistice inspirate
de Hoffmann, Perret si Tessenow
- Sistemul de travee alternative largi si inguste si organizarea simetrica a planului i-
a oferit vilei o structura nagaduit de palladiana → conotatiile clasice asemanatoare au
fost indicate si in textul care a insotit publicarea ei in L’Espirit Nouveau din 1921
- Pentru prima oara Le Corbusier a utilizat trasee regulatoare , acel procedeu clasic intrebuintat
pentrua mentine un control al proportiilor fatadei si care se manifesta prin dispunerea golurilor
in conformitate cu sectiunea de aur.
- In 1916 Le Corbusier se muta la Paris , unde isi deschide propriul birou, si este introdus de catre
Perret pictorului Amedee Ozenfant => contactul cu estetica purista a masinii

Revista L’Espirit Nouveau :

- Vers une architecture → inainte de publicare in forma de carte din 1923, a aparut partial in revista
mentionata mai sus sub dublul pseudonim de Le Corbusier-Saugnier.
 - Aceasta carte articula dualitatea conceptuala in jurul careria va evolua restul creatiei sale →
nevoia de a satisface cerintele functionale prin forma empirica + impulsul de a folosi elemente
abstracte pentru a impresiona simturile si pentru a hrani intelectul
- Aceasta vizinea dialectica asupra formei era exemplificata de strcturile ingineresti cele mai
avansate ale perioadei → viaductul Garabit a lui Eiffel + uzinele FIAT ale lui Giacomo Matte Trucco
- dpdv tehnic lumea s-a schimbat radical---le aminteste arhitectilor sa lucreze cu volume simple pe
planuri, desenele arhitectilor de pretuit din perspectiva calitstii spatiale, nu grafice

Maison Dom-Ino 1914 :

- In al doilea numar al revistei L’Espiirit Nouveau → isi da

seama ca aceasta productie a companiei de avioane Voisin
de aintra in piata franceza cu o linie de productie de case din
lemn, putea fi obtinuta doar prin exercitarea unor
competente de factori rara in industria de constructii.
- In aceasta propunere a casei Dom-Ino, in afara de cofrajele si
armarea cu otel . era proiectata pentru a fi construita de un
muncitor necalificat
- In 1922 au fost dezvoltata ca ‘’Maison Citrohan’’, fiind expus
in Salon d’Automne din acel an. => anticiparea celor 5 puncte
ale noiii arhitecturi

Urbanismul lui Le Corbusier :

- Inca de cartea de urbanism se observa preocuparea pentru miza

orasului la mijloc intre cladiri si importanta spatiului verde.
- Villle Contemporaine de trois million d’habitants →
demonstratia finala a acestui aspect al operei sale de pana in
anul 1922 unde era o influenta din partea oraselor ortogonale +
zgarie-nori din Statele Unite si de imaginea coroanei orasului
- Ville Contemporaine → proiectat ca un oras capitalist de elita,
unul pentru adiministratie si control, cu orase-gradina pentru
muncitori, situate la olalta cu zona industriala , dincolo de ‘’zona
de securitate’’ a centurii verzi care inconjura orasul.
- Orasul insusi, cu o tetura de covor oriental si cu o suprafata de
patru ori mai mare decat Manhattan-ul, consta in blocuri de
locuinte cu zece pana la 12 etaje + 24 de turnruri de birouri de
60de etaje in centru, totul fiind inconjurat de un parc in stilul
pitorescului care mentine diviziunea sociala intre elita urbana
si proletariatul suburbiei.
- Turnurile cruciforme de birouri / zgarie-nori cartazieni
aminteau prin profilul planului lor zimtat de formele in treote
ale templelor Khmere sau indiene → centre seculare ale
puterii, structurile religioase ale orasului traditional
- Acestir forme li se atribuie astfel de autoritate sugerata de relatia lor proportionala cu trama
orasului, unde ocupa in plan o sectiune de aur din suprafata, in limetele celor doua patrate
formate din oras.
- Era ideologic o organizare de detaliu a cartierelor rezidentiale care erau compuse din 2 prototipuri
diferite de bloc : bloc perimetral + formatia ‘’ decrosata’’ sau redent
- Plan Voisin→ imposibilitatea economica si politica de a ridica imense turnuri cruciforme langa Ile
de la Cite