Istoria Arhitecturii Moderne Cursul 12: Bauhaus

- Scoala Bauhaus e considerata determinanta pt sec 20 si vreme de 14 ani ea a evoluat constant si

continuu
- Gropius → Fondatorul si primul director al scolii

Bauhaus a fost :

• Rezultatul unui proiect educational care a contopit pedagogia Belle art cu cea a artelor decorative
• Curricula revolutionara care cumula predarea, cercetarea si experienta practica
• Ideea despre noua unitate a artelor, mestesugurilor si tehnologiei moderne
• Mediu stimulant de viata/ de studiu/ de lucru
• Demers pluridisciplinar si international

- Viziunea Bauhaus → ideea de a crea un ‘’om nou’’, inzestrat cu toate simturile si pregatit pentru cei mai
buni artisti si arhitecti ai momentului

- Bauhaus este o sinteza a scolilor anterioare

- A pornit de la ideea de a fonda o noua societate de artisti → modul de viata in comun parea sa conteze
foarte mult si pentru felul in care s-a construit aceasta comunitate, si pentru renumele ca a facut ca
aceasta couminitate sa atraga studenti

Pluridisciplinaritatea → s-a bazat pe colaborarea dintre indivizi, studentii sunt artisti impliniti in foarte
multe tehnici si dornici sa caute aplicarea lor dintr-o sfera in alta

Surse:

-filosofie romantica germana(Schlegel, Novalis, Tieck)

-miscarile Arts and Crafts

-ideea Gesamtkunstwerk-uluo ca sinteza a artelor minore si majore, conducand spre coeziune si coerenta
sociale

-Henry van der Velde si tranzitia dinspre artizanat la obiectele produse industrial, alaturi de primele idei
si idealuri functionaliste

-Werkbund-ul intre mestesug si productie mecanizata-Hermann Muthesius

Reorientarea valorilor in care credea Gropius si sistemul administrative nou a condus catre lucruri clare,
palpabile → consiliul studentilor +durata determinate de studii

Inca de la inceput , Bauhaus a fost determinat sa creze reforma educationala si de a crea astfel o lume
noua cu noi valori + cu timpul idealul capata o forma mai simpla, de a tempera idealul cu realismul.

Desi durata sa a fost una de scurta durata, afectata de regimul totalitarist ce s-a instaurat in Germania, ea
a participat in revolutiile de arta in invatatamnt si astfel influenta sa inca este una actuala.

Directii s-au schimbat pe durata evolutiei scolii Bauhaus, initial urmarind trei ideei fundamentale pe care
le-a publicat in Manifesto si in programul Of the state Bauhaus in Weimar:

1. Salvarea tuturor formerlor de arta de la izolarea ce avea loc, de a antrena mesterii, pictori,
sculptorii astfel incat maiestria lor sa se combine intr-un rpoiet armonios
2. Sa repare statutul artistului → nu exista o diferenta intre artist si mestesugar
3. A asigura un contact constant cu liderul artelor si industriei acestei tari.

Prima cladire , fundament al Bauhausului :

reusesete sa reobtina dreptul de a reboteza cladirile, dar e pus in fata unor alte
probleme: un grup de profesori si studenti mostenit de generatiile anterioare

La cativa ani distanta fata de fondare, situatia devine exploziva, in asa fel incat
scoala de arte frumoase se desprinde de Bauhaus

Bauhaus 1919 – 1933+

1919–1925: Weimar

1925–1932: Dessau

1932–1933: Berlin

1919–1928: Walter Gropius

1928–1930: Hannes Meyer

1930–1933: Ludwig Mies van der Rohe

Walter Gropius 1883-1969

- Gropius era partizanul unei educatii de design bazata pe lucru in atelier , état pentru designeri
cat si pentru mestesugari
- arhitectura e redusa la obiectivitate ,structura ,functiune
Fagus Factory ( Gropius si Adolf Meyer)

- Pavilionul administrativ
- Ideea unui proces de productie transparent , luminos , o mitologie a
industrializarii, unde oamenii se pot vedea intre ei
- Cladirea care il propulseaza pe linia intai a arhitecturii momentului
- Aceasta cladire era cu mult avansata in timp fata de ce era actual →
metoda inovatoare de a folosi sticla si otelul ca substitute pentru peretii
portanti din beton sau caramida
- istoricistii le considera ca primul perete cortina din istorie 1910
- perete cortina - separare dintre exterior si interiore este astfel abia
perceputa - nu este structural!
- idea este de a pune industria intr-o forma estetica
- Aceasta cladirea sistine modul in care Gropius incearca sa regandeasca
problemele fundamentale ale design-ului si constructiei
- cladirile de pe sit ,desi construite in diferite sisteme ,prezinta elemente comune:precum peretii
vitrati cu ancadramente metalice ce inglobeaza golurile cladirii fara un suport structural
vizibil ,dar si folosirea caramizii pentru crearea unei baze de 40 c

1913: The Development of Industrial Buildings

- Provine din aceeasi generatie

- Momentul de reorientare a calorilor

1922: Chicago Tribune Competition

- Gropius continua sa lucreze in propriul atelier i participa la concursuri internationale

- Ajutata de studenti
- metal + sticla - fara ornament ,functionalism pur
- modrnismul afisat - modernismul pur - ei numeau arhitectura internationala
- cel mai avansat ca tehnica

O importanta parte a energiei creative pare sa fi fost dedicata transformarii oricarui produs al activitatii
umane intr-un produs artistic.

Bauhausul a avut probleme de finantare---- eforturi pentru a-i face pe diversi oameni sa ofere fonduri
pentru functionarea scolii.
O alta problema in cadrul Bauhaus a fost ca invatamantul a devenit in principal teoretic, neavand
materiale=> o investitie de timp in care membrii comunitatii se sustineau reciproc

In 1923 a fost o incercare de-a lui Gropius care sa puna in scena, o expozitie a realizarilor lor → 15 august
pana pe 30 septembri 1923

Pedagogia :

Gropius a insistat de la inceput sa fie cate un maestru al formelor la fiecare atelier care stia sa arate si sa
povatuiasca tehnic ceea ce trb de facut
- Meyer e cel care induce ideea brigadelor verticale (anul 2 il ajuta pe anul 1 etc.)

- arhitectura a inceput sa se studieze si in cheie tehnica

-Mies preia directoratul intr-o perioada in care scoala a fost directionata de catre Meyer intr-o directie
politica de stanga

-duce scoala intr-o directie tehnica, atelierele ramanand intr-un plan secund

Curs preliminar → Johannes Itten 1919-1923

— metodă contemporană de a preda bazată pe intuiție exersată pe avangardele artistice

— în loc să copieze alte lucrări, Itten sugerează explorarea interiorității pentru a aduce creativitate în
design

— curs împărțit între–studiul naturii și al materialelor inclusiv culoare și formă

–analiza vechilor maeștrii

–desen după natură

— exerciții de concentrare, ritm și respirație

— studenții se evaluează singuri

— mizează pe percepție subiectivă și înțelegere obiectivă

-cursul preliminar a tinut foarte mult de caracterul preliminar

-este incurajata o cautare interioara si nu copierea altor lucrari

-ceea ce se reflecta in pedagogia lui tine de exercitiile de concentrare, ritm si respiratie, de faptul ca
etalonul fata de care a face mai mult sau mai bine e relevant cu performantele anterioare ale aceleiasi
persoane; importanta pe care o acorda ac explorari ale mentalitatii se leaga de ac convingeri

ii lua de la zero pe studenti ,prezentand baza caracteristicilor materialelor ,compozitiei si culorile

Curs preliminar → – László Moholy-Nagy 1923-1928

– ideea artistului inginer

– neîncrezător în orice esoterism sau romantism

– raționalitate în loc de romantism sau sensibilitate la natură

– a preluat totuși mult din pedagogia lui Itten legată de studiul materialelor

– promovează/sprijină individualitatea studenților

– caută să ajungă – printr-o sinteză a simțurilor – la intuiții tehnice, statice și dinamice

– privilegiază mediul colajului

– co-redactor și designer al Bauhausbücher și al revistei

Curs preliminar → Josef Albers 1928-1933

- Studentii folosest instrumente simple pentru a explora proprietatile materialelor ( metal, lemn si
hartie)
- Accentul era pus pe dezvoltarea spatiala a structurii unde folosirea materialelor, tehnologiei,
functiunii si modului de construire conduea catre performanta optima cu un minimum de
material, energie si timp
- O scoala a inventiei
-

Arhitectura(1919-1927; 1927-1933)

-inceputurile proiectarii se fac puternic in climate de caracter utopic, si un expresionism mostenit

din avangardele dinainte de razboi

-proiectele lansate in anii urmatori devin compozitii de arhitectura epurata de orice ornament,
culori tari, primare, forme geometrice->exercitii mai degraba teoretice pt prima faza
Sommerfeld Haus, Gropius and Meyer

- Interior sobru, ornamentat, decoratia gandita ca un

tablou abstract si apoi compus cu restul
- Produs integral in atelierele scolii

Haus am Horn

- Prototip pentru c ear trebui sa insemne o casa obisnuita

Scoala Bauhaus

- Tema program a fost complexa

→monument - functionalist + rationalist - e
o cladire unica din volume articulate -
fiecare corp e ceva
- Gropius proiecteaza scoala
- Spatiile erau mai outin agreabile, in
momentul in care le foloseai, corpul
ateliereleor parea insuportabil atat vara cat
si iarna
- Caracterul hiperfunctional al esteticii de
raport cu niste forme ce construiesc un limbaj modern al functionalismului
- Locuintele mesterilor, simple sau cuplate , care continuau de obicei un atelier
- interiorul facute de ei - lampile de Moholy scaunele de Breuer

Comenzile pentri locuinte publice de exemplu Cartoerul Torten

Hannes Meyer ( 1889-1954 )

- arhitect elvetian

- Gropius era cat de cat echilibrat dar Hannes Meyer era comunist

- in perioada lui Hannes Meyer sloganul Bauhaus-ului era moartea artei

- 1930 a luat un grupa de studenti si sa dus la uniunea sovietica

- a zis ca numai acolo se poate face arhitectura

- cu nazistii termina Bauhaus-ul

Ludwig Mies Van Der Rohe

-refuza initial postul de director in ’28, insa il accepta in ‘30

-directorul expozitiei de la Weissenhof

-directia care incepuse deja in sensul evolutiei scolii intr-o abordare mult mai tehnica se elibereaza
de cunostiintele sociale, idealurile sociale, devenind o scoala de a proiecta bine, curat

-lanseaza teme mai degraba abstracte, vile de lux, case cu curte interioara si incearca sa
colaboreze cu regimul care e in curs de a se instala insa fara succes deoarece nazistii o considera o scoala
comunista

- scoala se muta in Berlin aproape de momentul ei final

-pe rand pleaca toti maestrii afiliati Bauhaus-ului fapt ce contribuie la raspandirea mai usoara a
ideilor in scoli

Ludwig Mies van der Rohe, Office Building [Glass Skyscraper], Friedrichstrasse, 1921

- Cauta sa creeze o arhitectura mai organica decat cea permisa de canoanele

autocritice ale traditiei Schinkel
- El foloseste aceeasi tema de zgarie-nori fatetati ca un cristal
- Confirma afilierea sa postbelica la expresionism
- Identia sa era sa faca din sticla o suprafata complexa reflectanta , constant
supusa tranformarilor sub influenta luminii

Brick House, Berlin, 1923

- Adopta aranjamente,e spatiale orizontale si centrifuge

- Spatiu subimpartit si articulat prin planuri si stalpi liberi
- Modul in care peretii sunt dispusi e dupa modelul unei moriste

Ludwig Mies van der Rohe, Block A1-A4

Ludwig Mies van der Rohe, Barcelona Pavilion, 1929

- Compozitie suprematist-elementarista
- Calitatea ambivalenta a formei sale spatiale si materiale
- Anumite dislocari ale volumului sunt generate de lecturi
ale suprafetei distorsionate de iluzie → folosirea
paravanelor de sticlacu tenta verzuie

Slide 88- cap 18