MATRICEA PRIORITIZARII ACTIUNILOR –

VALORIFICAREA OPORTUNITATILOR
Cuprins
 MATRICEA EISENHOWER PENTRU PRIORITIZAREA SARCINILOR
 IDENTIFICAREA GRADULUI DE PRIORITATE
 CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE
In gestionarea eficienta a timpului, prioritizarea reprezinta principala abilitate si presune
ordonarea, structurarea si planificarea obiectivelor si sarcinilor profesionale si personale,
astfel incat sa poata fi realizate in mod optim. Principala cauza a esecului in realizarea
eficienta a actiunilor aferente rolului pe care il aveti in activitatea profesionala, este lipsa
autodisciplinei riguroase, ceea ce atrage scaderea performantei.
Conditia esentiala pentru cresterea eficientei si productivitatii este stabilirea sarcinilor
importante si indeplinirea lor pe rand, conform planificarilor strategice si obiectivelor
fixate. In acest sens este vitala eliminarea sarcinilor neimportante, evitarea intreruperilor
in activitate si concentrarea pe problemele care au impact major asupra afacerii si
rezultatelor.

Transpunerea acestor idei in practica reprezinta lista de prioritati pe care trebuie sa o

alcatuiti, ierahizandu-va activitatile. In acest fel veti avea un control marit asupra
activitatilor zilnice si veti obtine performanta si productivitate. Daca trebuie sa luati
decizii dificile, daca aveti nevoie sa identificati actiunile cele mai importante in activitatea
dumneavoastra pentru a sti in ce trebuie sa investiti timp si energie, Matricea
prioritatilor sau Matricea Eisenhower este un instrument simplu de folosit si foarte util in
prioritizarea activitatilor.

MATRICEA EISENHOWER PENTRU PRIORITIZAREA

SARCINILOR
Matricea prioritatilor (Figura 1) este o diagrama simpla, utila in determinarea
prioritatilor, pentru a obtine un randament ridicat. Pentru a folosi timpul, energia si
talentul echipei in mod eficient, vom identifica activitatile importante sau urgente,
precum si pe cele care trebuie delegate sau evitate, pentru a putea aloca mai mult timp
activitatilor care aduc valoare adaugata.
Diagrama se realizeaza in functie de efortul necesar pentru indeplinirea activitatii si de
impactul acestora, rezultand astfel patru cadrane:

1
🔷 Castiguri rapide (impact ridicat, efort scazut) – acestea sunt cele mai atractive proiecte,
cu un randament bun in urma unui efort relativ mic, si care trebuie valorificate cat de
mult.
🔷 Proiecte majore (impact ridicat, efort ridicat) – acestea sunt proiecte atractive, datorita
randamentului ridicat, insa sunt consumatoare de timp si alte resurse, determinand
ratarea mai multor proiecte tip Castiguri rapide. Trebuie valorificate mai ales cand
rezultatele asteptate sunt foarte importante.
🔷 Activitati de rutina (impact scazut, efort scazut) – acestea sunt activitatile care se fac
„printre picaturi” si a caror nerealizare nu are un impact important; asadar, ocupati-va de
ele cand si daca aveti timp sau delegati-le.
🔷 Sarcini ingrate (impact scazut, efort ridicat) – acestea sunt activitatile care absorb timp
si alte resurse, fara a avea rezultate importante; incercati sa le evitati si sa acordati
timpul mai degraba proiectelor tip Castiguri rapide.

Figura 1 – Matricea prioritatilor

Intelegand principiile pe care se fundamenteaza Matricea Eisenhower veti incepe sa le
utilizati rapid si in mod intuitiv, incadrand noile sarcini si proiecte in cele patru cadrane si
actionand in consecinta.

IDENTIFICAREA GRADULUI DE PRIORITATE

🔵 Pasul 1. Utilizarea acestui instrument incepe prin completarea tabelului de mai jos, in
care sunt enumerate activitatile ce trebuie realizate si punctajele aferente fiecareia
pentru cele 2 criterii: efort presupus si impact rezultat.

🔵 Pasul 2: Alocarea activitatilor in cadranele matricei se va realiza in functie de

punctajele stabilite. Puteti considera ca avand un scor scazut activitatile cu punctaje mai
mici sau egale cu 5. Se poate utiliza concomitent cu Structura defalcata a activitatilor.
🔵 Pasul 3: Luarea deciziilor aferente prioritizarii – valorificarea Castigurilor rapide,
analiza si cuantificarea exacta a Impactului Proiectelor majore comprtiv cu Efortul
presupus si eliminarea celor ineficiente, realizarea „printre picaturi” a activitatilor de
rutina si eliminarea sau delegarea sarcinilor ingrate.
In etapa prioritizarii un element de dificultate este asociat disocierii intre sarcinile
urgente si cele importante. Util in acest sens este principiul Eisenhower al
urgentei/importantei, care propune distingerea intre activitatile importante si cele
urgente, pentru a facilita depasirea tendintei naturale de concentrare pe activitatile
urgente, insa care nu sustin atingerea unui obiectiv, deci nu sunt importante.

Restul se cumpara cu bani de pe site!