Viena

Adolf Loss 1870-1933 → America si Viena

ISTORIA ARHITECTURII MODERNE CURS 5: Art nouveau : Viena Secession

Exista odorinta de schimbare care se manifesta in

capitala vieneza, care cuprinde toate artele si care
face ca fata art nouveoului din Viena sa aiba niste
caracteristici diferite si formare si teoretice.

Existase un conflict institutional in institutia raditional

a artei, care are o inertie si un mod de a refuza
tranformarile.

Un grup de artisti se desprinde de aceasta societate

oficiala, dorint mai degraba o fanctiune de avant arde.
→ asociatia artistilor austrieci.

Artistii care fondeaza sécession sunt de la inceput mai

multi si curpind mai multi arhitecti.

Sécession incepe in forta, incat exista masa critica de

artisti si de sponsori, de oameni de arta, industriasi si
nobili care sa finanteze.

Cladirea Sécession → Joseph Maria Olbrich

-cladirea este alceva fata de fatadele art-nouveaului

din lume

- imprietenirea picturii, sculturii si arhitecturii, se interpratund si simuleaza

acelasi ideal al operei de arta totala in care toate activitatile artistice contribuie
spre acelasi tel

- cladirea este riguros simetrica dar care totusi se joaca cu limbajul clasic, pot fii
un fel de capitelul care pot fii si niste bazze, pt o coloana a carui fus poate fii
aceasta suprafata alba a partii putin decorate a cladirii. → dualitate a formei de
art nouveau care preia din arh clasica cel putin compozitia si inoveaza la nivel de
suprafata si inoveaza prin alte resorturi mai in substanta.

- Cladirea are acea prima parte demonstratica si devine suprotul mesajelor

simbolice, prin prezenta cupolei cu frunze aurite ca incept a noii ere a artei in capitela impreiului

- partea din spate a ei ocupa cea mai mare suprafata a ei, si este o parte a caldirii indutstriala complet
seaca,spatiu inalt gol si tare luminat care se preteaza mai multor tipuri de restalmaciri a mai multor
expozitii.
- una dintre expozitiile secessionului este si cea dedicata lui betoween, in sens plastic, este
cea in care cladirea adaposteste aceasta friza betoween care pare sa fie o trimitere directa
a ultimei sectiuni a simfoniei a 9-a ( simfonia bucuriei).

Josef Hoffman

- Arhitect cofondator al secessionului

- El ramane in viena mai mult timp, astfel
incat sa creeze o colonie asemanatoare de
artisti
- Construieste sanatoriul Purkersdorf
careanunta acest mariaj al
functionalismului, al unei estetici lipsite de
ornament, si al unei preocuparii arh pentru
a gazdui altceva → niste spatii versatile si
functionale, intr-o epoca cu alte
coordonate, care in urma lui Floyd sa
trateze diverse boli si apar aceste spatii de
tratament, unde argumentele igieniste ale
arh si cele medicale se impreuneaza si
astfel spatiile de tratare si de primire
trebuie sa fie usor de igienizat si cat mai
lipsite de orice element.
- Cariera lui se indeparteaza de secessionul vienez, si fondeaza un tip de asociatie numita
atelierele vieneze, care seamana cu werkbund-ul german
- Scopul era sa aduca cantitatea obiectului de design in cat mai multe case si sa ieftineasca pretul

Palatul Stoclet :

- Este primul proiect realizat integral de aceasta asociatie

- Casa in sine este destul de ciudata in relatie cu art-
nouveaului
- Are o intrare voit asimetrica fata de un corp foarte simetric si
un sistem de axe compozitionale similare cu sistemul sec si
principale care functionase si in sistemul trecut.
- trateaza intr-o maniera particulara colutirle care imbina mai
multe planuri ale ansamblului.
- Pe de o parte aceste moduri de tratare a colturilor scoate in
evidenta planurile care compun volumul, altii spun ca la senatoriu
muchiile nu trebuiau cusute cu aceste elemente decorative de
metal.
- Existau productii de masa, de serie mai mare de imobilier si
decorative sau uz casnic care se raspandesc din viena in tot impreiul.
Otto Wagner

- Lucreaza in mediul privat, si construieste operatii speculative in prima jumatate a carierei lui,
immobile de raport in acest oras care creste sub efectul industrializarii si modernizarii a sec 19
- Incepe sa aiba un fel de moment de cautare artistica la sf sec 19, el pe deoparte castiga un
cocnurs urbanistic, un master plan care nu se realizeaza, capata un conttract de a realiza
majoritatea sau toate construtctiile necesare unui fel de metrou.

Pavilionul Karlsplatz

- 2 pavilionae simetrice, din elemente de

fonta prefabricata si de elemente de
marmura si aurite care se repeta intr-o
anumita geometrie.
- Travei tip care permit realizarea unor
tipuri de pavilioane din elemente similar

Realizeaza doua immobile care ajung lipite una de alta -> Majolica
House si Medalion House:

- aplica aceste elemente fantastice pe

aceasta cladire cu elemente repetitive, incepe
sa prelucreze elementle e fromale ale
ordinului clasic care le ofera noi forme si
intelesuri.
- etaje repetitive particularizat
compozitional numai de aceste balustrade si
mesanine ale etajului 1, si a carui fatada
primeste aceast desen decoratic care tine de placile de faianta acoperite
fiind un desen raportat la intregul imobil, nu numai la nivelul unui singur
balconas sau element de pe fatada.
Banca de economii a postei :

- Arh pare un modernist ciudat, vcare nu inoveaza prin elem

mari compozitionale ale cladirilor, in raportare cu cladirea
inca e traditional in rel cu orasul prin unghiurile si
abordarea cladirilor din sp orasului
- Inafara de detaliile decorative, el aduce niste elemnte de
noutate care suunt foarte tehnice →rationalist al perioadei
- Placaj de piatra cu prindere uscata prin surubru sau capete
de aluminiu, prin elemente tehnice ce conduc catre estetici
noi, astfel sa se lase inspirat pentru a deriva o noua
estetica de la noile materiale si tehnologii pe care le
foloseste.
- elementele cornate dispar in continuitate
→ spatiu cat mai liber su stalpi strict functional, cu
stalpi metalici cu nituri, unde este doar acest
element unduitor.

Ansamblul bicericii Steinhof Sanatorium

- Terasa superioara unde toata cupola era vazuta de la

distanta, era inaltata falsa care sa o aduca la scara orasului
si a intregii zonei.

Anasmblul urban monumental Strudlhofstiege 1910

-elementele ce tradeaza apartanenta la stil sunt minore, fiind defapt

aceasta miscare unduitoare a scarilor.
Charles Rennie Mackintosh → varianta scoatiana

Exista asemenari directe intre scoatia si viena prin calitatile stilistice, secessionul pare sa penduleze intre
elemente decorative proununtate foarte vizibile, dar in multe alte instante este mult mai redus in
prezenta ornamentului, ci lucreaza cu formele geomtreice, cum se
intampla in operele lui Mackintosh..

Maclintosh, James Herbert MacNair, Margeret Macdonald, Frances

Macdonald lucreaza si gandesc impreuna, capatand aceasta aura
numita the Glasgow four. Dintre cei 4 legatura artistica intre ei pare sa
fii fost de mai multa durata, cei 4 sunt particulari si pt ca reverimentul
artei in scotia aproprie intrucatva aceste apropieri artistice de tezele
despre catalonia, fiind o mandrie locala de a gandi la toate nivelurile
altfel decat la Londra. Cei 4 lucreaza foarte multa arta deocrativa si de
interior.

Intelegerea temei de proiectare la casa unui iubitor de arte nu trb sa

fie o casa unde arta este expusa, ci casa in sine este o arta la interior si
exterior, si ea fuzioneaza cu sine insusi.

In materie de arh domestica, proiecteaza 2 case una dupa alta: Hill

house si Windi Hill house.

Duc mai departe tezele despre freee architectural movement, care

privilegiaza anumite uncghiuri de unde casele pot fii appreciate, care
se pot extinde pe mai multe directii, care se desprinde de traditii si
face loc modernizarii de zi cu zii in interiorul acesteia, casa care functioneaza cu mai putini servitori cu o
rel mai stransa intre membrii familiei etc. L aexterior lipsite complet de ornamente, si in interior
tradeaza safodismul art nouveaului prin folosirea lemnului inhis la culoare si diversele sale imbinari.

Exista niste spatii cu dualitate, spatii mai sobre care fac obiectul acestei intentii decorative mult mai
geometrice si care lasa niste locuri reduse elementelor florale, si alte spatii care erau de locuit unde
atmosfera esta foarte luminoasa si teribil de simpla pentru ce insemna un interior burghez a timpuului
→ modernizarea gustului si a vetii de zi cu zi.
Acestia doi lucreaza foarte multe lucarri de amenajari interioare.

Ei se ocupa de elementele de decor si mobilier care caraterizeaza

interiorul.

Scoala de arte frumoase din Glasgow :

- Participa de 2 ori, ca parte a echipei de proiectare unde lucra, in

prima etapa de realizeaza cladirea cu grosul fatadei, si in a doua
etapa supraetajarea bibliotecii si corpul bibliotecii.
- caracterul de traatre a paramentului si
abordarea functionala prin orientarea
elementelor principale ale cladiri, a
rezolvarea salilor si atelierelor.
- Cladirea joaca un joc al simetriei foarte clar,
unde accesul este central, dar centralitatea
asta este bizara. Plinurile di stanga sunt mai
late, sunt cate 5 imparteli ale ferestrelor,
coprul central este putin decentrat.
- Este dificil de spus daca aceste aspecte tin de
abordarea personala a lui sau tin de acest
etos al miscarii free archmovement.
- In a doua etapa de extindere a cladirii, este
cea care ne lasa unele dintre partile de
cladire care este capodopera sa → corpul
bibliotecii
- Lucraturile fine de fenorerie de la geamuri si
limite si bovidourile
- Problemele care le discutase cu fundatia care
jestiona scoala, tinea de lemnul foarte inchis la culoare,
de a contrazice verticalitatea bovindoului de la exterior
de pasarela care le intersecteaza → elemente cere se
traduc prin serii de contradictii manifestate de el
Toatele fetele art nouveaului ajung la un sfarsit foarte abrupt fie prin anii 1919 sau odata cu
izbucnirea celui de al 2 lea RM in 1914.

Adolf Loss 1870-1933

- El se gaseste in Sua si in Chicago , de unde se intoarce cu un fanatica « cultura vestica »

- Se intoarce in Viena si participa la diverse dezbateri prin critici de moravuri sociale si culturale.
- El vb si scrie despre arh fara sa faca o critica a arh, critica dintr-o perspectiva morala, sociala,
istorica, foarte ampla.
- Pozitia sa cea mai notabila este cea din eseul « ornament si crima » → perspectiva catre el se
indreapta este cea pragmatica unde vb despre acestea sunt esentialmente inutile, si cum ca a
cauta inoire prin innoirea formei este gresit, inutil si irelevant pentru momentul in care se afla
-

- Exsita aceasta subnota sociala, faptul ca de gandi elemente decorative chiard aca sunt de
factura noua, e de nesustinut dpdv economic, costand mult, duradnd mult si oamenii ce fac
aceste lucruri sunt defapt exploatati.
- Arhitectura facuta de el :
➔ printre primele lucrari realizate de el, unde arhitectura este una
epurata, cu mobilier simplu fiind mobilier care este de serie
foarte ieftine si accesibile.
➔ American Bar : ai zice ca nu e la fel de usor de inteles din
aceeasi cheie lipsita de ornament. Este altfel pentru ceea ce a
insemnat ulterior renuntarea la ornament, Vorbeste despre
calitatile materialelor, despre calitatile unui interior ce deriva
 din actilitate, textura culoare, fiind elemente pe care arh le manipuleaza pt a aajunge la un
intreg.
- Fotografia nu ii place, zice ca dematerializeaza realitatea si ca cee ace il intereseaz pe el e cum
utilizatorii sa simta materialul, sa vada si sa atinga materialul etc…

- Unii critici comenyteaza ca el isi concepe cladirile in 2

timpi : dpdv exteriorului care trebuie sa imbrace o haina a civilizatiei urbane in care cladirea se
inscrie, sa fie modest , decent ; si diverse calitati ale interiorului, unde e mai simplu de scos in
evidenta la locuintele domestice.

- Goldman si Salatsch Bilding , Viena

Cladirea este din beton armat si care odata

finalizata este imbracata intr-o haina publica care
folosese si elemente de arh clasica.

Cuprinde parterul si mezaninul imobilului,

contrastand cu nivelurile superioare, unde dupa o
negociere foarte mult, unde exista ritmare a fatadei
si o tartare speciale a balcoanelor care sa
domesticeasca etajele unei cladiri care sunt
extraordinar de seaca.( asta e scanadal, cancan)

- La un moment dat incepe sa realizeze o serie de mici

locuinte, unde aspectele ce tin de aceasta haina dubla a
casei care pe de oparte este foarte simpla si seaca la
exterior, fara sa se raporteze la proportiile clasicismului,
sunt scoase in evidenta, interiprul fiind foarte diferit fata
de ceea ce e eprezent la exterior
- Se muta la Paris si realizeaza locuinta pentru Tristan
Tzara
- Odata intros in Viena realizeaza 2 dintre vilee cele mai
spcetaculoase care pun in fata aceasta dualitate a
interiorului si exteriprului si care adauga o idée noua →
 exterior aproape rudimentar cu goluri mai mult sau mai putin perforate si cu un interior foarte
complicatm dificil de surprins la o prima analiza.
- Conceptul Raumplan, care tine de un mod de a gandi intr-un mod spatial, si nu ca o succesiune
de planuri si sectiuni care se aseaza unul peste altu, ci care iti permit ca rpivirea sa treaca
dincolo de limita lor care si permit aceasta continuitate.
- Spatiile tradeaza acest raport cu materialitatea
- Sunt fragmente de vederi care se deschis din diverse colturi ale casei, toate astea tinand de
modul asta de conceptie tipic --. Suita de scene a unei vieti domestice, complet rupta de
ralitatea orasului in spatele acestei coji simple care nu anunta nimic.