Programe Învăţământ Special Primar Şi Gimnazial, Dizabilităţi Intelectuale Grave, Severe Şi Sau Asociate

1268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.
2021
Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaţiei nr. 3702/21.04.2021
MINISTERUL EDUCAŢIEI
Programa şcolară
pentru disciplina
ABILITĂȚI DE COMUNICARE ȘI LIMBAJ
Învăţământ special
Clasele pregătitoare – a IV-a
Dizabilităţi intelectuale grave, severe și/sau asociate
București, 2021
Programa școlară ABILITĂȚI DE COMUNICARE ȘI LIMBAJ - Învățământ special primar - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 1269
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Abilități de comunicare și limbaj este

elaborată conform anexei la Ordinul Ministrului Educației Naționale nr.
3593/18.06.2014, referitor la aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea
curriculumului școlar- planuri-cadru de învățământ și programe școlare.
Disciplina Abilități de comunicare și limbaj este prevăzută în Planul cadru
pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități intelectuale grave, severe
și/sau asociate, Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018 privind aprobarea
planurilor-cadru pentru învățământul special preșcolar, primar și gimnazial, în cadrul
ariei curriculare Limbă și comunicare, cu un buget de timp de 4-5 ore/săptămână pentru
fiecare clasă.
Prezenta programă școlară are la bază Legea Educației Naționale nr. 1/2011,
care în art. 2, alin (3) precizează: Idealul educațional al școlii românești constă în
dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea
personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru
împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziunea socială și pentru
angajarea pe piața muncii. De asemenea, art. 4, alin (a) și(b) din Legea Educației
Naționale nr.1/2011 menționează: Educația și formarea profesională a copiilor, a
tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca
ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități, necesare
pentru:
a. împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață,
conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot
parcursul vieții;
b. integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate.
Programa disciplinei Abilități de comunicare și limbaj este centrată pe
competențe și își propune să aducă în prim plan activitatea didactică orientată spre
elev. Cadrele didactice au un rol determinant în implicarea activă și conștientă a
elevului în procesul de învățare.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
‒ Notă de prezentare
‒ Competențe generale
‒ Competențe specifice
‒ Conținuturi
‒ Sugestii metodologice.
Competențele generale se definesc la nivelul disciplinei și se formează pe durata
învățământului preuniversitar. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și
au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă
etape în dobândirea acestora. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă
sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a
elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare
formale și non-formale.
Conținuturile învățării se constituie din totalitatea achizițiilor necesare elevului
pentru dobândirea competențelor de bază. Acestea sunt grupate pe următoarele
domenii:
‒ Comunicare nonverbală
‒ Comunicare verbală
‒ Formarea capacității de citire
‒ Comunicare scrisă
2
1270 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Sugestiile metodologice cuprind strategii didactice, proiectarea activității

didactice, precum și elemente de evaluare continua.
În formarea personalității copilului un rol determinant îl are comunicarea.
Comunicarea umană reprezintă modul fundamental de interacțiune psihosocială a
persoanelor, realizat prin intermediul simbolurilor și al semnificațiilor social generalizate
ale realității în vederea obținerii ori modificării unui comportament individual sau de
grup.
Comunicarea este un concept complex ce include procesele de receptarea
mesajului oral și scris, precum și cele de exprimare orală și scrisă.
Principalul canal de comunicare socială îl reprezintă limbajul, proces psihic
superior, motor al dezvoltării gândirii și al formării comportamentelor umane.
Comunicarea se poate realiza atât prin limbajul verbal, cât și prin cel non-verbal.
Între limbaj și afectivitate, motivație, gândire există influențe reciproce. La copiii
cu dizabilități intelectuale, funcția semiotică este insuficient dezvoltată, ceea ce
afectează atât nivelul de dezvoltare a limbajului, capacitatea de comunicare, cât și
eficiența operațiilor gândirii, a procedeelor mnezice.
Având în vedere trăsăturile de specificitate ale elevului cu dizabilitate intelectuală
(vâscozitatea genetică, heterocronia dezvoltării, inerția patologică, reprezentări
lacunare, plasticitatea scăzută a scoarței cerebrale) și faptul că dezvoltarea gândirii este
potențată de comunicarea activă și conștientă, formarea competențelor de utilizare a
limbajului verbal și non-verbal are o importanță deosebită. Cu cât un copil are o
dizabilitate intelectuală mai accentuată, limbajul său verbal este mai slab dezvoltat, iar
ponderea limbajului non-verbal este în creștere.
În acest context, pe fondul apariției frecvente a tulburărilor de limbaj la această
categorie de elevi se impune însușirea și utilizarea metodelor de comunicare
augmentativă și alternativă de către aceștia. Scopul îl constituie maximizarea
potențialului existent, dezvoltarea compensatorie și integrarea socioprofesională.
Succesul recuperării elevului cu deficiențe mintale depinde în mare măsură de
socializarea prin comunicare non-verbală a acestora, în acest fel putându-se completa
ceea ce ei nu pot exprima printr-un limbaj verbal bine dezvoltat.
Comunicarea augmentativă și alternativă cuprinde ansamblul metodelor și
mijloacelor de comunicare menite să completeze/să substituie vorbirea (sau/și scrierea)
atunci când acestea sunt afectate. Mai mult de atât, prin intermediul acesteia este
facilitată dezvoltarea autonomiei personale, în vederea formării unui comportament
independent.
Programa propusă oferă cadrului didactic oportunitatea de a adapta actul
educațional la particularitățile psihoindividuale și de vârstă, la ritmul și preferințele
copilului, alegând activitățile accesibile în funcție de potențialul acestuia.
3
Competenţe generale
1. Receptarea și transmiterea de mesaje simple orale și/sau prin

metode alternative și augmentative de comunicare în contexte
familiare
2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode

alternative și augmentative de comunicare în contexte familiare
3. Formularea de mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative și

augmentative de comunicare în contexte familiare
4. Relaționarea prin intermediul comunicării în contexte familiare
4
CLASA PREGĂTITOARE
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea și transmiterea de mesaje simple orale și/sau prin metode
Clasa pregătitoare
1.1. Perceperea, identificarea și discriminarea de sunete cunoscute din mediul
înconjurător și localizarea surselor sonore, inclusiv prin utilizarea metodelor
alternative și augmentative de comunicare
- exerciții-joc de ascultare a unor sunete (zgomote, onomatopee);
- exerciții-joc de identificare a unor sunete (zgomote, onomatopee);
- jocuri de interpretare a unor cântece ce conțin onomatopee;
- jocuri de recunoaștere a vocilor cunoscute;
- audiții muzicale ale unor cântece interpretate de voci cunoscute;
- exerciții de identificare a stimulilor vizuali;
- exerciții de localizare a sunetelor din mediul ambiant (identificarea sursei zgomotelor, a
vocii persoanelor din mediul familiar copilului etc.;
- exerciții și jocuri de recunoaștere a onomatopeelor.
1.2. Identificarea și discriminarea sunetelor dintr-un cuvânt și recunoaşterea
poziţiei acestora, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și augmentative de
comunicare
- exerciții de dezvoltare a auzului fonematic (diferențieri auditive: zgomote, onomatopee,
sunete emise din diverse surse);
- exerciții-joc de imitare a unor sunete;
- exerciții de executare a unor comenzi verbale simple;
- exerciții-joc de indicare a sunetelor/silabelor percepute prin diferite semne: bătăi din
palme, ridicarea unui obiect, jetoane puse pe bancă etc.;
- jocuri de pronunție a cuvintelor ce încep/se termină/conțin un anumit sunet;
- exerciții-joc de despărțire în silabe;
- exerciții de reprezentare a silabelor prin simboluri/semne/gesturi/bătăi din palme;
- cântece de rostirea cuvintelor pe silabe;
- exerciții de desenare a unor ființe sau obiecte din mediul familiar a căror denumire
conține sunetul specificat;
- exerciții-joc de recitare a unor versuri scurte.
1.3. Înțelegerea și transmiterea de mesaje simple prin limbaj expresiv sau corporal
în mediu familiar
- exerciții de citire a expresiilor mimico-faciale de pe fața profesorului;
- exerciții de citire a expresiilor mimico-faciale cu ajutorul pictogramelor;
- exerciții de utilizare a modelului mimico-gestual;
- exerciții-joc de elaborare a răspunsurilor emoționale exprimate mimico-gestual sau prin
alte mijloace de comunicare augmentativă și alternativă;
- exerciții de răspuns la întrebări simple prin gesturi;
- exerciții de comunicare a unei nevoi prin expresii faciale sau gesturi;
- exerciții de exprimare a unor sentimente folosind gesturile;
- exerciții de exprimare a unor sentimente utilizând limbajul corporal;
- exerciții-joc de comunicare a vârstei cu ajutorul degetelor;
- exerciții-joc de exprimare a opiniilor folosind gesture sau diferite semne;
- exerciții de transmitere a unor emoții, utilizând limbajul mimico-gestual;
- jocuri didactice de expresie mimico-facială;
- jocuri cu marionete;
- jocuri de rol.
5
Clasa pregătitoare
1.4. Emiterea de sunete, silabe și pronunțarea de cuvinte uzuale cu rol
comunicațional, inclusiv prin utilizarea în asociere a metodelor alternative și
augmentative de comunicare
- exerciții de dezvoltare a motricității aparatului fono-articulator;
- exerciții-joc de utilizare a respirației corecte în timpul articulării cuvintelor;
- exerciții-joc de formare și educare a ritmului adecvat în vorbire;
- exerciții-joc de formare și educare a intonației vocii copilului în vorbire;
- exerciții-joc de formare și educare a tonului vocii copilului în vorbire;
- exerciții de diferențiere a vocalelor;
- exerciții de diferențiere a consoanelor;
- exerciții-joc de imitare a unor onomatopee;
- exerciții-joc de pronunțare a unor onomatopee, însoțite de mișcare;
- exerciții de despărțire în silabe marcând pauzele;
- exerciții-joc de unire a silabelor în cuvinte simple;
- exerciții-joc de utilizare a formulelor de politețe;
- exerciții-joc de pronunțare clară și corectă a sunetelor limbii române;
- exerciții de pronunțare corectă a silabelor și cuvintelor uzuale;
- exerciții-joc de imitare a pronunției profesorului;
- exerciții de rostirea cuvintelor uzuale cu prelungirea unor sunete stabilite anterior;
- exerciții-joc de dicție, cântece, numărători ritmate;
- exerciții-joc de reproducere a unor sunete/silabe/cuvinte.
1.5. Identificarea semnificației unui mesaj simplu pe teme familiare, constituit din 1-
2 unități semantice, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și augmentative de
comunicare
- exerciții-joc de concentrare a atenției;
- exerciții de selectare a imaginii corecte dintr-un set pentru a indica despre ce este
vorba în mesaj;
- exerciții de desenare a răspunsului corect la mesaj;
- exerciții-joc de formulare de răspunsuri;
- exerciții-joc de utilizare corectă a cuvintelor: Da!, Nu!;
- jocuri de exersare a unor formule de mulțumire;
- exerciții-joc de alcătuire a unor propoziții simple de politețe;
- exerciții-joc de adresare de întrebări simple;
- exerciții de executare corectă a unor comenzi simple;
- jocuri de rol.
2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative

și augmentative de comunicare în contexte familiare
Clasa pregătitoare
2.1. Identificarea semnificației unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene,
evenimente familiare
- exerciții-joc de formulare a unor răspunsuri ce implică alegerea duală/multiplă;
- exerciții-joc de povestire după imagini/fotografii;
- exerciții-joc de povestire prin intermediul desenului;
- lectură după benzi desenate;
- exerciții-joc de citire a orarului în imagini al clasei;
- exerciții-joc de povestire a întămplărilor/fenomenelor/evenimentelor familiare prin
intermediul cântecelor;
- exerciții-joc de dramatizare în vederea redării semnificației unei/unor imagini;
- audiții ale unor fragmente din basme/povești și selectarea imaginilor corespunzătoare;
- exerciții-joc de aranjare cronologică a imaginilor din poveste;
6
Clasa pregătitoare
- joc de mimă după imagini.
2.2. Recunoaşterea și citirea literelor mari de tipar, inclusiv prin utilizarea metodelor
- exerciții-joc de asocieri literă-sunet;
- exerciții de recunoaștere și numire a literelor mari de tipar;
- exerciții de observare a etichetelor din clasă plasate pe dulapuri, sertare, deasupra
cuierelor, etc.;
- exerciții de răsfoire a unor cărți ce conțin doar imagini și citirea acestora cu ajutorul
profesorului;
- exerciții de marcare prin colorare, subliniere, încercuire a literelor mari de tipar din
cuvinte uzuale mono- și bisilabice;
- exerciții de marcare prin colorare, subliniere, încercuire a unor cuvinte uzuale mono- și
bisilabice din propoziții simple;
- exerciții de pronunție cuvintelor mono-, bisilabice prin vorbire reflectată și/sau pe bază
de suport gestual și motric;
- exerciții de citire după profesor a unor cuvinte mono- și bisilabice;
- exerciții de citire cu voce tare și pe silabe a cuvintelor mono- și bisilabice;
- exerciții de citire a unor cuvinte uzuale pe silabe;
- citirea în perechi, citirea în ștafetă, citirea ghidată a unor cuvinte uzuale mono- și
bisilabice;
- exerciții de citire globală a cuvintelor mono- și bisilabice;
- exerciții de citire în ritm propriu a silabelor;
- exerciții de citire în ritm propriu a cuvintelor mono- și bisilabice.

Clasa pregătitoare
3.1.Trasarea elementelor grafice și a contururilor literelor de tipar, folosind resurse
variate
- exerciții pentru însușirea poziției corecte pentru scris;
- exerciții de prindere corectă a instrumentelor de scris (efectuarea unor măzgălituri,
cercuri, zigzaguri etc.);
- exersarea musculaturii fine a mâinii și a coordonării mișcărilor prin colorare, hașurare
în contur;
- exerciții de flexie-extensie a degetelor (imitarea cântatului la pian, a picăturilor de
ploaie, a storsului rufelor etc.);
- exerciții de înșirare de mărgele de dimensiuni diferite;
- exerciții de ruperea hărtiei după un contur;
- exerciții de modelare a plastilinei;
- coaserea unor puncte pe etamină în vederea pregătrii copilului pentru respectarea
liniaturii;
- exerciții de trasare după contur;
- realizarea unor mâzgălituri în diverse direcții și forme cu ajutorul instrumentelor de
scris;
- hașurări în spații determinate;
- exerciții de utilizare a foii de desen (cu un spațiu larg de scriere/desen), a caietului cu
liniatură tip, a cretei colorate/albe, a creionului;
- exerciții de modelare a literelor din plastilină, pastă de modelaj, hârtie răsucită;
- exerciții de scriere a unor modele liniare/simboluri pe diferite suporturi (nisip, geamuri
aburite, tablă, etamină) cu diferite instrumente;
- exerciții de ornare a literelor mici și mari de tipar prin desene, colorare, hârtie, semințe, etc.;
7
Clasa pregătitoare
- realizarea unor desene cu litere personificate;
- realizarea unor lucrări plastice decorative folosind linia și punctul cu ajutorul diferitelor
instrumente de scris;
- exerciții de conturare a literelor cu degetul pe blatul băncii, în aer, pe hârtie, cu pensula
și acuarela, cu creta pe tablă;
- exerciții de coordonare oculo-motorie;
- exerciții de sincronizare a mișcării ochiului cu mișcarea mâinii;
- exerciții de exersare a gestului rotativ și rectiliniu;
- exerciții de imitare cu mâna/degetul/creionul a pozițiilor orizontală, vertical, oblică;
- exerciții de orientare în spațiul de scris;
- exerciții de trasare după contur.
3.2. Identificarea semnelor de punctuație
- observarea semnelor de punctuație din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;
- exerciții de trasare a semnelor de punctuație cu degetul pe blatul mesei, în aer, cu
pensula și acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari;
- exerciții de încercuire a semnelor de punctuație dintr-un text scurt;
- exerciții de subliniere a semnelor de punctuație dintr-un text scurt .
3.3. Scrierea literelor de tipar, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și
- exerciții de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii;
- exerciții de modelare din plastilină a conturilor unor litere;
- exerciții de decorare a literelor de mână și de tipar;
- exerciții de unire a punctelor ce compun o literă;
- trasarea conturului unor litere, silabe, cuvinte simple cu degetul pe blatul mesei, în aer,
pe spatele colegului, pe hârtie, cu pensula și acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul
pe coli mari;
- exerciții de scriere a literelor de mână folosind diverse instrumente de scris, pe
suporturi variate;
- exerciți de copiere a literelor de tipar și de mână;
- exerciții de copiere a silabelor;
- exerciții de selectare a unor silabe dintr-o serie de silabe date scrise cu litere de tipar
sau de mână pentru a obține cuvinte simple;
- exerciții de copiere a unor cuvinte simple;
- exerciții de completare de litere lacunare dintr-un cuvânt, însoțite de imagine;
- realizarea unor afișe pe teme familiare folosind imagini și cuvinte uzuale.

Clasa pregătitoare
4.1. Asocierea formulelor de politețe cu diferite contexte familiare și manifestarea
unui comportament civilizat în relația de comunicare
- exerciții de asociere imagini-formule de politețe;
- vizionarea unor filme educaționale privind utilizarea formulelor de politețe;
- exerciții practice de utilizare a formulelor de politețe;
- exerciții de asociere imagini-comportament civilizat în relația de comunicare;
- vizionarea unor filme educaționale privind comportamentul civilizat în comunicare;
- exerciții practice de însușire a unor comportament civilizat în comunicare;
- exerciții practice de comunicare nonverbală și verbal în vederea relaționării pozitive;
- jocuri de rol cu aplicarea regulilor însușite;
- vizite, plimbări, excursii.
4.2. Participarea la dialoguri scurte, dirijate, în situații de comunicare uzuale
- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare și solicitare adecvate contextului;
8
Clasa pregătitoare
- dialoguri scurte în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme familiare;
- exersarea unor reguli de comunicare civilizată: ascultarea interlocutorului, vorbirea pe
rând, etc.;
- jocuri de rol în contexte familiare;
- exerciții de formulare a unor sarcini sau instrucțiuni simple adresate colegilor;
- exerciții de formulare de răspunsuri;
- exerciții de concentrare a atenției;
- exerciții de primire sau oferire a unor complimente.
4.3. Emite mesaje simple prin care solicită sau dă informații, la cerere
- exerciții de emitere a unor mesaje simple prin care solicită informații utilizând
pictograme;
- exerciții de emitere a unor mesaje simple prin care oferă informații utilizând pictograme;
- exerciții de oferire a unor informații despre sine;
- exerciții de formulare a unor enunțuri simple utilizând imagini;
- exerciții de relatare a unor evenimente semnificative din viața proprie;
- exerciții de alegere a cuvintelor potrivite pentru numirea unor lucruri /evenimente
familiare;
- exerciții de identificare a cel puțin două trăsături ale unor personaje de desene
animate;
- exerciții de prezentări elementare ale unor jocuri preferate;
- jocuri de rol;
- dialoguri simple.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa pregătitoare

Comunicarea - Limbajul corporal și expresiile faciale
non-verbală - Procedee figurative: gest, mimică, pantomimă
- Comunicare augmentativă și alternativă: desene,
fotografii, cărți de comunicare cu pictograme, limbaj
mimico-gestual, Makaton, Signalong, PECS,
tehnologii asistive (dispozitive low și high-tech)
Comunicarea verbală - Actul fono-articulator
- Elemente de identificare personală
- Identitatea altor persoane cunoscute
- Elaborarea de mesaje orale simple
- Descifrarea mesajului recepționat
- Răspunsuri la comenzi simple
- Reacții verbale la întrebări
- Utilizarea vocabularului tematic (familie, școală,
profesii, anotimpuri, ființe, plante etc)
- Cuvântul-element de comunicare
- Propoziția simplă
- Coerența și logica exprimării în propoziție
- Propoziția enunțiativă, exclamativă, interogativă
- Vorbire reflectată și independentă
- Dialogul:
- Inițierea sau încheierea unui schimb verbal
9

- Identificarea unei persoane/a unui obiect
- Formule de salut, de prezentare, de permisiune, de
solicitare
- Povestirea unor fapte și întâmplări după un suport
vizual
- Reguli de comunicare eficientă
- Povestirea după imagini
- Povestirea după text audiat
- Noțiuni de fonetică-sunetul și litera; vocalele și
consoanele
- Comunicare expresivă
Citirea - Cartea: copertă, pagină, text, ilustrații, orientare în
pagină
- Asociere fonem-literă mare de tipar
- Cuvinte mono, bisilabice și propoziții simple
- Citirea cu suport imagistic
- Metoda globală
- Metoda fonetico-analitico-sintetică
Scrierea - Poziția corectă la scris
- Instrumente de scris
- Coordonare oculo-motorie și motricitate fină
- Orientare în spațiul paginii
- Asociere fonem-literă-grafem
- Desenarea literelor de tipar
- Scrierea corectă a cuvintelor
10
CLASA I
Clasa I
comunicare
în mediu familiar
- jocuri de rol.
11
Clasa I
comunicare
vorba în mesaj;
- jocuri de rol.

Clasa I
12
Clasa I
2.2. Recunoaşterea și citirea literelor mari şi mici de tipar și/sau de mână și a
cuvintelor uzuale, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și augmentative de
comunicare
- exerciții de recunoaștere și numire a literelor mari și mici de tipar și de mâna;
cuierelor, etc.;
profesorului;
- exerciții de marcare prin colorare, subliniere, încercuire a literelor mari și mici de tipar
și/sau de mână din cuvinte uzuale mono- și bisilabice;
bisilabice;
2.3. Înțelegerea semnificației unui cuvânt scris și asocierea cu obiectul sau
imaginea corespunzătoare, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și
- exerciții joc de asociere cuvânt scris-obiect/imagine;
- exerciții joc de asociere obiect/imagine-cuvânt scris;
- utilizarea softurilor educaționale pentru realizarea corespondenței cuvânt scris-imagine;
- jocuri de completarea unor propoziții lacunare;
- jocuri de rol;
- ghicitori.

Clasa I
3.1.Trasarea elementelor grafice și a contururilor literelor, folosind resurse variate
în contur;
liniaturii;
13
Clasa I
scris;
- exerciții de ornare a literelor mici și mari de tipar prin desene, colorare, hârtie, semințe,
etc.;
3.2.Identificarea semnelor de punctuație
3.3. Scrierea literelor de tipar și de mână și a cuvintelor simple, uzuale, inclusiv prin
utilizarea metodelor alternative și augmentative de comunicare
pe coli mari;
suporturi variate;
3.4. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare, folosind
materiale diverse.
- confecționarea unor felicitări/bilețele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste,
ziare;
- decorarea unor obiecte sau desene cu ajutorul semnelor grafice;
- exerciții de scriere a unor bilețele folosind diferite semne, linii curbe/frânte;
14
Clasa I
- exerciții de citire a mesajului;
- exerciții de copiere a literelor;
- exerciții de copiere a unor propoziții simple;
- exerciții de completare de cuvinte lacunare, însoțite de imagini;
- exerciții de scriere a unor cuvinte simple prin completarea sau combinarea unor silabe;
- exerciții de păstrare a distanței corecte între cuvinte;
- exerciții de plasare a semnelor de punctuație într-un mesaj simplu;
- exerciții de scriere cu majusculă;
- exerciții de scriere a unor cuvinte uzuale sau propoziții simpe cu ajutorul softurilor
educaționale;
- exerciții de scriere a unui mesaj simplu utilizând lada cu nisip/alfabetarul/litere
magnetice;
- organizarea unui panou în clasă destinat transmiterii unor mesaje simple cu ajutorul
desenelor, simbolurilor, cuvintelor, enunțurilor simple;
- realizarea unor etichete, fișe, postere, planșe pe teme familiare, după model dat;
- confecționarea unor etichete/materiale necesare în activitatea zilnică.

Clasa I
- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare și solicitare adecvate
contextului;
rând, etc.;
pictograme;
familiare;
15
Clasa I
animate;
- jocuri de rol;
- dialoguri simple.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa I

mimico-gestual, Makaton, Signalong, PECS, tehnologii
asistive (dispozitive low și high-tech)
- Utilizarea vocabularului tematic (familie, școală, profesii,
anotimpuri, ființe, plante etc)
- Dialogul:
- Formule de salut, de prezentare, de permisiune,
de solicitare
- Povestirea unor fapte și întâmplări după un
suport vizual
consoanele
pagină
- Asociere fonem-literă mică și mare de mână și tipar
- Metoda globală
16

- Literele mari și mici de mână
- Îmbinarea cuvintelor în propoziții simple
- Scrierea unor mesaje scurte
- Biletul
- Felicitarea
- Afișul
17
CLASA a II-a
Clasa a II-a
comunicare
în mediu familiar
18
Clasa a II-a
- jocuri de rol.

comunicare
vorba în mesaj;
- jocuri de rol.

Clasa a II-a
19
Clasa a II-a
comunicare
cuierelor, etc.;
profesorului;
bisilabice;
- jocuri de rol;
- ghicitori.

Clasa a II-a
în contur;
20
Clasa a II-a
liniaturii;
scris;
etc.;
pe coli mari;
suporturi variate;
21
Clasa a II-a
materiale diverse.
ziare;
educaționale;
magnetice;

Clasa a II-a
contextului;
rând, etc.;
pictograme;
22
Clasa a II-a
familiare;
animate;
- jocuri de rol;
- dialoguri simple.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a II-a

- Dialogul:
de solicitare
suport vizual
consoanele
23

pagină
- Metoda globală
- Biletul
- Felicitarea
- Afișul
24
CLASA a III-a
Clasa a III-a
comunicare
în mediu familiar
- jocuri de rol.
25
Clasa a III-a
comunicare
vorba în mesaj;
- jocuri de rol.

Clasa a III-a
26
Clasa a III-a
comunicare
cuierelor, etc.;
profesorului;
bisilabice;
- jocuri de rol;
- ghicitori.

Clasa a III-a
în contur;
liniaturii;
27
Clasa a III-a
scris;
etc.;
pe coli mari;
suporturi variate;
materiale diverse.
ziare;
28
Clasa a III-a
educaționale;
magnetice;

Clasa a III-a
contextului;
rând, etc.;
pictograme;
familiare;
29
Clasa a III-a
animate;
- jocuri de rol;
- dialoguri simple.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a III-a

- Dialogul:
de solicitare
suport vizual
consoanele
pagină
- Metoda globală
30

- Biletul
- Felicitarea
- Afișul
31
CLASA a IV-a
Clasa a IV-a
comunicare
în mediu familiar
- jocuri de rol.
32
Clasa a IV-a

comunicare
vorba în mesaj;
- jocuri de rol.

Clasa a IV-a
33
Clasa a IV-a
comunicare
cuierelor, etc.;
profesorului;
bisilabice;
- jocuri de rol;
- ghicitori.

Clasa a IV-a
în contur;
liniaturii;
34
Clasa a IV-a
scris;
etc.;
pe coli mari;
suporturi variate;
materiale diverse.
ziare;
35
Clasa a IV-a
educaționale;
magnetice;

Clasa a IV-a
contextului;
rând, etc.;
pictograme;
- exerciții de alegere a cuvintelor potrivite pentru numirea unor lucruri/evenimente familiare;
36
Clasa a IV-a
animate;
- jocuri de rol;
- dialoguri simple.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a IV-a

- Dialogul:
de solicitare
suport vizual
consoanele
pagină
37

- Metoda globală
- Biletul
- Felicitarea
- Afișul
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei
școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare
în concordanță cu specificul disciplinei.
Profesorul va urmări predarea conținuturilor prin crearea unor situații de învățare
care să realizeze conexiunea permanentă cu celelalte discipline din planul-cadru de
învățământ și viața reală, într-o abordare transdisciplinară și de utilitate practică.
Strategii didactice:
Metodele de învatamânt vor fi selectate în raport cu contribuția specifică în
formarea competențelor, conținutul activităților didactice și cu particularitățile elevilor
(vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul și gradul dizabilității, specificitatea mijloacelor de
comunicare alternative). Se pot utiliza o varietate de metode didactice: expozitive, intuitive,
activ-participative etc.
Metodele expozitive utilizate în activitățile didactice cu elevii cu dizabilități
intelectuale vor respecta următoarele cerințe:
- folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării;
- prezentarea clară, precisă și concisă a informațiilor, sistematizarea ideilor;
- antrenarea elevilor prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înțelegerii
conținuturilor și a interveni cu noi explicații și clarificări atunci când se impune acest
lucru;
- evitarea verbalismului excesiv.
Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic și dramatizare) pot fi aplicate cu
succes, facilitând participarea activă, emoțională a elevilor, constituind și un mijloc de
socializare și interrelaționare.
În contextul activitătilor didactice specific învățământului special metoda
demonstrației, a modelării sau a imitației sunt potrivite și eficiente în actul educațional
datorită compatibilității dintre specificul lor și particularitățile de învățare ale elevilor cu
dizabilități.
Utilizarea metodelor activ-participative vor permite elevului cu dizabilități
intelectuale atingerea competențelor prin efort personal sau prin colaborare cu alți colegi.
Specific acestor metode este faptul că stimulează interesul pentru cunoaștere, facilitează
contactul cu realitatea înconjurătoare și dezvoltă învățarea prin cooperare. Acestea
38
contribuie la formarea competențelor referitoare la ascultarea activă, luarea deciziei,

autonomiei personale, responsabilității și participării sociale.
Selecția, stabilirea și întegrarea mijloacelor de învățământ în cadrul activităților
educațional-terapeutice se realizează prin corelarea permanentă a acestora cu specificul
competențelor vizate, al conținuturilor concrete și al metodelor și procedeelor didactice
utilizate.
În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale unele mijloace pot avea și un rol
compensator, antrenând dezvoltarea unor competențe specifice.
Planificare și proiectarea didactică:
Programa școlară reprezintă documentul curricular oficial de referință pentru
elaborarea planificării anuale și semestriale.
Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
- corelarea competențelor specifice cu conținuturile prezentate în programa
școlară;
- stabilirea unităților de învățare;
- stabilirea succesiunii parcurgerii unităților de învățare;
- stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare.
Planificarea anuală poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:

Nr. crt. Unitatea de învățare Competențe specifice Nr. ore Observații
Planificarea anuală presupune:

- identificarea unităților de învățare și a succesiunii acestora;
- asocierea unităților de învățare cu competențele specifice;
- eșalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de
învățare).
Planificarea semestrială poate fi elaborată astfel:

Unitatea de Competențe Nr. ore/
Nr. crt Conținuturi Observații
învățare specifice perioada
Planificarea semestrială presupune parcurgerea următoarelor etape:

- realizarea asocierilor dintre competențele specifice și conținuturi;
- distribuirea conținuturilor pe unități de învățare;
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare.
În cazul elevilor cu dizabilități grave, severe și/sau asociate proiectarea intervenției
educaționale se realizează prin planuri de intervenție personalizate.
În elaborarea planificărilor și proiectelor didactice trebuie avută în vedere corelarea
cu planul de servicii individualizat elaborat pentru fiecare elev, precum și cu planul de
intervenție personalizat.
Evaluarea
Evaluarea elevilor cu dizabilităţi intelectuale se realizează atât prin metode
tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie puternic
ameliorativă, întreg procesul didactic și terapeutic adaptându-se permanent în funcţie de
rezultatele acesteia.
Astfel, strategia didactică trebuie elaborată în funcție de evaluarea inițială,
accesibilizând conținuturile și adaptând competențele. Ponderea cea mai importantă o va
39
ocupa evaluarea formativă, evidențiind zona proximei dezvoltări, ca instrument de reglare

a procesului de predare-învățare, utilizând punctele tari ale elevilor, cu scopul maximizării
rezultatelor învățării. Evaluarea finală se va realiza diferențiat, în funcție de obiectivele
propuse pentru fiecare elev.
Bibliografie
1. Bârsan, N., (1995), Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării
orale a preșcolarilor mari, București: Editura Didactică şi Pedagogică;
2. Cozma, A., (2008), Psihopedagogia comunicării la copiii cu dizabilităţi mintale,
Bucureşti: Editura RAR;
3. Cucoş, C., (2000), Pedagogie generală, Iaşi: Editura Polirom;
4. Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri
şi examene de obţinere a gradelor didactice, Iaşi: Editura Polirom;
5. Gherguţ, A., (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii
diferenţiate şi incluzive în educaţie, Iaşi: Editura Polirom;
6. Popovici, D.V., (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale,
Bucureşti: Editura Pro Humanitate;
7. Popovici, D.V., (2016), (coord.), Strategii de comunicare augmentativă și
alternativă pentru copiii nonverbali, București: Editura Universității din București;
8. Verza, E., (1994), Psihopedagogia specială, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică;
9. Verza, E., Verza, E.F., (2011), (coord.), Tratat de psihopedagogie specială,
București: Editura Universității din București;
10. Vlad, M., Ghilaş, I., Cozma, A., Vasiliu, C.M., (2009), Dicţionar enciclopedic de
Psihopedagogie specială, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Marin Speteanu;
11. *** (2016), Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
Document de politici educaționale, Institutul de Științe ale Educației;
12. *** (2014), Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar-
planuri-cadru de învățământ și programe școlare, anexă la O.M. nr.
3593/18.06.2014;
13. *** (2011), Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 şi actele normative subsecvente
acesteia, referitoare la învăţământul special şi special integrat;
14. *** Planurile-cadru, programele şcolare în vigoare.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educației

Romeo Adrian COZMA, coordonator Inspectoratul Școlar al Municipiului
București
Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Cozma Romeo Adrian Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Mozer-Schonborn Lucian Școala Gimnazială Specială Nr. 7 București
Vasile Marinela Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București
Perșinaru Sorina Marinela Școala Gimnazială Specială Nr. 2 București
Ionescu Corina Școala Gimnazială Specială Nr. 2 București
Meran Mariana Școala Gimnazială Specială ”Sf. Nicolae” București
40
Programa şcolară
pentru disciplina
ABILITĂȚI DE COMUNICARE ȘI LIMBAJ
Învăţământul special
Clasele a V-a – a X-a
Dizabilităţi intelectuale grave, severe sau asociate
București, 2021
Programa școlară ABILITĂȚI DE COMUNICARE ȘI LIMBAJ - Învățământ special gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Abilități de comunicare și limbaj este
elaborată conform anexei la Ordinul Ministrului Educației Naționale nr.
3593/18.06.2014, referitor la aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea
curriculumului școlar- planuri-cadru de învățământ și programe școlare.
Disciplina Abilități de comunicare și limbaj este prevăzută în Planul cadru
pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități intelectuale grave, severe
și/sau asociate, Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018 privind aprobarea
planurilor - cadru pentru învățământul special preșcolar, primar și gimnazial, în cadrul
ariei curriculare Limbă și comunicare, cu un buget de timp de 4 - 5 ore/săptămână
pentru fiecare clasă.
Prezenta programă școlară are la bază Legea Educației Naționale nr. 1/2011,
care, în art. 2, alin (3) precizează: Idealul educațional al școlii românești constă în
dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea
personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru
împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziunea socială și pentru
angajarea pe piața muncii. De asemenea, art. 4, alin (a) și (b) din Legea Educației
Naționale nr.1/2011 menționează: Educația și formarea profesională a copiilor, a
tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca
ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități, necesare
pentru:
a. împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață,
conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot
parcursul vieții;
b. integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate.
Programa disciplinei Abilități de comunicare și limbaj este centrată pe
competențe și își propune să aducă în prim plan activitatea didactică orientată spre
elev. Cadrele didactice au un rol determinant în implicarea activă și conștientă a
elevului în procesul de învățare.
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice
- Conținuturi
- Sugestii metodologice.
Competențele generale se definesc la nivelul disciplinei și se formează pe durata
învățământului preuniversitar. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și
au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
etape în dobândirea acestora. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă
sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a
elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare
formale și non-formale.
Conținuturile învățării se constituie din totalitatea achizițiilor necesare elevului
pentru dobândirea competențelor de bază. Acestea sunt grupate pe următoarele
domenii:
- Comunicare nonverbală
- Comunicare verbală
- Formarea capacității de citire
- Comunicare scrisă
2
Sugestiile metodologice cuprind strategii didactice, proiectarea activității

didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
În formarea personalității copilului un rol determinant îl are comunicarea.
Comunicarea umană reprezintă modul fundamental de interacțiune psihosocială a
persoanelor, realizat prin intermediul simbolurilor și al semnificațiilor sociale
generalizate ale realității, în vederea obținerii ori modificării unui comportament
individual sau de grup.
Comunicarea este un concept complex ce include procesele de receptare a
mesajului oral și scris, precum și cele de exprimare orală și scrisă.
Principalul canal de comunicare socială îl reprezintă limbajul, proces psihic
superior, motor al dezvoltării gândirii și al formării comportamentelor umane.
Comunicarea se poate realiza atât prin limbajul verbal, cât și prin cel non-verbal.
Între limbaj și afectivitate, motivație, gândire există influențe reciproce. La copiii
cu dizabilități intelectuale, funcția semiotică este insuficient dezvoltată, ceea ce
afectează atât nivelul de dezvoltare a limbajului, capacitatea de comunicare, cât și
eficiența operațiilor gândirii, a procedeelor mnezice.
Având în vedere trăsăturile de specificitate ale elevului cu dizabilitate intelectuală
(vâscozitatea genetică, heterocronia dezvoltării, inerția patologică, reprezentări
lacunare, plasticitatea scăzută a scoarței cerebrale) și faptul că dezvoltarea gândirii este
potențată de comunicarea activă și conștientă, formarea competențelor de utilizare a
limbajului verbal și non-verbal are o importanță deosebită. Cu cât un copil are o
dizabilitate intelectuală mai accentuată, limbajul său verbal este mai slab dezvoltat, iar
ponderea limbajului non-verbal este în creștere.
În acest context, pe fondul apariției frecvente a tulburărilor de limbaj la această
categorie de elevi, se impune însușirea și utilizarea metodelor de comunicare
augmentativă și alternativă de către aceștia. Scopul îl constituie maximizarea
potențialului existent, dezvoltarea compensatorie și integrarea socio-profesională.
Succesul recuperării elevului cu dizabilitati mintale depinde, în mare măsură, de
socializarea prin comunicare non-verbală a acestora, în acest fel putându-se completa
ceea ce ei nu pot exprima printr-un limbaj verbal bine dezvoltat.
Comunicarea augmentativă și alternativă cuprinde ansamblul metodelor și
mijloacelor de comunicare menite să completeze/să substituie vorbirea (sau/și scrierea)
atunci când acestea sunt afectate. Mai mult de atât, prin intermediul acesteia este
facilitată dezvoltarea autonomiei personale, în vederea formării unui comportament
independent.
Programa propusă oferă cadrului didactic oportunitatea de a adapta actul
educațional la particularitățile psiho-individuale și de vârstă, la ritmul și preferințele
copilului, alegând activitățile accesibile în funcție de potențialul acestuia.
3
1. Receptarea și utilizarea adecvată de mesaje orale și/sau prin

intermediul metodelor alternative și augmentative în diverse
situații de comunicare
2. Receptarea de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și

augmentative de comunicare în diverse situații de comunicare
3. Elaborare de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și

augmentative de comunicare în diverse situații de comunicare
4. Participarea activă la comunicare în contexte diferite
4
CLASA A V-A
1. Receptarea și utilizarea adecvată de mesaje orale și/sau prin intermediul
metodelor alternative și augmentative în diverse situații de comunicare
Clasa a V-a
1.1. Acordarea de semnificație sunetelor identificate, discriminate și localizate în
mediul înconjurător, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și augmentative de
comunicare
- exerciții de dezvoltare a auzului fonematic (diferențieri auditive: identificări și diferențieri
de zgomote, onomatopee, sunete înregistrate sau provocate);
- exerciții de asociere cuvânt-imagine;
- exerciții-joc de aprobare-dezaprobare;
- exerciți de indicare a valorii de adevăr a unei afirmații;
- exerciții-joc de utilizare a pictogramelor pentru a formula răspunsuri la întrebări;
- realizarea unor acțiuni ca urmare a receptării mesajelor.
1.2. Descompunerea și recompunerea unei propoziții prin utilizarea metodei fonetice
analitico-sintetice, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și augmentative de
comunicare
- exerciții de decupare a propoziției în cuvinte;
- exerciții recompunere a propoziției din cuvintele decupate în forma inițială a sa;
- exerciții de separarea cuvintelor ce conțin sunetul nou;
- exerciții de despărțire în silabe cu identificarea sunetului nou;
- exerciții de identificare și asociere fonem-grafem;
- exerciții de formarea unor propoziții cu ajutorul imaginilor;
- exerciții-joc de formularea unor răspunsuri la întrebări cu ajutorul propozițiilor;
- exerciții de exprimare a nevoilor/dorințelor prin intermediul propozițiilor.
1.3. Transmiterea de mesaje adecvate contextului situațional, prin integrarea
elementelor de limbaj expresiv sau corporal în comunicare
- exerciții de descriere a obiectelor uzuale din clasă cu ajutorul profesorului și a
metodelor de comunicare augmentative și alternative;
- exerciții de descriere a colegului de clasă cu ajutorul profesorului și a metodelor de
comunicare augmentativă și alternative;
- exerciții de identificare și numirea unor trăsături ale ființelor din mediul apropiat;
- exerciții de adoptare a unui limbaj expresiv sau corporal adecvat diferitelor situații de
comunicare;
- exerciții de mimă și pantomimă;
- exerciții de identificare a corespondenței elementelor verbale cu cele non-verbale;
- exerciții de imitare;
- jocuri cu marionete, simulări, jocuri didactice;
- dramatizări în care elevul să primească diferite roluri.
1.4. Identificarea semnificației unui mesaj constituit din mai multe unități semantice
care nu fac parte din experiența personală, inclusiv prin utilizarea metodelor
- exerciții de dialog pe diverse teme;
- vizionarea de povești cu selectarea personajelor principale, precizarea trăsăturilor
fizice și morale ale acestora;
- exerciții de identificare a unor persoane (numărul și rolul lor, vârsta, meseria etc.) în
urma ascultării unor înregistrări audio;
- exerciții de anticiparea unor evenimente pe baza vizionării unor înregistrări;
- exerciții de deducere a semnificației unui cuvânt prin raportarea la mesajul ascultat;
5
Clasa a V-a
- exerciții de deducere a semnificației unui cuvânt prin raportarea la comunicarea
nonverbală;
- realizarea unor desene pentru a ilustra ceea ce a înțeles dintr-un mesaj recepționat;
- exerciții de îndeplinire a unor instrucțiuni audiate (realizarea unui produs artistic prin
operații simple, utilizând materiale din natură, învățarea regulilor unui joc nou,
vizionarea unui videoclip ce explică secvențele de lucru).
1.5. Formularea de mesaje constituite din mai multe unități semantice, în diverse
situații de comunicare, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și augmentative
de comunicare
- exerciții de îmbogățire a vocabularului semantic (folosirea aceluiași cuvânt în mai multe
înțelesuri semantice);
- exerciții de formulare a propozițiilor după suport imagistic/cu cuvinte date;
- exprimare a unor solicitări/mulțumiri prin intermediul propozițiilor;
- formularea unor întrebări în diverse situații de comunicare;
- exerciții de transmitere a unor informații despre sine;
- exerciții de povestirea unor întâmplări cunoscute, utilizând un suport imagistic;
- exerciții de schimbarea finalului unui basm/povestiri;
- exerciții de povestire și comentare a unor desene animate.
2. Receptarea de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative

de comunicare în diverse situații de comunicare
Clasa a V-a
2.1. Formularea unei povestiri logice, structurate, pe baza unei succesiuni de
imagini, folosind cuvinte proprii
- exerciții de citire după imagini;
- exerciții de ordonare cronologică a imaginilor dintr-o povestire;
- prezentarea logică și cronologică a unor pictograme care corespund momentelor unei
întâmplări imaginare/trăite;
- exerciții de formulare a unor răspunsuri la întrebări pe baza unei succesiuni de imagini
dintr-o poveste;
- exerciții de formulare a unor întrebări pe baza unei succesiuni de imagini, dintr-o
poveste;
- lucrul în perechi cu scopul de a lămuri aspect neînțelese;
- adresarea de întrebări reciproce;
- exerciții de exprimare a emoțiilor față de povestirea ascultată;
- reformularea cu propriile cuvinte a unor mesaje recepționate pe diverse căi;
- exerciții de schimbarea ordinii imaginilor în scopul schimbării sensului povestirii.
2.2. Citirea cuvintelor și a propozițiilor simple/dezvoltate, inclusiv prin utilizarea
metodelor alternative și augmentative de comunicare
- exerciții de recunoaștere a literelor mari și mici de tipar și de mână;
- exerciții - joc de orientare spațio-vizuală în pagină;
- exerciții de identificare a cuvintelor din propoziții;
- exerciții de despărțire în silabe, cu marcarea ritmului;
- exerciții de identificare a literelor din silabe;
- exerciții de asociere a fonemelor cu grafemele corespunzătoare;
- exerciții de citire prin metoda globală;
- exerciții de citire în perechi;
- exerciții de completare a unor litere lipsă dintr-un cuvânt;
- exerciții de completare a unor propoziții lacunare cu ajutorul imaginilor.
6
Clasa a V-a
2.3. Identificarea semnificației unui mesaj scris, transmis printr-un text simplu,
inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și augmentative de comunicare
- recunoașterea personajului dintr-o poveste;
- descrierea unui personaj/a unui peisaj prezentat în textul scris;
- dezlegarea unor ghicitori scrise;
- relatarea cu propriile cuvinte/cu ajutorul pictogramelor al ideilor principale dintr-un text citit;
- exerciții de formulare a răspunsului la întrebări pe baza textului scris;
- exerciții de formulare de întrebări pe baza textului citit;
- exerciții de aplicare a instrucțiunilor după citirea acestora;
- exerciții de prepare a unor rețete simple de bucătărie pe baza citirii unor
indicații/pictograme;
- extragerea unor informații de detaliu dintr-un basm lecturat;
- exerciții de descriere a personajelor dintr-o poveste citită;
- descrierea ilustrațiilor ce însoțesc textul citit;
- exerciții de redare prin desen a unui mesaj scris;
- exerciții de identificare a stării emoționale a personajelor din poveste.
3. Elaborare de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative de

comunicare în diverse situații de comunicare
Clasa a V-a
3.1. Trasarea elementelor grafice și a conturului literelor
- exerciții de modelare a literelor din plastilină, pastă de modelaj, hârtie/spumă/sârmă
plușată;
- trasarea conturului literelor cu degetele în nisip/făină/spumă;
- exerciții de asocierea elementelor grafice cu obiecte concrete;
- scrierea elementelor grafice cu diferite culori;
- scrierea elementelor grafice de diferite dimensiuni;
- exerciții de explorare a elementelor grafice și a direcției de trasarea acestora;
- exerciții de unirea punctelor ce formează o literă.
3.2. Aplicarea în scris a normelor elementare de ortografie și punctuație
- exerciții de scriere cu majusculă la început de propoziție și a numelor proprii;
- exerciții de folosire a semnelor de punctuație;
- păstrarea spațiului adecvat între cuvinte;
- exerciții de utilizare adecvată a semnelor de punctuație în caz de enumerare, respectiv
propoziție enunțiativă, exclamativă și interogativă;
- exerciții de scriere corectă a cuvintelor;
- exerciții de lucru în perechi de identificarea greșelilor de ortografie.
3.3. Scrierea de cuvinte și propoziții, inclusiv prin utilizarea metodelor alternative și
- exersarea poziției corecte pentru scris;
- exerciții-joc de folosire corectă a instrumentelor de scris;
- exerciții de dezvoltare a motricității fine;
- trasarea literelor după contur, prin unirea punctelor;
- trasarea conturului literelor cu degetul, cu creta, cu pensula, cu carioca;
- copierea de litere, silabe, cuvinte;
- exerciții de scriere după dictare;
- exerciții de compunere a unor propoziții utilizând pictograme pe baza receptării
mesajului verbal;
7
Clasa a V-a
- exerciții de așezare în pagină a datei, titlurilor, alineatelor;
- exerciții de scriere separată a cuvintelor;
- exerciții de rezolvare a unor jocuri de tip cuvinte încrucișate;
- completarea unor litere lipsă din cuvinte;
- completarea unor propoziții lacunare.
3.4. Redactarea unor texte simple, în diverse contexte de comunicare, folosind
materiale diverse
- scrierea unor enunțuri scurte având suport vizual;
- ordonarea cuvintelor care formează un enunț și scrierea acestuia;
- scrierea unor cuvinte și propoziții cu ajutorul calculatorului sau tabletei;
- scrierea cuvintelor obținute prin completarea sau combinarea unor silabe;
- utilizarea corectă a semnelor de punctuație într-un text;
- folosirea convențiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/alineat);
- confecționarea unor felicitări cu diverse ocazii și scrierea mesajelor corespunzătoare;
- formularea în scris a răspunsurilor la întrebări pe teme cunoscute;
- compunerea unor texte scurte utilizând introducerea, cuprinsul și încheierea;
- realizarea unui afiș pentru promovarea unei tombole/concurs/serbare;
- elaborarea unor instrucțiuni pentru utilizarea unor obiecte uzuale din clasă;
- proiect de grup: realizarea unei reviste/ cărți a clasei și expunerea acestora;
- realizarea unei cărți multisenzoriale;
- exerciții de redactare a unor mesaje uzuale utilizând tastatura calculatorului, tabletei,
telefonului;
- exerciții de redactare a unui bilet simplu în vederea oferirii de informații;
- elaborarea unei liste de cumpărături;
- redactarea unei compuneri descriptive;
- redactarea unei scrisori tematice.

Clasa a V-a
4.1. Utilizarea adecvată, în contexte variate de comunicare, a formulelor de politețe
și a regulilor de comunicare civilizată
- exerciții de realizare a corespondenței imagini-reguli de comunicare civilizată;
- exersarea formulelor de adresare în diferite contexte, conform statutului interlocutorului;
- exerciții de sesizare și corectare a unor comportamente necivilizate, neadecvate situației
din secvențe video înregistrate;
- exerciții de identificare a consecințelor unor comportamente civilizate/necivilizate;
- jocuri de rol, dramatizări.
4.2. Iniţierea și susținere a unui dialog respectând regulile dialogului
- exerciții de utilizare a formulelor de politețe, de prezentare;
- exerciții de oferire a unor informații despre identitatea proprie și despre identitatea
membrilor familiei;
- exerciții de oferire a unor informații despre forma și utilitatea unor obiecte;
- exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri;
- exprimarea opiniei personale cu privire la subiectul dialogului;
- exerciții de intonație;
- folosirea unor reguli de comunicare eficientă: ascultarea interlocutorului fără a-l
întrerupe, vorbirea pe rând;
- ilustrarea prin desene a regulilor de comunicare în cadrul unui dialog;
- jocuri de rol.
8
Clasa a V-a
4.3. Participă activ la o discuție pe o temă dată, emițând păreri personale și
solicitând informații şi precizări
- exerciții de denumire a membrilor familiei, colegilor de clasă, profesorilor;
- adaptarea tonului, intonației și ritmului vorbirii la contextul conversației;
- exerciții de exprimare a propriilor nevoi și dorințe;
- formularea unor întrebări pentru a afla informații de interes;
- formularea unor răspunsuri adecvate temei conversației;
- manifestarea atenției și interesului pentru tema avută în discuție;
- respectarea punctelor de vedere ale celorlalți;
- argumentarea propriilor păreri, utilizând formulări logice;
- formularea de comentarii pe marginea discuției;
- solicitarea de explicații suplimentare pe o temă dată;
- exerciții de dialog în grup;
- jocuri didactice și dramatizări.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a V-a
- Comunicare augmentativă și alternativă: desene, fotografii,
cărți de comunicare cu pictograme, limbaj mimico-gestual,
Makaton, Signalong, PECS, tehnologii asistive (dispozitive
low și high-tech)
- Elemente prozodice
- Identitatea altor persoane cunoscute și a relațiilor dintre
aceștia
- Elaborarea de mesaje orale adecvate contextului
- Propoziția simplă și dezvoltată
- Dialogul:
- inițierea sau încheierea unui schimb verbal;
- identificarea unei persoane/a unui obiect;
- formularea unor întrebări și răspunsuri;
- formule de salut, de prezentare, de permisiune, de
solicitare;
- povestirea unor fapte și întâmplări după un suport
vizual.
- Reguli de comunicare civilizată
- Lexicul: cuvinte cu același sens/înțeles opus, vocabular tematic
9

- Noțiuni de fonetică- sunetul și litera; vocalele și consoanele
- Exerciții de comunicare expresivă
Citirea - Cartea: copertă, pagină, text, ilustrații, orientare în pagină

- Asociere fonem - literă mică și mare de mână și tipar
- Cuvinte mono, bisilabice și propoziții simple/dezvoltate
- Citirea cu/fără suport imagistic
- Metoda globală
- Îmbinarea cuvintelor în propoziții simple și dezvoltate
- Scrierea unor texte scurte
- Biletul
- Felicitarea
- Scrisoarea
- Compunere descriptivă
10
CLASA A VI-A
Clasa a VI-a
comunicare
comunicare
comunicare;
11
Clasa a VI-a
nonverbală;
de comunicare

Clasa a VI-a
dintr-o poveste;
poveste;
12
Clasa a VI-a

Clasa a VI-a
plușată;
mesajului verbal;
13
Clasa a VI-a
materiale diverse
telefonului;

Clasa a VI-a
membrilor familiei;
- jocuri de rol.
14
Clasa a VI-a
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a VI-a
low și high-tech)
aceștia
- Dialogul:
solicitare;
vizual.
- Lexicul: cuvinte cu același sens/înțeles opus, vocabular
15

tematic
- Metoda globală
- Biletul
- Felicitarea
- Scrisoarea
16
CLASA A VII-A
Clasa a VII-a
comunicare
comunicare
comunicare;
17
Clasa a VII-a
nonverbală;
de comunicare

Clasa a VII-a
dintr-o poveste;
poveste;
18
Clasa a VII-a

Clasa a VII-a
plușată;
mesajului verbal;
19
Clasa a VII-a
materiale diverse
telefonului;

Clasa a VII-a
membrilor familiei;
- jocuri de rol.
20
Clasa a VII-a
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a VII-a
low și high-tech)
aceștia
- Dialogul:
solicitare;
vizual.
21


- Metoda globală
- Biletul
- Felicitarea
- Scrisoarea
22
CLASA A VIII-A
Clasa a VIII-a
comunicare
comunicare
comunicare;
23
Clasa a VIII-a
nonverbală;
de comunicare

Clasa a VIII-a
dintr-o poveste;
poveste;
24
Clasa a VIII-a
- relatarea cu propriile cuvinte/cu ajutorul pictogramelor al ideilor principale dintr-un text
citit;

Clasa a VIII-a
plușată;
25
Clasa a VIII-a
mesajului verbal;
materiale diverse
telefonului;

Clasa a VIII-a
membrilor familiei;
- jocuri de rol.
26
Clasa a VIII-a
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a VIII-a
low și high-tech)
aceștia
- Dialogul:
solicitare;
vizual.
27


- Metoda globală
- Biletul
- Felicitarea
- Scrisoarea
28
CLASA A IX-A
Clasa a IX-a
comunicare
comunicare
comunicare;
29
Clasa a IX-a
nonverbală;
de comunicare

Clasa a IX-a
dintr-o poveste;
poveste;
30
Clasa a IX-a

Clasa a IX-a
plușată;
mesajului verbal;
31
Clasa a IX-a
materiale diverse
telefonului;

Clasa a IX-a
membrilor familiei;
- jocuri de rol.
32
Clasa a IX-a
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a IX-a
low și high-tech)
aceștia
- Dialogul:
solicitare;
vizual.
33


- Metoda globală
- Biletul
- Felicitarea
- Scrisoarea
34
CLASA a X-a
Clasa a X-a
comunicare
comunicare
comunicare;
35
Clasa a X-a
nonverbală;
de comunicare

Clasa a X-a
dintr-o poveste;
poveste;
36
Clasa a X-a

Clasa a X-a
plușată;
mesajului verbal;
37
Clasa a X-a
materiale diverse
telefonului;

Clasa a X-a
membrilor familiei;
- jocuri de rol.
38
Clasa a X-a
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a X-a
low și high-tech)
aceștia
- Dialogul:
solicitare;
vizual.
39


- Metoda globală
- Biletul
- Felicitarea
- Scrisoarea
40
școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare – învățare -
evaluare în concordanță cu specificul disciplinei.
Profesorul va urmări predarea conținuturilor prin crearea unor situații de învățare
care să realizeze conexiunea permanentă cu celelalte discipline din planul-cadru de
învățământ și viața reală, într-o abordare transdisciplinară și de utilitate practică.
Metodele de învatamânt vor fi selectate în raport cu contribuția specifică în
formarea competențelor, conținutul activităților didactice și cu particularitățile elevilor
(vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul și gradul dizabilității, specificitatea mijloacelor de
comunicare alternative). Se pot utiliza o varietate de metode didactice: expozitive, intuitive,
activ-participative etc.
Metodele expozitive utilizate în activitățile didactice cu elevii cu dizabilități
intelectuale vor respecta următoarele cerințe:
lucru;
În contextul activitătilor didactice specific învățământului special metoda
demonstrației, a modelării sau a imitației sunt potrivite și eficiente în actul educațional
datorită compatibilității dintre specificul lor și particularitățile de învățare ale elevilor cu
dizabilități.
Selecția, stabilirea și întegrarea mijloacelor de învățământ în cadrul activităților
utilizate. În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale unele mijloace pot avea și un rol
- corelarea competențelor specifice cu conținuturile prezentate în programa
școlară;
- stabilirea unităților de învățare;
- stabilirea succesiunii parcurgerii unităților de învățare;
- stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare.
41


- identificarea unităților de învățare și a succesiunii acestora;
- asocierea unităților de învățare cu competențele specifice;
- eșalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de
învățare).

Unitatea d Competențe Nr. ore/
Nr. crt. Conținuturi Observații

- realizarea asocierilor dintre competențele specifice și conținuturi;
- distribuirea conținuturilor pe unități de învățare;
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare.
În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate proiectarea
intervenției educaționale se realizează prin planuri de intervenție personalizate.
În elaborarea planificărilor și proiectelor didactice trebuie avută în vedere corelarea
cu planul de servicii individualizat, elaborat pentru fiecare elev, precum și cu planul de
intervenție personalizat.
Evaluarea
Evaluarea elevilor cu dizabilităţi intelectuale se realizează atât prin metode
tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie puternic
ameliorativă, întreg procesul didactic și terapeutic adaptându-se permanent în funcţie de
Astfel, strategia didactică trebuie elaborată în funcție de evaluarea inițială,
accesibilizând conținuturile și adaptând competențele. Ponderea cea mai importantă o va
ocupa evaluarea formativă, evidențiind zona proximei dezvoltări, ca instrument de reglare
a procesului de predare-învățare, utilizând punctele tari ale elevilor, cu scopul maximizării
rezultatelor învățării. Evaluarea finală se va realiza diferențiat, în funcție de obiectivele
propuse pentru fiecare elev.
Bibliografie
x Bârsan, N., (1995), Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării
orale a preșcolarilor mari, București: Editura Didactică şi Pedagogică;
x Cozma, A., (2008), Psihopedagogia comunicării la copiii cu dizabilităţi mintale,
x Cucoş, C., (2000), Pedagogie generală, Iaşi: Editura Polirom;
x Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri şi
examene de obţinere a gradelor didactice, Iaşi: Editura Polirom;
42
x Gherguţ, A., (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii

diferenţiate şi incluzive în educaţie, Iaşi: Editura Polirom;
x Popovici, D.V., (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale,
x Popovici, D.V., (2016), (coord.), Strategii de comunicare augmentativă și alternativă
pentru copiii nonverbali, București: Editura Universității din București;
x Verza, E., (1994), Psihopedagogia specială, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică;
x Verza, E., Verza, E.F., (2011), (coord.), Tratat de psihopedagogie specială,
x Vlad, M., Ghilaş, I., Cozma, A., Vasiliu, C.M., (2009), Dicţionar enciclopedic de
Psihopedagogie specială, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Marin Speteanu;
x *** (2016), Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
x *** (2014), Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar-
3593/18.06.2014;
x *** (2011), Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 şi actele normative subsecvente
x *** Planurile-cadru, programele şcolare în vigoare.
Grupul de lucru:

Romeo Adrian COZMA, coordonator Inspectoratul Școlar al Municipiului București

43
Programa şcolară
pentru disciplina
EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE
Învățământ special
Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
București, 2021
Programa școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE - Învățământ special primar - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
Notă de prezentare
Disciplina Educație senzorială și psihomotorie este prevăzută în planul cadru de
învățământ, pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate inclusă în aria curriculară Matematica și Științe ale
naturii și are alocate 2 ore/ săptămână pentru ciclul primar (clasele pregătitoare – a IV-
a) și 1 oră/ săptămână pentru ciclul gimnazial (clasele a V-a - a X-a).
Structura programei școlare include următoarele elemente: Notă de
prezentare, Competențe generale, Competențe specifice, Activități de învățare,
Conținuturi şi Sugestii metodologice.
Importanța educației senzoriale și psihomotorii este punctată de diferiţi specialiști
astfel: Maria Montessori consideră că simțurile noastre sunt niște „porți deschise spre
lume”, iar materialele senzoriale sunt cheile date copilului pentru a le deschide, iar
Valentina Horghidan afirmă că „Manipularea obiectelor este influențată de gradul de
maturizare psihomotorie, de experiențele motrice trăite de copil și caracteristicile de
îndemânare “.
Percepția senzorială ne servește ca bază de cunoaștere a realității - o percepție
senzorială săracă determină o percepție redusă a realității. Din acest motiv, dezvoltarea
senzorială reprezintă una dintre bazele cunoașterii realității. În ce privește dezvoltarea
psihomotorie, aceasta cuprinde șapte componente a căror evoluție este interconectată:
o Motricitatea globală;
o Motricitatea fină;
o Schema corporală;
o Lateralitatea;
o Organizarea perceptivă;
o Organizarea spațială şi temporală.
Educația senzorială și psihomotorie, asigură elevului cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate o cale de cunoaștere activă, prin acțiune directă asupra
lumii înconjurătoare, valorificând experiența/cunoștințele empirice achiziționate în viața
cotidiană astfel încât acestea să devină funcționale, eficiente în procesul adaptării și
integrării în societate.
Noțiunile științifice/ priceperile/ deprinderile/ comportamentele adaptative
achiziționate de elevul cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate au
acoperire senzorială, având la bază contactul direct cu obiectele și imaginile acestora,
cu fenomene și fapte din universul apropiat, iar caracterul practic-aplicativ al
experiențelor de cunoaștere în care este introdus copilul permite înțelegerea unor relații
dintre organism și mediu.
Stimularea senzorială și psihomotorie condiționează abilitarea copilului pe axele
principale: comunicare, abilități cognitive, autonomie personală și socială. Educarea
proceselor senzorial-motorii primare și dezvoltarea motricității globale/fine, vizează
dezvoltarea unor abilități și deprinderi care constituie punctul de plecare în dezvoltarea
cognitivă a limbajului, a comunicării precum și operaționalizarea unor concepte
matematice elementare, cu bogate influențe benefice asupra personalității copilului, o
mai bună adaptare la solicitările mediului școlar și social.
Educație senzorială și psihomotorie în mediului înconjurător, oferă copiilor ocazia
de a-și dezvolta curiozitatea și interesul pentru anumite aspecte ale lumii înconjurătoare
prin acțiune directă, explorare și observație, de a gândi și a învăța.
Competențele vizate prin această programă școlară, activităţile de învăţare şi
conţinuturile, au ca punct de plecare particularităţile fiecărei etape de dezvoltare a
copilului, gradul dizabilității, tipul de asociere a acestora, referindu-se în special la:
x dezvoltarea interesului faţă de mediul înconjurător şi propria persoană;
x folosirea propriilor simţuri pentru a observa şi a explora mediul înconjurător;
2
x
lărgirea câmpului experienţei directe;
x
dezvoltarea motricităţii generale şi fine;
x
valorificarea la maximum a potențialului analizatorilor;
x
aplicarea cunoştinţelor învăţate în viaţa cotidiană;
x
formarea reprezentărilor legate de formă, mărime, culoare, distanţă,
direcţie;
x operarea cu noţiuni corporale, spaţiale, temporale simple.
Activităţile de învăţare au un caracter orientativ. Cadrul didactic are libertatea de
a alege acele conținuturi care corespund cel mai bine nivelului funcţional al copiilor
vizați în activitățile la clasă sau de a folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru
configurarea competențelor propuse. Se recomandă individualizarea demersului
educaţional, cu raportare permanentă la potenţialul de dezvoltare al fiecărui copil (acolo
unde este cazul).
1. Cunoaşterea elementelor şi fenomenelor lumii

înconjurătoare prin intermediul acţiunilor de explorare
senzorială
2. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi fine, a

coordonării psihomotrice
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare, a schemei

corporale şi de fixare a lateralităţii
4. Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv motrice de formă,

mărime, culoare, spaţiu şi timp.
CLASA PREGĂTITOARE
1. Cunoaşterea elementelor şi fenomenelor lumii înconjurătoare prin

intermediul acţiunilor de explorare senzorială
Clasa pregătitoare
1.1. Perceperea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi manifestarea unor
reacţii adecvate la aceștia
Activităţi de stimulare polisenzorială cu grade diferite de intensitate pentru formarea
unei reacţii adecvate:
- Exerciţii de stimulare vizuală (familiarizarea cu stimulii luminoşi, obiecte
colorate contrastant);
- Exerciţii de stimulare auditivă (familiarizarea cu zgomote, sunete emise de
jucării sonore, voce umană);
- Exerciţii de stimulare tactil-kinestezică: explorare şi manipulare obiectuală -
obiecte cu texturi diferite (neted - aspru); exerciţii de percepere a temperaturii
(cald - rece); exerciţii de stimulare a capacităţii de percepere a vibraţiilor.
1.2. Formarea și dezvoltarea capacităţii de percepție, urmărire senzorială a
stimulilor din mediul ambiant
Activități de intuire a atributelor perceptive ale stimulilor:
- Activităţi de percepţie a culorii, formei, mărimii;
- Activităţi de percepţie: zgomote, sunete, voci;
- Exerciţii de percepţie şi diferenţiere a proprietăţilor termice ale obiectelor;
- Exerciţii de urmărire a diferiţilor stimuli în contexte diferite (camera de stimulare;
polisenzorială; sala de clasă; mediul extern familiar);
- Exerciţii-joc de urmărire şi căutare a stimulilor (obiecte, persoane).
2. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi fine a coordonării

psihomotrice
Clasa pregătitoare
2.1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor motrice de bază
Exerciţii pentru postură:
- exerciţii de stimulare a poziţiei capului; exerciţii de stimulare a poziţiei „în
şezut”; exerciţii de stimulare a mersului „de-a buşilea”; exerciţii de stimulare a
ridicării/menținerii în poziţie bipedă; exerciţii de imitare a posturii profesorului/
colegului (poziţii de bază: „în picioare”; „culcat”, „în şezut”);
Exerciţii de motricitate generală:
- exerciţii de învăţare/exersare a abilităţilor motorii de bază ale picioarelor: mers
independent/cu sprijin, alergare, urcare/ coborâre;
- exerciţii de învăţare a mişcărilor de bază ale mâinilor: braţe, antebraţe,
încheietura mâinilor, degete ;
- exerciţii ludice de întindere, îndoire, aplecare a trunchiului, capului și
membrelor;
- exerciţii-joc pentru exersarea ţinutei corporale corecte în mers, în repaus,
şezând;
- exerciţii de alergat şi de corectare a rigidităţii corpului (alergat pe loc/ cu însoţitor/
liber; alergat cu/ fără folosirea unui semnal sonor/vizual pentru menţinerea direcţiei
etc);
Exerciţii de menţinere a echilibrului:
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului static (biped cu picioarele
apropiate/(în) depărtate);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului în trecerea de la static la deplasare
(pornire/ oprire);
5
Clasa pregătitoare
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului dinamic necesar deplasării
independente facile;
- exerciţii de menţinere a echilibrului în timpul jocului (jocul cu mingea, aruncare/
prindere de obiecte etc).
2.2. Dezvoltarea capacităţii de prehensiune şi a motricităţii fine
Exerciţii de dezvoltare a capacităţii de prehensiune şi a motricităţii fine:
- exerciţii pentru dezvoltarea motricităţii fine a degetelor (închiderea/
deschiderea pumnului, presarea degetelor celor două mâini unele de altele,
mişcarea degetelor şi imitarea cântatului la fluier, pian etc);
- exerciţii de explorare şi manipulare corectă a obiectelor familiare.
- exerciţii de apucare cu degetele a obiectelor mici (jucării, cubuleţe, mărgele
etc);
- exerciţii de imitare a gesturilor utile (închidere/deschidere uşi, sertare etc;
umplere/golire; astupare/destupare; suspendare etc);
- exerciţii de incastrare;
- jocuri de construcţie (cuburi, figuri geometrice);
- dactilopictura, modelarea din plastilină.
2.3. Formarea şi dezvoltarea controlului şi coordonării psihomotrice
- Formarea şi dezvoltarea coordonării bimanuale: - Jocuri de incastrare; Exerciţii
de înşirare;
- Formarea şi dezvoltarea coordonării ochi-mână: - Jocuri de construcţie prin
alăturare, suprapunere; Jocuri de aruncare/ prindere a unor obiecte de diferite
dimensiuni; Jocuri de lovire a unor obiecte suspendate;
- Formarea şi dezvoltarea coordonării ochi-mână-picior: - Jocuri cu mingea;
- Formarea şi dezvoltarea coordonării auditiv-motorii: - Jocuri de mişcare pe
ritmuri simple;
- Exerciţii ludice de exprimare gestuală, însoţită de linie muzicală sugestivă
(„Bate vântul frunzele”, „Dacă vesel se trăieşte”, „Alunelul” etc.).
2.4. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor manuale
- Exerciţii de manipulare a obiectelor (mutarea jucăriilor dintr-o mână în alta,
apucare a două obiecte şi lovirea lor unul de altul, alăturare de obiecte etc.);
- Formarea şi dezvoltarea abilităţilor manuale de bază: - Exerciţii de rupere,
mototolire, apăsare, turtire, îndoire, modelare etc.
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale şi de

fixare a lateralităţii.
Clasa pregătitoare
3.1. Însușirea schemei corporale
- Exerciţii de identificare a schemei corporale proprii (joc de recunoaştere a
părților corpului: mână, picior, ochi);
- Exerciţii de identificare a schemei corporale în imagini („Arată…!”);
- Exerciții de potrivire a imaginilor identice („Potrivește!”);
3.2 . Fixarea lateralității
- Exerciții de identificarea a lateralităţii (membrul superior şi inferior dominant):
- Exerciţii de stimulare a membrului dominant, cu oferire de repere verbale
pentru recunoaşterea sa (mâncăm cu mâna respectivă, desenăm, jocuri cu
bile, jetoane etc.);
- Exerciţii de manevrare de diferite obiecte cu executarea unor mişcări
precum (răsucire, desen);
- Exerciţii de folosire alternativă a membrelor inferioare și superioare în joc;
- Exerciţii pentru antrenarea ochiului dominant (caleidoscop).
4. Formarea și dezvoltarea structurilor perceptiv motrice de culoare, mărime,

formă, spațiu și timp
Clasa pregătitoare
4.1. Formarea capacității de identificare/discriminare a culorilor
- Exerciții de identificare a culorilor („Arată roșu!”/„Dă-mi roșu!” etc.);
- Exerciții de sortare a obiectelor după criteriul culoare (roșu, albastru);
- Exerciții de sortare a jetoanelor după criteriul culoare (roșu, albastru);
- Exerciții de încastrare (introducerea obiectelor roșii și albastre în căsuțe
corespunzătoare).
4.2. Formarea capacității de identificare/discriminare a formei obiectelor
- Exerciţii de sortare a formelor (cerc, pătrat);
- Exerciții de identificare a formelor plane („Arată cerc!”/„Dă-mi cerc!”, „Arată
pătrat!”/ „Dă-mi pătrat!”);
- Exerciții de identificare a formelor în imagine (cerc, pătrat);
- Exerciții de încastrare (introducerea formelor în căsuțe corespunzătoare).
4.3. Formarea capacității de identificare/discriminare a mărimii obiectelor
- Exerciţii de identificare și discriminare a obiectelor după mărime („Arată
mare!”/„Dă-mi mare!”, „Arată mic!”/„Dă-mi mic!”);
- Exerciții de sortare a obiectelor după mărime (mare, mic);
- Exerciții de sortare a imaginilor după mărime (mare, mic).
4.4. Formarea capacității de identificare/discriminare a structurii spațio-
temporale
- Exerciții de recunoaștere a pozițiilor spațiale simple („pe”, „în”);
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spațiu („Vino la mine!” etc.).
Conţinuturi
Cunoașterea senzorială Educarea senzorială:
a elementelor și - vizuală;
fenomenelor din mediu - auditivă;
- tactil-kinestezică;
- termică;
- gustativă.
Percepţia şi diferenţierea elementelor din mediu după:
- mărime, formă, culoare;
- sunet/zgomot (tare, încet);
- vibrații.
Operare cu: explorare, identificare, percepție
Motricitate (motricitate Control postural corect:
globală şi fină) și - poziţia capului;
coordonare - culcat pe spate;
psihomotrică - poziţia şezând cu sprijin;
- şezutul independent;
- mersul în patrupedie;
- poziţia bipedă;
- mers cu sprijin;
- mers independent.
Poziţii şi mişcări de bază:
- poziţii şi mişcări ale capului: faţă-spate;
7

- poziţii şi mişcări ale mâinilor: în faţă, sus-jos;
- poziţii şi mişcări ale picioarelor: întindere, îndoire;
- poziţii şi mişcări ale trunchiului: balansare, legănare;
- echilibrul static și dinamic.
Conduite motrice de bază:
- mersul: mers cu sprijin, mers independent de la un punct
la altul şi oprire;
- urcare-coborâre a scărilor folosind alternativ picioarele;
- săritura: pe ambele picioare.
Coordonare bimanuală și oculo-motorie pentru
realizarea gesturilor şi abilităţilor manuale de bază:
- prehensiune;
- alăturare;
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
Coordonare auditiv-motorie
- exerciţii ludice de exprimare gestuală, însoţită de linie
muzicală sugestivă.
Schema corporală şi Schemă corporală
lateralitatea - localizarea principalelor segmente corporale, identificarea
şi denumirea lor (mână, picior, ochi);
- identificarea lateralității (jocuri de identificare a mâinii/
piciorului/ochiului dominant).
Structuri perceptiv- Structuri perceptiv motrice de formă, culoare, mărime
motrice - identificare, grupare după criteriul culoare (roşu, albastru);
- identificare, grupare după formă (cerc, pătrat);
- identificare, grupare după mărime (mare, mic);
Orientare spațială
- poziții spațiale simple (pe, în);
- deplasare în spațiu („Vino la mine!” etc.).
CLASA I
Clasa I
1.1.Perceperea/Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi
manifestarea unor reacţii adecvate la aceștia
- Exerciţii de stimulare tactil - kinestezică - explorare şi manipulare obiectuală
- obiecte cu texturi diferite etc., exerciţii de percepere a temperaturii;
- Exerciţii de stimulare a capacităţii de percepere a vibraţiilor;
- Exerciţii de stimulare olfactivă şi gustativă;
- Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar, prin
antrenarea mai multor analizatori (auditiv/vizual, tactil etc.).
1.2. Formarea și dezvoltarea capacităţii de percepție, urmărire și identificare
senzorială a stimulilor din mediul ambiant
Activități de identificare a atributelor perceptive ale stimulilor:
- Activităţi de percepţie şi identificare a culorii, formei, mărimii (unul/două criterii);
- Activităţi de percepţie şi identificare: zgomote, sunete, voci;
- Exerciţii pentru perceperea asperităţii, greutăţii (neted – aspru; greu – ușor);
- Exerciţii de percepţie şi identificare a temperaturii obiectelor (cald – rece);
- Exerciţii de percepţie şi identificare a gusturilor (dulce, acru, sărat) şi mirosurilor
familiare (alimente);
- Exerciţii de urmărire a diferiţilor stimuli în contexte diferite (camera de stimulare
- polisenzorială; sala de clasă; mediul extern familiar);
- Exerciţii-joc de urmărire şi căutare a stimulilor (obiecte, persoane) aflate în
acțiune/ a căror acţiune a încetat.

psihomotrice
Clasa I
- exerciţii de stimulare a poziţiei capului;
- exerciţii de stimulare a poziţiei „în şezut”;
- exerciţii de stimulare a mersului „de-a buşilea”, „târâre”;
- exerciţii de stimulare a ridicării/menținerii în poziţie bipedă;
- exerciţii de imitare a posturii profesorului/ colegului/ a persoanelor din imagini
(poziţii de bază: „în picioare”; „culcat”, „în şezut”);
- Exerciţii de motricitate generală:
Exerciţii de învăţare/exersare a abilităţilor motorii de bază ale picioarelor:
- mers independent/cu sprijin, alergare, urcare/ coborâre (trepte, plan înclinat),
săritura pe două picioare cu diferitele ei forme (de pe loc, peste obstacole, în
cerc, liberă, aproape, departe, în față, sărituri succesive etc.);
încheietura mâinilor, degete;
- exerciţii ludice de întindere, îndoire, aplecare, răsucire, rotire a membrelor,
9
Clasa I
trunchiului şi capului; rostogoliri, căţărare, târâre;
- exerciţii de mers cu pornire/ oprire la comandă;
- exerciţii cu „variante” de mers: mers la pas însoţit, liber; mers lent pe distanţe
scurte, cu indicarea direcţiei/schimbarea direcţiei; mers în cuplu; mers în rând/
coloană; mers cu obiecte în mână etc.;
şezând, în actul lexico-grafic;
- exerciţii-joc pentru educarea mersului: imitarea mersului unor animale;
- exerciții de alergat şi de corectare a rigidităţii corpului (alergat pe loc/ cu însoţitor/
liber, în spaţii indicate/delimitate; alergat cu/ fără folosirea unui semnal
sonor/vizual pentru menţinerea direcţiei; alergat liber în ritm diferit etc.);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului static (biped şi pe un picior);
(pornire/ oprire);
- exerciții de menţinere a echilibrului în timpul jocului (jocul cu mingea, aruncare/
prindere de obiecte etc.).
deschiderea pumnului, apropierea/ depărtarea degetelor, atingerea succesivă
a degetului mare de vârful celorlalte degete, presarea degetelor celor două
mâini unele de altele, mişcarea degetelor şi imitarea cântatului la fluier, pian
mișcări de lovire etc);
Exerciţii de explorare şi manipulare corectă a obiectelor familiare:
- exerciţii de apucare cu degetele a obiectelor din ce în ce mai mici (jucării,
piese mici, cubuleţe, mărgele etc.);
- exerciţii de imitare a gesturilor utile (închidere/ deschidere uşi, sertare etc.;
umplere/ golire; astupare/ destupare, înfăşurare/ desfăşurare; scuturare,
agăţare, suspendare etc.);
- exerciţii de înşiruire de mărgele, îmbinare de cuburi, copieri de contururi pe
foaie, tăiere liberă etc.;
- jocuri de construcţie (cuburi, figuri geometrice);
- dactilopictura, realizarea contururilor prin unirea de puncte, modelarea din
plastilină, fire plastifiate, sârmă.
Formarea şi dezvoltarea coordonării bimanuale
- Jocuri de incastrare;
- Exerciţii de înşirare;
- Exerciţii de încheiere/ descheiere;
- Exerciţii de înşurubare/ deşurubare etc.;
Formarea şi dezvoltarea coordonării ochi-mână
- Jocuri de construcţie prin alăturare, suprapunere, îmbinare;
- Jocuri de aruncare/ prindere a unor obiecte de dimensiuni mari;
- Jocuri de lovire a unor obiecte suspendate;
- Exerciţii pregrafice de coordonare oculo-motorie (punctare, unire de puncte,
urmărire a unui traseu dat/ contur, umplere contur, lipire etc.);
- Exerciţii grafice exprimate în mâzgălituri în diverse direcţii şi planuri (vertical,
orizontal), în formă de linii, puncte, haşurări în spaţii libere/determinate;
10
Clasa I
Formarea şi dezvoltarea coordonării ochi-mână-picior
- Jocuri cu mingea;
- Mersul pe bicicletă;
Formarea şi dezvoltarea coordonării auditiv-motorii
- Jocuri de mişcare pe ritmuri simple;
- Exerciţii ludice de exprimare gestuală, însoţită de linie muzicală sugestivă („Bate
vântul frunzele”; „Dacă vesel se trăieşte”; „Alunelul” etc.).
Formarea şi dezvoltarea gesturilor manuale de bază
- Exerciţii de prehensiune mergând până la folosirea pensei digitale;
apucare a două obiecte şi lovirea lor unul de altul, alăturare sau suprapunere de
obiecte etc.);
Formarea şi dezvoltarea abilităţilor manuale de bază
- Exerciţii de rupere, mototolire, presare, apăsare, turtire, îndoire, modelare,
bobinare, tăiere cu foarfeca etc.
Formarea şi dezvoltarea lateralităţii
- Exerciţii de încurajare a folosirii părţii dominante (ochi-mână, picior) în toate
activităţile desfășurate.

fixare a lateralităţii.
Clasa I
- Exerciţii de identificare a schemei corporale proprii (joc de recunoaştere a
părților corpului: mână, picior, ochi, ureche, nas, gură);
- Exerciţii de identificare a schemei corporale în imagini („Arată…!”)
- Exerciții de potrivire a imaginilor identice („Potrivește!”).
3.2. Fixarea lateralității
pentru recunoaşterea sa (desen, pictură, jocuri cu bile, jetoane, etc.);
- Exerciţii de manevrare a diferitelor obiecte cu executarea unor mişcări
precum (răsucire, Lego, „Cântăm la pian”);
- Exerciţii de folosire alternativă a membrelor inferioare și superioare în
diferite activități.
4. Formarea și dezvoltarea structurilor perceptiv motrice de culoare, formă,

mărime, spațiu și timp
Clasa I
4.1. Formarea şi dezvoltarea capacității de identificare/discriminare a culorilor
- Exerciții de identificare a culorilor („Arată verde!”/”Dă-mi verde!”, etc.);
- Exerciții de sortare a obiectelor după criteriul culoare (roșu, albastru, verde);
- Exerciții de sortare a jetoanelor după criteriul culoare (roșu, albastru, verde);
- Exerciții de încastrare după criteriul culoare.
4.2. Formarea şi dezvoltarea capacității de identificare/discriminare a formei
obiectelor
- Exerciții de identificare a formelor plane („Arată triunghi!”/„Dă-mi triunghi!”, etc.);
- Exerciţii de sortare a formelor (cerc, pătrat, triunghi);
- Exerciții de identificare a formelor în imagine (cerc, pătrat, triunghi);
- Exerciții de încastrare (introducerea formelor cerc, pătrat, triunghi în căsuțe
corespunzătoare).
11
Clasa I
4.3. Formarea şi dezvoltarea capacității de identificare/discriminare a mărimii
obiectelor
- Exerciţii de identificare și discriminare a obiectelor după mărime („Arată
mare/mic/la fel!”/„Dă-mi mare/mic/la fel!”);
- Exerciții de sortare a obiectelor după mărime („mare”, „mic”, „la fel”);
- Exerciții de sortare a obiectelor din imagine după mărime (mare, mic, la fel).
4.4. Formarea şi dezvoltarea capacității de identificare/discriminare a
structurii spațio-temporale
- Exerciții de recunoaștere a pozițiilor spațiale simple („pe”, „în”, „sus”, „jos”);
- Exerciții pentru identificarea „primului” element dintr-un șir”.
Conţinuturi
- termică;
- olfactivă;
- culoare, formă, mărime;
- sunet (tare, încet);
- miros (frumos)
Operare cu:
- stimulare;
- explorare;
- percepţie;
- identificare;
- localizare.
coordonare - culcat pe burtă, pe spate, pe o parte;
psihomotrică - sprijinit pe palme şi genunchi;
- poziţia şezând cu sprijin;
- poziţia bipedă;
- mers cu sprijin;
- mers independent.
- poziţii şi mişcări ale capului: (faţă-spate, stânga-dreapta);
- poziţii şi mişcări ale mâinilor: în faţă, lateral, sus-jos,
îndoite, întinse;
- poziţii şi mişcări ale picioarelor: întindere, îndoire,
pendulare (înainte/ înapoi), pe vârfuri;
- poziţii şi mişcări ale trunchiului:aplecare, balansare,
legănare;
12

- mersul: pe loc, de la un punct la altul şi oprire, pe contur
trasat, repede-încet etc.;
- alergare: repede-încet, cu oprire;
- urcare-coborâre corectă a scărilor folosind alternativ
picioarele, căţărare;
- prehensiune;
- incastrare;
- alăturare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
- suprapunere;
- lipire;
- înşurubare-deşurubare;
- jocuri de mişcare pe ritmuri simple;
Orientare şi mobilitate:
- deplasare spre stimuli.
şi denumirea lor;
- identificarea segmentelor corporale în imagini;
- stimularea membrului dominant (exerciții de manevrare a
diferitelor obiecte).
motrice - identificare, grupare după criteriul culoare (roşu, albastru,
verde);
- identificare, grupare după formă (cerc, pătrat, triunghi);
- identificare, grupare după mărime (mare, mic, la fel);
- poziții spațiale simple (pe, în, sus, jos.).
13
CLASA a II-a

Clasa a II-a
1.1. Perceperea/Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi
- Exerciţii de stimulare tactil-kinestezică:
- masaj;
- explorare şi manipulare obiectuală – obiecte cu texturi, forme, dimensiuni
diferite etc.;
- exerciţii de percepere a temperaturii;
- exerciţii de stimulare a capacităţii de percepere a vibraţiilor;
1.2. Formarea și dezvoltarea capacităţii de percepție, urmărire, identificare
senzorială a stimulilor din mediul ambiant
Activități de identificare a atributelor perceptive ale stimulilor:
- Activităţi de percepţie şi identificare a culorii, formei, mărimii (unul/două criterii);
- Activităţi de percepţie şi identificare: zgomote, sunete, voci;
- Exerciţii pentru perceperea asperităţii, texturii, greutăţii (neted - aspru, moale -
tare, texturi cu model, cu rugozități mari/fine, greu - ușor);
- Exerciţii de percepţie şi identificare a temperaturii obiectelor (cald – rece);
- Exerciţii de percepţie şi identificare a gusturilor (dulce, acru, sărat, amar) şi
mirosurilor familiare (alimente);
polisenzorială; sala de clasă; mediul extern familiar)
- Exerciţii-joc de urmărire, căutare și localizare a stimulilor (obiecte, persoane)
aflate în acțiune/ a căror acţiune a încetat.

psihomotrice
Clasa a II-a
(poziţii: „în picioare”; „culcat”, „în şezut”, „ghemuit”, „ghemuit cu sprijin pe
mâini”, „culcat pe spate/abdomen/lateral stînga-dreapta”, „în şezut”);
- exerciţii de executare la comandă verbal/după model a diferitelor posturi
corporale (poziţii: „în picioare”; „culcat”, „în şezut”, „ghemuit”, „ghemuit cu
sprijin pe mâini”, „culcat pe spate/abdomen/lateral stânga-dreapta”, „în şezut
cu piciorele întinse/strânse/atârnate/susținute sau nu cu mâinile” etc.);
Exerciţii de motricitate generală
14
Clasa a II-a
-mers independent/cu sprijin, alergare, urcare/ coborâre (trepte, plan înclinat),
săritura pe două picioare cu diferitele ei forme (de pe loc, peste obstacole, în
cerc, liberă, la punct fix, aproape, departe, în față, în spate, lateral, sărituri
succesive etc.);
Exerciţii de învăţare a mişcărilor de bază ale mâinilor: braţe, antebraţe, încheietura
mâinilor, degete;
- exerciţii cu „variante” de mers: mers la pas însoţit, liber; mers lent pe distanţe
scurte, cu indicarea direcţiei/schimbarea direcţiei; mers în cuplu; mers în
rând/ în şir indian/ coloană; mers cu obiecte în mână etc.;
- exerciţii de corectare a mersului deficitar (mersul rigid, legănat, lăbărţat, cu paşi
târâţi etc.)
liber, în spaţii delimitate; alergat cu/ fără folosirea unui semnal sonor/vizual
pentru menţinerea direcţiei; alergat cu obiecte mari şi uşoare etc);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului static (biped şi pe un picior, pe
vârfuri);
(pornire/ oprire);
Dezvoltarea capacităţii de prehensiune şi a motricităţii fine
deschiderea pumnului, apropierea/ depărtarea alternativă a degetelor,
atingerea succesivă a degetului mare de vârful celorlalte degete, presarea
degetelor celor două mâini unele de altele, mişcarea degetelor şi imitarea
cântatului la fluier, pian etc.);
- exerciţii de explorare şi manipulare corectă a obiectelor familiare:
piese mici, bețișoare, cubuleţe, mărgele etc.);
înşurubare/ deşurubare; umplere/ golire; astupare/ destupare înfăşurare/
desfăşurare; scuturare, agăţare, suspendare etc.);
- exerciţii de înşiruire de mărgele, îmbinare de cuburi, conturare utilizând
obiecte, șabloane simple, copieri de contururi pe foaie de calc, tăiere liberă
etc.;
- jocuri de construcţie – prin alăturare, suprapunere, îmbinare (cuburi, figuri
geometrice, jocuri arco, lego cu piese mari);
- dactilopictură, amprentare, realizarea contururilor prin unirea de puncte,
modelarea din plastilină, fire plastifiate, sârmă.
15
Clasa a II-a
- Exerciţii de înşiretare/ deşiretare;
- Exerciţii de înșurubare/ deșurubare;
- Exerciţii de împletire etc.;
- Jocuri de aruncare/ prindere a unor obiecte de dimensiuni diferite;
urmărire a unui traseu dat/ contur, umplere contur, lipire, labirinte, tăiere liberă
etc.);
- Jocuri cu mingea;
- Formarea şi dezvoltarea coordonării auditiv-motorii;
apucare a două obiecte şi lovirea lor unul de altul, alăturare sau suprapunere de
obiecte etc.);
- Exerciţii de rupere, mototolire, presare, apăsare, turtire, îndoire, modelare,
bobinare, tăiere cu foarfeca etc.;
- Formarea şi dezvoltarea lateralităţii;

fixare a lateralităţii
Clasa a II-a
- Exerciţii de identificare a schemei corporale proprii și a altei persoane
(„Atinge...!” - mână, picior, ochi, ureche, nas, gură, degete, cap, păr);
- Exerciţii de identificare a schemei corporale în imagini;
- Exerciții de potrivire a imaginilor identice („Potrivește!”);
- Exerciții de încastrare (incastre corpul uman).
3.2. Fixarea lateralității
- Exerciţii de stimulare a membrului dominant (aruncarea zarurilor,
introducerea unor mărgele în sticlă, etc.)
- Exerciţii de manevrare a diferitelor obiecte cu executarea unor mişcări
precum (colorare în contur, așezarea magneților pe tabla magnetică, etc.);
- Exerciţii de folosire alternativă a membrelor în joc.
16

Clasa a II-a
- Exerciții de sortare a obiectelor după criteriul culoare (roșu, albastru, verde,
galben);
- Exerciții de sortare a jetoanelor după criteriul culoare (roșu, albastru, verde,
galben);
- Exerciții de sortare a imaginilor de diferite forme după criteriul culoare (roșu,
albastru, verde, galben);
- Exerciții de încastrare după criteriul culoare.
obiectelor
- Exerciții de identificare a formelor („Arată dreptunghi!”/„Dă-mi dreptunghi!”,
etc.);
- Exerciţii de sortare a formelor (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);
- Exerciții de identificare a formelor în imagine (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi).
Conţinuturi
- termică;
- olfactivă;
- gustativă.
- greutate (uşor, greu);
Operare cu:
- stimulare;
- explorare;
- percepţie;
- identificare;
- localizare
- orientare.
- poziţia bipedă;
- mers cu sprijin;
- mers independent.
17

- poziţii şi mişcări ale capului: (faţă-spate, stânga-dreapta);
îndoite, întinse;
- poziţii şi mişcări ale trunchiului: aplecare, răsucire,
balansare, legănare;
- săritura: pe loc, pe ambele picioare.
Coordonre bimanuală și oculo-motorie pentru
- prehensiune;
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
- suprapunere;
- lipire;
- dans liber sau dirijat;
şi denumirea lor (se introduce: spate, burtă);
- localizarea și identificarea principalelor segmente
corporale la o altă persoană;
- stimularea membrului dominant și nedominant (exerciții de
manevrare a diferitelor obiecte).
verde, galben);
- identificare, grupare după formă (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi);
- identificare, grupare după mărime (mare, mic, la fel);
- poziții spațiale simple (pe, în, sus, jos)
- noțiunea de ”primul ” și ”ultimul” element dintr-un șir de
obiecte.
18
CLASA a III-a

Clasa a III-a
1.1. Perceperea /Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi
Exerciţii de stimulare tactil-kinestezică:
- masaj;
diferite etc.;
1.2. Formarea și dezvoltarea capacităţii de percepție, urmărire, identificare și
discriminare senzorială a stimulilor din mediul ambiant
Activități de identificare și discriminare a atributelor perceptive ale stimulilor:
- Activităţi de percepţie şi discriminare a culorii, formei, mărimii (unul - trei criterii);
- Activităţi de percepţie şi diferenţiere: zgomote, sunete, voci;
- Exerciţii pentru perceperea asperităţii, durității, texturii, greutăţii (neted - aspru,
moale - tare, texturi cu model, cu rugozități mari/fine, greu - ușor);
- Exerciţii de percepţie şi diferenţiere a temperaturii obiectelor (cald/fierbinte -
rece);
- Exerciţii de percepţie şi diferenţiere a gusturilor (dulce, dulce-acrișor, acru, sărat,
amar) şi mirosurilor familiare (alimente, produse de igienă și îngrijire,flori);
- Exerciţii - joc de urmărire, căutare și localizare a stimulilor (obiecte, persoane)
2. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi fine a coordonării psihomotrice

Clasa a III-a
mâini”, „culcat pe spate/ abdomen/ lateral stînga-dreapta”, „în şezut”);
- exerciţii de executare la comandă verbală/după model a diferitelor posturi
sprijin pe mâini ”, „culcat pe spate/abdomen/lateral stânga-dreapta”, „în şezut
19
Clasa a III-a
- mers independent/cu sprijin, alergare, urcare/ coborâre (trepte, plan înclinat),
săritura pe unul sau ambele picioare cu diferitele ei forme (de pe loc, din
deplasare, peste obstacole, în cerc, liberă, la punct fix, aproape, departe, în
față, în spate, lateral, sărituri succesive etc.) ;
Exerciţii de învăţare a mişcărilor de bază ale mâinilor: braţe, antebraţe, încheietura
mâinilor, degete;
- exerciţii cu „variante” de mers: mers la pas; mers lent/rapid pe distanţe scurte,
cu indicarea direcţiei/schimbarea direcţiei; mers în cuplu; mers în rând/ în şir
indian/ coloană; mers cu obiecte în mână, mers pe vârfuri, pe călcâie, pe partea
laterală a plantei (tălpii) interior-exterior etc.;
târâţi etc.);
liber, în spaţii delimitate; alergat cu/ fără folosirea unui semnal sonor/vizual pentru
menţinerea direcţiei; alergat cu obiecte mari şi uşoare etc.);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului static (biped şi pe un picior, pe vârfuri,
pe călcâie, lateral interior-exterior);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului în trecerea de la static la deplasare și
invers (pornire/ oprire);
prindere de obiecte etc).
deschiderea pumnului, apropierea/depărtarea, îndoirea/îndreptarea
simultană, alternativă a degetelor, atingerea succesivă a degetului mare de
vârful celorlalte degete, presarea degetelor celor două mâini unele de
altele, mişcarea degetelor şi imitarea cântatului la fluier, pian, mișcări de
lovire etc);
- exerciţii de explorare şi manipulare corectă a obiectelor familiare;
piese mici, pioni, cuişoare, bețișoare, cubuleţe, mărgele etc);
înşurubare/ deşurubare; umplere/ golire; astupare/ destupare înfăşurare/
obiecte, figurine, șabloane simple/contur exterior-interior, copieri de
contururi pe foaie de calc, tăiere liberă etc.;
20
Clasa a III-a
Formarea şi dezvoltarea controlului şi coordonării psihomotrice
- Exerciţii de împletire (în trei) etc.;
urmărire a unui traseu dat/ contur, umplere contur, lipire, labirinte, tăiere liberă,
decupare etc.);
- Jocuri cu mingea (mingi cu dimensiuni diferite), cu balonul, cu mingea medicinală;
- Mersul pe trotinetă;
Formarea şi dezvoltarea coordonării auditiv-motorii;

Clasa a III-a
- Exerciţii pentru familiarizarea elementelor schemei corporale proprii și a altei
persoane (mână, picior, ochi, ureche, nas, gură, degete, cap, păr, spate,
burtă, dinți);
- Exerciţii de identificare/denumire a schemei corporale proprii și a altei
persoane („Arată…!”, „Atinge..!”);
- Exerciţii de identificare/denumire a schemei corporale în imagini (Indicarea
părților corpului pe o planșă).
3.2. Educarea/consolidarea lateralității
- Exerciţii de stimulare a membrului dominant;
- Exerciţii de manipulare a diferitelor obiecte;
- Exerciţii de folosire alternativă a membrelor în diferite activități;
- Exerciții de recunoaștere stânga-dreapta („Arată mâna dreaptă/ stângă!”,
„Arată piciorul drept/stâng!”).
4. Formarea și dezvoltarea structurilor perceptive motrice de culoare, formă,

Clasa a III-a
- Exerciții de identificare a culorilor („Arată alb!”/„Dă-mi alb”, etc.);
- Exerciții de sortare a obiectelor după criteriul culoare (roșu, albastru, verde,
galben, alb);
- Exerciții de sortare a imaginilor de diferite forme după criterial culoare (roșu,
21
Clasa a III-a
albastru, verde, galben, alb);
- Exerciții de colorare a imaginilor folosind culorile învățate.
obiectelor
- Exerciții de identificare/denumire a formelor plane („Arată oval!„ / Dă-mi oval!” etc.);
- Exerciții de încercuire a formelor plane învățate dintr-o mulțime data;
- Exerciţii de sortare a formelor plane după formă (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi, oval);
- Exerciții de identificare/discriminare a formelor în imagine (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi, oval).
Conţinuturi
- termică;
- olfactivă;
- gustativă.
- temperatură (cald, rece);
Operare cu:
- stimulare;
- explorare;
- percepţie;
- identificare;
- diferențiere;
- localizare;
- orientare.
- mersul de-a buşilea;
- poziţia bipedă;
- mers cu sprijin;
- mers independent.
- poziţii şi mişcări ale capului: drept, înclinat (faţă-spate,
stânga-dreapta);
îndoite, întinse;
- poziţii şi mişcări ale trunchiului: aplecare (în faţă, în spate,
22

lateral,) răsucire, balansare, legănare;
- săritura: pe loc, pe ambele picioare.
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
- îndoire;
- înşirare
- prehensiune;
- suprapunere;
- lipire;
- dans liber sau dirijat;
şi denumirea lor (se introduce: spate, burtă);
- localizarea și identificarea principalelor segmente
corporale la o altă persoană
- stimularea membrului dominant și nedominant (exerciții de
manevrare a diferitelor obiecte)
- asociere segment corporal – îmbrăcăminte/încălțăminte
(căciulă – cap, etc)
- asociere organ de simț - parte a corpului (nas – miros, etc).
verde, galben, alb, negru);
- identificare, grupare după formă (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi, oval);
- identificare, grupare după mărime (mare, mic, la fel)
- poziții spațiale simple (pe, în, sus, jos în față, în spate, la
stânga, la dreapta, înainte, înapoi);
- noțiunea de ”primul ”, ”al doilea”, ”ultimul” element dintr-
un șir de obiecte
- localizarea obiectelor prin raportare la schema corporală.
23
CLASA a IV-a

Clasa a IV-a
1.1. Perceperea /Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi
Exerciţii de stimulare tactil-kinestezică:
- masaj;
diferite etc.;
1.2. Formarea și dezvoltarea capacităţii de percepție, urmărire, identificare și
discriminare senzorială a stimulilor din mediul ambiant
Activități de identificare și discriminare a atributelor perceptive ale stimulilor:
- Activităţi de percepţie şi discriminare a culorii, formei, mărimii(unul - trei criterii);
- Activităţi de percepţie şi diferenţiere: zgomote, sunete, voci;
- Exerciţii pentru perceperea asperităţii, durității, texturii, greutăţii (neted – aspru,
moale – tare, texturi cu model, cu rugozități mari/fine, greu – ușor);
- Exerciţii de percepţie şi diferenţiere a a temperaturii obiectelor (cald/fierbinte –
rece);
- Exerciţii de percepţie şi diferenţiere a gusturilor (dulce, dulce-acrișor, acru, sărat,
amar) şi mirosurilor familiare (alimente, produse de igienă și îngrijire);
- Exerciţii-joc de urmărire, căutare și localizare a stimulilor (obiecte, persoane)

psihomotrice
Clasa a IV-a
mâini”, „culcat pe spate/abdomen/lateral stînga-dreapta”, „în şezut”);
- exerciţii de executare la comandă verbală/după model a diferitelor posturi
sprijin pe mâini”, „culcat pe spate/abdomen/lateral stânga-dreapta”, „în şezut
24
Clasa a IV-a
-exerciţii de învăţare/exersare a abilităţilor motorii de bază ale picioarelor:
-mers independent/cu sprijin, alergare, urcare/ coborâre (trepte, plan înclinat),
săritura pe unul sau ambele picioare cu diferitele ei forme (de pe loc, din
deplasare, peste obstacole, în cerc, liberă, la punct fix, aproape, departe, în
față, în spate, lateral, sărituri succesive etc.);
încheietura mâinilor, degete;
- exerciţii cu „variante” de mers: mers la pas; mers lent/rapid pe distanţe scurte,
cu indicarea direcţiei/schimbarea direcţiei; mers în cuplu; mers în rând/ în şir
indian/ coloană; mers cu obiecte în mână, mers pe vârfuri, pe călcâie, pe partea
laterală a plantei (tălpii) interior-exterior etc.;
târâţi etc.);
liber, în spaţii delimitate; alergat cu/ fără folosirea unui semnal sonor/vizual pentru
menţinerea direcţiei; alergat cu obiecte mari şi uşoare etc.);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului static (biped şi pe un picior, pe vârfuri,
pe călcâie, lateral interior-exterior);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului în trecerea de la static la deplasare și
invers (pornire/ oprire);
deschiderea pumnului, apropierea/depărtarea, îndoirea/îndreptarea simultană,
alternativă a degetelor, atingerea succesivă a degetului mare de vârful
celorlalte degete, presarea degetelor celor două mâini unele de altele,
mişcarea degetelor şi imitarea cântatului la fluier, pian etc.);
Exerciţii de explorare şi manipulare corectă a obiectelor familiare
piese mici, pioni, cuişoare, bețișoare, cubuleţe, mărgele etc.);
- exerciţii de imitare a gesturilor utile (închidere/deschidere uşi, sertare etc;
înşurubare/ deşurubare; umplere/golire; astupare/destupare înfăşurare/
obiecte, figurine, șabloane simple/contur exterior-interior, copieri de contururi
pe foaie de calc, tăiere liberă etc.;
25
Clasa a IV-a
- Exerciţii de înnodare/ deznodare;
- Exerciţii de împletire (în trei) etc.;
urmărire a unui traseu dat/ contur, umplere contur, lipire, labirinte, tăiere liberă,
decupare etc.);
Formarea şi dezvoltarea coordonării ochi-mână-picior;
- Jocuri cu mingea (mingi cu dimensiuni diferite), cu balonul, cu mingea medicinală;
- Mersul pe trotinetă;
- Formarea şi dezvoltarea coordonării auditiv-motorii;
- Jocuri de mişcare pe ritmuri simple.
apucare concomitentă a două/mai multe obiecte şi lovirea lor unul de altul,
transportarea acestora, introducerea/recuperarea de obiecte mici în/din
recipienți/spații, alăturare sau suprapunere de obiecte etc.);
- Exerciţii de rupere, mototolire, stoarcere, presare, apăsare, turtire, îndoire,
modelare, bobinare, lipire, asamblare prin diferite tehnici, tăiere cu foarfeca
liber/după contur etc.;
Formarea şi dezvoltarea lateralităţii

Clasa a IV- a
- Exerciţii pentru familiarizarea elementelor schemei corporale proprii și a altei
persoane (mână, picior, ochi, ureche, nas, gură, degete, cap, păr, spate,
burtă, dinți, genunchi, gât, palmă);
- Exerciţii de identificare/denumire a schemei corporale proprii/ a altei
persoane și la o păpușă („Arată..!”, „Atinge..!”);
- Exerciţii de identificare/denumire a schemei corporale în imagini desenate
(Indicarea părților corpului pe o planșă);
- Exerciții de reasamblare a unui manechin/păpușă formate din elemente
detașabile.
26
Clasa a IV- a
3.2. Educarea/consolidarea lateralității
- Exerciţii de stimulare a membrului dominant/nedominant;
- Exerciţii de manipulare a diferitelor obiecte;
- Exerciţii de folosire alternativă a membrelor în diferite activități;
- Exerciții de localizare: mâna dreaptă/mâna stângă la propriul corp;
- Exerciții de localizare: piciorul drept/piciorul stâng la propriul corp.

Clasa a IV-a
- Exerciții de identificare a culorilor („Arată negru!”/ „Dă-mi negru!” etc.);
- Exerciții de identificare obiectual-acțională a culorilor (formare grămezi de cuburi,
activități de construcție cu ajutorul cuburilor colorate);
- Exerciții de identificare imagistică a culorii (planșe desenate cu figuri geometrice
colorate și suprapunerea cu jetoane identice );
- Exerciții de sortare a obiectelor după criteriul culoare (formare de mulțimi de
elemente colorate în roșu, albastru, verde, galben, alb, negru);
- Exerciții de sortare a imaginilor de diferite forme după criteriul culoare (roșu,
albastru, verde, galben, alb, negru).
obiectelor
- Exerciții de discriminare a formelor geometrice prin sortarea formelor și denumirea
fiecărei figuri (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, oval);
- Exerciții de identificare/denumire a formelor plane („Arată..!”/ „Dă-mi..!”);
- Trasarea contururilor figurilor geometrice cu ajutorul șabloanelor și colorarea lor;
- Exerciții de colorare a formelor geometrice cu și fără indicarea culorii;
- Exerciții de unire cu ajutorul unor linii a figurilor geometrice similar.
4.3. Formarea şi dezvoltarea capacității de identificare/discriminare a mărimii
obiectelor
- Exerciții de sortare și grupare obiectuală după mai multe criterii associate;
- Activități de clasare a obiectelor după mărime („Piramida”, „Turnul”, etc.).
4.4. Formarea şi dezvoltarea capacității de identificare/discriminare a structurii
spațio-temporale
- Exerciții de recunoaștere a pozițiilor spațiale simple („pe”, „în”, „sus”, „jos”, „în
față”, „în spate”, „la dreapta”, „la stânga”, „înainte”, „înapoi”);
- Exerciții de localizare a obiectelor prin raportare la schema corporală (obiecte
din dreapta, din stânga, etc.);
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spațiu;
- Exerciții pentru identificarea elementelor („primul”, „al doilea”, „ultimul”, „la
mijloc”) dintr-un șir dat.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a IV- a
Cunoașterea senzorială Educarea polisenzorială:
- termică;
- gustativă.
27

- textură (moale, dur);
- greutate (uşor, greu);
- asperitate (aspru, lucios);
- temperatură (cald, rece);
- gust (dulce, sărat, acru, amar);
- miros (frumos, urât).
Operare cu:
- stimulare;
- explorare;
- percepţie;
- identificare;
- diferențiere;
- discriminare;
- localizare;
- orientare.
coordonare - culcat pe spate;
psihomotrică - poziţia şezând cu sprijin;
- mersul de-a buşilea;
- poziţia bipedă;
- mers cu sprijin;
- mers independent.
- poziţii şi mişcări ale capului: drept, înclinat (faţă-spate);
- poziţii şi mişcări ale mâinilor: în faţă, sus-jos;
- poziţii şi mişcări ale picioarelor: întindere, îndoire;
- poziţii şi mişcări ale trunchiului: balansare, legănare;
- mersul: mers cu sprijin, mers independent de la un punct
la altul şi oprire;
- urcare-coborâre a scărilor folosind alternativ picioarele;
- săritura: pe ambele picioare.
- prehensiune;
- alăturare;
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
- îndoire;
- înşirare etc.
28

lateralitatea - exerciţii pentru familiarizarea elementelor schemei
corporale proprii și a altei persoane;
- exerciţii de identificare/denumire a schemei corporale
în imagini desenate (Indicarea părților corpului pe o
planșă);
- exerciții de asociere a obiectelor cu diferite părți ale
corpului (”căciulă – cap”)
- exerciții de cunoaștere a organelor de simț și funcțiile
lor (nas-miros, ureche – auz);
- exerciții de observare dirijată a jucăriilor/ființelor (”Din
ce este format?”;)
- exerciții de construire a imaginii unei ființe din
elementele componente prin suprapunerea lor pe un
contur al imaginii inițiale.(”Cine completează
imaginea?”).
motrice - identificare, grupare după criteriul culoare;
- identificare, grupare după formă;
- identificare, grupare după mărime (plasarea obiectelor
după mărime, grosime etc);
- poziții spațiale simple (pe, în, sus, jos, în față, în spate, la
dreapta, la stânga, înainte, înapoi)/;
- deplasare în spațiu după indicațiile date;
- exerciții de identificare a elementelor (primul, al doilea,
ultimul, la mijloc, etc.).
Orientare temporală
- lumină și întuneric;
- lunile anului (ianuarie, februarie, martie);
- anotimpuri (vara, iarna);
- momentele zilei (dimineața, prânz, seara).
Programa disciplinei Educație senzorială și psihomotorie se adresează
profesorilor care lucrează în învățământul special primar și gimnazial destinat elevilor cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate și are rolul de a orienta cadrele
didactice în scopul proiectării și derulării la clasă a activităților specifice acestei
discipline.
Acestea vor fi structurate şi organizate în funcţie de particularitățile clasei, nivelul
dezvoltării psiho-motrice şi intelectuale al elevilor, de baza materială de care dispun şi
de creativitatea cadrului didactic. Informaţia prezentată se reia concentric, asigurându-
se aprofundarea şi caracterul formativ, practic-aplicativ, respectând principiul
accesibilităţii, al diferenţelor individuale şi de vârstă şi al însuşirii cunoştinţelor de la
simplu la complex, de la concret intuitiv la generalizări.
Strategiile didactice recomandate pentru derularea activităților de educație
senzorială și psihomotorie sunt cele activ-participative care permit elevilor implicarea
directă, necesitând respectarea următoarelor strategii:
29
- selectarea metodelor de lucru în funcţie de competențele vizate, scopuri, situaţii

concrete, activităţi preferate ale elevilor;
- parcurgerea conţinuturilor unui domeniu în raport cu ritmul de asimilare, de reacţiile
de răspuns la evaluare, cu ritmul individual de formare/dezvoltare a deprinderilor de
lucru, de caracteristicile individuale ale elevului;
- observarea modalităților de exprimare a nevoilor şi intereselor elevilor, pentru a
stabili modul de comunicare optim cu aceștia;
- respectarea nivelului de toleranţă al elevilor;
- valorificarea tuturor resurselor oferite de elevi, antrenarea simţurilor şi deprinderilor
funcţionale;
- oferirea de oportunităţi repetate pentru formarea şi exersarea deprinderilor în situaţii
normale de viaţă, cât mai variate, deoarece mulţi elevi îşi însuşesc deprinderile, dar
nu le pot generaliza;
- împărțirea sarcinii de lucru în paşi mici, în funcţie de ritmul elevului;
- folosirea de stimuli/obiecte/situații reale;
- asigurarea asistenţei când este necesar;
- nivelele de intervenţie ale cadrului didactic:
- independenţă – nu este necesară intervenţia adultului;
- indicaţii verbale – îndemn verbal, explicaţii;
- modelul – demonstrează elevului rezolvarea sarcinii;
- îndemnul fizic – ghidează discret elevul să îndeplinească sarcina;
- asistenţă fizică – ajută fizic elevul să îndeplinească o parte a sarcinii, exceptând
definitivarea;
- asistenţă „mână pe mână” – ajută fizic elevul să îndeplinească fiecare pas al sarcinii,
împreună;
- reducerea asistenţei pe măsură ce elevul înregistrează progrese și devine mai sigur
pe sine;
- adresarea de încurajări şi laude pentru realizări;
- alocarea resurselor de timp necesare însuşirii, consolidării deprinderilor, abilităţilor
fiecărui elev.
Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ.
Aceasta se realizează prin:
o evaluarea iniţială, care impune necesitatea unei evaluări totale pentru a
identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului şi nu doar „punctele forte”
ale dezvoltării sale din acel moment. Este posibil ca, deşi a ajuns într-o
anumită etapă, să nu-şi fi însuşit corect şi complet capacităţile
premergătoare, iar această situaţie să favorizeze învăţarea deficitară sau
regresul;
o evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfășurarea
activităţilor, vizând cu precădere executarea acțiunilor motrice, coordonarea
bimanuală, oculo-motorie, respectarea lateralității, însușirea structurilor
perceptiv-motrice de bază, orientarea, organizarea şi structurarea spaţio-
temporală, conduitele preventive, comportamentul adaptativ la diverse
situaţii deplasarea, respectarea sarcinilor de lucru/regulilor impuse, utilizarea
deprinderilor însușite;
o evaluarea sumativă, va avea în vedere capacitatea elevului de a participa
efectiv la activitățile organizate, dintre cele exersate de-a lungul semestrului,
cu îndeplinirea de cerințelor.
Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acordă elevului sunt
reprezentate de:
• participarea la activitățile organizate în funcţie de posibilităţile reale;
• progresul înregistrat de elev în cadrul activităților;
• evaluare reciprocă;
• autoevaluare;
30
• observarea sistematică (directă a elevilor în timpul activității);

• analiza activității, promovarea exemplelor/atitudinii pozitive.
Bibliografie
1. Carantină, D., Program terapeutic pentru educația psihomotrică a copilului
handicapat sever, București: Institutul Naţional de recuperare şi educaţie
specială a persoanelor cu handicap;
2. Gherguţ, A., (2004), Psihopedagogia specială, Iaşi: Editura Polirom;
3. Marinache, C.V., (2008), Programul dezvoltării eficiente a simţului tactil în
perioada preşcolară, Ghid pentru profesori şi părinţi, Tulcea: Editura Harvia;
4. Mușu, I., Taflan, A,. (1997), Terapia educațională și integrată, București: Editura.
Pro Humanitate;
5. Preda, V., Cziker, R., (2004), Explorarea tactil-kinestezică în perceperea.
obiectelor, a imaginilor tactile şi în lectura Braille, Cluj: Presa Universitară
Clujeană;
6. Radu, I., Ulici, Gh., Evaluarea și educarea psihomotricității, București: Editura
Fundației Humanitas;
7. Rozorea, A., (1993), Programa de educaţie perceptiv-vizuală – Programe şcolare
pentru clasele I-IV, Bucureşti;
8. Vlad, M., Programa educațională pentru elevii cu dificultăți de învățare clasele I-
X, Iași: Editura Spiru Haret;
9. *** (2011), Terapii educaționale, recuperatorii și compensatorii, Iași: Editura
Polirom;
10. *** (2008), Programa Educație senzorială, motorie și psihomotorie, București.
Grupul de lucru:

Maricel Nicolae LAZĂR, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Galați

Lazăr Maricel Nicolae Inspectoratul Școlar Județean Galați
Filipescu Daniela Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Diaconu Vasilica Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Stamate Elena Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Ionașcu Grigore Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
31
Programa şcolară
pentru disciplina
EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE

București, 2021
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Programa școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special,gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Disciplina Educație senzorială și psihomotorie este prevăzută în planul cadru de
învățământ, pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate, inclusă în aria curriculară Matematica și Științe ale
naturii și are alocate 2 ore/săptămână pentru ciclul primar (clasele pregătitoare – a IV-a)
și 1 oră/săptămână pentru ciclul gimnazial (clasele V- X).
- Notă de prezentare;
- Competențe generale;
- Competențe specifice;
- Activități de învățare;
- Conținuturi;
Importanța educației senzoriale și psihomotorii este evidențiată de diferiţi
specialiști. Astfel: Maria Montessori consideră că simțurile noastre sunt niște „porți
deschise spre lume”, iar materialele senzoriale sunt ,,cheile date copilului pentru a le
deschide”, iar Valentina Horghidan afirmă că „Manipularea obiectelor este influențată de
gradul de maturizare psihomotorie, de experiențele motrice trăite de copil și
caracteristicile de îndemânare “.
Percepția senzorială ne servește ca bază de cunoaștere a realității - o percepție
senzorială săracă determină o percepție redusă a realității. Din acest motiv, dezvoltarea
senzorială reprezintă una dintre bazele cunoașterii realității. În ce privește dezvoltarea
psihomotorie, aceasta cuprinde șapte componente a căror evoluție este interconectată:
- Motricitatea globală;
- Motricitatea fină;
- Schema corporală;
- Lateralitatea;
- Organizarea perceptivă;
- Organizarea spațială şi temporală.
Educația senzorială și psihomotorie, asigură elevului cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate o cale de cunoaștere activă, prin acțiune directă asupra
lumii înconjurătoare, valorificând experiența/cunoștințele empirice achiziționate în viața
cotidiană astfel încât acestea să devină funcționale, eficiente în procesul adaptării și
integrării în societate.
Noțiunile științifice/ priceperile/ deprinderile/ comportamentele adaptative achizi-
ționate de elevul cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate au acoperire
senzorială, având la bază contactul direct cu obiectele și imaginile acestora, cu
fenomene și fapte din universul apropiat, iar caracterul practic-aplicativ al experiențelor
de cunoaștere în care este introdus copilul permite înțelegerea unor relații dintre
organism și mediu.
Stimularea senzorială și psihomotorie condiționează abilitarea copilului pe axele
principale: comunicare, abilități cognitive, autonomie personală și socială. Educarea
proceselor senzorial-motorii primare și dezvoltarea motricității globale/fine, vizează
dezvoltarea unor abilități și deprinderi care constituie punctul de plecare în dezvoltarea
cognitivă a limbajului, a comunicării precum și operaționalizarea unor concepte
matematice elementare, cu bogate influențe benefice asupra personalității copilului, o
mai bună adaptare la solicitările mediului școlar și social.
Educație senzorială și psihomotorie în mediului înconjurător, oferă copiilor ocazia
de a-și dezvolta curiozitatea și interesul pentru anumite aspecte ale lumii înconjurătoare
prin acțiune directă, explorare și observație, precum și oportunitatea de a gândi și a
învăța.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Competențele vizate prin această programă școlară, activităţile de învăţare şi

conţinuturile, au ca punct de plecare particularităţile fiecărei etape de dezvoltare a
copilului, tipul de asociere a acestora, referindu-se în special la:
x dezvoltarea interesului faţă de mediul înconjurător şi propria persoană;
x folosirea propriilor simţuri pentru a observa şi a explora mediul înconjurător;
x lărgirea câmpului experienţei directe;
x dezvoltarea motricităţii generale şi fine;
x valorificarea la maximum a potențialului analizatorilor;
x aplicarea cunoştinţelor învăţate în viaţa cotidiană;
x formarea reprezentărilor legate de formă, mărime, culoare, distanţă, direcţie;
x operarea cu noţiuni corporale, spaţiale, temporale simple.
Activităţile de învăţare au un caracter orientativ. Cadrul didactic are libertatea de
a alege acele conținuturi care corespund cel mai bine nivelului funcţional al copiilor
vizați în activitățile la clasă sau de a folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru
configurarea competențelor propuse. Se recomandă individualizarea demersului
educaţional, cu raportare permanentă la potenţialul de dezvoltare al fiecărui copil (acolo
unde este cazul).
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Formarea şi exersarea coordonării psihomotrice
3. Formarea şi dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţia cu

mediul natural și social
4. Exersarea comportamentelor şi atitudinilor formate în activităţi de tip

integrativ
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
CLASA a V-a
1. Cunoaşterea elementelor şi fenomenelor lumii înconjurătoare prin intermediul
acţiunilor de explorare senzorială
Clasa a V-a
1.1 . Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi manifestarea
unor reacţii adecvate
Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar:
- Exerciţii de discriminare vizuală (identic/ diferit, perceperea
transformărilor; sortări după unul sau mai multe criterii – culoare;
mărime; formă);
- Exerciţii de discriminare auditivă (zgomote, onomatopee, sunete, voci
familiare etc.);
- Exerciţii de explorare şi orientare/descoperire a obiectelor din mediul
familiar, prin antrenarea mai multor analizatori (auditiv, vizual, tactil
etc.).
1.2 . Experimentarea şi cunoașterea senzațiilor propriului corp
- Exerciții de atingere, de descoperire a propriului corp/a corpului partenerului
de joc („fată-băiat”, „Arată-mi!” etc.);
- Exerciții pentru postură (imitarea posturii persoanelor prezente/persoanelor din
imagini; exerciții de executare după model a diferitelor posturi corporale);
- Exerciții joc pentru menținerea echilibrului static-dinamic (jocul „Statuia”,
„Copiii stau pe scăunele” etc.);
- Exerciții senzoriale și motorii cu antrenarea progresivă a tuturor părților
corpului (exerciții de mișcare a capului, a brațelor, a picioarelor și a
trunchiului);
- Exerciții de percepere a mișcărilor globale sau fine ale propriului corp (exerciții
de motricitate generală și motricitate fină).
1.3 . Explorarea multisenzorială a mediului înconjurător
- Exerciţii de discriminare senzorială (auditivă, vizuală, gustativă,
olfactivă, tactilă);
antrenarea mai multor analizatori (auditiv / vizual / tactil etc.).
1.4 . Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de bază (culoare-
formă-mărime- orientare, organizare şi structurare spaţio-temporală)
- Exerciţii de identificare (şi denumire) – discriminare obiectuală şi/ sau
imagistică, după unul sau mai multe criterii;
- Exerciţii de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după unul
sau mai multe criterii;
- Exerciţii de localizare a obiectelor prin raportare la schema corporală;
- Exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe, sub, în faţă, în
spate, deasupra-dedesubt etc.);
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spaţiu;
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile.

Clasa a V-a
2.1. Formarea – exersarea coordonării bimanuale
- Exerciţii de încheiere – descheiere (arici, capse, nasturi, fermoar);
- Exerciții de înșurubare/deșurubare;
- Exerciții de asamblare/dezasamblare.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
2.2. Formarea şi exersarea coordonării oculo-motorii

- Exerciţii de înşirare (a pionilor pe tăbliţa cu găurele/ a mărgelelor pe aţă);
- Exerciţii de imitare cu mâna/degetul/creionul a poziţiilor orizontală, verticală,
oblică;
- Exerciţii de prehensiune (prindere corectă a instrumentelor de scris): efectuarea de
mâzgălituri, cercuri – spirale;
- Desen figurativ: desen după şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului – cu
fond, prin haşurare).
2.3. Formarea și exersarea coordonării auditiv-motorii
- Dans liber sau dirijat.
3. Formarea şi dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul

înconjurător
Clasa a V-a
3.1. Identificarea lateralităţii – membrul superior şi inferior dominant şi
orientarea stânga/ dreapta
-Exerciţii de stimulare a membrului dominant, cu oferire de repere verbale
pentru recunoaşterea sa;
-Exerciţii de manevrare de diferite obiecte cu executarea unor mişcări precum
răsucire, decupare, desenare;
-Exerciţii de coordonare oculo-motorie (aşezarea pionilor pe tăbliţa cu găurele
etc.);
-Exerciții de folosire alternativă a membrelor inferioare/superioare.
3.2. Exersarea și fixarea unor comportamente simple de îngrijire a propriului
corp – îmbrăcat/dezbrăcat, spălat, mâncat
- Exerciţii de spălat, de îmbrăcat, încălţat, mâncat, cu/fără sprijin;
- Exerciţii-joc de încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare;
- Exerciții de identificare și denumire corespunzătoare a diferitelor piese de
îmbrăcăminte și încălțăminte.
3.3. Respectarea regulilor de igienă proprie, colectivă şi a spaţiului de locuit
- Exerciții de însușire și utilizare corectă a denumirii spațiilor de locuit;
- Exerciţii de folosire a instalaţiilor sanitare;
- Exerciţii de îngrijire a părului, unghiilor, mâinilor etc.

integrativ
Clasa a V-a
4.1. Identificarea propriilor trăsături fizice prin comparaţie cu persoanele din
jur
- Exerciţii de denumire a schemei corporale proprii și a altei persoane;
- Exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele propriului corp şi cele
ale altei persoane.
4.2. Cunoaşterea pericolelor și formarea de conduite preventive în spațiul
natural și social
-Exerciţii de recunoaştere şi identificare a pericolelor potenţiale din mediul
înconjurător (accidente rutiere, obiecte contondente, surse de electrocutare
etc.).
4.3. Dezvoltarea deprinderilor de existență activă în mediul familial
-Exerciții de identificare a datelor personale (nume, prenume, vârstă, data nașterii,
adresă);
-Exerciții de identificare a membrilor familiei (mama, tata, frați, surori, bunici).
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Clasa a V-a
4.4. Operarea cu elemente ale realității înconjurătoare prin operații concrete
și/sau logice
- Exerciții de asociere a imaginilor despre anotimpuri, fenomene ale naturii (vânt,
ploaie, fulger, tunet, ceață etc.);
- Exerciții de asociere a unor desene simbol cu anotimpul corespunzător: brad -
iarna, ghiocel - primăvara, copii la mare - vara, frunze uscate - toamna.
Conţinuturi
Cunoașterea senzorială Explorarea senzorială
a elementelor și - Identificare și discriminare senzorială (vizuală; auditivă;
fenomenelor din mediu tactil-kinestezică; termică; olfactivă; gustativă);
- Reacții adecvate la stimulii din mediul înconjurător;
- Experimentarea senzațiilor propriului corp (atingere,
descoperire, postură, echilibru, rostogolire, cățărare, târâre
etc.);
- Acțiuni senzoriale în activități practic-aplicative și utilitare.
Coordonare Coordonare bimanuală și oculo-motorie (motricitatea
psihomotrică fină)
- prehensiune;
- alăturare;
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
-suprapunere;
- îndoire;
- decupare;
- înșurubare/deșurubare;
- încheiere/descheiere;
- rulare;
- elemente de gimnastică cu/fără obiecte – la comandă
verbală;
- elemente ludice de exprimare gestuală, însoţită de linie
muzicală sugestivă;
- dans liber sau dirijat.
Structuri Structuri perceptiv motrice de bază
perceptiv motrice - Structuri perceptiv motrice de formă, mărime, culoare;
- Orientare - organizare structurare spaţială;
- Orientare - organizare structurare temporală.
Relația cu mediul Lateralitatea
înconjurător - coordonare oculo-motorie;
- stimularea membrului dominant (mână, picior);
Reguli elementare de igienă corporală și a spațiilor de
locuit
- exerciții practice de îngrijire a propriului corp;
- igiena spațiului de locuit.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

Apartenența la grup Conduita preventivă în diferite situații
- pericolele din mediul înconjurător;
Existența activă în mediul familial și social
- datele personale și familiale;
- anotimpuri;
- fenomene ale naturii.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
CLASA a VI-a
Clasa a VI-a
1.1. Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi
manifestarea unor reacţii adecvate
Exerciţii de descoperire a proprietăților fizice ale obiectelor perceptibile pe
baza simțurilor:
- Exerciţii de discriminare vizuală (identic/ diferit, perceperea
transformărilor; sortări după unul sau mai multe criterii – culoare;
mărime; formă);
familiare etc.);
- Exerciții de discriminare olfactivă și gustativă (mirosuri ambientale și
alimente familiare);
- Exerciţii de explorare şi orientare/descoperire a obiectelor din mediul
familiar, prin antrenarea mai multor analizatori (auditiv, vizual,tactil etc.).
1.2. Experimentarea şi cunoașterea senzațiilor propriului corp
- Exerciții de atingere, de descoperire a propriului corp/a corpului partenerului
de joc „Spune la ce folosesc!”, „Ce culoare au ochii, părul… etc. colegului tău!”
etc.);
- Exerciții-joc pentru menținerea echilibrului static-dinamic (jocul „Stăm ca
soldățeii”, „Ciupercuțele” etc.);
- Exerciții de formare și educare a echilibrului static-dinamic (biped/pe un
picior);
- Exerciții de formare și educare a echilibrului în trecere de la static la
deplasare/de la deplasare la static;
- Exerciții senzoriale și motorii cu antrenarea progresivă a tuturor părților
corpului (exerciții de mișcare a capului, a brațelor, picioarelor și a trunchiului);
- Exerciții de percepere a mișcărilor globale sau fine ale propriului corp (exerciții
de motricitate generală și motricitate fină);
- Exerciții de imitare/executare a gesturilor utile (îmbrăcare/dezbrăcare,
încălțare/descălțare etc.).
1.3. Explorarea multisenzorială a mediului înconjurător
- Exerciţii de discriminare senzorială (auditivă, vizuală, gustativă,
olfactivă, tactilă);
antrenarea mai multor analizatori (auditiv / vizual / tactil etc.).
1.4. Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de bază (culoare-
- Exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe, sub, în faţă, în
spate, deasupra-dedesubt etc.);
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile, a zilelor săptămânii;
- Exerciții de discriminare vizuală a poziției și orientării obiectelor unele
față de altele.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

Clasa a VI-a
- Exerciţii de încheiere – descheiere (arici, capse, nasturi, fermoar);
- Exerciții de asamblare/dezasamblare.
2.2 . Formarea şi exersarea coordonării oculo-motorii
oblică;
- Exerciţii de prehensiune (prindere corectă a instrumentelor de scris): efectuarea
de mâzgălituri, cercuri – spirale;
- Desen figurativ: desen după şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului –
cu fond, prin haşurare).
2.3 . Formarea și exersarea coordonării auditiv-motorii

mediul înconjurător
Clasa a VI-a
precum răsucire, decupare, desenare;
- Exerciţii de coordonare oculo-motorie (aşezarea pionilor pe tăbliţa cu
găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele etc.);
- Exerciții de folosire alternativă a membrelor inferioare/superioare;
- Exerciţii de orientare stânga/dreapta, în raport cu schema corporală proprie
şi cu anumite repere.
3.2. Exersarea și fixarea unor comportamente simple de îngrijire a propriului corp
– îmbrăcat/dezbrăcat, spălat, mâncat
- Exerciţii joc de încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare;
- Exerciţii de identificare şi utilizare a obiectelor de toaletă;
- Exerciții de alegere a vestimentației în funcție de gen și momentul zilei.
- Exerciții de însușire și utilizare corectă a denumirii spațiilor de locuit;
- Exerciţii de aerisire şi curăţenie a clasei, camerei de dormit etc.
4. Exersarea comportamentelor şi atitudinilor formate în activități de tip

integrativ
Clasa a VI-a
jur
- Exerciţii de denumire a schemei corporale proprii şi a altei persoane
(frați, surori, părinți, bunici);
- Exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele propriului corp şi cele
ale altei persoane;
- Exerciţii de observare a trăsăturilor feței, corpului etc.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Clasa a VI-a
natural și social
- Exerciţii de recunoaştere şi identificare a pericolelor potenţiale din mediul
înconjurător (accidente rutiere, obiecte contondente, surse de electrocutare
etc.);
- Exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi prevenire a pericolelor din
mediu.
- Exerciții de identificare a datelor personale (nume, prenume, vârstă, data nașterii,
adresă);
- Exerciții de identificare a membrilor familiei (mama, tata, frați, surori, bunici);
- Exerciții de identificare a membrilor familiei în fotografii.
și/sau logice
- Exerciții de asociere a unor desene simbol cu anotimpul corespunzător: brad -
iarna, ghiocel – primăvara, copii la mare – vara, frunze uscate – toamna;
- Exerciții de ordonare a jetoanelor în funcție de succesiunea anotimpurilor.
Conţinuturi
etc.);
- prehensiune;
- alăturare;
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
-suprapunere;
- îndoire;
- decupare;
- rulare;
verbală;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

- orientare stânga/dreapta în raport cu schema corporală și
alte repere date;
locuit
- exerciții practice de îngrijirea propriului corp;
- igiena propriului corp.
- igiena spațiului de locuit.
- datele personale și familiale concret-intuitiv;
- trăsăturile feței (proprii/colegului);
- anotimpuri;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
CLASA a VII-a
Clasa a VII-a
1.1. Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi manifestarea unor
reacţii adecvate
Exerciţii de descoperire a proprietăților fizice ale obiectelor perceptibile pe baza
simțurilor:
- Exerciţii de discriminare vizuală (identic/ diferit, perceperea transformărilor;
sortări după unul sau mai multe criterii – culoare; mărime; formă);
familiare etc.);
- Exerciții de sesizare a unor caracteristici simple și de punere în
corespondență: bomboană – dulce, iaurt – acru, înghețată – rece;
- Exerciții de discriminare olfactivă și gustativă (mirosuri ambientale și alimente
familiare);
- Exerciţii de explorare şi orientare/descoperire a obiectelor din mediul familiar,
prin antrenarea mai multor analizatori (auditiv, vizual, tactil etc.).
- Exerciții de atingere, de descoperire a propriului corp/a corpului partenerului de joc
„Spune la ce folosesc!”, „Ce culoare au ochii, părul… etc. colegului tău?” etc.);
- Exerciții - joc pentru menținerea echilibrului static-dinamic (jocul „Stăm ca soldățeii”,
„Ciupercuțele” etc.);
- Exerciții de formare și educare a echilibrului static-dinamic (biped/pe un picior);
- Exerciții de formare și educare a echilibrului în trecere de la static la deplasare/de la
deplasare la static;
- Exerciții senzoriale și motorii cu antrenarea progresivă a tuturor părților corpului
(exerciții de mișcare a capului, a brațelor, picioarelor și trunchiului);
- Exerciții de percepere a mișcărilor globale sau fine ale propriului corp (exerciții de
motricitate generală și motricitate fină);
- Exerciţii de discriminare senzorială (auditivă, vizuală, gustativă, olfactivă,
tactilă);
antrenarea mai multor analizatori (auditiv / vizual / tactil etc.);
- Exerciții de atingere, pipăire, presare, mângâiere.
- Exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe, sub, în faţă, în spate,
deasupra-dedesubt etc.);
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile, a zilelor săptămânii, a
anotimpurilor;
- Exerciții de discriminare vizuală a poziției și orientării obiectelor unele față de
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
altele;
- Exerciții de modificare a relațiilor spațiale dintre obiecte după anumite criterii.

Clasa a VII-a
- Exerciţii de încheiere – descheiere (arici, capse, nasturi, fermoare);
- Exerciții de asamblare/dezasamblare;
- Exerciții de înodare/deznodare.
oblică;
cu fond, prin haşurare).

Clasa a VII-a
pentru recunoaşterea sa;
precum răsucire, decupare, desenare;
- Exerciţii de coordonare oculo-motorie (aşezarea pionilor pe tăbliţa cu
găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele etc.);
- Exerciții de folosire alternativă a membrelor inferioare/superioare;
- Exerciţii de orientare stânga/dreapta, în raport cu schema corporală proprie
şi cu anumite repere;
- Organizarea de secvenţe de activitate curentă în funcţie de partea dominantă
a corpului (descheiat/ încheiat nasturi; lego; pieptănatul etc.).
- Exerciţii-joc de încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare;
- Exerciţii de utilizare și întreținere corectă a sălii de baie, a obiectelor de
toaletă;
- Exerciții de alegere a vestimentației în funcție de gen, momentul zilei, anotimp.
- Exerciții de identificare a încăperilor dintr-o locuință;
- Exerciții practice de respectare a normelor de igienă;
- Exerciții de însușire și utilizare corectă a spațiilor de locuit;
- Exerciţii de aerisire şi curăţenie a clasei, camerei de dormit etc.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

integrativ
Clasa a VII-a
jur
-Exerciţii de denumire a schemei corporale proprii şi a altei personae;
-Exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele propriului corp şi cele
ale altei persoane;
-Exerciţii de observare a trăsăturilor feței, corpului;
-Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni sub aspect
fizic.
natural și social
-Exerciţii de recunoaştere şi identificare a pericolelor potenţiale din mediul
înconjurător (accidente rutiere, obiecte contondente, surse de electrocutare,
etc.);
-Exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi prevenire a pericolelor din
mediu;
-Exerciţii de decodificare a simbolurilor din mediul social („M” – metrou; „+” =
farmacie; „H” = spitale etc.).
-Exerciții de identificare a datelor personale (nume, prenume, vârstă, data nașterii,
adresă);
-Exerciții de identificare a membrilor familiei în fotografii;
-Exerciții-joc de punere în corespondență a persoanelor de vârstă
(copil/tânăr/bătrân).
și/sau logice
- Exerciții de asociere a unor desene simbol cu anotimpul corespunzător;
- Exerciții de ordonare a jetoanelor în funcție de succesiunea anotimpurilor;
- Exerciții de identificare și respectare a reperelor orare ale vieții familiale și școlare
(regimul zilnic).
Conţinuturi
etc.);
- prehensiune;
- alăturare;
- incastrare;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
- suprapunere;
- îndoire;
- decupare;
- rulare;
verbală;
- orientare stânga/dreapta în raport cu schema corporală și
alte repere date;
locuit
- îngrijirea propriului corp;
- igiena propriului corp;
- locuința (activități de gospodărire);
- igiena spațiului de locuit;
- vestimentația.
- simboluri din mediul social („+” – farmacie etc.);
- datele personale și familiale concret-intuitiv;
- trăsăturile feței (proprii/colegului);
- anotimpuri;
- fenomene ale naturii;
- repere orare ale vieții cotidiene.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
CLASA a VIII-a

Clasa a VIII-a
reacţii adecvate
Exerciţii de descoperire a proprietăților fizice ale obiectelor perceptibile pe baza
simțurilor:
familiare etc.);
familiare);
- Exerciții de discriminare tactilă (tipuri de material: neted, moale, tare, aspru
etc.);
1.2 . Experimentarea şi cunoașterea senzațiilor propriului corp

- Exerciții de atingere, de descoperire a propriului corp/a corpului partenerului de
joc „Spune la ce folosesc!”, „Ce culoare au ochii, părul… etc. colegului tău?” etc.);
- Exerciții-joc pentru menținerea echilibrului static-dinamic (jocul „Stăm ca
soldățeii”, „Ciupercuțele” etc.);
- Exerciții de formare și educare a echilibrului static-dinamic (biped/pe un picior);
- Exerciții de formare și educare a echilibrului în trecere de la static la deplasare/de
la deplasare la static;
1.3 . Explorarea multisenzorială a mediului înconjurător
tactilă);
1.4 . Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de bază (culoare-

____________________________________________________________________________________________________________________________________________
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile, a zilelor săptămânii, a

anotimpurilor;
altele;
- Exerciții de modificare a relațiilor spațiale dintre obiecte după anumite criterii;
- Exerciții-joc de ordonare temporală – joc imagistic 3-4 imagini.

Clasa a VIII-a
- Exerciţii de încheiere – descheiere (arici, capse, nasturi, fermoare);
- Exerciții de asamblare/dezasamblare;
- Exerciții de înnodare/deznodare.

cu fond, prin haşurare);
- Exerciții de apucare, frământare, modelare a plastilinei, de pliere a hârtiei etc.

- Exerciții de gimnastică cu/fără obiecte la comandă verbală.

Clasa a VIII-a
- Exerciţii de executare a unor mișcări în asociere cu anumite comenzi verbale;
- Exerciţii de coordonare oculo-motorie;
- Exerciţii de folosire alternativă a membrelor în joc;
- Urmărirea cu creionul a unor trasee conturate;
- Exerciții de exersare a unor pași simpli de dans.
- Exerciţii - joc de încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare;
- Exerciţii de utilizare corectă a vestimentației și încălțămintei;
- Exerciţii de identificare şi utilizarea obiectelor din dotările/utilităţile unei
încăperi;
- Exerciții de alegere a vestimentației în funcție de gen, momentul zilei, anotimp și
eveniment;
- Exerciții-joc de potrivire a vestimentației în funcție de ocazie/eveniment.
- Exerciții de recunoaștere, denumire și utilitate a obiectelor din categoriile:
obiecte de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte din casă;
- Exerciții de utilizare corectă a spațiilor de locuit (sala de baie, bucătărie,
dormitor, clasă etc.);
- Exerciţii de identificare şi respectare a reperelor orare ale vieţii familiale şi
şcolare (regimul zilnic).
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

integrativ
Clasa a VIII-a
jur
- Exerciții-joc de discriminare a obiectelor/ființelor după elementele
semnificative („Cu ce se aseamănă?”, „Prin ce se deosebesc?” etc.);
- Exerciţii de observare a trăsăturilor feței, corpului;
- Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni sub aspect
fizic;
- Exerciţii de precizare a trăsăturilor fizice ale altor persoane, desprinse în
urma analizei/ vizualizării unui set de imagini/ fotografii.
natural și social
- Exerciţii de recunoaştere şi identificare a pericolelor potenţiale din mediul
înconjurător;
- Exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi prevenire a pericolelor din
mediu;
- Exerciţii de decodificare a simbolurilor din mediul social („M” – metrou; „+” =
farmacie; „H” = spitale etc.);
- Exerciţii aplicative – respectarea regulilor elementare de circulaţie
- Jocuri de identificare a consecințelor/efectelor unei acțiuni („Ce s-ar întâmpla
dacă…!” etc.).
- Exerciții de sesizare a succesiunii temporale corespunzătoare diferitelor etape de
evoluție: nou născut – copil – tânăr – adult - bătrân;
- Exerciții - joc de sesizare a ordinii prin care se produc anumite acțiuni văzute sau
auzite cu verbalizarea lor („Așază imaginile în ordine!”, „Ordinea operațiilor”).
și/sau logice
- Exerciții de identificare a obiectelor și spațiilor periculoase;
- Exerciții de identificare a acțiunilor periculoase;
- Jocuri didactice: „Așa da!”, „Așa nu!” etc.
Conţinuturi
a elementelor și - Identificare și discriminare senzorială (vizuală; auditivă,
etc.);

- prehensiune;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

- alăturare;
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
-suprapunere;
- îndoire;
- decupare;
- rulare;
verbală;


- discriminarea obiectelor/ființelor;
- jocuri de mișcare;
locuit
- igiena propriului corp;
- locuința (activități de gospodărire);
- obiecte din clasă;
- obiecte din casă;
- vestimentația;
- încălțămintea.

- simboluri din mediul social (”+” – farmacie etc.);
- reguli de circulație;
- etape de evoluție;
- anotimpuri;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
CLASA a IX a

Clasa a IX-a
1.1. Identificarea stimulilor senzoriali din mediul înconjurător şi manifestarea
unor reacţii adecvate
- Exerciții de explorare și descoperire a obiectelor din mediul familiar;
- Exerciţii de descoperire a proprietăților fizice ale obiectelor perceptibile pe
baza simțurilor;
familiare etc.);
etc.);
- Exerciții de percepere a temperaturii diferitelor obiecte/materiale cu care vin
în contact;
- Exerciții de precizare a temperaturii mediului;
familiare);
- Exerciții-joc de atingere, de descoperire a propriului corp/a corpului partenerului
de joc („Ești mic?, Ești mare?”, „Spune cine/cum ești tu!” etc.);
- Exerciții-joc pentru menținerea echilibrului static-dinamic (jocul „Șotron”,„mergem
pe jetoane” etc.);
încălțare/descălțare etc.);
- Exerciții de identificare a senzațiilor (cald-rece, durere-plăcere, sete, foame etc.).
tactilă);
altele;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Exerciții cuprinse în cadrul unui program perceptual (soft-uri educative
accesibile);
- Exerciții-joc de ordonare temporală – joc imagistic 3-4 imagini;
- Exerciții de asociere de tipul: acțiuni specifice momentelor zilei/imagine:
anotimp – imagine.

CLASA a IX-a
- Jocuri de manipulare a obiectelor/jucăriilor/obiecte de vestimentație/
încălțăminte (încheiere – descheiere, înșurubare/deșurubare,
asamblare/dezasamblare, înnodare/deznodare.
2.2. Formarea şi exersarea coordonării oculo-motorii
- Jocuri de înșirare a mărgelelor pe ață, cusături pe planșa cu găurele, incastre
etc.;
- Desen figurativ - desen după şablon;
- Divertisment grafic exprimat în linii curbe, frânte etc., diverse direcții și planuri.
2.3. Formarea și exersarea coordonării auditiv-motorii
- Exerciții de gimnastică cu/fără obiecte la comandă verbal;
- Jocuri de mișcare pe ritmuri simple;
- Exerciții ludice de exprimare gestuală, însoțită de linie muzicală sugestivă.
3. Formarea şi dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul

înconjurător
Clasa a IX-a
- Exerciții de sesizare a direcției/orientării poziției obiectelor;
- Jocuri puzzle: „Poze tăiate”;
- Joc de alcătuire a unor modele figurale după modelul dat: „Completează cu
ce lipsește!”;
- Exerciții de identificare a traseului corect pe un suport grafic „Labirintul”
- Exerciții de aranjare a veselei și tacâmurilor pentru servirea mesei (dimineață,
prânz și seară) și de strangerea lor;
- Exerciții practice de pregătire a unor feluri de mâncare simple respectând o
succesiune de etape;
- Exerciții-joc de imitare a unei acțiuni zilnice: „ La spălător”, „Facem curat”,
„Bucătăreasa”.
- Exerciții de prezentare a modului de depozitare a unor alimente;
- Activități practice de organizare a unei zile festive;
- Activități pentru dezvoltarea simțului practic gospodăresc.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Exersarea comportamentelor şi atitudinilor formate în activităţi de tip integrativ

Clasa a IX-a
4.1. Identificarea propriilor trăsături fizice prin comparaţie cu persoanele din jur
- Exerciții de stabilire a corespondenței între elementele propriului corp și cele
ale altei persoane;
- Exerciții de precizare a trăsăturilor fizice: fată-băiat;
- Exerciții-joc de identificare a detaliilor figurii umane la propria persoană,
la partener și în imagini „ Acestea sunt…”;
- Exerciții-joc de identificare a funcțiilor de bază, utilității segmentelor
corpului și a organelor de simț (văz, auz, miros, gust, mișcare, respirație
etc.).
natural și social
- Exerciții de identificare a acțiunilor periculoase;
- Exerciții de recunoaștere a indicatoarelor ce semnalează pericole: „Pericol de
electrocutare”, „Otravă”, „Pericol de moarte”;
- Exerciții-joc de identificare a persoanelor/serviciilor de sprijin pentru rezolvarea
unor situații concrete (incendiu, accident rutier, agresiune fizică, în familie sau grup
de joacă; salvare, pompieri, poliție);
- Exerciții-joc de formare a unor deprinderi de prevenire a îmbolnăvirii (spălatul
mâinilor, a fructelor/legumelor, înainte de masă etc.).
- Exerciții-joc de recunoaștere a indicatoarelor întâlnite în diferite instituții publice
(„Intrare/Ieșire”, „Toaleta”, „Fumatul interzis”, „Spital”, „Poliție”, etc.;
- Exerciții de sesizare a succesiunii temporale corespunzătoare diferitelor etape de
evoluție: nou născut-copil-tânăr-adult-bătrân;
-Exerciții-joc de sesizare a ordinii prin care se produc anumite acțiuni văzute sau
auzite cu verbalizarea lor („Așază imaginile în ordine”, „Ordinea operațiilor”).
și/sau logice
-Deplasarea în grup cu mijloacele de transport;
- Exerciții de citire a etichetelor de pe diferite produse;
-Exerciții de deplasare în mediul ambiant cu respectarea regulilor de circulație;
-Exerciții de operare cu noțiunea de timp: Ceasul – fix, jumătate;
- Jocuri didactice: „Așa da!”, „Așa nu!” etc.
Conţinuturi
etc.);
Coordonare Coordonare bimanuală și oculo-motorie (motricitatea fină)

psihomotrică - prehensiune;
- alăturare;
- incastrare;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
-suprapunere;
- îndoire;
- decupare;
- rulare;
verbală;


înconjurător - direcție;
- orientare;
- Puzzle;
- Labirint;
- Completare spații lacunare;
locuit
- organe de simț;
- alimente;
- locuința.

- simboluri din mediul social („+” – farmacie, etc.);
- indicatoare (în instituții/ce semnalează pericole);
- anotimpuri;
- mijloace de transport;
- ceasul.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
CLASA a X- a

CLASA a X-a
reacţii adecvate
- Exerciții de explorare și descoperire a obiectelor din mediul familiar;
- Exerciţii de descoperire a proprietăților fizice ale obiectelor perceptibile pe
baza simțurilor;
familiare etc.);
etc.);
- Exerciții de percepere a temperaturii diferitelor obiecte/materiale cu care vin
în contact;
- Exerciții de precizare a temperaturii mediului;
familiare);

- Exerciții-joc de atingere, de descoperire a propriului corp/a corpului partenerului
de joc („Ești mic?, Ești mare?”, „Spune cine/cum ești tu!” etc.);
- Exerciții-joc pentru menținerea echilibrului static-dinamic (jocul „Șotron”,„mergem
pe jetoane” etc.);
încălțare/descălțare etc.);
- Exerciții de identificare a senzațiilor (cald-rece, durere-plăcere, sete, foame etc.).

tactilă);
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Exerciții de sortare și grupare obiectuală și/sau imagistică după unul sau mai
multe criterii;
- Exerciții de seriere obiectuală/imagistică după unul sau mai multe criterii;
altele;
- Exerciții cuprinse în cadrul unui program perceptual (soft-uri educative
accesibile);
- Exerciții-joc de ordonare temporală – joc imagistic 3-4 imagini;
- Exerciții de asociere de tipul: acțiuni specifice momentelor zilei/imagine:
anotimp – imagine.

CLASA a X-a
2.1 . Formarea – exersarea coordonării bimanuale
- Jocuri de manipulare a obiectelor/jucăriilor/obiecte de vestimentație/
încălțăminte (încheiere – descheiere, înșurubare/deșurubare,
asamblare/dezasamblare, înnodare/deznodare.

- Jocuri de înșirare a mărgelelor pe ață, cusături pe planșa cu găurele, incastre
etc.;
- Desen figurativ - desen după şablon;
- Divertisment grafic exprimat în linii curbe, frânte, etc în diverse direcții și planuri.

- Exerciții de gimnastică cu/fără obiecte la comandă verbală;
- Jocuri de mișcare pe ritmuri simple;
- Exerciții ludice de exprimare gestuală, însoțită de linie muzicală sugestivă.

Clasa a X-a
- Exerciții de tăiere a unor materiale diferite: tăierea unui ciucure de hârtie, a
unor colțuri, după linii trasate etc.;
- Exerciții de familiarizare cu unelte/instrumente/aparate/utile în viața de zi cu
zi sau în vederea pregătirii pentru însușirea unei meserii;
- Joc concurs de stimulare a vitezei de reacție: „Cine este primul?”;
- Exerciții-joc de control mimic și gestural;
- Concurs de desene pe asfalt;
- Exerciții de parcurgere a unui traseu cu atingerea/ridicarea obiectelor
precizate: „Atinge reperele!” etc.

- Exerciții de recunoaștere și denumire a obiectelor din următoarelor categorii
(mijloace de transport, obiecte de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte);
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Clasa a X-a
- Exerciții-joc de clasificare/ordonare a produselor alimentare: lactate, preparate din
carne, dulciuri etc.;
- Exerciții practice de pregătire a unor feluri de mâncare simple respectând o
succesiune de etape;
- Exerciții-joc de imitare a unei acțiuni zilnice: „La spălător”, „Facem curat!”,
„Bucătăreasa”.

- Exerciții de prezentare a modului de păstrare/conservare a unor alimente
(produse congelate, murături, gemuri, compoturi etc.);
- Exerciții de prezentare a modului de depozitare a unor alimente;
- Activități practice de organizare a unei zile festive;
- Activități pentru dezvoltarea simțului practic gospodăresc.

integrativ
Clasa a X-a
jur
- Exerciții joc de identificare a asemănărilor/deosebirilor între propria persoană
și alte viețuitoare (animale, plante, păsări etc.);
- Exerciții-joc de identificare a detaliilor figurii umane la propria persoană,
la partener și în imagini „Acestea sunt…”;
- Exerciții-joc de identificare a funcțiilor de bază, utilității segmentelor corpului și a
organelor de simț (văz, auz, miros, gust, mișcare, respirație etc.);
- Exerciții de recunoaștere a unor unități monetare (bancnote și bani).

natural și social
- Exerciții de identificare a unor semne/elemente rutiere și de circulație:
semafor, mașina de poliție, trecerea de pietoni;
- Vizionarea de filme educative pentru formarea comportamentelor de evitare a
pericolelor;
- Exerciții de identificare a locului de unde pot fi achiziționate anumite produse:
medicamente – farmacie, dulciuri – cofetărie etc.;
- Exerciții de recunoaștere a indicatoarelor ce semnalează pericole: „Pericol de
electrocutare”, „Otravă”, „Pericol de moarte”;
- Exerciții-joc de identificare a persoanelor/serviciilor de sprijin pentru rezolvarea
unor situații concrete (incendiu, accident rutier, agresiune fizică, în familie sau grup
de joacă; salvare, pompieri, poliție).

- Jocuri de identificare a consecințelor /efectelor unei acțiuni: „Ce s-ar întâmpla
dacă…!”, „Ce poți face atunci când…?”;
- Exerciții - joc de recunoaștere a indicatoarelor întâlnite în diferite instituții publice
(„Intrare/Ieșire”, „Toaleta”, „Fumatul interzis”, „Spital”, „Poliție” etc.;
- Exerciții - joc de identificare a meseriilor;
- Exerciții - joc de sesizare a ordinii prin care se produc anumite acțiuni văzute sau
auzite cu verbalizarea lor („Așază imaginile în ordine”, „Ordinea operațiilor”);
- Vizite la diferite instituții/ateliere/fabrici etc.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Clasa a X-a
și/sau logice
- Exerciții-joc de identificare a principalelor sărbători religioase;
- Exerciții de grupare a mijloacelor de transport după diferite criterii: terestre,
fluvial/maritime, aeriene;
- Deplasarea în grup cu mijloacele de transport;
- Exerciții - de citire a etichetelor de pe diferite produse;
- Exerciții de deplasare în mediul ambiant cu respectarea regulilor de circulație;
- Exerciții de operare cu noțiunea de timp: Ceasul – fix, jumătate, un sfert, fără un
sfert;
- Jocuri de stimulare a inițiativei și încrederii în propriile posibilități.
Conţinuturi
etc.);
- prehensiune;
- alăturare;
- incastrare;
- rupere;
- mototolire;
- apăsare;
-suprapunere;
- îndoire;
- decupare;
- rulare;
verbală;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________

înconjurător - direcție;
- orientare;
- tăiere a materialelor;
- instrumente ale diverselor meserii;
locuit
- organe de simț;
- alimente;
- locuința;
- obiecte de igienă.
- simboluri din mediul social („+” – farmacie etc.);
- indicatoare (în instituții/ce semnalează pericole);
- deprinderi de autocontrol;
- anotimpuri;
- mijloace de transport;
- filme educative;
- ceasul;
- consecințe ale unei acțiuni;
- vizite în diferite instituții;
- jocuri pentru creșterea stimei de sine;
- banii;
- meseriile.
Programa disciplinei Educație senzorială și psihomotorie se adresează
profesorilor care lucrează în învățământul special primar și gimnazial destinat elevilor cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate și are rolul de a orienta cadrele
didactice în scopul proiectării și derulării la clasă a activităților specifice acestei
discipline.
Acestea vor fi structurate şi organizate în funcţie de particularitățile clasei, nivelul
dezvoltării psiho-motrice şi intelectuale al elevilor, de baza materială de care dispun şi
de creativitatea cadrului didactic. Informaţia prezentată se reia concentric, asigurându-
se aprofundarea şi caracterul formativ, practic-aplicativ, respectând principiul
accesibilităţii, al diferenţelor individuale şi de vârstă şi al însuşirii cunoştinţelor de la
simplu la complex, de la concret intuitiv la generalizări.
Strategiile didactice recomandate pentru derularea activităților de educație
senzorială și psihomotorie sunt cele activ-participative care permit elevilor implicarea
directă, necesitând respectarea următoarelor strategii:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
-selectarea metodelor de lucru în funcţie de competențele vizate, scopuri, situaţii

concrete, activităţi preferate ale elevilor;
- parcurgerea conţinuturilor unui domeniu în raport cu ritmul de asimilare, de
reacţiile de răspuns la evaluare, cu ritmul individual de formare/dezvoltare a
deprinderilor de lucru, de caracteristicile individuale ale elevului;
- observarea modalităților de exprimare a nevoilor şi intereselor elevilor, pentru a
stabili modul de comunicare optim cu aceștia;
- respectarea nivelului de toleranţă al elevilor;
- valorificarea tuturor resurselor oferite de elevi, antrenarea simţurilor şi
deprinderilor funcţionale;
- oferirea de oportunităţi repetate pentru formarea şi exersarea deprinderilor în
situaţii normale de viaţă, cât mai variate, deoarece mulţi elevi îşi însuşesc
deprinderile, dar nu le pot generaliza;
- împărțirea sarcinii de lucru în paşi mici, în funcţie de ritmul elevului;
- folosirea de stimuli/obiecte/situații reale;
- asigurarea asistenţei când este necesar;
- nivelele de intervenţie ale cadrului didactic:
- independenţă – nu este necesară intervenţia adultului;
- indicaţii verbale – îndemn verbal, explicaţii;
- modelul – demonstrează elevului rezolvarea sarcinii;
- îndemnul fizic – ghidează discret elevul să îndeplinească sarcina;
- asistenţă fizică – ajută fizic elevul să îndeplinească o parte a sarcinii, exceptând
definitivarea;
- asistenţă „mână pe mână” – ajută fizic elevul să îndeplinească fiecare pas al
sarcinii, împreună;
- reducerea asistenţei pe măsură ce elevul înregistrează progrese și devine mai
sigur pe sine;
- adresarea de încurajări şi laude pentru realizări;
- alocarea resurselor de timp necesare însuşirii, consolidării deprinderilor,
abilităţilor fiecărui elev.
Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ.
Aceasta se realizează prin:
o evaluarea iniţială, care impune necesitatea unei evaluări totale pentru a
identifica toate lacunele de dezvoltare ale copilului şi nu doar „punctele
forte” ale dezvoltării sale din acel moment. Este posibil ca, deşi a ajuns
într-o anumită etapă, să nu-şi fi însuşit corect şi complet capacităţile
premergătoare, iar această situaţie să favorizeze învăţarea deficitară sau
regresul;
o evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în
desfășurarea activităţilor, vizând cu precădere executarea acțiunilor
motrice, coordonarea bimanuală, oculo-motorie, respectarea lateralității,
însușirea structurilor perceptiv-motrice de bază, orientarea, organizarea şi
structurarea spaţio-temporală, conduitele preventive, comportamentul
adaptativ la diverse situaţii deplasarea, respectarea sarcinilor de
lucru/regulilor impuse, utilizarea deprinderilor însușite;
o evaluarea sumativă, va avea în vedere capacitatea elevului de a participa
efectiv la activitățile organizate, dintre cele exersate de-a lungul
semestrului, cu îndeplinirea de cerințelor.
reprezentate de:
• participarea la activitățile organizate în funcţie de posibilităţile reale;
• progresul înregistrat de elev în cadrul activităților;
• evaluare reciprocă;
• autoevaluare;
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
• observarea sistematică (directă a elevilor în timpul activității);

• analiza activității, promovarea exemplelor/atitudinii pozitive.
Bibliografie
1. Carantină, D., Program terapeutic pentru educația psihomotrică a copilului

handicapat sever, București: Institutul Naţional de recuperare şi educaţie
specială a persoanelor cu handicap;
2. Gherguţ, A., (2004), Psihopedagogia specială, Iaşi: Editura Polirom;
3. Gherguţ, A., (2011), Evaluare și intervenție psihoeducațională. Terapii
educaționale, recuperatorii și compensatorii, Iași: Editura Polirom;
4. Marinache, C.V., (2008), Programul dezvoltării eficiente a simţului tactil în
perioada preşcolară, Ghid pentru profesori şi părinţi, Tulcea: Editura Harvia;
5. Mușu, I., Taflan, A,. (1997), Terapia educațională și integrată, București: Editura.
Pro Humanitate;
6. Preda, V., Cziker, R., (2004), Explorarea tactil-kinestezică în perceperea.
obiectelor, a imaginilor tactile şi în lectura Braille, Cluj Napoca: Presa
Universitară Clujeană;
7. Radu, I., Ulici, Gh., Evaluarea și educarea psihomotricității, București: Editura
8. Rozorea, A., (1993), Programa de educaţie perceptiv-vizuală – Programe şcolare
pentru clasele I-IV, Bucureşti;
9. Vlad, M., Programa educațională pentru elevii cu dificultăți de învățare clasele I-
X, Iași: Editura Spiru Haret;
10. *** (2008), Programa Educație senzorială, motorie și psihomotorie, București.
Grupul de lucru:
- Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educației
- Maricel Nicolae LAZĂR, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Galați

Filipescu Daniela Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Diaconu Vasilica Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Stamate Elena Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Ionașcu Grigore Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Programa şcolară
pentru disciplina
ELEMENTE DE MATEMATICĂ
Clasele I – a IV-a
Dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau asociate
București, 2021
Programa școlară ELEMENTE DE MATEMATICĂ - Învățământ special primar - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Disciplina Elemente de matematică face parte din aria curriculară Matematică și
științe ale naturii și are alocată 1 oră/ săptămână la ciclul primar. Avem în vedere că,
în actualul Plan cadru, nu sunt alocate ore pentru clasa pregătitoare.
Astfel, în acord cu noile măsuri instituite pe plan mondial, în țara noastră au loc
transformări ale sistemului de educație, care să asigure egalitatea de șanse
educaționale în funcție de cerințele și posibilitățile specifice acestei categorii de copii cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate. Se dorește a fi o programă flexibilă
prin stabilirea unor competențe generale și specifice ce se pot adapta diverselor
particularități ale elevilor, după posibilitățile reale ale fiecăruia.
Prin intermediul disciplinei Elemente de matematică, școala asigură caracterul
științific al cunoștințelor empirice achiziționate de elevi în viața cotidiană, încât acestea
să devină cunoștințe funcționale, eficiente adaptării la mediul social. Noțiunile științifice
dobândite de copilul cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate au o
acoperire senzorială, având la bază contactul direct cu obiectele și imaginile acestora.
Caracterul practic-aplicativ al experiențelor de cunoaștere în care este introdus elevul
permite înțelegerea relațiilor dintre organ și funcție (ureche-auz, ochi-văz etc.) organism
și mediu.
Din studiile realizate de psihopedagogi, s-a constatat faptul că deprinderile de
operare cu concepte matematice ale elevului cu dizabilități intelectuale grave, severe
și/sau asociate se formează lent și greoi, stereotip, rigid. Acesta are ritm de învățare
lent și adeseori manifestă incapacități de a valorifica noțiuni noi în contextul celor deja
consolidate.
Particularitățile psiho-cognitive ale elevului obligă specialiștii care derulează
procesul de predare–învățare-evaluare din școlile speciale să adapteze permanent
strategiile compensatorii, educațional-recuperatorii și terapeutice, folosind jocul ca
activitate fundamentală de învățare și care rămâne forma cea mai accesibilă a
procesului didactic recuperator.
Jocul, ca învățare și terapie, se înscrie în noua tendință de evoluție a strategiilor
educaționale care dezvoltă copilului capacitatea de observare de analiză și de exersare
a operatorilor logici. Prin convertirea situației de joc în situație de învățare, elevul cu
dizabilitate mintală gravă din ciclul primar are acces la modele de tip cognitiv. Astfel,
plecând de la forma de joc, învățare de tip explorator, manipulativ, elevul ajunge să
cunoască obiectele care îl înconjoară și își organizează stimulii prin antrenament de tip
matematic, fapt care îl ajută în organizarea sa mintală.
Activitățile de învățare precum: jocuri de manipulare, jocuri grafice (preliminare,
de divertisment, de învățare a grafiei cifrelor), jocuri de culori și forme, jocuri de
dezvoltare și stimulare a atenției și memoriei, jocuri pentru formarea reprezentărilor
mintale, asocierilor, raționamentelor, combinărilor, jocuri pentru formarea operatorilor
prelogici la nivelul operațiilor concrete (comparare, asociere, ordonare, clasificare,
scriere) întăresc comportamentele și raționamentele corecte și poate cel mai important
aspect didactico-formativ, motivează copilul cu dizabilități grave, severe și/sau asociate
spre explorare și cunoaștere.
În elaborarea acestei programe am încercat să reflectăm și caracterul stimulativ
al evaluării cunoștințelor matematice, accentul fiind nu numai pe însușirea noțiunilor, ci
mai ales pe atitudini, comportamente, abilități.
Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească libertatea profesorului
de a alege și organiza activitățile de învățare adecvate operaționalizării obiectivelor
propuse în lecție.
1. Explorarea elementelor și fenomenelor lumii înconjurătoare

prin acțiuni de tip matematic
2. Formarea capacităților / abilităților de înțelegere a modificărilor

cantitative ca suport al formării deprinderilor de tip matematic
3. Formarea și dezvoltarea mecanismelor de operare acțională și

de rezolvare a problemelor simple
CLASA I
1. Explorarea elementelor și fenomenelor lumii înconjurătoare prin acțiuni de

tip matematic
Clasa I
1.1. Explorarea multisenzorială a mediului înconjurător:
- Exerciții de descoperire și observare a obiectelor din mediul familiar, prin antrenarea
mai multor analizatori (auditiv, vizual, tactil etc.) – „Mediul școlar”/ „Obiectele
școlarului”;
- Exerciții de recunoaștere/numire a obiectelor indicate;
- Exerciții de clasificare a obiectelor în funcție de o proprietate comună.
1.2. Manipularea obiectelor și ordonarea lor după anumite criterii:
- Exerciții de manipulare a obiectelor;
- Exerciții de grupare a obiectelor după aspect/ formă, pe categorii (bile, mașini,
bețișoare, cuburi etc.);
- Exerciții de identificare a formelor plane în modele similare și în natură (cerc și
pătrat);
- Jocuri de tip incastru („Ce formă se potrivește?”);
- Exerciții de sortare după culorile principale (roșu, galben și albastru).
2. Formarea capacităților/ abilităților de înțelegere a modificărilor cantitative ca

suport al formării deprinderilor de tip matematic
Clasa I
2.1. Construire de mulțimi în plan obiectual:
- Exerciții de construire de mulțimi de obiecte pe categorii;
- Exerciții de selectare/ grupare a obiectelor după un singur criteriu;
- Exerciții de punere în corespondență în plan obiectual;
- Exerciții de colorare a unei mulțimi după criterii date.
2.2. Compararea mulțimilor de obiecte:
- Exerciții de identificare a asemănărilor dintre grupuri;
- Exerciții de comparare a grupelor formate, apreciind global unde sunt mai multe sau
mai puține elemente.
2.3. Stabilirea corespondenței mulțime obiectual:
- Exerciții de stabilire a relației de egalitate/ neegalitate pentru înțelegerea raporturilor
cantitative dintre mulțimi („o mulțime cu mai multe/ mai puține/ tot atâtea elemente”);
- Exerciții de operare a mulțimilor în plan obiectual, cu sprijin.
2.4. Scrierea simbolurilor matematice elementare:
- Exerciții de scriere peste modelul dat;
- Exerciții de scriere a semnelor pregrafice, cu sprijin (punctul, linia orizontală,
verticală, oblică, șerpuită, ovalul, semiovalul, cârligul, secera, semnul plus, semnul
egal).
3. Formarea și dezvoltarea mecanismelor de operare acțională și de rezolvare a

problemelor simple
Clasa I
3.1. Identificarea poziției spațiale a obiectelor:
- Exerciții de identificare a obiectelor care se află mai aproape sau mai departe,
luându-se pe sine drept reper;
- Exerciții de identificare a propriei poziții în raport cu un anumit obiect din spațiu („pe
Clasa I
scaun”, „sub masă”, „afară”, „înăuntru”, „sus”,„ jos” etc.);
- Exerciții de plasare a obiectelor în diferite poziții spațiale, utilizând limbajul adecvat:
„pe”, „sub”, „în”, „înăuntru”, „afară”, „sus”, „jos”.
3.2. Perceperea succesiunii evenimentelor având drept criteriu obiective ale
regimului de viață:
- Exerciții de identificare a momentelor unei zile cu asocierea evenimentelor specifice;
- Joc de ordonare imagistică a momentelor unei zile;
- Exerciții de ordonare a etapelor unei acțiuni (2-3 etape);
- Exerciții pentru însușirea terminologiei: „primul”-„ultimul”.
3.3. Formarea algoritmilor euristici elementari:
- Exerciții de recunoaștere și numire a formelor geometrice (cerc și pătrat);
- Exerciții de colorare a figurilor geometrice;
- Jocuri de construcție a unor forme simple („Școala”, „Omul de zăpadă” etc.) utilizând
cercul și pătratul.
3.4. Formarea noțiunilor matematice elementare, bazate pe acțiuni obiectuale,
însoțite de limbaj:
- Exerciții de achiziție a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic” etc.;
- Exerciții ludice de utilizare a limbajului matematic în diverse contexte situaționale.
Conţinuturi
Elemente premergătoare - Explorarea și manipularea obiectelor („Mediul școlar”)
pentru înțelegerea unor - Grupare de obiecte și formare de mulțimi după criterii
concepte matematice date
- Sortarea și clasificarea obiectelor sau a mulțimilor
după criterii variate
- Aprecierea globală, compararea numărului de
elemente a două mulțimi prin procedee variate,
inclusiv prin punere în corespondență
Numerele naturale în - Citire, scriere a cifrelor/numerelor naturale în
concentrul 0-3 concentrul 0-3
- Scriere a cifrelor peste modelul punctat
- Operare în plan obiectual (exerciții cu mulțimi cu 0-3
elemente)
Poziția spațială - Orientare spațială („înăuntru”, „afară”)
- Localizări în spațiu („pe scaun”, „sub masă”, ”sus”, „jos”
etc.)
Succesiunea - Momentele unei zile;
evenimentelor - Etapele unei acțiuni (două/ trei etape);
- Însușirea terminologiei („dimineață”, „prânz”, „seară”)
Forme geometrice plane - Figuri geometrice: cerc, pătrat;
- Jocuri logico-matematice:
„Așază-mă la căsuța mea!”,
„Săculețul fermecat” etc.
Noțiuni matematice - Achiziții ale limbajului matematic („mai mare”, „mai mic”
elementare etc.)
- Utilizarea limbajului matematic în diverse situații
CLASA a II-a
tip matematic
Clasa a II-a
mai multor analizatori (auditiv, vizual, tactil etc.) - „Îmbrăcăminte”/ „Încălțăminte”;
- Exerciții de recunoaștere/ denumire/ clasificare a obiectelor de îmbrăcăminte și
încălțăminte în funcție de anotimp, sex, preferințe, meserii și diferite ocazii având
două proprietăți comune.
- Exerciții de seriere a obiectelor realizând structuri simple în funcție de criteriile date;
- Exerciții de ordonare în șir crescător a elementelor unei grupe care au aceeași
formă, dar mărimi diferite;
- Exerciții de identificare a formelor plane în modele similare și în natură (cerc și
pătrat);
- Jocuri de tip incastru („Ce formă se potrivește?”);
- Exerciții de sortare după formă și culoare.
2. Formarea capacităților / abilităților de înțelegere a modificărilor cantitative ca

Clasa a II-a
2.1. Construire de mulțimi în plan obiectual și imagistic:
- Exerciții de construire de mulțimi de obiecte pe categorii;
- Exerciții de punere în corespondență în plan obiectual și imagistic;
- Exerciții de selectare/ grupare a obiectelor după 2-3 criterii date;
- Exerciții de identificare a asemănărilor dintre grupuri;
- Exerciții de comparare a grupelor formate, prin figurarea lor unele sub altele, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor apreciind unde sunt mai multe/mai
puține/ tot atâtea elemente.
2.3. Stabilirea corespondenței mulțime obiectuală-imagine-simbol (număr-cifră):
- Exerciții de identificare și denumire a numărului/ cifrei în concentrul 0-6;
- Exerciții de punere în corespondență a cifrei cu cantitatea de obiecte;
- Exerciții de operare în concentrul 0-6 în plan obiectual/ imagistic, cu sprijin;
- Jocuri de numerație, în șir crescător, pe bază de cântece și poezii însoțite de
mișcare.
2.4. Citirea și scrierea simbolurilor matematice elementare:
- Exerciții de citire a cifrelor/ numerelor naturale în concentrul 0-6;
- Exerciții de scriere a cifrelor peste modelul punctat;
- Exerciții de scriere a cifrelor cu ajutorul șablonului.

problemelor simple
Clasa a II-a
- Exerciții de identificare a obiectelor care se află mai aproape sau mai departe,
luându-se pe sine drept reper;
Clasa a II-a
- Exerciții de identificare a propriei poziții în raport cu un anumit obiect din spațiu („pe
scaun”, „sub” „masă”, „peste”, „afară”, „înăuntru”, „sus”, „jos”, „stânga”, „dreapta”);
- Exerciții de plasare a obiectelor în diferite poziții spațiale, utilizând limbajul adecvat:
„pe”, „sub”, „în”, „peste”, „înăuntru”, „afară”, „stânga”, „dreapta”).
- Exerciții-joc de memorare a succesiunii anotimpurilor;
- Exerciții de ordonare a etapelor unei acțiuni (3-4 etape);
- Exerciții pentru însușirea terminologiei: „primul”, „ultimul”, „înainte”, „după”, „acum”.
3.3. Forme geometrice plane:
- Exerciții de recunoaștere și numire a formelor geometrice (cerc și pătrat);
- Exerciții de reproducere prin desen a figurilor geometrice, cu ajutorul șablonului;
- Exerciții de decupare și lipire a formelor geometrice învățate;
- Jocuri de construcție a unor forme simple („Mașinuța”, „Mingea” etc.) utilizând cercul
și pătratul.
- Exerciții de achiziție a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „adăugăm/ luăm”,
„mărim/ micșorăm”;
Conținuturi
Domenii de conținut Clasa a II-a

Elemente pregătitoare pentru - Explorarea și manipularea obiectelor
înțelegerea unor concepte (,,Îmbrăcăminte”/ ”Încălțăminte”)
matematice - Gruparea de obiecte și formarea de
mulțimi după criterii date
- Sortarea și clasificarea obiectelor sau a
mulțimilor după criterii variate (formă și
culoare)
-Aprecierea globală, compararea numerelor
de elemente a două mulțimi prin procedee
variate, inclusiv punere în corespondență
- Ordonare în șir crescător și descrescător a
elementelor unei mulțimi (care au aceeași
formă, dar mărimi diferite)
Numerele naturale în concentrul 0-6 - Citire, scriere a cifrelor/numerelor naturale
în concentrul 0-6
- Scriere a cifrelor peste modelul punctat
- Operare în plan obiectual (exerciții cu
mulțimi cu 0-6 elemente)
Poziție spațială - Orientare spațială și localizarea în spațiu
orientare spațială („stânga”, „dreapta” „sus”,
„jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”,
„departe”, „înăuntru”, „afară”)
Succesiunea evenimentelor - Anotimpurile anului
- Etapele unei acțiuni (3-5 etape)

- Însușirea terminologiei („primul”, „ultimul”,
„înainte”, „după”, „acum”)
Forme geometrice plane - Figuri geometrice: cerc, pătrat
„Căsuța cercurilor”
„Căsuța pătratelor”
„Trenul cu o diferență” etc.
Noțiuni matematice elementare - Achiziția limbajului matematic („mai mare”,
„mai mic”, „adăugăm/ luăm”, „mărim/
micșorăm”
- Utilizarea limbajului matematic în diverse
situații
CLASA a III-a
tip matematic
Clasa a III-a
mai multor analizatori (auditiv, vizual, tactil etc.) - „Obiectele de igienă”;
- Exerciții de clasificare a obiectelor în funcție de trei sau mai multe proprietăți stabilite
(formă, mărime, culoare, lungime etc.).
- Exerciții de seriere a obiectelor realizând structurile simple în funcție de criteriile date;
- Exerciții de ordonare în șir crescător și descrecător a elementelor unei grupe care au
aceeași formă, dar de dimensiuni diferite: mărime, lungime;
- Exerciții de identificare a formelor plane în modele similare și în natură;
- Exerciții de sortare după formă, culoare și mărime (cerc, pătrat, triunghi);
- Jocuri de tip incastru („Ce formă se potrivește?”).
2. Formarea capacităților/ abilităților de înțelegere a modificărilor cantitative ca

Clasa a III-a
- Exerciții de construire a două mulțimi prin corespondență biunivocă ce asigură
intuirea constanței și conservării cantității;
- Exerciții de punere în corespondență în plan obiectual și imagistic;
- Exerciții de identificare a asemănărilor și deosebirilor dintre grupuri;
în corespondenţă biunivocă a elementelor grupurilor, apreciind cantitatea;
- Exerciții de egalizare a numărului de elemente a două mulțimi, premergătoare
acțiunilor de „compunere” a numărului.
- Exerciții de numărare, ordonare a numerelor în concentrul 0-9;
- Exerciții de stabilire a locului fiecărui număr în șirul numeric dat cu precizarea
„vecinilor”;
- Exerciții de completare a numerelor în șiruri lacunare;
- Exerciții de operare în concentrul 0-9 în plan obiectual/imagistic, cu sprijin;
- Jocuri de numerație pe bază de cântece și poezii însoțite de mișcare (în șir crescător
și descrescător).
- Exerciții de citire a cifrelor/ numerelor naturale în concentrul 0-9;
- Exerciții de scriere a cifrelor peste modelul punctat și după modelul dat, cu sprijin.

problemelor simple
Clasa a III-a
- Exerciții de discriminare vizuală a poziției spațiale a obiectelor („stânga”, „dreapta”
„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”);
- Exerciții de poziționare a obiectelor în spațiu după o comandă dată;
- Jocuri de imitație pentru poziționarea obiectelor în spațiu.
3.2. Perceperea succesiunii evenimentelor având drept criteriu repere obiective
ale regimului de viață:
- Exerciții-joc de memorare a succesiunii zilelor săptămânii;
- Exerciții de ordonare cronologică a cel puțin patru sau mai multe imagini din
povești/activități cotidiene;
- Exerciții pentru însușirea terminologiei: „primul”, „ultimul”, „înainte”, „după”, „acum”,
„în timp ce”, „pe urmă”.
- Exerciții de recunoaștere și numire a formelor geometrice (cerc, pătrat, triunghi);
- Exerciții de reproducere prin desen a figurilor geometrice, cu ajutorul șablonului, după
o comandă verbală;
- Jocuri de construcție a unor forme simple („Floarea”, „Farfuria cu sandwich-uri” etc.)
utilizând cercul, pătratul și triunghiul.
- Exerciții de achiziție a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „adăugăm”, „luăm”,
„mărim”, „micșorăm”, „egal”;
Conținuturi

Elemente premergătoare - Explorarea și manipularea obiectelor („Obiecte de
pentru înțelegerea unor igienă”)
concepte matematice - Grupare de obiecte și formare de mulțimi după criterii
date
după criterii variate (formă, mărime, culoare)
- Ordonarea în șir crescător și descrescător a
elementelor unei mulțimi care au aceeași formă, dar
dimensiuni diferite: mărime, lungime
Numerele naturale în - Citire, scriere, ordonare, completare
concentrul 0-9 - Operare în plan obiectual
Poziția spațială - Orientare spațială și localizarea în spațiu („stânga”,
„dreapta” „sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”,
„departe”)

Succesiunea - Zilele săptămânii
evenimentelor - Ordonare cronologică
- Însușirea terminologiei
Forme geometrice plane - Figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi;
„Căsuța triunghiurilor”
„Trenul cu două diferențe” etc.
Noțiuni matematice - Achiziții ale limbajului matematic („mai mare”, „mai
elementare mic”, „adăugăm”, „luăm”, „mărim”, „micșorăm”, „egal”)
CLASA a IV-a
tip matematic
Clasa a IV-a
mai multor analizatori (auditiv, vizual, tactil etc.) - „Locuința”;
- Exerciții de stabilire a utilității obiectelor dintr-o locuință;
- Exerciții de clasificare a obiectelor în funcție de mai multe proprietăți stabilite.
- Exerciții de ordonare în șir crescător și descrescător a elementelor unei grupe care
au aceeași formă, dar de dimensiuni diferite: mărime, lungime, înălțime, grosime,
lățime;
- Exerciții de sortare după formă, culoare și mărime;
- Exerciții de identificare a formelor plane în modele similare și în natură (cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi);
- Jocuri de tip incastru („Ce formă se potrivește?”).
2. Formarea capacităților / abilităților de înțelegere a modificărilor cantitative ca

Clasa a IV-a
- Exerciții de formare a unei mulțimi cu un anumit număr de elemente;
- Exerciții de formare a unei submulțimi dintr-o mulțime dată;
- Exerciții de colorare a unei mulțimi/submulțimi după criterii date.
- Exerciții de identificare a asemănărilor și deosebirilor dintre grupuri, după criterii
diferite;
în corespondenţă biunivocă a elementelor grupurilor, apreciind cantitatea;
- Exerciții de compunere și descompunere a numerelor.
„vecinilor”;
- Exerciții de operare în concentrul 0-12 în plan obiectual/imagistic, cu sprijin;
- Jocuri de numerație pe bază de cântece și poezii însoțite de mișcare (în șir crescător
și descrescător).
- Exerciții de citire a cifrelor/numerelor naturale în concentrul 0-12;
- Exerciții de scriere a cifrelor peste modelul punctat și după modelul dat, cu sprijin.

problemelor simple
Clasa a IV-a
„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”);
- Jocuri de imitație pentru poziționarea obiectelor în spațiu;
- Exerciții - joc de memorare a succesiunii lunilor (pe anotimpuri);
- Exerciții de ordonare cronologică a trei sau mai multe imagini din povești/ activități
cotidiene;
- Exerciții pentru însușirea terminologiei: „primul”, „ultimul”, „înainte”, „înapoi”, „după”,
„acum”, „în timp ce”, „pe urmă”.
- Exerciții de recunoaștere și numire a formelor geometrice (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi);
- Exerciții de reproducere prin desen a figurilor geometrice, cu ajutorul șablonului;
- Exerciții de realizare a unei figuri geometrice învățate după o comandă verbală;
- Exerciții de realizare a unor desene decorative folosind figurile geometrice;
- Exerciții de asamblare a figurilor geometrice în structuri familiare („Casa”, „Robotul”,
„Trenul”).
- Exerciții de achiziție a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „adăugăm”, „luăm”,
„mărim”, „micșorăm”, „egal”;
Conținuturi
Elemente premergătoare - Explorarea și manipularea obiectelor („Locuința”)
pentru înțelegerea unor - Grupare de obiecte și formare de mulțimi după
concepte matematice criterii date
după criterii variate (formă, mărime, culoare)
elementelor unei mulțimi care au aceeași formă, dar
dimensiuni diferite: mărime, lungime, înălțime,
grosime, lățime
Numerele naturale în - Citire, scriere, numărare, ordonare, completare
concentrul 0-12 - Operarea în plan obiectual și imagistic

- Introducerea conceptului de adunare
- Reprezentarea grafică a operației de adunare
(folosind semnul „+”)
- Adunarea în concentrul 0-12 fără trecere peste
ordin
Poziția spațială - Orientare spațială și localizarea în spațiu („stânga”,
„departe”, „înainte”, „înapoi”)
Succesiunea evenimentelor - Lunile anului (pe anotimpuri)
- Ordonare cronologică
- Însușirea terminologiei
Forme geometrice plane - Figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi;
„Căsuța dreptunghiurilor”
„Trenul cu trei diferențe” etc.
Noțiuni matematice - Achiziții ale limbajului matematic („mai mare”, „mai
elementare mic”, „adăugăm”, „luăm”, „mărim”, „micșorăm”,
„egal”)
Cadrele didactice care lucrează în școala specială a timpurilor noastre trebuie să
promoveze învățarea activă prin adoptarea unei metodologii didactice moderne, să
selecteze cu grijă metodele și procedeele de predare adecvate care să-i ajute pe copii
să organizeze datele senzoriale în concepte matematice. Scopul acestei discipline
școlare nu este acela de a-i învăța sistematic anumite noțiuni, ci, în primul rând, de a-i
pune în situații prin care își dezvoltă procesele cognitive devenind apți să descopere
relații sub aspectul concret al situațiilor întâlnite, devenind actori în propria lor formare.
În centrul activităților desfășurate trebuie să se afle elevul și nevoile sale, iar
pentru obținerea plusvalorii cognitiv-formative profesorul trebuie să adapteze
conținuturile valorificând la maxim capacitățile lui intelectuale.
De-a lungul anilor de studiu se impune o coerență verticală și orizontală a
conținuturilor la nivelul disciplinei, o succesiune graduală a obiectivelor urmărite,
reflectată în planurile de intervenție personalizată. Profesorul trebuie să respecte o
ordine de prioritate în predare, acordând întâietate formării intelectuale și dezvoltării
operațiilor de gândire concretă, trecând pe al doilea plan însușirea deprinderilor de
calcul. Operațiile logice trebuie învățate prin manipularea unor obiecte reale, fără a
apela la numere (cel puțin la început), prin exerciții topologice și reprezentări (mai întâi
grafice și apoi numerice). Etapa manipulării obiectelor se continuă cu cea a manipulării
imaginilor acestora și, în fine, cu elaborarea unor scheme grafice urmate de simboluri.
Numai pe această cale se asigură accesul copiilor spre noțiunilor abstracte (aceea de
număr). Orice noțiune abstractă, inclusiv noțiunea de număr, devine mai accesibilă și
poate fi însușită conștient, temeinic dacă este clădită pe elemente de teorie a mulțimilor
și de logică. Introducerea elevilor în activitatea de rezolvare a problemelor se face
progresiv. Astfel, după ce în anii anteriori au fost familiarizați cu numere naturale, cu
operații matematice și simbolurile corespunzătoare („+”, „”, „=”), cu cifrele, elevii pot fi
învățați să rezolve probleme simple, folosind ca suport didactic ilustrații.
Jocul este activitatea de bază în desfășurarea demersului didactic, îmbinându-se

armonios cu metodele tradiționale și moderne. Învățarea prin joc poate deveni o
provocare, ce poate deschide o întreagă lume de explorare, dar și de descoperire, un
mod de a dezvolta simțul dorinței de a ști, a cunoaște, a învăța despre realitate
permițând experimentarea. Astfel, procesul de învățare nu este simțit ca o activitate
didactică. Împletirea învățării cu joaca crează stări de deconectare, confort, amuzament
și plăcere, un mijloc de instruire și educare a elevilor, procedeu de realizare optimă a
sarcinilor concrete pe care și le propune precum și formă de organizare a demersului de
cunoaștere și dezvoltare a capacităților psiho-fizice pe toate planurile. Jocul prezintă cel
mai mare aport adus de către o metodă în învățare și facilitează însușirea noțiunilor
matematice. Activitatea ludică are un caracter cognitiv și formativ prin interacțiunea
dintre învățarea internă și cea externă, dintre cea cognitivă și cea comportamentală,
dezvoltându-i elevului abilitățile de cooperare, interacționând cu lumea înconjurătoare,
soluționând problemele apărute, adoptând o atitudine pozitivă pentru cunoaștere și
autocunoaștere.
Evaluarea inițială se realizează la începutul anului școlar sub forma unor teste și
aplicații pentru a identifica nivelul cunoștințelor, al deprinderilor și abilităților, în vederea
unei proiectări didactice cât mai realistă, centrată pe elev. Evaluarea continuă se
realizează permanent cu scopul de a urmări progresele/stagnările/rămânerile în urmă
ale elevilor, eficiența/ineficiența activităților desfășurate. Pe baza acesteia profesorul
poate realiza, după caz, programarea învățării remediale și implicit evitarea abandonului
școlar. Fiecare activitate matematică desfășurată trebuie să includă o secvență de
feedback prin care să se evalueze nivelul asimilării cunoștințelor abordate. Evaluarea
sumativă realizează o vedere de ansamblu asupra nivelului formării competențelor
matematice ale elevilor. Ca sistem de evaluare se pot folosi diverse metode și procedee
cum ar fi: observarea curentă, chestionarea orală, aprecierea verbală, portofolii,
verificarea scrisă prin probe/teste și notare.
Bibliografie
1. Dumitru, A., Dumitru, L., (2017), Metodica predării matematicii pentru
învățământul primar, Pitești: Editura Carminis;
2. Iacob, M.L., Cosmovici, A., (1999), Psihologie școlară, București: Editura
Polirom;
3. Iftime, Gh., (1976), Jocuri logice pentru preșcolari și școlarii mici, București:
Editura Didactică și Pedagogică;
4. Joița, E., (1994), Didactica aplicată - Învățământul primar, Craiova: Editura
„Gheorghe Alexandru”;
5. Mușu, I., (1991), Problematica curriculum-ului pentru învățământ special în
Revista de educație specială nr. I, București;
6. Păunescu, C-tin., (1984), Deficiența mintală și procesul învățării, București:
7. Pârâială, D., Pârâială, V., (2012), Planificarea calendaristică - Clasa I, Iași
Editura Euristica;
8. Pârâială, D., Pârâială, V., (2012), Portofoliul învățătorului - Clasa I, Iași: Editura
Euristică;
9. Petrovici, C., (2014), Didactica matematicii pentru învățământul primar,
București: Editura Polirom;
10. Radu, N., Singer, M., (1993), Matematică clasa I – ghid pentru învățători,
București: Editura Sigma;
11. Stoica, M., (1990), Pedagogie școlară, Craiova: Editura Gheorghe Cârțu
Alexandru;
12. *** (1993), Programe școlare pentru clasele I-VIII – școli speciale pentru elevii cu
deficiențe mintale, București;
13. *** Curriculum pentru copii cu dizabilități severe și profunde, Reprezentanța
UNICEF și Asociația RENINCO, România;
14. *** Curriculum Național – M.Ed.C., Consiliul Național pentru Curriculum.
Grupul de lucru:


Stratulat Natalia Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Barbu Nastasia Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
Săndică Daniela Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
Călin Margareta Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
Programa şcolară
pentru disciplina
ELEMENTE DE MATEMATICĂ
București, 2021
Programa școlară ELEMENTE DE MATEMATICĂ - Învățământ special gimnazial- Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Aria curriculară Matematică și științe ale naturii a fost introdusă, pornindu-se de la
necesitatea de stimulare și satisfacere a curiozității științifice a copiilor prin înțelegerea
unor fenomene și fapte din universul apropiat. Se asigură astfel o cale de cunoaștere
activă, prin acțiune directă, a lumii înconjurătoare, valorificând experiența de viață a
elevilor.
Din această arie curriculară face parte și disciplina Elemente de matematică căreia
în actualul Plan cadru, pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate, îi sunt alocate la ciclul gimnazial 1oră (cls. a V-a, a VI-a), respectiv 2 ore (cls.
VII-X)/săptămână.
Prin intermediul disciplinelor din cadrul acestei arii, școala asigură caracterul
științific al cunoștințelor empirice achiziționate de elev în viața cotidiană, încât acestea să
devină cunoștințe funcționale, eficiente adaptării la mediul social. Noțiunile științifice
dobândite de copilul cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate au o acoperire
senzorială, având la bază contactul direct cu obiectele și cu imaginile acestora. Caracterul
practic-aplicativ al experiențelor de cunoaștere în care este introdus copilul permite
înțelegerea relațiilor dintre organ și funcție (ureche-auz; ochi-văz etc.), organism și mediul
înconjurător. Prin intermediul activităților matematice, elevul stabilește contacte nemijlocite
cu obiecte, cu grupe de obiecte, descoperind proprietățile, constată că între ele există
relații, efectuează diverse operații din care rezultă noi grupe cu noi proprietăți.
Structurarea proceselor de cunoaștere constituie un demers complex, căruia îi
urmează dezvoltarea cognitivă și învățarea instrumentală. La elevul cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, educația cognitivă este specifică, urmând un
proces diferit de învățare a elevului obișnuit. Educarea proceselor senzorial-motorii
primare și dezvoltarea motricității generale vizează formarea unor abilități și deprinderi
care constituie punctul de plecare în dezvoltarea cognitivă, a limbajului, a comunicării,
precum și operaționalizarea unor concepte matematice elementare. În dezvoltarea
senzorială, unele experiențe de viață, cum ar fi cele care implică spațiul, timpul și
cantitatea, au scopuri legate de matematică. Formarea unor concepte matematice
elementare conduc la înțelegerea noțiunii de număr și folosirea concretă a numerelor în
situații cotidiene.
Astfel, elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate pot realiza
progrese considerabile prin achiziții cu aplicabilitate largă în viața cotidiană și cu efecte
semnificative pentru integrare socială eficientă. Trecând progresiv de la modul concret,
care implică efectuarea de operații concrete și participarea activă a elevului, la modul
imagistic, care utilizează pictograme, grafică și alte procedee vizuale, la modul simbolic,
care recurge la simboluri matematice, elevii învață într-un mod adaptat cerințelor lor. Acest
mod de învățare a matematicii face apel la lucrul cu obiecte, la experiențe directe și
activități concrete, elevilor cu asemenea dificultăți de învățare trebuind să li se ofere un
climat și materiale propice dificultăților lor.
În acord cu noile măsuri instituite pe plan mondial, în țara noastră au loc
transformări ale sistemului de educație, care să asigure egalitatea de șanse educaționale
în funcție de cerințele și posibilitățile acestei categorii de elevi. Un învățământ care se vrea
integrat în Uniunea Europeană, urmărește tratarea diferențiată, încurajarea celor care au
nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea
de sine și pentru instruirea conform nevoilor și capacităților fiecăruia.
1. Explorarea elementelor și fenomenelor lumii înconjurătoare prin

acțiuni de tip matematic
2. Dezvoltarea capacităților/abilităților de înțelegere a modificărilor

cantitative ca suport al formării deprinderilor de tip matematic
3. Dezvoltarea mecanismelor de operare acțională și de rezolvare a

problemelor simple
4. Exersarea comportamentelor și atitudinilor formate în activități

de tip integrativ
CLASA a V-a
1. Explorarea elementelor și fenomenelor lumii înconjurătoare prin acțiuni de tip
matematic
Clasa a V-a
1.1. Manipularea obiectelor și ordonarea lor după anumite criterii, în concentrul 0-
20:
- Exerciții de identificare, de discriminare a obiectelor, legumelor și fructelor, după unul
sau mai multe criterii (culoare, mărime, formă etc.) - „La piață”/„La magazin”;
- Exerciții de explorare a obiectelor din mediul înconjurător:
- exerciții - joc de grupare a obiectelor pe categorii (mașini, bile, bețisoare);
- exerciții - joc de sortare și clasificare după anumite criterii (culoare, mărime,
formă etc.);
- exerciții - joc de asociere a formelor obiectelor din mediul ambiant;
- exerciții - joc de ordonare și seriere după un criteriu, precizarea poziției într-o
serie („primul”, „ultimul”, „al doilea” etc.).
1.2. Modificarea relațiilor spațiale dintre obiecte și/sau în raport cu propriul corp:
- Exerciții - joc de raportare a obiectelor la schema corporală proprie;
- Exerciții - joc de repoziționare a obiectelor după cerințe/criterii noi;
- Exerciții de reprezentări topologice(relații de vecinătate);
- Exerciții de construcție cu sau fără model.
2. Dezvoltarea capacităților/abilităților de înțelegere a modificărilor cantitative ca

Clasa a V-a
2.1. Construire de mulțimi în plan obiectual și imagistic, în concentrul 0-20:
- Exerciții de identificare a criteriilor folosite în sortarea și clasificarea unor obiecte, prin
observare (precizarea criteriilor utilizate);
- Exerciții - joc de formare și completare a unor mulțimi, respectând criteriile date;
- Exerciții de numărare în concentrul 0-20 a obiectelor/elementelor din mulțimile
construite.
2.2. Compararea mulțimilor de obiecte, în concentrul 0-20:
- Exerciții de comparare a grupelor formate, prin figurarea/configurarea lor unele sub
altele, punerea în corespondenţă biunivocă a elementelor grupurilor, apreciind
cantitatea;
- Exerciții de comparare a numărului de elemente din două mulțimi prin apreciere, prin
diferite procedee („din ochi”);
- Exerciții de comparare prin modificarea cantitativă a mulțimilor de obiecte, prin
adăugare/mărire;
- Exerciții de egalizare a numărului de elemente a două mulțimii, premergătoare
acțiunilor de „compunere” și „descompunere” a numărului;
- Exerciții de utilizare spontană a numărului („Câte degete ai la o mână?”).
- Exerciții de identificare și denumire a numărului/cifrei în concentrul 0 - 20;
- Exerciții de corespondență între mulțimi de obiecte/desene;
- Exerciții de numărare, ordonare a numerelor în concentrul 0 - 20;
„vecinilor”;
- Exerciții de compunere a numerelor 0 - 20.
Clasa a V-a
- Exerciții de citire a cifrelor/numerelor naturale în concentrul 0 - 20;
- Exerciții de scriere a cifrelor peste modelul punctat și după modelul dat, cu sprijin;
- Exerciții de citire și scriere a simbolurilor matematice„+”, „-”, „=”;
- Exerciții de scriere după dictare a cifrelor și a simbolurilor matematice învățate.

problemelor simple
Clasa a V-a
„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”,
„orizontal”);
- Exerciții de discriminare vizuală și verbalizare a poziției spațiale a obiectelor („sus”,
„jos”, „în față”, „în spate”);
- Exerciții de însușire a termenilor care denumesc poziția, direcția/orientarea
obiectelor;
- Jocuri de imitație pentru poziționarea obiectelor în spațiu („vertical”, „orizontal”);
3.2. Formare de reprezentări geometrice simple:
- Exerciții de trasare de linii drepte în diferite poziții (orizontal, vertical);
- Exerciții - joc de construire a unor figuri geometrice din elemente mici (bețișoare,
scobitori, paste făinoase, sârmă, plastilină, fire textile);
- Exerciții - joc de tip labirint;
- Exerciții de completare a unui model repetitiv simplu (liniar și din figuri geometrice).
- Exerciții - joc de memorare a succesiunii zilelor săptămânii, a anotimpurilor și a lunilor
anului (pe anotimpuri);
- Exerciții de ordonare cronologică a cinci sau mai multe imagini din povești/activități
cotidiene;
- Exerciții de numărare în ordine crescătoare și descrescătoare în concentrul 0-20;
- Exerciții de introducere a conceptului de adunare prin operații cu mulțimi de obiecte
concrete și cu reprezentări simbolice;
- Exerciții de reprezentare grafică a operației de adunare și scădere prin simbolurile „+”,
„-”, „=”;
- Exerciții de adunare și scădere în concentrul 0-20, fără trecere peste ordin;
- Exerciții de colorare a unei imagini în funcție de codul culorilor primare.
- Exerciții de utilizare a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „egal”, „adăugăm”,
„mărim”, „plus”;
- Exerciții de recunoaștere în limbaj matematic a operației de adunare;
- Exerciții ludice de utilizare a limbajului matematic în contexte situaționale.
4. Exersarea comportamentelor și atitudinilor formate în activități de tip

integrative
Clasa a V-a
4.1. Însușirea algoritmului unei activități practice cu conținut matematic
elementar:
- Exerciții de compunere a etapelor unei activități;
- Exerciții de verbalizare a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini;
- Exerciții - joc de simulare a unei activități cu caracter practic-aplicativ („La magazin”,
„La piață” etc.);
- Exerciții de asociere și utilizare a unui număr în viața cotidiană (numărul unui
apartament, numărul unui mijloc de transport în comun etc.).
4.2. Aplicarea de operații de adunare în rezolvarea problemelor pe model acțional,
imagistic, grafic:
- Exerciții de rezolvare de probleme cu utilizarea adecvată a noțiunilor: „mai mult” - „mai
puțin”, „mai mare” - „mai mic”, „punem”;
- Exerciții de rezolvare a problemelor cu o singură operație în plan acțional și imagistic
în concentrul 0 - 20, cu sprijin.
4.3. Operarea cu unități de măsură convenționale/neconvenționale aflate la
îndemâna copiilor
- Exerciții de localizare a evenimentelor și a duratelor acestora folosind etaloanele date:
ora fixă, zilele săptămânii, anotimpurile anului;
- Exerciții - joc de măsurare a lungimilor, a volumului și a masei corpurilor folosind
unități de măsură neconvenționale (creion, radieră, palmă, vase de capacități diferite,
balanțe improvizate etc.) prin alegerea etalonului potrivit;
- Exerciții de măsurare a unor obiecte folosind etaloane diferite și discutarea lor;
- Exerciții de ordonare a unor obiecte după dimensiune sau după masă prin comparări
succesive și exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, mai ușor”, „mai greu”, „cel
mai lung” etc.);
- Exerciții - joc de înregistrare în diverse forme (desene, numeric etc.) a rezultatelor
măsurilor.
Conţinuturi
Domenii de conținut Clasa a V-a
Mulțimi de obiecte din mediul - Explorarea și manipularea obiectelor, legumelor și
ambiant fructelor („La piață”/„La magazin”)
- Gruparea de obiecte și formarea de mulțimi după
criterii date
după criterii variate
elementelor unei mulțimi
Numerele naturale în - Citirea, scrierea, numărarea, ordonarea, comple-
concentrul 0-20 tarea în concentrul 0-20
- Operarea în plan obiectual și imagistic
- Introducerea conceptului de adunare
- Reprezentarea grafică a operației de adunare și
scădere (folosind semnul „+”, „-”)

- Adunarea și scăderea în concentrul 0-20, fără
trecere peste ordin
Poziții spațiale - Orientarea spațială și localizarea în spațiu
(„stânga”, „dreapta” „sus”, „jos”, „în față”, „în spate”,
„aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”,
„orizontal”)
Succesiunea evenimentelor - Enunțarea zilelor săptămânii, anotimpurilor și lunilor
anului (pe anotimpuri)
- Ordonarea cronologică a evenimentelor
- Însușirea terminologiei („primul”, „ultimul”, „înainte”,
„înapoi”, „după”, „acum”, „în timp ce”, „pe urmă”)
Reprezentări geometrice - Trasarea liniilor drepte în diferite poziții: orizontal,
simple vertical
- Construcția unor figuri geometrice: cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi
Noțiuni matematice - Activizarea limbajului matematic („mai mare”, „mai
elementare mic”, „egal”, „adăugăm”, „mărim”, „plus”, „adunare”)
Algoritmul unei activități - Rezolvarea de probleme cu o operație, cu ajutorul
practice cu conținut imaginilor;
matematic - Compunerea etapelor unei activități cu sprijin
- Asocierea și utilizarea numerelor în viața cotidiană
Unități de măsură - Localizarea evenimentelor și a duratelor acestora,
folosind etaloane date: ora fixă, zilele săptămânii,
anotimpurile anului
- Folosirea unităților de măsură neconvenționale
pentru lungime, capacitate, masă
CLASA a VI-a
matematic
Clasa a VI-a
30:
- Exerciții de identificare, de discriminare a animalelor, după unul sau mai multe criterii -
„La fermă”;
- Exerciții de asociere a animalelor cu hrana acestora utilizând teoria mulțimilor;
- Exerciții de asociere și comparare a mulțimilor de animele cu puii și denumirea
acestora, prin corespondență;
- exerciții - joc de grupare a obiectelor pe categorii (mulaje, mașini, bile, bețișoare
etc.);
formă);
- Exerciții de reprezentări topologice (relații de vecinătate);

Clasa a VI-a
- Exerciții de grupare a obiectelor după anumite criterii („lung - scurt”, „subțire - gros”,
„gol - plin” etc.);
construite.
cantitatea;
diferite procedee;
adăugare/luare, mărire/micșorare;
- Exerciții de selectare dintr-o grupare dată a unui număr de obiecte;
- Exerciții de utilizare spontană a numărului.
Clasa a VI-a
- Exerciții de identificare și denumire a numărului/cifrei în concentrul 0-30;
„vecinilor”;
- Exerciții de compunere a numerelor 0-30.
- Exerciții de citire și scriere a simbolurilor matematice: „+”, „-”, „=”;

problemelor simple
Clasa a VI-a
„orizontal”, „oblic”);
„jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”);
obiectelor;
- Jocuri de imitație pentru poziționarea obiectelor în spațiu („vertical”, „orizontal”,
„oblic”);
- Exerciții de trasare de linii drepte în diferite poziții (orizontal, vertical, oblic);
- Exerciții-joc de tip labirint;
- Exerciții de completare a unui model repetitiv simplu (liniar și din figuri geometrice);
- Exerciții de completare a unei figuri geometrice lacunare;
- Exerciții de reproducere a unui model obiectual/imagistic utilizând formele geometrice
(„Casa” – pătrat/dreptunghi și triunghi etc.).
- Exerciții de ordonare cronologică a imaginilor din povești/activități cotidiene;
- Exerciții de introducere a conceptului de scădere prin operații cu mulțimi de obiecte
concrete și cu reprezentări simbolice;
- Exerciții de reprezentare grafică a operațiilor de adunare și scădere prin simbolurile
„+”, „-”, „=”;
- Exerciții de adunare și scădere în concentrul 0-30, cu și fără sprijin;
- Exerciții de colorare a unei imagini în funcție de codul culorilor primare,
complementare.
Clasa a VI-a
- Exerciții de utilizare a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „adăugăm”, „luăm”,
„mărim”, „micșorăm”, „plus”, „minus”, „egal”;
- Exerciții de recunoaștere în limbaj matematic a operațiilor de adunare și scădere;

integrative
Clasa a VI-a
elementar:
- Exerciții de compunere și descompunere a etapelor unei activități;
- Exerciții - joc de simulare a unei activități cu caracter practic-aplicativ („La fermă”
etc.);
- Exerciții - joc de asociere și utilizare a unui număr în viața cotidiană (numărul unui
4.2. Aplicarea de operații de adunare și scădere în rezolvarea problemelor pe
model acțional, imagistic, grafic:
puțin”, „egal”, „mai mare” - „mai mic”, „punem” - „luăm”;
în concentrul 0-30, cu sprijin.
îndemâna copiilor:
- Exerciții - joc de măsurare a lungimilor, volumului și masei corpurilor folosind unități
de măsură neconvenționale (creion, radieră, palmă, vase de capacități diferite,
succesive și exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, mai ușor”, „mai greu”,
„cel mai lung” etc.);
măsurilor.
Conţinuturi
Domenii de conținut Clasa a VI-a
Exerciții cu mulțimi - Identificarea, discriminarea animalelor, după unul sau mai
multe criterii - („La fermă”)
- Asocierea animalelor cu hrana acestora utilizând teoria
mulțimilor
- Asocierea, compararea mulțimilor de animale cu puii și
denumirea acestora, prin corespondență
- Explorarea și manipularea obiectelor
- Gruparea de obiecte și formarea de mulțimi după criterii
date
- Sortarea și clasificarea obiectelor sau a mulțimilor după
criterii variate
Domenii de conținut Clasa a VI-a

- Aprecierea globală, compararea numărului de elemente a
două mulțimi prin procedee variate, inclusiv prin punere în
corespondență
- Ordonarea în șir crescător și descrescător a elementelor
unei mulțimi
Numerele naturale în - Citirea, scrierea, numărarea, ordonarea, completarea

concentrul 0-30 numerelor în concentrul 0-30
- Introducerea conceptului de scădere
- Reprezentarea grafică a operațiilor de adunare și scădere
(folosind semnele „+” și „-”)
- Adunarea și scăderea în concentrul 0-30, fără trecere
peste ordin
Poziții spațiale - Orientarea spațială și localizarea în spațiu („stânga”,
„departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”, „orizontal”, „oblic”)
Succesiunea - Enunțarea zilelor săptămânii, anotimpurilor și lunilor anului
evenimentelor (pe anotimpuri)
- Însușirea terminologiei („primul”, „ultimul”, „înainte”,
„înapoi”, „după”, „acum”, „în timp ce”, „pe urmă”)
Reprezentări - Trasarea liniilor drepte în diferite poziții: orizontal, vertical,
geometrice simple oblic
- Construcția unor figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi
Noțiuni matematice - Activizarea limbajului matematic („mai mare”, „mai mic”,
elementare „adăugăm”, „mărim”, „micșorăm”, „plus”, „minus”,
„adunare”, „scădere”, „egal”)
Algoritmul unei - Rezolvarea de probleme cu o operație, cu ajutorul
activități practice cu imaginilor
conținut matematic - Compunerea și descompunerea etapelor unei activități cu
și fără sprijin
Unități de măsură - Localizarea evenimentelor și a duratelor acestora, folosind
etaloane date: ora fixă, zilele săptămânii, anotimpurile
anului
- Folosirea unităților de măsură neconvenționale pentru
lungime, capacitate, masă
CLASA a VII-a
matematic
Clasa a VII-a
1.1. Manipularea obiectelor și ordonarea lor după anumite criterii, în concentrul
0-50:
- Exerciții de identificare, de discriminare a animalelor, după unul sau mai multe criterii -
„La grădina zoologică”;
- Exerciții de asociere a animalelor cu hrana acestora utilizând teoria mulțimilor;
- Exerciții de asociere și comparare a mulțimilor de animele cu puii și denumirea
acestora, prin corespondență;
- Exerciții - joc de selectare a unor mulțimi de obiecte după utilitatea lor;
- exerciții - joc de grupare a obiectelor pe categorii (mulaje, mașini, bile, bețisoare
etc.);
- exerciții - joc de sortare și clasificare după anumite criterii (utilitate, culoare,
mărime, formă);
- Exerciții - joc de orientare în teren, după o succesiune de comenzi date, în contexte
diferite (cu și fără ochii legați);

Clasa a VII-a
construite.
cantitatea;
diferite procedee;
- Exerciții de comparare prin modificarea cantitativă a muțimilor de obiecte, prin
Clasa a VII-a
- Exerciții de stabilire a locului fiecărui număr în șirul numeric dat, cu precizarea
„vecinilor”;
- Exerciții de compunere și descompunere a numerelor cu suport concret.
- Exerciții de citire și scriere a simbolurilor matematice: „+”, „-”, „=”;

problemelor simple
Clasa a VII-a
„orizontal”, „oblic”);
- Exerciții de discriminare vizuală și de verbalizare a poziției spațiale a obiectelor
(„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”, „deasupra”,
„dedesubt”);
obiectelor;
„oblic”);
- Exerciții de decupare și de îmbinare a figurilor geometrice în construirea unor structuri
familiare;
- Exerciții de trasare de linii drepte în diferite poziții și a liniilor frânte;
- Exerciții de reproducere a unui model obiectual/imagistic utilizând formele geometrice.
„acum”, „în timp ce”, „pe urmă”, „ieri”, „azi”, „mâine”.
complementare.
Clasa a VII-a
- Exerciții de utilizare a limbajului matematic „mai mare”, „mijlociu”, „mai mic”, „adău-
găm”, „luăm”, „mărim”, „micșorăm”, „plus”, „minus”, „egal”;
- Exerciții de observare a legăturii dintre adunare și scădere, fără efectuarea probei
operației;

integrative
Clasa a VII-a
elementar:
- Exerciții - joc de simulare a unei activități cu caracter practic-aplicativ - „La grădina
zoologică”;
puțin”, „mai mare” - „mai mic”, „punem” - „luăm”, „adăugăm” - „îndepărtăm”;
- Exerciții - joc de măsurare a lungimilor, a volumului și a masei corpurilor folosind
unități de măsură neconvenționale (creion, radieră, palmă, vase de capacități diferite,
măsurilor;
- Exerciții de identificare, de familiarizare și de raportare a valorii monetare la cantitate,
în concentrul 0-50;
- Exerciții - joc de imitare (verbală și gestuală) a comportamentului de „vânzător” –
„cumpărător” utilizând monede și bancnote.
Conţinuturi
Domenii de conținut Clasa a VII-a
Exerciții cu mulțimi - Identificarea, discriminarea animalelor, după unul sau mai
multe criterii - („La grădina zoologică”);
- Asocierea animalelor cu hrana acestora utilizând teoria
mulțimilor
- Asocierea, compararea mulțimilor de animale cu puii și
denumirea acestora, prin corespondență
- Explorarea și manipularea obiectelor
- Gruparea de obiecte și formare de mulțimi după criterii date
criterii variate
corespondență
- Ordonarea în șir crescător și descrescător a elementelor unei
mulțimi
- Adunarea și scăderea în concentrul 0-50, fără trecere peste
ordin
Poziții spațiale - Orientarea spațială și localizări în spațiu („stânga”, „dreapta”
„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”,
„înainte”, „înapoi”, „vertical”, „orizontal”, „oblic”, „deasupra”,
„dedesubt”)
- Însușirea terminologiei („primul”, „ultimul”, „înainte”, „înapoi”,
„după”, „acum”, „în timp ce”, „pe urmă”, „ieri”, „azi”, „mâine”)
Reprezentări - Trasarea liniilor drepte și frânte în diferite poziții: orizontal,
geometrice simple vertical, oblic
dreptunghi
elementare „adăugăm”, „luăm”, „mărim”, „micșorăm”, „plus”, „minus”,
Algoritmul unei - Rezolvarea de probleme cu o operație, cu ajutorul imaginilor
activități practice cu - Compunerea și descompunerea etapelor unei activități cu și
conținut matematic fără sprijin
etaloane date: ora fixă, zilele săptămânii, anotimpurile anului
- Utilizarea unităților monetare
CLASA a VIII-a
matematic
Clasa a VIII-a
70:
- Exerciții de identificare, de discriminare a obiectelor din mediul apropiat, după unul
sau mai multe criterii (culoare, mărime, formă etc.) - „La librărie”;
- Exerciții - joc de selectare/comparare a unor mulțimi de obiecte după utilitatea lor;
formă);
- Exerciții – joc de repoziționare a obiectelor după cerințe/criterii noi;
- Exerciții - joc de orientare în teren, după o succesiune de comenzi date, în contexte
diferite (cu și fără ochii legați);
2. Dezvoltarea capacităților/ abilităților de înțelegere a modificărilor cantitative ca

Clasa a VIII-a
construite.
cantitatea;
diferite procedee;
Clasa a VIII-a
„vecinilor”;
- Exerciții de compunere și descompunere a numerelor cu suport concret;

problemelor simple
Clasa a VIII-a
„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”);
„jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi”, „lateral ,
„deasupra”, „dedesubt”, „alături”, „între”);
obiectelor;
„oblic”);
familiare;
- Exerciții de trasare de linii drepte în diferite poziții (orizontal, vertical, oblic), a liniilor
frânte și curbe;
- Exerciții de identificare a „interiorului” și „exteriorului” unei figuri geometrice;
„acum”, „în timp ce”, „pe urmă”, „ieri”, „azi”, „mâine”, „devreme”, „târziu”.
complementare.
- Exerciții de utilizare a limbajului matematic „mai mare”, „mai mic”, „la fel”, „adăugăm”,
„luăm”, „mărim”, „micșorăm”, „plus”, „minus”, „egal”;
Clasa a VIII-a
operației;
4. Exersarea comportamentelor și atitudinilor formate în activități de tip integrativ

Clasa a VIII-a
elementar:
- Exerciții - joc de simulare a unei activități cu caracter practic-aplicativ;
puțin”, „mai mare” - „mai mic”, „punem” - „luăm”, „adăugăm” - „îndepărtăm”;
- Exerciții de localizare a evenimentelor cotidiene și de plasare în timp a acestora
folosind etaloanele date: ora fixă, zilele săptămânii, anotimpurile anului folosind
terminologia adecvată;
măsurilor;
- Exerciții - joc de imitare (verbală și gestuală) a comportamentului de „vânzător
/„cumpărător” utilizând monede și bancnote;
- Exerciții - joc de măsurare, cântărire, cumpărare a unor obiecte folosind etaloane
diferite și discutarea lor.
Conţinuturi
Domenii de conținut Clasa a VIII-a
Exerciții cu mulțimi - Identificarea, discriminarea obiectelor din mediul apropiat,
după unul sau mai multe criterii - („La librărie”)
- Gruparea de obiecte și formarea de mulțimi după criterii date
criterii variate
corespondență
unei mulțimi
Domenii de conținut Clasa a VIII-a

- Asocierea cantității cu numărul și cifra corespunzătoare.
- Adunarea și scăderea în concentrul 0-70
Poziții spațiale - Orientarea spațială și localizări în spațiu („stânga”,
„departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”, „orizontal”, „oblic”,
„deasupra”, „dedesubt”, ”, „alături”, „între”)
„după”, „acum”, „în timp ce”, „pe urmă”, „ieri”, „azi”, „mâine”,
„devreme”, „târziu”)
Reprezentări - Trasarea liniilor drepte, frânte și curbe în diferite poziții:
geometrice simple orizontal, vertical, oblic
dreptunghi
- socierea și utilizarea numerelor în viața cotidiană
etaloane date: ora fixă, zilele săptămânii, anotimpurile
anului
CLASA a IX-a
matematic
Clasa a IX-a
80:
- Exerciții de identificare, de discriminare a obiectelor din mediul apropiat, după unul
sau mai multe criterii (culoare, mărime, formă etc.) - „Mijloace de transport”;
formă);
serie („primul”, „la mijloc”, „ultimul”, „penultimul”, „al doilea” etc.);
- exerciții - joc de reprezentare prin desen a unui număr (puncte, linii, cerculețe
etc.).
- Exerciții de executare a unor desene în poziții spațiale date;

Clasa a IX-a
construite.
cantitatea;
diferite procedee;
- Exerciții de egalizare a numărului de elemente a două mulțimi, premergătoare
Clasa a IX-a
„vecinilor”;
- Exerciții de compunere și descompunere a numerelor cu suport concret;
- Exerciții de formare a noțiunii de „zece” (Z);
- Exerciții de înțelegere a sistemului pozițional de formare a numerelor de zeci și unități
(ZU);

problemelor simple
Clasa a IX-a
3.1. Orientarea spațială în mediul apropiat:
- Exerciții de stabilire a unor repere pe trasee cunoscute: „Cartierul meu”, „Drumul spre
școală”;
- Exerciții orientare în spațiul folosind terminologia specifică: („stânga”, „dreapta” „sus”,
„jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi” etc.);
- Exerciții de recunoaștere și denumire a unor obiective socio-culturale, economice,
istorice, religioase din mediul apropiat;
„oblic”);
3.2 Formare de reprezentări geometrice simple:
- Exerciții de decupare și de îmbinare a figurilor geometrice plane în construirea unor
structuri familiare;
- Exerciții - joc de trasare a unor combinații de linii („Cămașa populară”, „Corpul uman”,
„Frunze”, „Ulciorul”, ”Farfuria” etc.);
- Exerciții - joc de recunoaștere a formelor spațiale tridimensionale (sferă/bilă, cub) prin
asociere cu obiecte cunoscute;
- Exerciții-joc de memorare a succesiunii zilelor săptămânii, a anotimpurilor și a lunilor
3.4. Formarea algoritmilor euristici elementari
complementare.
Clasa a IX-a
operației;

Clasa a IX-a
elementar:
apartament, numărul unui mijloc de transport în comun etc.);
- Exerciții de utilizare a informației din viața cotidiană în aplicații cu conținut matematic;
- Exerciții de anticipare și proiectare a unei activități simple;
- Exerciții de exemplificare și rezolvare a unor situații problemă.
puțin”, „mai mare” - „mai mic”, „punem” - „luăm”, „au fost și au mai venit/au plecat/s-
au pierdut”;
îndemâna copiilor
folosind etaloanele date: oră, zi, săptămână, lună, an precum și terminologia
adecvată „înainte”, „după”, „în timp ce”;
- Exerciții de identificare și citire a orelor fixe pe ceas;
- Exerciții de identificare și citire a sferturilor și jumătăților de oră;
- Exerciții de utilizare a unităților de măsură convenționale pentru lungime, volum și
masa corpurilor, respectiv metrul, litrul și kilogramul;
„cel
mai lung” etc.);
măsurilor;
- Exerciții - joc de imitare (verbală și gestuală) a comportamentului de „vânzător” –
„cumpărător” utilizând monede și bancnote;
Conţinuturi
Domenii de conținut Clasa a IX-a
Exerciții cu mulțimi - Identificarea, discriminarea obiectelor din mediul apropiat, după
unul sau mai multe criterii - („Mijloace de transport”)
- Gruparea de obiecte și formarea de mulțimi după criterii date
- Sortarea și clasificarea obiectelor sau a mulțimilor după criterii
variate
- Aprecierea globală, compararea numărului de elemente a două
mulțimi prin procedee variate, inclusiv prin punere în
corespondență
- Ordonarea în șir crescător și descrescător a elementelor unei
mulțimi
- Raportarea „cantitate-număr-cifră”
Numerele naturale în - Citirea, scrierea, numărarea, ordonarea, completarea numerelor
concentrul 0-80 în concentrul 0-80
- Operarea în plan obiectual și imagistic în concentrul 0-80
- Formarea noțiunii de „zece” (Z)
- Înțelegerea sistemului pozițional de formare a numerelor de zeci
și unități (ZU)
Orientarea spațială în - Orientarea și localizarea în spațiul familiar
mediul apropiat - Stabilirea unor repere pe trasee cunoscute
- Recunoașterea și denumirea unor obiective socio-culturale,
economice, istorice, religioase din mediul apropiat
- Orientarea în spațiu după o comandă dată („stânga”, „dreapta”
„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”,
„înapoi”, „vertical”, „orizontal”, „oblic”, „deasupra”, „dedesubt”, ”,
„alături”, „între”)
Succesiunea - Enunțarea zilelor săptămânii, anotimpurilor și lunilor anului (pe
evenimentelor anotimpuri)
- Trasarea unor combinații de linii
dreptunghi, oval
- Recunoașterea formelor spațiale tridimensionale și asocierea
acestora cu obiecte cunoscute
Domenii de conținut Clasa a IX-a

etaloane date: sfertul, jumătatea și ora fixă, zilele săptămânii,
anotimpurile anului, lunile anului
- Folosirea unităților de măsură neconvenționale pentru lungime,
capacitate, masă
CLASA a X-a
matematic
Clasa a X-a
100:
- Exerciții de identificare, de discriminare, de denumire a meseriilor, după unul sau mai
multe criterii - „Meseriile”;
- Exerciții - joc de selectare a unor uneltelor/utilajelor după utilitatea lor;
- Exerciții de asociere a uneltelor/utilajelor cu meseria corespunzătoare;
- exerciții - joc de grupare a obiectelor pe categorii;
- exerciții - joc de sortare și clafificare după anumite criterii (culoare, mărime,
formă);
serie („primul”, „la mijloc”, „penultimul”, „ultimul”, „al doilea” etc.).
- Exerciții de executare a unor desene în poziții spațiale date;

Clasa a X-a
intuirea constanței și conservării cantități;
construite.
cantitatea;
diferite procedee;
- Exerciții de comparare prin modificarea cantitativă a muțimilor de obiecte, prin adău-
gare/ luare, scădere de obiecte, mărire/micșorare;
- Exerciții de utilizare spontană a numărului;
- Exerciții de comparare în concentrul 0-100 a obiectelor/elementelor din mulțimile
construite, fără asocierea dintre cantitate și simbol.
Clasa a X-a
2.3. Stabilirea corespondenței mulțime obiectuală- imagine- simbol (număr-cifră):
„vecinilor”.
- Exerciții de asociere a denumirii scrise (în litere) a cifrelor cu simbolul, în concentrul 0-
100;
- Exerciții de scriere după dictare a cifrelor/numerelor și a simbolurilor matematice
învățate.

problemelor simple
Clasa a X-a
3.1. Orientarea spațială în mediul apropiat:
- Exerciții de stabilire a unor repere pe trasee cunoscute: „Cartierul meu”, „Drumul spre
școală”;
- Exerciții de orientare în spațiu folosind terminologia specifică: („stânga”, „dreapta”
„sus”, „jos”, „în față”, „în spate”, „aproape”, „departe”, „înainte”, „înapoi” etc.);
- Exerciții de recunoaștere și denumire a unor obiective socio-culturale, economice,
istorice, religioase din mediul apropiat;
- Exerciții de realizare a topografiei unui spațiu cunoscut (clasă, parc);
- Exerciții - joc de realizarea unor machete;
- Jocuri de imitație pentru poziționarea obiectelor în spațiu („vertical”, „orizontal”, „oblic”);
familiare;
- Exerciții - joc de recunoaștere a formelor spațiale tridimensionale (sferă/bilă, cub,
cilindru/tub) prin asociere cu obiecte cunoscute;
- Exerciții de identificare și reprezentare a „interiorului” și „exteriorului” unei figuri
geometrice;
- Exerciții de reproducere a unui model obiectual/imagistic utilizând formele geometrice;
- Exerciții de contrucție a unor figuri geometrice cu dimensiuni date, cu ajutorul
instrumentelor (pătrat și triunghi).
- Exerciții-joc de memorare a succesiunii zilelor săptămânii, a anotimpurilor și a lunilor
- Exerciții - joc de asociere a programului zilnic (repere fixe: oră de curs, pauză, masă)
cu citirea ceasului;
- Exerciții - joc de înregistrare a evenimentelor cotidiene din cadrul unei zile din trecut,
prezent și viitor;
Clasa a X-a
- Exerciții de adunare și scădere în concentrul 0-100;
complementare.
operației;

Clasa a X-a
elementar:
apartament, numărul unui mijloc de transport în comun etc.);
- Exerciții de utilizare a informației din viața cotidiană în aplicații cu conținut matematic;
- Exerciții de anticipare și proiectare a unei activități simple;
- Exerciții de exemplificare și rezolvare a unor situații problemă.
puțin”, „mai mare” - „mai mic”, „punem” - „luăm”, „au fost și au mai venit/au plecat/s-
au pierdut”;
îndemâna copiilor;
folosind etaloanele date: oră, zi, săptămână, lună, an precum și terminologia
adecvată „înainte”, după” , „în timp ce ...”;
- Exerciții de identificare și citire a orelor fixe pe ceas;
- Exerciții de identificare și citire a sferturilor și jumătăților de oră;
- Exerciții de utilizare a unităților de măsură convenționale pentru lungime, volum și
masa corpurilor, respectiv metrul, litrul și kilogramul;
măsurilor;
- Exerciții - joc de imitare (verbală și gestuală) a comportamentului de
Clasa a X-a
„vânzător”/„cumpărător” utilizând monede și bancnote;
Conţinuturi
Domenii de conținut Clasa a X-a
Exerciții cu mulțimi - Identificarea, discriminarea, denumirea meseriilor, după
unul sau mai multe criterii – „Meserii”
- Selectarea unor uneltelor/utilajelor după utilitatea lor
- Asocierea uneltelor/utilajelor cu meseria corespunzătoare
- Gruparea de obiecte și formarea de mulțimi după criterii
date
criterii variate
corespondență
unei mulțimi
- Raportarea „cantitate-număr-cifră
- Operarea în plan obiectual și imagistic în concentrul 0-100
- Formarea noțiunii de „ zece” (Z);
- Înțelegerea sistemului pozițional de formare a numerelor de
zeci și unități (ZU)
Orientarea spațială în - Orientarea și localizarea în spațiul familiar
mediul apropiat - Stabilirea unor repere pe trasee cunoscute
- Recunoașterea și denumirea unor obiective socio-culturale,
economice, istorice, religioase din mediul apropiat;
- Orientarea în spațiu după o comandă dată („stânga”,
„departe”, „înainte”, „înapoi”, „vertical”, „orizontal”, „oblic”,
„deasupra”, „dedesubt”, „alături”, „între”)
- Realizarea topografiei unui spațiu cunoscut (clasă, parc)
- Realizarea unor machete
Orientarea temporală - Enunțarea zilelor săptămânii, anotimpurilor și lunilor anului
(pe anotimpuri)
- Asociere a programului zilnic (repere fixe: oră de curs,
pauză, masă) cu citirea ceasului
- Înregistrarea evenimentelor cotidiene din cadrul unei zile din
trecut, prezent și viitor
Domenii de conținut Clasa a X-a

- Trasarea unor combinații de linii
dreptunghi, oval
- Recunoașterea formelor spațiale tridimensionale și
asocierea acestora cu obiecte cunoscute
etaloane date: sfertul, jumătatea și ora fixă, zilele
săptămânii, anotimpurile anului, lunile anului;
Cadrele didactice care lucrează în școala specială a timpurilor noastre trebuie să
promoveze învățarea activă, prin adoptarea unei metodologii didactice moderne, să
selecteze cu grijă metodele și procedeele de predare adecvate, care să-i ajute pe copii să
organizeze datele senzoriale în concepte matematice. Scopul acestei discipline școlare nu
este acela de a-i învăța sistematic anumite noțiuni, ci, în primul rând, de a-i pune în situații
prin care își dezvoltă procesele cognitive devenind apți să descopere relații sub aspectul
concret al situațiilor întâlnite, devenind actori în propria lor formare.
În centrul activităților desfășurate trebuie să se afle elevul și nevoile sale, iar pentru
obținerea plusvalorii cognitiv-formative profesorul trebuie să adapteze conținuturile
valorificând la maxim capacitățile lui intelectuale.
De-a lungul anilor de studiu (I- a X-a) se impune o coerență verticală și orizontală a
conținuturilor la nivelul disciplinei, o succesiune graduală a obiectivelor urmărite, reflectată
în planurile de intervenție personalizată. Profesorul trebuie să respecte o ordine de
prioritate în predare, acordând întâietate formării intelectuale și dezvoltării operațiilor de
gândire concretă, trecând pe al doilea plan însușirea deprinderilor de calcul. Operațiile
logice trebuie învățate prin manipularea unor obiecte reale, fără a apela la numere (cel
puțin la început), prin exerciții topologice și reprezentări (mai întâi grafice și apoi
numerice). Etapa manipulării obiectelor se continuă cu cea a manipulării imaginilor
acestora și, în fine, cu elaborarea unor scheme grafice urmate de simboluri. Numai pe
această cale se asigură accesul copiilor spre noțiunilor abstracte (aceea de număr). Orice
noțiune abstractă, inclusiv noțiunea de număr, devine mai accesibilă și poate fi însușită
conștient , temeinic dacă este clădită pe elemente de teorie a mulțimilor și de logică.
Introducerea elevilor în activitatea de rezolvare a problemelor se face progresiv. Astfel,
după ce în anii anteriori au fost familiarizați cu numere naturale, cu operații matematice și
simbolurile corespunzătoare („+”, „-”, „=”), cu cifrele, elevii pot fi învățați să rezolve
probleme simple, folosind ca suport didactic ilustrații.
Jocul este activitatea de bază în desfășurarea demersului didactic, îmbinându-se
armonios cu metodele tradiționale și moderne. Învățarea prin joc poate deveni o
provocare, ce poate deschide o întreagă lume de explorare, dar și de descoperire, un mod
de a dezvolta simțul dorinței de a ști, a cunoaște, a învăța despre realitate permițând
experimentarea. Astfel, procesul de învățare nu este simțit ca o activitate didactică.
Împletirea învățării cu joaca crează stări de deconectare, confort, amuzament și plăcere,
un mijloc de instruire și educare a elevilor, procedeu de realizare optimă a sarcinilor
concrete pe care și le propune precum și formă de organizare a demersului de cunoaștere
și dezvoltare a capacităților psiho-fizice pe toate planurile. Jocul prezintă cel mai mare
aport adus de către o metodă în învățare și facilitează însușirea noțiunilor matematice.
Activitatea ludică are un caracter cognitiv și formativ prin interacțiunea dintre învățarea
internă și cea externă, dintre cea cognitivă și cea comportamentală, dezvoltându-i elevului
abilitățile de cooperare, interacționând cu lumea înconjurătoare, soluționând problemele
apărute, adoptând o atitudine pozitivă pentru cunoaștere și autocunoaștere.
Evaluarea inițială se realizează la începutul anului școlar sub forma unor teste și
aplicații pentru a identifica nivelul cunoștințelor, al deprinderilor și abilităților, în vederea
unei proiectări didactice cât mai realistă, centrată pe elev. Evaluarea continuă se
realizează permanent cu scopul de a urmări progresele/stagnările/rămânerile în urmă ale
elevilor, eficiența/ineficiența activităților desfășurate. Pe baza acesteia profesorul poate
realiza, după caz, programarea învățării remediale și implicit evitarea abandonului școlar.
Fiecare activitate matematică desfășurată trebuie să includă o secvență de feedback prin
care să se evalueze nivelul asimilării cunoștințelor abordate. Evaluarea sumativă
realizează o vedere de ansamblu asupra nivelului formării competențelor matematice ale
elevilor. Ca sistem de evaluare se pot folosi diverse metode și procedee cum ar fi:
observarea curentă, chestionarea orală, aprecierea verbală, portofolii, verificarea scrisă
prin probe/teste și notare.
Bibliografie
1. Dumitru, A., Dumitru, L., (2017), Metodica predării matematicii pentru învățământul
primar, Pitești: Editura Carminis;
2. Iacob, M.L., Cosmovici, A., (1999), Psihologie școlară, București: Editura Polirom;
3. Iftime, Ghe., (1976), Jocuri logice pentru preșcolari și școlarii mici, București:
4. Joița, E., (1994), Didactica aplicată - Învățământul primar, Craiova: Editura
„Gheorghe Alexandru”;
5. Mușu, I., (1991), Problematica curriculum-ului pentru învățământ special în Revista
de educație specială nr. I, București;
6. Păunescu, C-tin., (1984), Deficiența mintală și procesul învățării, București: Editura
Didactică și Pedagogică;
7. Pârâială, D., Pârâială, V., (2012), Planificarea calendaristică - Clasa I, Iași: Editura
Euristica;
8. Pârâială, D., Pârâială, V., (2012), Portofoliul învățătorului - Clasa I, Iași; Editura
Euristică;
9. Petrovici, C., (2014), Didactica matematicii pentru învățământul primar, București:
Editura Polirom;
10. Radu, N., Singer, M., (1993), Matematică clasa I – ghid pentru învățători, București:
Editura Sigma;
11. Stoica, M., (1990), Pedagogie școlară, Craiova: Editura Gheorghe Cârțu Alexandru;
12. *** (1993), Programe școlare pentru clasele I-VIII – școli speciale pentru elevii cu
deficiențe mintale, București;
13. *** Curriculum pentru copii cu dizabilități severe și profunde, Reprezentanța
UNICEF și Asociația RENINCO, România;
14. *** Curriculum Național – M.Ed.C., Consiliul Național pentru Curriculum.
Grupul de lucru:


Stratulat Natalia Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Barbu Nastasia Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
Săndică Daniela Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
Călin Margareta Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|088301]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72,
e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 bis (Vol. 2)/19.V.2021 conține 1460 de pagini. Prețul: 730,00 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
PARTEA I
Anul 189 (XXXIII) — Nr. 520 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 19 mai 2021
SUMAR
Pagina
Anexele nr. I și II la Ordinul ministrului educației nr. 3.702/2021

privind aprobarea programelor școlare pentru
învățământul special preșcolar, primar și gimnazial...... 2–1437
Volumul 3
Programa şcolară
pentru disciplina
CUNOAȘTEREA ȘI IGIENA CORPULUI UMAN
București, 2021
Programa școlară CUNOAȘTEREA ȘI IGIENA CORPULUI UMAN – Învățământ special gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Aria curriculară Matematică și științe ale naturii a fost introdusă, pornindu-se de
la necesitatea copiilor de a ȋnțelege fenomene și fapte din mediul apropiat. Ȋn
componența ariei, printre altele, intrӑ disciplina Cunoașterea și igiena corpului uman-
aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3622/27.04.2018, cu o
oră/săptămână, la clasele V-X.
Programa de faţă reprezintӑ un cadru propice acumulării de cunoștințe despre
om, deprinderi de igienă personală și de mediu, precum și valențe noi - în ceea ce
privește comunicarea - necesare adaptării elevului cu dizabilităţi intelectuale grave,
severe şi/sau asociate la viața socială.
Formarea deprinderilor de bază sunt necesare pentru satisfacerea trebuințelor
primare. La copilul cu cerinţe educative speciale, abilităţile, deprinderile nu vin de la
sine, ci se învaţă mai greu și se exersează îndelung pentru a fi consolidate. Rezultatele
apar după intervale de timp mult mai întinse decât în cazul copilului normal, fiind efectul
unui exerciţiu asiduu, susţinut și au ca puncte tari automatisme, întreţinute de activităţi
educative cu teme bine conturate, având competențe generale precizate clar şi
competențe specifice accesibile pentru a fi atinse în lucrul cu copilul cu dizabilități.
Ca să înceapă să înţeleagă sensul lucrurilor din jurul său, un copil cu dizabilităţi
intelectuale grave, severe şi/sau asociate trebuie să perceapă informaţii esenţiale din
mediu, iar apoi să le folosească în situaţii curente de viaţă. Mulţi dintre acești copii
întâmpină dificultăţi, fie la receptarea informaţiilor, fie la recunoaşterea şi folosirea lor
ulterioară. La aceşti elevi, antrenamentul de gândire consumă un timp îndelungat, dar
este esenţial pentru dezvoltarea autonomiei reale. Folosirea simultanӑ a simţurilor
conduce la stimularea și integrarea perceptivă, formarea raţionamentului perceptiv,
verigi importante pentru trecerea spre cognitiv şi logic. Este bine ca activităţile să fie
astfel alese încât acestea să-i antreneze pe copii, din punct de vedere afectiv. Una
dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenţa
jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică a
copilului. Elevii cu dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau asociate reacţionează
pozitiv la acest tip de activitate şi îşi pot însuşi cunoştinţe şi comportamente elementare,
cel mai uşor prin joc.
Finalităţile acestei programe sunt pragmatice şi accesibile, pentru toţi cei
interesaţi să lucreze cu elevii care au dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau
asociate. În acest mod, se poate vorbi de o programă deschisă şi dinamică, flexibilă şi
inovatoare, ce nu ȋngrӑdește libertatea profesorului de a alege și a organiza activitӑțile
de ȋnvӑțare, cele mai adecvate operaționalizării obiectivelor fiecărei lecții, de a
cunoaște, dezvolta și exersa comportamentele adaptative de tip integrativ ȋn relația cu
mediul.
1. Cunoașterea și formarea capacității de înțelegere a

transformărilor care au loc în propriul corp, prin intermediul
acțiunilor de explorare senzorială
2. Dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul

- igiena și îngrijirea corpului
3. Exersarea unor comportamente adaptative de tip integrativ în

relația cu mediul (natural şi social)
CLASA a V-a
1. Cunoașterea și formarea capacității de înțelegere a transformărilor care au
loc în propriul corp, prin intermediul acțiunilor de explorare senzorială
Clasa a V-a
1.1. Identificarea şi manifestarea unor reacţii adecvate la stimulii senzoriali din
Descoperirea proprietăţilor fizice ale obiectelor, perceptibile pe baza simţurilor:
1. Văzul - exerciţii de discriminare vizuală, identificare/diferenţiere, perceperea
transformărilor, sortări după mărime, culoare, formă;
2. Auzul - exerciţii senzoriale pentru focalizarea atenţiei:
- Exerciţii - onomatopee, zgomote familiare produse în clasă sau înregistrate, voci ale
colegilor, părinţilor;
3. Mirosul şi gustul - exerciţii senzoriale de discriminare:
- Exerciţii - joc de percepere a gusturilor: dulce, sărat, acru, amar;
- Exerciţii de discriminare a mirosurilor (săpun, parfum, oţet, spirt, alimente);
4. Simţul tactil - exerciţii de discriminare:
- Exerciţii tactile pentru diferenţierea formelor, materialelor, jocuri de identificare tactilă a
colegilor;
- Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar, prin antrenarea
mai multor analizatori.
1.2. Cunoaşterea şi denumirea părţilor corpului:
- Exerciţii de cunoaştere/recunoaştere a schemei corporale proprii şi a partenerului;
- Exerciţii de observare a alcătuirii corpului:
- exerciţii de motricitate generală, cu antrenarea diferitelor părţi ale corpului;
- exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului;
- Executare de comenzi verbale după model /fără model;
- Exerciţii - joc: imitarea posturii profesorului/ a persoanelor dintr- un set de fotografii;
- Jocuri cu marionete/jocuri de rol;
- Exerciţii - joc de reconstituire a obiectului din părţi (păpuşa demontabilă);
- Exerciţiu ludic de asociere imagine - parte corporală corespunzătoare;
- Exerciţii – joc de reconstituire imagistică (puzzles – nr. mic (3-5 piese) / completare
imagine lacunară);
- Redarea/reprezentarea schemei corporale în plan obiectual-acţional şi imagistic;
- Modelare „omuleţul” din plastilină;
- Construcţie „omuleţul” din forme geometrice (3-5 piese), după model/în absența
modelului;
- Colorare şi desenare „omuleţul” din figuri geometrice (după model/în absenţa modelului);
- Desenul corpului uman/ test proiectiv „Omuleţul”;
- Exerciţiu ludic: asocierea obiectelor cu părţile corespunzătoare ale corpului (mănuşă/
tacâm – mână; gheată - picior; căciulă - cap; ochelari - ochi etc.);
- Exerciţii- joc de asociere „parte corporală - organ de simţ” (nasul - mirosul; ochii -
văzul etc.).
2. Dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul - igiena și

îngrijirea corpului
Clasa a V-a
2.1. Identificarea lateralităţii, dominanta laterală şi orientarea stânga – dreapta:
- Exerciţii de stimulare a membrului dominant, cu oferire de repere verbale pentru
recunoaşterea sa (desenăm/ mâncăm cu mâna respective etc.):
- exerciţii de manevrare de diferite obiecte cu executarea unor mişcări precum răsucire,
decupare, desenare;
Clasa a V-a
- exerciţii de coordonare oculo-motorie - aşezarea pionilor pe tăbliţa cu găurele,
simulare cusături pe planşa cu găurele etc.;
- exerciţii de folosire alternativă a membrelor inferioare etc.;
- Organizarea de secvenţe de activitate curentă, în funcţie de partea dominantă a
corpului (descheiat/încheiat nasturi, lego; simulare cusături pe planşa cu găurele,
pieptănat etc.);
- Exerciţii de orientare stânga/dreapta, în raport cu schema corporală proprie şi cu
anumite repere;
- Exerciţii de folosire alternativă a membrelor în joc.
2.2. Exersarea şi fixarea unor comportamente simple de îngrijire a propriului corp
(îmbrăcat, dezbrăcat, spălat, mâncat):
- Exerciţii de spălat, de îmbrăcat, de încălţat, de mâncat, cu și fără sprijin etc.;
- Exerciţii - joc de încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare, arici, capse;
- Exerciţii de identificare şi utilizare a obiectelor din dotările/ utilităţile unei bucătării
(tacâmuri şi veselă);
- Exerciţii de identificare şi utilizare a obiectelor de toaletă.
3. Exersarea unor comportamente adaptative de tip integrativ în relaţia cu

mediul înconjurător (natural şi social)
Clasa a V-a
3.1. Lărgirea câmpului experienței directe și învățarea unor reguli de siguranță
( înțelegerea legăturii cauză- efect):
- Experienţe simple pentru recunoaşterea pericolelor (substanţe nocive, focul, accidente
etc.) din mediul apropiat;
- Exerciţii de recunoaştere a pericolelor potenţiale din mediul înconjurător;
- Exerciţii de identificare a obiectelor și spaţiilor periculoase din mediu;
- Exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi prevenire a pericolelor din mediul
apropiat;
- Joc didactic/Joc de rol pentru învăţarea comportamentelor cu caracter securizant, în
caz de pericol;
- Povestiri / dramatizări cu scop moralizator;
- Vizualizare de software-uri educative/ filmuleţe pentru învăţarea comportamentelor cu
caracter securizant, în caz de pericol.
Conţinuturi
Stimulii din mediul Descoperirea proprietăţilor fizice ale obiectelor, perceptibile
înconjurător și organele pe baza simţurilor
de simț 1. Văzul - exerciţii de discriminare vizuală:
- Sortări după mărime, culoare, formă
2. Auzul, exerciţii senzoriale pentru focalizarea atenţiei:
- Exerciţii-joc (onomatopee, zgomote familiare produse în
clasă sau înregistrate, voci ale colegilor, părinţilor);
3. Mirosul şi gustul- exerciţii senzoriale de discriminare:
- Exerciţii-joc de percepere a gusturilor (dulce, sărat, acru,
amar);
- Exerciţii de discriminare a mirosurilor (săpun, parfum, oţet,
spirt, alimente);

4. Simţul tactil - exerciţii de discriminare:
- Exerciţii tactile pentru diferenţierea formelor, materialelor;
- Jocuri de identificare tactilă a colegilor;
-Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din
mediul familiar prin antrenarea mai multor analizatori.
Schema corporală -Exerciţii - joc de cunoaștere/recunoaştere a schemei
(identificare/ operare cu corporale proprii şi a partenerului: în oglindă, pe un coleg
noţiuni corporale) sau pe o păpuşă, în imagini;
- Exerciţii de observare a alcătuirii corpului;
- Exerciţii de motricitate generală, cu antrenarea diferitelor
părţi ale corpului;
- Executare de comenzi verbale după model/ fără model
(„Puneţi mâinile pe bancă, Închideţi/deschideţi pumnii!”)
- Exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului;
- Exerciţii-joc de reconstituire a obiectului din părţi (păpuşa
demontabilă);
-Exerciţiu ludic de asociere imagine - parte corporală
corespunzătoare;
-Colorare şi desenare „omuleţul” din figuri geometrice (după
model/ în absenţa modelului);
- Desenul corpului uman/ test proiectiv „Omuleţul”;
- Exerciţii de modelare din plastilină „Omul”, construcţie din
forme geometrice, desenare şi colorare;
- Exerciţii - joc tip Loto imagistic.
Lateralitatea -Exerciţii de stimulare a membrului dominant (trasare de
linii, colorare, înşiruire, modelaj din plastilină, aruncarea
zarului, a mingii);
- Exerciţii - joc de folosire alternativă a mâinilor, picioarelor.
Reguli elementare de - Exerciţii de spălat, de îmbrăcat, încălţat, mâncat, cu și fără
igienă corporală, igiena sprijin.
îmbrăcămintei și a - Jocuri de rol: „Hrănim păpuşa”; „Îmbrăcăm păpuşa”
încălțămintei -Exerciţii-joc:încheiere-descheiere nasturi, şireturi,
fermoare, capse;
-Exerciţii de utilizare corectă a obiectelor de igienă
personală.
Conduita preventivă în -Exerciţii de recunoaştere a pericolelor potenţiale din mediul
diferite situații înconjurător (substanţe nocive, focul, accidente);
- Joc didactic „Ce se întâmplă dacă ...?”;
-Jocuri de rol pentru învăţarea comportamentelor cu
caracter securizant, în caz de pericol („Atenţie la semafor!”
etc.);
- Exerciţii de identificare a obiectelor şi spaţiilor periculoase
din mediu;
- Povestiri / dramatizări cu scop moralizator;
- Vizualizare de software-uri educative.
CLASA a VI-a
loc în propriul corp prin intermediul acțiunilor de explorare senzorială
Clasa a VI-a
1.1. Formarea unor comportamente adecvate la modificările calitative ale
stimulilor din mediu
- Exerciţii de percepere a modificării unor stimuli;
- Exerciţii de observare dirijată/comparare a doi stimuli aparent identici şi de stabilire a
deosebirilor dintre ei;
- Exerciţii de sesizare a prezenţei/ introducerii unui stimul nou în rândul stimulilor
cunoscuţi (obiecte / imagini);
- Exerciţii de percepere a duratei mai mici sau mai mari a acţiunii unor stimuli;
- Exersarea unor comportamente adecvate la modificările stimulilor din mediu:
- exerciţii de asociere vestimentaţie – anotimp;
- exerciţii de diferenţiere a stimulilor sonori (zgomote – vocea umană);
- exerciţii - joc de atenţie auditivă (introducerea unei linii melodice familiare/ noi
etc.);
- exerciţii de diferenţiere a gusturilor şi de asociere aliment - gust;
- exerciţii de exprimare verbală sau nonverbală a unor trebuinţe (foame, sete, frig,
cald, durere) şi de asociere imagine– trebuinţă (imagine reprezentând un copil
care tremură – senzaţia de frig etc.).

Clasa a VI-a
2.1. Dezvoltarea unor conduite raportate la propriile trebuinţe (primare):
- Exerciţii de exprimare verbală sau nonverbală a unor trebuinţe bazale (foame, sete,
frig, cald, durere);
- Exerciţii de asociere imagine - trebuinţă (imagine reprezentând un copil care tremură -
senzaţia de frig);
- Exerciţii de însuşire secvenţială a unor acţiuni de satisfacere a trebuinţelor:
- servirea mesei (gustarea) cu respectarea şi însuşirea unor norme de igienă
elementară;
- utilizarea şi întreţinerea corectă a sălii de baie, a obiectelor de toaletă;
- exerciţii de identificare a reperelor orare ale vieţii familiale şi şcolare (regimul
zilnic);
- exerciţii de recunoaştere a unor semne de boală, cu măsuri de prim ajutor;
- exerciţii de alegere şi sortare a obiectelor/ jucăriilor preferate;
- exerciţii de asociere vestimentaţie- anotimp.
2.2. Exersarea şi fixarea unor comportamente simple de îngrijire a propriului corp
(îmbrăcat, dezbrăcat, spălat, mâncat):
- Exerciţii de spălat, de îmbrăcat, de încălţat, de mâncat, cu și fără sprijin etc.;
- Exerciţii joc: încheiere - descheiere nasturi, şireturi şi fermoare
- Exerciţii de identificare şi utilizare a obiectelor din dotările/ utilităţile unei bucătării
(tacâmuri şi veselă);
- Exerciţii de identificare şi utilizare a obiectelor de toaletă.

Clasa a VI-a
3.1. Cunoașterea și aplicarea regulilor unei vieți sănătoase pentru organismul uman:
- Exerciţii practice de folosire a regulilor de igienă în diverse contexte (servirea mesei,
ţinuta vestimentară într-un cadru festiv/ la picnic/ în familie/ în excursie/ la restaurant);
- Exerciţii sportive pentru menţinerea tonusul muscular şi psihic;
- Exerciţii de descompunere şi compunere a etapelor unei acţiuni simple cu scop precis
(pregătirea mesei- aşezarea veselei şi tacâmurilor etc.);
- Exersarea-joc de simulare a unor situaţii practice („La bucătărie”; „În dormitor”; „ În
autobuz” etc.) cu verbalizarea acţiunilor întreprinse;
-Exerciţii de identificare a modificărilor survenite în perioada pubertăţii (îngroşarea vocii,
apariţia pilozităţii etc.).
Conţinuturi
Stimulii din mediul Simțurile - Organele de simț
înconjurător și organele - exerciții de recunoaștere și de denumire a organelor de
de simț simț, utilizând mulaje, imagini sau propriul corp;
- exerciții-joc de asociere simț/ organ de simț;
- exerciții de descoperire a proprietăților fizice ale obiectelor
pe baza simțurilor;
Simțul văzului:
- exerciții de discriminare vizuală (identic/ diferit, sortări
după criterii date);
- exerciții de sesizare a prezenței unui stimul nou între cei
cunoscuți (obiecte/ imagini);
- exerciții de observare dirijată/ comparare a doi stimuli
aparent identici și de stabilire a deosebirilor dintre ei;
Simțul auzului:
- exerciții de diferențiere auditivă (sunete, onomatopee,
zgomote, voce);
- exerciții-joc de atenție auditivă;
- exerciții de sesizare a prezenței unui stimul auditiv nou
între cei cunoscuți;
- exerciții de percepere a duratei de acțiune a unor stimuli
auditivi;
Simțul mirosului:
- exerciții de identificare a mirosurilor și de diferențiere a
acestora;
- exerciții de percepere a duratei de acțiune a unor stimuli
olfactivi;
Simțul gustului:
- exerciții de stimulare gustativă;
- exerciții de diferențiere a gusturilor și de asociere
aliment/gust;
- exerciții de percepere a modificării unor stimuli gustativi;
Simțul tactil:
-exerciții de discriminare tactilă în prezența/ absența văzului;
- exerciții de percepere a modificării unor stimuli;
- exerciții de observare dirijată și de comparare a doi stimuli
aparent identici și de stabilire a deosebirilor dintre ei;

- exerciții de percepere a intensității și a duratei de acțiune
a unor stimuli.
Trebuințe primare Senzația de foame/Senzația de sete/Alte necesități
fiziologice
- exerciții de identificare a nevoilor/trebuințelor raportate la
reperele orare ale vieții familiale și școlare (regimul zilnic);
- exerciții de exprimare verbală și/ sau nonverbală a unor
trebuințe și de asociere imagine/trebuință;
- activități practice de satisfacere a trebuințelor primare
(servirea gustării, utilizarea toaletei etc.) cu respectarea
normelor elementare de igienă;
- exerciţii de însuşire a unor acţiuni de satisfacere a
trebuinţelor şi ordonarea secvenţială a acestora:
- servirea mesei( gustare, prânz, cină);
- însuşirea unor norme de igienă elementară;
- însușirea normelor de igienă prin întreținerea corectă a
obiectelor de toaletă.
Habitatul uman Familia mea:
- identificarea componenței familiei, pe categorii de vârstă;
- exerciții de sortare imagistică după criteriul vârstei (copil,
părinte, bunic);
-exerciții-joc de stabilire a rolului (sarcinii/responsabilității)
fiecărui membru din familie și al familiei în comunitate;
-exerciții-joc de simulare a unor situații/ activități specifice
vieții de familie, cu verbalizarea acțiunilor întreprinse;
Locuința mea:
- exerciții-joc de recunoaștere a încăperilor unei locuințe și
a rolului fiecăreia dintre acestea;
- identificarea rolului locuinței pentru familie;
Factori de risc în colectivitate:
-exerciții de recunoaștere a pericolelor potențiale în
colectivitate;
-activități practice de respectare a normelor de igienă în
colectivitate;
- povestiri moralizatoare;
- vizionări filme educative; discuții pe baza acestora.
CLASA a VII-a
Clasa a VII-a
1.1. Cunoașterea particularităților corpului uman la vârste diferite:
- Exerciţii de identificare, după imagini, a figurii umane la diferite vârste;
- Exerciţii de sortare imagistică după criteriul vârstei (Loto imagistic pe categorii de
vârstă: copil – părinte- bunic);
- Descrierea persoanelor apropiate (fraţi-surori /părinţi/ bunici) cu încadrarea în
categoria de vârstă adecvată (copil- tânăr- adult- bătrân), prin sprijin verbal şi imagistic:
- identificarea diferenţelor legate de vârstă la persoanele apropiate;
- Exerciţii de identificare a modificărilor survenite în perioada pubertăţii (îngroşarea
vocii, apariţia pilozităţii etc.).

Clasa a VII-a
2.1. Respectarea regulilor de igienă proprie, colectivă şi a spaţiului de locuit:
- Exerciţii de îngrijire a propriei persoane;
- Exerciţii practice de respectare a normelor de igienă;
- Exerciţii de îngrijire a părului, unghiilor, mâinilor etc.;
- Exerciţii de îngrijire a spaţiului:
- exerciţii de aerisire şi curăţenie a clasei, camerei de dormit etc.;
- exerciţii de utilizare şi întreţinere corectă a sălii de baie, a obiectelor de toaletă;
- Exerciţii de identificare şi respectare a reperelor orare ale vieţii familiale şi şcolare
(regimul zilnic).
2.2. Recunoașterea stărilor de boală și prevenirea îmbolnăvirilor:
- Exerciţii de identificare şi recunoaştere a simptomelor unor boli frecvente (durere de
cap, burtă, răceală);
- Exerciţii – joc de simulare a manifestărilor unei boli şi familiarizarea cu măsurile de
acordare a primului ajutor;
- Povestiri/ Joc de rol;
- Vizualizare de filmuleţe cu caracter preventive;
-Exerciții practice de utilizare a trusei de prim-ajutor;
- Exerciţii practice deacordare a primului ajutor în diferite situaţii.

Clasa a VII-a
3.1. Cunoașterea și aplicarea regulilor unei vieți sănătoase pentru organismul
uman:
-Exerciţii practice de folosire a regulilor de igienă în diverse contexte (servirea mesei,
- Exerciţii de descompunere şi compunere a etapelor unei acţiuni simple, cu scop precis
-Exersarea - joc de simulare a unor situaţii practice („La bucătărie”; „În dormitor”; „În
autobuz” etc.) cu verbalizarea acţiunilor întreprinse.
Conţinuturi
Transformările corpului Corpul uman la pubertate:
uman la diferite vârste - observarea propriului corp;
- exerciții-joc de identificare a modificărilor fizice la vârsta
pubertății (prin studiul propriului corp și imagistic);
Înălțimea și greutatea:
-exerciții practice de măsurare a înălțimii și a masei
corporale;
- identificarea diferențelor față de etapa anterioară;
Decalajul în dezvoltare. Diferențe între sexe:
-descrierea colegilor de clasă cu sprijin verbal;
- exerciții de comparare a corpului uman și a modificărilor
acestuia între cele două sexe și stabilirea asemănărilor și
deosebirilor dintre acestea;
Corpul uman de la pubertate spre adolescență:
-exerciţii de observare a transformărilor corpului de la
pubertate spre adolescență;
-exerciţii de observare a trăsăturilor corpului uman în
diferite stadii de dezvoltare;
Diferențe în dezvoltare și manifestare sexuală între fete
și băieți:
-exerciţii de denumire a schemei corporale proprii şi a altei
persoane;
-exerciţii de diferențiere fizică și comportamentală între fete
și băieți.
Conduita preventivă în Igiena proprie și colectivă:
diferite situații - exerciții de îngrijire a propriei persoane;
-exerciții practice de îngrijre a părului, a mâinilor, a unghiilor
etc.
-exerciții practice de respectare a regulilor de igienă în
colectivitate;
Igiena spațiilor utilizate în comun (săli de baie, vestiare,
săli de sport etc.):
-exerciții de utilizare și întreținere corectă a sălii de baie și a
obiectelor de toaletă;
-exerciții de folosire corectă a instalațiilor sanitare;
-exerciții de folosire corectă a altor spații utilizate în comun;
Igiena îmbrăcămintei intime:
- identificarea îmbrăcămintei intime;
-descrierea regulilor de întreținere a acesteia;
-stabilirea consecințelor lipsei de igienă a îmbrăcămintei
intime.
Bolile frecvente și Răceala și gripa/Boli digestive/Boli de piele:
prevenirea lor -exerciții de identificare a simptomelor unor boli frecvente;
Boli cauzate de lipsa igienei:
-identificarea bolilor provocate de lipsa igienei și a
simptomelor acestora;
-descrierea unor comportamente sănătoase și a unor
modalități de evitare a îmbolnăvirii;
-vizionare filme cu caracter preventiv;

Reguli de igienă personală:
-descrierea regulilor suplimentare de igienă la vârsta
pubertății;
-exerciții practice de respectare a acestora și de utilizare
corectă a diferitelor produse cosmetice;
-povestiri, jocuri de rol.
Habitatul uman Familia mea:
-identificarea componenței familiei, pe categorii de vârstă;
-exerciții de sortare imagistică după criteriul vârstei (copil,
părinte, bunic);
-exerciții-joc de stabilire a rolului (sarcinii/ responsabilității)
fiecărui membru din familie și al familiei în comunitate;
-exerciții-joc de simulare a unor situații/ activități specifice
vieții de familie, cu verbalizarea acțiunilor întreprinse;
Locuința mea:
-exerciții-joc de recunoaștere a încăperilor unei locuințe și a
rolului fiecăreia dintre acestea;
-identificarea rolului locuinței pentru familie;
Factori de risc in colectivitate:
-exerciții de recunoaștere a pericolelor potențiale în
colectivitate;
-activități practice de respectare a normelor de igienă în
colectivitate;
-povestiri moralizatoare.
-vizionări filme educative; discuții pe baza acestora.
CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a
1.1. Cunoașterea particularităților corpului uman la vârste diferite:
- Exerciţii de identificare, după imagini, a figurii umane la diferite vârste;
- Exerciţii de sortare imagistică după criteriul vârstei (Loto imagistic pe categorii de
vârstă: copil – părinte- bunic);
- Descrierea persoanelor apropiate (fraţi-surori /părinţi/ bunici) cu încadrarea în
categoria de vârstă adecvată (copil- tânăr- adult- bătrân), prin sprijin verbal şi imagistic;
- identificarea diferenţelor legate de vârstă la persoanele apropiate;
- Exerciţii de identificare a modificărilor survenite în perioada pubertăţii (îngroşarea
vocii, apariţia pilozităţii etc.).
1.2. Cunoașterea și înțelegerea fiziologiei corpului uman (aparatul circulator,
respirator, digestiv etc.):
- Exerciţii de identificare pe imagini a procesului fiziologic;
- Exerciţii de identificare a nevoilor/ trebuinţelor, raportate la reperele orare ale vieţii
familiale şi şcolare (regimul zilnic);
- Vizualizare software-uri educative, filme didactice;
- Observarea dirijată a unor planşe ilustrând fiziologia corpului uman (aparatul
circulator, respirator şi digestiv etc.);
- Dialoguri situaţionale pe teme sexuale;
- Discuţii pe marginea vizionării unor software-uri educative pe tema educaţiei sexuale.
2.Dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul - igiena și

Clasa a VIII-a
cap, burtă, răceală);
- Exerciţii - joc de simulare a manifestărilor unei boli şi familiarizarea cu măsurile de
- Exerciții practice de utilizare a trusei de prim-ajutor;
- Exerciţii practice de acordare a primului ajutor în diferite situaţii.

Clasa a VIII-a
uman:
(pregătirea mesei - aşezarea veselei şi tacâmurilor etc.);
- Exersarea-joc de simulare a unor situaţii practice („La bucătărie”; „În dormitor”; „În
- Exerciţii de identificare a modificărilor survenite în perioada pubertăţii, adolescenței
Clasa a VIII-a
(îngroşarea vocii, apariţia pilozităţii etc.).
3.2. Identificarea propriilor trăsături fizice prin comparaţie cu persoanele din jur:
- Exerciţii de observare a trăsăturilor feţei, corpului
- Exerciţii de denumire a schemei corporale proprii şi a altei personae;
- Exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele propriului corp şi cele ale altei
persoane;
- Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni sub aspect fizic;
- Exerciţii de precizare a trăsăturilor fizice ale altor persoane, desprinse în urma
analizei/ vizualizării unui set imagistic/fotografii.
Conţinuturi
Transformările corpului Adolescența. Transformări specifice:
uman la diferite vârste - Exerciții de identificare după imagini a figurii umane și a
dezvoltării corpului la vârsta adolescenței (comparativ);
- Identificarea diferențelor legate de vârstă la persoanele
apropiate;
- Filme educative.
Comportamentul opozant:
- Jocuri de rol;
- Dialoguri situaționale.
Fiziologia corpului Corpul uman. Alcătuire externă:
uman - exerciţii de denumire a schemei corporale;
- exerciţii de precizare a trăsăturilor fizice.
Oasele. Scheletul uman:
-exerciţii de denumire a oaselor corpului uman;
Mușchii. Mișcarea corpului:
- exerciţii de precizare a modului de repartizare a mușchilor
pe corpul uman;
- exerciții de recunoaștere a mușchilor în timpul mișcării.
Organele interne:
Inima. Sângele
- exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele
propriului corp;
- exerciții de observare a caracteristicilor sângelui ;
Plămânii
- exerciții de identificare a locului unde se află plămânii în
corpul uman;
- exerciții de reglare a respirației;
Stomacul. Intestinele
propriului corp;
- exerciții de identificare a rolului stomacului și a intestinelor
în realizarea tractului intestinal;
Rinichii. Vezica urinară
- exerciții de identificare a locului unde sunt asezați rinichii
în corpul uman;
- exerciții de stabilire a rolului vezicii urinare;
Organele sexuale
propriului corp;

- exerciții de diferențiere a organelor sexuale femeiești și
bărbătești.
Măsuri de prim ajutor Trusa de prim ajutor:
Termometrul
- exerciţii de recunoaştere a unor semne de boală, cu
măsuri de prim ajutor;
- exerciții de utilizare corectă a termometrului;
Substanțele dezinfectante
- exerciţii de identificare a substanțelor dezinfectante;
- exerciții de utilizare corectă a substanțelor dezinfectante;
Medicamentele
- exerciţii de exprimare verbală sau nonverbală a afecțiunii
dureroase;
- exerciţii de identificare a medicamentelor specifice unei
boli; utilizarea lor corectă.
Conduita preventivă în Prevenirea accidentelor în timpul activităților școlare:
diferite situații - exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din
mediul școlar;
- exerciţii de recunoaștere a pericolelor în timpul activităților
școlare;
Prevenirea accidentelor rutiere:
- exerciţii de recunoaștere a pericolelor pe drumurile
publice;
- exerciții pentru însușirea regulilor de circulație;
Prevenirea accidentelor casnice:
- exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din
mediul familiar;
- exerciţii de prevenire a accidentelor casnice.
Diferenţe şi asemănări - Exerciţii de observare a trăsăturilor feţei, corpului;
între oameni - Exerciţii de denumire a schemei corporale proprii şi a altei
persoane;
- Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi a deosebirilor între
persoane;
- Exerciţiu-joc „Descrierea colegului”, cu sprijin verbal.
CLASA a IX-a
Clasa a IX-a
- Discuţii pe marginea vizionării unor software-uri educative pe tema educaţiei sexual.
2.Dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul - igiena și

Clasa a IX-a
cap, burtă, răceală etc.);
- Exerciţii - joc de simulare a manifestărilor unei boli şi familiarizarea cu măsurile de
-Exerciții practice de utilizare a trusei de prim-ajutor;
-Exerciţii practice de acordare a primului ajutor în diferite situaţii.

Clasa a IX-a
uman:
- Exersarea-joc de simulare a unor situaţii practice („La bucătărie”; „În dormitor”; „În
3.2. Formarea de conduite preventive privind consumul de alcool, tutun, droguri
și manifestările agresive în spațiul familial și public:
- Exerciţii de recunoaştere a pericolelor potenţiale din mediul înconjurător (calculator,
tabletă, telefon/ substanţe nocive- tutun, droguri, alcool etc.);
- Discuţii în urma prezentării unor filme/ pliante, texte cu conţinut educativ, cu temă
dată;
- Joc de rol;
- Întâlnire cu reprezentanţii Poliţiei şi ai altor autorităţi publice pe tema cauzelor şi
Clasa a IX-a
consecinţelor violenţei în societate şi în şcoli;
- Discuţii pe marginea subiectelor promovate de mass-media;
- Consilierea individuală şi de grup a elevilor în vederea prevenirii comportamentelor
agresive;
- Exerciţii de rezolvare a situaţiilor conflictuale interpersonale din mediul şcolar şi
familie.
Conţinuturi
Fiziologia corpului uman a rolului stomacului în digestie și a intestinelor în realizarea
tractului intestinal;
Rolul rinichilor și a vezicii urinare. Excreția:
-exerciții de identificare a rolului rinichilor și a vezicii
urinare;
-exerciții de stabilire a rolului acestora în efectuarea
procesului de excreție;
Rolul organelor sexuale. Reproducerea:
-exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele
propriului corp; Rolul oaselor și mușchilor:
- exerciții de stabilire a rolului oaselor și a mușchilor;
- exerciţii de precizare a modului de repartizare a
mușchilor pe corpul uman;
- exerciții de recunoaștere a mușchilor;
Rolul inimii. Circulația sângelui:
-exerciţii de stabilire a corespondenţei între inimă și
propriul corp;
- exerciții de observare a modului de circulație a sângelui;
Rolul plămânilor. Respirația:
- exerciții de identificare a rolului plămânilor;
- exerciții de reglare a respirației: inspirație/ expirație;
Rolul stomacului și al intestinelor. Digestia:
-exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele
propriului corp;
-exerciții de identificare
-exerciții de stabilire a rolului organelor sexuale în
reproducere;
Măsuri de prim- ajutor Fracturi și entorse:
-Joc de rol;
- Filmulețe cu caracter preventiv;
Tăieturi, lovituri, arsuri:
-Exerciții-joc de simulare a unor tăieturi, lovituri, arsuri și
familiarizarea cu măsurile de prim ajutor;
Înghițire de substanțe toxice:
- Povestiri;
- Exerciții practice de respectere a unor norme de utilizare
a unor produse de curățenie, alte substanțe.
Manifestări agresive și Agresivitatea în colectivitate:
situații conflictuale - exerciţii de identificare a comportamentelor periculoase;
- exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi
prevenire a pericolelor;
Conflictele între generații:

prevenire a pericolelor;
- exerciţii de sesizare a unor conflicte între generații;
Conflictele cu persoane de același sex și de sex opus:
-exerciţii de sesizare a unor caracteristici simple şi de
punere în corespondenţă;
- exerciţii de identificare a unor comportamente
periculoase;
- exerciţii de identificare a conflictelor dintre persoane de
același sex sau de sex opus.
Substanțe nocive: Influența negativă a anturajului:
alcoolul, tutunul, - exerciţii de recunoaştere a pericolelor potenţiale sub
drogurile. Alți factori influența negativă a anturajului;
dăunători - exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi
prevenire a pericolelor din imediata apropiere/ anturaj;
Substanțe dăunătoare sănătății: alcoolul, tutunul,
drogurile.
Alți factori dăunători: calculatorul, tableta, telefonul:
-exerciţii de recunoaştere a pericolelor potenţiale din
mediul înconjurător;
-exerciţii de identificare a substanțelor dăunătoare/
periculoase: alcool, tutun, droguri;
prevenire a pericolelor din imediata apropiere/ anturaj.
CLASA a X-a
Clasa a X-a
- Discuţii pe marginea vizionării unor software-uri educative pe tema educaţiei sexuale.

Clasa a X-a
2.1. Respectarea regulilor de igienă proprie, colectivă şi a spaţiului de locuit:
- Exerciţii de îngrijire a propriei persoane;
- Exerciţii practice de respectare a normelor de igienă
- Exerciţii de îngrijire a părului, unghiilor, mâinilor etc.;
- Exerciţii de îngrijire a spaţiului:
- exerciţii de aerisire şi curăţenie a clasei, a camerei de dormit etc.;
- exerciţii de utilizare şi întreţinere corectă a sălii de baie, a obiectelor de toaletă;
- Exerciţii de identificare şi respectare a reperelor orare ale vieţii familiale şi şcolare
(regimul zilnic).

Clasa a X-a
uman:
- Exersarea- joc de simulare a unor situaţii practice („La bucătărie”; „În dormitor”; „În
Conţinuturi
Fiziologia corpului Sănătatea organelor de simț. Afecțiuni ale organelor de
uman simț. Identificarea și recunoașterea unor afecțiuni și a
simptomelor lor:
- Afecțiuni ale ochilor. Defecte de vedere;
- Afecțiuni ale urechilor. Defecte de auz;
- Afecțiuni ale pielii;
- Afecțiuni ce pot afecta mirosul (nasul);
- Afecțiuni ce pot afecta gustul (limba);
Funcționarea optimă/ defectuoasă a:
- aparatului circulator
„Povestea unei picături de sânge”
Exerciții-joc de simulare a manifestărilor unei boli de inimă
și acordarea primului ajutor;
- aparatului respirator
Exerciții-joc de simulare a manifestărilor unor boli ale
aparatului respirator și identificarea cauzelor posibile;
Joc de rol- „La doctor“;
- aparatului digestiv
”Povestea unei mușcături de măr”
aparatului digestiv și familiarizarea cu măsurile de
prevenire;
Igiena alimentară;
- aparatului excretor
aparatului excretor;
Filmuleț documentar (bolile rinichilor);
- aparatului de reproducere
Exerciții-joc de simulare a manifestărilor unei boli și
acordarea primului ajutor;
-Exerciții-joc de simulare a manifestărilor unor boli ale
aparatului de reproducerere și identificarea cauzelor
posibile;
- Igiena organelor de reproducere;
- Exerciții-joc de simulare a manifestărilor unor boli ale
organelor de reproducere și familiarizarea cu măsurile de
prevenire.
Igiena corporală și a Igiena organelor de simț:
spațiului de utilitate Igiena ochilor
comună - Exerciții practice de respectare a normelor de igienă a
ochilor;
- Dialoguri situaționale;
Igiena urechilor
- Exerciții practice de respectare a normelor de igienă a
urechilor;
Igiena nasului
nasului și căilor respiratorii;
Igiena cavității bucale

gurii;
- Joc de rol „La dentist “;
Igiena pielii
pielii;
- Dialoguri situaționale și jocuri de rol;
Regimul sănătos de viață
- Exerciții de identificare și respectare a reperelor orare ale
vieții familiale și școlare (regimul zilnic);
- Exerciții sportive pentru menținerea tonusului muscular și
psihic
- plimbări în aer liber;
Igiena alimentației
- Exerciții practice de pregătire și servire a mesei;
- Jocuri de rol.
Manifestări agresive și Abuzurile fizice și sexuale:
situații conflictuale - Dialoguri situaționale;
- Filme, softuri educaționale cu caracter preventiv;
Autoagresivitatea:
- Consilierea individuală;
Violența în adolescență:
- Filme educative;
- Întâlniri cu reprezentanți ai autorităților publice;
Violența în familie și în spațiul public:
- Dialog pe tema violenței promovată de mass-media;
Evitarea situațiilor conflictuale:
-Jocuri de rol;
- Consilierea individuală și de grup a elevilor cu manifestări
agresive;
- Exerciții de comunicare asertivă.
Substanțe nocive: Substanțe dăunătoare sănătății:
alcool, tutun, droguri Alcoolul și tutunul
-Exerciții de recunoaștere a pericolelor potențiale în cazul
consumului de alcool și tutun;
-Filme didactice și/ sau softuri educative;
Drogurile. Consumul excesiv de medicamente:
- Filme didactice și/ sau softuri educative cu caracter
preventiv;
- Povestiri/ dramatizări cu caracter moralizator;
Calculatorul, tableta, telefonul:
- Discuții despre influența negativă;
Influența negativă a anturajului:
- Povestiri/ dramatizări cu caracter moralizator;
- Discuții pe marginea subiectelor promovate de mass-
media.
Activităţile din cadrul disciplinei Cunoaşterea şi igiena corpului uman au un
pronunţat caracter practic, de antrenare a copilului cu dizabilităţi intelectuale grave,
severe şi/sau asociate, în exerciţii de cunoaştere a propriului corp şi de formare a unor
deprinderi de îngrijire şi igienă personală.
Ȋn funcție de nivelul dezvoltării psiho-motrice şi intelectuale a elevilor, dar şi de
creativitatea cadrului didactic, activităţile vor fi structurate şi organizate în structuri logice
succesive, respectând principiul accesibilităţii, al diferenţelor individuale şi de vârstă, cȃt
şi al însuşirii cunoştinţelor de la simplu la complex.
Prin activităţile propuse, se urmăreşte, cu prioritate, reducerea comportamentelor
auto/heteroagresive specifice copilului cu dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/sau
asociate şi prevenirea consumului de substanţe nocive (alcool, droguri, tutun).
Subliniem faptul că toate aceste activităţi nu sunt centrate pe atingerea unor
obiective cognitive, ci au un caracter predominant formativ (deprinderi de autonomie
personală, conduite preventive, comportament adaptativ la diverse situaţii). Unele
exerciţii pot avea un caracter ludic, bazându-se pe materiale concret-intuitive atractive
(obiecte, jucării, suporturi imagistice diverse, mulaje, incastre, jocuri-loto, jocuri-puzzle,
softuri educaționale, filme etc.), stimulând motivaţia copilului pe linia autocunoaşterii.
Profesorul are libertatea de a alege/adapta conținuturile, metodele și mijloacele
de învățământ, astfel încât să corespundă particularităților de grup ale clasei, dar și
particularităților psihoindividuale ale fiecărui elev.
Bibliografie
1. Mușu, I., (1991), Problematica curricumului pentru învăţământ special în Revista de
educaţie specială, București;
2. Păunescu, C., (1998), Deficienţa mintală şi procesul învăţării, București: Editura
Didactică şi Pedagogică;
3. Radu T.I., Învăţământ diferenţiat. Concepţii şi strategii, București: Editura Didactică şi
Pedagogică;
4. Radu, Gh., (coord), (1999), Introducere în psihopedagogia şcolarilor handicapaţi,
5. Radu, T.I., (1984), Învăţământ diferenţiat. Concepţii şi strategii, Reprezentanţa
UNICEF şi Asociaţia RENINCO România
6. *** Curriculum pentru copii cu dizabilităţi severe şi profunde – Reprezentanţa UNICEF
şi Asociaţia RENINCO România, București: Editura Didactică şi Pedagogică;
7. *** (1993), Programe şcolare cls. I – VIII, şcoli speciale pentru elevii cu deficienţe
mintale, Bucureşti;
Grupul de lucru:

Manole Silvia Școala Gimnazială Specială „C.Pufan” Galați
Efanova Dana Nicoleta Școala Gimnazială Specială „C.Pufan” Galați
Crăciun Felicia Maricela Școala Gimnazială Specială „C.Pufan” Galați
Prelipceanu Poliana Școala Gimnazială Specială „C.Pufan” Galați
Programa şcolară
pentru disciplina
EXPLORAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
București, 2021
Programa școlară EXPLORAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - Învățământ special gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Curriculum-ul pentru Explorarea mediului înconjurător, clasele a V-a – a X-a, s-a
realizat plecând de la acțiunea de activare a curiozității copiilor și de la necesitatea
acestora de a înțelege fapte și fenomene din universul apropiat. Astfel, programa
Explorarea mediului înconjurător, vizează o mijlocire a cunoașterii active a copilului, o
acțiune directă a acestuia prin manipulare, observare, dar și exersarea unor deprinderi
de îngrijire și ocrotire care să-i valorifice la maxim potențialul restant. Înțelegerea lumii
înconjurătoare, observarea și explorarea acesteia, vor oferi copiilor posibilitatea de a
percepe și a se percepe pe sine, de a se pregăti pentru viitor, de a-și dezvolta
curiozitatea și interesul către anumite aspecte ale acesteia.
În situația copiilor cu dizabilităţi mintale severe, dobândirea unor noi forme de
comportament, ajustarea la mediul înconjurător, este o împrejurare de care depinde
evoluția și progresul acestora, un curs al redobândirii controlului, o adaptare a
structurilor morfologice și a funcțiilor fiziologice în raport cu lumea în mijlocul căreia
trăiește. Obținerea unor informaţii prin observare, învestigare, explorare, activitate
practică, exersare etc. vor conduce spre noi tipuri de interacţiune cu ambianţa și
consolidarea celor deja dobândite.
Cadrul didactic va urmări cu precădere ajustarea echipamentului psihic al
copilului cu dizabilitati mintală severă, recâștigarea și recăpătarea independenței sale în
raport cu mediul înconjurător, formarea calității de a nu depinde de nimeni, libertatea de
a acționa sau de a se guverna singur în funcție de condițiile naturale exterioare ale vieții
sociale.
Programa școlară propune un studiu integrat al mediului înconjurător (științe,
tehnologie, ecologie, sănătate) armonizând competențele și conținuturile din curriculum-
ul nucleu corespunzătoare celor din învățământul special la nevoile și particularitățile
psiho-individuale și de învățare ale fiecărui copil cu dizabilități intelectuale grave, severe
și/sau asociate, fixând legătura și dependența reciprocă între țintele educaționale,
situațiile de învățare și conținuturile învățării.
Sarcina cadrului didactic devine astfel o acțiune de urmărire a individualizării
experienței de învățare a copilului, în care trebuie să se țină cont de nivelul de
dezvoltare, de interesele şi abilităţile fiecăruia în parte, și în același timp devine o
responsabilitate de stimulare şi dezvoltare a disponibilităţilor psiho-individuale în
vederea formării unor comportamente independente de bază, a unor abilităţi care să
țintească extinderea cadrului relaționar cu obiectele, cu alții, cu sine, cu tot ce îl
înconjoară.
Programa de față, impulsionează abordarea principiului pașilor mici, divizarea
competenței în secvențe mărunte și înlănțuirea obiectivelor într-o anumită ordine,
datorită adaptării conținuturilor de învățare la circumstanțele particulare ale copilului, la
posibilitățile sale reale de achiziție, la trăsăturile caracteristice și situațiile individuale,
dar și la zona proximei dezvoltări a acestuia.
Diferențierea curriculară se va realiza prin sarcini, sprijin și resurse, astfel încât
elevii vor putea:
- să-și folosească propriile simțuri pentru a observa/ investiga mediul
înconjurător;
- să-și lărgească câmpul experienței directe;
- să-și faciliteze dispoziția de a ști cine este, ce are nevoie, ce trebuie să știe
despre sine și lumea înconjurătoare;
- să dobândească capacități și resurse de adaptare și integrare;
- să-și dezvolte interesul față de mediul înconjurător;
- să aplice cunoștințele învățate în viața cotidiană;
- să-și formeze conduita independentă
1. Dezvoltarea capacităților de observare, de explorare și de

înțelegere a lumii înconjurătoare
2. Cunoașterea, înțelegerea și redarea fenomenelor

observate în mediul înconjurător în context socio-
integrator
3. Formarea unei atitudini pozitive prin stimularea interesului

față de păstrarea unui mediu sănătos și echilibrat
CLASA a V-a
1. Dezvoltarea capacităților de observare, explorare și înțelegere a lumii
înconjurătoare
Clasa a V-a
1.1 . Descrierea caracteristicilor mediului social și cultural:
- exerciții de recunoaștere a spațiului școlar și a împrejurimilor școlii;
- activități de identificare în realitate sau pe suport ilustrat a unor obiecte personale sau
familiare;
- exerciții de recunoaștere a unor animale din medii geografice diferite;
- exerciții de efectuarea unor activități practice cu caracter gospodăresc: în sala de
clasă, în bucătărie, în grădină, în curtea școlii etc.;
- jocuri de rol, expoziții, desene, concursuri.
1.2. Enumerarea caracterisiticilor specifice a corpurilor/ viețuitoarelor din mediul
apropiat:
- exerciții de descriere a caracteristicilor observabile ale corpurilor/ viețuitoarelor (formă,
culoare, miros, dimensiune etc.);
- exerciții de identificare a unor schimbări evenimente din viața plantelor, a animalelor și
a omului, după variația particularităților identificate (ciclitatea anotimpurilor, a zilelor
etc);
- exerciții de realizare a unor colaje privind fenomenele naturale, obiecte, obiective de
interes;
1.3 . Observarea fenomenelor și viețuitoarelor din mediul înconjurător:
- activități de observare a unor reacții ale plantelor, ale animalelor, ale omului la
influența factorilor de mediu;
- activități de discriminare vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă a fenomenelor
și viețuitoarelor;
- exerciții de identificare și recunoaștere a factorilor de mediu (apă, sol, aer) și a
fenomenelor naturii (lumină, întuneric, frig, cald, tunet etc.);
- activități de colecționare de plante, insecte, roci, pietre etc. din mediul înconjurător;
2. Cunoașterea, înțelegerea și redarea fenomenelor observate în mediul

înconjurător în context socio-integrator
Clasa a V-a
2.1. Utilizarea unui limbaj specific în descrierea unor corpuri/ viețuitoare din
mediul înconjurător:
- exerciții de asociere a mesajelor transmise prin diferite modalități și sisteme de
comunicare;
- activități de dezvoltare a vocabularului funcțional în contexte diferite;
- activități de citire/ de completare a calendarului naturii (redat prin desene sau prin
simboluri);
- exerciții de dialogare pe diferite teme de interes cu parteneri de comunicare;
- jocuri de rol pe diferite teme în contexte diferite, expoziții, desene, concursuri.
2.2. Înțelegerea transformărilor care au loc în mediul apropiat:
- exerciții de recunoaștere și denumire a fenomenelor și efectelor acestora;
- activități de identificare a etapelor unor acțiuni și fixare a momentelor unei acțiuni;
- exerciții de discriminare vizuală a poziției și orientării obiectelor, de modificare a
relațiilor spațiale dintre obiecte față de anumite obiecte;
Clasa a V-a
2.3 . Dezvoltarea unor conduite ca răspuns la fenomenele din mediul înconjurător
în scop socio-integrator:
- exerciții de interpretare a informației vizuale/ auditive;
- exerciții de explorare și descoperire a obiectelor prin integrare senzorială;
- exerciții de identificare a obiectelor și spațiilor periculoase din mediu;
- exerciții de formare a unor conduite de evitare a pericolelor;
- activități de exersare a unor comportamente adecvate modificării stimulilor din mediul
înconjurător;
3. Formarea unei atitudini pozitive prin stimularea interesului față de păstrarea

unui mediu sănătos și echilibrat
Clasa a V-a
3.1. Participarea la acțiuni de îngrijire și protejare a plantelor și animalelor:
- activități practice de îngrijire a plantelor de la colțul viu din proximitate;
- activități de îngrijire a animalelor;
- activități practice de utilizare a unor unelte și materiale, de curățare a mediului;
- activități de îngrijire a spațiului familia (cameră personală, clasă, curtea școlii etc.);
- activități de realizare a unor postere care cuprind reguli de igienă individuală sau
colectivă;
- efectuarea unor excursii pentru observarea efectelor unor activități ale omului asupra
plantelor și animalelor;
3.2. Identificarea căilor prin care se poate contribui la menținerea unui mediu
sănătos:
- activități practice de curățare a mediului apropiat;
- exerciții de formare a comportamentelor prin care se menține un mediu curat;
- exerciții de alegere a unui mod de comportament dezirabil într-o situație dată;
- activități de realizare a unor desene/ lucrări practice cu tematică de educație ecologică
și sanitară;
3.3. Formarea comportamentului ecologic:
- exerciții de simulare a comportamentelor în caz de dezastre/ calamități naturale;
- exerciții de selectare de imagini, desene, reviste cu tematică legată de mediul
înconjurător;
- activități practice de selectare a deșeurilor;
Conţinuturi
Elemente ale mediului fizic - obiecte și materiale din mediul înconjurător;
natural - fenomene ale naturii;
- lumea vie: plante din grădină, animalele și păsările
domestice;
- caracteristicile observabile ale corpurilor (formă,
mărime, culoare, dimensiune, miros etc.);

Caracteristicile mediului - spațiul școlar și împrejurimile;
social și cultural - spațiul casnic și împrejurimile.
Fenomene ale naturii - transformări observabile ale naturii în timpul celor
patru anotimpuri;
- activități ale omului specifice fiecărui anotimp, în
mediul rural sau urban.
Igiena spațiului apropiat - igiena locuinței;
- igiena clasei.
Influența factorilor de mediu - calamități naturale; modalități de prevenire și de
asupra plantelor și animalelor acțiune.
Mediul înconjurător și - acțiuni ale copiilor care dăunează mediului natural;

protejarea lui - protejarea mediului de către copii.
CLASA a VI-a
înconjurătoare
Clasa a VI-a
1.1 . Descrierea caracterisiticilor mediului social și cultural:
- exerciții de recunoaștere spațiului școlar și a împrejurimilor școlii;
familiare;
apropiat:
etc);
interes;
1.3. Observarea fenomenelor și viețuitoarelor din mediul înconjurător
- activități de colecționare de plante, insecte, roci, pietre, etc. din mediul înconjurător;

Clasa a VI-a
comunicare;
simboluri);
Clasa a VI-a
2.3 Dezvoltarea unor conduite ca răspuns la fenomenele din mediul înconjurător
înconjurător;

Clasa a VI-a
- activități de îngrijire a spațiului familia (cameră personală, clasă, curtea școlii etc.);
colectivă;
sănătos:
și sanitară;
înconjurător;
Conţinuturi
Elemente ale mediului - obiecte și materiale din mediul înconjurător;
fizic natural - fenomene ale naturii;
- lumea vie: plante din grădină, livadă, animalele și
păsările domestice;
mărime, culoare, dimensiune, miros etc.);
social și cultural - spațiul casnic și împrejurimile.

Fenomene ale naturii - transformări observabile ale naturii în timpul celor patru
anotimpuri;
mediul rural sau urban;
- modificări și adaptări ale lumii vii determinate de
alternanța zi-noapte.
- igiena clasei.
Influența factorilor de - calamități naturale; modalități de prevenire și de
mediu asupra plantelor și acțiune;
animalelor - influența factorilor de mediu asupra resurselor naturale
(sol, apa etc.).
6. Mediul înconjurător și - acțiuni ale copiilor care dăunează mediului natural;
- protejarea resurselor naturale (sol, apă etc.).
CLASA a VII-a
înconjurătoare
Clasa a VII-a
1.1. Descrierea caracterisiticilor mediului social și cultural:
familiare;
- activități de observarea plantelor și animalelor atât în mediul lor natural (gradina
zoologică, grădina botanică, etc.) cât și artificial (filme, planșe, muzeul de șiințele
naturii etc.);
apropiat:
- activități de grupare/ clasificare în funcție de particularitățile observabile ale corpurilor/
viețuitoarelor;
etc);
- exerciții de descriere și precizare a rolului unor instituții (spital, poliție, școală etc.);
interes;
1.3. Observarea fenomenelor și viețuitoarelor din mediul înconjurător:
- activități de identificare a stării de agregare a corpurilor/ a substanțelor din mediul
apropiat;

Clasa a VII-a
comunicare;
simboluri);
Clasa a VII-a
- exerciții de relatare a unor informații despre fenomenele/ viețuitoarele/ obiectivele de
interes din mediu, utilizând limbaj specific;
- exerciții de dialogare pe diferite teme de interes cu parteneri de comnunicare;
2.3. Dezvoltarea unor conduite ca răspuns la fenomenele din mediul înconjurător
înconjurător;

Clasa a VII-a
- activități de îngrijire a spațiului familiar (cameră personală, clasă, curtea școlii, etc.);
colectivă;
sănătos:
și sanitară;
- exerciții de recunoaștere în imagini a unor acțiuni nocive asupra mediului;
înconjurător;
- exerciții de identificare în mediul înconjurător sau în imagini a unor zone afectate
ecologic;
- jocuri de rol pe diferite teme în contexte diferite, expoziții, desene, concursuri
Conţinuturi
Elemente ale mediului - obiecte și materiale din mediul înconjurător;
fizic natural - fenomene ale naturii;
- lumea vie: plante de câmp/ cultivate, animalele și
păsările sălbatice ;
- corpurile și stările lor de agregare: solidă, lichidă,
gazoasă;
- caracteristicile observabile ale corpurilor (formă, mărime,
culoare, dimensiune, miros etc.).
Caracteristicile - spațiul școlar și împrejurimile;
mediului social și - spațiul casnic și împrejurimile;
cultural - spațiul public și instituțiile representative;
- flora și fauna din zona geografică a comunității locale.
Fenomene ale naturii - transformări observabile ale naturii în timpul celor patru
anotimpuri;
- activități ale omului specifice fiecărui anotimp, în mediul
rural sau urban;
alternanța zi-noapte;
- circuitul apei în natură.
Igiena spațiului - igiena locuinței;
apropiat - igiena clasei.
Influența factorilor de - calamități naturale; modalități de prevenire și de acțiune;
mediu asupra plantelor - influența factorilor de mediu asupra resurselor naturale
și animalelor (sol, apa, hrană, etc.).
- protejarea resurselor naturale (sol, apă, etc.)
- surse și consecințe ale poluării apei; măsuri de prevenire.
CLASA a VIII-a
înconjurătoare
Clasa a VIII-a
familiare;
naturii etc.);
clasă, în bucătărie, în grădină, în curtea școlii, etc.;
apropiat:
culoare, miros, dimensiune, etc.);
viețuitoarelor;
a omului, după variația particularităților identificate (ciclitatea anotimpurilor, a zilelor,
etc);
interes;
apropiat;

Clasa a VIII-a
comunicare;
-activități de dezvoltare a vocabularului funcțional în contexte diferite;
simboluri);
Clasa a VIII-a
înconjurător;

Clasa a VIII-a
- activități de îngrijire a spațiului familiar (cameră personală, clasă, curtea școlii etc.);
colectivă;
sănătos:
și sanitară;
înconjurător;
ecologic;
Conţinuturi
- lumea vie: plante de câmp/ cultivate, animalele și
păsările sălbatice ;
gazoasă;
mărime, culoare, dimensiune, miros etc. ).
social și cultural - spațiul casnic și împrejurimile;
- spațiul public și instituțiile reprezentative
- flora și fauna din zona geografică a comunității locale.
Fenomene ale naturii - transformări observabile ale naturii în timpul celor
patru anotimpuri;
- circuitul apei în natură.
- igiena clasei.
(sol, apa, hrană etc.).
protejarea lui - protejarea mediului de către copii;
- protejarea resurselor naturale (sol, apă etc.);
- surse și consecințe ale poluării apei; măsuri de
prevenire.
CLASA a IX-a
înconjurătoare
Clasa a IX-a
familiare;
- exerciții de recunoaștere în diverse surse de informare (fotografii, pliante, diapozitive
etc.) a unor obiecte/ obiective aparținând spațiului apropiat (casă, școală, instituții
etc.);
naturii etc.);
- activități de identificare în imagini, machete, desene, a unor forme de relief, ape sau
obiective;
apropiat:
viețuitoarelor;
etc);
- activități de ordonare cronologică a unor imagini care descriu activități și cicluri de
viață;
interes;
1.3 . Observarea fenomenelor și viețuitoarelor din mediul înconjurător:
apropiat;
- exerciții de formare a unei conduite preventive de evitare a pericolelor din mediul
înconjurător;

Clasa a IX-a
comunicare;
simboluri);
- exerciții de compunere și elaborare de mesaje pe diferite teme de interes;
- exerciții de dialogare pe diferite teme de interes cu parteneri de comnunicare;
2.2. Înțelegerea transformărilor care au loc în mediul apropia:
- exerciții de descriere a modificărilor de mediu observate în urma vizionării de secvențe
video sau documentare;
- activități de percepere a duratei unei acțiuni și de utilizare a termenilor de orientare
temporală;
- activități de extindere a câmpului experienței directe concomitent cu învățarea unor
reguli de siguranță (înțelegerea legăturii cauză-efect)
înconjurător;

Clasa a IX-a
colectivă;
- activități de îngrijire a spațiului familiar (cameră personală, clasă, curtea școlii etc.);
colectivă;
Clasa a IX-a
sănătos:
- prezentarea unor materiale ilustrative/ soft-uri educaționale cu efectele nocive ale
acțiunii omului asupra mediului;
și sanitară;
- exerciții de descriere (verbală, prin desen, lucrare practică etc.) a efectelor benefice
sau nocive ale activității copilului asupra mediului apropiat;
înconjurător;
ecologic;
Conţinuturi
- lumea vie: plante de câmp/ cultivate, pădurea,
animalele și păsările sălbatice ;
gazoasă;
mărime, culoare, dimensiune, miros, etc. );
- principalele forme de relief.
social și cultural - spațiul casnic și împrejurimile;
- spațiul public și instituțiile reprezentative;
- flora și fauna din zona geografică a comunității locale;
- activități specifice zonei geografice a comunității
locale.
Fenomene ale naturii - modificări ale mediului sub influența unor factori
decisivi: apă, aer, sol și poluare;
- transformări observabile ale naturii în timpul celor
patru anotimpuri;

- circuitul apei în natură

- igiena clasei.
(sol, apa, hrană, combustibili etc.).
CLASA a X-a
înconjurătoare
Clasa a X-a
- exerciții de recunoaștere în diverse surse de informare (fotografii, pliante, diapozitive
etc.) a unor obiecte/ obiective aparținând spațiului apropiat (casă, școală, instituții
etc.);
familiare;
naturii etc.);
- exerciții de descriere caracteristicilor plantelor, animalelor și fenomenelor din mediul
apropiat;
- activități de identificare în imagini, machete, desene, a unor forme de relief, ape sau
obiective;
apropiat:
viețuitoarelor;
- activități de ordonare cronologică a unor imagini care descriu activități și cicluri de
viață;
etc);
- exerciții de comunicare verbală a observațiilor proprii realizate de-a lungul unei
activități;
interes;
- exerciții de formare a unei conduite preventive de evitare a pericolelor din mediul
înconjurător;
- exerciții de observare dirijată a creșterii plantelor, a modificărilor din natură în
succesiunea anotimpurilor;
Clasa a X-a
apropiat;

Clasa a X-a
comunicare;
- exerciții de compunere și elaborare de mesaje pe diferite teme de interes;
simboluri);
- exerciții de stimulare a exprimării opiniei personale;
- exerciții de descriere a modificărilor de mediu observate în urma vizionării de secvențe
video sau documentare;
- activități de realizare a unor proiecte de învățare pe teme date (creșterea plantelor,
modificarea stării de agregare etc.);
- activități de percepere a duratei unei acțiuni și de utilizare a termenilor de orientare
temporală;
înconjurător;
- activități de extindere a câmpului experienței directe concomitent cu învățarea unor
reguli de siguranță (înțelegerea legăturii cauză-efect)

Clasa a X-a
Clasa a X-a
- activități de îngrijire a spațiului familiar
(cameră personală, clasă, curtea școlii etc.);
colectivă;
sănătos:
- prezentarea unor materiale ilustrative/ soft-uri educaționale cu efectele nocive ale
acțiunii omului asupra mediului;
și sanitară;
ecologic;
- exerciții de descriere (verbală, prin desen, lucrare practică etc.) a efectelor benefice
sau nocive ale activității copilului asupra mediului apropiat;
înconjurător;
- activități de vizionare a unor filme cu conținut ecologic;
Conţinuturi
natural fenomene ale naturii;
- lumea vie: plantele, animalele și păsările domestice și
sălbatice, mediul specific de viață;
- caracteristicile observabile ale corpurilor (formă, mărime,
culoare, dimensiune, miros etc. );
gazoasă;
- principalele forme de relief.
social și cultural - spațiul public și instituțiile reprezentative;
- flora și fauna din zona geografică a comunității locale;
- activități specifice zonei geografice a comunității locale.

Fenomene ale naturii - circuitul apei în natură;
- transformări observabile ale naturii în timpul celor patru
anotimpuri;
- activități ale omului specifice fiecărui anotimp, în mediul
rural sau urban;
- modificări ale mediului sub influența unor factori decisivi:
apă, aer, sol și poluare.
- igiena clasei.
Influența factorilor de mediu - calamități naturale; modalități de prevenire și de acțiune;
asupra plantelor și - influența factorilor de mediu asupra resurselor naturale
animalelor (sol, hrană, apă, combustibili etc.).
Mediul înconjurător și - surse și consecințe ale poluării aerului; măsuri de

protejarea lui prevenire;
- surse și consecințe ale poluării apei; măsuri de prevenire;
- protejarea resurselor naturale.
Prin intermediul disciplinei Explorarea mediului înconjurător, școala asigură
caracterul științific al cunoștiințelor empirice achiziționate de elev în viața cotidiană,
astfel încât acestea, devin cunoștiințe funcționale eficiente adaptării la mediul social.
În proiectarea detaliată a conținutului teoretic sunt necesare, în mod constant,
exemplificări și aplicații practice cu suport concret-intuitiv. Astfel se dezvoltă interesul
pentru mediul natural și elementele lui, cu notarea caracteristicilor, dar și a modificărilor
la care sunt supuse acestea. Se planifică dezvoltarea cunoștiințelor prin explorare și
observație.
Metodele și tehnicile de predare precum și activitățile practice trebuie alese în
funcție de ritmul de învățare, de zona proximei dezvoltări și de particularitățile
psihocognitive individuale ale elevilor.
Activitățile vor fi organizate și structurate în funcție de nivelul dezvoltării
psihomotrice și intelectuale al elevilor, dar și de creativitatea cadrului didactic. Ele vor fi
încadrate în structuri logice succesive, respectând principiul accesibilității, al diferențelor
individuale și de vârstă și al însușirii cunoștiințelor de la simplu la complex. Învățarea
eficientă trebuie să aibă un caracter predominant practic, dându-le posibilitatea elevilor
să descopere natura prin contact direct cu aceasta, cadrul didactic având rolul unui
îndrumător în acest demers. Se vor organiza drumeții/ excursii/ vizite în scopul
cunoașterii unor obiective socio-culturale, economice, istorice, religioase, din mediul
apropiat, dar și vizionarea unor filme/ sau utilizarea unor soft-uri educaționale adecvate
disciplinei.
De mare importanță este și descrierea dezastrelor naturale cu precizarea
influențelor umane negative, dar și a modalităților de prevenire, protejare și de acțiune
în acest domeniu. Un aspect care trebuie abordat, este formarea cunoștințelor și a
atitudinilor în domeniul educației pentru protejarea mediului.
Pentru evaluarea performanțelor elevilor se recomandă metode adaptate atât

particularităților psihocognitive ale acestora, cât și specificului disciplinei, se vor folosi
predominant evaluările prin probe practice și orale și mai rar prin probe scrise. Sunt
recomandate următoarele:
- metode în care predomină acțiunea practică, operațională, reală: lucrări
practice, experimente simple, simulări pe machete, joc de rol ș.a.;
- metode în care predomină conversația: explicația, expunerea etc.;
- întocmirea de proiecte tematice de învățare care solicită activitatea cu materiale
tipărite: consultarea atlaselor, enciclopediilor, imaginilor, site-urilor etc.
Bibliografie
1. Cerghit, I., (2002), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,
stiluri şi strategi, Bucureşti: Editura Aramis;
2. Păunescu, C-tin, (1977), Deficiența mintală și procesul învățării, București: Editura
3. Marcus, S., (1999), Competența didactică, București: Ed. All Educațional;
4. Mușu, I., (1991), Problematica curricumul-ului pentru învățământ special, Revista de
educație specială, București;
5. Radu T.I,(1978), Învățământ diferențiat, concepții și strategii, București: Editura
6. Radu, Gh., (2000), Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap, București:
7. ***(2002), Curriculum pentru copii cu dizabilități severe și profunde, Reprezentanța
UNICEF și Asociația RENINCO România;
8. *** (2003),Cunoașterea mediului, Programă școlară pentru clasele I-II, anexă la
O.M.E.C.T. nr. 4686/2003,;
9. *** (2008), Cunoștinţe despre mediu. Programă școlară pentru deficiențe mintale
severe, profunde, și/ sau asociate, anexă la O.M.E.C.T. nr. 5235/2008;
10. *** (2008), Cunoștințe despre mediu, Programă școlară pentru
surdocecitate/deficiențe senzoriale multiple, anexă la O.M.E.C.T. nr. 5243/ 2008.
Grupul de lucru:


Mihai Felicia Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Partenie Alina Școala Profesională Specială ,,Emil Gârleanu’’, Galați
Sandu-Bufi Iuliana Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
Dinu Carmen Școala Gimnazială Specială ,,Constantin Pufan’’, Galați
Programa școlară
pentru disciplina
ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE
Clasa pregătitoare – clasa a IV-a
București, 2021
Programa școlară ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE - Învățământ special primar - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Abilități socio-emoționale reprezintă o nouă ofertă
curriculară pentru ciclul primar din învățământul special, disciplina fiind prevăzută,
începând cu anul școlar 2018-2019, în Planul-cadru de învățământ pentru învățământul
special primar și gimnazial, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate, prevăzut
în Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru
învățământul special preșcolar, primar și gimnazial.
Disciplina Abilități socio-emoționale face parte din Aria curriculară Om și societate și are
un buget de timp alocat de 1 oră/săptămână.
Această disciplină presupune o abordare nouă a procesului de învățământ din
învățământul special, cu o viziune dinamică și complexă asupra transformărilor ce se
produc la nivel individual și de grup școlar, la nivel relațional și inter-relațional, având ca
scop abilitarea elevului cu dizabilitate în vederea unei cât mai optime integrări în școală și
în societate.
În susținerea studiului acestei discipline vin cercetările în domeniu, la nivel național și
internațional, precum și programele destinate învățământului de masă desfășurate pe
acest palier:
- programe de educaţie socio-emoţională desfăşurate în România (Programul
educaţional „Da, Poţi!”; Programul educaţional: „Formarea de abilități de viaţă la copiii şi
adolescenţi din medii defavorizate; Programul „Fast Track – program de prevenire
multifocus pentru copiii cu deficienţe în ceea ce priveşte competenţele emoţionale şi
sociale.)
- programe de educaţie emoţională şi socială dezvoltate în lume (Modelul PATH -
Promoting Alternative Thinking Strategies – Promovarea strategiilor de gândire alternativă;
Improving Social Awareness, Social Problem Solving Project (ISA/SPSP) (Îmbunătăţirea
Conştientizării Sociale, Proiect Social de Rezolvare a Problemelor; Yale-New Haven
Social Competence Promotion Program (Program de Promovare a Competenţelor Sociale
Yale-New Haven); Oakland’s Child Development Project (Proiectul Oakland de Dezvoltare
a Copiilor); Peaceful Kids Conflict Resolution Program (Program de rezolvare paşnică a
conflictelor copiilor).
Obiectivul central al disciplinei este acela de a modela personalitatea pe principiul
individualității și al generalității, copilul cu dizabilități severe și/sau asociate necesitând
înțelegerea situațiilor simple de viață, formarea unei minime autonomii personale și
sociale, un nivel minim de maturizare afectivă, precum și abilitarea de a relaționa cu cei
din jur.
Disciplina Abilități socio-emoționale continuă noul model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe, care presupune realizarea transferului și mobilizarea cunoștințelor
și a abilităților în situații noi, interdisciplinare, accentuându-se scopul învățării și formarea
personalității elevului.
Structura prezentei programei școlare include următoarele elemente:
- Nota de prezentare
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
- Bibliografie
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate
prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale specifice disciplinei Abilități socio-emoționale reflectă
necesitatea cunoașterii de sine, a lumii înconjurătoare, a trăirilor proprii și gestionării
acestora precum și a raporturilor copilului cu grupurile din care acesta face parte. Acestea
2
sunt formulate având în vedere particularitățile psiho-individuale ale elevilor cu dizabilități

intelectuale grave, severe și/sau asociate.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din
competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice
sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care constituie tot atâtea modalități de
organizare a activității didactice în scopul atingerii competențelor.
Domeniile de conținut vizate de prezenta programă pentru ciclul primar sunt:
- Conștientizare personală
- Conștientizarea lumii înconjurătoare
- Abilitare socială și emoțională
Prin sugestiile metodologice, programa propune, cu caracter de exemplu, strategii
didactice care valorifică experiența concretă a elevului, cadrul didactic având libertatea de
a utiliza exemplele de activități de învățare, de a le completa sau de a le înlocui, astfel
încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă,
capacității de înțelegere și nivelului de dezvoltare al elevilor.
Programa școlară a disciplinei Abilități socio-emoționale are ca finalitate integrarea
optimă a elevilor cu dizabilități grave, severe și/sau asociate în comunitate, realizată prin
abilitarea lor socio-emoțională, prin dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria
persoană și față de ceilalți, prin abilitarea lor în practicarea unui comportament social și
interiorizarea unor norme de conduită socială.
Demersurile de abilitare socio-emoțională propuse prin actuala programă sunt
concordante cu spiritul și cu recomandările cuprinse în:
- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);
- Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXI-
lea;
- Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.
Prezenta programă școlară se adresează cadrelor didactice din învățământul special.
Este necesar ca proiectarea activității didactice precum și activitatea didactică propriu-zisă
să fie precedate de lectura integrală a programei școlare.
3
1. Conștientizarea stărilor emoționale și a identității proprii
2. Formarea comportamentelor adaptative în relaţia cu mediul

înconjurător (natural şi social)
3. Formarea și exersarea abilităților de reglare/autoreglare

emoțională și a capacității de interacțiune socială
4
CLASA PREGĂTITOARE
Clasa pregătitoare
1.1. Explorarea diferențelor dintre obiect – ființă – persoană
- exerciții de grupare a unor jetoane pe categorii: lucruri – persoană;
- exerciții de observare a etapelor de dezvoltare a ființelor (etape de creştere: seminţe,
- plante, copii-adulți, pui-animal adult etc.);
- activități de identificare a nevoilor organismelor vii (apă, lumină, căldură, hrană etc.);
- exerciții de colorare în desene/contururi date a imaginilor care înfățișează lucruri;
- exerciții - joc „Numele meu este ...”;
- exerciții de utilizare prin joc a numelui și prenumelui;
- realizarea unui desen prin care identifici propria persoană;
- exerciţii de asociere persoană proprie-imagine/pictogramă/gest/cuvânt;
- exerciții joc de prezentare în perechi a propriei persoane;
- exerciții de desenare/colorare a unui ecuson personal;
- jocuri de rol pe temă dată;
- exersarea prezentării personale prin formule „Eu sunt ..(nume) / numele meu este. .”;
- exerciții de asociere obiecte personale-persoană (al meu, al tău, a lui etc.);
- activități-joc cu marionete;
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora însoțite de
- pronume posesiv prin imagine/pictogramă/gest/cuvânt;
- jocuri de rol cu temă dată.
1.2. Identificarea emoţiilor proprii, a cauzelor și a componentelor nonverbale
specifice acestora (expresie facială şi postură)
- exerciții-joc de identificare a simbolurilor asociate emoțiilor;
- joc senzorial-motor în scopul identificării emoţiilor de bază;
- exerciții de identificare a stărilor emoționale pe bază de imagini, fotografii, jetoane etc.;
- joc de potrivire de imagini identice ce exprimă emoții de bază;
- exerciții de asociere a imaginilor diferite care exprimă aceeași stare emoțională;
- jocuri de diferențiere a emoțiilor: „Găsește intrusul”, „Vezi ce nu se potrivește” etc.;
- jocuri de selecţie de imagini, fotografii, jetoane ce exprimă diverse emoţii;
- exerciții de identificare a stărilor emoționale pe bază de desene schematice;
- exerciţii de numire a emoţiilor proprii;
- completarea de desene schematice ce reprezintă stări emoționale simple;
- exerciţii de asociere a emoţiilor de bază redate pe suporturi diverse cu o culoare
- reprezentativă;
- imitarea expresiilor faciale redate în imagini;
- exerciții de identificare a stării emoționale pe baza comportamentului emoțional
manifestat;
- jocuri de mimă de tipul „Redă expresiile fețelor din imagini”;
- vizionarea unor filme cu situaţii declanşatoare de emoţii negative;
- exerciţii de stabilire a relaţiei dintre situaţii şi emoţiile declanşate de acestea cu ajutor
din partea adultului;
- exerciţii de asociere între emoţii şi posibilele situaţii declanşatoare ale acestora; jocuri
de tipul „Ce mă face fericit?”, „Ce mă întristează?”.
5
2. Formarea comportamentelor adaptative în relaţia cu mediul înconjurător (natural

şi social)
Clasa pregătitoare
2.1. Explorarea utilității obiectelor
- exerciţii de identificare a unor obiecte în funcție de utilitatea lor;
- exerciţii de asociere obiect familiar copilului – spațiu de utilizare;
- exerciții practice de îmbrăcare/dezbrăcare, legarea şireturilor, ordonarea hainelor,
aranjarea/împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor;
- exerciții practice de spălare a mâinilor înainte și după servirea mesei, după utilizarea
toaletei;
- jocuri de identificare a obiectelor utilizate şi explicarea modului de folosire a acestora;
- audiție și/sau memorare de poezii și cântece despre obiecte de igienă personală
(însoțite de mișcări ce imită acțiunea cu aceste obiecte).
2.2. Definirea noţiunilor de familie, rudă
- exerciții de recunoaștere și denumire/indicare (prin imagine/pictogramă/gest/cuvânt) a
membrilor unei familii (copil-mamă-tată-bunic-bunică);
- exerciții de alcătuire a unor familii de animale sau de persoane folosind jucării, figurine,
fotografii;
- precizarea relaţiilor dintre membrii familiei, dintre o familie şi rudele acesteia;
- exerciţii de simulare a unor situaţii familiale imaginare folosind jucării, marionete.
2.3. Exprimarea empatiei prin gesturi simple sau prin expresie facială
- exerciţii-joc de observare a expresiei faciale şi posturale exprimate de alte persoane;
- exerciții de identificare a emoțiilor resimțite de alte persoane;
- jocuri prin care să imite sau să demonstreze comportamente de ajutorare/întrajutorare;
- jocuri de rol pentru exprimarea empatiei față de emoțiile simțite de o alta persoană
(„Eşti trist - te îmbrăţişez”, „Eşti vesel - mă bucur alături de tine”).
3. Formarea și exersarea abilităților de reglare/autoreglare emoțională și a

capacității de interacțiune socială
Clasa pregătitoare
3.1. Orientarea adaptativă în spațiul școlar și la nivelul clasei de elevi
- exerciţii de identificare în imagini a spaţiului şcolar;
- exerciții de asociere acțiuni/spațiu școlar (mă spăl la baie, scriu la masă etc.);
- exerciții de asociere obiecte – spațiu de folosință al acestora;
- exerciţii-joc de asociere obiecte de mobilier – spaţiu corespunzător („Aşază fiecare
obiect la locul potrivit!”);
- activități de executare a unor comenzi simple de deplasare în spaţiu școlar;
- exerciţii aplicative - exerciţii de (re)cunoaştere a spaţiului şcolar;
- exerciții de colorare în desene/contururi date a imaginilor care înfățișează lucruri;
- exerciții practice de utilizare a formulelor de salut;
- exerciţii-joc de evidenţiere și de învățare a regulilor de grup (reguli de comportare,
regulile clasei etc.);
- exerciţii-joc de asociere a diferitelor activităţi cu grupurile de apartenență în care se
desfăşoară acestea;
- dialoguri situaţionale privind relaţiile în cadrul grupurilor/despre grupuri, cu sau fără
suport imagistic;
- vizionare de filme privind raporturile din cadrul grupurilor de apartenenţă;
- exerciţii de identificare şi respectare a reperelor orare ale vieţii școlare (regimul zilnic);
- exersarea unor sarcini de grup în care se stabilesc roluri, reguli; orarul zilnic –
structurarea orarului prin imagini/pictograme;
- activități de identificare a locului în clasă, în bancă prin desene, fotografii ale copilului,
pictograme;
6
Clasa pregătitoare
- discuţii despre noile rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze, vacanţe etc.).
3.2. Identificarea unor modalități de acceptare a separării de mediul familial și de
integrare în mediul social
- exerciţii pentru însuşirea unor modalități de acceptare a separării de mediul familial;
- jocuri de rol, de tipul „Sunt mare, merg la școală”, „Școala, familia mea”;
- jocuri pentru acceptarea apartenenței la grup de tipul „Eu și colegii mei”;
- vizionarea de materiale video care conțin exemple de integrare socială de tipul „Așa
da/Așa nu”;
- exerciţii de identificare a unor activităţi preferate pentru deplasarea atenției de la
tristețe și supărare la o stare de bine;
- activităţi pentru identificarea unor modalităţi de echilibrare emoţională prin vizionarea
unor secvenţe de film sau audierea unor poveşti;
- exerciții de identificare a persoanelor adulte care pot oferi ajutor în situații dificile din
punct de vedere emoțional;
- exerciții de acceptare a ajutorului venit din partea adultului în situații dificile din punct de
vedere emoțional.
Conţinuturi
Conștientizare Ființă – obiect – persoană
personală și emoțională Diferențiere, etape de dezvoltare, nevoile organismelor vii
Identitate personală - nume și prenume, prezentarea
personală
Emoții
Emoţiile proprii
Comportamente non-verbale, expresii faciale și posturale
asociate emoțiilor
Cauzele emoţiilor, situații declanșatoare de emoții negative
Conștientizarea lumii Obiecte și utilitatea obiectelor
înconjurătoare Nevoia de lucruri
Grupul de apartenență
Familia și membrii familiei. Relațiile și interacțiunile cu ceilalți
membri ai familiei
Empatia
Emoții resimțite de alte persoane
Gesturi empatice. Comportamente de ajutorare/întrajutorare.
Abilitare socială și Spațiul școlar
emoțională Caracteristici, orientare, utilitate
Adaptare școlară
Reguli, relații, raporturi în mediul școlar
Rutina școlară
Programul zilnic al școlarului.
Reglajul emoțional
Teama de separare
Forme simple de reglaj emoţional al tristeții
Integrarea în mediul social
7
CLASA I
Clasa I
1.1. Recunoaşterea propriei identităţi prin raportare la ceilalți
- exerciții de comparare a propriei persoane cu alte persoane utilizând oglinda,
fotografii (comparație verbalizată de profesor, cu atingerea elementelor comparate);
- activități de stabilire a locului în sala de clasă utilizând etichete cu nume
individualizate prin culoare sau elemente de decor;
- activități de reprezentare prin simbol a fiecărui coleg din clasă; exerciții de
reactualizare a formulei de prezentare „Eu sunt...(nume)/Numele meu este ....”;
- exerciții – joc „Numele meu este....și am .... ani.”;
- modelarea răspunsului la întrebările „Cum te cheamă?”, „Câți ani ai?”;
- exerciții – joc de simulare a zilelor aniversare;
- exerciții de utilizare a numelui, prenumelui și a vârstei, prin joc de rol;
- realizarea unui desen prin care identifici propria persoană;
- exerciții de prezentare în perechi a propriei persoane.
1.2. Exprimarea emoţiilor de bază (bucurie, tristețe, supărare, teamă)
- exerciţii de identificare a sunetelor specifice emoţiilor: bucurie, tristeţe, furie şi frică;
- exerciţii de identificare a expresiilor faciale specifice emoţiilor: bucurie, tristeţe, furie
şi frică;
- activități de recunoaștere a emoțiilor de bază identificate cu ajutorul unor materiale
suport (imagini, fotografii, secvențe de film);
- jocuri de tipul „Marşul emoţiilor”, pentru recunoaşterea emoţiilor de bază, pe baza
comportamentului nonverbal;
- exerciții joc de tipul „Defilarea emoţiilor”, (denumire emoției/asociere emoție-
pictogramă);
- jocuri de asociere a emoţiilor cu culori reprezentative, de tipul „Eu spun culoarea, tu
spui emoţia”, „Ce culoare are emoţia ta?”;
- jocuri de tipul „Denumește emoția din imagini/mimată”;
- exerciții de identificare a modalităților proprii de exprimare a emoțiilor („Eu în fața
oglinzii”);
- audierea unor cântece pentru exprimarea stărilor emoționale („Dacă vesel se
trăiește”);
- exerciţii de reprezentare grafică a propriei stări prin completare de desene
schematice;
- jocuri de tipul „Redă emoția din imagini”.
2. Formarea comportamentelor adaptative în relaţia cu mediul înconjurător

(natural şi social)
Clasa I
2.1. Identificarea lucrurilor și a utilității acestora în medii familiare (școlar,
locuință)
- activități de sortare a unor imagini care reprezintă obiecte;
- exerciţii de precizare a utilităţii lucrurilor (rechizite, obiecte de vestimentaţie etc.);
- exerciții de punere în corespondență;
- exerciţii de numire a lucrurilor din imediata lor apropiere, din imagini, din povestiri;
- exerciţii de numire a lucrurilor care ne reprezintă (jucării, colecţii, camera mea,
rechizite, vestimentaţie etc.);
- exerciții de utilizare și înțelegere corectă a pronumelor posesive;
- exerciții de identificare a unui obiect după o însușire;
8
Clasa I
- exerciții de asociere a unor jetoane în categorii: haine, jucării, rechizite;
- exerciții de asociere a categoriilor de lucru, cu locul unde se află acestea sau unde
se utilizează;
- activități de organizare a lucrurilor personale „Să strângem jucăriile!”, „Punem haina
în cuier”.
2.2. Manifestarea empatiei în mod verbal şi prin gesturi simple
- jocuri de rol care să dezvolte abilităţi de manifestare empatică („De-a școala”, „De-a
doctorul” etc.);
- jocuri de tipul „Spune cum se simte prietenul tău când.......”, pentru dezvoltarea
empatiei;
- vizionarea unor secvenţe de film pentru întelegerea stărilor emoţionale prin care trec
personajele („Pinocchio”, „Cenușăreasa”).
2.3. Identificarea consecinţelor emoţiilor cu ajutor minim din partea adultului
- exerciţii de asociere a unei acţiuni cu starea sufletească pe care o determină, cu
ajutor minim din partea adultului;
- joc de rol de tipul „Ce se întâmplă când mă simt așa?”;
- exerciții de asociere a emoției cu comportamente manifestate pe baza suportului
imagistic;
- vizionarea de secvențe de film.

Clasa I
3.1. Explorarea grupurilor mici din care face parte elevului și a regulilor acestora
- recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul (familia,
grupul de joacă, grupul de învățare);
- discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile grupului,
pornind de la imagini, texte, cazuri date; exerciţii-joc de evidenţiere şi învăţare a
relaţiilor sociale şi de grup;
- exerciţii-joc de asociere a diferitelor activităţi cu grupurile în care se desfăşoară
acestea;
- dialoguri situaţionale privind relaţiile în cadrul grupurilor/despre grupuri, cu sau fără
suport imagistic;
- vizionare de filme privind raporturile din cadrul grupurilor de apartenenţă;
- exerciţii de identificare şi respectare a reperelor orare ale vieţii familiale (regimul
zilnic);
- exersarea unor sarcini de grup în care se stabilesc roluri, reguli;
- orarul zilnic – structurarea orarului prin pictograme;
- organizarea unor jocuri în pereche „Să construim împreună casa păpușii”, „Să ducem
păpușa la culcare”;
- organizarea de activități care presupun schimbul unor jucării;
- realizarea de desene pentru ilustrarea diferitelor tipuri de relaţii în grup;
- desen „Familia mea”;
- confecționarea unor felicitări pentru membrii familiei;
- exerciții de identificare a membrilor unei familii nucleu în desene, fotografii, filmulețe
etc;
- crearea unui orar zilnic personalizat;
- iniţierea unei agende în care să fie precizat programul zilnic;
- enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?” folosind pictograme;
- plasarea unor simboluri pentru activităţile programului zilnic în funcţie de succesiune,
frecvenţă, dificultate, durată;
9
Clasa I
- investigarea programelor zilnice ale membrilor familiei.
3.2. Identificarea unor metode simple de reglare a furiei
- exerciţii de identificare a factorilor declanșatori a stărilor de furie („Ce mă înfurie pe
mine.../pe altul”);
- exerciții de identificare a unor activități plăcute care să deplaseze atenția de la factorii
declanșatori ai furiei (muzică, dans, pictură, modelaj etc.);
- activităţi pentru identificarea unor modalităţi de reglare a furiei prin vizionarea unor
secvenţe de film sau audierea unor poveşti;
- identificarea persoanelor adulte care pot oferi ajutor în situații dificile din punct de
vedere emoțional;
- exerciții de acceptare a ajutorului venit din partea adultului în situații dificile din punct
de vedere emoțional;
- vizionarea de materiale video care conțin exemple de reacții emoționale, de tipul
„Așa da/Așa nu”;
- exerciții de identificare de tehnici de temperare emoțională, de tipul „Semaforul
emoțiilor”;
- exerciții de identificare a pașilor necesari pentru obținerea controlului emoțional
(tehnica Time out).
Conţinuturi
Conștientizare Identitatea personală
personală și emoțională Numele meu – nume, prenume
Vârsta
Emoţii de bază
Bucurie
Tristețe
Supărare
Teamă
Expresii faciale/expresii posturale
Conștientizarea lumii Spațiu școlar/spațiu de locuit
înconjurătoare Lucrurile din jurul nostru
Obiecte personale
Empatia
Manifestări empatice
Consecințele emoțiilor
Emoție - comportament
Abilitare socială și Grupuri de apartenență
emoțională Familia
Grupul de joacă
Grupul de învățare
Adaptare la grup
Reguli ale grupurilor
Controlul emoțional
Furia
Modalităţi de reglare a furiei.
10
CLASA a II-a
Clasa a II-a
1.1. Cunoașterea și denumirea părților corpului și a trăsăturilor fizice
- exerciții - joc de atingere și de descoperire a propriului corp/ a corpului partenerului
de joc;
- exerciții senzoriale şi motorii cu antrenarea progresivă a tuturor părţilor corpului;
- exerciții de cunoaştere a schemei corporale proprii și a partenerului;
- exerciții de observare a alcătuirii corpului;
- exerciții de mobilitate cu folosirea fiecărui segment al corpului;
- joc didactic cu vocabular imagistic - noțiuni corporale (schema corporală);
- exerciții de redare a schemei corporale în plan obiectual-acțional – modelarea
„omulețului” din plastilină;
- recunoașterea în pictogramă și indicarea elementelor corporale;
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi indicarea acestora însoțite de
pronume posesiv;
- exerciții senzoriale şi motorii cu antrenarea progresivă a tuturor părţilor corpului;
- exerciții de reactualizare a schemei corporale proprii și a partenerului (atingere și de
descoperire a propriului corp/ a corpului partenerului de joc);
- exerciţii de observare a propriilor trăsături ale feței, corpului;
- exercitii – joc „Descrierea colegului de bancă”.
1.2. Asocierea emoţiilor cu un anumit context situaţional
- exerciții de acceptare a trăirilor emoționale („Simt, deci sunt emoționat”);
- exerciții de identificare și numire a emoțiilor exprimate de ceilalți;
- jocuri de tipul „Păpuşi vesele, păpuşi triste”, pentru identificarea și etichetarea
diverselor stări emoţionale;
- exerciţii de numire a trăirilor avute anterior, în anumite împrejurări;
- exerciții de etichetare a stărilor emoționale identificate la diverse personaje din filme
sau povești;
- exerciţii de asociere a emoţiilor proprii cu emoţiile identificate în materialele suport;
- jocuri de tipul „Imaginea mea în oglindă”, pentru denumirea emoţiilor;
- jocuri de tipul „Eu simt așa...”;
- exemplificarea de situaţii contextuale care au declanşat anumite emoţii asupra
propriei persoane („Când am fost la......, m-am simţit......”);
- jocuri de tipul „Aşa mă simt când...” pentru perceperea şi identificarea cauzelor care
duc la apariţia stărilor emoţionale;
- exerciții de identificare a posibilelor cauze care duc la apariția stărilor emoționale
diverse;
- exerciții de asociere a emoțiilor cu diverse cauze posibile ale declanșării lor.

Clasa a II-a
2.1. Cunoașterea etapelor de dezvoltare și evoluție a ființei umane
- exerciții de identificare a etapelor de dezvoltare a omului pe baza materialelor suport;
- activități de observare a modificărilor fizice ale persoanei pe fotografii suport;
- jocuri de rol de corespondență acțiune-vârstă;
- exerciții de colorare/desenare a ființei umane în diferite etape de viață.
2.2. Identificarea lucrurilor personale și a utilității acestora în medii familiare
- activități de identificare/categorizare a unor imagini cu obiecte;
11
Clasa a II-a
- exerciţii de precizare a utilităţii lucrurilor ce se găsesc în camera copilului (jucării,
obiecte de vestimentaţie etc.) însoțite de pronume posesiv;
- activități de organizare a lucrurilor personale „Să strângem jucăriile!”, „Punem haina
în cuier”;
- exerciții joc „Așa da/așa nu”;
- exerciţii de numire a lucrurilor care ne reprezintă (jucării, vestimentaţie etc.);
- povestiri și ghicitori despre lucruri;
- activități de colorare în desene/contururi date a imaginilor care înfățișează lucruri.
2.3. Manifestarea empatiei prin transmitere de feedback pozitiv
- exerciții pentru dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive
(sarcini de lucru în pereche, în echipă);
- jocuri de dezvoltare a empatiei la suferinţa altora („Ştiu ce simţi”, „Simt la fel ca tine”);
- exerciții de tip joc de rol de manifestare a empatiei, prin încurajări verbale și gestuale
de tipul „Nu fi supărat, o să treacă!”.

Clasa a II-a
3.1. Identificarea abilităţilor de adaptare la nivel de microgrup (familia extinsă)
- activități de identificare a membrilor familiei extinse;
- exerciții de recunoaștere a relațiilor sociale în familia extinsă;
- discuții despre familia extinsă pornind de la situaţii cunoscute;
- observarea dirijată a unor situații reale/imaginare, folosind suporturi
imagistice/filmulețe/povestiri;
- realizarea de desene şi povestiri pentru ilustrarea diferitelor tipuri de relaţii în familia
extinsă;
- activități de colorare/desenare/modelaj a membrilor unei familii extinse;
- exerciţii practice de comportare civilizată în familia extinsă;
- exerciţii practice de comunicare nonverbală (gesturi cu semnificaţie socială) şi
verbală în vederea relaţionării pozitive;
- activități de exersare/simulare prin jocuri de rol a unor reguli ale grupului familial;
- exerciţii – joc de selectare a activităţilor specifice familiei extinse;
- discuții despre participarea la evenimente școlare și extrașcolare împreună cu
membri ai familiei extinse;
- povestiri/citire de imagini/simulare „În vizită la bunici”.
3.2. Însuşirea abilităţilor de echilibrare emoţională şi evitarea situaţiilor
neplăcute
- jocuri de formare a abilității de stăpânire a impulsurilor emoționale ( „Să ne așteptăm
rândul”);
- activităţi pentru identificarea unor modalităţi de echilibrare emoţională prin vizionarea
unor secvenţe de film sau audierea unor poveşti;
- audierea unor poveşti cu încărcătură emoțională pozitivă;
- exerciții de identificare a pașilor necesari pentru obținerea controlului emoțional
„Tehnica broaștei testoase”:
observarea şi recunoaşterea emoţiei: furie, frustrare, dezamăgire;
STOP – oprirea activităţii;
exprimarea emoţiei – ce s-a întâmplat?;
scoaterea din mediu - intrarea în carapace, respiraţie profundă de trei ori,
numărare până la 10;
identificarea de soluţii – ieșirea din carapace când se calmează;
12
Clasa a II-a
- exerciții pentru creșterea gradului de toleranță;
- exerciții pentru acceptarea insuccesului.
Conţinuturi
Conștientizare Cunoașterea de sine
personală și emoțională Schemă corporală
Trăsături fizice
Spaţiul personal de locuit
Camera mea
Obiecte personale
Igiena spațiului personale
Emoţiile de bază
Bucurie
Tristețe
Supărare
Teamă
Etichetarea și exprimarea propriilor emoții
Sursele emoţiilor
Conștientizarea lumii Ființa umană
înconjurătoare Dezvoltarea și evoluția ființei umane - copii, adult, bătrân
Raporturile cu lucrurile
Proprietatea
Utilitatea lucrurilor
Empatia
Empatia și cooperarea
Comportamentele prosociale și proactive în familie
emoțională Familia extinsă
Interacțiunea cu membrii familei
Furia
Frustrarea
Dezamăgirea
Reglajul emoțional
13
CLASA a III-a

Clasa a III-a
1.1. Definirea ființei umane ca persoană
- activități de reactualizare a diferențelor ființă – obiect (jocuri de sortare, jocuri de
punere în corespondență);
- activități de explorare a diferențelor persoană – ființă: asemănări – deosebiri;
- exerciții – joc de selectare a unor activități specific umane prin punere în
corespondență cu imagini reprezentând persoane;
- jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, lungimea
părului, înălţimea, greutatea);
- colorarea conturului corpului astfel încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea
părului, culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea produselor;
- exerciții de analizare în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora;
- exerciții de identificare a colegilor de clasă, pe baza unei/unor trăsături fizice
relevante.
1.2. Exprimarea emoţiilor pentru comunicarea stărilor emoţionale resimţite
- jocuri didactic pentru recunoaşterea emoţiilor proprii („Jocul pălăriuţelor”);
- activităţi de identificare a tipurilor de emoţii (plăcute/neplăcute);
- jocuri pentru diferenţierea emoţiilor plăcute/neplăcute („Fie că ne place, fie că nu”);
- fișe de lucru cu identificarea stărilor emoționale („Încercuirea feţelor triste/vesele/
supărate/speriate......”);
- exerciţii de diferenţiere a emoţiilor plăcute de cele neplăcute („Roata emoţiilor” „Sunt
vesel – asta este bine”, „Sunt furios – nu-i bine deloc”);
- exprimarea prin desen schematic/emoticoane a diverselor stări emoţionale;
- exerciții de redare verbală/nonverbală/gestuală a emoțiilor resimțite de un personaj
din poveste;
- exerciţii – joc pentru distingerea nivelului intensităţii emoţionale („Barometrul
emoţiilor”);
- jocuri de tipul „Spune ce simţi!” (Exemple: Doamna învăţătoare te-a lăudat pentru că
ai scris frumos, Un coleg te-a lovit şi ţi-a luat stiloul din mână, Cel mai bun prieten nu
mai vorbeşte cu tine, Ai văzut un şarpe de care îţi este foarte teamă);
- audierea unor poveşti cu implicaţii emoţionale/ vizionarea unor secvențe din filme cu
poveşti („Ursul păcălit de vulpe”. „Capra cu trei iezi”, „Cenuşăreasa”);
- exerciții de înțelegere și de identificare a stărilor emoţionale trăite de personajele din
poveşti;
- activităţi de identificare a diferitelor modalităţi de intervenţie empatică, în situaţii date;
- exerciţii de empatizare cu emoțiile personajelor din povești;
- exerciţii de manifestare a comportamentelor empatice, în diverse situaţii;
- jocuri de rol cu personaje aflate în situaţii ce implică emoţii diverse („La dentist”,
„Sunt bolnav, nu mă simt prea bine!”, „Sunt în impas, am nevoie de ajutor!”);
- vizionare de secvențe de filme privind consecințele unor emoții, reflectate în
comportamentul elevilor în clasă, şcoală, societate;
- exerciții de identificare a posibilelor consecințe ale stărilor emoționale diverse;
- jocuri pentru asocierea dintre situații, emoții şi consecințe, de tipul „Ai primit un
cadou, ce simți?”;
- exerciţii – joc de completare verbală/gestuală/pe bază de imagini a unor enunţuri
lacunare („Sunt bucuros, deci.....„ , „Sunt trist, deci.......”).
14

Clasa a III-a
2.1. Identificarea modalităților generale de raportare ale persoanei cu lumea
înconjurătoare – plante și animale
- exerciții de reactualizare a schemei corporale proprii și a partenerului (atingere și
descoperire a propriului corp/a corpului partenerului de joc);
- exerciții de comparare a propriei persoane cu alte persoane utilizând oglinda;
- exerciţii de observare a propriilor trăsături ale feței, corpului, cât și pe cele ale
colegului;
- exerciţii – joc „Descrierea colegului de bancă”;
- exerciţii de identificare a plantelor şi animalelor din imagini/filme/materiale
video/figurine;
- exerciţii de desenare/colorare/modelare a unor plante şi animale;
- exerciţiu - joc de asociere a unor jetoane animal/plantă cu jetoane ce reprezintă
nevoi ale acestora;
- exerciții de simulare și exemplificare a unor acțiuni de îngrijire a plantelor și
animalelor;
- activități de observarea în evoluție a unei plante semănate și cultivate în clasă;
- exerciţii de exprimare a atitudinii responsabile faţă de plante şi animale.
2.2. Identificarea nevoii de plante și animale în viața omului
- exerciții de asociere animal domestic – foloase și produse obținute;
- exerciții de clasificare a unor jetoane cu plante în plante comestibile și plante
decorative;
- audierea unor poveşti /vizionarea unor filme ce surprind relația om – animal – plantă;
- observarea unor imagini ce reprezintă animale de companie în interacțiune cu
stăpânii lor;
- vizite la ferma de animale, la laboratoare de prelucrare a produselor animaliere;
- activități-joc de analiză a provenienței alimentelor ce compun o masă a zilei.

Clasa a III-a
3.1. Identificarea unor reguli simple de comportament la nivelul grupului de
apartenență – grupul de prieteni
- exerciții de exemplificare a grupurilor de apartenență;
- discuții despre grupuri pornind de la situații cunoscute;
- realizarea de desene şi povestiri pentru ilustrarea diferitelor tipuri de relaţii în grup;
- activități de descriere a unor activităţi din cadrul diferitelor grupuri folosind jucării și
suport imagistic;
- observarea dirijată a unor situații reale;
- lectura pe imagini;
- exerciții de identificare a regulilor simple de comportament la nivelul grupului de
prieteni;
- organizarea unor jocuri de grup;
- exerciții de identificare a situațiilor „Așa da/Așa nu”;
- observarea dirijată a unor situații reale/imaginare de interacțiune în cadrul grupului
de prieteni;
- exerciţii-joc de evidenţiere şi învăţare a relaţiilor sociale din cadrul grupului de
prieteni;
- exerciţii – joc de identificare a diferitelor activităţi din cadrul grupului de prieteni;
15
Clasa a III-a
- dialoguri situaţionale privind relaţiile în cadrul grupului de joacă, cu sau fără suport
imagistic;
- vizionare de filme privind raporturile din cadrul grupului de prieteni;
- sarcini de grup în care se stabilesc roluri, reguli;
- jocuri de rol „La locul de joacă”.
3.2. Identificarea modalităţilor de control al emoţiilor negative și a tehnicilor de
gestionare a situaţiilor conflictuale
- vizionare de secvențe din filme tematice în scopul identificării unor modalităţi de
control al emoţiilor negative;
- exerciții de exemplificare pe baza unor materiale suport a unor modalităţi de control
al emoţiilor negative;
- exerciții de identificare a modalităților de adaptare a comportamentului propriu la
cerinţele grupului de apartenență (împărțirea jucăriilor, încetarea activităților de joc la
un semn dat, comportamente adecvate în situații de competiție în joc);
- joc de rol pe temă dată („Azi am greşit, mâine voi fi mai bun”, „Fapte bune, fapte
rele”);
- exerciții de identificare a comportamentelor adecvate în cazul situațiilor conflictuale
(dispute cu colegii, nemulțumire);
- activități de exersare a emoțiilor pozitive;
- jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni (prietenie/duşmănie;
cooperare/lipsă de cooperare) și abordarea unei atitudini civilizate în relaţia cu ceilaţi;
- vizionare de filme tematice cu încărcătură emoțională și final fericit.
Conţinuturi
Conștientizare Obiect – ființă – persoană
personală și emoțională Ființa umană ca persoană
Emoţiile de bază
Bucurie
Tristețe
Supărare
Teamă
Clasificarea și exprimarea emoțiilor
Mesaje afective verbale şi nonverbale
Emoții, reacții, comportamente
Emoţii trăite în raport cu ceilalţi
Conștientizarea lumii Cunoașterea de sine
înconjurătoare Schemă corporală
Trăsături fizice
Gen
Asemănări și deosebiri fizice între persoane
Lumea din jurul meu
Ființe și plante
Raporturile noastre cu ființele și plantele
Nevoia de plante și animale
16

emoțională Prietenii
Relații cu prietenii
Activități în cadrul grupului de prieteni
Reguli de comportament în cadrul grupului de prieteni
Situații conflictuale
Reglarea emoțiilor
Soluţionarea situaţiilor conflictuale
17
CLASA a IV – a
Clasa a IV- a
1.1. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei – bunătate și răutate
- exerciții de recunoaștere, în situații concrete furnizate de profesor, a bunătății și răutății
- exerciții de sortare imagini ce ilustrează trăsături morale: bunătate/răutate;
- citirea unor texte suport care ilustrează aceste trăsături ale persoanei;
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare;
- activități de colorare/desenare/pictură a unor imagini care ilustrează trăsături morale -
bunătate/răutate;
- exerciții de identificare a comportamentelor pozitive cu ajutorul jetoane/ imagini/ filme
/texte suport/ povești/relatări;
- exerciţii de promovare a unor comportamente pozitive în paralel cu exerciţii de asumare
a responsabilităţii pentru propriile greşeli – Exemplu: jocuri tematice „Aşa da/Aşa nu” ;
- exerciţii de manifestare a acordului/dezacordului faţă de comportamente ce dovedesc
bunătate/răutate.
1.2. Asocierea emoţiilor cu cauzele şi consecinţele lor
- exerciții – joc de manifestare emoțională;
- exerciţii de identificare a diferenţei dintre ceea ce simţim şi cum ne manifestăm („Sunt
vesel, deci sunt prietenos”; „Sunt trist, nu vreau să vorbesc cu nimeni”);
- jocuri de tipul „Sertarul cu supărări, sertarul cu bucurii”, pentru diferenţierea emoţiilor
plăcute de cele neplăcute;
- jocuri pentru diferenţierea emoţiilor plăcute de cele neplăcute („Ai câştigat concursul/Ai
pierdut concursul”);
- exerciţii de clasificare a emoţiilor (emoţii pozitive şi emoţii negative);
- vizionare de filme pentru evidenţierea asocierii cauză - emoţie – consecinţă;
- audierea unor povești pentru identificarea emoțiilor personajelor din povești și motivarea
emoțiilor resimțite de acestea;
- exerciţii de identificare a legăturii dintre cauze, emoţii şi consecinţele acestora pe baza
materialului suport;
- jocuri de asociere a emoţiilor cu reacţiile emoţionale;
- jocuri de rol, de tipul cauză – efect „Am pierdut – sunt trist – plâng; „Am câştigat – sunt
bucuros -zâmbesc”;
- jocuri de tipul „De ce mă simt aşa?”, pentru perceperea şi identificarea cauzelor care
duc la apariţia stărilor emoţionale.

Clasa a IV-a
2.1. Stabilirea unor deosebiri între sine şi ceilalţi, după criterii simple
- exerciții de confecționare a unor produse folosind conturul palmei, amprenta digitale,
dactilopictura etc.;
- exerciții de comparare cu colegii de clasă după un criteriu dat;
- analizarea unor personaje din poveşti/povestiri sau din viaţa reală, în scopul identificării
unor asemănări şi deosebiri între propria persoană şi acestea;
- rezolvarea unor fişe de lucru pentru identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine
şi ceilalţi.
18
Clasa a IV-a
2.2. Însuşirea de comportamente adecvate în relaţie cu emoţiile proprii şi ale
celorlalţi
- exerciții de identificare a mesajelor empatice/nonempatice pe baza unor materiale
suport;
- exerciţii de redare a unor comportamente empatice/nonempatice;
- jocuri de rol de transmitere de mesaje empatice „Sunt alături de tine”;
- exerciții de identificare a mesajelor empatice/nonempatice pe baza unor materiale
suport;
- exerciţii de redare a unor comportamente empatice/nonempatice;
- jocuri de rol de transmitere de mesaje empatice „Sunt alături de tine”.
- vizionare de filme ce ilustrează corespondența dintre comportamentele
dezirabile/indezirabile și emoțiile asociate acestora;
- exerciții de identificare a comportamentelor dezirabile din punct de vedere social;
- exerciții de identificare a comportamentelor adecvate în relație cu emoțiile proprii si ale
celorlalţi;
- activități de observare a comportamentelor în situații concrete/imaginare pe bază de
film, imagini, texte;
- discuții pe baza audierii de povești cu mesaj pozitiv acțional;
- jocuri de rol „Hocus – Pocus”, „Magicianul emoțiilor”, „Abracadabra”.
2.3. Manifestarea unor atitudini responsabile față de plantele și animalele din jur
- vizită la o fermă agricolă;
- vizionarea de filme;
- exerciţii de manifestare a acordului/dezacordului faţă de comportamente bazate pe
atenție/neatenție, grijă/neglijenţă, curaj/frică, iubire/ură faţă de plante și animale.

Clasa a IV-a
3.1. Identificarea unor reguli simple de comportament la nivelul grupului de
apartenență - clasa de elevi
- activități de enumerare a caracteristicilor comune pe care le au elevii unei clase (vârstă,
program zilnic, orar, profesori);
- activități de lucru în grup – panoul clasei, eticheta clasei;
- activitate de realizare a unor ecusoane identice pentru fiecare elev al clasei.
- activitate de realizarea a unui afiș cu regulile clasei folosind pictograme, imagini, cuvinte
– noțiuni;
- activități de identificare a responsabilităților elevilor la nivelul clasei;
- activități practice de exersare a unor roluri la nivelul clasei (observator, ajutorul
profesorului, ajutorul unui elev);
- exerciții de identificare a situațiilor „Așa da/Așa nu”;
- implicarea în jocuri care presupun manifestarea disponibilității pentru cooperare şi
acţiune;
- exerciții de comunicare adecvată la nivelul clasei (salutul, aprecierea verbală a
colegilor, empatia);
- discutarea unor exemple de comportamente demne de urmat din poveşti, poezii,
desene animate şi din viaţa reală;
- discutarea urmărilor pozitive şi negative ale diferitelor acte de comportament asupra
propriei persoane şi asupra celorlalţi („Eu, tu, ceilalți”);
- discutarea unor exemple de relaţionare pozitivă şi participare în grupurile din care fac
parte, pe baza utilizării de povestiri, imagini, filme etc. (grupuri).
19
Clasa a IV-a
3.2. Însușirea unor tehnici de gestionare a situaţiilor tensionate
- exerciții de întărire a comportamentului pozitiv: lauda, feed back pozitiv, recompensa,
încurajarea etc;
- joc de rol – ”Așa da, așa nu” – comportament în situații tensionate;
- exerciții joc de formare a toleranței la frustrare: ”Nu mă supar din orice!”, ”Ai răbdare!”
”Mai încearcă!”.
Conţinuturi
Conștientizare Trăsături morale ale persoanei
personală și emoțională Bunătate
Răutate
Atitudinea față de ființe și plante
Emoţiile de bază
Bucurie
Tristețe
Supărare
Teamă
Cauzele emoțiilor
Intensitatea şi calitatea emoţiilor
Consecințele emoțiilor
Emoţiile şi stări emoționale în situaţii reale şi imaginare
Conștientizarea lumii Asemănări și deosebiri între sine și ceilalți
înconjurătoare Suntem persoane diferite
Asemănări și deosebiri
Empatia
Mesaje empatice/nonempatice
Comportamente empatice/nonempatice
Comportament și emoție în context personal și social
emoțională Clasa de elevi
Regulile de comportament la nivelul clasei
Relațiile în cadrul grupului școlar
Emoție și comportament
Gestionarea situaţiilor tensionate
20
Programa școlară aferentă disciplinei Abilități socio-emoționale pentru elevii cu
dizabilități grave, severe și/sau asociate, reglementează activitatea cadrului didactic atât în
ceea ce privește formarea competențelor specifice la elevi, cât și planificarea și
proiectarea unui demers didactic adecvat nivelului de dezvoltare al elevilor, vârstei
acestora, precum și contextelor de învățare diferite.
Programa școlară pentru disciplina Abilități socio-emoționale propune demersuri
educative în concordanță cu obiectivele educației copiilor cu dizabilități severe, tematica
conținuturilor fiind orientativă și formulată în raport cu principiul general asupra integrării
școlare și sociale a copiilor cu cerințe educative speciale, urmărind formarea unor abilități
specifice de comunicare și integrare socială.
Programa respectă unul dintre principiile fundamentale ale educaţiei speciale:
„abordarea globală şi individualizată a copilului cu dizabilități - identificarea, valorificarea şi
stimularea tuturor capacităţilor şi disponibilităţilor cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-
relaţionale, şi social adaptative existente sau potenţiale”, precum și unul dintre principiile
educaţiei socio-emoționale, „principiul individualizării educaţiei socio-emoționale în funcţie
de structura personalităţii fiecărui copil şi de particularităţile de vârstă, context educaţional
şi domeniu socioprofesional”.
O notă aparte a disciplinei Abilități socio-emoționale este dată de contribuţia
acesteia la abilitarea elevilor cu dizabilități grave, severe și/sau asociate, din punct de
vedere social și emoţional, în scopul unei optime integrări a acestora în mediul social.
Dezvoltarea abilităților socio-emoționale urmărește dezvoltarea abilităţilor de
interacţiune cu adulţii, cu copiii de vârstă apropiată, acceptarea şi respectarea diversităţii,
dezvoltarea comportamentelor prosociale, dezvoltarea conceptului de sine, dezvoltarea
autocontrolului emoţional și a expresivităţii emoţionale.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei de
Abilități socio-emoționale și de a organiza activitățile de predare-învățare-evaluare, cu
respectarea specificului disciplinei și a nivelului de înțelegere și dezvoltare al elevilor.
Pornind de la specificul dezvoltării elevilor și ținând cont de particularitățile
individuale ale acestora, sunt asigurate premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate.
Strategii didactice
Pentru formarea competențelor specifice disciplinei Abilități socio-emoționale se
recomandă utilizarea de strategii, metode, procedee, mijloace și forme de organizare a
activității care să contribuie la participarea directă a elevilor la propria formare, iar actul de
învățare să aibă un caracter practic-aplicativ și participativ.
Utilizarea acestor strategii pune accent pe realizarea unor parcursuri diferențiate de
învățare și construcția progresivă a achizițiilor (cunoștințe, abilități, atitudini), dobândite
prin studiul disciplinei, în limita permisă de nivelul proxim de dezvoltare al copiilor cu
dizabilități grave, severe și/sau asociate
Valoarea formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-
evaluare la disciplina Abilități socio-emoționale poate fi ridicată de cadrul didactic prin
valorificarea efectelor pozitive ale conduitei ludice. Jocul reprezintă o componentă
esențială, utilizarea lui în activitățile de predare-învățare-evaluare la copiii cu dizabilități
grave, severe și/sau asociate având rezultate deosebite, alături de activitățile cu caracter
practic – aplicativ.
Sunt recomandate strategiile didactice care dezvoltă capacitatea de comunicare a
elevilor, care stimulează participarea și implicarea directă a acestora în procesul educativ.
Cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, cum ar fi :
- strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din povești, filmulețe, desene animate
sau din viața reală;
21
- strategii de descoperire - identificare și recunoaștere (pe baza unor materiale suport) a

trăsăturilor persoanei, a emoțiilor acesteia, a grupurilor de apartenență, a unor norme de
comportament social, a unor situații de respectare/încălcare a unor reguli de
comportament social;
- strategii analogice care utilizează modele - din povești/filme/desene animate/viața reală -
pentru caracterizarea persoanei, a grupurilor de apartenență, pentru analizarea regulilor și
a relațiilor din cadrul grupului;
- strategii euristice (exemplu: jocul de rol, pornind de la exprimarea emoțională până la
aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de joacă, discuții pe baza
unor imagini, vizionări de filme/secvențe de film, audiere de povești, realizarea desene);
- strategii de utilizare combinată a unor metode active și interactive care să contribuie la
dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, să încurajeze interacţiunea pozitivă, să-i
motiveze şi să-i angajeze pe copii în activități de participare şi cooperare în cadrul
grupurilor de apartenenţă (activități de identificare, recunoaștere și aplicare a diverselor
cunoștințe, deprinderi și abilități, discuții pe marginea acestora)
- strategii de alternare a formelor de activitate (frontală, în echipe, pe grupe mici, în
perechi, individuală);
În procesul instructiv – educativ din învățământul special, folosirea
materialelor/suporturilor concret – intuitive are un rol fundamental în valorificarea
principului intuiției și în accesibilizarea conținuturilor învățării. Mijloacele și materialele
didactice care oferă suport concret – intuitiv facilitează percepția directă a realității, solicită
și, în același timp, sprijină operațiile gândirii, imaginația și creativitatea elevului, îl ajută să
înțeleagă și să-și însușească cunoștințele, abilitățile, deprinderile și atitudinile țintite în
proiectul unității de învățare.
Metodele interactive și activ – participative, însoțite de materiale suport, bazate pe
elemente ludice, sunt cele ce pot duce la obținerea de rezultate pozitive în educația
copiilor cu dizabilități grave, severe și asociate.
Jocul de rol şi simularea pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează
dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă
antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă.
Este recomandată folosirea de planșe ilustrative, jetoane adaptate temelor
abordate, texte literare cu conținut tematic, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, povești, jocuri,
prezentări Power-Point, soft-uri educative, fișe de lucru pentru asociere/diferențiere,
planșe de colorat/ desen, diverse jucării.
• lectura integrală a programei școlare;
• corelarea competențelor specifice cu conținuturile prezentate în programa școlară;
• stabilirea unităților de învățare;
• stabilirea succesiunii parcurgerii unităților de învățare;
• stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare.
Pentru proiectarea anuală se recomandă utilizarea tabelulului de mai jos:
22

Nr. crt. Unitatea de Competențe Conținuturi Nr. ore/ Observații
Proiectarea anuală și semestrială se completează cu întocmirea planurilor de

intervenție personalizată în cazul elevilor care prezintă decalaj între gradul de asimilare a
cunoștințelor și conținuturile propuse de prezenta programă.
Evaluarea
Evaluarea, proiectată în acord cu finalitatea urmărită prin studiul disciplinei Abilități
socio-emoționale, reprezintă atât un instrument de control şi măsurare a competenţelor
elevilor, cât și modalitatea de adaptare a strategiilor de predare-învăţare la nevoile
individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor din punctul
de vedere al achiziţiilor cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.
Recomandăm, pe lângă formele și instrumentele clasice de evaluare, utilizarea
unor forme și instrumente complementare, cum sunt: autoevaluarea și observarea
sistematică a activității și comportamentului elevilor. Observarea comportamentului
elevilor, ca fundament al evaluării, constă în urmărirea atentă și sistematică a
comportamentelor copiilor fără a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele lor
caracteristice. Evaluarea trebuie să se realizeze ca evaluare de competențe, evidențiind
ceea ce au dobândit elevii, raportat la competențele propuse a fi atinse, incluzând
cunoștințe, abilități, atitudini, fără a fi redusă exclusiv la ceea ce știu și cât anume știu
elevii.
Nivelul de dezvoltare a competenţei emoţionale este cuantificat cu ajutorul următorilor
indicatori:
- recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
- înțelegerea emoțiilor;
- reglarea emoțională.
Nivelul de dezvoltare a competenţei sociale este cuantificat cu ajutorul următorilor
indicatori:
- complianța la reguli;
- relaționarea socială;
- comportamentul prosocial.
Este important feed-back-ul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea
exprimării ideilor şi a argumentelor personale, valorizarea abilităților însușite prin aprecieri
pozitive.
Bibliografie
1. Ainscow, M., (1998), Să-i cuprindem pe toţi cei care învaţă. Învăţământ de
experientă, Manchester: Universitatea Manchester;
2. Boncu, Ș, Dafinoiu I. (2014), Psihologie socială. Studiul Interacțiunilor umane,
București: Editura Comunicare.ro;
3. Georgescu, D., Ștefănescu, D.O. (2016), Cultură Civică, clasa a VIII-a,
București: Editura Humanitas;
4. Goleman, D. (2008), Inteligenţa emoţională, Bucureşti: Editura Curtea Veche;
5. Pîrîială, O. (2016), Manual de Educaţie civică, București: Editura Aramis;
23
6. Skager, R., Dave, R.H., Robinson, K.G. (1977), Curriculum evaluation for
lifelong education, Oxford: Pergamon Press;
7. Vrăsmaş, T. (2001), Învăţământul integrat şi/sau incluziv, București: Editura
Aramis;
8. Rectory Paddok School, (2001), În căutarea unui curriculum. Note privind
educaţia copiilor cu handicap sever, Londra: traducere UNICEF-RENINCO
România;
9. ***(2002), Curriculum pentru copii cu dizabilităţi severe şi profunde, București:
Asociația RENINCO România;
10. ***(1991), Planul de învăţământ şi programa activităţilor instructive-educative în
grădiniţa de copii, Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică;
11. ***(1961), Programa activităţilor obligatorii pentru învăţământul preşcolar,
Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică;
12. ***(1963), Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţele de copii,
Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică;
13. ***Illinois State Board of Education, Social/Emotional Learning Standards,
Chicago;
14. ***(2008) Programă şcolară disciplina Socializare, Clasele I - a X-a, anexă la
O.M.E.C.T. nr. 5234/ 01.09.2008.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN - Coordonator Ministerul Educației

Marilena Gabriela ION - coordonator Inspectoratul Școlar Județean Teleorman

Gherghe Valeria Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
Ion Marilena Gabriela Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
Iordănoaia Iuliana Luminița Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria, Teleorman
Dorobanțu Adela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria, Teleorman
Chiriță Grigore Capitolina Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria, Teleorman
Hoară Oana Violeta Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de Vede,
Teleorman
Neguț Dorina Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de Vede,
Teleorman
Dumitru Stela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de Vede,
Teleorman
24
Programa şcolară
pentru disciplina
ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE
București, 2021
Programa școlară ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE - Învățământ special gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Abilități socio-emoționale reprezintă o nouă ofertă
curriculară pentru ciclul gimnazial din învățământul special, disciplina fiind prevăzută,
începând cu anul școlar 2018-2019, în Planul-cadru de învățământ pentru învățământul
special primar și gimnazial, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate, prevăzut
în Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru
învățământul special preșcolar, primar și gimnazial.
Disciplina Abilități socio-emoționale face parte din Aria curriculară Om și societate și are
un buget de timp alocat de 1 oră/săptămână.
Această disciplină presupune o abordare nouă a procesului de învățământ din
învățământul special, cu o viziune dinamică și complexă asupra transformărilor ce se
produc la nivel individual și de grup școlar, la nivel relațional și inter-relațional, având ca
scop abilitarea elevului cu dizabilitate în vederea unei cât mai optime integrări în școală și
în societate.
În susținerea studiului acestei discipline vin cercetările în domeniu, la nivel național și
internațional, precum și programele destinate învățământului de masă desfășurate pe
acest palier:
- programe de educaţie socio-emoţională desfăşurate în România (Programul
educaţional „Da, Poţi!”; Programul educaţional: „Formarea de abilități de viaţă la copiii şi
adolescenţi din medii defavorizate; Programul „Fast Track – program de prevenire
multifocus pentru copiii cu deficienţe în ceea ce priveşte competenţele emoţionale şi
sociale.)
- programe de educaţie emoţională şi socială dezvoltate în lume (Modelul PATH -
Promoting Alternative Thinking Strategies – Promovarea strategiilor de gândire alternativă;
Improving Social Awareness, Social Problem Solving Project (ISA/SPSP) (Îmbunătăţirea
Conştientizării Sociale, Proiect Social de Rezolvare a Problemelor; Yale-New Haven
Social Competence Promotion Program (Program de Promovare a Competenţelor Sociale
Yale-New Haven); Oakland’s Child Development Project (Proiectul Oakland de Dezvoltare
a Copiilor); Peaceful Kids Conflict Resolution Program (Program de rezolvare paşnică a
conflictelor copiilor).
Obiectivul central al disciplinei este acela de a modela personalitatea pe principiul
individualității și al generalității, elevului cu dizabilități severe și/sau asociate necesitând
înțelegerea situațiilor simple de viață, formarea autonomiei personale și sociale, un nivel
minim de maturizare afectivă, precum și abilitarea de a relaționa cu cei din jur.
Disciplina Abilități socio-emoționale continuă noul model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe, care presupune realizarea transferului și mobilizarea cunoștințelor
și a abilităților în situații noi, interdisciplinare, accentuându-se scopul învățării și formarea
Structura prezentei programei școlare include următoarele elemente:
- Conținuturi
- Bibliografie
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate
prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
Competențele generale specifice disciplinei Abilități socio-emoționale reflectă
necesitatea de a-i forma elevului conștiința de sine și conștiința socială, precum și
autonomia socială și capacitatea de a lua decizii responsabile.
2
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din

competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice
sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care constituie tot atâtea modalități de
organizare a activității didactice în scopul atingerii competențelor.
Domeniile de conținut vizate de prezenta programă pentru ciclul gimnazial sunt:
- Conștiința de sine
- Conștiința socială
- Autonomie socială și managementul emoțiilor
- Decizii și comportamente responsabile
Prin sugestiile metodologice, programa propune, cu caracter de exemplu, strategii
didactice care valorifică experiența concretă a elevului, cadrul didactic având libertatea de
a utiliza exemplele de activități de învățare, de a le completa sau de a le înlocui, astfel
încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă,
capacității de înțelegere și nivelului de dezvoltare al elevilor.
Programa școlară a disciplinei Abilități socio-emoționale are ca finalitate integrarea
optimă a elevilor cu dizabilități grave, severe și/sau asociate în comunitate, realizată prin
abilitarea lor socio-emoțională, prin dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria
persoană și față de ceilalți, prin abilitarea lor în practicarea unui comportament social și
interiorizarea unor norme de conduită socială.
Demersurile de abilitare socio-emoțională propuse prin actuala programă sunt
concordante cu spiritul și cu recomandările cuprinse în:
- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți
(2006/962/EC);
- Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al
XXI-lea;
- Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.
Prezenta programă școlară se adresează cadrelor didactice din învățământul special.
Este necesar ca proiectarea activității didactice precum și activitatea didactică propriu-zisă
să fie precedate de lectura integrală a programei școlare.
3
1. Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a unei atitudini pozitive față

de sine
2. Dezvoltarea abilităților de adaptare la cerințele mediului social
3. Dezvoltarea abilităților de reglare/autoreglare emoțională și a capacității

de interacțiune socială
4. Formarea abilităților de luare a deciziilor și a comportamentelor

responsabile în raport cu sine și cu ceilalți
4
CLASA a V-a
1. Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a unei atitudini pozitive față de
sine
Clasa a V-a
1.1. Identificarea calităţilor personale în vederea construirii imaginii de sine
- exerciții de identificare a unor calități personale ”Ce fel de persoană sunt”;
- exerciții de identificare a diferențelor dintre părerea proprie despre sine și
părerea celorlalți;
- fișe de lucru de tipul „Calitățile mele”;
- exerciții joc de evidențiere a calităților personale („Harta personală”);
- exerciții - joc pentru stabilirea însușirilor personale și ale celorlalți („Hai să facem
cunoștință”, „Acesta sunt eu!”).
1.2. Formarea unor comportamente sociale bazate pe respect ca trăsătură morală
- exerciții de identificare pe baza suporturilor imagistice a situațiilor de manifestare
a respectului/lipsei de respect;
- exerciţii de observare dirijată a unor situaţii reale/imaginare;
- discuţii libere pe marginea unor situaţii reale/imaginare;
- lectura unor texte/audierea unor povești cu morală;
- exerciții de tip „Așa da/Așa nu” pe imagini și fișe de lucru;
- jocuri de rol de promovare a unor comportamente bazate pe respect, în paralel
cu exerciţii de asumare a responsabilităţii pentru propriile greşeli – Exemplu:
jocuri tematice „Aşa da/Aşa nu”.
1.3. Identificarea stărilor emoţionale complexe (mândrie, rușine, dezamăgire,
încântare, invidie, admirație, regret, vinovăție)
- exerciţii de identificare a propriilor emoţii şi a celor din jur pe baza
comportamentelor, limbajului, posturii, mimicii şi pantomimicii;
- audierea de poveşti şi identificarea pe baza acestora a stărilor emoţionale prin
care trec personajele;
- realizarea de desene ale unor stări emoționale diverse;
- exerciţii de asociere a imaginilor reprezentative ale emoţiilor cu denumirea lor;
- jocuri de identificare şi exprimare a emoţiilor proprii, de tipul „La pescuit de
emoţii”.
1.4. Verbalizarea cauzelor şi consecinţelor emoţiilor
- activităţi de identificare a cauzelor şi consecinţelor emoţiilor pe baza unor
materiale suport;
- activităţi de verbalizare a cauzelor şi consecinţelor emoţiilor, prin metode
interactive (exemplu: „explozia stelară”);
- joc de rol pe tema consecințelor emoțiilor;
- dialoguri pe tema consecințelor emoțiilor.

Clasa a V-a
2.1. Formularea unor criterii simple de constituire a unui grup de apartenență
- exerciții de sortare pe criterii date a unor jetoane, imagini, fotografii ce reprezintă
persoane;
- exerciții de identificare a elementelor comune pe care le au membrii unui grup;
- exerciții de diferențiere a noțiunii de grup de noțiunea de mulțime;
- activități de diferențiere empirică dintre o mulțime de oameni și un grup de oameni
(oamenii din stația de autobuz sunt împreună, dar nu se cunosc versus echipa de fotbal);
5
Clasa a V-a
- exerciții de identificare a grupurilor din care poate face parte o persoană;
- exerciții de identificare a tipurilor de relații existente la nivel de grup
(pozitive/negative);
2.2. Relaționarea pozitivă cu ceilalți membri ai grupului/grupurilor de apartenență
- exerciții de reactualizare a grupurilor de apartenență;
- activități de identificare a posibilelor roluri în grup;
- exerciții de descriere a unor activităţi din cadrul diferitelor grupuri pentru
evidențierea relațiilor existente la nivelul acestora;
- jocuri de rol pentru exersarea unor acțiuni de întrajutorare a unui alt membru al
grupului;
- realizarea unor colaje cu tema „Clasa noastră”, „Prieteni”, „Familia”;
- realizarea unui panou cu fotografii/desene/mesaje pentru promovarea bunelor
maniere.
2.3. Identificarea principalelor drepturi și îndatoriri din cadrul grupurilor de
apartenență
- activități de reactualizare a regulamentului clasei cu identificarea drepturilor și
îndatoririlor fiecărui elev;
- rezolvarea unor sarcini de lucru în echipă cu roluri și îndatoriri stabilite (desen
colectiv, construcție cuburi de lemn, realizarea unui panou);
- discuții despre îndatoririle din grupul familial plecând de la texte
suport/proverbe/imagini;
- exerciții de dialog pe tema drepturilor și îndatoririlor din cadrul grupului de prieteni
folosind suporturi concrete.
2.4. Abilitarea în vederea exercitării drepturilor și îndatoririlor fundamentale
- exerciţii de recunoaştere în imagini a diverse situaţii de respectare şi, respectiv,
încălcare a drepturilor copilului;
- activități de simulare a unor situaţii de respectare a drepturilor copilului;
- exerciții de dialog pe tema drepturilor copilului.
2.5. Identificarea emoţiilor celorlalţi
- exerciții de identificare a emoțiilor celorlalți pe baza unor materiale suport (imaginii,
filme, povești);
- exerciții - joc de identificare a comportamentelor empatice;
- exerciții practice de comunicare verbală și nonverbală în vederea relaționării
pozitive.
3. Dezvoltarea abilităților de reglare/autoreglare emoțională și a capacității de

interacțiune socială
Clasa a V-a
3.1. Familiarizarea cu noțiuni simple de organizare comunitară
- exerciţii de identificare a tipurilor de comunitate locală (sat, oraș);
- activități de precizare a rolului comunității locale ca grup de apartenență;
- exerciții de familiarizare cu numele localității de domiciliu;
- exerciții de familiarizare cu numele localității unde se află școală;
- activități de prezentare a localității în care trăiește și a domiciliului (sat/oraș,
bloc/casă);
- activități de prezentare a unor evenimente locale (ziua localității, obiceiuri
religioase/sociale specifice – târguri, bâlciuri, parade);
- activități de realizare a unor machete cu indicarea instituțiilor principale din
comunitatea locală (școala, spitalul, poliția, biserica);
- realizarea unor colaje cu imagini/fotografii ale localității de domiciliu;
- lectură după imagini pentru identificarea unor roluri/responsabilități în grupurile de
6
Clasa a V-a
apartenență.
3.2. Utilizarea unor date relevante pentru identitatea copilului în raport cu autoritățile
- exerciții practice de utilizare a datelor de identitate: nume, prenume, domiciliu;
- exerciții practice de reproducere fidelă a unui număr de telefon de contact;
- exerciții de realizare a unor carduri cu datele personale esențiale;
- exerciții practice de relaționare cu persoane străine;
- activități de identificare a polițistului, pompierului, cadrului medical pe suport
imagistic (uniformă, culoare uniformă, mașină de intervenție);
- exerciții practice de stabilire a situațiilor în care se furnizează datele de identificare
personală.
3.3. Exersarea unor comportamente adecvate în situaţii limită
- activități de stabilire a ceea ce este o situație limită;
- exerciţii de simulare a unor situaţii limită (incendiu, inundație, cutremur etc.);
- activități de asociere eveniment - autoritate ce poate interveni;
- activități de confecționare a unor carduri cu date de identificare a elevului, numere
de telefon de urgență;
- joc de rol în vederea exersării modalităţilor de stabilire a raporturilor cu autorităţile.
3.4. Însuşirea modalităţii de gestionare a stărilor emoționale de tristeţe
- activităţi de identificare a factorilor generatori ai stării emoționale de tristețe pe baza
materialelor suport;
- activități de comutare a atenției către activități plăcute, generatoare de emoții
pozitive;
- vizionare de materiale suport de identificare a metodelor prin care tristețea poate fi
gestionată;
4. Formarea abilităților de luare a deciziilor și a comportamentelor responsabile în

raport cu sine și cu ceilalți
Clasa a V-a
4.1.Exersarea capacității de a alege în situații concrete de viață
x programul zilnic
- exerciții de alegere a activităților zilnice;
- exerciții de exprimare a preferințelor legate de alegerea unor activități ;
- exerciții - joc de exprimare a opiniei proprii legate de luarea unei decizii simple;
- exerciții de justificare a alegerilor făcute;
- exerciții - joc de identificare a alegerii potrivite în diverse situații;
- joc de tipul: „ Alegerea mea...”, „Tu ce alegi?”.
x obiecte de îmbrăcăminte
- exerciții de numire a articolelor de îmbrăcăminte;
- exerciţii de asociere articole de îmbrăcăminte – anotimp;
- exerciții de alegere a articolelor de îmbrăcăminte potrivite diferitelor ocazii (la joacă,
la școală, la cumpărături, la aniversări;
- exerciții de justificare a alegerilor făcute.
x jucării/jocuri preferate
- exerciții de identificare a preferințelor legate de jocuri/jucării;
- discuții legate de alegerea făcută;
- joc de rol „Raftul meu de jucării”.
4.2. Exersarea capacității de evitare a situațiilor periculoase
- exerciții de recunoaștere a situațiilor periculoase;
- exerciții de identificare a riscului de expunere la pericole;
- exerciții de recunoaștere a comportamentelor personale care te pot pune în pericol;
- exerciții - joc de exprimare a alegerii în situații dificile.
7
Conţinuturi
Conștiința de sine Calităţile, valorile și resursele personale
Trăsături morale ale persoanei
Valori moral – civice în relațiile cu sine și cu ceilalți: respect
și lipsa de respect
Apartenența la grup (grupurile de egali – clasa, prietenii;
familia) - criterii simple de constituire a unui grup de
apartenență
Emoții
Emoţii primare şi emoţii secundare – stări emoționale
complexe: mândrie, rușine, dezamăgire, încântare, invidie,
admirație, regret, vinovăție
Emoţii – reacţii și consecințe ale emoțiilor
Conștiința socială Relațiile interpersonale în grup (grupurile de egali – clasa,
prietenii; familia) – roluri și activități la nivelul grupurilor de
apartenență
Drepturi și îndatoriri în cadrul grupurilor de apartenență
(grupurile de egali – clasa, prietenii; familia)
Cuvinte și acțiuni care rănesc – cooperare și colaborare,
acceptarea diversității, comportamente conciliante
Empatie faţă de emoţiile celorlalţi – recunoașterea emoțiilor
celorlalți
Autonomie socială și Comunitatea locală - noțiuni simple de organizare
managementul emoțiilor comunitară. Comunitatea de domiciliu
Ajutor în situații limită. Comportamente adecvate în situații
limită
Emoţii negative - reacţii nepotrivite
Tristeţea – recunoașterea emoției, a factorilor generatori,
acceptarea și gestionarea acesteia
Decizii și comportamente Dreptul la participare. Alegeri simple – Programul zilnic
responsabile Exersăm alegerile:
x Cu ce mă îmbrac astăzi
x Jucării/jocuri preferate
x Evitarea situațiilor periculoase
8
CLASA a VI-a
1. Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a unei atitudini pozitive față de
sine
Clasa a VI-a
1.1. Identificarea şi formarea unor comportamente sociale bazate pe sinceritate
ca trăsătură morală
- exerciții de identificare în suporturi imagistice a situațiilor de adevăr și minciună;
- discuţii libere pe marginea unor situaţii reale;
- jocuri de rol;
- citirea şi discutarea unor poveşti despre sinceritate ;
- exerciții joc de identificare acțiune – consecință;
- exerciții joc de asociere;
- activități de identificarea unor exemple de sinceritate/minciună în situaţii reale şi
ipotetice;
- exerciții de observare şi comentare a unor imagini şi texte cu conţinut civic;
- discuții despre consecințele minciunii în situații de viață familiare elevilor;
- exerciţii de observare dirijată a unor situaţii reale;
- exerciţii de promovare a unor comportamente pozitive în paralel cu exerciţii de
asumare a responsabilităţii pentru propriile greşeli (Exemplu: jocuri tematice „Aşa
da/Aşa nu”);
- exerciţii de manifestare a acordului/dezacordului faţă de comportamente bazate
pe sinceritate/minciună.
1.2. Identificarea stărilor de confort şi disconfort emoţional
- exerciții de identificare a emoțiilor care provoacă stări de confort/disconfort
emoțional;
- exerciţii de diferenţiere conceptuală între confort şi disconfort emoţional;
- audierea unor poveşti (Exemplu: „Povestea ursului cafeniu”, după Vladimir
Colin), pentru identificarea şi denumirea emoţiilor resimţite de personaje;
- exerciții joc de identificare a unor stări sufletești și acțiuni prezentate în imagini
(”Cum mă simt azi”).
1.3. Etichetarea emoţiilor complexe
- exerciţii pentru identificarea caracteristicilor emoţiilor complexe;
- exerciții de numire/etichetare a emoțiilor complexe;
- activități de diferențiere/asociere a emoțiilor complexe;
- jocuri de tipul „Cubul emoţiilor”, pentru identificarea emoţiilor şi redarea unor
situaţii corespendente acesora;
- joc de mimă.
1.4. Identificarea unor elemente relevante pentru identitatea copilului – locuri de
apartenență, domiciliu
- exerciţii de reactualizare a tipurilor de comunitate locală;
- activități de descriere a drumului pe care îl parcurge copilul de acasă la școală
(mijloc de transport acasă – școală, însoțitor, schițe sau desene cu drumul
parcurs, aprecierea noțiunilor de departe – aproape, aprecierea duratei de
deplasare - mult, puțin);
- activități de reproducere fidelă a adresei de domiciliu;
- completarea adresei pe fomulare tipizate;
- exerciţii de recunoaştere în diverse surse de informare a unor elemente (clădiri,
statui, magazine, intersecții) aparţinând spaţiului apropiat;
- activități de localizare a locuinței în raport de vecinătate cu instituții, magazine,
9
Clasa a VI-a
clădiri semnificative în localitatea de domiciliu;
- realizarea unor colaje cu imagini/fotografii ale localității de domiciliu, casă,
școală;
- exerciții de recunoaștere a unor obiective culturale, turistice din
localitate/proximitate.
1.5. Asocierea unor situaţii contextuale cu reacţii emoţionale specifice
- exerciţii de identificare a relaţiei dintre cauzele emoţiilor şi reacţiile emoţionale pe
baza unor materiale suport;
- exerciţii – joc de asociere a anumitor comportamente cu factorii declanşatori ai
emoţiilor, de tipul „Mă port aşa....., pentru că simt.....”;
- jocuri de rol – interpretarea unor roluri pentru reproducerea unor stări emoţionale
resimţite în diverse situaţii.

Clasa a VI-a
2.1. Identificarea unor evenimente importante din viața comunității și a rolului
acestora
- activități de participare la evenimente tradiţionale din comunitatea locală;
- discuții referitoare la rolul evenimentelor colective din comunitate;
- exerciții de aranjare în timp, pe durata unui an calendaristic a evenimentelor din
viața colectivității;
- vizionarea unor filme pentru familiarizarea cu elemente locale ale comunităţii în
care locuieşte, cu tradiţiile locale;
- realizarea unor colaje cu imagini, fotografii ale localităţii de domiciliu;
- activități de voluntariat: ne ajutăm colegii mai mici, activităţi de ocrotire a mediului;
apropiat, igienizarea spațiului verde din curtea școlii.
2.2. Exprimarea empatiei faţă de emoţiile altor persoane în diverse situaţii
- exerciții și jocuri pentru semnalizarea înțelegerii mesajului emoțional transmis de
interlocutor;
- vizionare de materiale suport cu exemplificări de comportamente empatice;
- exerciții de modelare a comportamentului empatic;
- activități de exersare a modalităților alternative de reacție la stările emoționale ale
celorlalți.

Clasa a VI-a
3.1. Identificarea drepturilor fundamentale de bază ale copilului
- exerciţii de recunoaştere în imagini a diverselor situaţii de respectare şi, respectiv,
încălcare a drepturilor copilului;
- activități de simulare a unor situaţii de respectare a drepturilor copilului;
- exerciții de dialog pe tema drepturilor copilului.
3.2. Însuşirea unor modalităţi de gestionare a furiei
- vizionarea unor materiale suport, în scopul identificării și înțelegerii modalităților de
stăpânire a impulsului emoțional;
- activităţi de identificare a modalităţilor de control emoțional în situaţii emoţionale
intense;
- exerciţii de control emoţional (stăpânirea impulsului);
- jocuri de rol , de tipul „Sunt furios, dar mă abţin”;
- exerciții – joc de completare a unor enunțuri lacunare.
10

Clasa a VI-a
4.1. Formarea abilității de a alege între minciună si adevăr
- exerciții de identificare a minciunii și a adevărului pe baza de materiale suport;
- jocuri de stabilire a valorii de adevăr a unor propoziții „Adevărat sau fals”;
- exerciții de identificare a consecințelor adevărului/minciunii;
- exerciții - joc „Adevăr sau minciună”.
4.2. Dezvoltarea abilității de a face o alegere potrivită
- discuții despre animalul de companie preferat;
- exerciții de identificare a preferințelor legate de animalul de companie;
- discuții despre responsabilitățile ce decurg din îngrijirea unui animal de companie.
4.3. Formarea capacității de asumare a responsabilității
- exerciții de identificare a simțului de răspundere pe baza materialelor suport;
- exerciții de formare a simțului de răspundere prin asumare de roluri și sarcini în
scoală și familie;
- exerciții practice de asumare a responsabilităților la nivelul clasei;
- joc de rol pe temă dată „Sunt responsabil”.
4.4. Identificarea dreptului copilului de a participa la luarea deciziilor
- activități de identificare a situațiilor concrete în care elevii pot fi consultați (activități
extrașcolare, amenajarea clasei);
- discuții legate de alegerea locului în clasă și a colegului de bancă;
- activitate practică de planificare a unei activități extrașcolare;
Conţinuturi

Conștiința de sine Construirea imaginii de sine. Atitudine pozitivă faţă de
propria persoană
Trăsături morale ale persoanei: sinceritate și minciună
Emoţii complexe (stări emoționale complexe: mândrie,
rușine, dezamăgire, încântare, invidie, admirație, regret,
vinovăție) - elemente caracteristice. Confort şi disconfort
emoţional
Apartenența la grup - criterii simple de constituire a unui
grup de apartenență. Apartenența locală
Conștiința socială Evenimente importante din viaţa comunităţii locale. Rolul
evenimentelor colective din comunitate
Reacţii empatice (înțelegerii mesajului emoțional transmis
de interlocutor)
Emoţii – comportamente.
Situaţii contextuale și reacţii emoţionale specifice
Autonomie socială și Elemente relevante pentru identitatea copilului -
managementul emoțiilor localitatea și domiciliu
Drepturi fundamentale de bază ale copilului
Situaţii stresante – inhibare (ruşine, teamă de reacţie)
Furia și dezamăgirea - recunoașterea emoției, a factorilor
generatori, acceptarea și gestionarea acesteia
11

Decizii și comportamente Valori moral – civice în relațiile cu sine și cu ceilalți.
responsabile Minciună – adevăr. Consecințe
Dreptul la participare
Exersarea responsabilă a dreptului la participare.
Exersarea alegerilor – Animalul de companie
Asumarea deciziilor și a comportamentelor responsabile în
raporturile sociale
Acceptarea responsabilității prin asumarea rolurilor și
sarcinilor în grupurile școlare
12
CLASA a VII-a

1. Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a unei atitudini pozitive față de sine
Clasa a VII-a
1.1. Însuşirea noţiunilor elementare ale imaginii de sine
- activități de identificare a caracteristicilor personale de tipul „Cine sunt eu?”,
„Cum mă văd ceilalți”;
- exerciții de diferențiere a imaginii de sine pozitivă – imagine de sine negativă
utilizând diverse materiale suport;
- exerciții de identificare a personajelor cu o imagine de sine pozitivă utilizând
diverse materiale suport;
- implicarea în activități care să pună în valoare calitățile personale ale elevilor.
1.2. Identificarea şi formarea unor comportamente sociale bazate pe curaj ca
trăsătură morală
- exerciții de identificare în suporturi imagistice a situațiilor de adevăr și minciună;
- jocuri de rol;
- lectura unor texte cu morală;
1.3. Recunoaşterea emoţiilor resimțite de propria persoană și de ceilalți
- exerciții de recunoaștere si etichetare a emoțiilor complexe;
- exerciţii de diferențiere a emoțiilor trăite de persoane diferite raportate la aceeași
situație;
- jocuri de rol pentru identificarea diferenţei dintre emoţiile resimţite de persoane;
diferite în acelaşi context situaţional.
1.4. Identificarea implicaţiilor relaţionale care decurg din stările emoţionale
- exerciții-joc de analiză a unor situații concrete;
- exerciții-joc de identificare a unor relații ce se pot stabili între persoane în urma
exprimării adecvate/neadecvate a unor emoții;
- jocuri de rol pentru exersarea unor dialoguri imaginare în scopul exprimării
propriilor trăiri emoționale;
- joc de rol pentru adoptarea de comportamente adecvate în diverse situații
create;
- exerciții-joc de exprimare a propriilor păreri în legatură cu fapte și întâmplări
cunoscute.

Clasa a VII-a
2.1. Identificarea unor evenimente importante din viața comunității și a rolului
acestora
- activități de participare/marcare a evenimentelor tradiţionale din comunitatea
națională;
- discuții referitoare la rolul evenimentelor colective din comunitate națională;
13
Clasa a VII-a
-realizarea unor colaje cu imagini, fotografii ale localităţii de domiciliu;
-activități de audiție a unor cântece, piese muzicale din folclor, muzică românească
-vizionarea unor filme ce prezintă tradiții populare românești;
-exerciții de povestire a modului în care se derulează anumite obiceiuri familiare
copilului (colindatul, obiceiuri pascale).
2.2. Familiarizarea cu noțiuni simple de organizare națională
- exerciții de familiarizare cu numele țării, numele limbii naționale;
- exerciții de identificare a simbolurilor naționale: drapel, zi națională, imnul de stat,
stema și sigiliul statului;
- audiția imnului de stat;
- exerciții de memorare/reproducere a imnului de stat;
- activități de precizare a unor situații în care sunt folosite simboluri ale statului;
- exerciții de simulare a unor evenimente oficiale ce presupun utilizarea simbolurilor
naționale;
- completarea unor enunţuri referitoare la Statul Român şi trăsăturile sale;
- expoziție/colaje cu imagini reprezentative din România (relief, monumente);
- exerciții de colorare în conturul hărții României.
2.3. Însuşirea de comportamente empatice
- exemplificări de comportamente empatice cu ajutorul materialelor suport;
- exerciţii de dezvoltare a abilităţii de a reacţiona potrivit față de emoţiile celorlalţi;
- exerciții de exprimare adecvată a emoțiilor în relație cu ceilalți;
- jocuri de rol pentru exemplificarea diferitelor tipuri de reacţii empatice.

Clasa a VII-a
3.1. Explorarea/înțelegerea calității de cetățean
- exerciții de reactualizare a informațiilor de identitate personală;
- exerciții de observarea a documentelor de identitate: certificat de naștere, carnet de
elev;
- exerciții de identificare a elementelor definitorii pentru certificatul de naștere: format,
mărime, culoare;
- exerciții de identificare a elementelor definitorii pentru carnetul de elev: formă,
fotografie;
- exerciții de diferențiere certificat de naștere – alte documente;
- exerciții de diferențiere carnet de elev – alte documente (sau carnete);
- activități de explicare a utilității documentelor personale;
- exerciţii - joc de simulare a utilizării certificatului de naștere, carnet de elev.
3.2. Abilitarea în vederea exercitării drepturilor fundamentale
- exerciții de identificare a drepturilor fundamentale ale omului (dreptul la ocrotirea
sănătății, dreptul liberei circulații, dreptul de a fi apărat și ocrotit de statul roman
etc);
- exerciţii de recunoaştere în imagini a diverselor situaţii de respectare şi, respectiv,
încălcare a drepturilor fundamentale;
- activități de simulare a unor situaţii de respectare a drepturilor fundamentale și de
14
Clasa a VII-a
îndeplinire a îndatoririlor;
- exerciții de identificare a îndatoririlor/obligații fundamentale ale omului (obligații în
cazul situațiilor de urgență, obligația de a respecta legile statului, obligația de a nu
încălca drepturile celorlalți etc.);
- exerciţii de recunoaştere în imagini a diverselor situaţii de îndeplinire a îndatoririlor
fundamentale ale omului;
- exerciții de dialog pe tema drepturilor omului.
3.3. Identificarea unor modalităţi de rezolvare a conflictelor
- activităţi de identificare a caracteristicilor situaţiilor conflictuale;
- discuţii despre sursele conflictelor şi urmările acestora, purtate pe marginea unor
materiale suport (vizionare filme şi audiere poveşti );
- joc de rol pentru identificarea unor soluţii pozitive la o situaţie conflictuală;
- activităţi de identificare a strategiilor de rezolvare a conflictelor;
- exerciții – joc de povestire a unei întâmplări trăite, oferind detalii despre situația
conflictuală și rezolvarea ei;
- exerciții joc de completare a unor povești fără final („Găsește un final”).
3.4. Însuşirea unor modalităţi de gestionare a agresivităţii
- exemplificarea unor situații generatoare de comportamente agresive;
- exerciții de identificare a unor tehnici de evitare a situațiilor problemă;
- joc de rol pentru aplicarea tehnicilor simple de negociere a conflictului, de tipul „Ce
ai face în locul meu?”;
- exerciții joc de completare a unor povești fără final („Tu ce ai face?”).

Clasa a VII-a
4.1. Identificarea și exprimarea opiniilor diferite în situații date
- discuții legate de posibilitatea de a exista opinii diferite cu privire la aceeași
situație;
- activități de identificare a diverselor opinii în situații date;
- exerciții de exprimare a punctelor de vedere personale legate de situații date.
4.2. Formarea abilității de alegere a prietenilor – anturajelor
- exerciții de identificare a criteriilor de alegere a prietenilor ;
- exerciții de identificare a influențelor pozitive/negative ale anturajului pe baza
discuțiilor și a materialelor suport;
- joc de rol „Prietenul potrivit”.
4.3. Formarea abilității de a alege alimente și comportamente sănătoase
- exerciții de alegere a alimentelor preferate;
- exerciţii de identificare a alimentelor sănătoase/nesănătoase;
- discuții pe baza alegerilor sănătoase/nesănătoase;
- joc de rol „La supermarket”;
- exerciții de selectare a alimentelor sănătoase potrivite pentru mesele principale și
gustări;
- discuții despre comportamente benefice pentru sănătate (activități sportive,
respectarea orelor de somn etc.).
15
Conţinuturi

Conștiința de sine Construirea imaginii de sine
Imagine de sine pozitivă – imagine de sine negativă
Trăsături morale ale persoanei: curaj – frică.
Comportamente sociale bazate pe curaj ca trăsătură morală
Emoţii - limbaj verbal, nonverbal şi paraverbal
Implicaţii emoţionale în viața socială
Conștiința socială Apartenența la grup - criterii simple de constituire a unui
grup de apartenență. Locurile de apartenență: țara mea
Noțiuni simple de organizare națională
Simbolurile țării mele: drapel, zi națională, imnul de stat,
stema și sigiliul statului
Evenimente importante din viaţa comunităţii naționale
Rolul evenimentelor colective din comunitatea naționale
Empatia și comportamentele empatice
Manifestări empatice în mod verbal şi prin gesturi simple
Autonomie socială și Sunt cetățean: documente de identitate – certificatul de
managementul emoțiilor naștere și carnetul de elev
Drepturile fundamentale ale omului (dreptul la ocrotirea
sănătății, dreptul liberei circulații, dreptul de a fi apărat și
ocrotit de statul roman etc.)
Emoţii negative
Agresivitatea
Situații generatoare de comportamente agresive
Conflictul și modalități de rezolvare a conflictelor
Decizii și comportamente Comportamentul asertiv
responsabile Exprimarea opiniei și acceptarea diferențelor de opinie.
Îmi aleg prietenii
Influențe pozitive/negative ale grupului de prieteni/anturajului
Decizii și comportamente responsabile
Stil de viață sănătos
Alimente și comportamente care ne mențin sănătoși.
16
CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a
1.1. Familiarizarea cu noțiuni simple de apartenență religioasă și etnică
- exerciții de reactualizare a drepturilor omului și copilului;
- activități de familiarizare a principalelor grupuri etnice și religioase din țara
noastră pe baza materialelor suport – fotografii, filme ;
- activități de identificare a religie și etniei pentru fiecare elev;
- exerciții de identificare a diferențelor majore dintre religii și etnii, pe baza
fotografiilor ce surprind obiceiuri, costume tradiționale, sărbători religioase.
1.2. Identificarea calităților personale și încrederea în forțele proprii
- exerciţii de cunoaştere şi autocunoaştere („Cine sunt eu?”, „Cum sunt eu?”);
- exerciţii de identificare a opţiunilor proprii „Cum aş vrea să fiu?” ;
- exerciții de apreciere a propriului comportament în raport cu persoane,
personaje şi situaţii cunoscute;
- exerciții de identificare a propriilor trăsături morale: încrederea/neîncrederea în
forțele proprii, curajul/frica/lașitatea, bunătatea/răutatea - sinceritatea/minciuna;
- exerciţii-joc de identificare a unor calități, limite şi defecte, cu referire la propria
persoană („Ştiu cine sunt?”, „Eu sunt unic…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”).
1.3. Identificarea şi formarea unor comportamente sociale bazate pe încredere ca
trăsătură morală
- exerciții de reactualizare a trăsăturilor morale învățate anterior ;
- exerciții de identificare în suporturi imagistice a situațiilor de încredere/lipsă de
încredere;
- jocuri de rol;
- lectura unor texte cu morală;
- exrciții joc de identificare acțiune – consecință;
- exerciţii de promovare a unor comportamente moral-civice pozitive în paralel cu
exerciţii de asumare a responsabilităţii pentru propriile greşeli - Exemplu: jocuri
tematice „Aşa da/Aşa nu”;
- exerciţii de manifestare a acordului/dezacordului faţă de comportamente bazate
pe respect/lipsă de respect, cinste/necinste, sinceritate/minciună.
1.4. Recunoaşterea unei multitudini de emoţii trăite în raport cu sine şi cu ceilalţi
- activități de recunoaștere și etichetare a emoțiilor complexe;
- exerciții de identificare a multitudinii de emoții trăite de diferite personaje utilizând
materiale suport;
- exerciții de recunoaștere a propriilor emoții și ale celorlalți;
- activități de monitorizare (cu sprijin din partea adulților) a emoțiilor resimțite de-a
lungul unei zile cu ajutorul emoticoanelor – „Jurnalul emoțiilor”;
- jocuri de mimă și pantomimă.
17
Clasa a VIII-a
1.5. Identificarea efectelor pozitive/negative asupra organismului, declanșate
de emoţiile resimţite
- exerciții de identificare a nivelurilor intensității emoțiilor;
- exerciții de identificare a reacțiilor fiziologice asociate emoțiilor pozitive/negative;
- exerciții de asociere a reacțiilor fiziologice cu emoțiile.

Clasa a VIII-a
2.1. Identificarea regulilor de comunicare civilizată
- exerciții de identificare a regulilor de comunicare;
- exerciții practice de utilizare a formulelor de adresare: salut, „te rog”, „mulțumesc”;
- exerciții practice de ascultare activă: să privească interlocutorul în ochi, să
suspende alte activități, să nu întrerupă, să aștepte rândului;
- exerciții practice – oferirea/primirea de complimente.
2.2. Identificarea regulilor de comportare civilizată
- exerciții de exprimare în cuvinte proprii ce înseamnă ”comportament civilizat”;
- exerciții de identificare a regulilor de comportare civilizată în diferite situații familiare
elevilor;
- joc de tipul „Așa da/Așa nu”;
- activități de exemplificare a necesității respectării normelor de comportament civilizat ;
- joc de rol ce ilustrează modalități pozitive de interacțiune verbală sau fizică.
2.3. Manifestarea de comportamente adecvate în raport cu emoţiile resimţite de ceilalţi
- exemplificarea de comportamente adecvate/inadecvate manifestate în raport cu
emoţiile resimţite de ceilalţi, utilizând materiale suport;
- joc de rol pe teme date de cadrul didactic;
- discuții pe baza comportamentelor adecvate/inadecvate manifestate în raport cu
emoţiile resimţite de ceilalţi pornind de la experiențele personale.

Clasa a VIII-a
3.1. Recunoaşterea și definirea documentelor de identitate
- exerciții de recunoaștere a documentelor de identitate;
- exerciții de identificare a elementelor caracteristice cărții de identitate: mărime,
greutate/duritate, fotografie;
- exerciții de diferențiere între alte documente și cartea de identitate;
- activități de înțelegere a utilității cărții de identitate, contexte în care i se solicită
cartea de identitate;
- activități de înțelegere a modalității de păstrare a documentelor personale.
3.2. Identificarea de manifestări comportamentale pro şi antisociale din viaţa
cotidiană
- discuții despre comportamente prosociale (ajutorare, cooperare, toleranță, sprijin);
- exerciții de identificare a unor situații în care elevii au dat dovadă de
comportamente prosociale;
18
Clasa a VIII-a
-discuții despre comportamente antisociale (conflictuale, agresive);
-discutarea unor exemple de comportament moral-civic demne de urmat din povești,
poezii, desene animate şi din viaţa reală;
- discutarea urmărilor pozitive şi negative ale diferitelor acte de comportament asupra
propriei persoane şi asupra celorlalţi;
- audiția/vizionarea unor povestiri, imagini, filme care stimulează relaţionarea pozitivă
cu copiii provenind din grupuri etnice, culturale, sociale diferite.
3.3. Identificarea tehnicilor de modificare a comportamentelor indezirabile
- discuţii despre cauzele şi urmările manifestărilor indezirabile, purtate pe marginea
unor materiale suport (vizionare filme şi audiere poveşti);
- joc de rol pentru identificarea unor soluţii de modificare a comportamentelor
indezirabile;
- activităţi de identificare a strategiilor de modificare a comportamentelor indezirabile;
- exerciţii de identificare a comportamentelor declanșatoare de emoții cu impact
negativ;
- activităţi de identificare a modalităţilor de minimalizare a emoţiilor manifestate
excesiv.
3.4. Însuşirea unor modalităţi de gestionare a sentimentelor de frustrare și dezgust
- exerciții de identificare a situațiilor declanșatoare de sentimente de frustrare și
dezgust;
- discuții despre manifestările sentimentelor de frustrare și dezgust, purtate pe
marginea unor materiale suport (vizionare filme şi audiere poveşti);
- exersarea abilităţii de a găsi un final fericit al poveştilor cu situaţii care declanşează
sentimente de frustrare și dezgust;
- exemplificarea unor situații declanșatoare a sentimente de frustrare din viața
elevilor- discuții;
- joc de rol pe temă dată de cadrul didactic.

Clasa a VIII-a
4.1. Identificarea consecințelor nerespectării legilor
- discuții despre importanța respectării legilor;
- discuții despre consecințele nerespectării legilor;
- exerciții de exemplificare a diferitelor situații de respectare/nerespectare a legilor pe
baza materialelor suport;
- jocuri tematice „Aşa da/Aşa nu”;
- exerciţii de promovare a unor comportamente moral-civice pozitive în paralel cu
exerciţii de asumare a responsabilităţii pentru propriile greşeli;
- exerciţii de manifestare a acordului/dezacordului faţă de comportamente rezultate
din respectare/nerespectarea legilor;
- discuții legate de urmările propriilor decizii și acțiuni asupra celorlalți.
4.2. Identificarea legăturii dintre respectarea legii și siguranța personală
- discuții despre legătura dintre respectarea/nerespectarea legii și siguranța
personală;
- discuții pornind de la situații concrete de viață în care legea este
respectată/încălcată (traversarea unei străzi, purtarea centurii de siguranță etc.);
- joc de rol pe temă dată.
19
Clasa a VIII-a
4.3. Formarea abilității de implicare în luare a deciziilor la nivel de grup
- exerciții de identificare a deciziei potrivite în rezolvarea problemelor apărute la
nivelul grupului (școală, familie, societate);
- exerciții de identificare a modului de intervenție ținând cont de implicații;
- activități de participare la luarea deciziilor și de întărire a regulilor clasei;
- activități de rezolvare a unor sarcini de lucru ce implică cooperarea și colaborarea
- exerciții practice de luare a deciziei în grup/pereche.
Conţinuturi
Conștiința de sine Cunoaştere şi autocunoaştere
Încrederea în forţele proprii
Trăsături morale ale persoanei: încrederea și lipsa de
încredere
Comportamente sociale bazate pe încredere ca trăsătură
morală
Emoţii complexe și efectele emoţiilor asupra
organismului
Conștiința socială Apartenența la grup
Apartenența etnică și religioasă
Empatia și comportamentele prosociale - colaborare şi
cooperare
Reguli de comunicare și comportare civilizată
Autonomie socială și Documente de identitate personală: CI – poză, serie,
managementul emoțiilor număr, valabilitate
Regim de utilizare și păstrare a documentelor de identitate
personală
Comportamente dezirabile/comportamente indezirabile
Cauze declanșatoare și tehnici de modificare a
comportamentelor indezirabile
Emoții negative
Frustrarea și dezgustul
Decizii și comportamente Respectarea și nerespectarea legilor
responsabile Consecințe ale nerespectării legilor
Lege și siguranță personală
Gestionarea problemelor apărute la nivelul grupului și
luarea deciziilor
20
CLASA a IX-a
Clasa a IX-a
1.1. Înşuşirea unor cunoştinţe despre conceptele de reuşită şi eşec
- exemplificare conceptelor de reușită și eșec;
- exerciții de identificare a emoțiilor generate de reușită/eșec cu ajutorul
materialelor suport;
- exerciții de identificare a cauzelor generatoare de eșec cu ajutorul materialelor suport;
- exerciții de identificare comportamente adecvate în caz de reușită și eșec cu
ajutorul materialelor suport;
- jocuri de rol pe tema reușitei și a eșecului.
1.2 Conștientizarea potențialului propriu
- exerciții de alcătuire a unei liste cu aptitudini și abilități;
- exerciții de identificare a propriilor aptitudini și abilități;
- activitate - joc în perechi;
- activități de realizare independentă de proiecte individuale pe temă dată/aleasă
împreună cu cadrul didactic;
- exerciţii pentru realizarea unui obiectiv propus;
- activităţi de creştere a încrederii în propriul potenţial „Pot să fac ceea ce îmi
doresc”;
- activităţi de fixare de obiective realiste în concordanţă cu propriul potenţial;
- exerciţii de creştere a motivaţiei pentru atingerea obiectivelor pe baza
materialelor suport.
1.3. Formarea unor comportamente sociale bazate pe responsabilitate
- exerciții de identificare în suporturi imagistice a comportamentelor
responsabile/iresponsabile;
- lectura unor texte cu încărcătură morală;
- exerciţii de asumare a responsabilităţii pentru propriile greşeli.
1.4. Exprimarea stărilor emoţionale complexe în relaţie cu nevoile proprii şi cu
contexte situaționale date
- exerciții de identificare a nevoilor proprii în contexte situaționale date;
- exerciții de asociere între nevoi proprii – satisfacerea/nesatisfacerea lor - emoții
resimțite;
- jocuri de rol pentru exemplificarea stărilor emoționale ale persoanei în relaţie cu
satisfacerea/nesatisfacerea nevoilor proprii.

Clasa a IX-a
2.1. Manifestarea empatiei în raport cu diferenţele individuale şi de grup
- exerciţii de conştientizare a categoriilor de persoane după vârstă și gen: tânăr,
copil, bătrân, băiat, fată;
- exerciții de identificare a asemănărilor şi deosebirilor între sine şi ceilalţi din punct
de vedere emoțional și comportamental;
- exerciții de manifestare de reacţii empatice (grijă, toleranță) faţă de diferențele
individuale și de grup;
21
Clasa a IX-a
- exerciții aplicative de cultivare a sentimentului de acceptare si cooperare.
2.2. Recunoaşterea tipurilor de manifestări ale stărilor emoţionale în contexte diferite
- exerciții de identificare a emoțiilor resimțite de persoane diferite aflate în aceeaşi
situaţie;
- exerciţii de diferențiere a emoțiilor trăite de persoane diferite raportate la aceeași
situație;
- exemplificarea cazurilor în care persoane diferite, aflate în aceeaşi situaţie,
manifestă stări emoţionale diferite, utilizând materiale suport;
- exemplificarea situațiilor în care aceeași persoană poate avea emoții și reacții
diferite în funcție de context;
- joc de rol („Tu simți așa, eu simt altfel”).
2.3. Definirea muncii ca activitate specific umană
- discuții despre meserii familiare elevilor și rezultatele acestora;
- exerciții de punere în corespondență a nevoii de un produs/serviciu și
meseriașul/profesionistul care îl oferă;
- jocuri de rol;
- discuții legate de complexitatea muncii;
- discuții despre caracterul conștient și intențional al muncii ca activitate specific
umană.
2.4. Exersarea modalităților de comunicare în diverse situații contextuale
- exerciții de reactualizare a regulilor de comunicare civilizată prin: completarea
verbală a unor enunțuri, punerea în corespondență a formulelor de salut cu
momente ale zilei/interlocutori, „Așa da/Așa nu”;
- exerciții joc de rol de adaptare a comunicării la interlocutor;
- exerciții de exprimare non verbală a unor mesaje scurte;
- activități practice de formulare a unor cereri;
- activități de simulare a unor neînțelegeri.

Clasa a IX-a
3.1. Formarea unei atitudini pozitive faţă de casătorie, ca reper de stabilitate
socială
- exerciţii de înţelegere a conceptului de casătorie, ca act contractual social si juridic;
- exerciții de identificare a condiţiilor pentru o casătorie reuşită (iubire, încredere,
înţelegere, respect reciproc etc.);
- discuții despre consecințele formarii unei familii la o vârstă foarte tânără;
- jocuri de rol pe temă dată de cadrul didactic.
3.2. Elaborarea propriilor reguli de reglaj emoţional
- discuții legate de necesitatea controlului emoțiilor;
- discuţii legate de posibilitatea de a controla emoţiile în scopul modelării
comportamentale;
- exemplificarea unor reguli de reglaj emoțional pe baza materialelor suport;
- exerciții aplicative de reglaj emoțional în situații date (de gradare a intensității
emoționale, de înlocuire a emoției negative cu una pozitive);
- joc de rol pentru exemplificarea unor reguli proprii de reglaj emoțional;
- exerciții – joc de completare a unor povești fără final.
3.3. Însuşirea unor modalităţi de gestionare a sentimentelor negative (dezamăgirea,
frustrarea, dezgustul)
- exerciții de identificare a situațiilor declanșatoare de sentimente negative;
22
Clasa a IX-a
- discuții despre manifestări sentimentelor negative, purtate pe marginea unor
materiale suport (vizionare filme şi audiere poveşti);
- exersarea abilităţii de a găsi un final fericit al poveştilor cu situaţii care declanşează
sentimente negative;
- exemplificarea unor situații declanșatoare de sentimente negative din viața elevilor-
discuții;
- jocuri de rol pe teme date (dezamăgirea, frustrarea, dezgustul).

Clasa a IX-a
4.1. Identificarea strategiilor de rezolvare a problemelor
- discuții legate de strategia de rezolvare a problemelor „Stop, gândește, acționează”;
- exerciții practice de tipul „Stop, gândește, acționează” pornind de la situații date;
- discuții despre rezultatele aplicării strategiei „Stop, gândește, acționează”.
4.2. Identificarea soluțiilor alternative de rezolvare a problemelor
- activități de identificare a diferitelor modalități de rezolvare a problemelor;
- exerciții practice de alegere a soluției potrivite într-o situație dată;
- joc de rol ”Soluția potrivită”.
4.3. Identificarea posibilelor obstacole în rezolvarea problemelor
- activități de identificare a diferitelor obstacole ce apar în rezolvarea problemelor
(înțelegerea greșită a situației, lipsa de comunicare, divergența de opinie);
- activități de identificare a modalităților de depășire a obstacolelor;
- joc de rol pe teme date de cadrul didactic.
4.4. Explorarea resurselor personale care influențează alegerea meseriei
- discuții pe baza meseriilor și a importanței lor în plan social;
- exerciții de identificare a resurselor personale;
- exerciții de asociere a resurselor personale identificate cu meseria potrivită;
- activități de identificare a factorilor care influențează alegerea meseriei;
- exerciții de tipul „Ce meserie mi se potrivește?”.
Conţinuturi
Conștiința de sine Autocunoaștere și atitudine pozitivă față de sine
Reușită și eșec
Obiectivele și potențialul personal
Aptitudini și abilități personale
Trăsături morale ale persoanei: responsabilitate/
iresponsabilitate
Stări emoționale în raport cu propriile nevoi
Conduita emoțională expresivă
Conștiința socială Reacții emoționale – emoții multiple
Empatia și implicarea empatică
Munca – activitate specific umană
Comunicarea contextuală
Reguli de comunicare civilizată
23

Autonomie socială și Familia - reper de stabilitate socială
managementul emoțiilor Întemeierea familiei – căsătoria
Emoții negative – controlul impulsurilor
Comportamente optime în situații conflictuale -
compromisul, negocierea
Decizii și comportamente Strategii de rezolvare a problemelor (stop, gândește,
responsabile acționează)
Soluții alternative de rezolvare a problemelor.
Obstacole în rezolvarea problemelor
Resursele personale
Alegerea meseriei
24
CLASA a X-a

Clasa a X-a
1.1. Formarea unei atitudini pozitive față de sine ca ființă unică și valoroasă
- activități joc de prezentare personală;
- activitate de completare a unor propoziții lacunare de forma „Eu sunt ..., Eu
pot..., Eu știu..., Eu vreau ...”;
- activități de comparare cu personaje din texte/povești/eroi de desene animate;
- activități de realizare a unor produse manufacturate cu utilizarea unor tehnici
diferite adaptate posibilităților.
1.2. Identificarea unor elemente simple ce ţin de stima de sine
- exerciţii - joc de identificare a unor calităţi, limite şi defecte, referitoare la propria
persoană şi / sau la cei din jur;
- exerciţii-joc de autocunoaştere şi intercunoaştere în grup, de tipul „Acesta sunt
eu!”; „Ce calităţi şi defecte are colegul meu?”;
- exerciții de identificare a factorilor ce contribuie la crearea unei stime de sine
crescută/scăzută;
- activități de valorificare a aspectelor pozitive ale personalității elevului;
- exerciții aplicative de creștere a încrederii în forțele proprii („Sunt capabil”).
1.3. Exprimarea emoţiilor complexe faţă de diversitate
- discuții despre emoțiile complexe: identificare, clasificare, etichetare;
- exerciții de identificare a asemănărilor/deosebirilor din punct de vedere emoțional
dintre persoane după diferite criterii : gen, vârstă, situaţie economică, stare de
sănătate;
- exerciții de manifestare de reacţii comportamentale adecvate faţă de diversitate
(gen, vârstă, situaţie economică, stare de sănătate);
- joc de rol pe teme date.
1.4. Identificarea relaţiei dintre situaţie - gând - emoţie - reacţie emoţională -
consecinţe ale emoţiilor
- exerciții de exemplificare a unor situații și gânduri generatoare de emoții;
- exerciții de exemplificare a unor reacții comportamentale generate de emoții;
- exerciții de identificarea asocierii dintre situații, gânduri, emoţii şi consecinţe pe
bază de materiale suport;
- jocuri de rol pe teme date.
1.5. Identificarea şi formarea unor comportamente sociale bazate pe
punctualitate
- exerciţii pentru recunoaşterea situaţiilor de punctualitate sau de lipsa ei;
- discuţii libere pe marginea unor situaţii reale/imaginare;
- exerciții de tip „Așa da/ așa nu” pe imagini și fișe de lucru;
- joc de rol pentru a sugera efectele lipsei de punctualitate;
- joc de rol: „Ce facem când întârziem?”.

Clasa a X-a
2.1. Identificarea modalităților de implicare în viața socială
- activități de exemplificare a posibilităților de implicare în viața socială (voluntariatul,
activități de întrajutorare);
- discuții pe baza materialelor suport;
25
Clasa a X-a
- activități de exersare a implicării sociale (activități de protecția mediului, activități în
parteneriat cu colegii mai mici);
- prezentarea unor modele.
2.2. Identificarea comportamentelor adecvate faţă de diversitatea de reacţii generate
de emoţiile negative
- discuţii despre cauzele şi urmările manifestărilor indezirabile, purtate pe marginea
unor materiale suport (vizionare filme şi audiere poveşti);
- discuții despre comportamente adecvate faţă de diversitatea de reacţii generate de
emoţiile negative;
- joc de rol pentru identificarea unor soluţii de modificare a comportamentelor
indezirabile;
- exerciții practice de identificare a strategiilor de modificare a comportamentelor
indezirabile;
- exerciții de identificare a modalităților de manifestare a stărilor afective pozitive, a
prieteniei, toleranței, armoniei;
- exerciții de adaptare a comportamentului propriu la cerințele grupului de
apartenență;
- exerciții aplicative de manifestare a autocontrolului emoțional.
2.3. Implicarea conştientă şi activă în reacţiile emoţionale ale celorlalţi
- exerciții de identificare adecvată a mesajelor emoționale transmise de alte
persoane;
- exerciții aplicative de implicare emoțională ca răspuns la reacțiile emoționale ale
celor din jur;
- exerciții de manifestare a atitudinii tolerante faţă de reacţii emoţionale care sunt
exprimate în jurul lor, chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile proprii;
- exerciții aplicative de exprimare adecvată a emoțiilor față de diferite persoane;
- jocuri de rol pe teme date.
2.4. Familiarizarea cu noțiuni simple din domeniul muncii și al dreptului muncii
- exerciții de identificare, pe baza exemplelor concrete și a experienței de viață a
elevului, a condițiilor în care trebuie să se desfășoare munca – contract de muncă,
drepturi salariale, concediu de odihnă, concediu medical etc.;
- discuții legate de îndatoririle angajatului: punctualitate, responsabilitate etc.;
- activități de identificare a capacității de muncă a fiecărui elev în funcție de
posibilitățile acestora ;
- discuții pe baza unor modele oferite – părinți, profesori.

Clasa a X-a
3.1. Identificarea principalilor factori pentru o viaţă de familie echilibrată
- exerciţii de identificare a factorilor pentru o viaţă de familie echilibrată
(comunicarea, stima şi iubirea reciprocă, adaptare, rezolvarea problemelor,
stabilitate financiară etc.);
- discuţii despre îndeplinirea rolurilor în cadrul familiei;
- discutarea unor exemple de comportament, privind viaţa de familie, pe baza unor
materiale suport (vizionare filmuleţe, audiere poveşti).
3.2. Identificarea principalelor funcţii ale familiei
- exerciţii de identificare a principalelor funcţii ale familiei (biologică, economică, de
socializare, solidaritate familială etc.);
- exerciţii de înţelegere a funcţiilor familiei;
- activităţi de simulare a unor situaţii de viaţă, cu material suport;
26
Clasa a X-a
- exerciţii- joc de completare a unor propoziţii lacunare.
3.3. Însuşirea unor modalităţi de gestionare a situaţiilor de viaţă dificile
- exerciții de identificare a situațiilor de viață dificile;
- exerciții de gestionare a propriilor emoții (depășirea emoțiilor negative și controlul
intensității acestora);
- exersarea de tehnici de autocontrol emoțional în scopul îmbunătățirii relațiilor
sociale;
- exerciții aplicative de monitorizare și reglare a emoțiilor resimțite în situații de viață
dificile;
- joc de rol pe teme date de cadrul didactic;
- discuții pe tema autocontrolului emoțional (exemple din experiența de viață
personală a elevilor);
- exerciţii practice de comportare civilizată (disciplină, punctualitate, cooperare,
cinste, sinceritate, politeţe, încredere în sine, spirit autocritic, modestie).

Clasa a X-a
4.1. Identificarea strategiei de luare a deciziilor
- activități de identificare a pașilor de luare a deciziilor:
x identificarea problemei;
x identificarea emoției asociate;
x generarea unor soluţii alternative;
x selectarea soluției cele mai bune;
x evaluarea rezultatelor;
- exerciții practice de aplicare a strategiei de luare a deciziilor;
- discuții despre experiențe personale și deciziile luate.
4.2. Formarea abilității de planificare a bugetului
- exerciții de identificare a priorităților legate de buget;
- exerciții de gestionare a banilor;
- exerciții practice de planificare a bugetului.
4.3. Formarea abilităţilor de planificare eficientă a timpului şi de stabilire a
prioritãţilor
- exerciții de identificare a activităților zilnice necesare (ordine în cameră, îngrijirea
unui animal, activități de terapie, activitate școlară);
- exerciții de identificare a activităților zilnice plăcute/preferate;
- exerciții de stabilire a bugetului de timp pentru activitățile zilnice;
- exerciții de stabilire a priorităților;
- activitate de realizare a unui program zilnic care să cuprindă atât activitățile
necesare cât și cele plăcute.
27
Conţinuturi
Conștiința de sine Unicitatea ființei umane
Trăsături morale ale persoanei: punctualitatea
Stima de sine crescută, cheia succesului
Gând - emoție - reacție
Conștiința socială Participarea activă la viața socială
Emoții complexe - situații - persoane
Implicarea/nonimplicarea în reacțiile emoționale ale
celorlalți
Implicațiile sociale ale muncii
Autonomie socială și Viața de familie
managementul emoțiilor Funcțiile familiei (biologică, economică, de socializare,
solidaritate familială)
Emoții negative – monitorizare, evaluare, modificare
Situații de viață dificile
Decizii și comportamente Etape în luarea a unei decizii
responsabile Decizii - Planificarea bugetului
Decizii - Planificare timpului
Consecințele deciziilor luate
28
Programa școlară aferentă disciplinei Abilități socio-emoționale pentru elevii cu
dizabilități grave, severe și/sau asociate, reglementează activitatea cadrului didactic atât în
ceea ce privește formarea competențelor specifice la elevi, cât și planificarea și
proiectarea unui demers didactic adecvat nivelului de dezvoltare al elevilor, vârstei
acestora, precum și contextelor de învățare diferite.
Programa școlară pentru disciplina Abilități socio-emoționale propune demersuri
educative în concordanță cu obiectivele educației copiilor cu dizabilități grave, severe
și/sau asociate, tematica conținuturilor fiind orientativă și formulată în raport cu principiul
general al integrării școlare și sociale a copiilor cu cerințe educative speciale, urmărind
formarea unor abilități specifice de comunicare și integrare socială
O notă aparte a disciplinei Abilități socio-emoționale este dată de contribuţia
acesteia la abilitarea elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate, din
punct de vedere social și emoţional, în scopul unei optime integrări a acestora în mediul
social.
Dezvoltarea abilităților socio-emoționale urmărește dezvoltarea abilităţilor de
interacţiune cu adulţii, cu cei de aceeași vârstă, acceptarea şi respectarea diversităţii,
dezvoltarea comportamentelor prosociale, dezvoltarea conceptului de sine, dezvoltarea
autocontrolului emoţional și a expresivităţii emoţionale.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei de
Abilități socio-emoționale și de a organiza activitățile de predare-învățare-evaluare, cu
respectarea specificului disciplinei și a nivelului de înțelegere și dezvoltare al elevilor.
Conținuturile și activitățile de învățare propuse sunt adaptate posibilităților de
învățare ale elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate. Activitățile de
învățare propuse creează pentru copiii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate premisa transformării cunoștințelor, abilităților și atitudinilor, în comportamente
sociale pozitive necesare integrării optime a acestora în societate.
Pornind de la specificul dezvoltării elevilor și ținând cont de particularitățile
individuale ale acestora, sunt asigurate premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate.
În vederea formării competențelor specifice disciplinei Abilități socio-emoționale se
recomandă utilizarea de strategii, metode, procedee, mijloace și forme de organizare a
activității care să contribuie la participarea directă a elevilor la propria formare, iar actul de
învățare să aibă un caracter practic-aplicativ și participativ.
În selectarea strategiilor se pune accent pe conceperea unor parcursuri diferențiate
de învățare și pe construcția progresivă a achizițiilor (cunoștințe, abilități, atitudini),
dobândite prin studiul disciplinei, în limita permisă de nivelul proxim de dezvoltare al
copiilor cu dizabilități grave, severe și/sau asociate.
Valoarea formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-
evaluare la disciplina Abilități socio-emoționale poate fi ridicată de cadrul didactic prin
valorificarea efectelor pozitive ale conduitei ludice. Jocul reprezintă o componentă
esențială, utilizarea lui în activitățile de predare-învățare-evaluare la copiii cu dizabilități
grave, severe și/sau asociate având rezultate deosebite, alături de activitățile cu caracter
practic-aplicativ
Sunt recomandate strategiile didactice care dezvoltă capacitatea de comunicare a
elevilor, care stimulează participarea și implicarea directă a acestora în procesul educativ.
Cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, cum ar fi:
- strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din povești, filme, desene animate
- strategii de descoperire - identificare și recunoaștere (pe baza unor materiale suport) a
trăsăturilor persoanei, a emoțiilor acesteia, a grupurilor de apartenență, a unor norme de
29
comportament social, a unor situații de respectare/încălcare a unor reguli de

comportament social;
- strategii analogice care utilizează modele - din povești/filme/desene animate/viața reală -
pentru caracterizarea persoanei, a grupurilor de apartenență, pentru analizarea regulilor și
a relațiilor din cadrul grupului;
- strategii euristice (exemplu: jocul de rol, pornind de la exprimarea emoțională până la
aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de joacă, discuții pe baza
unor imagini, vizionări de filme/secvențe de film, audiere de povești, realizarea unor
desene);
- strategii de utilizare combinată a unor metode active și interactive care să contribuie la
dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, să încurajeze interacţiunea pozitivă, să-i
motiveze şi să-i angajeze pe elevi în activități de participare şi cooperare în cadrul
grupurilor de apartenență (activități de identificare, recunoaștere și aplicare a diverselor
cunoștințe, deprinderi și abilități, discuții pe marginea acestora)
- strategii de alternare a formelor de activitate (frontală, în echipe, pe grupe mici, în
perechi, individuală);
În procesul instructiv-educativ din învățământul special, folosirea
materialelor/suporturilor concret-intuitive are un rol fundamental în valorificarea principului
intuiției și în accesibilizarea conținuturilor învățării. Mijloacele și materialele didactice care
oferă suport concret-intuitiv facilitează percepția directă a realității, solicită și, în același
timp, sprijină operațiile gândirii, imaginația și creativitatea elevului, îl ajută să înțeleagă și
să-și însușească cunoștințele, abilitățile, deprinderile și atitudinile țintite în proiectul unității
de învățare.
Metodele interactive și activ-participative, însoțite de materiale suport, bazate pe
elemente ludice, sunt cele ce pot duce la obținerea de rezultate pozitive în educația
copiilor cu dizabilități grave, severe și asociate.
Jocul de rol şi simularea pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează
dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă
antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă.
Este recomandată folosirea de planșe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate,
texte literare cu conținut tematic, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, povești, jocuri, prezentări
Power-Point, soft-uri educative, fișe de lucru pentru asociere/diferențiere, planșe de
colorat/ desen, diverse jucării.
Evaluarea reprezintă a treia componentă importantă a procesului de învățare, și este
necasar ca proiectarea acesteia să se realizeze în acord cu finalitatea urmărită prin studiul
disciplinei Abilități socio-emoționale. evaluarea nu reprezintă doar un instrument de control
şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-
învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale,
comportamentale şi atitudinale .
Evaluarea trebuie să se desfășoare sub cele trei forme cunoscute: evaluare inițială,
continuă sau formativă și sumativă, acestea fiind procese definitorii de cunoaștere a
individualității elevilor cuprinși în procesul educațional.
Se recomandă utilizarea unor forme și instrumente de evaluare complementare celor
clasice cum sunt: autoevaluarea și observarea sistematică a activității și comportamentului
elevilor. Observarea comportamentului elevilor, ca fundament al evaluării, constă în
urmărirea atentă și sistematică a comportamentelor copiilor fără a interveni, cu scopul de a
sesiza aspectele lor caracteristice. Evaluarea trebuie să se realizeze ca evaluare de
competențe, evidențiind ceea ce au dobândit elevii, raportat la competențele propuse a fi
atinse, incluzând cunoștințe, abilități, atitudini, fără a fi redusă exclusiv la ceea ce știu și
cât anume știu elevii.
30
Nivelul de dezvoltare a competenţei emoţionale este cuantificat cu ajutorul următorilor

indicatori:
- recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
- înțelegerea emoțiilor;
- reglarea emoțională.
Nivelul de dezvoltare a competenţei sociale este cuantificat cu ajutorul următorilor
indicatori:
- complianța la reguli;
- relaționarea socială;
- comportamentul prosocial.
Este important feed-back-ul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea
exprimării ideilor şi a argumentelor personale, valorizarea abilităților însușite prin aprecieri
pozitive.
Bibliografie
1. Ainscow, M., (1998), Să-i cuprindem pe toţi cei care învaţă. Învăţământ de
experientă, Manchester: Universitatea Manchester;
2. Boncu, Ș, Dafinoiu I. (2014), Psihologie socială. Studiul Interacțiunilor umane,
București: Editura Comunicare.ro;
3. Georgescu, D., Ștefănescu, D.O. (2016), Cultură Civică, clasa a VIII-a,
București: Editura Humanitas;
4. Goleman, D. (2008), Inteligenţa emoţională, Bucureşti: Editura Curtea Veche;
5. Pîrîială, O. (2016), Manual de Educaţie civică, București: Editura Aramis;
6. Skager, R., Dave, R.H., Robinson, K.G. (1977), Curriculum evaluation for
lifelong education, Oxford: Pergamon Press;
7. Vrăsmaş, T. (2001), Învăţământul integrat şi/sau incluziv, București: Editura
Aramis;
8. Rectory Paddok School, (2001), În căutarea unui curriculum. Note privind
educaţia copiilor cu handicap sever, Londra: traducere UNICEF-RENINCO
România;
9. ***(2002), Curriculum pentru copii cu dizabilităţi severe şi profunde, București:
Asociația RENINCO România;
10. ***Illinois State Board of Education, Social/Emotional Learning Standards,
Chicago;
11. ***(2008) Programă şcolară disciplina Socializare, Clasele I - a X-a, anexă la
O.M.E.C.T. nr. 5234/ 01.09.2008.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN - Coordonator Ministerul Educației

Marilena Gabriela ION - coordonator Inspectoratul Școlar Județean Teleorman

Gherghe Valeria Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
Iordănoaia Iuliana Luminița Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria, Teleorman
Dorobanțu Adela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria, Teleorman
31
Chiriță Grigore Capitolina Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria, Teleorman

Hoară Oana Violeta Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de Vede,
Teleorman
Neguț Dorina Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de Vede,
Teleorman
Dumitru Stela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de Vede,
Teleorman
32
Programa şcolară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ORTODOX
București, 2021
Programă școlară RELIGIE, CULTUL ORTODOX – Învățământ special primar- Dizabilități Intelectuale grave, severe şi/sau asociate 1
Notă de prezentare
Societatea și educația pentru toți, precum și principiile egalității și participării
sociale a copiilor și persoanelor cu cerințe educative speciale, sunt cunoscute din diverse
manifestări și documente internaționale (Declarația de la Salamanca), fiind aplicate de
mai mulți ani în învățământul special. Procesul activității educative, văzut din perspectiva
acceptării și implicării copiilor în diverse forme de activități sociale și religioase,
reprezintă un demers complex pentru atingerea unui nivel egal de participare la actul de
învățare, cu respectarea particularităților specifice. Obiectivul prioritar al educației
religioase este reprezentat de formarea caracterului și a personalității desăvârșite,
obiectiv care este dificil de atins în cazul copiilor cu dizabilități intelectuale grave, severe
și/sau asociate și care presupune din partea cadrelor didactice stăpânirea celor mai
eficiente metode de lucru cu acești copii.
Educația religioasă acționează în acord cu particularitățile psihoindividuale și de
vârstă ale copiilor, făcând apel la cele două funcții importante ale acesteia: funcția
informativă, cea care pune la dispoziția elevilor cunoștințe specifice, cu caracter teologic,
dogmatic, liturgic, precum și funcția formativă, cea care traduce în fapte de viață normele
religioase. În acest fel se realizează un sens al vieții creștine pentru copii, o direcție și un
mod de a exista.
Educația religioasă, reprezintă un proces complex și de durată, atât prin conținut
cât și prin specificul său, punând accent pe principiul unanim recunoscut al centrării
întregii activități pe copil.
Programa școlară pentru disciplina Religie, nivel primar special, din cadrul ariei
curriculare Om şi societate, are alocată o oră pe săptămână în trunchiul comun al
planului - cadru pentru elevi cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate,
aprobat prin O.M.E.N. nr. 3622/27.04.2018 și își propune demersuri educative corelate
cu obiectivele actuale ale educației în general și ale educației copiilor cu dizabilități
intelectuale, în mod special.
Prezenta programă este structurată după cum urmează:
x Nota de prezentare, ca parte a programei școlare pentru disciplina Religie,
învățământ primar, descrie parcursul obiectului de studiu propus, argumentează
structura didactică adoptată și sintetizează o serie de sugestii metodologice.
x Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui
domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
Competențele generale, ca parte a programei școlare la disciplina Religie pentru
învățământ primar, se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata
învățământului primar. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au
rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale dobândite de elev prin
învățare.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate
din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora.
Competențele specifice sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care
constituie tot atâtea modalități de organizare a activității didactice în scopul
atingerii competențelor.
x Conținuturile, ca parte a programei școlare, sunt informații de specialitate, prin
intermediul cărora se ating competențele specifice propuse.
Ele sunt grupate pe următoarele domenii: Dumnezeu ne-a creat din iubire, Prezența
lui Dumnezeu în viața omului, Viața creștinului în comunitate, Sărbătorile creștine.
x Sugestiile metodologice se definesc ca propuneri pentru proiectarea demersului
didactic, cu rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei şcolare şi
realizarea activităţilor de învăţare - evaluare în concordanţă cu specificul
disciplinei Religie.
1. Explorarea și descoperirea lumii înconjurătoare, în acord cu

valorile religioase
2. Manifestarea unui comportament specific moralei creștine, în

relație cu copiii și adulții din mediul personal și social
3. Utilizarea capacităților perceptiv motrice și senzoriale în

vederea formării unor comportamente moral creștine
CLASA PREGĂTITOARE
1. Explorarea și descoperirea lumii înconjurătoare, în acord cu valorile
religioase
Clasa pregătitoare
1.1. Observarea/participarea la evenimente și sărbători creștine semnificative vieții
familiei
- Observarea unor fotografii/albume care ilustrează principalele evenimente creștine din
viața de familie (botezul, nunta, ziua onomastică etc.);
- Exerciții-joc de explorare vizuală (recunoașterea clădirii unei biserici dintr-o mulțime de
clădiri);
- Exerciții de „citire” după imagini a unor icoane, cărți biblice, desene etc.;
- Audierea unor texte biblice despre tradițiile și obiceiurile religioase de Crăciun, Florii și
Paște;
- Audierea unor rugăciuni/colinde, cântări religioase, ca semn de bucurie a copiilor
pentru sărbătorile creștine;
- Exerciții de memorare a unor rugăciuni spuse în familie/la școală;
- Realizarea, cu ocazia sărbătorilor creștine, a unor desene, felicitări, colaje etc.
1.2. Identificarea rolului evenimentelor și sărbătorilor creștine semnificative în
viața familiei
- Audierea unor texte biblice referitoare la crearea lumii văzute și nevăzute de către
Dumnezeu;
- Exerciţii de identificare a darurilor lui Dumnezeu pentru oameni;
- Exerciții de pronunție postaudiție a unor rugăciuni simple;
- Exerciții joc de rol: „Mă rog pentru familia mea/colegii mei”, „Îmi ajut colegul” etc. (cu
redarea verbală a acțiunilor efectuate);
- Exerciții de observare a unor planşe cu icoane/imagini reprezentative cu Maica
Domnului, sfinții și îngerii ca ocrotitori ai copiilor;
- Participarea la serbările școlare.
1.3. Utilizarea unui limbaj moral-creștin utilizând expresii și noțiuni nou învățate în
viața de zi cu zi
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre lumea creată de
Dumnezeu din iubire (însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral
creștin;
- Joc de imitare a unor acțiuni de îngrijire a plantelor și a animalelor;
- Exerciții de imitare a sunetelor reproduse de animale, păsări etc.;
- Exerciții de diferențiere auditivă (zgomote produse obiecte/surse familiare: apă, nisip
etc.);
- Joc de punere în corespondență (exemplu: „Păsările au fost create de Dumnezeu
pentru a zbura pe...”, „Peștii trăiesc în...” etc.).
2. Manifestarea unui comportament specific moralei creștine, în relație cu

copii și adulții din mediul personal și social
Clasa pregătitoare
2.1. Fixarea unor obiceiuri/reguli de comportament moral-creștin
- Exerciții de identificare a membrilor familiei și a relațiilor ce se stabilesc între ei;
- Exerciții de identificare a colegilor de clasă/profesorului și a relațiilor de prietenie ce se
stabilesc la nivelul colectivului de elevi;
- Exerciții de observare și imitare a unor modele de comportamente în diferite situații (în
școală, familie, biserică, grupuri de apartenență,comunitate,etc.);
- Exerciții joc de rol: „Rugăciunea în familie”, „Colegul meu-cel mai bun prieten” etc.;
- Participarea la slujbe bisericești.
Clasa pregătitoare
2.2. Folosirea/aplicarea regulilor de comportament moral-creștin în mediul
personal
- Jocuri de rol: „Cum mă comport la biserică”;
- Joc de rol: „Cum mă rog înainte de masă”, „Cum mă rog înainte de culcare”;
- Exerciții practic aplicative de respectare a regulilor de comportament în diferite situații:
acasă, la școală, pe stradă, la joacă (de exemplu: exersarea salutului în raport de
momentul zilei, folosirea cuvintelor „te rog” sau „mulțumesc” etc.);
- Exerciții practic-aplicative de respectare a regulilor de comportament, în vizitele la
biserică.
3. Utilizarea capacităților perceptiv-motrice și senzoriale în vederea formării

unor comportamente creștine
Clasa pregătitoare
3.1. Explorarea polisenzorială a unor obiecte religioase cunoscute din mediul
apropiat
- Exercițiu-joc de explorare vizuală („Recunoaște obiectul”, „Găsește obiectele
asemănătoare”);
- Exerciții de selectare, după similaritate, a unei anumite categorii de obiecte dintr-o
diversitate de categorii de obiecte (de exemplu selectarea obiectelor de cult din cele
laice);
- Exerciții de clasificare, după mărime (de exemplu: cruciulițe de diverse mărimi, iconițe
de diverse mărimi);
- Exerciții de reproducere în desen a unor elemente grafice după indicație verbală (de
exemplu semnul crucii);
- Realizarea unor desene, colaje cu ocazia diferitelor sărbători religioase.
3.2. Participarea la diferite situații de comunicare religioasă
- Exerciții de mișcare și ritm („Facem semnul crucii”);
- Exerciții de formare a noțiunilor integratoare (vocabular tematic - cuvintele însoțitoare
semnului crucii);
- Exerciții de memorare a unor rugăciuni simple (de exemplu „Înger, îngerașul meu”
etc.);
- Audierea și/sau memorare a unor cântece și poezii scurte (de exemplu: colinde
specifice sărbătorii Crăciunului etc.);
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat Dumnezeu a creat lumea din iubire
din iubire - Crearea lumii văzute și nevăzute (Dumnezeu a creat cerul
și pământul, Dumnezeu a creat lumea plantelor și
animalelor, Dumnezeu a creat omul)
- Ființa cea mai importantă de pe pământ - omul (omul creat
după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, omul în relație
cu celelalte ființe de pe pământ)
- Omul, copilul lui Dumnezeu (părintele ceresc, părinți
proprii, ascultarea de Tatăl ceresc, ascultarea de proprii
părinți)
- Pronia divină (Dumnezeu are grijă de toți copii lui,
rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu)
Prezența lui Dumnezeu Dumnezeu ne ocrotește și ne veghează
în viața omului - Prin Creație Dumnezeu ne ocrotește (Lumea creată în
folosul omului, Omul ocrotește natura etc.)
- Dumnezeu a creat îngerii pentru a veghea copiii (cine sunt
îngerii, îngerul păzitor, rugăciuni specifice etc.)
- Iubirea lui Iisus Hristos față de copii
- Ocrotitorii copiilor - Maica Domnului, sfinții și îngerii
Viața creștinului în Dumnezeu ne învață să ne ajutăm semenii
comunitate - Familia creștină (cunoașterea membrilor unei familii,
relațiile dintre membrii familiei, activități religioase în
familie, rugăciuni spuse în familie)
- Micul creștin la școală (școala unde micul creștin petrece
o parte din zi, reguli de comportament religios al micului
creștin la școală, relația cu adulții și copiii la școală)
- Micul creștin și prietenii săi (ce înseamnă să fi coleg, ce
înseamnă să fii prieten, alegerea prietenilor)
Sărbătorile creștine Darul lui Dumnezeu pentru oameni - Nașterea și Învierea
Domnului
- Bucuria copiilor - Nașterea Pruncului Iisus (bucuria primirii
darurilor de Crăciun, Locul Nașterii Domnului-Betleem
etc.)
- Sărbătorirea Crăciunului (colinde, împodobirea bradului,
participarea la Sfânta Liturghie)
- Bucuria copiilor la Florii și la Paști (sfințirea ramurilor de
salcie, bucuria copiilor la intrarea domnului în Ierusalim,
bucuria copiilor la slujba de Înviere)
- Tradiții și obiceiuri de Paști (salutul din perioada Pascală,
ciocnirea ouălor roșii)
CLASA I
religioase
Clasa I
1.1. Observarea/participarea la evenimente și sărbători creștine semnificative vieții
familiei și a comunității
- Exerciții de observare a unor fotografii/albume care ilustrează principalele evenimente
creștine din viața de familie (botezul, nunta, ziua onomastică etc.);
- Exerciții-joc de explorare vizuală (biserică, natură, cărți, împrejurări concrete ale vieții
unde putem să-l descoperim pe Dumnezeu);
- Exerciții de comunicare verbală și nonverbală despre tradițiile și obiceiurile religioase
de Crăciun, Florii și Paște;
- Joc de rol: „De ziua mea”, „La botezul fratelui meu” etc.;
- Exerciții de redare mimică și pantomimică a unor situații și evenimente dintr-o zi din
viața unui creștin;
1.2. Identificarea rolului evenimentelor și sărbătorilor creștine semnificative vieții
familiei
- Audierea unor texte biblice despre vestitorii credinței (despre prooroci, Iisus, Maica
Domnului, îngeri și sfinți);
- Exerciții de pronunție postaudiție a unor rugăciuni simple;
- Exerciții de observare a unor icoane/imagini reprezentând persoane care se roagă;
- Joc didactic de vocabular imagistic: „Spune ce reprezintă!”. „Recunoaște
momentul/locul” (momentele în care ne rugăm, locul unde ne rugăm, foloasele
rugăciunii, pentru cine ne rugăm etc.);
viața familiei
Dumnezeu din iubire (însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral-
creștin;
- Joc de imitare a unor acțiuni de îngrijire a plantelor și a animalelor;
- Exerciții de imitare a sunetelor reproduse de animale, păsări etc.;
- Exerciții de diferențiere auditivă (zgomote produse obiecte/surse familiare: apă, nisip
etc.);
- Joc de punere în corespondență (de exemplu: „Păsările au fost create de Dumnezeu
pentru a zbura pe...”, „Peștii trăiesc în...” etc.);
- Povestirea după imagini (planşe, ilustraţii etc.) despre Sfinții Apostoli care au răspândit
cuvântul lui Dumnezeu;
- Audierea unor texte scurte din literatură care ilustrează sărbătorile creștine.
2. Manifestarea unui comportament moral-creștin, în relație cu copii și adulții

din mediul personal și social
Clasa I
2.1. Utilizarea unei conduite în relațiile cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în
concordanță cu valorile religioase
- Exerciții de identificare a membrilor familiei și a relațiilor ce se stabilesc între ei;
- Exerciții de identificare a colegilor de clasă/profesorului și a relațiilor ce se stabilesc la
nivelul colectivului de elevi;
Clasa I
- Exerciții de observare și imitare a unor modele de comportamente în concordanță cu
valorile religioase, în diferite situații (în școală, familie, biserică, grupuri de apartenență,
comunitate etc.);
- Exerciții joc de rol: „Rugăciunea în familie”, „Colegul meu-cel mai bun prieten”, „ Cum
m-aș comporta când...”, „ Îmi ajut familia/colegii/prietenii/profesorii” etc.;
- Audierea/exerciții de reproducere a unor rugăciuni la intrarea în clasă, la ieșirea din
clasă, la masă etc.;
- Participarea la slujbe bisericești.
2.2. Îndeplinirea unor sarcini cu caracter de responsabilitate la sugestia adultului
- Exerciții practic-aplicative de respectare a responsabilităților date pentru diferite situații:
acasă, la școală, pe stradă, la joacă (de exemplu: exersarea rugăciunilor în raport cu
momentul zilei etc.);
- Exerciții practic aplicative de respectare a regulilor de comportament, în vizitele la
biserică.

Clasa I
3.1. Explorarea polisenzorială a obiectelor religioase din mediul apropiat
- Exerciții-joc de includere a unui obiect/imagine dintr-un set de trei-patru obiecte/imagini
percepute anterior („Găsește obiectul/imaginea care lipsește”);
- Exerciții-joc de formare de perechi de obiecte/imagini pe planșă/tablă magnetică
(„Formează perechea”);
- Exerciții de executare a unor mișcări la comandă dată, pentru controlarea reacțiilor
motrice (gestul închinării la comanda cuvintelor însoțitoare);
- Exerciții de clasificare, după mărime și culoare (de exemplu: cruciulițe de diverse
mărimi și culori, iconițe de diverse mărimi etc.);
- Exerciții de observare a unor icoane care reprezintă evenimente din viața
Mântuitorului, a Maicii Domnului, a Sfântului Nicolae, a Sfântului Andrei etc.;
- Exerciții de reproducere în desen a unor elemente grafice după indicație verbală (de
exemplu, semnul crucii);
- Realizarea cu ocazia diferitelor sărbători religioase, a unor desene, colaje, felicitări.
3.2. Participarea la diferite situații de comunicare religioasă prin exersarea
proceselor psihice
- Exerciții de formare a noțiunilor integratoare (vocabular tematic-cuvintele însoțitoare
semnului crucii;
- Exerciții de dezvoltare a vocabularului specific domeniului religios;
- Repetarea unor enunțuri simple, utilizând cuvinte din domeniul religios;
- Exerciții de memorare a unor rugăciuni simple (de exemplu, „Înger, îngerașul meu”);
- Audierea și/sau memorare a unor cântece și poezii scurte (de exemplu, colinde
specifice sărbătorii Crăciunului);
Conținuturi
Dumnezeu ne-a creat Descoperirea Lui Dumnezeu
din iubire - Ce înseamnă să fii creștin?
- Cum mă comport ca un creștin?
- O zi din viața unui creștin
- Unde îl descopăr pe Dumnezeu? (biserică, natură, cărți, în
împrejurări concrete ale vieții)
Prezența lui Dumnezeu Dumnezeu ne călăuzește
în viața omului - Dumnezeu ne ajută să înțelegem credința (Dumnezeu l-a
trimis pe fiul Său în lume, Iisus Hristos a explicat cuvântul
lui Dumnezeu;)
- Dumnezeu a trimis vestitori pentru explicarea credinței
(prooroci, Iisus Hristos, Maica Domnului, îngerii și sfinții)
- Sfinții Apostoli au fost alături de oameni (Sfinții Apostoli au
Răspândit cuvântul lui Dumnezeu, Sfântul Apostol Andrei -
Apostolul românilor)
Viața creștinului în Rugăciunea omului față de Dumnezeu pentru semeni
comunitate - Comunicarea omului cu Dumnezeu prin rugăciune (ce
este rugăciunea, Cine se roagă la Dumnezeu, exemple de
rugăciuni)
- Momente de rugăciune (momentele în care ne rugăm, la
intrarea în clasă, la ieșirea din clasă, la masă etc.)
- Foloasele rugăciunii (de ce ne rugăm, împlinirea cererilor
de ajutor)
Sărbătorile creștine Slăvirea Nașterii și Învierii Domnului, în cântec și vers
- Colinde de Crăciun (ce sunt colindele, când se colindă,
cine colindă etc.)
- Nașterea Domnului în poezia creștină românească (poezii
la alegere)
- Cum salută creștinii la Sfintele Paști (care este salutul, ce
semnificație are salutul practicat în perioada Paștelui, în
ce perioadă se folosește)
- Învierea Domnului în poezia creștină românească (poezii
la alegere)
CLASA a II-a
religioase
Clasa a II-a
1.1. Recunoașterea principalelor evenimente și sărbători creștine semnificative
vieții familiei și a comunității
- Exerciții-joc cu marionete pe tema tradițiilor și obiceiurilor religioase, practicate la
sărbătorile creștine;
- Exerciții joc de imitare a unor acțiuni efectuate de creștini pentru primirea Sfintei
Împărtășanii;
- Joc de rol: „La colindat”, „În jurul bradului de Crăciun” etc.;
- Exerciții de redare mimică și pantomimică a unor situații și evenimente dintr-o zi din
viața unui creștin;
1.2. Identificarea rolului evenimentelor și sărbătorilor creștine semnificative în
viața familiei și a comunității
- Audierea unor texte biblice cu tema iubirii creștine față de semeni;
- Participarea la slujbele religioase (Sfânta Liturghie/primirea Sfintei Împărtășanii);
- Exerciții joc de pronunție postaudiție a unor rugăciuni simple;
- Exerciții de observare a unor icoane/imagini care reprezintă persoane care se roagă;
momentul/locul” (tradiții de Crăciun, Florii și Paște: colindul, mersul cu icoana etc.);
viața familiei și a comunității
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre fapte de milostenie, de
iertare și de mulțumire (însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral-
creștin preluat din audierea unor texte biblice și din viețile sfinților;
- Povestirea după imagini (planşe, ilustraţii etc.) despre tradițiile religioase practicate la
- Joc de rol pe teme date (iertarea, milostenia, ajutorarea etc.);
- Alcătuirea de propoziții simple folosind un limbaj moral-creștin, pe bază de suport
imagistic;
- Exerciții de joc de acțiune: comandă - execuție - redare verbală a acțiunilor efectuate
(folosind formulele de adresare „Mulțumesc!”, „Vă rog!”, „Iertați-mă!” etc.).
2. Manifestarea unui comportament moral-creștin, în relație cu copiii și adulții

Clasa a II-a
2.1. Recunoașterea unor diferențe raportate la oameni/colegi
valorile religioase în diferite situații (în școală, familie, biserică, grupuri de apartenență,
comunitate etc.);
- Exerciții-joc de rol: „Rugăciunea în familie”, „Colegul meu-cel mai bun prieten”, „Cum
m-aș comporta când...”, „Îmi ajut familia/colegii/prietenii/profesorii” etc.;
- Audierea/exerciții de reproducere a unor rugăciuni la intrarea în clasă, la ieșirea din
clasă, la masă etc.;
- Exerciții-joc de rol pe tema ajutorării celor aflați în nevoie, pornind de la situații
concrete, preluate din audierea unor texte biblice și din viețile sfinților;
Clasa a II-a
- Povestirea după imagini (planşe, ilustraţii etc.) reprezentând situații de iertare a celor
ce fac fapte rele, pornind de la exemplele biblice și viețile sfinților ;
- Participarea la slujbele bisericești;
- Stabilirea unor reguli de comportament la nivelul clasei.
2.2. Observarea activă din viața cotidiană a propriei credințe
- Exerciții de identificare a calităților membrilor grupurilor din care fac parte (membri ai
familiei, colegi de clasă, prieteni), expuse în desene, planșe;
- Exerciții de identificare a comportamentului (bun sau rău) diferitelor persoane (din viața
de zi cu zi, din Biblie, din povești);
- Exerciții practic aplicative de respectare a regulilor de protejare a naturii, pornind de la
exemple date (din viața de zi cu zi, personaje biblice, sfinți);
- Exerciții practic aplicative de respectare a regulilor de comportament, în vizitele la
biserică.

Clasa a II-a
3.1. Recunoașterea polisenzorială a obiectelor religioase din mediul apropiat
- Exerciții-joc de extragere a unui obiect/imagine dintr-un set de trei-patru
obiecte/imagini percepute anterior („Găsește obiectul/imaginea care lipsește”);
- Exerciții-joc de punere în corespondență a unor obiecte/imagini pe planșă/tablă
magnetică (de exemplu, „Alege perechea”);
- Exerciții de recunoaștere a unor mișcări pentru controlarea reacțiilor motrice (gestul
închinării la comanda cuvintelor însoțitoare);
- Exerciții de clasificare după mărime, culoare, material (de exemplu: cruciulițe de
diverse mărimi și culori, din lemn, plastic, metal, bumbac; iconițe de diverse mărimi);
- Exerciții de observare și descriere a unor icoane care reprezintă evenimente din viața
- Exerciții de reproducere în desen a unor elemente grafice, după indicație verbală (de
exemplu, semnul crucii);
- Realizarea cu ocazia diferitelor sărbători religioase, a unor desene, colaje, felicitări,
ornamente.
3.2. Cooperarea cu ceilalți la diferite situații de comunicare religioasă prin
exersarea proceselor psihice
- Formularea și repetarea unor enunțuri simple, utilizând cuvinte din domeniul religios;
- Povestirea după imagini pe teme religioase (Nașterea lui Iisus, Copilăria lui Iisus);
- Exerciții de memorare a unor rugăciuni simple (de exemplu, „Înger, îngerașul meu”);
- Audierea și/sau memorarea unor cântări religioase și poezii scurte (de exemplu,
colinde specifice sărbătorii Crăciunului);
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat Iubirea Omului față de Dumnezeu
din iubire - Iubirea față de aproapele (exemple de povestiri biblice,
exemple din viața de zi cu zi, rugăciuni pentru cei
apropiați)
- Milostenia față de semeni (exemple de povestiri biblice,
exemple din viața de zi cu zi)
- Participarea la slujbe religioase (Sfânta Liturghie)
Prezența lui Dumnezeu Dumnezeu ne dă putere
în viața omului - Pentru a deveni creștini (cum devenim creștini, cine
devine creștin)
- Primirea iertării prin spovedanie (Ce reprezintă Sfânta
Taină a Spovedaniei)
- Primirea Sfintei Împărtășanii (unirea cu Hristos; ce
reprezintă Sfânta Taină a Împărtășaniei, cum se
pregătește un creștin pentru primirea Sfintei Împărtășanii)
Viața creștinului în Iubirea creștină față de semeni
comunitate - Mulțumirea față de cei ce fac fapte bune (ce este
mulțumirea, exemple biblice de persoane care au mulțumit
pentru faptele bune ce li s-au întâmplat)
- Ajutorarea celor aflați în nevoi (ce înseamnă persoane
aflate în nevoi, cum ne purtăm cu persoanele bolnave,
copii orfani etc.)
- Iertarea celor ce fac fapte rele (ce este iertarea, de ce
avem nevoie de iertare, exemple biblice și din viețile
sfinților despre iertare)
Sărbătorile creștine Tradiții religioase practicate la sărbătorile creștine
- Tradiții religioase de Crăciun (mersul cu icoana, colindul,
mersul cu steaua etc.)
- Tradiții de Bobotează (botezul Domnului)
- Tradiții religioase de Florii (colindul de Florii, sfințirea
ramurilor de salcie)
- Tradiții religioase de Paște (împodobirea bisericii de Paște
etc.)
CLASA a III-a
religioase
Clasa a III-a
1.1 Prezentarea principalelor evenimente și sărbători creștine semnificative vieții
familiei și a comunității
- Exerciții cu caracter practic-aplicativ - colaje cu fotografii care ilustrează principalele
evenimente creștine din viața de familie (botezul, nunta, ziua onomastică etc.);
- Exerciții-joc de explorare vizuală (recunoașterea clădirii unei biserici dintr-o mulțime de
clădiri);
- Exerciții-joc cu marionete pe tema tradițiile și obiceiurile religioase practicate la
- Exerciții-joc de imitare a unor acțiuni efectuate de prooroci, cei care au vestit nașterea
lui Iisus;
- Exerciții de memorizare a unor rugăciuni/colinde, cântări religioase, ca semn de
bucurie al copiilor pentru marile sărbători creștine;
- Joc de rol: „La slujba bisericească”, „Când/cu cine merg la slujba bisericească?”,
„Preotul mă îndrumă în Biserică” etc.;
- Exerciții de redare mimică și pantomimică a unor situații și evenimente petrecute într-o
zi de către un creștin;
- Exerciții de reproducere fidelă a unor rugăciuni scurte, însoțite de suport concret-
intuitiv;
- Participarea la serbări școlare.
1.2. Stabilirea rolului evenimentelor și sărbătorilor creștine în viața propriei familii
- Audierea unor texte biblice cu tema minunilor făcute de Domnul nostru Iisus Hristos;
- Exerciţii de identificare și deosebire a minunilor de faptele obişnuite;
- Exerciții de observare a unor icoane/imagini reprezentând persoane care se roagă;
momentul/locul” (vestitorii Nașterii lui Iisus, călătoria magilor, deniile etc.);
- Realizarea cu ocazia sărbătorilor creștine, a unor desene sau felicitări, colaje etc.
diferite contexte de viață
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre Biserică și slujba
religioasă (însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral creștin preluat
din audierea unor texte biblice și din viețile sfinților;
- Joc de rol pe teme date (adevărul, blândețea și bunătate): „Vânătorul de minciuni”, „O
zână a adevărului”, „Cutia cu fapte bune” etc.;
- Joc de punere în corespondență a cuvântului cu imaginea;
- Alcătuirea de propoziții simple folosind cuvinte din domeniul moral-religios, pe bază de
suport imagistic.

Clasa a III-a
2.1. Recunoașterea unor diferențe raportate la oameni și aplicarea unui
comportament adecvat față de aceștia
valorile religioase, în diferite situații (în școală, familie, biserică, grupuri de apartenență,
comunitate etc.);
Clasa a III-a
- Exerciții joc de rol: „ Dacă aș fi...”, „ Eu sunt...” etc.;
- Povestirea după imagini (planşe, ilustraţii etc.) reprezentând situații de iertare a celor
ce fac fapte rele, pornind de la exemplele biblice și viețile sfinților;
- Exerciții de observare și comparare a propriului corp cu cel al colegului de bancă, de
comparare a lucrurilor/jocurilor/mâncărurilor preferate etc.;
- Participarea în cadrul unor activităţi extracurriculare în cadrul cărora elevii să aibă
oportunitatea de a afla lucruri noi despre alte culturi, alte religii, etnii etc.;
- Vizionarea unor filme cu tema toleranței;
Stabilirea unor reguli de comportament la nivelul clasei.
2.2. Descoperirea elementelor care stau la baza credinței creștine
- Exerciții practic-aplicative de identificare în imagini și texte, a unor personaje biblice și
a unor sfinți;
- Exerciții practic-aplicative de reprezentare într-o compoziție plastică a unei biserici;
- Exerciții practic-aplicative de identificare a unei biserici dintr-o serie de imagini date;
- Exerciții practic-aplicative de respectare a regulilor de comportament, în vizitele la
biserică.

Clasa a III-a
3.1. Observarea polisenzorială a obiectelor religioase din mediul apropiat
- Exerciții-joc de identificare a obiectelor religioase dintr-un set de obiecte/imagini
percepute anterior ( „Denumește obiectele de cult identificate”);
- Exerciții-joc de formare de mulțimi cu obiecte/imagini pe planșă/tablă magnetică
(„mulțimea”);
- Exerciții de completare a unor desene lacunare („Completează pentru a obține ….”);
- Realizarea cu ocazia diferitelor sărbători religioase,a unor desene, colaje, felicitări,
ornamente;
3.2. Adaptarea la diferite situații de comunicare religioasă prin exersarea
proceselor psihice
- Formularea și repetarea unor enunțuri simple, utilizând cuvinte din domeniul religios;
- Formularea de răspunsuri la întrebări ce fac referire la evenimente religioase
semnificative din viața comunității;
- Audierea și/sau memorarea unor cântări religioase și poezii scurte (de exemplu,
colinde specifice sărbătorii Crăciunului și altor sărbători de iarnă);
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat Biserica este casa lui Dumnezeu
din iubire - Ce este Biserica? (Casa lui Dumnezeu; Cum arată o
Biserică?)
- Când mergem la Biserică? (zile destinate slujbelor
religioase, momente ale zilei destinate rugăciunii)
- Cu cine mergem la Biserică? (mersul la biserică împreună
cu familia, prietenii, profesorul de religie etc.)
- Cine mă îndrumă în Biserică? (preotul, cântărețul etc.
Prezența lui Dumnezeu Dumnezeu ne arată prin fapte iubirea ce o poartă omului
în viața omului - Trimiterea Fiului lui Dumnezeu pe pământ, semn al iubirii
față de om (Buna Vestire; Nașterea Domnului Iisus
Hristos;)
- Minunile arată iubirea lui Dumnezeu față de oameni (ce
este o minune, exemple de minuni; )
- Maica Domnului și sfinții fac minuni pentru oameni
(exemple de minuni săvârșite de Maica Domnului, sfinți
sau îngeri, mijlocitori ai oamenilor înaintea lui Dumnezeu)
- Minuni pe parcursul timpului (povestiri religioase)
Viața creștinului în Dumnezeu ne învață să trăim unii cu alții
comunitate - Nevoia de a spune adevărul (de ce este bine să spunem
mereu adevărul, la ce ne ajută să spunem mereu
adevărul)
- Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune (ce este ascultarea,
pe cine trebuie să ascultăm, la ce folosesc sfaturile bune
etc.)
- Blândețea și bunătatea, atributele unui bun creștin (ce
este blândețea, ce este bunătatea, recunoașterea unui
creștin bun și blând)
Sărbătorile creștine Marile sărbători creștine – veste și înfăptuire
- Vestitorii Nașterii lui Iisus (proorocii cei ce au anunțat
nașterea lui Iisus)
- Călătoria magilor la Betleem în căutarea pruncului Iisus
- Săptămâna Patimilor (Deniile)
- Învierea Domnului (Femeile Mironosițe)
CLASA a IV-a
religioase
Clasa a IV-a
1.1. Prezentarea importanței unor evenimente și sărbători creștine în viața familiei
și a comunității
- Exerciții cu caracter practic-aplicativ - colaje cu fotografii care ilustrează principalele
evenimente creștine din viața de familie (botezul, nunta, ziua onomastică etc.);
- Exerciții-joc cu marionete cu tema tradițiilor și obiceiurilor religioase, practicate la
- Exerciții-joc de imitare a unor acțiuni efectuate de creștini pentru participarea la Sfânta
Liturghie;
- Exerciții de memorizare a unor rugăciuni/colinde, cântări religioase, ca semn de
bucurie al copiilor pentru marile sărbători creștine;
- Jocuri de rol: „Micul creștin”, „Mă rog pentru părinți/colegi” etc.;
- Joc didactic de vocabular imagistic (faptele bune - răspuns la iubirea lui Dumnezeu,
fapte din viața de zi cu zi a unui creștin): „Spune ce reprezintă!”, „Recunoaște
evenimentul!”;
- Alcătuirea de propoziții simple pe bază de suport imagistic cu conținut creștin;
intuitiv;
- Realizarea cu ocazia sărbătorilor creștine, a unor desene, felicitări, colaje etc.;
1.2. Stabilirea rolului evenimentelor și sărbătorilor creștine în viața familiei și a
comunității
- Participarea la slujbele religioase și primirea Sfintei Împărtășanii;
- Exerciţii de observare a interiorului bisericii şi a obiectelor din aceasta;
- Reprezentarea plastică a unei biserici, prin desen după contur;
- Exerciții de pronunție, postaudiție a unor rugăciuni simple;
- Exerciții de observare a unor planşe cu icoane/imagini care reprezintă persoane care
se roagă;
- Exerciții de identificare a rolului rugăciunii și felurile ei.
1.3. Utilizarea unui limbaj moral-creștin utilizând expresii și noțiuni nou învățate
pentru corelarea interdisciplinară
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre Biserică și slujba
religioasă (însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral-creștin preluat
din audierea unor texte biblice și din viețile sfinților;
- Joc de rol pe teme date (iubirea creștină în prietenie): „Sfoara prieteniei”, „Tabloul
prieteniei”, „Mesaje de prietenie” etc.;
- Joc de punere în corespondență a cuvântului cu imaginea;
- Alcătuirea de propoziții simple folosind cuvinte din domeniul moral-religios, pe bază de
suport imagistic;
- Exerciții de identificare a regulilor de comportare în biserică;
- Realizarea unor colaje/participarea la proiecte pe diferite teme interdisciplinare: „Apa și
aerul în viața mea”, „Familia mea”, „Felicitări de Crăciun”, „Obiceiuri creștine în
literatură” etc.;
- Participarea la jocuri, serbări, concursuri, pe teme religioase.

Clasa a IV-a
2.1. Înțelegerea comportamentului moral-creștin
- Exerciții de observare și imitare a unor modele de comportamente în diferite situații, în
concordanță cu valorile religioase (în școală, familie, biserică, grupuri de
apartenență,comunitate etc.);
- Audierea unor texte literare simple care evidențiază diferite tipuri de comportamente
moral-religioase, atitudini pozitive față de sine /față de alte persoane;
- Exerciții-joc: „Așa se comportă colegul meu de bancă/fratele meu/mama
mea/profesorul meu” etc.
2.2. Diferențierea între a fi bun și a fi rău
- Jocuri de rol: „Așa da”, „Așa nu”;
- Joc de rol: „Cum mă rog înainte de masă”, „Cum mă rog înainte de culcare”;
- Exerciții practic aplicative de respectare a regulilor de comportament în diferite situații:
acasă, la școală, pe stradă, la joacă (de exemplu: exersarea salutului în raport de
momentul zilei, folosirea cuvintelor „te rog” sau „mulțumesc” etc.);
- Exerciții practic-aplicative de respectare a regulilor de comportament, în cadrul vizitelor
la biserică.

Clasa a IV-a
3.1. Recunoașterea polisenzorială a obiectelor religioase din mediul apropiat
- Exerciții de recunoaștere a obiectelor religioase dintr-un set de obiecte/imagini
percepute anterior (Denumește obiectele de cult identificate”);
- Exerciții-joc de corespondență între mulțimi cu obiecte/imagini pe planșă/tablă
magnetică, („mulțimea”);
Mântuitorului, a Maicii Domnului, a Sfântului Nicolae, Sfântului Andrei etc.;
- Exerciții de completare a unor desene lacunare („Completează pentru a obține ….”);
- Realizarea cu ocazia diferitelor sărbători religioase, a unor desene, colaje, felicitări,
ornamente.
3.2. Cooperarea cu ceilalți la diferite situații de comunicare religioasă prin
exersarea proceselor psihice
- Exersarea conversației pe tema regulilor de comportament („Cum mă comport la
biserică?”, „cum ne rugăm?”);
- Formularea de răspunsuri la întrebări ce fac referire la evenimente religioase din viața
omului (botez, nuntă, zi onomastică);
- Audierea unor scurte texte religioase, referitoare la marile sărbători creștine;
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat Relația omului cu Dumnezeu
din iubire - Întâlnirea cu Dumnezeu în Biserică - participarea la Sfânta
Liturghie, Primirea Sfintei Împărtășanii)
- Rugăciunea - mărturie a relației omului cu Dumnezeu (ce
este rugăciunea, felurile rugăciunii, exemple de rugăciuni)
- Micul creștin și faptele bune ca răspuns la iubirea lui
Dumnezeu (ajutorul dat colegilor, rugăciunea pentru cei
nevoiași, exemple din viața de zi cu zi)
Prezența lui Dumnezeu Dumnezeu ne învață
în viața omului - Cuvântul lui Dumnezeu (Dumnezeu a vorbit strămoșilor
noștri Adam și Eva, cuvântul lui Dumnezeu a fost scris în
Biblie, Fiul lui Dumnezeu a vorbit oamenilor)
- Apostolii au răspândit cuvântul lui Dumnezeu (cine sunt
apostolii, primul apostol chemat)
- Cuvântul lui Dumnezeu în pilde (exemple de pilde,
povestiri religioase)
Viața creștinului în Dumnezeu ne învață iubirea creștină
comunitate - Iubirea, cea mai importantă învățătură a Domnului Iisus
Hristos (ce este iubirea creștină, iubirea față de semeni,
exemple biblice de iubire creștină)
- Împlinirea poruncii iubirii în familie (exemple de iubire în
familie prin pilde - Pilda fiului risipitor etc.)
- Împlinirea poruncii iubirii creștine în prietenie (Ce este un
bun prieten?, Cum ne alegem un bun prieten?, Cum
ajutăm un prieten?, Exemple biblice și din viața de zi cu zi
despre prietenie.)
Sărbătorile creștine Sărbători închinate Domnului Iisus Hristos
- Nașterea Domnului
- Botezul Domnului
- Învierea Domnului
- Înălțarea Domnului
Sugestiile metodice au rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei şcolare
pentru proiectarea şi realizarea activităţilor de predare - învăţare – evaluare, în
concordanţă cu specificul disciplinei Religie.
La nivel primar, copiii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate, vor
învăța ceea ce le este necesar pentru dezvoltarea lor armonioasă, prin metode adecvate
vârstei și deficienței. Recomandăm ca metodele să fie selectate în raport cu scopul și
competențele activității didactice, conținutul lecției și particularitățile elevilor (vârsta,
nivelul dezvoltării psihice, tipul și gradul dizabilităților), nivelul și specificitatea mijloacelor
de comunicare, tipul de percepție al elevilor.
Metodele de predare-învățare-evaluare recomandate în activitățile didactice la
disciplina religie vizează în mod special:
- Metodele interogative (în mod special cele bazate pe conversație euristică) duc la
descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarifică, sintetizează, consolidează
și sistematizează cunoștințele, verifică și evaluează performanțele elevilor cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate.
- Jocul didactic și dramatizarea (metode de simulare) favorizează:
x aplicarea cu succes a conținutului disciplinei Religie, cât și formarea și
dezvoltarea comunicării;
x implicarea elevilor cât mai directă în situații și circumstanțe de viață simulate;
x apariția motivația și înlesnește participarea activă, emoțională a elevilor;
x construirea unui mijloc de socializare și interrelaționare cu cei din jur.
- Povestirea însoțită de suporturi ilustrativ-sugestive, sau imagini filmate, captează ușor
atenția și înlesnește implicarea afectiv-motivațională a elevilor la activitățile
desfășurare în cadrul orelor de religie.
- Metoda imitației și procedeul înlănțuirii și modelării ocupă un loc foarte important
datorită compatibilității existente între specificul dizabilităților elevilor și particularitățile
de învățare ale respectivelor categorii de subiecți, dar și datorită antrenării și
consolidării noilor cunoștințe și deprinderi dobândite din domeniul disciplinei religie, pe
care elevii trebuie să le însușească.
- Învățarea prin cooperare:
x dezvoltă comunicarea, socializarea, relaționarea, colaborarea și sprijinul reciproc
pentru rezolvarea unor situații problemă sau pentru explorarea unor teme noi;
x favorizează cunoașterea, înțelegerea și acceptarea reciprocă dintre elevi;
x dezvoltă o serie de aptitudini și capacități referitoare la spiritul de toleranță,
ascultarea activă, autonomia personală, responsabilitatea și participarea socială.
Așadar, putem spune că, metodele descrise mai sus au ca avantaj valențele lor
formative și posibilitatea evaluării continue și obiective a elevilor, iar aplicarea lor
presupune din partea profesorului folosirea unor mijloace didactice variate, cu caracter
intuitiv, ilustrativ, practic-aplicativ care să faciliteze transmiterea unor cunoștințe,
formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții și realizarea unor aplicații în cadrul
procesului instructiv-educativ. De asemenea, în învățământul special, materialele și
mijloacele de învățământ au un rol fundamental în valorificarea principului intuiției și
accesibilizarea conținuturilor învățării. Mijloacele și materialele didactice facilitează
percepția directă a realității, solicită și sprijină operațiile gândirii, imaginația și
creativitatea elevului atât în ora de religie, cât și în activități extrașcolare. În contextul de
mai sus, recomandăm ca în cadrul orelor de religie să fie utilizate materiale didactice
precum: planșe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate, CD-uri și DVD-uri cu
filmulețe, povești, jocuri, prezentări Power-Point, fișe pentru desen, jucării, texte literare
cu conținut religios, culegeri de cântece necesare organizării serbărilor școlare.
Evaluarea, ca parte integrantă a procesului de învățământ, reprezintă modalitățile
sau tipurile specifice de integrare a operațiilor de măsurare - apreciere - decizie în
activitatea didactică. Acest lucru presupune aplicarea unor metode variate de evaluare,
moderne care să evidențieze cât mai obiectiv nivelul de pregătire al elevilor prin
raportare le potențialul lor intelectual și aptitudinal. Evaluarea urmărește eficientizarea
procesului instructiv-educativ, având o relevanță crescută în modalitățile de formulare a
competențelor, în structurarea, accesibilizarea, operaționalizarea și flexibilizarea
conținuturilor lecției, în alegerea metodelor și mijloacelor didactice potrivite pentru nivelul
și particularitățile psihopedagogice ale elevilor, cum ar fi: observarea sistematică a
activității și a comportamentului elevilor, fișa de evaluare.
Bibliografie
1. Bolocan, C.M. (2005), Catehetica și Didactica Religiei. Interferențe și deosebiri,
Iași: Editura Performantica;
2. Călugăr, D. (2007), Catehetica, Cluj Napoca: Editura Renașterea;
3. Cucoş, C.(2009), Educația religioasă. Repere teoretice şi metodice, Iași: Editura
Polirom;
4. Mantzaridis, G., (2006), Morala creștină. Omul și Dumnezeu. Omul și semenul.
Poziționări și perspective existențiale și biotice, București: Editura Bizantină;
5. Opriş, D. Opriş, M. (2006), Metode active de predare-învățare. Modele și aplicaţii
la religie, Iași: Editura Sf. Mina;
6. Prelipcean, V., NEAGA, N., BARNA, Gh., CHIALDA, M., (2003), Studiul Vechiului
Testament, ediția a III-a, îngrijită de Pr. conf. univ. dr.CHIRILĂ I., Cluj Napoca:
Editura Renașterea;
7. Şebu, S., Opriş, D., Opriş M. (2000), Metodica predării religiei, Alba Iulia: Editura
Reîntregirea,;
8. Timiş, V., (2003), Evaluarea - factor de reglare și optimizare a educației religioase,
Cluj-Napoca: Editura Renașterea;
9. Timiş, V., (2004), Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale,
Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană;
10. Verza, E., Verza, E.F (coord), (2011), Tratat de psihopedagogie specială,
11. *** (2008), Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de
grijă a Preafericitului Părinte Daniel, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR,
București;
12. *** Programa Religie, cultul ortodox, clasa pregătitoare şi clasa I, aprobată prin
O.M.E.N. nr. 3418/19.03.2013;
13. *** Programa Religie, cultul ortodox, clasele a III-a – a IV-a, aprobată prin
O.M.E.N. nr. 5001/02.12.2014;
14. *** Programa Stimulare cognitivă, clasele I - a X-a, aprobată prin O.M.E.C.T. nr.
5234/01.09.2008.
Grupul de lucru:
Marilena Gabriela ION, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Teleorman

Coman Monica Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
Davidescu Tatiana Pompilia Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
Cristea Maria Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Drăgan Aurelia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Lăpădat Cristina Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Măldăeanu Ștefan Leonard Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Drăghici Viorel Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de Vede,
Teleorman
Programa şcolară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ORTODOX
București, 2021
Programă școlară RELIGIE, CULTUL ORTODOX – Învățământ special gimnazial- Dizabilități Intelectuale grave, severe şi/sau asociate 1
Notă de prezentare
Societatea și educația pentru toți, precum și principiile egalității și participării
sociale a copiilor și persoanelor cu cerințe educative speciale, sunt cunoscute din
diverse manifestări și documente internaționale (Declarația de la Salamanca), fiind
aplicate de mai mulți ani în învățământul special. Procesul activității educative, văzut din
perspectiva acceptării și implicării copiilor în diverse forme de activități sociale și
religioase, reprezintă un demers complex pentru atingerea unui nivel egal de participare
la actul de învățare, cu respectarea particularităților specifice. Obiectivul prioritar al
educației religioase este reprezentat de formarea caracterului și a personalității
desăvârșite, obiectiv care este dificil de atins în cazul copiilor cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate și care presupune din partea cadrelor didactice stăpânirea
celor mai eficiente metode de lucru cu acești copii.
Educația religioasă acționează în acord cu particularitățile psihoindividuale și de
vârstă ale copiilor, făcând apel la cele două funcții importante ale acesteia: funcția
informativă, cea care pune la dispoziția elevilor cunoștințe specifice, cu caracter
teologic, dogmatic, liturgic, precum și funcția formativă, cea care traduce în fapte de
viață normele religioase. În acest fel se realizează un sens al vieții creștine pentru copii,
o direcție și un mod de a exista.
Educația religioasă, reprezintă un proces complex și de durată, atât prin conținut
cât și prin specificul său, punând accent pe principiul unanim recunoscut al centrării
întregii activități pe copil.
Programa școlară pentru disciplina Religie, nivel primar special, din cadrul ariei
curriculare Om şi societate, are alocată o oră pe săptămână în trunchiul comun al
planului - cadru pentru elevi cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate,
aprobat prin O.M.E.N. nr. 3622/27.04.2018 și își propune demersuri educative corelate
cu obiectivele actuale ale educației în general și ale educației copiilor cu dizabilități
intelectuale, în mod special.
Prezenta programă este structurată după cum urmează:
x Nota de prezentare, ca parte a programei școlare pentru disciplina Religie,
învățământ primar, descrie parcursul obiectului de studiu propus, argumentează
structura didactică adoptată și sintetizează o serie de sugestii metodologice.
x Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
Competențele generale, ca parte a programei școlare la disciplina Religie
pentru învățământ primar, se definesc pe obiect de studiu și se formează pe
durata învățământului primar. Ele au un grad ridicat de generalitate și
complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale
dobândite de elev prin învățare.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate
din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora.
Competențele specifice sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care
constituie tot atâtea modalități de organizare a activității didactice în scopul
atingerii competențelor.
x Conținuturile, ca parte a programei școlare, sunt informații de specialitate, prin
intermediul cărora se ating competențele specifice propuse.
Ele sunt grupate pe următoarele domenii: Dumnezeu ne-a creat din iubire, Prezența
lui Dumnezeu în viața omului, Viața creștinului în comunitate, Sărbătorile creștine.
Sugestiile metodologice se definesc ca propuneri pentru proiectarea demersului
didactic, cu rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei şcolare şi realizarea
activităţilor de învăţare - evaluare în concordanţă cu specificul disciplinei Religie.
1. Manifestarea și exersarea unor conduite moral-creștine bazate

pe respectul față de lumea creștină
2. Aplicarea normelor de comportament specific moralei creștine

în relație cu persoanele din mediul în care trăiesc
3. Utilizarea capacităților senzoriale și cognitive în vederea

dezvoltării corespunzătoare a comportamentelor moral-creștine
într-o manieră organizată specifică educației religioase
CLASA a V-a
1. Manifestarea și exersarea unor conduite moral-creștine bazate pe respectul
față de lumea creștină
Clasa a V-a
1.1. Identificarea unor responsabilități față de sine și față de familie
- Exerciții de observare a naturii sub aspectul măreției sale, ca o creație a lui
Dumnezeu;
- Exerciții de identificare a modului de manifestare a iubirii, a credinței, pornind de la
realitățile din viața familiei;
- Exerciții de ascultare a unor mesaje, cu suport concret-intuitiv (software educative)
despre apariția primei familii (Adam și Eva);
- Jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire pe tema iubirii față de membrii
familiei („Spune trei lucruri bune despre mama/tata/frate etc.”, „Spune trei fapte bune
ale tale/ale mamei/ale tatălui” etc.);
- Participarea la diferite activități educative, alături de membrii familiei;
- Exerciții de „citire” după imagini a unor icoane, cărți biblice, desene etc., cu scene din
viața unor personaje biblice: Adam și Eva, Noe, Moise, minunile Mântuitorului etc.
1.2. Precizarea rolului și modului de sărbătorire/proslăvire a evenimentelor și
sărbătorilor creștine în familie
- Audierea unor povestiri cu conținut religios pe tema importanței iubirii omului față de
Dumnezeu și față de semenii lui;
- Exerciții-joc de punere în corespondență a cuvântului cu imaginea corespunzătoare,
pe tema rolului și responsabilităților în viața de familie;
- Audierea unor texte biblice despre tradițiile și obiceiurile religioase de Crăciun, Florii
și Paște, sărbătorite în familie;
- Jocuri de rol: „Crăciunul/Paștele în familie”, „La colindat” etc.;
- Exerciții de memorare a unor rugăciuni spuse în familie/la școală;
- Realizarea cu ocazia sărbătorilor creștine, a unor desene, felicitări, colaje etc.
1.3. Manifestarea respectului față de lumea creștină, utilizând un limbaj moral-
creștin învățat în viața de zi cu zi
Dumnezeu din iubire (însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral- creștin ;
- Exerciții de îngrijire a plantelor și a animalelor;
- Exerciții de diferențiere auditivă (zgomote produse de obiecte/surse familiare: apă,
nisip etc.);
- Joc de punere în corespondență (de exemplu: „Păsările au fost create de Dumnezeu
pentru a zbura pe...”, „Peștii trăiesc în...” etc.);
- Realizarea unor colaje cu tema creației lui Dumnezeu: „Natura - creația lui
Dumnezeu”, „Păstrarea curată a lumii create pentru noi” etc.
2. Aplicarea normelor de comportament specific moralei creștine în relație

cu persoanele din mediul în care trăiesc
Clasa a V-a
2.1. Exersarea comportamentului moral-creștin în relație cu persoanele din
mediul în care trăiesc
- Exerciții de reproducere a unor deprinderi de comportament moral-creștin;
- Joc de imitare a unor acțiuni și obișnuințe de comportament moral-creștin ;
- Exerciții de dialog având ca punct de pornire minunile Mântuitorului, cu explicarea pe
înțelesul copiilor a expresiilor și a termenilor religioși întâlniți;
Clasa a V-a
- Exerciții de recunoaștere a unor modele de comportament creștin, pe baza audiției
unor texte biblice și din viețile sfinților.
2.2. Utilizarea regulilor de comportament moral-creștin în relație cu colegii de
școală
- Exerciții de povestire a faptelor bune, proprii sau ale colegilor, relevante pentru
aspecte precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, exersarea răbdării etc.;
- Exerciții de dialog pe tema diverselor tipuri de comportament al colegilor la școală;
- Discuții ce privesc normele de comportament moral-creștin, rolul muncii și al efortului
în viața omului, rolul profesorilor în viața elevilor.
3. Utilizarea capacităților senzoriale și cognitive în vederea dezvoltării

corespunzătoare a comportamentelor moral-creștine, într-o manieră
organizată specifică educației religioase
Clasa a V-a
3.1. Observarea trăsăturilor de comportament ale unui creștin, prin exersarea
proceselor psihice cognitiv-senzoriale
- Exerciții de recunoaștere a trăsăturilor de comportament ale unui creștin, dintr-un set
de imagini percepute anterior („Recunoaște persoana care ajută pe cei din jur” etc.);
- Exerciții practice de îngrijire a mediului înconjurător („Udăm florile din clasă”, „Facem
curat în curtea școlii” etc.);
- Participarea alături de colegii din școală la activități caritabile (ajutorarea colegilor mai
mici, activități la case de bătrâni etc.);
- Exerciții de repetare a rugăciunilor de mulțumire.
3.2. Participarea la diferite situații de comunicare religioasă prin exersarea
proceselor psihice cognitive
- Exerciții de îmbogățire a vocabularului specific domeniului religios;
- Exersarea conversației pe tema colaborării și ajutorului dat membrilor comunității
creștine („Cum îi ajutăm pe colegii mai mici”, „Cum îi ajutăm pe cei bătrâni sau
bolnavi” etc.);
- Formularea de răspunsuri la întrebări ce fac referire la evenimentele desfășurate în
mediul școlar (de exemplu, ziua onomastică a colegilor);
- Audierea unor scurte texte religioase, referitoare la grija creștinilor pentru semenii lor
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat din Tatăl ceresc ne vorbește din iubire
iubire - Marea poruncă a iubirii
- Cunoașterea lui Dumnezeu din viața de zi cu zi
- Fericirile (Predica de pe munte)
- Adam și Eva - prima familie
- Noe - prietenul lui Dumnezeu
- Moise - omul care a vorbit cu Dumnezeu (Eliberarea din
robie)
Prezența lui Dumnezeu în Dumnezeu se arată omului prin minunile Mântuitorului
viața omului - Minuni asupra propriei persoane (de exemplu, Învierea,
Înălțarea)
- Minuni asupra omului (de exemplu: vindecarea
slăbănogului, vindecarea orbului din naștere etc.)
- Minuni asupra naturii (de exemplu: liniștirea furtunii pe
mare, înmulțirea pâinilor și a peștilor etc.)
Viața creștinului în Dumnezeu ne învață să avem grijă unii de alții
comunitate - Relația micului elev creștin la școală, cu copiii și adulții
- Atitudinea față de mediul școlar
- Colaborarea și ajutorarea membrilor comunității creștine
- Mă îngrijesc de lumea creată de Dumnezeu (plante,
animale, mediul înconjurător)
- Mă îngrijesc de semenii mei (de cei mici, de cei bătrâni,
de cei nevoiași, de cei aflați în suferință)
- Sunt recunoscător față de Dumnezeu pentru grija purtată
(rugăciuni de mulțumire, rugăciuni de laudă adusă lui
Dumnezeu, participarea la Sfânta Liturghie)
Sărbătorile creștine Bucuria micilor creștini la Praznice Împărătești
- Sărbătoarea Floriilor în viața copiilor
- Sfințirea ramurilor de salcie
- Paștele - Învierea Domnului (curățirea caselor, înnoirea
veșmintelor copiilor, vopsirea ouălor)
CLASA a VI-a
1. Manifestarea și exersarea unor conduite moral-creștine bazate pe
respectul față de lumea creștină
Clasa a VI-a
1.1. Identificarea unor responsabilități față de familie și față de comunitatea
apropiată
- Exerciții de demonstrare a înțelegerii mesajului moral-religios din pildele lui Iisus
Hristos, prin alte modalități de redare a acestuia (mimă, pantomimă, indicarea
imaginilor, reprezentare prin desen);
- Exerciții de identificare a modului de manifestare a iubirii, a credinței, pornind de la
realitățile din viața familiei, a clasei, a școlii, a comunității;
- Jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire pe tema iubirii față de aproape
(„Spune trei lucruri bune despre colegul/profesorul/prietenul tău”, „Spune trei fapte
bune ale tale/ale colegului/ale vecinului etc.”);
- Participarea la diferite activități de învățare nonformală/informală alături de membrii
familiei și membrii comunității (de exemplu: la muzeu, la monumente, la bibliotecă, în
parc etc.);
- Exerciții de „citire” după imagini a unor icoane, cărți biblice, cu scene din viața Maicii
Domnului, a Sfântului Nicolae și a Sfântului Stelian - ocrotitorii și prietenii copiilor;
- Exerciții-joc de ordonare temporală a secvențelor unei povestiri cu conținut religios
(cu suportul software-urilor educative);
1.2. Precizarea rolului și modului de sărbătorire/proslăvire a evenimentelor și a
sărbătorilor creștine în familie și în comunitatea apropiată
- Exerciții de completare a propozițiilor lacunare, însoțite de suport imagistic;
- Audierea unor texte biblice despre tradițiile și obiceiurile religioase de Crăciun, de
Florii și de Paște, sărbătorite în familie și în comunitatea apropiată;
- Jocuri de rol: „Crăciunul/Paștele în familie”, „La colindat” etc.;
- Exerciții de memorare/audiere a unor rugăciuni/colinde, cântări religioase, ca semn
de bucurie a copiilor pentru sărbătorile creștine;
- Realizarea cu ocazia sărbătorilor creștine, a unor desene, felicitări, colaje etc., pentru
un prieten, care să reflecte aspecte privind modul de celebrare a acestora în familie
sau în comunitate;
- Exerciții de redare mimică și pantomimică a unor situații și evenimente dintr-o zi de
duminică din viața unui creștin;
creștin învățat în viața familiei și a școlii
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre iubirea față de
aproape (însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral-creștin;
- Exerciții-joc de rol: „Așa da/Așa nu” cu referire la comportamentul unor personaje
biblice sau a propriului comportament față de aproape;
- Exersarea conduitelor de manifestare a învățăturii credinței moral-religioase;
- Jocuri de mimă, pantomimă, indicarea imaginilor reprezentate prin desen, privind
importanța comunicării, pornind de la situații concrete (povestiri, filme, pilde biblice,
imagini etc.);
- Exerciții de imitare a unor comportamente creștine;
- Jocuri de rol pe tema efectelor comunicării sau a lipsei de comunicare, cu referire la
învățăturile Fiului lui Dumnezeu;
intuitiv;
Clasa a VI-a
- Alcătuirea de propoziții simple, pe baza suportului imagistic.

Clasa a VI-a
2.1. Utilizarea învățăturilor de credință în familie
- Dialog pe baza exemplelor de învățături de credință, desprinse din pildele lecturate la
clasă (Pilda semănătorului, Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Pilda fiului
risipitor etc.);
- Audiții de povestiri, având ca temă credința în Dumnezeu;
- Discuții pe tema învățăturilor de credință;
- Exerciții de explicare a unor termeni religioși folosiți în cadrul unor teme (cale,
răbdare, respect, putere etc.).
2.2.Utilizarea regulilor de comportament moral-creștin în viața personală
- Exerciții de povestire a unor texte religioase cu referire la Maica Domnului -
Ocrotitoarea copiilor;
- Exerciții de dialog pe tema faptelor bune săvârșite de Sfântul Nicolae – prietenul
copiilor;
- Exerciții de observare a unor imagini cu diferite teme (religioase/comportament).

corespunzătoare a comportamentelor moral-creștine, într-o manieră
organizată specifică educației religioase
Clasa a VI-a
3.1. Identificarea trăsăturilor de comportament ale unui creștin, prin exersarea
proceselor psihice cognitiv-logice
- Exerciții practice de identificare a trăsăturilor de comportament ale unui creștin, din
scurte filme reprezentative vizionate („Recunoaște persoana care ajută pe cei din jur”
etc.);
- Exerciții practice de îngrijire a mediului înconjurător (de exemplu, „facem curat în
spațiul de joacă”);
- Participarea la activități caritabile alături de alți colegi din școală (ajutorarea colegilor
mai mici, vizite la case de bătrâni etc.);
- Exerciții de repetare a rugăciunilor de mulțumire.
3.2. Participarea organizată, la diferite situații de comunicare religioasă prin
exersarea proceselor psihice cognitive
- Descrierea unor icoane care reprezintă evenimente din viața sfinților (a Maicii
Domnului, a Sfântului Nicolae, a Sfântului Stelian);
- Exerciții de memorare a colindelor pentru sărbătoarea Crăciunului;
- Exerciții practice de pictare a ouălor de Paști;
- Ascultarea unor scurte texte religioase, referitoare la rolul zilei de Duminică în viața
creștinului;
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat din Dumnezeu Tatăl prezent în creație
iubire - Micul creștin ocrotit de Dumnezeu (când muncește, când
învață, când este fericit, când este în suferință)
- Pilda semănătorului - puterea credinței împlinind cuvântul
- Pilda samarineanului milostiv - dragostea față de aproape
Prezența lui Dumnezeu în Pildele Mântuitorului învățătură pentru viața creștină
viața oamenilor - Pilda samarineanului milostiv
- Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr
- Pilda celor 10 fecioare
- Pilda fiului risipitor
- Pilda talanților
Viața creștinului în Sfinții - ocrotitorii și prietenii copiilor în viața de zi cu zi
comunitate - Maica Domnului - ocrotitoarea copiilor
- Sfântul Nicolae - prietenul copiilor
- Sfântul Stelian - ocrotitorul copiilor
Sărbătorile creștine Sărbătorile creștine - momente creștine pentru copii
- Sărbătoarea Crăciunului (împodobirea bradului, mersul
cu steaua, cu colindul)
- Sărbătoarea Paștelui (vopsirea ouălor)
- Duminica - zi de sărbătoare (stabilită de Dumnezeu în
perioada creației, timp de părtășire cu Dumnezeu și cu
aproapele)
- Rolul Duminicii în viața creștinului (cum ne pregătim
pentru ziua de Duminică etc.)
CLASA a VII-a
Clasa a VII-a
1.1. Stabilirea rolului principalelor evenimente și sărbători creștine
semnificative în viața familiei și a comunității
- Exerciții cu caracter practic-aplicativ - colaje cu fotografii care ilustrează etapele
principale ale procesului de creștinizare (botezul, spovedania, împărtășirea etc.);
- Exerciții de recunoaștere a unei secvențe dintr-un text biblic audiat, pe baza unor
imagini selectate;
- Exerciții-joc de imitare a unor gesturi deprinse din evenimente religioase din viața
Mântuitorului, a Maicii Domnului și a unor sfinți;
- Dramatizări a unor creații populare în care este oglindită viața religioasă;
- Exerciții de reproducere fidelă/memorizare a unor rugăciuni/colinde, cântări
religioase, ca semn de bucurie a copiilor pentru marile sărbători creștine, însoțite de
suport concret-intuitiv;
- Exerciții de povestire după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.), cu tematica
„Binefacerile Bisericii”;
- Participarea la manifestări literar-muzicale cu tematică moral-religioasă;
- Participarea la serbări școlare și la evenimente semnificative din viața familiei, școlii
și comunității;
- Realizarea cu ocazia sărbătorilor creștine, a unor desene, felicitări, colaje etc.;
- Completare de rebusuri accesibile.
creștin învățat în viața familiei și a comunității
- Exerciții-joc de acțiune (comandă-execuție-redare verbală);
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre viața Mântuitorului, a
Maicii Domnului și a unor sfinți, însoțite de suport concret-intuitiv (software
educative), folosind un limbaj moral-creștin ;
- Exersarea conduitelor de manifestare a învățăturii credinței moral-religioase;
- Exerciții de „citire” a unor icoane/imagini reprezentative cu scopul identificării
modalităților de implicare în viața familiei și a comunității;
- Vizionare de povești/fragmente de povești în vederea identificării principalelor
responsabilități în cadrul diferitelor grupuri de apartenență;
- Exerciții de recitare a unor rugăciuni: pentru cei bolnavi, pentru bătrâni, pentru copii;
- Participarea la activități de voluntariat la nivelul școlii sau a comunității (vizite la azile
de bătrâni, la bolnavi etc.);
- Alcătuirea de propoziții simple, pe baza suportului imagistic.

Clasa a VII-a
2.1. Utilizarea învățăturilor de credință în familie și în școală
- Exersarea unor învățături și norme de conduită cu aplicabilitate în familie/în școală;
- Exerciții de observare a unor comportamente;
- Exerciții de analiză a unor îndatoriri ale copiilor în familie și la școală;
- Exerciţii de definire a unor termeni religioşi, prin diferite tehnici (completarea de spații
lacunare, jocuri de cuvinte).
2.2. Utilizarea normelor de comportament moral-creștin în comunitate
- Exerciții de povestire a unor întâmplări petrecute la Biserică, cu ocazia participării la
diferite evenimente;
Clasa a VII-a
- Exersarea regulilor de comportament moral-creștin, în relație cu persoanele din
mediul apropiat;
- Joc de rol: „Cum ne comportăm în Biserică” etc.;
- Exerciții de identificare a unui comportament adecvat la Biserică, prin diferite
exemplificări.
2.3. Colaborarea cu ceilalți în contextul valorificării cunoștințelor religioase
- Dialoguri elev - elev, elev – profesor pe baza cunoștințelor religioase acumulate;
- Exerciții de identificare a unor mesaje din diverse fragmente religioase (pilde);
- Exerciții de diferențiere a binelui de rău (exemple de comportament);
- Audiții muzicale (colinde și poezii religioase);

corespunzătoare a comportamentelor moral creștine într-o manieră organizată
specifică educației religioase
Clasa a VII-a
3.1. Aplicarea regulilor de comportament moral-creștin, în biserică, prin exersarea
proceselor psihice afective
- Exerciții de dialog pe tema aplicării regulilor de comportament în familie (de exemplu:
ne ajutăm părinții, avem grijă de frații mai mici, ne rugăm, ascultăm cuminți de părinți
și bunici etc.);
- Jocuri de rol care necesită aplicarea regulilor de comportament moral-creștin în
biserică („Cum mă comport când…?”, „Ce fac în situația …?”, „Care este locul meu în
biserică” etc.);
- Participarea la activități caritabile alături de alți colegi din școală, însoțiți de preotul
din parohie (vizite la case de bătrâni etc.);
- Exerciții de repetare a rugăciunilor de laudă și mulțumire;
- Vizite la biserică.
3.2. Participarea voluntară, la diferite situații de comunicare religioasă prin
- Exerciții de descriere a unei biserici cunoscute/a unei biserici prezentată într-o serie
de imagini date);
- Exerciții de recitare de poezii cu specific religios, cu ocazia participării la diferite
evenimente (vizite la biserică, vizite la cămine de bătrâni etc.);
- Ascultarea unor scurte texte religioase cu tema „Biserica Ortodoxă”;
- Participarea la slujbele religioase, alături de colegi.
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat Cum devenim creștini
din iubire - Sfântul botez - poarta de intrare în creștinism
- Spovedania (despre păcat, greșeli, iertare)
- Împărtășirea - unirea cu Hristos
- Cum ne pregătim pentru împărtășanie
- Binefacerile împărtășaniei
Prezența lui Dumnezeu Iisus Hristos Dumnezeu adevărat și om adevărat
în viața oamenilor - Sfinții Ioachim și Ana
- Sfânta fecioară Maria - Maica Domnului
- Nașterea Mântuitorului
- Fuga în Egipt
- Copilăria lui Iisus (Iisus în templu)
Viața creștinului în Biserica în viața creștinului
comunitate - Biserica - comunitate creștină
- Filantropia creștină - opera Bisericii (de exemplu: acte de
binefacere ale Bisericii pentru copii, bătrâni, bolnavi)
- Participarea comunității la sărbătorirea Bisericii (de
exemplu, slujbele de hram)
Sărbătorile creștine Pregătirea copiilor pentru marile sărbători
- Cântece și poezii pentru sărbători (colinde de Crăciun,
cântece religioase)
- Sărbătorile creștine oglindite în opere de artă (albume ,
felicitări etc.)
- Primirea Sfintei Împărtășanii în ajun de sărbătoare
- Cum cinstesc creștinii marile sărbători (despre post,
rugăciune, milostenie)
CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a
1.1. Prezentarea rolului principalelor evenimente și sărbători creștine
semnificative în viața familiei și a comunității
- Exerciții de observare și orientare spațială pe calendarul creștin-ortodox, în vederea
identificării diferitelor sărbători religioase;
- Exerciții de asociere anotimp - imagine – sărbătoare;
- Exerciții de identificare a rolului principalelor tradiții și sărbători creștine, prin activități
de tip joc: „Potrivește imaginea”, „Taie intrusul” etc.;
- Exerciții-joc de ordonare temporală a secvențelor unei povestiri moral-religioase
(software educative);
- Exerciții de demonstrare a înțelegerii mesajului moral-religios din pildele lui Iisus
Hristos prin alte modalități de redare a acestuia (mimă, pantomimă, indicarea
imaginilor, reprezentare prin desen);
- Exerciții de identificare a modului de manifestare a iubirii de familie, a credinței,
pornind de la situații concrete;
- Exerciții de „citire” după imagini a unor icoane, cărți biblice, cu scene din viața Sfintei
Filofteia – exprimarea milosteniei, a Sfântului Nicolae și a Sfântului Stelian - ocrotitorii
și prietenii copiilor;
creștin învățat în diferite contexte de viață
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre virtuțile creștine
(însoțite de suport concret-intuitiv), folosind un limbaj moral-creștin preluat din
audierea unor texte biblice și din viețile sfinților;
- Joc de rol pe teme date (nădejde, credință, dragostea creștină): ,,Sfoara credinței”,
„Tabloul dragostei creștine”, „Mesaje de prietenie” etc.;
- Joc de punere în corespondență a cuvântului cu imaginea potrivită;
- Alcătuirea de propoziții simple folosind cuvinte din domeniul moral-religios, pe bază
de suport imagistic;
- Participarea la jocuri, serbări și concursuri pe teme religioase.

Clasa a VIII-a
2.1. Utilizarea învățăturilor de credință în comunitate
- Exerciții de îmbogățire a vocabularului specific disciplinei de studiu;
- Participarea împreună cu colegii la diferite activități educative;
- Exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru în care să se respecte regulile de
comportament;
- Dialog despre învățăturile de credință, care să valorifice experiențe ale copiilor,
relevante din punct de vedere religios, referitoare la manifestarea unor virtuți
prezente în viața lor (nădejdea, credința, dragostea creștină, bunătatea etc.).
2.2. Utilizarea regulilor de comportament moral-creștin în diverse contexte sociale
- Exerciții de observare a respectării în clasă a unor reguli de comportament moral-
creștin, în cadrul diverselor activități desfășurate;
Clasa a VIII-a
- Exerciții de aplicare a unor norme moral-creștine, în raport cu persoanele importante
din viața micului creștin (părinții, preotul, profesorii, prietenii);
- Joc de rol: „Cum mă comport în situația…?”.

corespunzătoare a comportamentelor moral-creștine într-o manieră organizată
Clasa a VIII-a
3.1. Aplicarea regulilor de comportament moral-creștin în comunitate, prin
exersarea proceselor psihice afective
- Exerciții de aplicare a regulilor de comportament acasă/la școală/în biserică (de
exemplu: „Cum/când mă rog cu membrii familiei?”, „Cum îmi ajut colegii?”, „Ce fac
când merg la biserică?” etc..);
- Exerciții de povestire după imagini care redau fapte de milostenie (despre Sfânta
Filofteia);
- Exerciții de formulare de enunțuri în care să se regăsească învățăturile cuprinse în
pilde (Pilda viței și a mlădiței);
- Exerciții de repetare a rugăciunilor de laudă și mulțumire.
3.2. Aplicarea regulilor de comportament moral-creștin, în societate, prin
exersarea proceselor psihice afective
- Exerciții de aplicare a regulilor de comportament în comunitate (de exemplu, „Ce fac
când merg în vizită?”);
- Exerciții de formulare de enunțuri în care să se regăsească învățăturile cuprinse în
pilde (Pilda semănătorului);
- Exerciții de recunoaștere a respectării/nerespectării anumitor reguli de comportament
moral-creștin, în diferite contexte date (imagini, materiale audio-video);
3.3. Participarea voluntară, la diferite situații de comunicare religioasă prin
- Exerciții de povestire în enunțuri simple a faptelor de milostenie;
- Exerciții de recitare de poezii dedicate sfinților cu prilejul sărbătorilor (Sfântul Nicolae
etc.);
- Ascultarea unor scurte texte religioase în care se vorbește despre faptele sfinților
(Sfântul Nicolae, Sfântul Stelian, Sfânta Filofteia);
- Participarea alături de colegi la slujbe religioase.
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat Familia - darul lui Dumnezeu
din iubire - Copilul - darul lui Dumnezeu pentru părinți
- Iubirea părinților față de copii
- Iubirea copiilor față de părinți
- Sunt alături de prieteni, colegi de clasă, prieteni de joacă
etc.
- Pilda fiului rătăcitor
Prezența lui Dumnezeu Virtuțile - calități ale creștinului, darul lui Dumnezeu
în viața omului - Ce este virtutea creștină
- Care sunt însușirile virtuții creștine (tăria în împlinirea
faptelor bune, stăruința pe calea binelui)
- Care sunt roadele virtuții creștine (înlătură ispitele,
rodește în suflet binele)
- Importanța virtuților în viața copiilor creștini (nădejdea,
credința, dragostea creștină)
Viața creștinului în Trăirea învățăturii creștine în comunitate
comunitate - Aplicarea învățăturii creștine în fapte de milostenie
despre Sf. Filofteia)
- Pilda viței și a mlădiței (nevoia copilului de a fi ajutat și
îndreptat atunci când greșește)
- Pilda sămănătorului - primire și împlinire a cuvântului lui
Dumnezeu
Sărbătorile creștine Învățămintele sărbătorilor creștine
- Sfântul Nicolae ne învață despre bunătate și despre
bucuria de a primi și dărui
- Sfântul Stelian ne învață să ocrotim și să iubim copiii
- Sfânta Filofteia ne învață despre milostenie
CLASA a IX-a
Clasa a IX-a
semnificative în viața comunității
- Exerciții de observare și orientare spațială pe calendarul creștin-ortodox, în vederea
identificării sărbătorilor religioase semnificative în viața comunității (sărbători cu dată
fixă, sărbători cu dată schimbătoare);
- Exerciții de ascultare a unor mesaje cu suport concret-intuitiv (software educative) pe
tema importanței sărbătoririi Sfântului Andrei, cel care a răspândit creștinismul în țara
noastră;
- Exerciții de comunicare verbală și nonverbală despre tradițiile și obiceiurile religioase
de Înălțarea Domnului, Sfântul Andrei și Sfinții 40 de mucenici de la Sevastie;
- Memorarea/Audierea unor rugăciuni/colinde, cântări religioase, ca semn de bucurie a
copiilor pentru sărbătorile creștine;
- Exerciții de punere în corespondență a principalelor sărbători creștine cu cele laice
- Exerciții de identificare a rolului muncii în viața omului și rolul profesorului în viața
elevilor;
- Alcătuirea de propoziții simple folosind cuvinte din domeniul moral-religios, pe bază
de suport imagistic;
- Participarea la jocuri, serbări și concursuri pe teme religioase;
creștin, prin corelarea interdisciplinară
- Dialog pe tema importanței normelor moral-religioase referitoare la bine, adevăr,
prietenie, pentru viața personală, viața de familie și cea a comunității, cu exemplificări
din texte biblice;
- Exerciții de formulare în grup a unor reguli ale clasei, care să pună în valoare iubirea
aproapelui;
- Joc didactic pe baza cuvintelor cu sens opus, pe tema „Virtute - păcat” (exemple: „Eu
spun una, tu spui alta”, „Alege cuvântul corect” etc.), având ca suport textele biblice,
viețile sfinților, dar și situații concrete din viața de zi cu zi;
- Exerciții-joc de rol vizând comportamentul în diferite contexte sociale familiare,
împlinirea/încălcarea poruncilor creștine etc. („Cum mă comport în situația...”, „Sunt
un exemplu bun pentru frații/colegii mei”, „Cine a avut de suferit în urma încălcării
acelei reguli?” etc.);
- Completarea de rebusuri accesibile.

Clasa a IX-a
2.1. Aplicarea cunoștințelor religioase în comportamentul propriu
- Joc de rol: „Ce face creștinul în Biserică?”;
- Exerciții de diferențiere a comportamentelor manifestate de un creștin, pe baza
observațiilor;
- Audierea unor povestiri despre conviețuirea armonioasă și evidențierea exemplelor
pozitive, pornind de la povestiri, materiale audio – video.
2.2. Exprimarea valorilor religioase în propriul comportament
- Descrierea unor atitudini din viața cotidiană;
- Joc de dezvoltare a stimei de sine și a imaginii de sine;
Clasa a IX-a
- Discuții care evidențiază atitudinile manifestate în cadrul diferitelor grupuri (familie,
clasă, biserică etc.).

corespunzătoare a comportamentelor moral creștine într-o manieră organizată
Clasa a IX-a
3.1. Selectarea unui set de reguli de comportament moral-creștin, propriu
grupului de apartenență, la biserică, acasă, la școală, în societate, prin exersarea
memoriei
- Exerciții de stabilire la nivelul clasei, cu ajutorul profesorului, a unui set de reguli de
comportament în diferite contexte (familie, școală, biserică, societate), relevante din
perspectivă moral-creștină;;
- Exerciții de povestire după imagini/după exemple concrete din viața de zi cu zi,
privind comportamentul față de semenii cu anumite probleme (sociale, de sănătate);
- Exerciții de formulare de enunțuri în care să se regăsească reguli de comportament
moral-creștin;
3.2. Aplicarea unui set de reguli de comportament moral-creștin, propriu grupului
de apartenență, la școală, prin exersarea memoriei
- Exerciții de recunoaștere a regulilor de comportament pornind de la situații reale din
viața copiilor, din povestiri biblice, din filme sau povești pentru copii;
- Povestirea după imagini/materiale audio-video, din care să reiasă respectarea
regulilor de comportament moral-creștin;
- Exerciții de dialog privind rolul rugăciunii pentru sine și pentru alții;
3.3. Manifestarea unei atitudini pozitive fașă de comunicarea religioasă
- Exerciții de povestire în enunțuri simple a faptelor bune, proprii sau ale altora,
săvârșite din iubire pentru semeni;
- Exerciții de identificare a atitudinii pozitive/negative în comunicarea religioasă
(exemple din viața de zi cu zi a elevilor);
- Exerciții de recitare a unor poezii dedicate sărbătorilor religioase/laice (Înălțarea-Ziua
eroilor, 8 Martie, Sfinții 40 de mucenici etc.);
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat Duhul Sfânt - sfințitorul lumii
din iubire - Sărbătorile și importanța lor (de exemplu: sărbători cu
dată fixă, sărbători cu dată schimbătoare)
- Ierurgiile și importanța lor (sfeștania, binecuvântarea,
sfințirea)
- Duhul Sfânt în Biserică
Prezența lui Dumnezeu Păcatul - opusul virtuții, încălcarea voii lui Dumnezeu
în viața omului - Ce este păcatul
- Felurile păcatului
- Urmările păcatului
Viața creștinului în Sfânta Treime - modelul iubirii supreme
comunitate - Creștinul în Biserică
- Creștinul acasă
- Creștinul la școală
- Creștinul în societate
Sărbători creștine Relația dintre sărbătorile creștine și sărbătorile laice
- Înălțarea Domnului - Ziua Eroilor
- Sfântul Andrei (30 noiembrie) - 1 Decembrie
- Sfinții 40 mucenici de la Sevastie - ziua de 8 Martie
- Domnitori români - susținători ai credinței ortodoxe
(Mircea cel Bătrân, Constantin Brâncoveanu, Ștefan cel
Mare și Sfânt)
CLASA a X-a
Clasa a X-a
semnificative în viața comunității și a societății
- Exerciții de ascultare a unor mesaje cu suport concret-intuitiv (software educațional)
despre evenimentele religioase semnificative din viața comunității și a societății,
pornindu-se de la experiențele elevilor;
- Exerciții de lecturare a unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine, dar și
cele care relevă viața unor sfinți români;
- Exerciții de „citire” după imagini a unor icoane, cărți biblice, desene etc. cu scene din
viața unor personaje biblice;
- Exerciții de observare și de orientare în pagina unei Biblii;
- Exerciții de citire a unor texte scurte din Biblie, privind unele eveninente din viața
sfinților;
- Exerciții de identificare a rolului și a importanței Bibliei, Crucii, Icoanei și a Sfinților în
viața creștină;
- Memorarea/Audierea unor rugăciuni/colinde, cântări religioase, ca semn de bucurie a
copiilor pentru sărbătorile creștine;
- Participarea la diferite sărbători ale comunității, a unor obiceiuri și tradiții populare,
precum și la etapele de pregătire a credincioșilor pentru preîntâmpinarea marilor
sărbători ;
- Exerciții-joc de rol urmărindu-se modelele oferite creștinilor de personajele biblice,
obiceiuri preluate (oferirea de daruri - după modelul magilor, sărbătorirea zilei femeii,
Duminica Mironosițelor etc.), „Daruri de sărbători”, „Oferim flori și mărțișoare”,
„Ajutoarele lui Moș Crăciun”, „Pe cine sărbătorim luna aceasta?” etc.;
- Realizarea cu ocazia sărbătorilor creștine, a unor desene sau felicitări, colaje, etc.;
- Vizite la biserici, mănăstiri, monumente.
1.2. Manifestarea respectului față de lumea creștină utilizând un limbaj moral-
creștin, în acord cu o corelare interdisciplinară
- Dialog pe tema importanței normelor moral-religioase referitoare la bine, adevăr,
prietenie pentru viața personală, viața de familie și cea a comunității, cu exemplificări
din texte biblice;
- Exerciții de observare și imitare a unor modele de comportamente în diferite situații,
în concordanță cu valorile religioase (în școală, familie, biserică, grupuri de
apartenență, comunitate etc.);
- Exerciții de reproducere fidelă a unor mesaje accesibile, despre rolul tinerilor în
apărarea vieții contra factorilor perturbatori (însoțite de suport concret-intuitiv),
folosind un limbaj moral creștin preluat din audierea unor texte biblice și din viețile
sfinților, dar și din problemele vieții cotidiene;
- Exerciții de punere în corespondență a unor norme moral-religioase (exemplu,
porunci) cu unele norme civice date (reguli), cu suport concret-intuitiv;
- Joc didactic pe baza cuvintelor cu sens opus, pe tema „Virtute-păcat” (exemple: „Eu
spun una, tu spui alta”, „Alege cuvântul corect” etc.), având ca suport textele biblice,
viețile sfinților, dar și situații concrete din viața de zi cu zi;
- Exerciții-joc de rol vizând comportamentul în diferite contexte sociale familiare,
împlinirea/încălcarea poruncilor creștine, pericolul vieții cotidiene etc.(„Spune NU drogurilor”,
„Cum mă comport în situația...”, „Sunt un exemplu bun pentru frații/colegii mei” etc.);
- Realizarea de colaje pe diferite teme interdisciplinare: „Natura – darul lui Dumnezeu
pentru oameni”, „<Droguri> moderne - jocurile pe calculator”, „Internetul - între
Clasa a X-a
necesitate și dependență”, „Creștinul în lumea modernă”, „Domnitori români -
promotori ai credinței creștine”, „Obiceiuri creștine în literatură” etc.;
- Alcătuirea de propoziții simple folosind un limbaj moral-creștin, pe bază de suport
imagistic.

Clasa a X-a
2.1. Aplicarea cunoștințelor religioase în comportamentul față de ceilalți
- Exerciții de aplicare în viața reală a cunoștințelor religioase;
- Exerciții de analiză a unor situații trăite și evaluarea lor pornind de la cunoștințele
religioase învățate;
- Joc de rol pentru identificarea aspectelor specifice domeniului religios.
2.2. Exprimarea valorilor religioase în diferite contexte de viață
- Exerciții de observare și punere în discuție a comportamentului unor colegi în diverse
situații - joc de rol;
- Discuții pe baza diferitelor sărbători religioase și transpunerea lor în viața noastră;
- Realizarea de felicitări, ornamente.

corespunzătoare a comportamentelor moral-creștine într-o manieră organizată
Clasa a X-a
3.1. Selectarea unui set de reguli de comportament moral-creștin, propriu
grupului de apartenență, adaptat la lumea contemporană, prin exersarea
memoriei și imaginației
- Exerciții de stabilire a unui set de reguli de comportament la nivelul grupului de
apartenență, cu ajutorul profesorului, în diferite contexte (prietenia între tinerii creștini,
ajutorul dat la nevoie), relevante din perspectivă moral-creștină;
- Exerciții de povestire în enunțuri simple, despre modele de prietenie creștină, având
ca model exemple biblice (Sfinții Trei Ierarhi);
- Exerciții de formulare de enunțuri în care să se regăsească reguli de comportament
moral creștin;
3.2. Aplicarea unui set de reguli de comportament moral-creștin, propriu grupului
de apartenență, adaptat la lumea contemporană, prin exersarea memoriei și
imaginației
- Exerciții de recunoaștere a regulilor de comportament pornind de la situații reale din
viața copiilor, din povestiri biblice, din filme sau povești pentru copii;
- Exerciții de povestire după imagini/materiale audio-video, din care să reiasă
respectarea regulilor de comportament legate de muzica ascultată de tineri („Ce
muzică ascultăm?”, „Când ascultăm muzică?” etc.);
- Exerciții de recunoaștere a pericolului pe care îl reprezintă drogurile în viața
oamenilor;
3.3. Manifestarea unei atitudini pozitive fașă de comunicarea religioasă, în
contextul lumii contemporane
- Exerciții de dialog privind rolul rugăciunii pentru sine și pentru alții, cu precădere în
timpul postului;
- Exerciții de povestire a faptelor bune, proprii sau ale altora, săvârșite din iubire pentru
semeni cu precădere în timpul postului, prin enunțuri simple ;
Clasa a X-a
- Exerciții de identificare a beneficiilor pe care le obține un creștin în timpul postului;
Conţinuturi
Dumnezeu ne-a creat din Rolul sfinților și al icoanelor în viața creștinilor
iubire - Biblia - sursă de învățătură creștină (cunoașterea Sfintei
Scripturi și transpunerea ei în fapte)
- Respectul față de cele sfinte (Biserică, cruce, icoană
etc.,)
- Crucea - simbolul creștinismului
- Ce reprezintă o icoană? (Sfânta Scriptură în imagini)
- Cine sunt sfinții?
- Viața religioasă în creațiile literare
Prezențalui Dumnezeu în Iubirea lui Dumnezeu prin poruncile Sale
viața omului - Moise - omul care a vorbit cu Dumnezeu (primirea
Decalogului)
- Decalogul - prima Lege dată de Dumnezeu
- Datoriile creștinului față de Dumnezeu
- Datoriile creștinului față de aproapele
- Datoriile creștinului față de sine
Viața creștinului în Creștinul și lumea contemporană
comunitate - Tinerii creștini și relațiile dintre ei (prietenia, ajutorul dat la
nevoie)
- Modele de prietenie creștină (Sfinții Trei Ierarhi etc..)
- Muzica în viața tinerilor
- Internetul – între necesitate și abuz
- Pericolul drogurilor – rolul tinerilor în păstrarea sănătății
Sărbătorile creștine Pregătirea credincioșilor pentru marile sărbători
- Postul - perioadă de pregătire pentru marile sărbători
(postul Crăciunului, postul Paștelui, postul Petru și Pavel,
postul Sfintei Mării)
- Felurile postului
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei
şcolare pentru proiectarea şi realizarea activităţilor de predare - învăţare – evaluare, în
concordanţă cu specificul disciplinei Religie.
Pornind de la cunoștințele acumulate în învățământul primar, actuala programă
școlară de Religie promovează principiile învățării centrate pe elev, prin individualizarea
actului didactic, prin raportarea la potențialul psihofizic al fiecărui elev, pentru activități
de învățare-compensare-recuperare, punându-se astfel bazele noilor achiziții din
învățământul gimnazial.
La nivel gimnazial, copiii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
vor învăța ceea ce le este necesar pentru dezvoltarea lor armonioasă, prin activități cu
caracter predominant formativ (deprinderi de autonomie personală, conduite preventive,
comportament adaptativ la diverse situații) prin metode adecvate vârstei și dizabilității
Recomandăm ca metodele să fie selectate în raport cu scopul și competențele activității
didactice, conținutul lecției și particularitățile elevilor (vârsta, nivelul dezvoltării psihice,
tipul și gradul dizabilităților), nivelul și specificitatea mijloacelor de comunicare, tipul de
percepție al elevilor.
Metodele de predare–învățare-evaluare recomandate în activitățile didactice la
disciplina Religie vizează în mod special:
x Metodele interogative (în mod special cele bazate pe conversație euristică) duc
la descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarifică, sintetizează,
consolidează și sistematizează cunoștințele, verifică și evaluează performanțele
elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
x În comunicarea verbală, exercițiile de vorbire reflectată sunt indispensabile,
deoarece modelul verbal al profesorului este preluat și, cu timpul, interiorizat. În
cazul copilului cu dizabilități severe, profunde și/sau asociate, un rol important în
stimularea comunicării verbale îl are învățarea asistată pe calculator (suportul
imagistic al software-urilor educative stârnesc curiozitatea copilului și stimulează
motivația de a urma modelul verbal prin vorbirea reflectată). Astfel, la nivel
gimnazial, se operează cu cuvinte familiare, iar software-urile educative centrate
pe însușirea vocabularului moral-religios devin cele mai agreate instrumente de
lucru de către elevi.
x Jocul didactic și dramatizarea (metode de simulare) favorizează:
9 aplicarea cu succes a conținutului disciplinei Religie, cât și formarea și
dezvoltarea comunicării;
9 implicarea elevilor cât mai directă în situații și circumstanțe de viață
simulate;
9 apariția motivației - înlesnește participarea activă, emoțională a elevilor;
9 construirea unui mijloc de socializare și interrelaționare cu cei din jur
Utilizând jocul didactic în lecțiile de religie, profesorul stimulează și dezvoltă
disponibilitățile psihomotorii, dezvoltă un limbaj moral-religios, dar și pe cele afectiv-
relaționale ale elevului cu deficiență mintală.
x Povestirea însoțită de suporturi ilustrativ - sugestive, sau imagini filmate,
captează ușor atenția și înlesnește implicarea afectiv-motivațională a elevilor la
activitățile desfășurare în cadrul orelor de religie.
x Metoda imitației și procedeul înlănțuirii și modelării, în contextul activităților
elevilor cu dizabilități mintale severe, profunde și/sau asociate, ocupă un loc
foarte important datorită compatibilității existente între specificul deficiențelor
elevilor și particularitățile de învățare ale respectivelor categorii de subiecți, dar și
datorită antrenării și consolidării noilor cunoștințe și deprinderi dobândite din
domeniul disciplinei religie pe care elevii trebuie să le însușească.
x Învățarea prin cooperare (metodă activ participativă):

9 dezvoltă comunicarea, socializarea, relaționarea, colaborarea și sprijinul
reciproc pentru rezolvarea unor situații problemă sau pentru explorarea
unor teme noi;
9 favorizează cunoașterea, înțelegerea și acceptarea reciprocă dintre elevi;
9 dezvoltă o serie de aptitudini și capacități referitoare la spiritul de toleranță,
ascultarea activă, autonomia personală, responsabilitatea și participarea
socială.
Lecțiile de Religie bazate pe această metodă prmit evaluarea frecventă a
performanței fiecărui elev. Astfel, elevii se ajută unii pe alții, încurajându-se și
împărtășindu-și ideile creștine, discută, învață unii de la alții, realizând faptul că au
nevoie unii de alții pentru a duce sarcina grupului la bun sfârșit.
Așadar, putem spune că, metodele descrise mai sus au ca avantaj valențele lor
formative și posibilitatea evaluării continue și obiective a elevilor, iar aplicarea lor
presupune din partea profesorului folosirea unor mijloace didactice variate, cu caracter
intuitiv, ilustrativ, practic-aplicativ care să faciliteze transmiterea unor cunoștințe,
formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții și realizarea unor aplicații în cadrul
procesului instructiv-educativ. De asemenea, în învățământul special, materialele și
mijloacele de învățământ au un rol fundamental în valorificarea principului intuiției și
accesibilizarea conținuturilor învățării. Mijloacele și materialele didactice facilitează
percepția directă a realității, solicită și sprijină operațiile gândirii, imaginația și
creativitatea elevului atât în ora de religie, cât și în activități extrașcolare. În contextul
de mai sus, recomandăm ca în cadrul orelor de religie să fie utilizate materiale
didactice precum: planșe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate, CD-uri și DVD-
uri cu filmulețe, povești, jocuri, prezentări Power-Point, software educaționale, fișe
pentru desen, jucării, texte literare cu conținut religios, culegeri de cântece necesare
organizării serbărilor școlare.
Ca o componentă indispensabilă procesului instructiv-educativ, evaluarea la
disciplina Religie, se realizează sub forma unui feed-back neîncetat, cu scopul de a
urmări nivelul de formare/dezvoltare la elevi a finalităților proiectate. Menirea
demersului evaluativ va urmări, în primul rând, eficientizarea modalităților de formare a
elevilor din perspectiva valorilor moral-religioase.
Evaluarea ca parte integrantă a procesului de învățământ, reprezintă modalitățile
sau tipurile specifice de integrare a operațiilor de măsurare – apreciere – decizie în
activitatea didactică. Acest lucru presupune aplicarea unor metode variate de evaluare,
moderne care să evidențieze cât mai obiectiv nivelul de pregătire al elevilor prin
raportare le potențialul lor intelectual și aptitudinal. Evaluarea urmărește eficientizarea
procesului instructiv-educativ având o relevanță crescută în modalitățile de formulare a
competențelor, în structurarea, accesibilizarea, operaționalizarea și flexibilizarea
conținuturilor lecției, în alegerea metodelor și mijloacelor didactice potrivite pentru
nivelul și particularitățile psihopedagogice ale elevilor cum ar fi: observarea sistematică
a activității și a comportamentului elevilor, fișa de evaluare.
Bibliografie
1. Bolocan, C.M. (2005), Catehetica și Didactica Religiei. Interferențe și deosebiri,
Iași: Editura Performantica;
2. Călugăr, D. (2007), Catehetica, Cluj Napoca: Editura Renașterea;
3. Cucoş, C.(2009), Educația religioasă. Repere teoretice şi metodice, Iași: Editura
Polirom;
4. Mantzaridis, G., (2006), Morala creștină. Omul și Dumnezeu. Omul și semenul.
Poziționări și perspective existențiale și biotice, București: Editura Bizantină;
5. Opriş, D. Opriş, M. (2006), Metode active de predare-învățare. Modele și aplicaţii
la religie, Iași: Editura Sf. Mina;
6. Prelipcean, V., NEAGA, N., BARNA, Gh., CHIALDA, M., (2003), Studiul Vechiului
Testament, ediția a III-a, îngrijită de Pr. conf. univ. dr. CHIRILĂ I., Cluj Napoca:
Editura Renașterea;
7. Şebu, S., Opriş, D., Opriş M. (2000), Metodica predării religiei, Alba Iulia: Editura
Reîntregirea;
8. Timiş, V., (2003), Evaluarea - factor de reglare și optimizare a educației
religioase, Cluj- Napoca: Editura Renașterea;
9. Timiş, V., (2004), Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale,
Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară;
10. Verza, E., Verza, E.F (coord), (2011), Tratat de psihopedagogie specială,
11. ***(2008), Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de
grijă a Preafericitului Părinte Daniel, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR,
București;
12. *** Programa Religie, cultul ortodox, clasa pregătitoare şi clasa I, aprobată
OMEN nr. 3418/19.03.2013;
13. *** Programa Religie, cultul ortodox, clasele a III-a – a IV-a, aprobată prin
O.M.E.N. nr. 5001/02.12.2014;
14. *** Programa Stimulare cognitivă, clasele I- a X- a, aprobată prin O.M.E.C.T. nr.
5234/01.09.2008.
Grupul de lucru:
Marilena Gabriela ION, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Teleorman

Coman Monica Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
Davidescu Tatiana Pompilia Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
Cristea Maria Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Drăgan Aurelia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Lăpădat Cristina Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Măldăeanu Ștefan Leonard Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria,
Teleorman
Drăghici Viorel Centrul Școlar de Educație Incluzivă Roșiorii de
Vede, Teleorman
Programa şcolară
pentru disciplina
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE
București, 2021
Programa școlară EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE - Învățământ special primar - Dizabilități Intelectuale grave, severe, şi/sau asociate 1
Notă de prezentare
Învățământul special, parte a sistemului național de învățământ, utilizează
documente și instrumente specifice (planuri de învățământ, programe școlare, programe
de intervenție personalizate) adaptate tipului de dizabilitate și nivelului de severitate al
acesteia.
Dizabilitatea cuprinde limitări semnificative atât ale funcționării cognitive, cât și ale
comportamentului adaptativ exprimat prin abilitățile conceptuale, sociale și practice.
„Dizabilitatea este rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de
sănătate a individului, factorii personali și factorii externi care reprezintă circumstanțele de
viață ale acestui individ. Datorită acestei relații, impactul diverselor medii asupra aceluiași
individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit“. Din această perspectivă toți
copiii și elevii trebuie să aibă acces la un curriculum care să faciliteze dezvoltarea
cognitivă, socio-emoţională și a comportamentelor adaptative”.
Programa școlară pentru învățământul special este un răspuns la nevoile
educaționale ale copiilor /elevilor și tinerilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/ sau
asociate, facilitându-le acestora dezvoltarea bio-psiho-socială, în vederea unei cât mai
bune integrări sociale și a unei inserții socio- profesionale viabile, care să le asigure o viață
autonomă și demnă.
Aria curriculară, Educație Fizică Sport și Sănătate face parte din trunchiul comun,
iar disciplina Educaţie Fizică şi Activităţi Sportive, desfășurată în centrele școlare de
educație incluzivă și şcolile speciale pentru elevii cu dizabilităţi intelectuale grave, severe,
şi/sau asociate, conform planului cadru are alocată o oră la ciclul primar și două ore la
ciclul gimnazial, activitatea bazându-se pe aplicarea/respectarea principiului adaptării
particularităţilor de vârstă şi individuale, urmărindu-se o raportare permanentă la
potenţialul psiho-fizic al fiecărui copil în parte.
Structura programei școlare include următoarele elemente
Notă de prezentare
Conţinuturi
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau
a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educaţie fizică şi Activităţi
Sportive, precizează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea concură la
dezvoltarea motricităţii elevului, la familiarizarea acestuia cu deprinderile necesare unei
vieţi sănătoase şi unei dezvoltări fizice armonioase.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape
în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea
competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care
valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate
unor contexte de învăţare simple sau variate.
Conţinuturile învăţării sunt mijloacele de realizare a competenţelor specifice şi
sunt grupate pe domenii.
Deoarece se adresează unui grup eterogen ca potenţial psihomotor şi care
realizează progrese diferite, s-a optat pentru prezentarea acestei programe ca un
continuum, fără o diferenţiere majoră între clase la nivelul ciclului de învăţământ.
Competenţele programei respectă principiul accesibilităţii şi al structurării gradate,
de la simplu la complex şi de la uşor la greu, pentru a facilita însuşirea corectă a actelor şi
acţiunilor motrice.
Deprinderile motrice de bază au caracter permanent în desfăşurarea activităţii şi
tind spre educarea, consolidarea şi perfecţionarea acestora.
Deprinderile motrice au o valoare instrumentală şi sunt utilizate în activităţi cotidiene
indispensabile individului, precum deplasarea, îmbrăcarea, hrănirea etc.
Exerciţiile fizice sprijină formarea corectă a schemei corporale şi a lateralităţii,

formarea reprezentărilor spaţiale şi temporale şi, mai ales, a celor proprioceptiv-
kinestezice, necesare în aprecierea corectă a distanţelor, vitezei, forţei şi anticiparea
mişcărilor următoare.
Prin complexele de exerciţii fizice adaptate posibilităţilor psihofizice şi ritmului divers
de achiziţionare se urmăreşte învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea pe cât posibil a
calităţilor motrice de bază: viteza, îndemânare, rezistenţă, forţă, mobilitate.
Această disciplină acoperă nevoia indispensabilă de mişcare, relaxare şi
divertisment şi completează dezvoltarea armonioasă - fizică şi psihică a individului.
Educaţia fizică dezvoltă deprinderi psihomotrice care permit şi asigură participarea
elevilor, cu succes şi plăcere, la activităţi sportive din comunitate. Competiţiile şi întrecerile
sportive stimulează afectiv-motivaţional copiii cu dizabilităţi, de unde şi necesitatea ca
profesorul să pună un accent deosebit pe organizarea de ştafete, jocuri de mişcare şi
concursuri sportive şcolare şi interşcolare.
Activitatea poate fi individualizată prin programe de lucru personalizate în funcţie de
dizabilitate.
1. Cresterea achiziţiilor psiho-motrice individuale şi valorificarea

acestora în întărirea şi menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării fizice
armonioase.
2. Dezvoltarea deprinderilor şi a capacităţilor motrice în funcţie de

capacitatea psiho-motrică individuală.
3. Dobândirea unei autonomii personale necesare vieţii, prin

activităţi organizate sau spontane.
CLASA PREGĂTITOARE
1. Creşterea achiziţiilor psiho-motrice individuale şi valorificarea acestora în
întărirea şi menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării fizice armonioase.
Clasa pregătitoare
1.1.Cunoaşterea dizabilitătii, a diagnosticului, a particularităţilor anatomo-
fiziologice, a capacităţilor şi atitudinilor, a limitelor individului.
- Evidenţa semnalelor obiective şi subiective ale stării de sănătate: limitele normale ale
funcţiilor vitale în repaus şi efort( frecvenţa cardiacă şi respiratorie,capacitatea
vitala),greutatea, înălţimea, coeficientul de inteligenţă, natura dizabilităţii şi medicaţia,
indicaţiile şi contraindicaţiile, robusteţea şi vigoarea fizică, dorinţa şi putinţa de
mişcare şi joacă, rezistenţa la activităţile zilnice;
- Cunoaşterea factorilor care pot influenţa starea de sănătate în timpul activităţii: regimul
alimentar şi programul de destindere şi odihnă, igiena mediului ambiant şi igiena
corporală şi a vestimentaţiei, factorii naturali(temperatura, umiditate, radiaţiile solare,
curenţii de aer, etc.), factori organici (stările febrile, ameţelile, senzaţiile de sufocare
sau de vomă, dureri organice acute, etc.);
- Implementarea şi respectarea regulilor de igienă personală atât în activitate cât şi în
timpul liber: folosirea echipamentului specific activităţii, adaptat corect dizabilităţii,
spalarea pe mâini, faţă şi corp cu sapun după fiecare activitate.
1.2. Intărirea şi menţinerea stării de sănătate prin influenţa factorilor de mediu
(apa, aer, soare), prin utilizarea de orteze şi dispozitive.
- - Exersarea respiraţiei în eforturi variabile, în anotimpuri diferite, în condiţii atmosferice
diverse;
- - Expunerea organismului cu masură la factorii naturali benefici pentru sănatate,
(soare, aer şi după caz, apa) şi aplicarea unor reguli privind activitatea zilnică a
subiecţilor în mediul natural;
- - Formarea atitudinii de conştientizare şi responsabilitate faţă de propria sănătate.
1.3. Dezvoltarea armonioasa a organismului.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciţii de diferenţiere senzorială.
- Influenţarea armonioasă a organismului şi a unei ţinute corecte.
- Influenţarea subiecţilor în practicarea pe tot parcursul vieţii a exerciţiilor pentru
evoluţia şi menţinerea stării fizice armonioase a organismului.
2. Dezvoltarea deprinderilor şi a capacităţilor motrice în funcţie de capacitatea

psiho-motrică individuală.
Clasa pregătitoare
2.1. Formarea schemei corporale şi a lateralităţii, educarea echilibrului.
- Cunoașterea schemei corporale proprii sau a partenerului de activitate;
- Identificarea elementelor principale şi de detaliu ale schemei corporale proprii şi ale
partenerului: în oglindă / pe un coleg sau pe o imagine;
- Educarea echilibrului general si a senzațiilor plantare.
2.2. Formarea conduitelor perceptiv-motrice de bază (culoare, formă, mărime);
- Identificarea şi diferențierea în plan obiectual, după 1-2 criterii (culoare, mărime,
formă).
- Însușirea unor formaţii de lucru după criteriul mărimii.
2.3. Formarea şi dezvoltarea orientării, organizării şi structurării spaţio-temporale.
- Localizarea obiectelor prin raportare la schema corporală.
- Recunoaşterea poziţiilor spaţiale.
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spaţiu.
- Identificarea momentelor unei zile / a zilelor săptămânii/ anotimpurilor.
- Diferenţierea vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele;
2.4. Educarea şi reeducarea mersului.
- Exersarea mersului corect
Clasa pregătitoare
- Organizarea unor parcursuri, ştafete şi jocuri de miscare pentru educarea mersului
2.5. Educarea şi reeducarea alergării.
- Exersarea alergării:
- Organizarea unor parcursuri, ştafete şi jocuri de mişcare pentru educarea alergării pe
distanţe scurte
2.6. Formarea şi insusirea deprinderii din scoala săriturii.
- Invățarea și exersarea săriturilor pe un picior, pe ambele picioare, de pe un picior pe
celalalt, de pe un picior pe ambele picioare
- Invățarea și exersarea săriturii de pe loc.
2.7. Formarea şi insusirea deprinderilor utilitar-aplicative: aruncare şi prindere,
ridicare si transport de greutati, târâre si catarare/escaladare.
- Învățarea aruncării și prinderii unor obiecte
- Manipularea unor obiecte și/sau a materialelor sportive
- Invățarea și exersarea târârii
- Învățarea căţărării și escaladării
2.8. Dezvoltarea capacitatilor motrice.
- Capacităţile motrice condiţionale (viteza, forta, rezistenţa)
- Capacităţile motrice coordinative ( îndemânare)
- Capacităţile motrice intermediare, supleţea musculo- ligamentară, supletea neuro-
motrică, mobilitatea articulară.
3. Dobândirea unei autonomii personale necesare vieţii, prin activităţi organizate

sau spontane.
Clasa pregătitoare
3.1. Formarea şi educarea unei autonomii personale.
- Executarea de acte şi acţiuni motrice necesare vieţii cotidiene.
- Aplicarea regulilor de igienă personală.
3.2. Formarea deprinderilor necesare vieţii independente prin practicarea unor
jocuri de mişcare şi sporturi adaptate posibilităţilor psihoindividuale ale
elevilor(atletism, gimnastică acrobatică, handbal, baschet, volei, fotbal, tenis de
masă, etc).
- Participarea la jocuri de mișcare cu caracter social, cuprinzând înlănțuiri variate de
deprinderi motrice.
- Practicarea unor jocuri sportive, întreceri şi concursuri cu caracter motivaţional.
Conţinuturi
Elemente de stimulare - Exerciţii de diferentiere senzorială (auditivă, viuală,
senzorio-motorie şi de olfactivă, tactil-kinestezică)
organizare a - Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din
activităţilor motrice mediul familiar, prin antrenarea mai multor analizatori
(auditiv / vizual etc)
- Exerciţii de atingere, pipăire, presare, mângăiere
- Exerciţii de deplasare înainte-înapoi, lateral, şerpuit, în
zig-zag, pe traseu cu şabloane, pe/sub şi peste obstacole
- Poziţii: drepţi, pe loc repaus, şezând
- Formaţii de adunare: în cerc, în semicerc, în linie pe un
rând
- Formaţii de deplasare: în cerc, în coloană câte unul
- Întoarceri prin săritură la stânga şi la dreapta

Elemente ale - Cerinţele specifice şi regulile participării la activităţile de
dezvoltării fizice educaţie psiho-motrică, în interior şi în aer liber
armonioase - Băi de aer şi de soare
- Exerciţii de menţinere a poziţiilor şi posturilor corecte
(stând, pe loc repaus, ghemuit, culcat etc.)
- Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii posturale
(paravertebrale)
- Exerciţii globale (exerciţii de imitaţie: „Mimul”, „Fă ca
mine”)
- Exerciţii segmentare (exerciţii pentru cap, gât, membre
superioare şi inferioare, trunchi, spate)
- Exerciţii simetrice şi asimetrice pe toate pe toate
coordonatele spaţiale
- Exerciţii de respiraţie (exerciţii pentru educarea respiraţiei
toracale)
- Exerciţii-joc de respiraţie nonverbala (suflatul în lumânare,
umflarea balonului, utilizarea jucăriilor de suflat etc. )
- Exerciţii pentru reglarea ritmului respirator şi pentru
realizarea echilibrului
- Educarea actului respirator ,inspir- expir (conştientizarea
respiraţiei)
- Exerciţii de influenţare selectivă a aparatului locomotor
Psihomotricitatea - Exerciţii de cunoaştere a schemei corporale proprii/ a
partenerului
- Exerciţii- joc de identificare şi numire a elementelor
principale şi de detaliu ale schemei corporale proprii şi ale
partenerului: în oglindă/ pe un coleg sau pe un manechin/
în imagini;
părţi ale
corpului;
(„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii!” etc.)
- Exerciţii – joc: imitarea posturii profesorului/ a colegilor
- Schemă corporală, (exerciţii de cunoaştere a părţilor
corpului)
- Lateralitate, (antrenarea diferitelor segmente/ părţi ale
corpului; exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului;
executare de comenzi verbale după model/ fără model
„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii, deschideţi
pumnii!”etc., exerciţii – joc de mişcare simplu: imitarea
posturii profesorului/ a colegilor).
- Structurare spaţială (Exerciţii de identificare şi discriminare
în plan obiectual, după 1-2 criterii „culoare, mărime, formă”
ex.: “Cuburile colorate”, „Colţurile colorate”, “Sortează
după mărime!” etc.)
- Orientare temporală. Exerciţii de localizare a obiectelor
prin raportare la schema corporală
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spaţiu
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile (cu
indicarea acţiunilor specifice)/ a zilelor săptămânii/
anotimpurilor

- Exerciţii de identificare a obiectelor şi fiinţelor în ordinea
vitezei lor de deplasare (de ex: cal, om, avion, pisică)
- Exerciţii de discriminare vizuală a poziţiei şi orientării
obiectelor, unele faţă de altele;
- Exerciţii de discriminare auditivă (fluierul, vocea)
(exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe,
sub, în faţă, în spate, deasupra-dedesubt etc., executarea
unor comenzi simple de deplasare în spaţiu)
Deprinderi motrice - Educarea şi reeducarea mersului.
- Exerciţii de învăţare a mersului corect
- Exerciţii de mers înainte-înapoi, lateral
- Exerciţii de mers cu urcarea treptelor cu alternarea
picioarelor
- Variante de mers: pe vârfuri, pe călcâi, pe partea internă/
externă a labei piciorului
- Exerciţii de mers pe genunchi cu sprijin pe palme/ coate,
ghemuit, şerpuit
- Exerciţii de mers pe şi peste obstacole, cu transport de
greutăţi
- Exerciţii de mers în tandem
- Exerciţii de mers în sir şi în coloană
- Educarea şi reeducarea alergării.
- Exerciţii de învăţare a alergării
- Exerciţii de coordonare a mâinilor şi picioarelor
- Exerciţii din şcoala alergării: joc de gleznă, pendularea
gambelor înapoi, cu genunchii în față, alergare laterală
(„pas adăugat”), alergare cu pas săltat („pasul
ştrengarului”)
- Variante de alergare: în tempo moderat, cu ocolire de
obstacole, cu schimbare de direcţie
- Ştafete aplicative
- Concursuri/ întreceri de alergare pe distanţe scurte
- Exerciţii din şcoala săriturii.
- Exerciţii de aterizare (pe sol, în adâncime, peste un
obstacol)
- Exerciţii de detentă (desprindere pe verticală)
- Exerciţii de săritură pe un picior
- Exerciţii de săritură pe două picioare
- Exerciţii de săritură de pe un picior pe celălalt
- Exerciţii de săritură de pe un picior pe două picioare
- Exerciţii de săritură „Pas sărit”, „Pas săltat”
- Exerciţii de săritură de pe loc
- Exerciţii de săritură cu elan
- Sărituri: pe loc, de pe loc în lungime, peste obstacole
- Exerciţii de prindere şi aruncare.
- Exercitii de aruncare şi prindere a unei mingi uşoare
- Exerciţii de aruncare a mingii de oină/ medicinale:
- aruncarea cu o mână înainte;
- aruncarea cu două mâini înainte- înapoi;
- aruncarea cu două mâini de deasupra capului, de sus şi
de jos.
- Exerciţii de aruncare azvârlită
- Exerciţii de prindere controlată
- Prindere cu două mâini la piept, din autoaruncări şi de la
partener

- Exerciţii pentru dezvoltarea echilibrului.
- Exerciţii de plantare şi echilibru pe suprafeţe mari cu
apropierea centrului general de greutate de suprafaţa de
sprijin (Joc „Labirintul”)
- Exerciţii de mers în echilibru pe şabloane
- Exerciţii de mers în echilibru cu întoarceri
- Exerciţii de mers în echilibru cu păşire peste obstacole
- Exerciţii de mers în echilibru cu greutăţi uşoare
- Exerciţii de mers în echilibru pe plan înclinat
- Exerciţii de mers în echilibru cu partener („Lupta
cocoşilor”, „Trage sfoara”)
- Deplasări în echilibru pe banca de gimnastică (Joc „Treci puntea”)
- Exerciţii de târâre.
- Exerciţii de târâre pe coate, cu blocarea palmelor la spate,
cu deplasare numai cu ajutorul braţelor, braţ şi picior opus
- Exerciţii de târâre cu variante (înainte-înapoi)
- Târâre pe genunchi şi coate prin Joc „Cursa crocodililor”
- Exerciţii de căţărare/ escaladare.
- Exerciţii de căţărare pe spalier, frânghie
-Tracţiuni pe banca de gimnastică uşor înclinată, cu ajutorul
braţelor şi picioarelor
- Exerciţii de escaladare peste obiecte de mărimi diferite
- Ştafete aplicative si jocuri
- Exerciţii de ridicare şi transport de greutăţi.
- Exerciţii de manipulare a obiectelor, a materialelor
sportive, a mingiilor medicinale
- Ştafete aplicative şi jocuri
Capacităţi motrice - Dezvoltarea vitezei.
- Viteza de reacţie şi execuţie,excutarea unor acte sau
acţiuni motrice la semnale sonore, vizuale sau tactile
- Viteza de repetiţie, excutarea unor acte sau acţiuni
motrice repetate şi cunoscute
- Viteza de deplasare - exerciţii de alergare pe distanţe
scurte cu partener şi individual: 10 m, 15m
- Viteza în raport cu celelalte calităţi motrice prin ştafete
aplicative cu partener şi fără (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.)
- Dezvoltarea forţei.
- Exerciţii cu propria greutate corporală
- Exerciţii cu tot corpul sau anumite segmente ale corpului
- Exerciţii cu mingea medicinală uşoară
- Exerciţii cu coarde
- Exerciţii la aparate (bandă, bicicletă, etc.)
- Exerciţii în circuit
- Forţa dinamică a membrelor inferioare, a spatelui şi a
abdomenului
- Dezvoltarea rezistenţei.
- Exerciţii de alergare de durată cu pauze controlate
- Exerciţii de alergare pentru mărirea rezistenţei capacităţii
cardio-respiratorii
- Dezvoltarea rezistenţei la eforturi aerobe
- Joc „Cursa în lanţ”
- Dezvoltarea îndemânării.
- Exerciţii pentru dezvoltarea coordonării (complex de
exerciţii cu obiecte)

- Structuri motrice cu mărirea gradului de dificultate
- Aruncări şi prinderi, transportul mingii sau al unui obiect şi
mişcarea acestora în jurul corpului
- Ştafete şi parcursuri, jocuri
- Mobilitate şi stabilitate articulară.
- Complex de exerciţii pentru toate segmentele corpului
- Stretching
- Educarea şi reeducarea flexiei şi extensiei
Deprinderi motrice - Manevrarea obiectelor (mingi de tenis, volei, fotbal etc.)
specifice disciplinelor - Prindere cu două mâini la piept, din autoaruncări şi de la
sportive partener
- Specifice atletismului: startul de sus, alergarea de viteză
- Structuri minimale de prindere-pasare-aruncare în handbal
- Structuri minimale de prindere-pasare-aruncare în baschet
-Structuri minimale de pasare-preluare-ridicare în volei
- Structuri minimale de pasare-preluare-marcare în fotbal
- Structuri minimale de lovire a mingii, pasare a mingii peste
fileu - tenis de masă
- Ştafete simple şi jocuri dinamice
- Jocuri şi întreceri sportive între clase şi şcoli
Igienă şi protecţie - Igiena corporală
individuală - Igiena echipamentului
- Importanţa pregătirii organismului pentru efort (încălzirea)
CLASA I
Clasa I
1.1. Cunoaşterea dizabilităţii, a diagnosticului, a particularitatilor anatomo-
funcţiilor vitale în repaus şi efort( frecvenţa cardiacă şi respiratorie,capacitatea vitală),
greutatea, înălţimea, coeficientul de inteligenţă, natura dizabilităţii şi medicaţia,
indicaţiile şi contraindicaţiile, robusteţea şi vigoarea fizică, dorinţa şi putinţa de mişcare
şi joacă, rezistenţa la activităţile zilnice;
corporală şi a vestimentaţiei, factorii naturali (temperatura, umiditate, radiaţiile solare,
curenţii de aer, etc.), factori organici (stările febrile, ameţelile, senzaţiile de sufocare sau
de vomă, dureri organice acute, etc.);
spălarea pe mâini, faţă şi corp cu săpun după fiecare activitate.
1.2. Întărirea şi menţinerea stării de sănătate prin influenţa factorilor de mediu
(apă, aer, soare), prin utilizarea de orteze şi dispozitive.
- Exersarea respiraţiei în eforturi variabile, în anotimpuri diferite, în condiţii atmosferice
diverse;
- Expunerea organismului cu masură la factorii naturali benefici pentru sănătate, (soare,
aer şi după caz apa) şi aplicarea unor reguli privind activitatea zilnica a subiecţilor în
mediul natural;
- Formarea atitudinii de conştientizare şi responsabilitate faţă de propria sănătate.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciţii de diferenţiere senzorială;
- Influenţarea armonioasă a organismului şi a unei ţinute corecte;
- Influenţarea subiecţilor în practicarea pe tot parcursul vieţii a exerciţiilor pentru
evoluţia şi menţinerea stării fizice armonioase a organismului.

Clasa I
partenerului: în oglindă/ pe un coleg sau pe o imagine;
- Educarea echilibrului general şi a senzațiilor plantare.
2.2. Formarea conduitelor perceptiv-motrice de bază (culoare, formă, mărime).
formă);
- Localizarea obiectelor prin raportare la schema corporală;
- Recunoaşterea poziţiilor spaţiale;
Clasa I
- Identificarea momentelor unei zile/ a zilelor săptămânii/ anotimpurilor;
- Diferenţierea vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele.
- Exersarea mersului corect;
- Organizarea unor parcursuri, ştafete şi jocuri de mişcare pentru educarea mersului.
- Exersarea alergării;
distanţe scurte.
2.6. Formarea şi însuşirea deprinderii din şcoala săriturii.
- Învățarea și exersarea săriturilor pe un picior, pe ambele picioare, de pe un picior pe
celălalt, de pe un picior pe ambele picioare;
- Învățarea și exersarea săriturii de pe loc.
2.7. Formarea şi însuşirea deprinderilor utilitar-aplicative: aruncare şi prindere,
ridicare şi transport de greutăţi, târâre şi căţărare/ escaladare.
- Învățarea aruncării și prinderii unor obiecte;
- Manipularea unor obiecte și/ sau a materialelor sportive;
- Învățarea și exersarea târârii;
- Învățarea căţărării și escaladării.
2.8. Dezvoltarea capacităţilor motrice.
- Capacităţile motrice condiţionale (viteza, forţa, rezistenţa);
- Capacităţile motrice de îndemânare;
- Capacităţile motrice intermediare, supleţea musculo-ligamentară, supleţea neuro-
3. Educarea unei autonomii personale necesare vieţii, prin activităţi organizate sau
spontane.
Clasa I
- Executarea de acte şi acţiuni motrice necesare vieţii cotidiene;
- Aplicarea regulilor de igiena personală.
jocuri de mişcare şi sporturi adaptate posibilităţilor psihoindividuale ale elevilor
(atletism, gimnastică acrobatică, handbal, baschet, volei, fotbal, tenis de masă, etc).
deprinderi motrice;
Conţinuturi

Elemente de stimulare - Exerciţii de diferenţiere senzorială (auditivă, viuală,
(auditiv/ vizual etc.)
zig-zag, pe traseu cu şabloane, pe/ sub şi peste obstacole

rând
- Exerciţii de prelucrare selectivă a segmentelor corpului
(stând, pe loc repaus, ghemuit, culcat, stând depărtat, stând
pe genunchi, aşezat etc.)
- Exerciţii corective pentru poziţii deficitare
(paravertebrale)
mine”)
- Exerciţii segmentare (exerciţii pentru cap, gât, membre
superioare şi inferioare, trunchi, spate)
toracale)
- Exerciţii- joc de respiraţie nonverbală (suflatul în
lumânare, umflarea balonului, utilizarea jucăriilor de suflat
etc. )
- Educarea actului respirator, inspir- expir (conştientizarea
respiraţiei)
partenerului
partenerului: în oglindă/ pe un coleg sau pe un manechin/ în
imagini
- Exerciţii de observare a alcătuirii corpului
părţi ale corpului
- Exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului
- Schemă corporală, (exerciţii de cunoaştere a părţilor
corpului)
executare de comenzi verbale după model/ fără model:
pumnii!” etc., exerciţii – joc de mişcare simplu: imitarea
posturii profesorului/ a colegilor)

ex: “Cuburile colorate”, „Colţurile colorate”, “Sortează după
mărime!” etc.)
anotimpurilor
obiectelor, unele faţă de altele
- Exerciţii de discriminare auditivă (fluierul, vocea): exerciţii
de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe, sub, în faţă,
în spate, deasupra-dedesubt etc., executarea unor comenzi
simple de deplasare în spaţiu)
- Exerciţii de învăţare a mersului corect:
- exerciţii de mers înainte-înapoi, lateral
- exerciţii de mers cu urcarea treptelor cu alternarea
picioarelor;
- variante de mers: pe vârfuri, pe călcâi, pe partea
internă/externă a labei piciorului
- exerciţii de mers pe genunchi cu sprijin pe palme/ coate,
ghemuit, şerpuit
- exerciţii de mers pe şi peste obstacole, cu transport de
greutăţi
- exerciţii de mers în tandem
- exerciţii de mers în sir şi în coloană
- Exerciţii de învăţare a alergării:
- exerciţii de coordonare a mâinilor şi picioarelor
- exerciţii din şcoala alergării: joc de gleznă, pendularea
(„pas adaugat”), alergare cu pas săltat („pasul
ştrengarului”);
- Concursuri/ întreceri de alergare pe distanţe scurte.
- Exerciţii din şcoala săriturii.
obstacol)
- Exerciţii de detenţă (desprindere pe verticală)
- Exerciţii de prindere şi aruncare.

- Exerciţii de aruncare a mingii de oină / medicinale:
- aruncarea cu o mână înainte;
- aruncarea cu două mâini înainte- înapoi;
- aruncarea cu două mâini de deasupra capului, de sus şi
de jos.
partener
- Exerciţii de mers în echilibru cu greutati usoare
- Deplasări în echilibru pe banca de gimnastică(Joc „Treci
puntea”)
- Exerciţii de târâre cu variante (înainte- înapoi)
- Exerciţii de căţărare/ escaladare.
-Tracţiuni pe banca de gimnastică uşor înclinată, cu ajutorul
- Viteza de reacţie şi execuţie,executarea unor acte sau
scurte cu partener şi individual: 10 m, 15 m
- Viteza în raport cu celelalte calităţi motrice prin ştafete
aplicative cu partener şi fără, (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.).
- Exerciţii la aparate (bandă, bicicletă, etc.)

abdomenului
cardio-respiratorii
mişcarea acestora în jurul corpului.
- Ştafete şi parcursuri, jocuri
- Stretching
- Educarea şi reeducarea flexiei şi extensiei, etc.
Deprinderi motrice - Manevrarea obiectelor (mingi de tenis, volei, fotbal etc.:
specifice disciplinelor prindere cu două mâini la piept, din autoaruncări şi de la
sportive partener
- Structuri minimale de pasare-preluare-ridicare în volei
CLASA a II-a

Clasa a II-a
1.1. Cunoaşterea dizabilităţii, a diagnosticului, a particularităţilor anatomo-
funcţiilor vitale în repaus şi efort (frecvenţa cardiacă şi respiratorie, capacitatea vitală),
greutatea, înalţimea, coeficientul de inteligenţă, natura dizabilităţii şi medicaţia,
indicaţiile şi contraindicaţiile, robusteţea şi vigoarea fizică, dorinţa şi putinţa de mişcare
şi joacă, rezistenţa la activităţile zilnice;
corporală şi a vestimentaţiei, factorii naturali (temperatura, umiditate, radiaţiile solare,
curenţii de aer, etc.), factori organici (stările febrile, ameţelile, senzaţiile de sufocare sau
spălarea pe mâini, faţă şi corp, cu săpun, după fiecare activitate.
1.2. Întarirea şi menţinerea stării de sănătate prin influenţa factorilor de mediu
diverse;
aer şi după caz, apă) şi aplicarea unor reguli privind activitatea zilnică a subiecţilor în
mediul natural;
- Formarea atitudinii de conştientizare şi responsabilitate faţă de propria sănătate.
1.3. Dezvoltarea armonioasă a organismului.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciții de diferențiere senzorială;
- Influențarea armonioasă a organismului și a unei ținute corecte;
- Influențarea subiecților în practicarea pe tot parcursul vieții a exercițiilor pentru
evoluția și menținerea stării fizice armonioase a organismului.

Clasa a II-a
- Educarea echilibrului general.
formă);
Clasa a II-a
- Diferenţierea vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele.
distanţe scurte.
2.7. Formarea şi înşuşirea deprinderilor utilitar- aplicative: aruncare şi prindere,
- Capacităţile motrice condiţionale (viteză, forţă, rezistenţă);
- Capacităţile motrice coordinative (îndemanare);
motrică, mobilitatea articulară
spontane.
Clasa a II-a
- Executarea de acte şi actiuni motrice necesare vietii cotidiene;
(atletism, gimnastică acrobatică, handbal, baschet, volei, fotbal, tenis de masă,
etc).
deprinderi motrice;
- Practicarea unor jocuri sportive, întreceri şi concursuri cu caracter motivaţional;
Conţinuturi

Elemente de stimulare - Exerciţii de diferenţiere senzorială (auditivă, viuală,
senzorio-motorie şi de olfactivă, tactil- kinestezică)
- Exerciţii de atingere, pipăire, presare, mângâiere
- Exerciţii de deplasare înainte- înapoi, lateral, şerpuit, în

rând
Elemente ale - Cerințele specifice și regulile participării la activităţile de
dezvoltării fizice educație psiho-motrică, în interior și în aer liber
armonioase - Băi de aer și de soare
- Exerciții de menținere a pozițiilor și posturilor corecte
- Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii posturale
(paravertebrale)
- Exerciții globale (exerciții de imitație: „Mimul”, „Fă ca
mine”)
- Exerciții de prelucrare selectivă a segmentelor corpului
(exerciții pentru cap, gât, membre superioare și inferioare,
trunchi, spate)
- Exerciții simetrice și asimetrice pe toate pe toate
coordonatele spațiale
- Exerciții de respirație (exerciții pentru educarea respirației
toracale)
- Exerciții-joc de respirație nonverbală (suflatul în lumânare,
- Exerciții pentru reglarea ritmului respirator și pentru
- Educarea actului respirator ,,inspir- expir” (conștientizarea
respirației)
- Exerciții de influențare selectivă a aparatului locomotor
Psihomotricitatea - Exerciții de cunoaștere a schemei corporale proprii/ a
partenerului
- Exerciții-joc de identificare și numire a elementelor
principale și de detaliu ale schemei corporale proprii și ale
imagini;
- Exerciții de observare a alcătuirii corpului
- Exerciții de motricitate generală, cu antrenarea diferitelor
părti ale corpului
- Exerciții de folosire a fiecărui segment al corpului
(„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii!”etc.)
- Exerciții – joc: imitarea posturii prof esorului/ a colegilor
- Schemă corporală, (exerciții de cunoaștere a părților
corpului).
corpului; exerciții de folosire a fiecărui segment al corpului;
executare de comenzi verbale după model / fără model
„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii, deschideți
pumnii !” etc., exerciții – joc de mișcare simplu: imitarea
- Structurare spațială (Exerciții de identificare și discriminare
ex.: “Cuburile colorate”, „Colţurile colorate”, “Sortează după
mărime !” etc.)

- Orientare temporală. Exerciții de localizare a obiectelor
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spațiu
- Exerciții de identificare a momentelor unei zile (cu
indicarea acțiunilor specifice)/ a zilelor săptămanii/
anotimpurilor
- Exerciții de identificare a obiectelor și ființelor în ordinea
- Exerciții de discriminare vizuală a poziției și orientării
- Exerciții de discriminare auditivă (fluierul, vocea) (exerciții
de recunoaștere a pozițiilor spațiale simple (pe, sub, în faţă,
în spate, deasupra-dedesubt etc., executarea unor comenzi
simple de deplasare în spațiu)
- Exerciţii de plantare pe un culoar
picioarelor
ghemuit, şerpuit
greutăţi
- Exerciţii de mers în şir şi în coloană
- Educarea şi reeducarea alergării
- Exerciţii din şcoala alergării: joc de gleznă, pendularea
(„pas adăugat”), alergare cu pas săltat („pasul ştrengarului”)
- Concursuri/ întreceri de alergare pe distante scurte
- Exerciţii din şcoala săriturii
obstacol)
- Exercitii de prindere şi aruncare.
- Exerciţii de aruncare şi prindere a unei mingi uşoare
- Exerciţii de aruncare a mingii de oină/ medicinale
- Aruncarea cu o mână înainte

- Aruncarea cu două mâini înainte-înapoi
- Aruncarea cu două mâini de deasupra capului, de sus şi
de jos
partener
- Exerciţii de mers în echilibru cu greutăţi uşoare
cocoşilor”, „Trage şfoara”)
- Deplasări în echilibru pe banca de gimnastică (Joc „Treci
puntea”)
- Exerciţii de căţărare/ escaladare
- Tracţiuni pe banca de gimnastică uşor înclinată, cu
ajutorul braţelor şi picioarelor
- Viteza de reacţie şi execuţie, excutarea unor acte sau
scurte cu partener şi individual: 10 m, 15 m
- Viteza în raport cu celelalte calităţi motrice prin - ştafete
aplicative cu partener şi fără (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.).
- Exerciţii la aparate (bandă, bicicletă, etc)
abdomenului

cardio-respiratorii
- Ştafete si parcursuri, jocuri
- Stretching
- Educarea şi reeducarea flexiei şi extensiei
sportive partener
CLASA a III-a

Clasa a III-a
1.1.Cunoasterea dizabilităţii, a diagnosticului, a particularităţilor anatomo-
- Evidența semnalelor obiective și subiective ale stării de sănătate: limitele normale ale
funcțiilor vitale în repaus și efort (frecvență cardiacă și respiratorie, capacitatea vitală),
greutatea, înălțimea, coeficientul de inteligență, natură dizabilității și medicația,
indicaţiile și contraindicaţiile, robustețea și vigoarea fizică, dorință și putință de mișcare
și joacă, rezistentă la activitățile zilnice;
- Cunoașterea factorilor care pot influența starea de sănătate în timpul activității: regimul
alimentar și programul de destindere și odihnă, igiena mediului ambiant și igiena
corporală și a vestimentației, factorii naturali(temperatură, umiditate, radiațiile solare,
curenții de aer, etc.), factori organici (stările febrile, amețelile, senzațiile de sufocare sau
- Implementarea și respectarea regulilor de igiena personală atât în activitate cât și în
timpul liber: folosirea echipamentului specific activității, adaptat corect dizabilității,
spălarea pe mâini, față și corp cu săpun după fiecare activitate.
diverse;
aer şi după caz apă) şi aplicarea unor reguli privind activitatea zilnică a subiecţilor în
mediul natural;
- Formarea atitudinii de constientizare şi responsabilitate faţă de propria sănătate.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciţii de diferentiere senzorială.
- Influenţarea armonioasă a organismului şi a unei ţinute corecte
- Influentarea subiectilor în practicarea pe tot parcursul vieţii a exerciţiilor pentru evoluţia
şi menţinerea stării fizice armonioase a organismului.

Clasa a III-a
formă).
- Însușirea unor formatii de lucru după criteriul mărimii.
Clasa a III-a
- Localizarea obiectelor prin raportare la schema corporală
- Recunoaşterea poziţiilor spaţiale
- Diferenţierea vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele;
- Organizarea unor parcursuri, ştafete şi jocuri de mişcare pentru educarea mersului
distante scurte
2.6. Formarea şi insuşirea deprinderii din şcoală săriturii.
- Învățarea și exersarea săriturii de pe loc
2.7. Formarea şi însuşirea deprinderilor utilitar-aplicative: aruncare şi prindere,
ridicare şi transport de greutăţi, târâre şi căţărare/escaladare.
- Învățarea aruncarii și prinderii unor obiecte
- Învățarea și exersarea târârii
- Capacităţile motrice condiţionale (viteză, forţă, rezistentă)
- Capacităţile motrice coordinative (îndemânare)
spontane.
Clasa a III-a
3.2. Formarea deprinderilor necesare vieţii independente prin practicarea unor jocuri
de mişcare şi sporturi adaptate posibilităţilor psihoindividuale ale elevilor (atletism,
gimnastică acrobatică, handbal, baschet, volei, fotbal, tenis de masă, etc).
deprinderi motrice.
Conţinuturi

Elemente de stimulare -Exerciţii de diferenţiere senzorială (auditivă, viuală,
(auditiv /vizual etc)

rând
- Formaţii de deplasare: în cerc, în coloană câte unul şi câte
doi
- Alinierea în linie şi în coloană
- Pornire cu mers pe loc şi oprire
(stând, pe loc
repaus, ghemuit, culcat etc.)
(paravertebrale)
mine”)
(exerciţii pentru cap, gât, membre superioare şi inferioare,
trunchi, spate)
toracale)
- Educarea actului respirator ,inspir-expir (conştientizarea
respiraţiei)
- Postura corectă în poziţii şi acţiuni motrice variate
- Educarea actului respirator (inspiraţii profunde, expiraţii
forţate, fazele actului respirator)
- Complexe de dezvoltare fizică, cu/ fără fond muzical
partenerului
- Exerciţii-joc de identificare şi numire a elementelor
partenerului: în oglindă / pe un coleg sau pe un manechin /
în imagini;
- Executare de comenzi verbale după model /fără model
(„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii!”etc)
- Exerciţii – joc: imitarea posturii profesorului / a colegilor
- Schemă corporală, (exercitii de cunoaştere a părtilor
corpului).

executare de comenzi verbale după model /fără model
pumnii!”etc, exerciţii – joc de mişcare simplu: imitarea
posturii profesorului / a colegilor).
mărime!”etc.)
indicarea acţiunilor
specifice) / a zilelor săptămânii / anotimpurilor
- Exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe,
- Exerciţii de plantare pe un culoar.
picioarelor
- Variante de mers: pe vârfuri, pe călcâi, pe partea
- Exerciţii de mers pe genunchi cu sprijin pe palme/coate,
ghemuit, şerpuit
greutăţi
- Exerciţii de mers în sir şi în coloană.
- Exerciţii de coordonare a mainilor si picioarelor
- Exerciţii din şcoala alergarii : joc de gleznă, pendularea
(„pas adăugat”), alergare
cu pas săltat („pasul ştrengarului”)
- Alergarea: şerpuită, cu ocoliri de obstacole, cu purtare de
obiecte, cu trecere peste obstacole
- Concursuri/ intreceri de alergare pe distante scurte.
- Exercitii din şcoala săriturii.
obstacol)

- Exerciţii de săritură de pe un picior pe celalalt
- Exerciţii de săritură de pe un picior pe doua picioare
- Săritura: cu desprindere de pe un picior şi de pe de pe
ambele picioare (pe şi de pe loc şi cu deplasare),
- Exercitii de prindere şi aruncare.
- Exerciţii de aruncare a mingii de oină / medicinale:
- Aruncarea cu o mână înainte;
- Aruncarea cu două mâini înainte- înapoi;
de jos.
partener
- Exercitii pentru dezvoltarea echilibrului.
- Exerciţii de mers în echilibru cu greutati usoare
puntea”)
- Exercitii de târâre.
- Târâre pe palme şi pe genunchi, pe antebraţe şi pe
genunchi prin Joc „Cursa crocodililor”
- Exercitii de cațărare/ escaladare.
- Exerciţii de căţărare pe scara fixa, frânghie
- Tracţiuni pe banca de gimnastică usor înclinată, cu
- Căţărarea – coborârea: pe banca de gimnastică înclinată
- Escaladarea: prin apucare şi păşire pe aparat, prin
apucare şi rulare pe partea anterioară a corpului
- Ştafete aplicative şi jocuri.
- Exercitii de ridicare şi transport de greutăţi.
sportive, a mingiilor medicinale.
- Transport de obiecte uşoare, apucate cu una/ambele

mâini, sprijinite la piept, individual şi în perechi
- Ştafete applicative si jocuri
- Deprinderi de manipulare de tip propulsie: aruncare,
voleibolare şi ricoşare; lovire cu mâna şi cu piciorul; lovire
cu obiecte: paleta etc.
- Deprinderi de manipulare de tip absorbţie: prindere cu
două mâini, de pe loc şi din deplasare, din autoaruncări şi
de la partener
- Deprinderi de stabilitate de tip axial: îndoire, întindere,
răsucire, întoarcere, balansare
- Posturi statice sau dinamice: posturi ortostatice,
rostogoliri, starturi
- Parcursuri aplicative şi ştafete, conţinând deprinderile de
locomoţie, de manipulare şi de stabilitate formate
(calitățile motrice) - Viteza de reactie si executie,excutarea unor acte sau
actiuni motrice la stimuli auditivi, vizuali sau tactili.
- Viteza de repetitie, excutarea unor acte sau acţiuni
motrice repetate şi cunoscute.
- Viteza de deplasare pe direcţie rectilinie - exerciţii de
alergare pe distanţe scurte cu partener si individual: 10 m,
15m.
- Viteza în raport cu celelalte calitati motrice prin- Ştafete
aplicative cu partener si fara (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.).
- Forţa dinamică segmentară
- Exercitii cu propria greutate corporală
- Exercitii cu tot corpul sau anumite segmente ale corpului
- Exerciţii cu mingea medicinala usoară
- Exercitii la aparate (bandă, bicicletă, etc).
abdomenului
cardio-respiratorii
- Dezvoltarea rezistenţei generale la eforturi aerobe
- Coordonarea acţiunilor motrice realizate individual
- Stafete şi parcursuri, jocuri.
- Complex de exercitii pentru toate segmentele corpului
- Stretching
- Educarea şi reeducarea flexiei şi extensiei,etc.

sportive partener
- Specifice atletismului: startul de sus(din picioare) ,
alergarea de viteză
alergarea de rezistenţă
- Specifice gimnasticii acrobatice: cumpănă pe un genunchi;
rulări; rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit
- Specifice jocurilor sportive – jocuri dinamice şi
pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat:
minibaschet; minifotbal; minihandbal; tenis de masă;
CLASA a IV-a

Clasa a IV-a
1.1.Cunoasterea dizabilitatii, a diagnosticului, a particularitatilor anatomo-
fiziologice, a capacitatilor si atitudinilor, a limitelor individului.
corporală și a vestimentației, factorii naturali(temperatură, umiditate, radiațiile solare,
curenții de aer, etc.), factori organici (stările febrile, amețelile, senzațiile de sufocare sau
diverse;
mediul natural;
- Formarea atitudinii de constientizare şi responsabilitate faţă de propria sănătate.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciţii de diferentiere senzorială.
- Influenţarea armonioasa a organismului şi a unei ţinute corecte
- Influenţarea subiectilor în practicarea pe tot parcursul vieţii a exerciţiilor pentru evoluţia

Clasa a IV-a
formă).
- Însușirea unor formatii de lucru după criteriul mărimii.
Clasa a IV-a
- Diferentierea vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele;
- Organizarea unor parcursuri, stafete si jocuri de miscare pentru educarea mersului
- Organizarea unor parcursuri, stafete si jocuri de miscare pentru educarea alergării pe
distante scurte
2.6. Formarea şi insusirea deprinderii din scoala săriturii.
- Invățarea și exersarea săriturilor pe un picior, pe ambele picioare, de pe un picior pe
- Invățarea și exersarea săriturii de pe loc
2.7. Formarea şi insuşirea deprinderilor utilitar-aplicative: aruncare şi prindere,
ridicare şi transport de greutăţi, târâre şi căţărare/escaladare.
- Învățarea aruncării și prinderii unor obiecte
- Capacitatile motrice condiţionale (viteză, forţă, rezistenţă)
- Capacitatile motrice coordinative (îndemanare)
- Capacitatile motrice intermediare, supletea musculo-ligamentară, supleţea neuro-
spontane.
Clasa a IV-a
(atletism, gimnastică acrobatică, handbal, baschet, volei, fotbal, tenis de masă,
etc).
deprinderi motrice.
Conţinuturi

Elemente de stimulare -Exerciţii de diferentiere senzorială (auditivă, viuală,
(auditiv /vizual etc)

rând
- Formaţii de deplasare: în cerc, încoloană câte unul şi câte
doi
dezvoltării fizice educaţie
armonioase psiho-motrică, în interior şi în aer liber
- Băi de aer şi de soare
(stând, pe loc
repaus, ghemuit, culcat etc.)
(paravertebrale)
mine”)
trunchi, spate)
toracale)
- Educarea actului respirator ,inspir-expir (conştientizarea
respiraţiei)
- Complexe de dezvoltare fizică, cu/fără fond muzical
partenerului
principale şi de
detaliu ale schemei corporale proprii şi ale partenerului: în
oglindă / pe un coleg sau pe un manechin / în imagini;
- Executare de comenzi verbale după model / fără model
(„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii!”etc)
- Exerciţii – joc: imitarea posturii profesorului / a colegilor
- Schemă corporala, (exercitii de cunoaştere a partilor
corpului).

executare de comenzi verbale după model /fără model
pumnii!”etc, exerciţii – joc de mişcare simplu: imitarea
posturii profesorului / a colegilor).
mărime!”etc.)
indicarea acţiunilor specifice) / a zilelor săptămânii /
anotimpurilor
Deprinderi motrice - Dezvoltarea vitezei.
- Viteza de reactie si executie,excutarea unor acte sau
actiuni motrice la stimuli auditivi, vizuali sau tactili.
- Viteza de repetitie, excutarea unor acte sau acţiuni
motrice repetate şi cunoscute.
- Viteza de deplasare pe direcţie rectilinie - exerciţii de alergare
pe distanţe scurte cu partener si individual: 10 m, 15m.
- Viteza în raport cu celelalte calitati motrice prin- Ştafete
aplicative cu partener si fara (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.).
- Exercitii cu propria greutate corporală
- Exercitii cu tot corpul sau anumite segmente ale corpului
- Exercitii la aparate (bandă, bicicletă, etc).
abdomenului
cardio-respiratorii

- Stafete şi parcursuri, jocuri.
- Mobilitate şi stabilitate articulară
- Stretching
Capacităţi motrice -Dezvoltarea vitezei.
(calitățile motrice) - Viteza de reacţie şi execuţie,excutarea unor acte sau
acţiuni motrice la stimuli auditivi, vizuali sau tactili.
alergare pe distanţe scurte cu partener şi individual: 10 m,
15m.
- Viteza in raport cu celelalte calităţi motrice prin- Ştafete
aplicative cu partener şi fără (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.).
-Dezvoltarea forţei.
- Forţa dinamică (izotonică)segmentară
- Forţa explozivă
- Exerciţii la aparate (bandă, bicicletă, etc).
abdomenului
- Dezvoltarea rezistenței.
cardio-respiratorii
- Dezvoltarea indemânării.
-Aruncari si prinderi, transportul mingii sau al unui obiect si
miscarea acestora in jurul corpului.
- Coordonarea acțiunilor segmentelor corpului, în spațiu și
timp
- Coordonarea acțiunilor motrice în relație cu un partener
- Coordonare oculo-motorie în sarcini motrice simple
- Ştafete şi parcursuri, jocuri.
- Mobilitate şi stabilitate articulară, elasticitatea
musculară
- Stretching
- Mobilitatea coloanei vertebrale și a articulațiilor coxo-femurale

- Stabilitatea articulațiilor umărului, cotului, genunchiului și
gleznei
sportive partener
- Specifice atletismului: startul de sus(din picioare) ,
alergarea de viteză, alergarea de rezistenţă, aruncarea
mingii de oină de pe loc, la distanţă
rulări; rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, cumpănă
pe un genunchi; rulare: laterală, dorsală, pe piept şi
abdomen;
- Specifice jocurilor sportive – jocuri dinamice şi
pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat:
minibaschet; minifotbal; minihandbal; tenis de masă;
Programa şcolară pentru disciplina EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE -
învățământ special primar- dizabilităţi intelectuale grave, severe și/ sau asociate- se
adresează profesorilor care predau disciplina Educaţie fizică în Centrele Școlare pentru
Educație Incluzivă și în școlile speciale.
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale la
competenţe specifice, la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi.
Profesorii vor proiecta demersul de învăţare în funcţie de particularităţile clasei de elevi, de
baza materială de care dispun şi de disponibilitatea și dorințele elevilor.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei
şcolare. Pentru o lectură aprofundată, este necesar să se răspundă la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Din punct de vedere al relaţiei dintre elev şi cadru didactic, în vederea realizării
sarcinii, se evidenţiază patru faze:
1.fizică – atunci când în scopul realizării sarcinii este nevoie de ajutor nemijlocit din partea
adultului;
2.gestuală – pentru cazurile în care sunt suficiente exemplificarea, demonstraţia sau
direcţionările şi indicaţiile pentru realizarea sarcinii;
3.verbală - pentru situaţiile când pentru realizarea sarcinii sunt suficiente indicaţiile sau
îndemnurile;
4.independentă – când sarcina este realizată integral de către elev, fără observaţii
intermed iare. În cadrul grupului de elevi al clasei, există, simultan, cele patru tipuri de
interrelaţionări, care constituie specificul activităţii de educaţie fizică pentru aceşti elevi.
Activitatea de educaţie fizică în şcoala specială presupune o dotare materială
deosebită cu echipament tehnic adaptat.
Pe lângă nivelul diferit de dezvoltare a unor achiziţii, aceşti elevi se mai diferenţiază
şi după nivelul de sprijin de care au nevoie la un moment dat în executarea unor acţiuni,
exerciţii, execuţii, acţiuni. Corelând cele două condiţii, nivelul de dezvoltare al deprinderilor
motrice, al achiziţiilor şi gradului de implicare al adultului în sprijinirea execuţiei, vom
obţine niste valori din care pot evidenţia momentul funcţional al subiectului. Totodată, se
poate observa evoluţia funcţională a elevului pe cele două coordonate (dezvoltare şi
sprijin) .
În cadrul disciplinei educaţie fizică şi activităţi sportive pentru elevii cu dizabilităţi
intelectuale grave, severe și/ sau asociate, apare necesitatea ca aceştia să fie conduşi sau
poziţionaţi individual sau în colectiv; acest lucru este necesar pentru a facilita însuşirea şi
executarea unor mişcări precum şi pentru a se putea concentra mai bine asupra sarcinii
de rezolvat.
Folosind metodele de manipulare şi de poziţionare necesare evităm accidentarea elevilor.
Din această cauză este nevoie de respectarea următoarelor reguli:
- specialistul decide dacă este nevoie de una sau mai multe persoane pentru manipularea
elevului; dacă este nevoie de două persoane, una dintre acestea este responsabil;
- responsabilul decide când se ridică elevul (semnal), dacă poziţia acestuia este adecvată
şi, va sta, de regulă, de partea superioară a elevului;
- ridicarea şi transportul elevului se planifică din timp pentru a îndepărta obstacolele,
pentru a controla starea scaunului cu rotile, etc.; cadrul didactic trebuie să se concentreze
pe pasul următor şi nu la lungimea traseului;
- profesorul stă cât mai aproape de elev cu picioarele depărtate pentru un mai bun
echilibru;
- cadrul didactic trebuie să apuce elevul ferm, controlând capul, umerii şi şoldurile, evitând
răsucirea sau alunecarea trunchiului; descurajaţi spasticitatea elevului folosind tehnicile de
relaxare recomandate de specialist;
- se dau elevului lămuririle necesare pentru a evita confuziile;
- în general, poziţia unui elev trebuie schimbată la fiecare jumătate de oră; o oră este
perioada cea mai lungă pe care un elev poate şi-o menţină, iar aceasta numai la
prescrierea specialistului;
- schimbarea locului nu este sinonimă cu schimbarea poziţiei;
- elevii cu control postural slab sau tonus muscular redus, necesită suport complet în jurul
trunchiului şi nu tras de membrele superioare;
- aceste reguli vor fi prelucrate de kinetoterapeut tuturor celor care vor să participe la
activităţile de educaţie fizică.
Asigurarea elevului
1. Pentru a implica elevul în activitate, acesta trebuie să fie de acord cu manipularea.
2. Comunicaţi elevului ce aţi planificat, nu-l luaţi pe nepregătite!
3. Cereţi sprijinul şi cooperarea elevului în măsura în care acesta poate, este capabil şi
vrea să participe!
Poziţionarea
Elevii necesită schimbarea poziţiei de-a lungul zilei. Petrecerea unei lungi perioade în
aceiaşi poziţie nu este numai inconfortabilă, dar poate conduce şi la grave accidentări:
escare, scurtarea ligamentelor, instalarea retracţiilor musculare, deformări de postură
precum şi îngreunarea respiraţiei, circulaţiei şi a digestiei.
Din punct de vedere al procesului didactic, se vor respecta următoarele principii:
1. Daţi copilului un sentiment de securitate!
2. Lăudaţi-l pentru ceea ce face şi nu-l certaţi pentru ceea ce nu poate sau nu vrea să
facă; în oricare din situaţii elevul are un motiv!
3. Reduceţi ajutorul treptat pe măsură ce elevul progresează în realizarea sarcinii!

4. Încurajaţi orice iniţiativă a copilului, recompensându-l!
5. Evitaţi înfricoşarea, ameninţarea sau pedepsirea elevului!
6. Plecaţi în procesul de învăţare de la ce poate elevul şi adaptaţi sarcina la potenţialul
său!
7. Nu forţaţi elevul să desfăşoare o activitate dacă nu este în dispoziţie favorabilă,
folosindu-vă de iniţiativa lui!
8. Motivaţi copilul pentru orice activitate; începeţi cu lucrurile cunoscute şi introduceţi
numai câte un element nou!
9. Nu forţaţi elevul să înveţe sau să execute activităţi peste potenţialul său!
10. Ajutaţi elevul să aibă încredere în forţele proprii şi să-şi asume sau să-şi depăşească
problemele.
Programa şcolară la ciclul primar valorifică exemplele de activităţi de învăţare care
să permită trecerea de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare.
În vederea formării competenţelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în
predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea
abordărilor şi parcursul diferenţiat.
Ţinând seama de particularităţile copiilor cuprinşi în clasele primare , profesorii vor folosi
demersuri care să facă accesibil şi atractiv conţinutul orei de educaţie fizică. Jocul devine
metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat
capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor.
La începutul anului şcolar se va urmări organizarea claselor şi a grupelor de lucru în
spiritul educaţiei Incluzive speciale. În prima lună de şcoală se va acorda atenţie formelor
de deplasare individuală şi în grup, precum şi formaţiilor de lucru (cerc, coloană, linie,
semicerc etc.).
În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu
lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale şi de valorificare a
cunoştinţelor însuşite. La toate clasele ciclului primar, cu deosebire la clasa pregătitoare,
se va pune accentul pe lucrul în perechi şi în grup, favorizând integrarea, ajutorarea şi
stimularea reciprocă. Se va asigura utilizarea unor mijloace (mingi, cercuri, steaguri,
dispozitive, instalaţii, sisteme de protecţie etc.) care să asigure protejarea copiilor,
înlăturându-se orice posibilitate de a se produce accidente. Se recomandă ca resursele să
fie estetice, atractive şi uşor de manevrat.
În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă
utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea
la progresul şcolar al fiecărui elev. Profesorii pot elabora şi alte forme de învăţare şi
conţinuturi în funcţie de particularităţile individuale si ale clasei de elevi, baza materială de
care dispune şcoala şi opţiunile elevilor.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul
activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea
disciplinei educaţie fizică şi să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii,
flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi
transdisciplinare.
În realizarea unei evaluări eficiente, profesorii vor utiliza ”Sistemul de evaluare
pentru învăţamantul primar”, adaptat particularităților fiecărui elev, care cuprinde domeniile
evaluate, instrumentele (probele), repartizarea acestora pe individ și clasă,descrierea
probelor şi criteriile utilizate în evaluarea fiecărei probe, respectiv:
186
Sistemul de evaluare pentru învăţământul primar

Instrumente Baremuri şi criterii pentru calificative
Capacităţi de evaluare Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
evaluate (probe
Suficient Bine Foarte bine Suficient Bine Foarte bine Suficient Bine Foarte bine Suficient Bine Foarte bine
opţionale )
B F F B F B B F F B F B F B F B F B F B F B F B
Alergare de
6.4 6.4 6.2 6.2 6.0 6.0 6.2 6.4 6.0 6.2 5.8 5.9 6.2 5.9 6 5.7 5.8 5.5 6.1 5.8 5.9 5.6 5.8 5.5
1 Viteză viteză 25 m
Naveta 5x5m 14 14.7 13.7 13 12.5 12 13 13.5 12.5 12 12 11.8 13 12.5 12.5 12.3 12.3 12.1 13 12.5 12.5 12.3 12.3 12.1
Alergare de 1.30 1.30 1.50 1.50 2.10 2.10 2.00 1.45 2.20 1.55 2.40 2.05 2.15 2.00 2.35 2.10 2.45 2.20 2.30 2.15 2.40 2.25 2.50 2.35
2 Rezistenţă
durată 1.50 1.50 2.10 2.10 2.30 2.30 2.20 1.55 2.40 2.05 2.50 2.15 2.35 2.10 2.45 2.20 2.55 2.30 2.40 2.25 2.50 2.35 3.00 2.45
Extensii ale
trunchiului din 4 4 6 6 8 8 6 6 8 8 10 10 6 8 8 10 10 11 8 8 10 11 12 13
Forţă culcat facial
spate Extensii ale
trunchiului din 5 5 5 6 7 7 6 6 7 7 8 8 7 8 8 9 9 10 8 9 9 10 10 11
poziţia aşezat
Ridicări de
trunchi din 6 5 6 7 7 8 8 6 7 9 8 10 7 8 8 9 9 10 8 9 9 10 10 12
Forţă culcat dorsal
abdomen Ridicări ale
3 picioarelor din 4 4 5 5 6 6 5 5 6 6 8 8 6 7 8 9 10 11 8 9 10 11 12 13
culcat dorsal
Tracţiuni pe
banca de 1b 1b 1,5b 1,5b 2b 2b 1b 1b 1,5b 1,5b 2b 2b 1b 1b 2b 2b 2,5b 2,5b 1b 1b 2b 2b 2,5b 2,5b
Forţă gimnastică
membre Săritura în
superioare lungime de pe 1.05 1.00 1.05 1.10 1.10 1.15 1.05 1.00 1.05 1.10 1.10 1.15 1.05 1.10 1.10 1.15 1.15 1.20 1.05 1.10 1.10 1.15 1.15 1.20
şi loc
inferioare Structura
complexă de 4 6 5 7 6 8
forţă
Memorare-
execuţie
Complex de 2 exerciţii 2 exerciţii 3 exerciţii 2 exerciţii 2 exerciţii 3 exerciţii 3 exerciţii 3 exerciţii 4 exerciţii 3 exerciţii 3 exerciţii 4 exerciţii
4 complex de
exerciţii libere 4x4 timpi 4x4 timpi 4x4 timpi 4x4 timpi 4x4 timpi 4x4 timpi 4x8 timpi 4x8 timpi 4x8 timpi 4x8 timpi 4x8 timpi 4x8 timpi
dezvoltare
fizică
Sărituri la
coardă de pe
4 4 6 6 8 8 4 4 6 6 8 8
două picioare,
pe loc I-II
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Sărituri la
coardă
5 Îndemânare
alternative, cu 4 4 6 6 8 8 4 4 6 6 8 8
deplasare
Cls I-II
Sărituri la
coardă 2x4 3x4 4x4 2x6 3x6 4x6
succesive
pe un picior,
pe loc
cls III-IV
Sărituri la
coardă
alternative cu
2x4 3x4 4x4 2x4 3x4 4x4 2x6 3x6 4x6
deplasare cls
III-IV
Aruncare la
ţintă
De la 3 m 1 De la 3 m 2 De la 3m 3 De la 4 m 1 De la 4 m 2 De la 4 m 3
orizontală cu
din 3 din 3 din 3 din 3 din 3 din 3
două mâini de
jos
Aruncare la De la 5 m 1 De la 6m 1
6 2 din 3 3 din 3 2 din 3 3 din 3
ţintă verticală din 3 din 3
Elemente de
Nivelul gimnastică
2 2 3 3 3 3 2 2 2 2 3 3 2 2 2 2 3 3 2 2 3 3 4 4
iniţierii acrobatică
7 în izolate
gimnastică Legări de
elemente
acrobatice
Nivelul
iniţierii Structură
8
în simplă de joc
minihandbal
Deprinderi
Parcurs
9 utilitar-
aplicativ
aplicative
Notă: 1b - bancă
187
DESCRIEREA MĂSURĂTORILOR ANTROPOMETRICE

(conform Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport)
1. Înălţime (cm)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică /ruletă, taliometru.
Procedura: Pentru măsurarea corectă a înălţimii unui elev este necesar ca acesta să fie
desculţ, în poziția stând în picioare (ortostatism), atingând cu spatele și capul un perete
vertical; capul este orientat cu privirea spre înainte. Cu ajutorul unei taliometru sau a unei
rulete (pe perete poate fi lipită o grilă gradată în cm. și, cel puțin, cu subdiviziuni de 0,5
cm.) se măsoară distanța de la nivelul solului până la proiecția perpendiculară pe perete a
nivelului punctului vertex (cel mai înalt punct cranian), determinat cu un obiect care are cel
puțin un unghi de 90 (ex. un echer cu latura de 15-20 cm.), așezat cu o latură pe vertex și
una pe perete. Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri.
2. Greutate (kg)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: cântar medical (mecanic/electronic
verificat).
Procedura: Pentru măsurarea obiectivă și exactă a greutăţii corporale a unui elev acesta
este îmbrăcat doar în echipament sportiv lejer. Se înregistrează în kg. și subunități de kg.
(din sută în sută de grame).
3. Lungime planta piciorului (cm)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică /ruleta/riglă.
Procedura: Pentru măsurarea lungimii plantei piciorului (desculț sau cu un ciorap subțire),
elevul o aşează pe o suprafaţă plană, iar cadrul didactic măsoară distanţa de la limita
posterioară a călcâiului (punctul pternion) până la vârful degetului celui mai lung (de obicei
vârful degetului mare – haluce), denumit punctul acropodion. Se înregistrează în cm și
subdiviziuni de 0,5 cm.
4. Bust (cm)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică /ruletă.
Procedură. Elevul este așezat pe un scaun cu suprafața plană (lipit de un perete vertical)
cu spatele și parte posterioară a caputului atingând peretele. Cu ajutorul unei taliometru
sau a unei rulete (pe perete poate fi lipită o grilă gradată în cm. și cel puțin, subdiviziuni de
0,5 cm.) se măsoară distanța de la nivelul platformei scaunului (punctul „0”) până la
proiecția perpendiculară pe perete a nivelului punctului vertex (cel mai înalt punct cranian),
determinat cu un obiect care are cel puțin un unghi de 90O (ex. un echer cu latura de 15-
20 cm.), așezat cu o latură pe vertex și una pe perete. Se înregistrează în centimetri și
subdiviziuni de 0,5 centimetri. Se poate raporta procentual la înălțimea corpului. Totodată,
prin scăderea valorii bustului, din valoarea înălțimii corporale se poate stabilii lungimea
membrelor inferioare și raportul proceuntual cu aceasta.
5. Perimetru toracic (cm)
Procedura: Perimetrul toracic se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă flexibilă.
Elevul este în poziția stând în picioare. Panglica se plasează, orizontal, în jurul toracelui,
subaxilar, imediat deasupra mameloanelor, la băieți și la cca. 3 cm. deasupra
mameloanelor, la fete. Elevii sunt îmbrăcați în maiou sau tricou din materiale subțiri.
Perimetrul toracic se măsoară în trei momente:
- în poziție normală;
- în inspirație maximă;
- în expirație maximă.
Se înregistrează cele trei valori. Se stabilește elasticitatea toracală, prin scăderea valorii
perimetrului toracic în inspirație maxim din valoarea celei din exprație maximă. Cele trei
măsurători se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri.
6. Perimetru abdominal (cm)
Procedura: Perimetrul abdominal se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
flexibilă. Elevul este în poziția stând în picioare. Panglica se plasează, orizontal, în jurul
abdomenului, deasupra ombilicului la cca. 2-3 cm. Elevii sunt îmbrăcați în maiou sau
tricou, din materiale subțiri, care se ridică puțin, la nivelul abdomenului. Se înregistrează în
centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri.
7. Perimetru bazin (cm)
Procedura: Perimetrul bazinului (gluteal) se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o
ruletă flexibilă. Elevul este în poziția stând în picioare. Panglica se plasează, orizontal, în
jurul bazinului, la nivelul celor mai proeminente puncte ale mușchilor fesieri. Elevii sunt
îmbrăcați în echipament sportiv lejer, din materiale subțiri. Se înregistrează în centimetri și
subdiviziuni de 0,5 centimetri.
8. Perimetru cranian (cm)
Procedura: Perimetrul cranian se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
flexibilă. Elevul este în poziția stând în picioare sau șezând pe un scaun. Panglica se
plasează orizontal, în jurul cutiei craniene, anterior, la nivelul punctului glabela (puțin
deasupra nivelului sprâncenelor). Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5
centimetri.
9. Diametru biacromial (cm)
Procedura: Diametrul biacromial se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
flexibilă. Elevul este în poziția stând în picioare. Panglica se plasează orizontal, de la
punctul stâng acromion la punctul drept acromion. Se înregistrează în centimetri și
10. Anvergură braţe (cm)
Procedură. Anvergura brațelor se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
flexibilă. Elevul este în poziția stând, cu brațele extinse și ridicate lateral în poziție
orizontală. Elevul atinge cu spatele și brațele (cu palma în supinație) un perete vertical, cu
suprafața plană. Cel mai recomandat este de a se lipi pe perete o grilă orizontală, gradată
în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri (lungimea grilei, de cca. 2 m și lățimea de
cca. 40 - 50 cm., pentru a se putea măsura elevi de diferite înălțimi). Se măsoară distanța
dintre punctele distale ale degetelor mijlocii de la cele două mâini ale elevului. Se
înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri. Se poate raporta la înălțimea
corpului.
NORMATIV
DE DOTARE MINIMALĂ/ UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT, LA DISCIPLINA EDUCAŢIE
FIZICĂ ȘI ACTIVITĂȚI SPORTIVE
Nr. Mijloace de U.M. Titluri Cantitate/
crt. învăţământ Titlu
APARATE, ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE SPORTIVE
Bancă de Buc. 1 4
1. gimnastică
Capră pentru Buc. 1 1

2. sărituri
Ladă de Buc. 1 1
3. gimnastică
Masă de tenis Buc. 1 1

4. (palete şi fileu)
Panouri de Buc. 1 2
5. baschet cu stâlpi şi
inele
Poartă de handbal Buc. 1 2

6.
Spalier Buc. 1 6
7.
Stâlpi pentru volei Set. 1 1

8.
Saltea Buc. 1 8
9.
Trambulină dură Buc. 1 2

10.
Instrumente de Buc. 1 2
11. măsură -
cronometru cu 10
timpi
Instrumente de Buc. 1 2
12. măsură – ruletă de
10m
Joc de şah Buc. 1 8
13.
Mingi pentru jocuri Buc. 1 6

14. sportive - fotbal

15. sportive - handbal

16. sportive - rugbi

17. sportive - volei

18. sportive - baschet
Mingi de oină Buc. 1 6

19.
Mingi medicinale - Buc. 1 6

20. 1-2 kg
Plase pentru jocuri Buc. 1 2

21. sportive - handbal
Plase pentru jocuri Buc. 1 2

22. sportive - baschet
Filee pentru jocuri Buc. 1 1

23. sportive - volei
Bibliografie
1. Ardelean, T., (1990), Particularitățiile dezvoltării calitățiilor motrice, București:
Centru de multiplicare IEFS;
2. Cârstea, Gh., (1993), Teoria și metodica educației fizice și sportului, București:
Editura Universul;
3. Dragnea, Adrian/ Bota, Aura, (1999), Teoria activităților motrice, București: Editura
Didactică;
4. Epuran, M., (1976), Psihologia educației fizice, București: Editura Sport- Turism;
5. Gheorghe, G., Dințică, G, (2010), Metodica dezvoltării calitățiilor motrice la copiii 7-
11 ani, București: Editura Discobolul;
6. Horghidan, V., (2000), Problematica psihomotricității, București: Editura Globus;
7. Mitra, Gheorghe/ Mogoș, Alexandru, (1980), Metodica educației fizice școlare,
Ediția a-III-a, București: Editura Sport-Turism;
8. Negulescu, I., (2006), Integrare socială prin practicarea sportului și activități fizice
adaptate, București: ANEFS;
9. Popovici, D. ( 2005).Terapii ocupaționale pentru persoane cu deficiențe, Constanța:
Editura Muntenia;
10. Roșan, A. (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție, Iași:
Editura Polirom;
11. Stănescu, M., (2002), Educație fizică pentru preșcolari și școlari mici, București:
Editura Semne;
12. Tudor, V., (2005), Măsurare și evaluare în cultură fizică și sport, Buzău: Editura
Alpha;
13. Verza, E., Verza, F.E. (2011). Tratat de psihopedagogie specială, București: Editura
Universității din București;
14. *** (2008), Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, București:
Unitatea de management al proiectelor pentru învățămîntul preuniversitar
15. *** (2008) Programa școlară pentru educație fizică și sport, Clasele I – a X-a (O.M.
nr.5235 / 01.09.2008), Bucureşti;
16. *** (2013) Programa școlară pentru educație fizică, Clasa pregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a (O.M. Nr.3418 / 19. 03.2013, Bucureşti;
17. *** (2014) Programa școlară pentru educație fizică, Clasele a III-a – a IV-a O.M. Nr.
5003 / 02.12.2014), Bucureşti;
18. *** (2014) Programa școlară pentru disciplina Joc și mișcare, Clasele a III-a - a IV-a,
București.
Grupul de lucru:
- Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei
- Elena Antoanela MĂRGĂRITA, coordonator Inspectoratul Şcolar Județean Vâlcea

Mărgărita Elena Antoanela I.Ș.J. Vâlcea
Bărbuț Daniel I.Ș.J. Vâlcea
Cârceag Petre Daniel C.Ș.E.I. Băbeni
Pîrjol Nicoleta C.Ș.E.I. Băbeni
Gavrișiu Iuliana Claudia C.N.I. “Matei Basarab”, Râmnicu Vâlcea
Popescu Ana-Maria Șc. Gim, Nr. 10, Râmnicu Vâlcea
Onogea Rodica Liceul Sanitar “ Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea
Georgescu Maria Șc. Gim. Nr. 5, Râmnicu Vâlcea
Lazăr Diana Șc. Gim. “I. Ghe. Duca”, Râmnicu Vâlcea
Mugescu Aurora Șc. Gim. “Take Ionescu”, Râmnicu Vâlcea
Tăbăcuțu Teodor Anton Șc. Gim. Mădulari, Com. Cernișoara
Programa şcolară
pentru disciplina
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE
Dizabilităţi intelectuale grave, severe sau asociate
București, 2021
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Programă şcolară EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE - Învățământ special gimnazial - Dizabilități Intelectuale grave, severe, şi/sau asociate 1
Notă de prezentare
Învățământul special, parte a sistemului național de învățământ, utilizează

documente și instrumente specifice (planuri de învățământ, programe școlare, programe
de intervenție personalizate) adaptate tipului de dizabilitate și nivelului de severitate al
acesteia.
Dizabilitatea cuprinde limitări semnificative atât ale funcționării cognitive, cât și ale
comportamentului adaptativ exprimat prin abilitățile conceptuale, sociale și practice.
„Dizabilitatea este rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de
sănătate a individului, factorii personali și factorii externi care reprezintă circumstanțele de
viață ale acestui individ. Datorită acestei relații, impactul diverselor medii asupra aceluiași
individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit“. Din această perspectivă toți
copiii și elevii trebuie să aibă acces la un curriculum care să faciliteze dezvoltarea
cognitivă, socio-emoţională și a comportamentelor adaptative”.
Programa școlară pentru învățământul special este un răspuns la nevoile
educaționale ale copiilor/elevilor și tinerilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/ sau
asociate, facilitându-le acestora dezvoltarea bio- psiho- socială, în vederea unei cât mai
bune integrări sociale și a unei inserții socio-profesionale viabile, care să le asigure o viață
autonomă și demnă.
Aria curriculară, Educație Fizică, Sport și Sănătate face parte din trunchiul comun,
iar disciplina Educaţie Fizică şi Activităţi Sportive, desfășurată în centrele școlare de
educație incluzivă și şcolile speciale pentru elevii cu dizabilităţi intelectuale grave, severe,
şi/sau asociate, conform planului cadru are alocată o oră la ciclul primar și două ore la
ciclul gimnazial, activitatea bazându-se pe aplicarea/ respectarea principiului adaptării
particularităţilor de vârstă şi individuale, urmărindu-se o raportare permanentă la potenţialul
psiho-fizic al fiecărui copil în parte.
Structura programei școlare include următoarele elemente
Notă de prezentare
Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educaţie fizică şi Activităţi
Sportive, precizează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea concură la
dezvoltarea motricităţii elevului, la familiarizarea acestuia cu deprinderile necesare unei
vieţi sănătoase şi unei dezvoltări fizice armonioase.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape
în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea
competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care
valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor
contexte de învăţare simple sau variate.
Conţinuturile învăţării sunt mijloacele de realizare a competenţelor specifice şi sunt
grupate pe domenii.
Deoarece se adresează unui grup eterogen ca potenţial psihomotor şi care
realizează progrese diferite, s-a optat pentru prezentarea acestei programe ca un
continuum, fără o diferenţiere majoră între clase la nivelul ciclului de învăţământ.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Competenţele programei respectă principiul accesibilităţii şi al structurării gradate,

de la simplu la complex şi de la uşor la greu, pentru a facilita însuşirea corectă a actelor şi
acţiunilor motrice.
Deprinderile motrice de bază au caracter permanent în desfăşurarea activităţii şi tind
spre educarea, consolidarea şi perfecţionarea acestora.
Deprinderile motrice au o valoare instrumentală şi sunt utilizate în activităţi cotidiene
indispensabile individului, precum deplasarea, îmbrăcarea, hrănirea etc.
Exerciţiile fizice sprijină formarea corectă a schemei corporale şi a lateralităţii,
formarea reprezentărilor spaţiale şi temporale şi, mai ales, a celor proprioceptiv-
kinestezice, necesare în aprecierea corectă a distanţelor, vitezei, forţei şi anticiparea
mişcărilor următoare.
Prin complexele de exerciţii fizice adaptate posibilităţilor psihofizice şi ritmului divers
de achiziţionare se urmăreşte învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea pe cât posibil a
calităţilor motrice de bază: viteza, îndemânare, rezistenţă, forţă, mobilitate.
Această disciplină acoperă nevoia indispensabilă de mişcare, relaxare şi
divertisment şi completează dezvoltarea armonioasă - fizică şi psihică a individului.
Educaţia fizică dezvoltă deprinderi psihomotrice care permit şi asigură participarea elevilor,
cu succes şi plăcere, la activităţi sportive din comunitate. Competiţiile şi întrecerile sportive
stimulează afectiv-motivaţional copiii cu dizabilităţi, de unde şi necesitatea ca profesorul să
pună un accent deosebit pe organizarea de ştafete, jocuri de mişcare şi concursuri sportive
şcolare şi interşcolare.
Activitatea poate fi individualizată prin programe de lucru personalizate în funcţie de
dizabilitate.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
1. Creşterea achiziţiilor psiho-motrice individuale şi valorificarea

acestora în întărirea şi menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării fizice
armonioase.
2. Dezvoltarea deprinderilor şi a capacităţilor motrice în funcţie de

capacitatea psiho-motrică individuală.
3. Dobândirea unei autonomii personale necesare vieţii, prin

activităţi organizate sau spontane.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
CLASA a V-a

1. Creşterea achiziţiilor psihomotrice individuale şi valorificarea acestora în
întărirea şi menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării fizice armonioase
Clasa a V-a
1.1. Cunoaşterea dizabilităţii, a diagnosticului, a particularităţilor anatomo-
corporală și a vestimentației, factorii naturali (temperatură, umiditate, radiațiile solare,
curenții de aer etc.), factori organici (stările febrile, amețelile, senzațiile de sufocare sau
de vomă, dureri organice acute etc.);
- Implementarea și respectarea regulilor de igienă personală atât în activitate cât și în
1.2. Întărirea şi menţinerea stării de sănătate prin influenţa factorilor de mediu
diverse;
- Expunerea organismului cu măsură la factorii naturali benefici pentru sănătate (soare,
aer şi după caz, apă) şi aplicarea unor reguli privind activitatea zilnică a subiecţilor în
mediul natural;
- Formarea atitudinii de conștientizare şi responsabilitate faţă de propria sănătate.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciţii de diferențiere senzorială;
- Influenţarea armonioasă a organismului şi a unei ţinute corecte;
- Influenţarea subiecților în practicarea pe tot parcursul vieţii a exerciţiilor pentru evoluţia

psiho-motrică individuală
Clasa a V-a
formă);
- Însușirea unor formații de lucru după criteriul mărimii.
2.3. Formarea şi dezvoltarea orientării, organizării şi structurării spaţio-
temporale.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Clasa a V-a
- Diferențierea vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele.
- Organizarea unor parcursuri, ștafete şi jocuri de mișcare pentru educarea mersului.
- Organizarea unor parcursuri, ștafete şi jocuri de mișcare pentru educarea alergării pe
distanţe scurte.
2.6. Formarea şi însușirea deprinderii din școala săriturii.
2.7. Formarea şi însușirea deprinderilor utilitar- aplicative: aruncare şi prindere,
2.8. Dezvoltarea capacităților motrice.
- Capacităţile motrice coordinative (îndemânare);
- Capacităţile motrice intermediare, suplețea musculo-ligamentară, supleţea neuro-
spontane
Clasa a V-a
(atletism, gimnastică acrobatică, handbal, baschet, volei, fotbal, tenis de masă
etc.).
deprinderi motrice;
Conţinuturi

Elemente de stimulare - Exerciţii de diferențiere senzorială (auditivă, vizuală,
organizare a - Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul
activităților motrice familiar, prin antrenarea mai multor analizatori (auditivi/
vizuali etc.)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Exerciţii de atingere, pipăire, presare, mângâiere
- Exerciţii de deplasare înainte- înapoi, lateral, şerpuit, în zig-
zag, pe traseu cu şabloane, pe/ sub şi peste obstacole
rând
doi
dezvoltării fizice educaţie psiho- motrică, în interior şi în aer liber
(paravertebrale)
- Exerciţii globale (exerciţii de imitaţie: „Mimul”, „Fă ca mine”)
trunchi, spate)
- Exerciţii simetrice şi asimetrice pe toate coordonatele
spaţiale
toracale)
- Exerciţii-joc de respiraţie nonverbală (suflatul în lumânare,
umflarea balonului, utilizarea jucăriilor de suflat etc.)
- Educarea actului respirator, inspir-expir (conştientizarea
respiraţiei)
partenerului
- Exerciţii - joc de identificare şi numire a elementelor
imagini;
- Executare de comenzi verbale după model/fără model
- Exerciţii - joc: imitarea posturii profesorului/ colegilor
- Schemă corporală, (exerciții de cunoaştere a părților corpului).
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

(„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii, deschideţi
pumnii!” etc.), exerciţii – joc de mişcare simplu: imitarea
ex.: „Cuburile colorate”, „Colţurile colorate”, „Sortează după
mărime!”etc.)
- Orientare temporală. Exerciţii de localizare a obiectelor prin
raportare la schema corporală
indicarea acţiunilor specifice/a zilelor săptămânii/
anotimpurilor)
vitezei lor de deplasare (de ex.: cal, om, avion, pisică)
sub, în faţă, în spate, deasupra- dedesubt etc., executarea
Deprinderi motrice - Educarea şi reeducarea mersului
- Exerciţii de mers înainte- înapoi, lateral
picioarelor
ghemuit, şerpuit
greutăţi
- Exerciţii de mers în sir şi în coloană.
- Exerciţii din şcoala alergării : joc de gleznă, pendularea
gambelor înapoi, alergare cu genunchii sus, alergare
laterală („pas adăugat”), alergare cu pas săltat („pasul
ştrengarului”)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Concursuri/ întreceri de alergare pe distanţe scurte.
- Exerciții din şcoala săriturii
obstacol)
- Exerciţii de săritură de pe un picior pe celalalt
- Exerciţii de săritură de pe un picior pe doua picioare
- Săritura: cu desprindere de pe un picior şi de pe de pe
ambele picioare (pe şi de pe loc şi cu deplasare),
- Exerciții de prindere şi aruncare.
- Exerciții de aruncare şi prindere a unei mingi uşoare
- Aruncarea cu două mâini înainte- înapoi;
- Aruncarea cu două mâini de deasupra capului, de sus şi de
jos.
partener
- Exerciții pentru dezvoltarea echilibrului.
- Exerciţii de mers în echilibru cu greutăţi ușoare
- Exerciţii de mers în echilibru cu partener („Lupta cocoşilor”,
„Trage sfoara”)
puntea”)
- Exerciții de târâre.
- Exerciții de căţărare/ escaladare.
- Exerciţii de cățărare pe scară fixă, frânghie
- Tracţiuni pe banca de gimnastică ușor înclinată, cu ajutorul
- Căţărarea- coborârea: pe banca de gimnastică înclinată
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Ştafete aplicative şi jocuri.
- Exerciții de ridicare şi transport de greutăţi.
- Exerciţii de manipulare a obiectelor, a materialelor sportive,
a mingiilor medicinale.
voleibolare şi ricoşare; lovire cu mâna şi cu piciorul; lovire cu
obiecte: paleta etc.
două mâini, de pe loc şi din deplasare, din autoaruncări şi de
la partener
- Posturi statice sau dinamice: posturi ortostatice, rostogoliri,
starturi
Capacităţi motrice -Dezvoltarea vitezei.
(calităţile motrice) -Viteza de reacţie şi execuţie, executarea unor acte sau
acţiuni motrice la stimuli auditivi, vizuali sau tactili.
-Viteza de repetiţie, executarea unor acte sau acţiuni motrice
repetate şi cunoscute
-Viteza de deplasare pe direcţie rectilinie - exerciţii de
alergare pe distanţe scurte cu partener şi individual: 10 m,
15 m.
-Viteza în raport cu celelalte calităţi motrice prin: Ştafete
aplicative cu partener şi fără (Joc: „Crabii şi creveţii” etc.).
- Forţa dinamică (izotonică) segmentară
- Forţa explozivă
- Exerciţii cu mingea medicinala ușoară
- Exerciţii la aparate (bandă, bicicletă etc.).
abdomenului
cardio- respiratorii
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

mișcarea acestora in jurul corpului.
- Coordonarea acțiunilor segmentelor corpului, în spațiu și timp
- Coordonare oculo-motorie în sarcini motrice simple
- Ştafete şi parcursuri, jocuri.
musculară.
- Stretching
- Educarea şi reeducarea flexiei şi extensiei etc.
- Mobilitatea coloanei vertebrale și a articulațiilor coxo-
femurale
gleznei
- Calităţi motrice combinate
sportive partener
- Specifice atletismului: startul de sus (din picioare),
- Structuri minimale de prindere- pasare- aruncare în
handbal
baschet
- Structuri minimale de pasare- preluare- ridicare în volei
- Structuri minimale de pasare- preluare- marcare în fotbal
fileu- tenis de masă
abdomen;
- Specifice jocurilor sportiv- jocuri dinamice şi pregătitoare,
specifice fiecărui joc sportiv predat: minibaschet; minifotbal;
minihandbal; tenis de masă;
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
CLASA a VI-a

Clasa a VI-a
1.1.Cunoaşterea dizabilităţii, a diagnosticului, a particularităţilor anatomo-
fiziologice, a capacitatilor si atitudinilor, a limitelor individului.
diverse;
- Adoptarea adecvată a tipului de respiraţie în funcţie de temperatura mediului;
- Expunerea organismului cu masura la factorii naturali benefici pentru sănătate, (soare,
mediul natural;
- Formarea atitudinii de conştientizare şi responsabilitate faţă de propria sănătate;
- Prestarea eforturilor în condiţii igienice.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciţii de diferenţiere senzorială
- Influenţarea armonioasă a organismului şi a unei ţinute corecte
- Influenţarea subiecților în practicarea pe tot parcursul vieţii a exercitiilor pentru evoluţia
- Compararea posturii corporale proprii cu modelul prezentat (planşe, filme, diapozitive)
etc.
- Observarea şi atenţionarea între colegi asupra eventualelor abateri de la postura
corporală corectă
- Studiul la oglindă, din faţă şi din profil, a posturii corporale globale
- Verificarea poziţiilor şi aspectelor principalelor segmente ale corpului şi compararea cu
modelele prezentate
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

Clasa a VI-a
- Identificarea şi diferențierea în plan obiectual, după 1- 2 criterii (culoare, mărime,
formă);
distanţe scurte.
2.7. Formarea şi însuşirea deprinderilor utilitar- aplicative: aruncare şi prindere,
- Învățarea căţărării și escaladării;
2.8. Dezvoltarea capacităţilor motrice.
- Capacităţile motrice coordinative (îndemânare);
- Capacităţile motrice intermediare, supleţea musculo- ligamentară, supleţea neuro-
spontane
Clasa a VI-a
- Aplicarea regulilor de igiena personală.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Clasa a VI-a
(atletism, gimnastică acrobatică, handbal, baschet, volei, fotbal, tenis de masă etc).
- Primirea şi oferirea asistenţei şi sprijinului în relaţia cu un coleg, în efectuarea
elementelor cu un grad crescut de dificultate;
deprinderi motrice;
- Aprecierea evoluţiei colegilor, la executarea elementelor şi a exerciţiului;
- Practicarea unor jocuri sportive, întreceri şi concursuri cu caracter motivaţional;
- Manifestarea atitudinii de respect faţă de partenerii şi adversarii din întrecere (fairplay,
empatie).
Conţinuturi

Elemente de stimulare - Exerciţii de diferenţiere senzorială (auditivă, vizuală,
rând
doi
(paravertebrale)
mine”)
trunchi, spate)
toracale)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Educarea actului respirator, inspir-expir (conştientizarea
respiraţiei)
- Tonicitatea şi troficitatea musculaturii intregului corp
partenerului
imagini;
(„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii!”etc.)
- Exerciţii- joc: imitarea posturii profesorului/ a colegilor
- Schemă corporală, (exerciții de cunoaştere a părților
corpului).
pumnii!”etc., exerciţii- joc de mișcare simplu: imitarea
- Structurare spațială (Exerciţii de identificare şi discriminare
ex: „Cuburile colorate”, „Colţurile colorate”, „Sortează după
mărime!”etc.)
anotimpurilor
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Exerciţii de mers cu urcarea treptelor, cu alternarea
picioarelor
ghemuit, şerpuit
greutăţi
- Exerciţii de mers în șir şi în coloană
- Exerciţii de coordonare a mâinilor și picioarelor
- Exerciţii din școala alergării: joc de gleznă, pendularea
gambelor înapoi, cu genunchii sus, alergare laterală („pas
adăugat”), alergare cu pas săltat („pasul ștrengarului”)
- Concursuri/ întreceri de alergare pe distanțe scurte
- Exerciții din școala săriturii.
obstacol)
- Săritură: cu desprindere de pe un picior şi de pe ambele
picioare (pe şi de pe loc şi cu deplasare),
- Exerciții de aruncare şi prindere a unei mingi ușoare
de jos
partener
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Exerciţii de mers în echilibru cu greutăți ușoare
puntea”)
- Menţineri, pe durate crescute progresiv, ale poziţiilor
statice (cu baze de sprijin, pe sol)
- Deplasări în echilibru, libere şi cu purtare de obiecte, pe
suprafeţe, orizontale şi înclinate
- Exerciții de cățărare/ escaladare.
- Exerciţii de căţărare pe scară fixă, frânghie
- Tracţiuni pe banca de gimnastică ușor înclinată, cu
sportive, a mingilor medicinale
- Transport de obiecte uşoare, apucate cu una/ ambele
- Ştafete aplicative și jocuri
de la partener
- Parcursuri aplicative şi ştafete conţinând deprinderile de
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

(calitățile motrice) -Viteza de reacție si execuție, excutarea unor acte sau
acțiuni motrice la stimuli auditivi, vizuali sau tactili
-Viteza de repetiție, excutarea unor acte sau acțiuni motrice
repetate și cunoscute
-Viteza de deplasare pe direcţie rectilinie - exerciţii de
alergare pe distanţe scurte cu partener și individual: 10 m,
15 m.
-Viteza în raport cu celelalte calități motrice prin ștafete
aplicative cu partener și fără (Joc: „Crabii şi creveţii” etc.)
- Forța explozivă
- Forţa dinamică segmentară în regim de rezistenţă
- Exerciții cu propria greutate corporală
- Exerciții cu tot corpul sau anumite segmente ale corpului
- Exerciţii cu mingea medicinală ușoară
- Exerciţii cu coarda
- Exerciții la aparate (bandă, bicicletă etc).
abdomenului
- Rezistenţa musculară locală
cardio- respiratorii
- Aruncări și prinderi, transportul mingii sau al unui obiect și
mișcarea acestora în jurul corpului
- Coordonarea acțiunilor segmentelor corpului și ale
corpului în întregime, în spațiu și timp
- Coordonare oculo-motorie în sarcini motrice simple sau
complexe
- Ștafete și parcursuri, jocuri
- Mobilitate şi stabilitate articulară, elasticitatea musculară
- Complex de exerciții pentru toate segmentele corpului
- Stretching
- Educarea și reeducarea flexiei și extensiei etc.
femurale
- Stabilitatea articulațiilor umărului, cotului, genunchiului și gleznei.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

Deprinderi motrice - Calități motrice combinate.
specifice disciplinelor - Manevrarea obiectelor (mingi de tenis, volei, fotbal etc.):
sportive prindere cu două mâini la piept, din autoaruncări şi de la
partener
handbal
baschet
rulări; rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit; rulare:
laterală, dorsală, pe piept şi abdomen;
- Specifice jocurilor sportive- jocuri dinamice şi pregătitoare
- Noțiuni despre jocurile sportive (regulile de joc)
- Disponibilități de prevenire/ rezolvare a situaţiilor
conflictuale
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
CLASA a VII-a

1. Cresterea achiziţiilor psiho-motrice individuale și valorificarea acestora în
întarirea și menţinerea sănătăţii și a dezvoltării fizice armonioase
Clasa a VII-a
1.1.Cunoașterea dizabilității, a diagnosticului, a particularităților anatomo-
fiziologice, a capacităților și atitudinilor, a limitelor individului.
1.2. Întărirea și menținerea stării de sănătate prin influența factorilor de mediu
(apă, aer, soare), prin utilizarea de orteze și dispozitive.
- Exersarea respirației- în eforturi variabile, în anotimpuri diferite, în condiții atmosferice
diverse;
aer și, după caz, apă) și aplicarea unor reguli privind activitatea zilnică a subiecților în
mediul natural;
- Formarea atitudinii de conștientizare și responsabilitate față de propria sănătate;
- Prestarea eforturilor în condiţii igienice;
- Alternarea eforturilor cu pauze de revenire (active, pasive) a organismului;
- Adoptarea măsurilor de prevenire a accidentelor.
- Stimularea senzorio- motorie a copiilor prin exerciții de diferențiere senzorială;
- Influențarea armonioasă a organismului și a unei ţinute corecte;
- Influențarea subiecților în practicarea pe tot parcursul vieții a exercițiilor pentru evoluția
și menținerea stării fizice armonioase a organismului;
etc.;
corporală corectă;
- Studiul la oglindă, din faţă şi din profil, a posturii corporale globale;
modelele prezentate.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

Clasa a VII-a
formă).
- Identificarea momentelor unei zile/ a zilelor săptămânii/ anotimpurilor.
- Diferentierea vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele;
- Organizarea unor parcursuri, ştafete şi jocuri de mişcare pentru educarea mersului
distanțe scurte
- Învățarea și exersarea săriturii de pe loc
2.7. Formarea şi însuşirea deprinderilor utilitar- aplicative: aruncare şi prindere,
ridicare și transport de greutăți, târâre şi căţărare/ escaladare.
- Învățarea aruncarii și prinderii unor obiecte
- Manipularea unor obiecte și/ sau a materialelor sportive
- Capacitățile motrice condiţionale (viteză, forţă, rezistenţă)
- Capacitățile motrice coordinative (îndemanare)
- Capacitățile motrice intermediare, suplețea musculo-ligamentară, supleţea neuro-
3. Educarea unei autonomii personale necesare vieții, prin activități organizate sau
spontane
Clasa a VII-a
3.1. Formarea și educarea autonomiei personale.
- Executarea de acte și acțiuni motrice necesare vieții cotidiene;
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Clasa a VII-a
3.2. Formarea deprinderilor necesare vieții independente prin practicarea unor
jocuri de mișcare și sporturi adaptate posibilităţilor psihoindividuale ale elevilor
etc).
deprinderi motrice;
- Practicarea unor jocuri sportive, întreceri și concursuri cu caracter motivațional;
empatie);
- Manifestarea neostentativă, alături de coechipieri, a satisfacţiei victoriei în întreceri şi
concursuri;
- Suportarea demnă, alături de coechipieri, a înfrângerii în întreceri şi concursuri;
- Felicitarea învingătorilor în întreceri şi concursuri, inclusiv a adversarilor.
Conţinuturi

senzorio-motorie și de olfactivă, tactil- kinestezică)
activităților motrice mediul familiar, prin antrenarea mai multor analizatori
(auditiv/vizual etc.)
- Formaţii de adunare: în cerc, în semicerc, în linie, pe un
rând
- Formaţii de deplasare: în cerc, în coloană, câte unul şi
câte doi
dezvoltării fizice educaţie psiho- motrică, în interior şi în aer liber
(paravertebrale)
mine”)
trunchi, spate)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

spaţiale
toracice)
- Exerciţii- joc de respiraţie nonverbală (suflatul în
lumânare, umflarea balonului, utilizarea jucăriilor de suflat
etc.)
respiraţiei)
Tonicitatea şi troficitatea musculaturii a întregului corp
partenerului
imagini;
corpului)
(„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii, deschideți
pumni!” etc, exerciţii – joc de mișcare simplu: imitarea
mărime!” etc.)
indicarea acţiunilor specifice)/a zilelor săptămânii/
anotimpurilor
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

picioarelor
-Variante de mers: pe vârfuri, pe călcâi, pe partea
- Exerciţii de mers pe genunchi cu sprijin pe palme/coate,
ghemuit, şerpuit
- Exerciţii de mers pe şi peste obstacole, cu transport de greutăţi
-Educarea şi reeducarea alergării.
-Variante de alergare: în tempo moderat, cu ocolire de
obstacol)
- Sărituri: pe loc, de pe loc, în lungime, peste obstacole
picioare (pe şi de pe loc şi cu deplasare)
- Acţiuni combinate: mers – alergare -săritură
- Exerciții pentru dezvoltarea echilibrului
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

puntea”)
statice (cu baze de sprijin , pe sol)
- Exerciții de prindere şi aruncare
- Exerciții de aruncare și prindere a unei mingi ușoare
- Exerciţii de aruncare a mingii de oină/medicinale:
- Aruncarea cu două mâini înainte-înapoi;
de jos.
partener
- Exerciţii de căţărare pe scara fixă, frânghie
- Căţărarea-coborârea pe banca de gimnastică înclinată
- Acţiuni combinate: căţărare- escaladare, tracţiune- târâre
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

de la partener
- Acţiuni combinate: aruncare, prindere, transport/împingere
de obiecte
(calitățile motrice) - Viteza de reacție și execuție, excutarea unor acte sau
- Viteza de repetiție, executarea unor acte sau acțiuni
motrice repetate și cunoscute
- Viteza de deplasare pe direcţie rectilinie - exerciţii de alergare
pe distanţe scurte cu partener si individual: 10 m, 15 m
- Viteza în raport cu celelalte calități motrice prin ștafete
aplicative cu partener și fără (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.)
- Forța explozivă
- Exerciții cu tot corpul sau cu anumite segmente ale
corpului
- Exerciții la aparate (bandă, bicicletă etc.)
abdomenului
cardio-respiratorii
- Rezistenţa cardio-respiratorie la eforturi variabile
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

complexe
musculară.
- Stretching
femurale
gleznei
Deprinderi motrice - Calități motrice combinate
specifice disciplinelor -Manevrarea obiectelor (mingi de tenis, volei, fotbal etc.)
sportive -Prindere cu două mâini la piept, din autoaruncări şi de la
partener
alergarea de viteză,
alergarea de rezistenţă, aruncarea mingii de oină de pe loc,
la distanţă
handbal
baschet
abdomen;
- Specifice jocurilor sportive- jocuri dinamice şi pregătitoare,
minihandbal; tenis de masă
conflictuale
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
CLASA a VIII-a

1. Creșterea achiziţiilor psiho-motrice individuale și valorificarea acestora în
întărirea și menţinerea sănătăţii și a dezvoltării fizice armonioase
Clasa a VIII-a
funcțiilor vitale în repaus și efort (frecvența cardiacă și respiratorie, capacitatea vitală),
greutatea, înălțimea, coeficientul de inteligență, natura dizabilității și medicația,
indicațiile și contraindicațiile, robustețea și vigoarea fizică, dorința și puterea de mișcare
și joacă, rezistența la activitățile zilnice;
spălarea pe mâini, față și corp cu săpun, după fiecare activitate.
- Exersarea respirației în eforturi variabile, în anotimpuri diferite, în condiții atmosferice
diverse;
aer și, după caz, apa) și aplicarea unor reguli privind activitatea zilnică a subiecților în
mediul natural;
- Adoptarea măsurilor de prevenire a accidentelor;
- Adoptarea unui stil de viaţă cotidian favorabil menţinerii şi optimizării stării de
sănătate.
- Stimularea senzorio-motorie a copiilor prin exerciții de diferentiere senzorială.
etc.
modelele prezentate;
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Clasa a VIII-a
- Însuşirea exerciţiilor şi a complexelor de dezvoltare fizică, în vederea utilizării lor ca
gimnastică zilnică.

Clasa a VIII-a
2.1. Formarea schemei corporale și a lateralității, educarea echilibrului.
- Educarea echilibrului general și a senzațiilor plantare.
formă).
- Organizarea unor parcursuri, ștafete și jocuri de mișcare pentru educarea mersului.
- Organizarea unor parcursuri, ștafete și jocuri de mișcare pentru educarea alergării pe
distanțe scurte.
2.7. Formarea şi însușirea deprinderilor utilitar- aplicative: aruncare şi prindere,
ridicare și transport de greutăți, târâre și cățărare/ escaladare.
- Capacitățile motrice condiționale (viteza, forța, rezistența);
- Capacitățile motrice coordinative (îndemânare);
- Capacitățile motrice intermediare, suplețea musculo- ligamentară, suplețea neuro-
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
spontane
Clasa a VIII-a
3.1. Formarea și educarea unei autonomii personale.
- Executarea de acte și actiuni motrice necesare vieții cotidiene;
etc).
deprinderi motrice;
empatie);
- Manifestarea neostentativă, alături de coechipieri, a satisfacţiei, victoriei în întreceri şi
concursuri;
- Suportarea demnă, alături de coechipieri, a înfrângerii în întreceri şi concursuri
- Felicitarea învingătorilor în întreceri şi concursuri, inclusiv a adversarilor;
- Manifestarea spiritului de autoorganizare şi autoconducere în activităţile practice.
Conţinuturi
(auditivi/ vizuali etc.)
rând
câte doi
(paravertebrale)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

mine”)
trunchi, spate)
spaţiale
toracale)
respiraţiei)
- Tonicitatea şi troficitatea musculaturii întregului corp
- Cunoştinţe despre regimul echilibrat de viaţă (zilnic şi
săptămânal)
partenerului
imagini
- Schemă corporală (exerciții de cunoaştere a părților
corpului)
„Puneţi mâinile la spate!”; „Închideţi pumnii, deschideti
pumnii!” etc, exerciţii- joc de mișcare simplu: imitarea
posturii profesorului/ a colegilor)
în plan obiectual, după 1- 2 criterii „culoare, mărime, formă”
mărime!” etc.)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

anotimpurilor
picioarelor
ghemuit, şerpuit
greutăţi
-Variante de alergare: în tempo moderat, cu ocolire de
obstacol)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Săritura: cu desprindere de pe un picior şi de pe ambele
- Acţiuni combinate: mers- alergare- săritură
puntea”)
- Exerciţii de aruncare a mingii de oină/medicinale:
- Aruncarea cu două mâini înainte-înapoi;
de jos
partener
genunchi (Joc „Cursa crocodililor”)
- Exerciții de cățărare/escaladare.
apucare şi rulare pe partea anterioară a corpului.
- Acţiuni combinate: căţărare- escaladare, tracţiune-târâre
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

de la partener
- Acţiuni combinate: aruncare, prindere, transport/
împingere de obiecte
- Acţiuni combinate: deprinderi de locomoţie de bază cu
deprinderi de locomoţie combinate
(calitățile motrice) - Viteza de reacție și execuție, excutarea unor acte sau
- Viteza de deplasare pe direcţie rectilinie-exerciţii de
15 m.
aplicative cu partener și fără (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.).
- Forța explozivă
abdomenului
cardio-respiratorii
- Rezistenţa cardio-respiratorie la eforturi variabile
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Coordonare oculo- motorie în sarcini motrice simple sau
complexe
- Mobilitate şi stabilitate articulară, elasticitatea musculară.
- Stretching
femurale
gleznei
specifice disciplinelor - Manevrarea obiectelor (mingi de tenis, volei, fotbal etc.)
sportive - Prindere cu două mâini la piept, din autoaruncări şi de la
partener
- Structuri minimale de prindere- pasare- aruncare în handbal
- Structuri minimale de prindere- pasare- aruncare în baschet
fileu- tenis de masă
rulări; rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, cumpănă pe
un genunchi; rulare: laterală, dorsală, pe piept şi abdomen
minihandbal; tenis de masă
- Disponibilități de prevenire/ rezolvare a situaţiilor conflictuale
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
CLASA a IX-a

1. Creșterea achiziţiilor psihomotrice individuale și valorificarea acestora în
întărirea și menţinerea sănătăţii și a dezvoltării fizice armonioase
Clasa a IX-a
alimentar și programul de destindere și odihnă, igiena mediului ambiant și igienă
de vomă, dureri organice, acute etc.);
diverse;
- Expunerea organismului cu măsură la factorii naturali benefici pentru sănătate, (soare,
mediul natural;
sănătate.
etc.
- Studiul la oglindă din faţă şi din profil, a posturii corporale globale;
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Clasa a IX-a

Clasa a IX-a
formă).
- Organizarea unor parcursuri, ștafete și jocuri de mișcare pentru educarea mersului.
distanțe scurte.
celalalt, de pe un picior pe ambele picioare.
2.7. Formarea şi însusirea deprinderilor utilitar-aplicative: aruncare şi prindere,
- Manipularea unor obiecte și/sau a materialelor sportive;
- Capacitățile motrice condiționale (viteză, forță, rezistență);
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
spontane
Clasa a IX-a
3.1. Formarea și educarea unei autonomii personale.
etc).
deprinderi motrice;
empatie);
concursuri;
Conţinuturi
- Formaţii de adunare: în cerc, în semicerc, în linie, pe un
rând
câte doi
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

(paravertebrale)
mine”)
trunchi, spate)
spaţiale
toracice)
respiraţiei)
- Tonicitatea şi troficitatea musculaturii a întregului corp
săptămânal)
partenerului
imagini
corpului)
pumnii!”etc, exerciţii- joc de mișcare simplu: imitarea
în plan obiectual, după 1- 2 criterii „culoare, mărime, formă”
mărime!” etc.)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

anotimpurilor
exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe,
- Exe rciţii de învăţare a mersului corect
picioarelor
ghemuit, şerpuit
greutăţi
- Exerciţii de mers în șir şi în coloană.
- Concursuri/ întreceri de alergare pe distanțe scurte.
obstacol)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

picioare (pe şi de pe loc şi cu deplasare)
- Acţiuni combinate: mers-alergare-săritură
- Exerciții pentru dezvoltarea echilibrului
puntea”)
de jos
partener
cu deplasare, numai cu ajutorul braţelor, braţ şi picior opus
- Exerciții de cățărare/escaladare
- Căţărare – coborârea: pe banca de gimnastică înclinată
- Acţiuni combinate: căţărare- escaladare, tracţiune - târâre
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

de la partener
(calitățile motrice) - Viteza de reacție si execuție, excutarea unor acte sau
acțiuni motrice la stimuli auditivi, vizuali sau tactili.
alergare pe distanţe scurte cu partener și individual: 10 m,
15 m
aplicative cu partener și fără (Joc: „Crabii şi creveţii”etc.).
- Forța explozivă
abdomenului
cardio-respiratorii
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Rezistenţa cardio- respiratorie la eforturi variabile
complexe
musculară.
- Stretching
femurale
gleznei
Deprinderi motrice -Calități motrice combinate.
partener
handbal
baschet
abdomen
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

conflictuale
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
CLASA a X-a

Clasa a X-a
alimentar și programul de destindere și odihnă, igiena mediului ambiant și igienă
de vomă, dureri organice, acute etc.);
diverse;
mediul natural;
sănătate.
etc.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Clasa a X-a

Clasa a X-a
- Identificarea elementelor principale şi de detaliu ale schemei corporale proprii şi a
partenerului: în oglindă/pe un coleg sau pe o imagine;
formă);
- Identificarea momentelor unei zile/ zilelor săptămânii/ anotimpurilor;
- Organizarea unor parcursuri, stafete si jocuri de miscare pentru educarea mersului
distanțe scurte.
2.7. Formarea şi însușirea deprinderilor utilitar-aplicative: aruncare şi prindere,
- Învățarea aruncarii și prinderii unor obiecte;
-Capacitățile motrice condiționale (viteza, forța, rezistența);
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
spontane
Clasa a X-a
3.1. Formarea și educarea autonomiei personale.
etc).
deprinderi motrice;
empatie);
concursuri;
Conţinuturi

senzorio-motorie si de olfactivă, tactil- kinestezică)
activitatilor motrice mediul familiar, prin antrenarea mai multor analizatori
zig-zag, pe traseu, cu şabloane, pe/ sub şi peste obstacole
rând
câte doi
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

(paravertebrale)
mine”)
trunchi, spate)
spaţiale
toracale)
respiraţiei)
- Tonicitatea şi troficitatea musculaturii întregului corp
săptămânal)
partenerului
partenerului: în oglindă/pe un coleg sau pe un manechin/ în
imagini
corpului).
pumnii!”etc, exerciţii- joc de mișcare simplă: imitarea
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Structurare spațială (Exerciţii de identificare şi
discriminare în plan obiectual, după 1- 2 criterii „culoare,
mărime, formă” ex: „Cuburile colorate”, „Colţurile colorate”,
„Sortează după mărime!”etc.)
anotimpurilor
picioarelor
ghemuit, şerpuit
greutăţi
- Exerciţii de mers în șir şi în coloană
obstacol)
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Acţiuni combinate: mers-alergare-săritură
puntea”)
- Exerciţii de aruncare a mingii de oină/ medicinale
- Aruncarea cu două mâini înainte- înapoi
de jos
partener
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

- Acţiuni combinate: căţărare-escaladare-tracţiune-târâre
de la partener
(calitățile motrice)
- Viteza de reacție si execuție, excutarea unor acte sau
acțiuni motrice la stimuli auditivi, vizuali sau tactili.
15 m
aplicative cu partener și fără (Joc: „Crabii şi creveţii” etc.).
- Forța explozivă
abdomenului
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

cardio-respiratorii
- Rezistenţa cardio- respiratorie la eforturi variabile
complexe
musculară
- Stretching
femurale
gleznei
partener
handbal
baschet
abdomen;
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_

conflictuale
Programa şcolară pentru disciplina EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE -

învățământ special gimnazial- dizabilităţi intelectuale grave, severe și/ sau asociate- se
adresează profesorilor care predau disciplina Educaţie fizică în Centrele Școlare pentru
Educație Incluzivă și în școlile speciale.
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale la
competenţe specifice, la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi.
Profesorii vor proiecta demersul de învăţare în funcţie de particularităţile clasei de elevi, de
baza materială de care dispun şi de disponibilitatea și dorințele elevilor.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei

şcolare. Pentru o lectură aprofundată, este necesar să se răspundă la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)

- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
Din punct de vedere al relaţiei dintre elev şi cadru didactic, în vederea realizării
sarcinii, se evidenţiază patru faze:
1. fizică- atunci când în scopul realizării sarcinii este nevoie de ajutor nemijlocit din partea
adultului;
2. gestuală- pentru cazurile în care sunt suficiente exemplificarea, demonstraţia sau
direcţionările şi indicaţiile pentru realizarea sarcinii;
3. verbală- pentru situaţiile când pentru realizarea sarcinii sunt suficiente indicaţiile sau
îndemnurile;
4. independentă- când sarcina este realizată integral de către elev, fără observaţii
intermediare. În cadrul grupului de elevi al clasei, există, simultan, cele patru tipuri de
interrelaţionări, care constituie specificul activităţii de educaţie fizică pentru aceşti elevi.
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
Activitatea de educaţie fizică în şcoala specială presupune o dotare materială

deosebită cu echipament tehnic adaptat.
Pe lângă nivelul diferit de dezvoltare a unor achiziţii, aceşti elevi se mai diferenţiază
şi după nivelul de sprijin de care au nevoie la un moment dat în executarea unor acţiuni,
exerciţii, execuţii, acţiuni. Corelând cele două condiţii, nivelul de dezvoltare al deprinderilor
motrice, al achiziţiilor şi gradului de implicare al adultului în sprijinirea execuţiei, vom obţine
niste valori din care pot evidenţia momentul funcţional al subiectului. Totodată, se poate
observa evoluţia funcţională a elevului pe cele două coordonate (dezvoltare şi sprijin) .
În cadrul disciplinei educaţie fizică şi activităţi sportive pentru elevii cu dizabilităţi
intelectuale grave, severe și/ sau asociate, apare necesitatea ca aceştia să fie conduşi sau
poziţionaţi individual sau în colectiv; acest lucru este necesar pentru a facilita însuşirea şi
executarea unor mişcări precum şi pentru a se putea concentra mai bine asupra sarcinii de
rezolvat.
Folosind metodele de manipulare şi de poziţionare necesare evităm accidentarea elevilor.
Din această cauză este nevoie de respectarea următoarelor reguli:
- specialistul decide dacă este nevoie de una sau mai multe persoane pentru manipularea
elevului; dacă este nevoie de două persoane, una dintre acestea este responsabil;
- responsabilul decide când se ridică elevul (semnal), dacă poziţia acestuia este adecvată
şi, va sta, de regulă, de partea superioară a elevului;
- ridicarea şi transportul elevului se planifică din timp pentru a îndepărta obstacolele, pentru
a controla starea scaunului cu rotile etc.; cadrul didactic trebuie să se concentreze pe
pasul următor şi nu la lungimea traseului;
echilibru;
- cadrul didactic trebuie să apuce elevul ferm, controlând capul, umerii şi şoldurile, evitând
răsucirea sau alunecarea trunchiului; descurajaţi spasticitatea elevului folosind tehnicile de
relaxare recomandate de specialist;
- în general, poziţia unui elev trebuie schimbată la fiecare jumătate de oră; o oră este
perioada cea mai lungă pe care un elev poate şi-o menţină, iar aceasta numai la
prescrierea specialistului;
- schimbarea locului nu este sinonimă cu schimbarea poziţiei;
- elevii cu control postural slab sau tonus muscular redus, necesită suport complet în jurul
trunchiului şi nu tras de membrele superioare;
- aceste reguli vor fi prelucrate de kinetoterapeut tuturor celor care vor să participe la
activităţile de educaţie fizică.
Asigurarea elevului
1. Pentru a implica elevul în activitate, acesta trebuie să fie de acord cu manipularea.
2. Comunicaţi elevului ce aţi planificat, nu-l luaţi pe nepregătite!
3. Cereţi sprijinul şi cooperarea elevului în măsura în care acesta poate, este capabil şi
vrea să participe!
Poziţionarea
Elevii necesită schimbarea poziţiei de-a lungul zilei. Petrecerea unei lungi perioade în
aceiaşi poziţie nu este numai inconfortabilă, dar poate conduce şi la grave accidentări:
escare, scurtarea ligamentelor, instalarea retracţiilor musculare, deformări de postură
precum şi îngreunarea respiraţiei, circulaţiei şi a digestiei.
Din punct de vedere al procesului didactic, se vor respecta următoarele principii:

1. Daţi copilului un sentiment de securitate!
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
2. Lăudaţi-l pentru ceea ce face şi nu-l certaţi pentru ceea ce nu poate sau nu vrea să facă;
în oricare din situaţii elevul are un motiv!
3. Reduceţi ajutorul treptat pe măsură ce elevul progresează în realizarea sarcinii!
4. Încurajaţi orice iniţiativă a copilului, recompensându-l!
5. Evitaţi înfricoşarea, ameninţarea sau pedepsirea elevului!
6. Plecaţi în procesul de învăţare de la ce poate elevul şi adaptaţi sarcina la potenţialul
său!
7. Nu forţaţi elevul să desfăşoare o activitate dacă nu este în dispoziţie favorabilă,
folosindu-vă de iniţiativa lui!
8. Motivaţi copilul pentru orice activitate; începeţi cu lucrurile cunoscute şi introduceţi numai
câte un element nou!
9. Nu forţaţi elevul să înveţe sau să execute activităţi peste potenţialul său!
10. Ajutaţi elevul să aibă încredere în forţele proprii şi să-şi asume sau să-şi depăşească
problemele.
Programa şcolară la ciclul gimnazial valorifică exemplele de activităţi de învăţare

care să permită trecerea de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de
învăţare. În vederea formării competenţelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate
în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea
abordărilor şi parcursul diferenţiat.
Ţinând seama de particularităţile copiilor cuprinşi în clasele gimnaziale, profesorii vor
folosi demersuri care să facă accesibil şi atractiv conţinutul orei de educaţie fizică. Jocul
devine metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat
capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor.
La începutul anului şcolar se va urmări organizarea claselor şi a grupelor de lucru în
spiritul educaţiei Incluzive speciale. În prima lună de şcoală se va acorda atenţie formelor
de deplasare individuală şi în grup, precum şi formaţiilor de lucru (cerc, coloană, linie,
semicerc etc.).
În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu
lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale şi de valorificare a cunoştinţelor
însuşite. Se va pune accentul pe lucrul în perechi şi în grup, favorizând integrarea,
ajutorarea şi stimularea reciprocă. Se va asigura utilizarea unor mijloace (mingi, cercuri,
steaguri, dispozitive, instalaţii, sisteme de protecţie etc.) care să asigure protejarea copiilor,
înlăturându- se orice posibilitate de a se produce accidente. Se recomandă ca resursele să
fie estetice, atractive şi uşor de manevrat.
În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă
utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea
la progresul şcolar al fiecărui elev. Profesorii pot elabora şi alte forme de învăţare şi
conţinuturi în funcţie de particularităţile individuale si ale clasei de elevi, baza materială de
care dispune şcoala şi opţiunile elevilor.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul
activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea
disciplinei educaţie fizică şi să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii,
flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi
transdisciplinare.
În realizarea unei evaluări eficiente, profesorii vor utiliza ”Sistemul de evaluare
pentru învăţamantul gimnazial”, adaptat particularităților fiecărui elev, care cuprinde
domeniile evaluate, instrumentele (probele), repartizarea acestora pe individ și clasă,
descrierea probelor şi criteriile utilizate în evaluarea fiecărei probe, respectiv:
_____________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________
_
SISTEMUL DE EVALUARE PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Conţinuturi Capacităţi/ Instrumente BAREMURI DE NOTARE

Competențe de evaluare Clasa a V – a Clasa a VI – a Clasa a VII – a Clasa a VIII - a
evaluate - probe
5 6 7 8 9 10 5 6 7 8 9 10 5 6 7 8 9 10 5 6 7 8 9 10
opţionale
F 2 3 4 5 6 7 3 4 5 6 8 10 4 5 6 7 9 11 5 6 7 8 10 12
Musculatura Flotări B 4 5 6 7 8 9 5 6 7 8 10 12 6 7 8 9 11 13 7 8 9 10 12 14
braţelor F - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Tracțiuni din B
atârnat 1 2 3 4 5 6 2 3 4 5 6 7 3 4 5 6 8 10 4 5 6 7 9 11
Tracțiuni pe F 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 2 3 4 5 6 7 2 3 4 5 6 7
banca de B
Forţă gimnastică - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ridicarea tr. F 14 15 16 17 19 21 15 16 17 18 20 22 16 17 18 20 22 24 17 18 19 22 25 28
Musculatura din culcat B
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
abdominală dorsal 30’’
Ridicarea pic. F - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
din culcat B
dorsal 30 ‘’ 3 4 5 6 8 10 4 5 6 8 10 12 5 6 7 9 11 13 6 7 8 11 13 15
Ridicarea tr. F 15 16 17 18 19 20 16 17 18 19 20 21 17 18 19 20 21 22 18 19 20 22 24 26
Musculatura din culcat B
16 17 18 19 20 21 17 18 19 20 21 22 18 19 20 21 23 25 19 20 21 22 26 28
spatelui facial 30 ‘’
Ridicarea F 8 9 10 11 12 13 9 10 11 12 13 14 10 11 12 14 16 18 11 12 13 15 17 20
bazinului B
10 11 12 13 14 15 11 12 13 14 15 16 12 13 14 16 18 20 13 14 15 17 19 23
din așezat 30 ‘’
_____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________
247
248
Musculatura Săritura în F 130 135 138 141 145 148 135 138 141 144 150 155 140 143 146 149 155 160 145 148 151 154 160 165
picioarelor lungime de pe B 150 153 156 159 162 165 155 158 161 164 170 175 160 163 166 169 174 180 165 168 172 175 180 185
loc (cm)
Săritura peste F 4 6 8 10 13 15 6 8 10 14 16 18 8 10 12 16 18 20 8 10 12 17 20 23
banca de B
6 8 10 12 15 18 8 10 12 16 18 20 10 12 14 18 23 26 10 12 14 20 22 25
gimn. 30‘’
Viteză Naveta 5 x 10 F 23’0 22’9 22’8 22’7 22’6 22’5 22’8 22’7 22’6 22’5 22’5 22’3 22’2 22’1 22’6 21’9 21’8 21’7 22’6 21’5 21’4 21’3 21’2 22’1
m B 22’2 22’1 22’0 21’9 21’8 21’7 21’4 21’3 21’2 21’1 21’0 20’9 20’8 20’7 20’6 20’5 20’4 20’3 20’2 20’2 20’1 20’0 19’9 19’8
Alergare de vit. F 9’8 9’7 9’6 9’5 9’4 9’3 9’6 9’5 9’4 9’3 9’2 9’1 9’4 9’2 9’0 8’9 8’8 8’7 9’2 9’1 9’0 8’9 8’7 8’6
Alergări 50m cu B
9 8’9 8’8 8’7 8’6 8’5 8’6 8’5 8’4 8’3 8’2 8’1 8’4 8’3 8’2 8’1 8 7’9 8’2 8’1 8 7’9 7’8 7’7
start de sus
Atletism Alerg. de
rezist: cls.V-VI F 3,27 3,22 3,17 3,12 3,05 3,00 3,2 3,15 3,10 3,05 3,00 2,55 4,55 4,50 4,45 4,40 4,30 4,20 4,50 4,45 4,40 4,33 4,25 4,15
600mF, 800mB
VII-VIII B 4,00 3,55 3,50 3,45 3,35 3,25 3,50 3,45 3,40 3,35 3,25 3,15 4,55 4,50 4,45 4,40 4,35 4,30 4,50 4,45 4,40 4,35 4,30 4,25
800mF 1000mB
Sărituri Săritura în F 2,30 2,35 2,40 2,45 2,50 2,55 2,40 2,45 2,50 2,55 2,60 2,65 2,45 2,50 2,63 2,60 2,70 2,80 2,50 2,55 2,60 2,70 2,80 2,90
lungime B
2,45 2,50 2,55 2,60 2,70 2,80 2,50 2,55 2,60 2,65 2,75 2,85 2,55 2,60 2,65 2,75 2,90 3,00 2,60 2,70 2,80 2,90 3,10 3,10
cu elan
Aruncări Aruncarea F 12 13 14 15 16 18 13 14 15 16 18 20 14 15 16 18 22 26 15 16 17 20 23 26
mingii B
18 19 20 21 22 24 20 21 22 26 28 30 22 23 24 26 29 32 24 25 26 29 32 35
de oină
Gimnastică Acrobatică Elem. F
acrobatice B 2 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 3 4 4 4 4 4
izolate
Joc Jocul sportiv Procedee F
sportiv tehnice B 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 3 3 4 4 4 4
izolate
Joc bilateral F
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
B
_____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________
DESCRIEREA MĂSURĂTORILOR ANTROPOMETRICE

(conform Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport)
1. Înălţime (cm)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică/ ruletă,
taliometru.
Procedura: Pentru măsurarea corectă a înălţimii unui elev este necesar ca acesta să fie
desculţ, în poziția stând în picioare (ortostatism), atingând cu spatele și capul un perete
vertical; capul este orientat cu privirea spre înainte. Cu ajutorul unei taliometru sau a
unei rulete (pe perete poate fi lipită o grilă gradată în cm. și, cel puțin, cu subdiviziuni de
0,5 cm.) se măsoară distanța de la nivelul solului până la proiecția perpendiculară pe
perete a nivelului punctului vertex (cel mai înalt punct cranian), determinat cu un obiect
care are cel puțin un unghi de 90O (ex. un echer cu latura de 15-20 cm.), așezat cu o
latură pe vertex și una pe perete. Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5
centimetri.
2. Greutate (kg)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: cântar medical (mecanic/ electronic
verificat).
Procedura: Pentru măsurarea obiectivă și exactă a greutăţii corporale a unui elev acesta
este îmbrăcat doar în echipament sportiv lejer. Se înregistrează în kg. și subunități de
kg. (din sută în sută de grame).
3. Lungime planta piciorului (cm)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică /ruleta/riglă.
Procedura: Pentru măsurarea lungimii plantei piciorului (desculț sau cu un ciorap
subțire), elevul o aşează pe o suprafaţă plană, iar cadrul didactic măsoară distanţa de la
limita posterioară a călcâiului (punctul pternion) până la vârful degetului celui mai lung
(de obicei vârful degetului mare – haluce), denumit punctul acropodion. Se înregistrează
în cm și subdiviziuni de 0,5 cm.
4. Bust (cm)
Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică/ ruletă.
Procedură. Elevul este așezat pe un scaun cu suprafața plană (lipit de un perete
vertical) cu spatele și parte posterioară a caputului atingând peretele. Cu ajutorul unei
taliometru sau a unei rulete (pe perete poate fi lipită o grilă gradată în cm. și cel puțin,
subdiviziuni de 0,5 cm.) se măsoară distanța de la nivelul platformei scaunului (punctul
„0”) până la proiecția perpendiculară pe perete a nivelului punctului vertex (cel mai înalt
punct cranian), determinat cu un obiect care are cel puțin un unghi de 90 (ex. un echer
cu latura de 15- 20 cm.), așezat cu o latură pe vertex și una pe perete. Se înregistrează
în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri. Se poate raporta procentual la înălțimea
corpului. Totodată, prin scăderea valorii bustului, din valoarea înălțimii corporale se
poate stabilii lungimea membrelor inferioare și raportul proceuntual cu aceasta.
5. Perimetru toracic (cm)
Procedura: Perimetrul toracic se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
toracelui, subaxilar, imediat deasupra mameloanelor, la băieți și la cca. 3 cm. deasupra
mameloanelor, la fete. Elevii sunt îmbrăcați în maiou sau tricou din materiale subțiri.
Perimetrul toracic se măsoară în trei momente:
- în poziție normală;
- în inspirație maximă;
- în expirație maximă.
Se înregistrează cele trei valori. Se stabilește elasticitatea toracală, prin scăderea valorii
perimetrului toracic în inspirație maxim din valoarea celei din exprație maximă. Cele trei
măsurători se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri.
6. Perimetru abdominal (cm)
Procedura: Perimetrul abdominal se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă

abdomenului, deasupra ombilicului la cca. 2- 3 cm. Elevii sunt îmbrăcați în maiou sau
tricou, din materiale subțiri, care se ridică puțin, la nivelul abdomenului. Se înregistrează
în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri.
7. Perimetru bazin (cm)
Procedura: Perimetrul bazinului (gluteal) se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o
ruletă flexibilă. Elevul este în poziția stând în picioare. Panglica se plasează, orizontal,
în jurul bazinului, la nivelul celor mai proeminente puncte ale mușchilor fesieri. Elevii
sunt îmbrăcați în echipament sportiv lejer, din materiale subțiri. Se înregistrează în
centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri.
8. Perimetru cranian (cm)
Procedura: Perimetrul cranian se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
flexibilă. Elevul este în poziția stând în picioare sau șezând pe un scaun. Panglica se
plasează orizontal, în jurul cutiei craniene, anterior, la nivelul punctului glabela (puțin
deasupra nivelului sprâncenelor). Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5
centimetri.
9. Diametru biacromial (cm)
Procedura: Diametrul biacromial se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
flexibilă. Elevul este în poziția stând în picioare. Panglica se plasează orizontal, de la
punctul stâng acromion la punctul drept acromion. Se înregistrează în centimetri și
10. Anvergură braţe (cm)
Procedură. Anvergura brațelor se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă
flexibilă. Elevul este în poziția stând, cu brațele extinse și ridicate lateral în poziție
orizontală. Elevul atinge cu spatele și brațele (cu palma în supinație) un perete vertical,
cu suprafața plană. Cel mai recomandat este de a se lipi pe perete o grilă orizontală,
gradată în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri (lungimea grilei, de cca. 2 m și
lățimea de cca. 40 - 50 cm., pentru a se putea măsura elevi de diferite înălțimi). Se
măsoară distanța dintre punctele distale ale degetelor mijlocii de la cele două mâini ale
elevului. Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 centimetri. Se poate raporta
la înălțimea corpului.
NORMATIV
DE DOTARE MINIMALĂ/ UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT,

LA DISCIPLINA EDUCAŢIE FIZICĂ ȘI ACTIVITĂȚI SPORTIVE
Nr. Mijloace de U.M. Titluri Cantitate/

crt. învăţământ Titlu
APARATE, ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE SPORTIVE
1. Bancă de Buc. 1 4
gimnastică
2. Capră pentru Buc. 1 1
sărituri
3. Ladă de Buc. 1 1
gimnastică
4. Masă de tenis Buc. 1 1
(palete şi fileu)
5. Panouri de Buc. 1 2
baschet cu
stâlpi şi inele
6. Poartă de Buc. 1 2
handbal
7. Spalier Buc. 1 6
8. Stâlpi pentru Set. 1 1

volei
9. Saltea Buc. 1 8
10. Trambulină Buc. 1 2

dură
11. Instrumente de Buc. 1 2
măsură -
cronometru cu
10 timpi
12. Instrumente de Buc. 1 2
măsură – ruletă
de 10m
13. Joc de şah Buc. 1 8
14. Mingi pentru Buc. 1 6
jocuri sportive -
fotbal
jocuri sportive -
handbal
jocuri sportive -
rugbi
jocuri sportive -
volei
jocuri sportive -
baschet
19. Mingi de oină Buc. 1 6
20. Mingi Buc. 1 6

medicinale - 1-2
kg
21. Plase pentru Buc. 1 2
jocuri sportive -
handbal
22. Plase pentru Buc. 1 2
jocuri sportive -
baschet
23. Filee pentru Buc. 1 1
jocuri sportive -
volei
Bibliografie
1. Ardelean, T., (1990), Particularitățiile dezvoltării calitățiilor motrice, București: Centru
de multiplicare IEFS;
2. Cârstea, Gh., (1993), Teoria și metodica educației fizice și sportului, București:
Editura Universul;
3. Dragnea, Adrian/ Bota, Aura, (1999), Teoria activităților motrice, București: Editura
Didactică;
4. Epuran, M., (1976), Psihologia educației fizice, București: Editura Sport- Turism;
5. Gheorghe, G., Dințică, G, (2010), Metodica dezvoltării calitățiilor motrice la copiii 7-11
ani, București: Editura Discobolul;
6. Horghidan, V., (2000), Problematica psihomotricității, București: Editura Globus;
Mitra, Gheorghe/ Mogoș, Alexandru, (1980), Metodica educației fizice școlare, Ediția a-
III-a, București: Editura Sport-Turism;
7. Negulescu, I., (2006), Integrare socială prin practicarea sportului și activități fizice
8. Popovici, D. (2005),Terapii ocupaționale pentru persoane cu deficiențe, Constanța:
Editura Muntenia;
9. Roșan, A. (2015), Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție, Iași:
Editura Polirom;
10. Tudor, V., (2005), Măsurare și evaluare în cultură fizică și sport, Buzău: Editura
Alpha;
11. Verza, E., Verza, F.E. (2011). Tratat de psihopedagogie specială, București: Editura
Universității din București;
12.*** (2008), Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, București:
Unitatea de management al proiectelor pentru învățământul preuniversitar;
13.*** (2008) Programa școlară pentru educație fizică și sport, Clasele I – a X-a (O.M.
nr.5235 / 01.09.2008), Bucureşti;
14.*** (2017), Programa școlară pentru educație fizică și sport, Clasele a V-a – a VIII-a
(OM Nr. 3393 / 28.02.2017) Bucureşti.
Grupul de lucru:
- Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei
- Elena Antoanela MĂRGĂRITA, coordonator Inspectoratul Şcolar Județean Vâlcea


Popescu Ana-Maria Sc. Gim, Nr. 10, Râmnicu Vâlcea
Georgescu Maria Sc. Gim. Nr. 5, Râmnicu Vâlcea
Lazăr Diana Sc. Gim. “I. Ghe. Duca”, Râmnicu Vâlcea
Mugescu Aurora Sc. Gim. “Take Ionescu”, Râmnicu Vâlcea
Tăbăcuțu Teodor Anton Sc. Gim. Mădulari, Com. Cernișoara
Programa şcolară
pentru disciplina
JOC ȘI MIȘCARE
București, 2021
Programa școlară JOC ŞI MIŞCARE - Învățământ special primar - Dizabilități Intelectuale grave, severe, şi/ sau asociate 1
Notă de prezentare
Programa școlară pentru Joc și mișcare, pentru elevii cu dizabilități grave, severe
și/sau asociate, prezintă competențele generale și specifice, activitățile de învățare,
conținuturile și sugestiile metodologice pentru această nouă disciplină din oferta
curriculară de la clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a și clasa a IV-a, din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul- cadru de învățământ în aria
curriculară Educație fizică, sport și sănătate și are un buget de timp de 1 oră/săptămână,
pe parcursul fiecărui an școlar.
Introducerea disciplinei Joc și mișcare în planurile de învățământ ale claselor
pregătitoare, I, a II-a, a III-a și a IV-a accentuează rolul pe care activitățile ludice cu
caracter dinamic trebuie să îl aibă în procesul de creștere și dezvoltare a copiilor.
Disciplina Joc și mișcare subliniază potențialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace
didactice specifice perioadei micii școlarități, prin faptul că valorifică tendința naturală a
copiilor pentru mișcare. Prin mișcare copilul explorează, cunoaște, interacționează cu
propriul corp și cu mediul înconjurător. Cunoscând posibilitățile de acțiune asupra
mediului, copilul devine încrezător în forțele proprii și cutezător în a descoperi lumea.
Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplinei îi
revine sarcina de a completa influențele pe care Educația fizică le exercită la nivelul
personalității copilului, aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și
socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare. Potențialul
instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate susține dezvoltarea inteligenței emoționale a
copiilor și, prin aceasta, o mai bună adaptare la solicitările mediului școlar și social.
Numeroasele tipuri de jocuri de mișcare – cu și fără obiecte, de întrecere și de cooperare,
cu roluri etc., pot sta la baza proiectării unor situații de instruire cu bogate influențe
benefice asupra personalității copilului, căruia îi oferă posibilitatea definirii continue a
trăsăturilor sale cognitive, afective, moral-volitive.
În timp ce influențele jocurilor dinamice asupra sferei motrice și fizice sunt
valorificate în primul rând la Educație fizică, în cadrul acestei discipline se va urmări
potențarea influențelor mișcării sub formă de joc, asupra dezvoltării cognitive și socio-
afective a copilului și se bazează pe principiul respectării și adaptării particularităților
individuale și de vârstă, urmărindu-se o raportare permanentă la potențialul psiho-fizic al
fiecărui copil în parte. Se adresează unui grup eterogen ca potențial psiho-motric și care
realizează progrese diferite. Această disciplină acoperă nevoia indispensabilă de mişcare,
relaxare şi divertisment şi completează dezvoltarea armonioasă - fizică şi psihică - a
individului.
Potențialul jocurilor de mișcare poate fi utilizat și pentru consolidarea cunoștințelor
pe care copiii le dobândesc la alte discipline de studiu (limba română, matematică, științele
naturii etc.). Maniera integrată de abordare a acestor obiecte de studiu face posibilă
învățarea/consolidarea, prin jocuri dinamice, a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor,
fructelor, legumelor etc. Prin faptul că îi este specifică activitatea în grup, jocul de mișcare
favorizează manifestarea relațiilor sociale (de cooperare, de întrecere), presupunând
armonizarea intereselor individuale și a eforturilor personale cu cele ale grupului;
favorizează încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilități, manifestarea atitudinii
critice și autocritice, a inițiativei și le permite copiilor să învețe ce înseamnă toleranța,
acceptarea celuilalt, luarea unei decizii și asumarea consecințelor acesteia. Jocul
presupune reguli și respectarea lor, astfel disciplina Joc și mișcare contribuie la
dezvoltarea morală a copilului și permite o mai bună integrare școlară și socială a
acestuia. Ca urmare a situațiilor favorabile sau nefavorabile cu care se confruntă copilul în
timpul jocului, el va trăi o gamă largă de stări afective – bucurie, tristețe, mulțumire,
entuziasm, plăcere. Copilul are ocazia să cunoască aceste stări, să le înțeleagă și să
învețe să le controleze, astfel încât să aibă un comportament echilibrat, la școală și în
societate.
- Conținuturi
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
formate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a
unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale ale disciplinei Joc și mișcare vizează achizițiile de
cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape
în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar. Pentru realizarea
competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care
valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate
unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu și
reprezintă baza de operare pentru formarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
1. Capacitate psiho-motrică
2. Deprinderi de comunicare și lucru în echipă
3. Activități accesibile în funcție de gradul dizabilității
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și au rolul de a orienta cadrul
didactic în aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile
metodologice includ, de asemenea, o descriere a jocurilor de mișcare oferite ca exemple
în secțiunea de conținuturi.
Programa școlară propune o abordare flexibilă, bazată pe valorificarea
competențelor și a experienței profesorului, a resurselor specifice unității de învățământ.
Cadrul didactic este liber să aleagă, să modifice sau să adauge activități de învățare.
Întregul demers didactic este însă adaptat particularităților psiho-motrice ale elevilor și
bazat pe învățarea prin joc. La rândul lor, elevii sunt încurajați să își exprime opțiunile
pentru abordarea în procesul de învățare a anumitor jocuri.
Prin influențele pe care le exercită, disciplina își aduce o contribuție importantă
asupra întregii personalități a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia încă din
perioada școlară mică.
1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în

funcție de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile

ludice
CLASA PREGĂTITOARE
1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție de
capacitatea psiho-motrică și interesele individuale
Clasa pregătitoare
1.1. Utilizarea deprinderilor locomotorii în activități de joc cu reguli simple
- executarea actelor și acțiunilor motrice la comandă;
- executarea unor acte și acțiuni motrice, de pe loc și din deplasare;
- efectuarea jocurilor de mișcare în condiții bine stabilite.
1.2. Manevrarea obiectelor în jocurile de mișcare cu un sistem de reguli simple
- implicarea în jocuri ludice cu reguli simplificate;
- jocuri de mișcare cu manevrarea diferitelor obiecte (mingi, cercuri, cuburi etc.);
- participarea la jocuri simple de alergare, urmărire, adoptări de poziții.
1.3. Formarea deprinderilor motrice de bază pentru desfășurarea unor activități cu
caracter ludic cu, efort redus
- reproducerea unor fenomene din natură prin deprinderi motrice de bază (locomotorii
și de stabilitate);
- participarea la jocuri de mișcare pe diferite ritmuri muzicale;
- efectuarea unor trasee aplicativ-utilitare.
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile ludice

Clasa pregătitoare
2.1. Învățarea regulilor de protecție individuală și de siguranță în timpul
activităților de joc și mișcare
- respectarea unui sistem de reguli simple;
- manifestarea unui comportament adecvat în cadrul relațiilor profesor-elev și de grup;
- participarea la jocuri simple, cu respectarea regulilor stabilite.
2.2. Manifestarea echilibrată a emoțiilor în cadrul jocurilor de mișcare
- exersarea unor manifestări adecvate situației și momentelor de joc (de exemplu,
aplauze etc.);
- participarea la acțiuni desfășurate pe perechi, cu componență și nivel motric în
funcție de particularitățile individuale ale fiecărui elev în parte.
Conţinuturi
Capacitatea psiho- Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, în
motrică tempou constant.
Exemple de jocuri: (Balerinele – mers pe vârfuri, Căprițele –
mers pe călcâie, Piticii voioși - mers ghemuit).
Jocuri de mișcare cuprinzând variante de alergare:
- alergare rectilinie
- alergare șerpuită
Exemple de jocuri: (Acul cu ață, Buchețele)
Jocuri de mișcare cuprinzând variante de sărituri cu
desprindere de pe ambele picioare.
Exemple de jocuri: (Broscuțele sar în lac, Din cerc în cerc)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de
aruncare și prindere:
- aruncare lansată cu două mâini de jos

- aruncare lansată cu două mâini cu rostogolirea obiectelor
pe sol
- prinderea cu două mâini la piept
Exemple de jocuri: (Mingea prin tunel, Ochește ținta)
Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete
cuprinzând deprinderi motrice utilitar-aplicative:
- echilibru static și dinamic
- transport de obiecte ușoare
Exemple de jocuri: (Cărăușii)
Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea
calităților motrice: viteză de reacție și coordonare
segmentară.
Exemple de jocuri: (Alb și negru, Sus- jos – executare
acțiuni motrice la semnale vizuale)
Jocuri pentru schema corporală:
- arătare segmente corporale
Exemple de jocuri: (Mișcarea în oglindă)
Deprinderi de Reguli simple ale jocurilor de mișcare.
comunicare și lucru pe - De exemplu: (liniile de plecare și sosire, repere,
perechi respectarea comenzii start, pornire după semnal, păstrarea
ordinii la execuție)
Modalități de comunicare verbală și nonverbală elev-
profesor.
- De exemplu: (stimuli vizuali, auditivi, kinestezici, gesturi de
încurajare, de apreciere, de atenționare)
Mesaje verbale și nonverbale incluse în practicarea
jocurilor de mișcare.
Reguli de interacțiune cu alții.
Exemple de jocuri: (Oglinda, Mima, Statuile)
Activități accesibile în Efectele jocului de mișcare asupra stării de sănătate
funcție de gradul Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în:
dizabilității - interior (domiciliu,cabane)
- aer liber (loc de joacă, curtea școlii)
Exemple de jocuri: (Leapșa, Mișcarea în oglindă)
Variante de jocuri de mișcare desfășurate în grupuri
mici organizate spontan.
Exemple de jocuri: (Coarda, Șotronul)
Activități ludice pentru tabere, excursii, drumeții.
CLASA I
Clasa I
1.1. Utilizarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de mișcare cu reguli
simple
- jocuri de cunoaștere intuitivă a elementelor din universul copiilor;
- jocuri de imitare a unor activități din viața cotidiană;
- jocuri de atenție cu executarea unor sarcini motrice prestabilite.
1.2. Manevrarea obiectelor în activități de joc între parteneri
- participarea la jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor între parteneri, folosind
diferite deprinderi de manipulare, cu ajutor;
- transmiterea obiectelor în manieră diferită, în funcție de potențialul lor psiho-motric.
1.3. Formarea deprinderilor motrice de bază pentru realizarea unor activități
ludice cu efort moderat
- efectuarea de acte și acțiuni motrice pe diferite ritmuri muzicale;
- participarea la jocuri cu solicitări de eforturi diferite;
- parcurgerea de trasee aplicative-utilitare.

Clasa I
2.1. Respectarea regulilor din jocurile de mișcare
- exemplificarea regulilor jocurilor de mișcare
- participarea la jocuri simple, cu respectarea regulilor stabilite;
- manifestarea unui comportament adecvat în cadrul relațiilor profesor-elev și de grup.
2.2. Respectarea unor reguli de comportament în cadrul jocurilor de mișcare
- organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile;
- realizarea de acțiuni de cooperare în jocurile de mișcare organizate pe perechi.
Conţinuturi
motrică tempou accelerat.
Exemple de jocuri: (Lanțul – mers în coloană câte unul/doi
ținându-se de mâini/ cu mâinile pe umerii colegului din față,
Trec soldații – mers în cadență).
- în zig-zag
Exemple de jocuri: (Acul cu ață, Buchețele)
desprindere de pe ambele picioare, de pe loc peste
obstacole mici.
Exemple de jocuri: (Broscuțele sar în lac, Din cerc în cerc,
Mingea pe pod)
- aruncare lansată cu două mâini de jos

- aruncare cu două mâini de la piept înainte
Exemple de jocuri: (Mingea prin tunel, Dărâmă cetatea)
- echilibru static și dinamic
- târâre
calităților motrice: viteză de reacție și coordonare
segmentară.
Exemple de jocuri: (Alb și negru, Sus-jos – executare
acțiuni motrice la semnale vizuale)
Jocuri pentru schema corporală:

- posibilități de mișcare ale segmentelor în raport cu un
partener și cu obiecte
Exemple de jocuri: (Mingea pe pod, Mingea prin tunel,
Mingea șarpe)
profesor.
Reguli de interacțiune cu alții.
Exemple de jocuri: (Oglinda, Mima, Statuile)
Jocuri de mișcare pentru timpul liber, desfășurate în
excursii, tabere, drumeții.
CLASA a II-a
Clasa a II-a
1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de mișcare
- executarea unor acte și acțiuni motrice, de pe loc și din deplasare, individual, cu
ajutor;
- executarea unor acte și acțiuni motrice, de pe loc și din deplasare, pe perechi, cu
ajutor;
- jocuri de imitare a unor activități din viața cotidiană.
1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare intra-grup
- transmiterea obiectelor pe perechi, în funcție de regulile de desfășurare ale jocurilor
de mișcare;
- participarea la jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor pe perechi, cu ajutor.
ludice cu eforturi diferite
- participarea la jocuri de mișcare cu solicitări de eforturi diferite;
- parcurgerea de trasee aplicative-utilitare;
- participarea la jocuri de mișcare cuprinzând conținuturi care imită acțiuni/activități din
lumea animalelor și viața cotidiană.

Clasa a II-a
2.1. Respectarea regulilor de joc în activitățile de joc și mișcare
- exemplificarea regulilor jocurilor de mișcare;
2.2. Formarea deprinderilor, a relațiilor de cooperare în cadrul jocurilor de
mișcare
- realizarea de acțiuni de cooperare în jocurile de mișcare organizate pe perechi.
Conţinuturi
motrică tempou variabil.
Exemple de jocuri: (Uriașii și piticii – mers pe vârfuri,
alternat cu mers ghemuit).
- în zig-zag
- cu ocolire de obstacole
Exemple de jocuri: (Acul cu ață, Buchețele, Batistuța)
desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare.
- aruncare lansată cu două mâini înainte, în sus

- târâre
calităților motrice.
Exemple de jocuri: (Șarpele își prinde coada)
Jocuri pentru orientare spațială:
- direcții, sensuri, dimensiuni
Exemple de jocuri: (Figurile geometrice)
profesor
Reguli de interacțiune intra-grup conform regulilor
jocului.
CLASA a III-a
Clasa a III-a
1.1. Folosirea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de mișcare
- participarea la jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție;
- participarea la jocuri de atenție cu executarea unor sarcini motrice prestabilite;
- participarea la jocuri de mișcare integrate în activități ludice școlare.
1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare intra-grup
de mișcare;
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate pe perechi, cu
ajutor;
- participarea la jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor sub formă de întrecere, cu
ajutor.
ludice
- participarea la jocuri cu solicitări de eforturi diferite;
- parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare.

Clasa a III-a
2.2. Adaptarea unor jocuri de mișcare în activitățile ludice școlare și extrașcolare
- organizarea de jocuri de mișcare cu efectiv și reguli diferite (simplificate, adaptate în
funcție de posibilitățile clasei);
- adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități extracurriculare.
Conţinuturi
Capacitatea psiho- Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu
motrică purtări de obiecte.
Exemple de jocuri: (Măsurătorii – deplasări cu numărarea
pașilor și transport de diferite obiecte)
- în zig-zag
- cu trecere peste obstacole
- cu transport și punere de obiecte
Exemple de jocuri: (Cursa în zig-zag)
- aruncare lansată cu două mâini înainte, în sus

- tracțiune-împingere
- cățărare-coborâre
- tracțiune
Exemple de jocuri: (Voinicii,Cățărare la scara fixă)
calităților motrice:
- viteza de deplasare în relație cu un partener
Jocuri pentru orientare spațială:
- direcții, sensuri, dimensiuni
- ritm
Exemple de jocuri: (Figurile geometrice, Cercuri muzicale)
profesor.
jocului.
CLASA a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Folosirea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de mișcare în
condiții variate
- parcurgerea de trasee aplicative amenajate în săli de sport și în aer liber;
- participarea la jocuri de mișcare integrate în activități ludice școlare;
- participarea la jocuri de atenție cu executarea unor sarcini motrice prestabilite.
1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de întrecere intra-grup
de mișcare;
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate pe perechi, cu
ajutor;
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea de obiecte, cu forme și diferite
dimensiuni, sub formă de întrecere, cu ajutor.
1.3. Utilizarea deprinderilor motrice de bază cu caracter complex și eforturi
minime
- participarea la jocurile de mișcare cu solicitări de eforturi minime;
- parcurgerea deprinderilor motrice de bază în trasee aplicativ-utilitare;
- practicarea jocurilor de mișcare în desfășurarea unor activități extracurriculare.

Clasa a IV-a
2.2. Adaptarea unor jocuri de mișcare în activitățile ludice școlare și extrașcolare
- organizarea de jocuri de mișcare cu efectiv și reguli diferite (simplificate, adaptate în
funcție de posibilitățile clasei);
- adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități extracurriculare.
Conţinuturi

Capacitatea psiho- Jocuri de mișcare cuprinzând variantele de mers cu
motrică schimbări de direcție.
Exemple de jocuri: (Ștafete cu deplasări în diferite variante
de mers)
- în zig-zag
- cu trecere peste obstacole
- cu transport și punere de obiecte
Exemple de jocuri: (Cursa în zig-zag, Figurile geometrice)

- aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la partener
- aruncare împinsă cu două mâini de la piept
- prinderea cu două mâini a obiectelor rostogolite
- prindere cu două mâini a mingii transmise de un partener
Exemple de jocuri: (Mingea prin tunel, Dărâmă cetatea,
Ochește ținta, Ștafeta baschetbalistului)
cuprinzând deprinderi motrice complexe utilitar-
aplicative:
- tracțiune- împingere
- cățărare- coborâre
- tracțiune
Exemple de jocuri: (Voinicii, Cățărare la scara fixă)
calităților motrice.
Exemple de jocuri: (Șarpele își prinde coada)
Jocuri pentru coordonarea oculo- motorie:
- coordonare ochi- mână
- coordonare ochi- picior
- coordonare generală
Exemple de jocuri: (Țintașii iscusiți)
profesor.
jocului.
Programa disciplinei Joc și Mișcare se adresează profesorilor din învățământul
special primar și are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiectării și derulării la
clasă a activităților specifice acestei discipline.
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la
competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi.
Învățătorii/profesorii pentru învățământ primar vor proiecta demersul de învățare în funcție
de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de dizabilitățile
elevilor.
După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se răspundă la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
- Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
- Ce conținuturi voi folosi? (Selectarea conținuturilor)
Ținând seama de particularitățile copiilor din clasele primare, cadrele didactice vor
folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de Joc și mișcare. Jocul
devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat cu sau fără întrecere, adaptat
capacităților motrice și psihice ale elevilor. Prin activitățile motrice copilul are posibilitatea
de a cunoaște, de a explora, de a-și interioriza sau exterioriza stări și sentimente, de a
interacționa cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător. Treptat, el devine
încrezător în forțele proprii, dornic de a descoperi lumea.
Strategiile didactice recomandate pentru lecțiile de Joc și mișcare respectă
principiul accesibilității.
Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune
implicarea directă a elevilor. Elevii exersează abilități și își formează atitudini în diferite
medii de învățare: sala de clasă, sala de sport, curtea școlii și devin responsabili pentru
modul în care se implică în jocurile și activitățile propuse.
Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri,
dispozitive, instalații, sisteme de protecție etc.) care să asigure protejarea copiilor,
înlăturându-se orice risc de producere a unor accidente. Se recomandă ca resursele să fie
estetice, atractive și ușor de manevrat.
Desfășurarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de către
cadrele didactice, corespunzător echipate pentru activitate motrică, insistându-se pe
anumite mișcări sau atitudini implicate de acestea.
În cadrul disciplinei Joc și mișcare pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave,
severe și/ sau asociate apare necesitatea ca aceștia să fie conduși sau poziționați
individual sau în colectiv; acest lucru este necesar pentru a facilita însușirea și executarea
unor mișcări precum și pentru a se putea concentra mai bine asupra sarcinii de rezolvat.
Folosind metodele de manipulare și de poziționare necesare evităm accidentarea
elevilor. Din această cauză este nevoie de respectarea următoarelor reguli:
- învățătorul/ profesorul decide dacă este nevoie de una sau mai multe persoane
pentru manipularea elevului; dacă este nevoie de două persoane una dintre acestea este
responsabil;
- responsabilul decide când se ridică elevul (semnal), dacă poziția acestuia este
adecvată și va sta, de regulă, de partea superioară a elevului;
- ridicarea și transportul elevului se planifică din timp pentru a îndepărta
obstacolele, pentru a controla starea scaunului cu rotile etc.; profesorul trebuie să se
concentreze pe pasul următor și nu la lungimea traseului;
echilibru;
- cadrul didactic trebuie să apuce elevul ferm, controlând capul, umerii și șoldurile,
evitând răsucirea sau alunecarea trunchiului;

- schimbarea locului nu este sinonimă cu schimbarea poziției;
Asigurarea elevului
- pentru a implica elevul în activitate, acesta trebuie să fie de acord cu manipularea;
- comunicați elevului ce ați planificat, nu-l luați pe nepregătite;
- cereți sprijinul și cooperarea elevului în măsura în care acesta poate, este capabil
și vrea să participe.
În derularea demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte:
- dați copilului un sentiment de siguranță;
- lăudați-l pentru ceea ce face și nu-l certați pentru ceea ce nu poate sau nu vrea să
facă; în oricare din situații elevul are un motiv;
- reduceți ajutorul treptat pe măsură ce elevul progresează în realizarea sarcinii;
- încurajați orice inițiativă a copilului recompensându-l;
- evitați înfricoșarea, amenințarea sau pedepsirea elevului;
- plecați în procesul de învățare de la ce poate elevul și adaptați sarcina la
potențialul său;
- nu forțați elevul să desfășoare o activitate dacă nu este în dispoziție favorabilă,
folosindu-vă de inițiativa lui;
- motivați copilul pentru orice activitate; începeți cu lucrurile cunoscute și introduceți
numai câte un element nou;
- ajutați elevul să aibă încredere în forțele proprii și să-și asume sau să-și
depășească problemele;
- cuprinderea tuturor elevilor în activitățile de joc și mișcare, adaptând acțiunile
motrice la particularitățile fizice și motrice ale unor elevi;
- nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor;
- se vor constitui grupe/ echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea
elevilor cu capacitate psiho-motrică mai scăzută;
- un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecții pentru a fi
însușit de către elevi;
- jocurile de mișcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice
noi, respectându-se particularitățile elevilor;
- într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; un joc nou și una-
două ștafete; două jocuri însușite anterior; 2 - 3 ștafete;
- jocurile și ștafetele dintr-o lecție vor angrena echilibrat calitățile motrice și tipurile
de efort, respectiv: viteză - forță, îndemânare - forță, îndemânare - rezistență;
- se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puțin o formă de întrecere (individual,
pe perechi, între grupe, între echipe);
- fiecare lecție va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort
(încălzirea);
- după fiecare joc sau ștafetă se vor acorda pauze de refacere după efort;
- o parte din timpul recreațiilor poate fi utilizată și pentru practicarea jocurilor
însușite în lecție;
- în activitățile extracurriculare se vor integra jocuri de mișcare pe care elevii le-au
învățat de-a lungul lecțiilor.
Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ. Pentru
disciplina Joc și mișcare, se realizează prin:
- evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfășurarea
jocurilor, vizând cu precădere executarea acțiunilor motrice ale jocului, respectarea
regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare și lucru în echipă și îndeplinirea
rolurilor atribuite în desfășurarea jocurilor;
- evaluarea sumativă, semestrială, va avea în vedere capacitatea elevului de a
participa eficient la desfășurarea a minimum 2 jocuri de mișcare, dintre cele predate de-a
lungul semestrului, cu îndeplinire de roluri variate.
reprezentate de:
- participarea la activități extracurriculare cuprinzând jocuri de mișcare organizate
de învățător/profesor;
- progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mișcare.
Programa școlară include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mișcare.
Dintre acestea, unele sunt incluse, ca exemplificări, în secțiunea de conținuturi. În afara
jocurilor de mișcare prezentate de programă ca exemple, se pot preda și alte jocuri
dinamice/ștafete corespunzătoare condițiilor concrete în care își desfășoară activitatea.
DESCRIEREA JOCURILOR DE MIȘCARE DATE CA EXEMPLE
1. ,,Închide deschide”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând -
închiderea și deschiderea pumnului.
2. ,,Păsărica se întinde’’
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - ducerea
brațelor lateral, revenire.
3. ,,Linia trenului”
ridicarea brațelor orizontal înainte, revenire.
4. ,,Hai să zburăm”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând depărtat -
fluturarea brațelor întinse lateral.
5. ,,Legănăm brațele”
legănarea brațelor paralele înainte și înapoi.
6. ,,Păpușa face gimnastică”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - ridicarea
brațelor înainte, ducerea brațelor lateral, revenire.
7. ,,Batem palmele în față”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - bătaia
coapselor cu palmele de două ori, ridicarea brațelor înainte și bătaia palmelor de două ori.
8. ,,Di căluțule!”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - mâinile
la piept cu pumnii strânși - ducerea coatelor ritmic spre înapoi și înainte.
9. ,,Împingem”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând depărtat
- mâinile la piept cu pumnii strânși - întinderea brațelor înainte cu deschiderea pumnilor,
revenire.
10. ,,Morișca”
- brațele îndoite la piept cu pumnii suprapuși - rotarea circulară a pumnilor accelerând
mișcarea treptat.
11. ,,Bate toba”
- ridicarea brațelor alternativ și ritmic, spre înainte, la orizontal imitând bătaia tobei.
12. ,,Brațe scurte, brațe lungi”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând -ducerea
mâinilor pe umări, întinderea brațelor sus, revenire prin îndoirea brațelor lcu mâinile pe
umări.
13. ,,Roata mică și roata mare”

- ducerea brațelor lateral, rotarea mică a brațelor înainte și înapoi, alternat cu rotarea mare
a brațelor, revenire.
14. ,,Foarfeca”
ducerea brațelor întinse orizontal înainte, cu palmele în jos și/sau în sus forfecare ritmică a
brațelor în față, alternat, revenire.
15. ,,Locomotiva”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Brațele îndoite
lângă corp cu pumnii strânși, stând - rotarea alternativă a brațelor pe lângă corp. Se
începe rotarea întâi cu brațul drept, iar când acesta se retrage, pornește mișcarea brațul
stâng.
16. ,,Elicea”
- rotarea prin încrucișarea brațelor prin față, sus, lateral, jos.
17. ,,Să înotăm”
- ridicarea mâinilor la piept, întinderea brațelor înainte, ducerea brațelor lateral, revenire.
18. ,,Bate cu piciorul”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - lovirea
solului alternativ de 2 ori cu fiecare picior.
19. ,,Să nu trezim păpușa”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - mers
pe loc pe vârfuri cu îndoirea genunchilor (brațele se mișcă libere).
20. ,,Soldații mici”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Mers pe loc cu
legănarea liberă a brațelor înainte și înapoi.
21. ,,Uriașii”
ridicarea brațelor prin lateral sus, cu ridicarea pe vârfuri, revenire.
22. ,,Suntem mici”
îndoirea genunchilor în sprijin ghemuit, revenire.
23. ,,Sari minge”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - săritură
pe ambele picioare pe loc cu ușoară îndoire a genunchilor. Se execută elastic, pe vârfuri,
cu picioarele apropiate. La comanda:,,sări minge”, însoțită de bătaie din palme, copiii
execută sărituri ca mingea pe ambele picioare. După 2-3 sărituri se va da comanda:
,,mingea s-a oprit”, iar copiii încetează mișcarea.
24. ,,Sari ca vrăbiuța”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând cu
mâinile pe șolduri - sărituri pe vârfuri pe ambele picioare cu ușoară îndoire a genunchilor
și deplasare înainte și înapoi.
25. ,,Uriașii și piticii”
ridicarea brațelor prin lateral sus cu ridicare pe vârfuri, îndoirea genunchilor în sprijin
ghemuit, revenire.
26. ,,Mergem ca soldații”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Stând - mers
pe loc cu îndoirea genunchilor.
27. ,,Leagănul”
legănarea brațelor simultan înainte și înapoi, cu ușoară îndoire a genunchilor.
28. ,,Sari minge, minge jos”

mâinile pe șolduri - săritură pe vârfuri cu ambele picioare alternativ cu sprijin în ghemuit.
Se execută 3 sărituri ca mingea, alternate cu ghemuire.
29. ,,Sari minge, minge sus”
mâinile pe șolduri - săritură pe vârfuri pe ambele picioare, alternând cu o săritură înaltă.
30. ,,Cercuri cu piciorul”
descrierea unui cerc pe sol cu vârful piciorului. Se execută 4 cercuri cu stângul, alternate
cu 4 cercuri cu dreptul.
31. ,,Îndoim genunchii”
flexarea concomitentă a genunchilor, revenire.
32. ,,Mersul berzei”
mâinile pe șolduri - îndoirea alternativă a genunchilor la piept.
33. ,,Deschide foarfeca”
Stând cu mâinile pe șolduri - săritură cu depărtarea și apropierea picioarelor. Se
execută fără a îndoi genunchii.
34. ,,Sari într-un picior”
mâinile pe șolduri - săritură alternativă de pe un picior pe celălalt.
35. ,,Sari înainte și înapoi
mâinile pe șolduri - sărituri pe vârfuri cu ușoară flexare a genunchilor și deplasare înainte
și înapoi.
36. ,,Huța- huța pe talpă”
mâinile pe șolduri - rularea tălpilor de pe vârfuri pe călcâie. Rularea se face prin ridicarea
simultană pe vârfurile piciorelor și lăsarea lor pe toată talpa.
37. ,,Sari și te întoarce”
mâinile pe șolduri - săritură pe vârfuri cu întoarcere 90 grade.
38. ,,Slalom”
Elevii vor fi împărțiți în două coloane. Pe sol se desenează 3-4 cercuri pe aceeași linie
la o distanță de 50-60 cm, unul față de celălalt. Cercurile desenate pot fi înlocuite și cu cercuri
dispuse la o distanță de 20-30 cm. Copiii au sarcina să sară pe ambele picoare numai în
spațiile dintre cercuri, fără să calce pe cerc. La semnalul de începere al jocului, primul copil
din fiecare coloană pornește sărind pe ambele picioare, ocolind cercurile dispuse pe teren.
39. ,,Șotronul”
Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care
se dorește a fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi - gâtul; 4-6 - dreptunghiuri
suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul
constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de sărituri (cu desprindere și
aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în apropiat; cu
întoarcere de 900 - 1800) în funcție de modalitățile stabilite de profesor. Traseul săriturilor
poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare
sau impare) sau prin săgeți (linii, coturi, curbe).
40. „Roata”
Elevii formează un cerc, ținându-se de mâini. La semnalulul cadrul didactic, copiii
încep să alerge în cerc spre dreapta, iar la urmatoarele comenzi schimbă alternativ
direcția de alergare spre stânga și spre dreapta de mai multe ori. La comanda de oprire,
echipele se opresc în ghemuit, fără să se desprindă de mâini.
41. „Prinde, prinde!”

Elevii formează un cerc, situându-se cu fața în interiorul acestuia. În mijlocul
cercului stă cadrul didactic. El are în mână un băț de care este prins un balon și apropie
balonul de câte un copil din cerc și spune „Prinde, prinde!”. Când copilul vrea să prindă
balonul, cadrul didactic ridică bățul, iar acesta ca să îl ajungă, trebuie să sară.
42. „Dărâmă cetatea”
cercului mare, format din copii, se desenează un cerc cu raza de 1,5 m în mijlocul căruia
se așează 10 popice care reprezintă „cetatea”. Elevii sunt așezați în jurul „cetății” la
distanță de 1-2 m, fiecare avănd câte o minge. La semnalul cadrului didactic, pe rând,
copiii vor încerca să doboare „cetatea”.
43. „Alunecăm”
Elevii sunt așezați în coloană câte unul și înaintea fiecăruia se află câte o bancă.
La semnal, primul se așează în culcat înainte pe bancă cu brațele întinse, apucând cu
mâinile de marginea acesteia, picioarele întinse și apropiate. La comandă, începe
alunecarea spre capătul celalalt al băncii folosindu-se numai de brațe. Când au ajuns la
capăt se ridică și trece la coada șirului.
44. „Toți la steguleț”
Elevii sunt împărțiți în două echipe egale, așezate în șiruri înapoia liniei de
plecare. În fața echipelor se află la o distanță de 3-4 m o saltea. La semnal, primii elevi
pornesc, aleargă, se târăsc pe saltea, iau în mână un steguleț din suport îl flutură, îl pun la
loc și aleargă înapoi spre echipa lor, unde ating pe următorul copil și se asează la coada
șirului propriu. Câstigă echipa care a terminat prima cursa.
45. „Atinge clopoțelul”
Elevii sunt împărțiți în două echipe egale, așezate înapoia liniei de plecare.
Înaintea fiecărei echipe, la distanță de 2 m se află două băncuțe perpendicular pe direcția
de deplasare. La comandă, primii copii din echipe aleargă până la băncuță, o
escaladează, sar de pe ea și aleargă până la clopoțelul suspendat, pe care îl ating. Se
întorc în alergare, ating pe următorul copil și se așează la coada șirului propriu. Câstigă
echipa care a terminat prima cursa.
46. „Cel mai bun ţintaș”
Elevii sunt împărțiți în două echipe așezate pe șiruri înapoia liniei de ochire. În
dreptul fiecărei echipe se află o galetușă cu mingi mici. La comandă, copiii din fiecare
echipă iau câte o minge și o aruncă în coșul așezat la o distanta de 2-3 m. După ce au
aruncat, aleargă până la coș, îl ocolesc și se întorc atingând următorul coleg din echipă.
După aceea se așează la capătul șirului propriu. Câstigă echipa care are mai multe mingi
în coș.
47. „Cartoful fierbinte”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața în interiorul acestuia. Din stând își
transferă de la unul la altul, cât de repede este posibil o minge (cartoful fierbinte).
48. „Șarpele își prinde coada”
Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele
brațe a mijlocului celui din față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față,
urmat de cei din prima parte a coloanei, încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă
ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă, împreună cu copiii care
formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând să
evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”.
49. „Cercuri muzicale”
Elevii mearg prin sală, pe fond muzical. Când muzica se oprește, elevii trebuie să
apuce unul dintre ”cercurile muzicale” care sunt împrăștiate prin sală.
50. „Ține-l sus”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața în interiorul acestuia. Mai multe
baloane aruncate de profesor trebuie menținute de elevi, în aer, prin lovire cu una sau
două mâini.
51. „Rostogolirea mingii”

Elevii formează un cerc și rostogolesc o minge pusă în joc de către profesor.
Rostogolirea poate fi făcută doar cu mâinile.
52. ,,Ștafeta baschetbalistului”
Elevii sunt așezați pe un șir, în fața panoului de baschet la o distanță de 2 m.
Primul elev aruncă la coș, recuperează mingea și o înmânează următorului și trece în
spatele șirului.
53. ,,Mișcarea în oglindă”
Elevii sunt dispuși în semicerc. În fața formației se află profesorul la o distanță de 2
m. Profesorul execută diferite mișcări și anumite gesturi, iar elevii trebuie să le imite.
54. ,,Broscuțele sar în lac”
Pe terenul de joc se desenează un cerc mare. Cercul este lacul. Elevii stau pe
circumferința cercului. La comanda cadrului didactic: ”Broscuțe săriți în lac!” toți elevii
execută săritura în interiorul cercului.
55. ,,Prinde mingea”
cercului se află profesorul. La semnalul de începere profesorul pasează mingea unui elev,
iar acesta o pasează înapoi cadrul didactic. Jocul va continua până toți elevii vor pasa
mingea.
56. „Acul cu ață”
Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului cadrul
didactic numește, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar
ceilalți 4-5 primesc împreună rolul de „ață”. Elevii cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe
de mijlocul celui din față. La semnalul cadrului didactic, „acul și ața încep să coasă”,
alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața”
își reiau locul în cerc, următorii 4-5 elevi preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe
în timpul deplasării, grupul respectiv de elevi, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând
(reînnodând „ața” sau reintroducându-o în „ac”) formația de coasere.
57. „Batistuța”
Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața în interiorul acestuia. și cu ambele mâini
întinse în spate, cu palma spre exterior. Un elev, având în mână obiectul care a dat
denumirea jocului (castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un
moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit
obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el, să ajungă primul la locul liber.
Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălalt elev.
Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă jocul.
58. „Mingea prin tunel”
Elevii sunt dispuși pe două șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. Elevii din
fiecare șir adoptă poziția stând depărtat. La semnal, elevul de la linia de pasare, lansează
mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de picioarele depărtate ale
coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de lansare,
timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți elevi făcând un
pas înapoi.
59. „Mingea pe pod”
Se constituie două echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii, la o
distanță de o jumătate de pas unul față de celălalt. Fiecare echipă își trimite un
reprezentant care primește o minge. La semnal, primul elev din șir ridică mingea
deasupra capului cu ambele mâini și, printr-o extensie ușoară a trunchiului, o dă celui din
spate. Mingea este astfel trecută până la ultimul jucător. Acesta fuge cu ea, se așază în
fața șirului și o transmite din nou ”pe pod”.
60. „Mingea șarpe”
Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior,
cu deosebirea că transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului.
Dacă mingea se primește din partea dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.
61. „Cărăușii”
Elevii sunt organizați în 2 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fața, fiecărei echipe, la distanță de 3 -5 m se așează un reper
care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește o minge care trebuie transportată
specificându-se procedeul de apucare/susținere și transport. La comanda „Start!”, primii
elevi din fiecare echiipă preiau mingea de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la
propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec la coada șirului.
62. „Buchețelele”
Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă
florile din care trebuie formate buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către profesor a
unei cifre (din concentrul cunoscut de copii) aceștia se grupează în numărul
corespunzător, în buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe
după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor
strigarea: „Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin
desfacerea buchetelor
63. „Figurile geometrice”
Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de
elevi, încadrate într-un cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la
pronunțarea de către profesor a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie să se
orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii care nu au recunoscut
figura geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați.
O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai
multe figuri geometrice de același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice
însușite. La comanda cadrul didactic „Câte (cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii
trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze conform comenzii
64. „Din cerc în cerc”
Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în
formă de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri
paralele, ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în funcție de clasă, între 0,5-
1,00 m. La semnalul cadrul didactic și conform explicațiilor date, primii elevi de la fiecare
echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-
un picior în cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după
care o săritură cu întoarcere de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi
printr-o săritură peste linia de plecare se predă ștafeta următorului coechipier.Profesorul
poate introduce în traseu și alte variante de sărituri.
65. „Țintașii iscusiți”
Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii
trasată la 3m paralel cu peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două
bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele cu zidul. Căpitanii celor două echipe
primesc câte o minge umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la
semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și
bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede
o înmânează următorului coechipier.
66. „Cursa în zig-zag”
Elevii sunt împărţiţi pe două şiruri, în spatele liniei de plecare. Înaintea liniei de
plecare se află obstacole aşezate în zig/zag, la o distanţă de 2 m. La semnal, primii elevi
pornesc în mers pe vârfuri, ocolind obstacolele. Se vor întoarce prin dreapta și prin stânga
obstacolelor, mergând în linie dreaptă cu ducerea alternativă a genunchilor la piept.
Următorii pornesc după ce au primit semnalul.
67. „Semănatul şi culesul cartofilor”
Elevii sunt dispuși în șir, înapoia unei linii trasate pe sol. În fața șirului, la o distanță
de 3-5 m, se trasează (desenează) 3-4 cercuri, la distanțe egale, iar în interiorul lor se
așează diferite mingi. La semnalul cadrul didactic, primul elev din șir aleargă și culege din
cerc obiectele pe care le aduce următorului elev, urmând ca acesta să le semene din nou
(să le așeze în cercuri). Jocul continuă până când ultimul elev revine în poziția inițială.
68. „Doboară popicele”
Elevii sunt dispuși în șir, înapoia unei linii trasate pe sol. În fața șirului se așează 6-
10 popice, la o distanţă de 2 m faţă de elevi. Pe rând, fiecare elev va rostogoli, cu mâna,
mingea în direcţia popicelor, încercând să le doboare. Fiecare dintre elevi aleargă și
recuperează mingea și o predă următorului copil.
69. „Ștafetă în echilibru”
Elevii sunt împărțit pe două șiruri. Înaintea fiecărui şir se află câte o bancă aşezată
pe lungime cu partea lată în sus. La semnalul de începere, primii elevi se deplasează în
echilibru pe bancă. La capătul băncii coboară și se reântorc în aleargare la coada șirului.
70. „Deplasarea prin tunel”
Elevii sunt dispuși pe două şiruri, în spatele unei linii de plecare. În fața fiecărui șir
la o distanță de 2 m se află câte un tunel. La comandă, primul elev din fiecare șir, aflat în
culcat ventral, se deplasează prin tunel, prin târâre. Când ajunge la capătul tunelului se
ridică și aleargă până la coada șirului propriu. Jocul continuă până execută toţi copii
trecerea prin tunel.
71. „Căţărare la scara fixă”
Elevii sunt dispuși pe un şir, înapoia liniei de plecare la o distanță de 3 m de scara
fixă. La semnal, primul elev din șir pleacă în alergare, până la scara fixă, se caţără pe
aceasta cu ajutorul mâinilor și picioarelor, atinge ultima şipcă, apoi coboară prin acelaşi
procedeu, merge înapoi la șir și bate palma cu următorul copil.
72. „Stai odată cu mingea!”
Elevii sunt răspândiți pe terenul de joc și stau cu fața la cadrului didactic. Aceasta
ține în mână o minge pe care la semnalul de începere a jocului, o lovește continuu de sol.
Toți elevii trebuie să sară pe loc, imitând mingea. Când mingea este oprită, elevii
încetează să mai sară.
Bibliografie
1. Atanasiu, M., Atanasiu, C., (1974), Jocuri pentru școlari, București: Editura
2. Cârstea, Gh., (1995), Metodica educației fizice, București: A.N.E.F.S;
3. Epuran, V., (1977), Jocuri de mișcare, București: IEFS;
4. Mujicicov, N., Branga, I., Mujicicov, C., (1966), Jocuri pentru copii și tineret,
București: Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport;
5. Negulescu, I., (2006,) Integrarea socială prin practicarea sportului și activități fizice
6. Teodorescu, S., Bota, A., Stănescu, M., (2003), Educația fizică și sport adaptat
pentru persoane cu dizabilități senzoriale, mintale și defavorizate social, București:
Editura Seme;
7. *** (2015), Programa şcolară pentru disciplina opţională Joc și mișcare (curriculum
la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a), București;
8. *** (2014), Programa școlară pentru disciplina Joc și mișcare, Clasele a III-a - a IV-
a, București;
9. *** Programa şcolară pentru Educație fizică, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a
II-a, aprobată prin O.M. Nr.3418/19.03.2013;
10. *** (2014), Programa școlară pentru disciplina Educație fizică, Clasele a III-a – a
IV-a, aprobată prin O.M.E.C. nr. 5003 / 02.12.2014, București.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei
Elena Antoanela MĂRGĂRITA, coordonator Inspectoratul Şcolar Județean Vâlcea

Popescu Ana-Maria Şc. Gim, Nr. 10, Râmnicu Vâlcea
Georgescu Maria Şc. Gim, Nr. 5, Râmnicu Vâlcea
Lazăr Diana Şc. Gim. “I. Ghe. Duca”, Râmnicu Vâlcea
Mugescu Aurora Şc. Gim. “Take Ionescu”, Râmnicu Vâlcea
Tăbăcuţu Teodor Anton Şc. Gim. Mădulari, Com. Cernişoara
Programa şcolară
pentru disciplina
EDUCAȚIE PLASTICĂ
București, 2021
Programa școlară EDUCAȚIE PLASTICĂ - Invățământ special primar - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Programa disciplinei Educație plastică este elaborată potrivit noului curriculum,

centrat pe competenţe.
Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe sprijină și încurajează
elevii să-și exprime sentimentele, sporește abilitățile sociale și funcționarea cognitivă,
rezolvă frustrările, promovează abilitățile de imitare și mărește utilizarea abilităților
senzorimotorii, coordonarea ochi-mână și stimularea senzorială.
Educația plastică are un rol important în educarea elevilor cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate, oferind posibilități de operare cu anumite tehnici și
instrumente de lucru, în vederea formării unor deprinderi psihomotrice și îmbunătățirea
activității cognitiv-recuperatorii. Se urmărește încurajarea exprimării unor gânduri,
sentimente prin intermediul unor compoziții, se dezvoltă capacităţi de exprimare verbală şi
non-verbală a dorinţelor, trăirilor, sentimentelor, spargând blocaje emoţionale; crește stima
de sine şi încrederea în propriile forţe; eliberează tensiuni, anxietate acumulată, stres,
frustrări şi sentimente negative.
Structural, prezenta programă şcolară include următoarele componente:
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educație plastică sunt formulate
în termeni de generalitate şi reprezintă achizițiile cognitive și comportamentale ale
elevului, ce trebuie dezvoltate pe durata învăţământului primar.
Competenţele specifice, deduse din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de
activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au caracter
orientativ. Profesorul alege şi proiectează activităţile de învăţare ținând cont de nivelul de
severitate al dizabilității, particularităţi de vârstă, de motivația şi de interesele fiecărui copil,
de mijloacele, materialele și dotările pe care le are la dispoziţie.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului
pentru dobândirea competenţelor de bază.
Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Desen
- Pictură
- Modelaj
Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea
conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de
vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi, vizează progresul de învăţare la
fiecare elev și sunt privite ca instrumente de motivare.
În Planul cadru de învăţământ, disciplina Educație plastică are alocată 1 oră pe
săptămână pentru clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a și clasa a IV-a .
1. Explorarea și manipularea unei varietăți de materiale și

instrumente, utile în activitățile de educație plastică
2. Exprimarea de mesaje artistice folosind un limbaj vizual într-o

diversitate de contexte familiare
3. Formarea unor deprinderi și tehnici de lucru specifice artelor

plastice
CLASA PREGĂTITOARE
1. Explorarea și manipularea unei varietăți de materiale și instrumente, utile în
activitățile de educație plastică
Clasa pregătitoare
1.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul
înconjurător
- Exerciţii de observare, explorare şi descoperire a obiectelor din mediul înconjurător
pentru a identifica forme, culori, materiale;
- Exerciţii de explorare şi manipulare a obiectelor din mediul familiar, prin antrenarea mai
multor analizatori (auditiv, vizual, tactil etc.);
- Observarea proprităţilor obiectelor (mărime, formă, culoare, textură);
- Discriminarea formei de fond (un obiect mare între obiecte mici şi invers);
- Exerciții de identificare și sortare a unor materiale, imagini după criterii date (hârtie, sticlă,
lemn, plastic, material textil) ”Arată! Ce este? Sortează!”;
- Gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate - jocuri de tip
Loto;
- Gruparea unor instrumente şi materiale în funcţie de domeniu (desen, pictură, modelaj);
- Plimbări în natură (activități de observare, manipulare, culegere a unor materiale: frunze,
pietre, bețișoare, ghinde, castane, nisip, flori etc.).
1.2. Familiarizarea cu materialele și instrumentele de pictat, colorat, modelat
- Exerciții de identificare a materialelor și instrumentelor de lucru (pensule, acuarele,
paleta, tuburi de culori, paie, vată, pastă de dinți, creioane, creioane colorate, truse de
desen, ștampile, rigle, șabloane, carioci, plastilină, planșeta de lucru, hârtie etc.)
- Exerciții-joc de recunoaștere și denumire, după posibilități, a materialelor și
instrumentelor de lucru ”Ghicește ce sunt!”, ”La ce folosesc?”, ”Ce pot face
instrumentele?”.
1.3. Manipularea instrumentelor și a materialelor de lucru
- Activități de manipulare a instrumentelor și materialelor de lucru: exerciții pentru a ţine
corect creionul, pensula, jocuri cu degetele pentru exersarea muşchilor mici ai mâinii,
punerea la dispoziția elevilor a unor jucării, cărți, materiale diverse din mediul
înconjurător, modelarea plastilinei, jocul cu nisipul kinetic, activități și jocuri senzoriale
etc.
- Exerciții de divertisment grafic, mâzgălire, zig-zaguri, rotunduri/cercuri, urmărirea unor
trasee cu degetul, creionul, pensula, carioca;
- Jocuri pentru stimularea interesului de a participa activ în cadrul activităţilor: jocuri pentru
înmuierea pastelor de acuarele, umplerea și golirea unor recipiente cu apă, așezarea
pastei din tub pe paletă - în cazul culorilor tempera, dactilo-pictură, amprentare cu palma,
amprentare cu bețișoare de urechi, dopuri de plută, gume, frunze, imprimarea pe
plastilină a unor material, utilizarea unor aplicații media pentru desenat și colorat etc.
2. Exprimarea de mesaje artistice folosind un limbaj vizual într-o diversitate de

contexte familiare
Clasa pregătitoare
2.1. Identificarea unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen, pictură, modelaj
care reflectă un context familiar
- Formularea de răspunsuri la întrebări simple: ”Ce este? Arată!”;
- Punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului cu mesaje orale indicate:
”Arată…! Unde este…? Ce ai desenat/pictat/modelat?”;
2.2 . Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în
spaţiul înconjurător și în imagini
- Exerciţii de identificare și executare a elementelor de limbaj plastic (punctul, linia, forma,
culori primare, nonculori);
Clasa pregătitoare
- Exerciții de realizare a unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic și
forme, obiecte din mediul înconjurător;
Punctul
- Exerciții de prezentare, observare a punctului în mediul înconjurător;
- Exerciții de lovire ritmică a unor suporturi variate (plastilină, apă, lemn, hârtie etc.), în
care lovirea se face cu pumnul sau cu degetul arătător; exercițiile pot fi însoțite de
melodii ritmice, accelerate sau liniștite ori de alte sunete;
- Exerciții de efectuare a unor puncte cu creta pe tablă, cu marker-ul pe foaie, cu bețișoare
înmuiate în apă, pe tablă, cu degetul înmuiat în culoare, pe hârtie, efectuare a unor
puncte în plastilină folosind creioane, scobitori etc.;
- Executare de şiruri de puncte în direcţii diferite, în mod mecanic, la liberă alegere,fără a
obţine expresivităţi plastice;
Linia - “punctul care pleacă la plimbare”
- Exerciții de prezentare, observare a liniilor în mediul înconjurător;
- Realizarea unor linii cu degetul pe banca, cu degetul înmuiat în culoare pe hârtie, cu
degetul ud pe tablă, cu creionul în aer și pe suporturi diferite (trasare în sare, orez,
zăpadă, spumă de ras etc.);
- Exerciții de realizare, cu sprijin, a unor linii de grosimi şi culori diferite;
- Executare, cu ajutor, a unor linii în diferite sensuri (verticale, orizontale);
- Executare de linii în sensuri diferite, în mod mecanic, fără a obține expresivități plastice;
Forma
- Exerciții pentru identificarea diferitelor forme din natura (forme de obiecte, forme
geometrice);
- Exerciții de realizare, cu sprijin psihopedagogic a unor forme la cererea profesorului, la
liberă alegere;
- Activități de realizare a unor forme plane prin diferite procedee tehnice: ștampilare,
folosirea șabloanelor etc.;
Culoarea
- Exerciții de observare și identificare a culorilor în mediul înconjurător;
- Exerciții-joc pentru recunoașterea culorilor: ”Arată! Sortează! Pictează/ Colorează la fel!”;
- Decorarea sălii de clasă cu lucrările elevilor, într-o anumită culoare;
- Citirea unor poezii, ghicitori despre culori, ascultarea unor cântece despre culori;
- Organizarea unor zile tematice legate de o culoare anume, de ex. o zi când toată lumea
poartă ceva roșu, scriem doar cu roșu, ce mâncăm trebuie să conțină ceva roșu etc.;
- Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori (primare și nonculori);
- Exerciții pentru identificarea culorilor primare/de bază (roșu, galben, albastru, fără
terminologie)
Arată! Sortează! Pictează după model!;
- Exerciții de utilizare, cu ajutor, a culorilor primare în diverse compoziții;
- Realizarea unor fonduri, acoperirea cu ajutorul culorilor primare, a unor spații/imagini
mari;
- Exerciții de identificare și recunoaștere a nonculorilor: alb, negru (fără terminologie);
- Exerciții de utilizare a nonculorilor în diverse compoziții plastice;
- Încărcare, acoperire cu nonculori a unor spaţii mari;
- Executarea unor exerciții-aplicative de desenare, colorare, cu ajutorul programului Paint
(puncte mici, mari, îngroșate, colorate, linii, pete de culoare, umplerea cu culori a unor
imagini etc.).
3. Formarea unor deprinderi și tehnici de lucru specifice artelor plastice

Clasa pregătitoare
3.1. Formarea abilităţilor psihomotrice generale, prin intermediul acţiunilor de
explorare senzorială a mediului înconjurător
- Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar;
Clasa pregătitoare
- Exerciţii de descoperire a proprietăţilor fizice ale obiectelor, perceptibile pe baza
simţurilor;
- Exerciţii de discriminare vizuală (sortări după un criteriu – culoare; mărime; formă);
- Exerciţii de discriminare auditivă (loto sonor, onomatopee, sunete, voci familiare “Graiul
animalelor”, “Ce se aude?” etc.);
- Exerciţii de discriminare tactilă (discriminare - tipuri de material: moale, tare, neted, aspru
etc “Săculeţul fermecat”);
- Exerciţii-joc de apucare, menţinere, transmitere, prindere, aruncare a unor obiecte, mingi
de diferite dimensiuni;
- Exerciţii de manipulare a unor obiecte de mărimi şi greutăţi diferite (incastre, jocuri de
construcţie, puzzle etc.).
3.2. Realizarea unor aplicații/compoziții/construcții, utilizând tehnici simple
- Exerciții de realizare a unor compoziții libere, atunci când se pun la dispoziția copiilor
materiale și instrumente diverse;
- Exerciții de utilizare a unor tehnici simple de conturare, desenare după model;
- Exerciții realizare a unor picturi, dactilo-pictură;
- Exerciții de amprentare cu diverse materiale și instrumente (fructe, legume, frunze,
corole de flori, perii, bureți, hârtie mototolită, materiale, dopuri etc.);
- Exerciții de ștampilare pe diverse suprafețe, cu diferite materiale;
- Exerciții de realizarea unor compoziții folosind tehnica suflării cu paiul/gura;
- Activități de realizare a unor compoziții folosind tehnica stropirii forțate cu pensula
pulverizator, periuța de dinți etc.;
- Exerciții de pregătire a materialului de modelat (plastilină, lut, cocă) prin frământare,
presare, rupere, tăiere cu cuțitul de plastic, aplatizare în palme, rulare etc.;
- Exercitii de modelare din plastilină a unor forme de bază, executarea unor forme simple
cu ajutorul șabloanelor: figuri geometrice, animale, flori etc.;
- Completarea unor desene cu părțile lipsă, realizate din plastilină;
- Executarea unor construcții simple din plastilină: Covrigi, Inele, Șarpe, Mărgele;
- Activităţi practice de realizare a unor compoziții după model (cu sprijin);
- Exerciții de utilizare, sub supravegherea profesorului a unor aplicații media pentru pictat
și desenat;
- Exerciții – joc de utilizare a unor soft-uri educaționale.
Conţinuturi
Domenii de Clasa pregătitoare
conţinut
Desen Materiale și instrumente: creioane, radieră, creioane colorate, truse
de desen, rigle, șabloane, carioci, hârtie, caiete de desen, cretă,
tablă, marker, PC, tabletă, Magic Art- aplicație Media Player,
Programul Paint
și alte instrumente disponibile
Elemente de limbaj plastic
Punctul
Linii - verticale orizontale
Forma
Tehnici de lucru:
- conturare, hasurare, desenare după model, colorare în spații mari,
folosirea șabloanelor pentru desenat, aplicații media pentru desenat
Sugestii de produse ale activității
Domenii de Clasa pregătitoare

conţinut
Decorații simple, desen liber
Pictura Materiale și instrumente pensule, acuarele, paleta, tuburi de culori,
paie, vată, burete, hârtie, hârtie colorată, PC, Programul Paint,
tableta și alte instrumente disponibile
Elemente de limbaj plastic (fără terminologie)
Forma plană
Culori: primare, nonculori
Tehnici de lucru:
Dactilo-pictură, amprentare, ștampilare, suflare cu paiul, stropire,
pulverizare, tamponare
Compoziții
Dactilo-pictură, amprentare
Puncte
Modelaj Materiale si instrumente: plastilină, nisip kinetic, planșeta de lucru,

cuțit de plastic, modele de lucru plastifiate, și alte instrumente
disponibile
Forma plană
Forma spațială
Tehnici de lucru
Forma plană: folosirea șabloanelor pentru modelat
Forma spațială prin modelare liberă, frământare, presare, rupere,
tăiere cu cuțitul de plastic, aplatizare în palme, rulare
Figurine simple: Covrigul, Șarpe, Brățara, Mărgele, Scara, Raze de
soare, Valurile mării, Mere, Tulpini de flori etc.
Oameni
Natură
Insecte
Paște
Crăciun
Primăvară
CLASA I
Clasa I
1.1.Identificarea și diferențierea materialelor și instrumentelor de lucru
paleta, tuburi de culori, creioane, creioane colorate, truse de desen, ștampile, rigle,
șabloane, carioci, plastilină, planșeta de lucru, hârtie etc.);
- Exerciții de recunoaștere și diferențiere a caracteristicilor unor materiale în timpul lucrului
(amestec de culori, modificarea consistenței plastilinei);
- Activități de grupare a unor instrumente şi materiale în funcţie de domeniu (desen,
pictură,modelaj, construcţii);
- Plimbări în natură (activități de observare, manipulare, culegere a unor materiale: frunze,
pietre, bețișoare, ghinde, castane, nisip, flori etc.).
1.2. Utilizarea instrumentelor și a materialelor de lucru
- Exerciţii de utilizare corectă a instrumentelor de lucru: exerciții pentru a ţine corect
creionul, pensula, jocuri cu degetele pentru exersarea muşchilor mici ai mâinii,
modelarea plastilinei, jocul cu nisipul kinetic, punerea la dispoziția elevilor a unor jucării,
cărți, materiale diverse din mediul înconjurător, activități și jocuri senzoriale etc.;
- Exersarea modului de îngrijire și păstrare a instrumentelor și materialelor de lucru:
strângerea, spălarea obiectelor utilizate, depozitarea materialelor în spaţiul special etc.

contexte familiare
Clasa I
- Formularea de răspunsuri la întrebări simple: ”Ce este? Arată! Ce culoare/formă/mărime
are?”;
- Punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu mesaje orale
indicate ”Arată…! Unde este…? Ce este?”.
2.2. Familiarizarea cu elementele de limbaj plastic şi tehnici de realizare practică a
acestora
- Exerciţii de recunoaștere și utilizare a elementelor de limbaj plastic (punctul, linia, forma,
- Exerciții pentru realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic
și forme, obiecte din mediul înconjurător;
Punctul
- Exerciţii de observare a punctului în natură, pe imagini de artă şi planşe didactice;
- Exerciții de efectuare a unor puncte cu creta pe tablă, cu marker-ul pe foaie, cu bețișoare
înmuiate în apă, pe tablă, cu degetul înmuiat în culoare, pe hârtie, efectuare a unor
puncte în plastilină folosind creioane, furculițe, scobitori etc.;
- Executare pe bază de imitație a unor şiruri de puncte de mărime sau culoare diferită;
- Executare de şiruri de puncte în direcţii diferite, în mod mecanic, la liberă alegere, fără a
obţine expresivităţi plastice;
- Exerciții grafice;
Linia - ”punctul care pleacă la plimbare”
- Exerciții de observare a diferitelor tipuri de linii în natură şi în imagini de artă;
- Exerciții-joc de observare a elementelor din natură care pot fi sugerate prin diverse tipuri
de linii;
- Realizarea unor linii cu degetul pe bancă, cu degetul înmuiat în culoare pe hârtie, cu
degetul ud pe tablă, cu creionul în aer și pe suporturi diferite (trasare în sare, orez,
Clasa I
zăpadă, spumă de ras etc.);
- Exerciții de executare pe bază de imitație a liniilor: ”Fă ca mine!, Fă așa!”;
- Exerciții de realizare a unor linii de grosimi şi culori diferite;
- Executare de linii în diferite sensuri (verticale, orizontale, circulare);
- Executare de linii în sensuri diferite, în mod mecanic, fără a obține expresivități plastice;
Forma
- Exerciții pentru identificarea diferitelor forme din natură (forme de obiecte, forme
geometrice);
- Exerciții de realizare, cu sprijin psihopedagogic a unor forme la cererea profesorului, la
liberă alegere;
- Exerciții de realizare, cu sprijin psihopedagogic, a unor forme spațiale simple din
plastilină, lut, clay (plastilina soft);
Culori
- Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori (primare și nonculori);
- Exerciții pentru identificarea culorilor primare/de bază (roșu, galben. albastru) și/sau (fără
terminologie) ”Arată! Sortează! Pictează după model!”;
mari;
- Exerciții de identificare și recunoaștere a nonculorilor: alb, negru, gri (fără terminologie);
- Încărcarea, acoperire cu nonculori a unor spaţii mari, medii;
- Exerciţii de compoziţie simplă prin puncte, linii;
imagini etc.);
- Utilizarea unor aplicații media pentru desenat și colorat etc.;
imagini etc.).

Clasa I
3.1.Formarea şi exersarea gesturilor manuale fundamentale şi a coordonării motrice
Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei mişcărilor:
- Exerciţii pentru învăţarea gestului rectiliniu în plan orizontal sau vertical, rotativ, polimorf -
mişcări variate, complexe, pluridirecţionale, cu amplitudine mare (ex: mişcări de dans,
gimnastică) etc.;
- Exerciţii pentru control segmentar (mişcarea mâinilor, a braţelor);
- Exerciţii de desfacere a unor produse ambalate, a unor dopuri (cutii, borcane, diverse
recipiente);
- Exerciţii – joc pentru antrenarea mâinii dominante: exerciţii pentru palmă, pumn, degete;
Exerciţii pentru formarea - exersarea coordonării oculo-motorii şi bimanuale
- Exerciţii de înşirare cu şi fără model; incastrare;
- Exerciţii de antrenare-stimulare a musculaturii fine a mâinilor/degetelor (fineţe, precizie,
coordonare oculo-motorie şi control motric);
- Exerciţii de apucare, frământare, modelare a plastilinei, depliere a hârtiei etc.;
- Exerciţii de imitare cu mâna/ degetul/ creionul a poziţiei orizontale, verticale;
- Exerciţii de prehensiune (prindere corectă a instrumentelor de scris).
3.2. Realizarea unor aplicații/compoziții/construcții, utilizând tehnici simple
Clasa I
- Exerciții de pictură a unor desene, dactilo-pictură, pictură cu mâinile pe suporturi de
diferite forme (inimioară, cerc etc), pictură pe tăvițe de carton;
- Exerciții de realizare a unor compoziții utilizând tehnica șabloanelor;
- Exerciții de realizare a unor compoziții prin tehnica culorilor uscate;
- Exerciții de realizare a unor compoziții folosind tehnica monocromiei;
- Exerciții de realizare a unor compoziții folosind tehnica suflării cu paiul/gura;
- Activități de realizare a unor compoziții folosind tehnica stropirii forțate cu pensula,
pulverizatorul, periuța de dinți etc.;
- Exerciții de realizare a unor compozitii prin tehnica folosirii hârtiei mototolite (folosirea
tamponului din hârtie, din vată, din cârpe);
- Exerciții de realizare a unor compoziții obținând forme prin presarea frunzelor sau alte
tipuri de materiale;
- Exerciții de realizare a unor compoziții plastice folosind tehnica ștampilelor (bucăți de
cartofi, dopuri de plută, polistiren, bucăți de cauciuc, gume de șters, seturile de ștampile
etc.);
- Exerciții de modelare a unor forme de bază, executarea unor forme simple cu ajutorul
șabloanelor: figuri geometrice, animale;
- Exerciții de modelare prin mișcare translatorie a palmelor față de planșetă, împreunarea
capetelor prin lipire, apăsare, mișcare circulară etc.;
- Exerciții de realizare, cu ajutor, a unor compoziții/construcții din plastilină: ”Ariciul”,
”Mingea”, ”Brățara”, ”Litere”, ”Numere”, ”Mărul”, ”Melcul” etc.
Conținuturi
Domenii de Clasa I
conținut
Desen Materiale și instrumente: creioane, radieră, creioane colorate,
creioane cerate, truse de desen, rigle, șabloane, carioci, hârtie liniată
și neliniată, cretă, tablă, marker, PC, tableta, tableta Magic Art -
aplicație Media Player, Programul Paint și alte instrumente disponibile
Elemente de limbaj plastic:
Punctul
Linii in diferite sensuri: verticale, orizontale, circulare
Forma
Tehnici de lucru
Conturare, hașurare, desenare după model, colorare în spații mari,
folosirea șabloanelor pentru desenat, aplicații media pentru desenat
Pictură Materiale si instrumente: pensule, acuarele, tempera, hârtie colorată,
paleta, tuburi de culori, paie, vată, burete, hârtie, materiale de diferite
texturi, PC, tableta și alte instrumente disponibile
Forma
Tehnici de lucru
pictură cu mâinile, tehnica șabloanelor, tehnica culorilor uscate, tehnica
monocromiei, tehnica monotipiei, tehnica folosirii hârtiei mototolite,
forme prin presarea frunzelor, sau alte tipuri de materiale

Compoziții pe o tema data, cu contur dat
Dactilo-pictură, amprentare
Modelaj Materiale si instrumente: plastilină, lut, nisip kinetic, planșeta de lucru,

modele de lucru plastifiate și alte instrumente disponibile
Forma plană
Forma spațială
Tehnici de lucru
Forma spațială prin modelare libera, frământare, presare, rupere,
ciupire, tăiere cu cuțitul de plastic, aplatizare în palme, rulare
Figurine simple: Ariciul, Brățara, Mingea, Litere, Numere, Scara, Raze
de soare, Valurile mării, Mere, Tulpini de flori etc.
Oameni
Natură
Insecte
Paște
Crăciun
Primăvară
CLASA a II-a
Clasa a II-a
1.1. Identificarea și diferențierea materialelor și instrumentelor de lucru
paleta, tuburi de culori, creioane, creioane colorate, truse de desen, ștampile, rigle,
șabloane, carioci, plastilină, planșeta de lucru, hârtie etc.);
pictură, modelaj, construcţii);
(amestec de culori, modificarea consistenței plastilinei).
strângerea, spălarea obiectelor utilizate, depozitarea materialelor în spaţiul special
amenajat etc.

contexte familiare
Clasa a II-a
- Formularea de răspunsuri la întrebări simple ”Ce este? Arată!”;
- Formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen vezi un cățel
sau o pisică?” Vezi o floare? (da/nu);
- Punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu mesaje orale
indicate ,,Arată…! Unde este…?”.
acestora
Punctul
- Executare pe bază de imitație a unor şiruri de puncte orizontale, verticale sau oblice cu
repetare de mărime sau culoare;
- Exerciții de realizare a unor şiruri de puncte în direcţii diferite, la liberă alegere;
Linia
- Exerciţii de executare a unor linii cu buretele ud pe tablă, cu creta, cu markerul pe hârtie;
- Exerciții de realizare, cu ajutor, a unor linii în diferite sensuri (verticale, orizontale,
circulare);
- Activități de utilizare a liniilor de grosimi, forme şi culori diferite: trasare de linii cu diferite
instrumente (markere, carioci, pensule etc.);
Forma
- Exerciții de realizare a unor forme la cererea profesorului sau la liberă alegere;
- Exerciții de obținere a unor forme spațiale simple din plastilină, lut, clay slime;
Culori
- Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori (primare și a nonculorilor);
Clasa a II-a
- Exerciții pentru identificarea culorilor primare/de bază (roșu, galben. albastru) ”Arată!
Sortează! Pictează după model!”;
mari;
- Exerciții de identificare și recunoaștere a nonculorilor: alb , negru;
- Încărcarea, acoperire cu nonculori a unor spaţii mari, medii;
- Exerciţii de compoziţie simplă prin: puncte, linii, forme;
(puncte mici, mari, îngroșate,colorate, linii, pete de culoare, umplerea cu culori a unor
imagini etc.);
- Utilizarea unor aplicații media pentru desenat și colorat;
imagini etc.).

Clasa a II-a
3.1. Formarea şi dezvoltarea psihomotricităţii:
Schemă corporală și lateralitate
- Exerciţii de identificare - discriminare a elementelor componente ale schemei corporale
proprii/ a partenerului (“Imaginea din oglindă”, “Ce lipsește?”);
- Exerciţii de localizare a obiectelor, prin raportare la schema corporală (“Ce obiecte sunt
în dreapta/ stânga ta!“ etc.);
Structuri perceptiv-motrice de bază (culoare - formă - mărime)
- Exerciţii de identificare şi discriminare obiectuală şi imagistică (”Arată!”,“Spune ce este!”);
- Exerciţii de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după 1- 2 criterii (“Alege după
culoare/ mărime!” etc.);
- Exerciţii de seriere obiectuală/ imagistică, după un criteriu (“Aşază după mărime!”);
Orientare, organizare şi structurare spaţio-temporală
- Exerciţii de apreciere a poziţiilor spaţiale simple a unor obiecte reale şi/sau reprezentate
imagistic (pe, sub, în, sus, jos etc.);
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spaţiu, de plasare a unor obiecte ”Pune
pe scaun!”,” Pune sub masă!”;
- Exerciţii de discriminare vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele;
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile (cu indicarea acţiunilor specifice);
- Exerciţii de asociere: acţiuni specifice momentelor zilei-imagine.
3.2. Realizarea unor aplicații/compoziții/obiecte/construcții, utilizând tehnici simple
- Exerciții de pictură a unor desene, dactilo-pictură, pictură cu mâinile pe suporturi de
diferite forme (inimioară, cerc etc), pictură pe tăvițe de carton;
- Exerciții de realizarea unor compoziții prin tehnica culorilor uscate;
- Exerciții de realizarea unor compoziții folosind tehnica monocromiei;
pulverizatorul, periuța de dinți etc.
- Exerciții de realizarea unor compozitii prin tehnica folosirii hârtiei mototolite (folosirea
Clasa a II-a
- Exerciții de realizare a unor compoziții obținând forme prin presarea frunzelor sau alte
tipuri de materiale;
cartofi, dopuri de plută, polistiren, bucăți de cauciuc, gume de șters, seturile de ștampile
din comerț etc.);
- Exerciții de modelare a unor forme de bază, executarea unor forme simple cu ajutorul
șabloanelor: figuri geometrice, animale;
- Exerciții de realizare, cu ajutor, a unor compoziții/construcții din plastilină: ”Ariciul”,
”Mingea”, ”Brățara”, ”Litere”, ”Numere”, ”Mărul”, ”Melcul” etc.
Conținuturi
Domenii de Clasa a II-a
conținut
Desen Materiale și instrumente: creioane, creioane colorate, truse de
desen, rigle, șabloane, carioci, hârtie, caiete de desen, hârtie liniată,
cretă, tablă, marker, PC, tableta, programul Paint și alte instrumente
disponibile
Punctul
Linii in diferite sensuri: verticale, orizontale, circulare
Forma
Tehnici de lucru:
Conturare, hașurare, desenare după model, colorare, aplicații media
pentru desenat
Sugestii de produse ale activitii
Pictură Materiale și instrumente: pensule, acuarele, paleta, tuburi de culori,

paie, vată, burete, pastă de dinți, hârtie, gris, nisip, hârtie, hârtie
colorată, PC, tableta și alte instrumente disponibile
Tehnici de lucru
dactilo-pictură, amprentare, ștampilare, suflare cu paiul, stropire,
pictură cu mâinile, pensulatie, tehnica șabloanelor, tehnica culorilor
uscate, monocromia, monotipia, tehnica hârtiei mototolite, forme prin
presarea frunzelor, sau alte tipuri de materiale
Compoziții pe o temă dată, cu contur dat, după model (cu sprijin)
Puncte
Amprentare
Modelaj Materiale si instrumente: plastilină, lut, cocă, nisip kinetic, planșeta
de lucru, modele de lucru plastifiate
Materiale si instrumente: plastilină, nisip kinetic, planșeta de lucru,
cuțit de plastic, modele de lucru plastifiate și alte instrumente
disponibile
Forma plană
Forma spațială
Tehnici de lucru

Forma spațială prin modelare liberă, frământare, presare, rupere,
Figurine simple: Covrigul, Șarpele, Brățara, Mărgele, Scara, Raze de
soare, Valurile mării, Mere, Tulpini de flori etc.
CLASA a III-a

Clasa a III-a
- Exerciții de identificare și denumire a materialelor și instrumentelor de lucru (pensule,
acuarele, palete, tuburi de culori, creioane, creioane colorate, truse de desen, ștampile,
rigle, șabloane, carioci, plastilină, planșete de lucru, hârtie etc.);
- Plimbări în natură (activități de culegere, conservare, utilizare a unor materiale: frunze,
flori, bețișoare, ghinde, castane, nisip etc.).
amenajat etc.

contexte familiare
Clasa a III-a
- Exerciții de formulare de răspunsuri la întrebări despre elemente dintr-un desen, dintr-o
pictură, dintr-un modelaj, colaj ”Ce este?”, ”Ce culoare are?”;
- Exerciții de identificare dintr-o suită de imagini a aceleia care conţine un detaliu dat;
- Jocuri tip puzzle sau loto cu imagini/fotografii;
- Exerciții-joc pe teme diverse, de tipul: ”Găseşte ...; Ce s-a schimbat?” etc.
acestora
Punctul
- Exerciții de realizare a unor şiruri de puncte orizontale, verticale sau oblice cu repetare
de mărime sau culoare: ”Mărgele”;
- Activități de realizare a unor şiruri de puncte în direcţii diferite, la liberă alegere, pe temă
dată: “Cer înstelat”, “Câmp cu flori”, ”Gâze”, “Fulgi de nea”, ”Plajă de nisip”, ”Pești”;
- Exerciții de desenare a unor puncte albe pe o suprafață/fond de culoare închisă și de
puncte închise pe o suprafață/fond semideschis pentru crearea unor efecte de claritate,
delicatețe;
- Activități de obținere a punctelor prin procedee diverse: pulverizarea, stropirea pe suport
uscat și pe suport umed, colajul-puncte obținute cu perforatorul sau prin ruperea
spontană a hârtiei în bucăți mici, cu șablonul, amprentarea cu dopul de plută, vârful
pensulei, guma creionului etc.;
Clasa a III-a
Linia
- Exerciții de realizare a unor linii de grosimi, forme şi culori diferite;
- Activități de desenare de linii în diferite sensuri (verticale, orizontale, curbe, circulare);
- Exerciții de trasare a liniilor după comandă verbală: ”Desenează linia verticală/
orizontală/ circulară!”;
- Exerciții de realizare a liniilor verticale de diferite grosimi, (sugerând de ex. blocuri din
oraș);
- Exerciții de realizare a liniei curbe (”Valurile mării”);
- Exerciții de realizare a diferitelor tipuri de linii (ex. ”Pomul”, ”Străzile orașului”,”Baloane
colorate","Păsări pe sârme de telegraf/ garduri ”,”Barca pe valuri” etc.);
Forma
- Identificarea diferitelor forme din natură (forme de obiecte, forme geometrice, forme
plastice);
- Exerciții de realizare, cu sprijin a unor forme plastice spontane (create prin scurgere,
stropire, pulverizare );
- Exerciții de obţinere a unor forme spontane, sub dirijarea profesorului;
- Exerciții de colorare a unor mandale cu diferite forme;
- Exerciții de obținere a unor forme spațiale prin modelaj;
- Exerciții de realizare a unor forme spațiale simple prin tehnica origami: "Cartea",
"Batista", "Casa", "Scara";
Culori
- Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori (primare și nonculorilor);
- Încărcarea cu culoare a unor spaţii mari;
- Exerciții pentru identificarea culorilor primare/de bază (roșu, galben. albastru) ”Arată!
- Încărcarea cu culori calde și reci a unor spaţii mari, medii și mici;
- Exerciții de recunoaștere a nonculorilor: alb, negru;
- Încărcarea cu nonculori a unor spaţii mari, medii, mici;
- Utilizarea unor aplicații media pentru desenat și colorat etc.

Clasa a III-a
3.1. Formarea şi dezvoltarea psihomotricităţii:
Schemă corporală și lateralitate
- Exerciţii de identificare-denumire a elementelor componente ale schemei corporale
proprii/a partenerului;
- Exerciţii de localizare a obiectelor, prin raportare la schema corporală;
Structuri perceptiv-motrice de bază (culoare - formă - mărime)
- Exerciţii de identificare şi discriminare obiectuală şi imagistică (”Arată!”, “Ce este?”);
- Exerciţii de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după două criterii;
Orientare, organizare şi structurare spaţio-temporală
- Exerciţii de apreciere a poziţiilor spaţiale simple a unor obiecte reale şi/ sau reprezentate
imagistic (pe, sub, în, sus, jos etc.);
- Activităţi de organizare a spaţiului plastic după model sau comandă verbală;
- Exerciţii de aşezare în pagină a elementelor temei.
3.2. Învăţarea etapelor/operaţiilor de realizare a unor compoziții
- Exerciţii de observare dirijată a unor modele date;
- Exerciții de observare dirijată a exerciţiului demonstrativ/ analizarea imaginilor care
reprezintă etapele de realizare a unui produs finit;
Clasa a III-a
- Exerciţii de ordonare a operaţiilor pentru obţinerea unui produs finit;
- Exerciţii de verbalizare (unde este posibil) a etapelor, operaţiilor de efectuare a unui
produs.
3.3. Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură, modelaj și realizarea
unor compoziții/construcții utilizând tehnici diverse
- Exerciții de realizare a unor construcții libere, atunci când se pun la dispoziția elevilor
materiale și instrumente diverse;
- Exerciții de realizare a unor picturi, dactilo-pictură;
- Activități de realizarea unor compoziții prin tehnica culorilor uscate;
cartofi, dopuri de plută, polistiren, bucăți de cauciuc, gume de șters, seturi de ștampile
din comerț etc.);
- Activități de realizare a unor compoziții plastice folosind tehnica tratării cu griș sau nisip
(”Flori”, ”Fluturele”, ”Balonul” etc.);
- Exerciții de realizarea unor compoziții folosind tehnica suflării cu paiul/ gura;
- Activități de realizare unor compoziții folosind tehnica stropirii forțată cu pensula
(pulverizator, periuța de dinți etc.);
- Exerciții de realizarea unor compoziții prin tehnica folosirii hârtiei mototolite (tamponul din
hârtie, vată, cârpă);
- Activități de realizare a unor compoziții folosind tehnica colajului (materiale textile, carton,
hârtie etc.), tehnica formelor rupte (bucăți mai mari sau mai mici de hârtie colorată,
ilustrații colorate, ziare rupte spontan, lipite pe diferite suporturi);
- Exerciții de obținere a unor compoziții prin tehnica pictării cu pastă de dinți;
- Exerciții de realizare a unor compoziții și construcții simple utilizând tehnica origami;
- Realizarea hârtiei ce urmează a fi îndoită (hârtia poate fi colorată, pictată de copii cu
pensula, poate fi stropită cu culoare, poate fi realizată prin tehnica monotipiei, sau poate
fi albă);
- Combinarea tehnicii origami, cu alte tehnici precum colajul;
- Exerciții de realizare, cu ajutor, a unor compoziții/construcții din plastilină ”Ariciul”, Omul
de zăpadă, Bijuterii, Ornamente, Acadele, Litere, Numere, Desene cu plastilină etc.
- Activităţi practice de realizare a unor compoziții după model (cu sprijin).
3.3. Analizarea și aprecierea cu sprijin psihopedagogic, a produsului finit
- Exerciţii de comparare a produsului personal cu modelul sau cu altele similare;
- Exerciţii de apreciere a produsului activităţii colegilor.
Conținuturi
Domenii de Clasa a III-a
conținut
Desen Materiale și instrumente: planșe didactice, creioane, creioane
colorate, truse de desen, rigle, șabloane, carioci, hârtie, caiete de
desen, cretă, tablă, marker, PC, tableta și alte instrumente disponibile
Punctul
Linii in diferite sensuri: verticale, orizontale, circulare, curbe
Forma
Tehnici de lucru
Colorare, desenare după model, aplicații media pentru desenat
Desene simple după model, desen decorativ, desen liber, desen
lacunar, continuarea unor desene, exerciții grafice

paie, vată, burete, pastă de dinți, hârtie, PC, tableta și alte
instrumente disponibile
Forma
Tehnici de lucru:
pictură cu mâinile, pensulație, tehnica șabloanelor, tehnica culorilor
uscate, monocromia, tehnica hârtiei mototolite, forme prin presarea
frunzelor, sau alte tipuri de material, tehnica tratării cu griș sau nisip,
tehnica colajului - tehnica formelor rupte, tehnica pictării cu pastă de
dinți, tehnica origami
Compoziții pe o tema data, cu contur dat, după model (cu sprijin)
Puncte
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, nisip kinetic, planșeta de
lucru, modele de lucru plastifiate și alte instrumente disponibile
Forma plană
Forma spațială
Tehnici de lucru
- Forma plană: folosirea șabloanelor pentru modelat
- Forma spațială prin modelare liberă, frământare, presare, rupere,
Figurine
CLASA a IV-a
Clasa a IV-a
- Exerciții de identificare și denumire a materialelor și instrumentelor de lucru (pensule,
acuarele, paleta, tuburi de culori, creioane, creioane colorate, truse de desen, ștampile,
rigle, șabloane, carioci, plastilină, planșeta de lucru, hârtie etc.);
- Exercitii de recunoaștere și diferențiere a caracteristicilor unor materiale în timpul lucrului
- Plimbări în natură (activități de culegere, conservare, utilizare a unor materiale: frunze,
flori, bețișoare, ghinde, castane, pietre, nisip etc.).
amenajat etc.

contexte familiare
Clasa a IV-a
- Exerciții de formulare de răspunsuri la întrebări despre elemente dintr-un desen, dintr-o
pictură, dintr-un modelaj, colaj;
- Exerciții de identificare dintr-o suită de imagini a aceleia care conţine un detaliu dat:
”Caută pisica albă/ mașina mare/ bucătarul” etc.;
- Jocuri tip puzzle sau loto cu imagini/ fotografii;
- Exerciții-joc pe teme diverse, de tipul: ”Găseşte …., Ce s-a schimbat?” etc.
acestora
Punctul
- Exerciții de desenare a unor şiruri de puncte orizontale, verticale sau oblice cu repetare
de mărime sau culoare: ”Mărgele”;
- Activități de realizare a unor şiruri de puncte în direcţii diferite, la liberă alegere, pe temă
dată: “ Cer înstelat” , “ Câmp cu flori”, ”Gâze”, “Fulgi de nea”, ”Plajă de nisip”, ”Pești”;
- Exerciții de executare a unor puncte albe pe o suprafață/fond de culoare închisă și de
puncte închise pe o suprafață/fond semideschis pentru crearea unor efecte de claritate,
delicatețe;
uscat și pe suport umed, colajul-puncte obținute cu perforatorul sau prin ruperea
spontană a hârtiei în bucăți mici, cu șablonul, amprentarea cu dopul de plută, vârful
pensulei, guma creionului etc.;
Linia
Clasa a IV-a
- Exerciții de realizare a unor linii de grosimi, forme şi culori diferite;
- Activități de realizare a unor linii în diferite sensuri (verticale, orizontale, oblice, curbe,
circulare);
- Activităţi grafice de trasare liberă a liniilor în diferite poziţii (înclinate stânga-dreapta);
- Exerciții de realizare a diferitelor tipuri de linii (ex. ”Pomul”, ”Străzile orașului”, ”Baloane
colorate", "Păsări pe sârme de telegraf/garduri”, ”Barca pe valuri” etc.);
- Folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese;
Pata de culoare
- Exerciții de realizare, cu sprijin, a unor pete de culoare pe diferite suporturi (hârtie, sticlă,
pânză, metal, lemn, placaj etc.);
Forma
- Exerciții pentru obţinerea unor forme plastice spontane, prin tehnici specifice picturii
(create prin scurgere, stropire, pulverizare);
- Exerciții de obţinere a unor forme plastice spontane cu o gamă redusă de culori, sub
dirijarea profesorului;
- Exerciții de obținere a unor forme spațiale simple prin modelaj;
- Exerciții de realizare a unor forme spațiale simple prin tehnica origami;
Culoarea
- Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori ( primare și nonculori);
- Exerciții pentru identificarea culorilor primare/de bază (roșu, galben, albastru) ”Arată!
- Exerciții de recunoaștere a nonculorilor: alb, negru;
- Utilizarea unor aplicații media pentru desenat și colorat etc.;
- Realizarea unor exerciții-aplicative de desenare, colorare, cu ajutorul programului Paint
imagini etc.).

Clasa a IV-a
3.1.Dezvoltarea si exersarea psihomotricităţii:
- Exerciţii de identificare, denumire a elementelor componente ale schemei corporale
proprii/a partenerului;
- Exerciţii de localizare a obiectelor, prin raportare la schema corporală;
- Exerciţii de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după două criterii;
- Exerciţii de apreciere a poziţiilor spaţiale simple a unor obiecte reale şi/sau reprezentate
imagistic (pe, sub, în sus, jos etc.);
- Activităţi de organizare a spaţiului plastic după model sau comandă verbală;
- Exerciţii de aşezare în pagină a elementelor temei.
3.2. Învăţarea etapelor/operaţiilor de realizare a unor compoziții
- Exerciţii de observare dirijată a unor modele date;
- Exerciții de observare dirijată a exerciţiului demonstrativ/analizarea imaginilor care
reprezintă etapele de realizare a unui produs finit;
- Exerciţii de ordonare a operaţiilor pentru obţinerea unui produs finit;
- Exerciţii de verbalizare (unde este posibil) a etapelor, operaţiilor de efectuare a unui
produs.
3.3. Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură, modelaj și realizarea
unor compoziții/construcții utilizând tehnici diverse
- Exerciții de realizare a unor construcții/compoziții libere, atunci când se pun la dispozițIa
elevilor materiale și instrumente diverse;
Clasa a IV-a
- Exerciții de utilizare a unor tehnici de conturare, desenare după model;
- Exerciții de realizare a unor picturi, dactilo-pictură;
corole de flori, perii, bureți, hârtie mototolită , materiale, dopuri etc.);
- Exerciții de realizare a unor lucrări prin tehnica desenului decorativ: „Oul de
Paşti”,”Covorul”,”Vaza” ,”Globul de Crăciun”;
- Activități de realizarea unor compoziții prin tehnica culorilor uscate;
- Exerciții de realizare a unor lucrări folosind tehnica mixtă în creioane colorate şi carioca:
”Felicitare pentru mama”, ”Flori de primăvară”;
- Exerciții de obținere a unor compozitii folosind tehnica monocromiei;
cartofi, dopuri de plută, polistiren, bucăți de cauciuc, gume de șters, seturi de ștampile
etc.);
- Activități de realizare a unor compoziții plastice folosind tehnica tratării cu griș sau cu
nisip -” Flori”, ”Fluturele”, ”Balonul” etc.;
- Activități de realizare unor compoziții folosind tehnica stropirii forțată cu pensula
(pulverizator, periuța de dinți etc.);
- Exerciții de realizarea unor compoziții prin tehnica folosirii hârtiei mototolite (tamponul din
hârtie, vată, cârpă);
- Exerciții de realizare a unor compoziții utilizând tehnica monotipiei;
- Exerciții de obținere a unor compoziții prin tehnica picturii pe lipici;
- Activități de realizare a unor compoziții folosind tehnica colajului (materiale textile, carton,
hârtie etc.), tehnica formelor rupte (bucăți mai mari sau mai mici de hârtie colorată,
ilustrații colorate, ziare rupte spontan, lipite pe diferite suporturi);
- Exerciții de realizare a unor compoziții utilizând tehnica folosirii suportului lucios (faianță,
folie, sticlă etc.);
- Exerciții de obținere a unor compoziții prin tehnica pictării cu pastă de dinți;
- Exerciții de realizare a unor compoziții prin tehnica desenării cu ceară – ”Fulgi de
zăpadă”, ”Brazi” etc.;
- Exerciții de realizare a unor compoziții și construcții simple utilizând tehnica origami;
- Realizarea hârtiei ce urmează a fi îndoită (hârtia poate fi colorată, pictată de copii cu
pensula, poate fi stropită cu culoare, poate fi realizată prin tehnica monotipiei, sau poate
fi albă);
- Combinarea tehnicii origami, cu alte tehnici precum colajul;
- Exerciții de realizare cu ajutor a unor compoziții/construcții din plastilină ”Ariciul”, Omul de
zăpadă, Bijuterii, Ornamente, Acadele, Litere, Numere, Desene cu plastilină etc.;
- Activităţi practice de realizare a unor compoziții după model (cu sprijin).
3.4. Analizarea și aprecierea cu sprijin psihopedagogic a produsului finit
- Exerciţii de interpretare şi apreciere a produselor activităţii, după anumite criterii;
- Respectarea succesiunii etapelor de lucru;
- Utilizarea corectă a instrumentelor şi materialelor;
- Respectarea ordinii şi a normelor igienice în timpul lucrului;
- Respectarea temei de lucru ș.a.;
Conținuturi
Domenii de Clasa a IV-a
conținut
Desen Materiale și instrumente: creioane, creioane colorate, truse de desen,
rigle, șabloane, carioci, hârtie, caiete de desen, cretă, tablă, marker, PC,
Punctul
Linii in diferite sensuri: verticale, orizontale, oblice, circulare, curbe
Forma
Tehnici de lucru
Desene simple după model, desen decorativ, desen liber, desen
lacunar, continuarea unor desene
Fă la fel! Desene simetrice
Desen după model

paie, vată, burete, pastă de dinți, hârtie, PC, tableta și alte instrumente
disponibile
Forma, Pata
Tehnici de lucru
Dactilo-pictură, amprentare, ștampilare, suflare cu paiul, stropire, pictură
cu mâinile, pensulație, tehnica șabloanelor, tehnica culorilor uscate,
monocromia, monotipia, tehnica hârtiei mototolite, forme prin presarea
frunzelor, sau alte tipuri de material, tehnica tratării cu griș sau nisip,
tehnica colajului - tehnica formelor rupte, tehnica pictării cu pastă de
dinți, tehnica origami
Compoziții pe o temă dată, după model
Pictură după model
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, nisip kinetic, cocă, planșeta de

Forma plană
Forma spațială
Tehnici de lucru
Forma spațială prin modelare liberă, frământare, presare, rupere, tăiere
cu cuțitul de plastic, aplatizare în palme, rulare
Figurine, obiecte decorative
Educația plastică, în cazul copiilor dizabilități, poate fi abordată pornind de la
nevoile acestora de comunicare, unde adesea pot să apară blocaje; prin intermediul
artelor vizuale (desen, culoare, modelaj), copiii pot exterioriza o paletă vastă de emoții,
sentimente, trăiri pe care nu le-ar putea transmite verbal.
Programa permite cadrelor didactice care coordonează grupe de elevi cu deficite
neuropsihice o abordare didactică flexibilă, atât în planul competențelor specifice urmărite,
cât și de strategie didactică, în care elementul de bază este cel ludic. Astfel, demersul
didactic poate fi adaptat particularităților de vârstă și psihologice, cu accent pe explorare
activă, directă, pe interacțiune cu materiale din natură sau cu cele specifice educației
plastice.
Profesorul are rolul de a încuraja aceste interacțiuni, de a genera un mediu de
învățare prietenos, de a stimula elevul să se descopere și să se armonizeze cu sine.
Activitățile didactice, organizate sub formă de joc, au rolul de a capta interesul
elevilor, de a-i determina să participe la realizarea sarcinilor de lucru pe care le pot aborda
individual, în perechi sau pe echipe, uneori cu suportul afectiv și efectiv al părinților.
Implicarea familiei este importantă, mai ales în contexte non-formale/ informale de
organizare a activităților, când copiii cu dizabilități sunt scoși din mediul familiar al clasei,
activitățile desfășurându-se în parc, la muzeu, la bibliotecă ș.a.m.d.
Sunt încurajate parteneriatele cu alte grupuri de elevi, stimulându-se astfel
comunicarea prin artă, valorizarea pozitivă, afirmarea de sine a elevilor în plan social.
Explorarea materialelor și instrumentelor de lucru se realizează gradual, progresiv,
profesorul urmărind formarea de competențe noi pe suportul deprinderilor și abilităților
anterioare.
Ex. Activități de învățare
Delimitarea Marcarea laturilor hârtiei cu scotch Elevii devin conștienți de
spațiului de lucru colorat/ hârtie colorată; limitele/dimensiunile
Poziționarea hârtiei de lucru în suprafeței de lucru
capacul unei cutii, pe o tavă etc.
Captarea/ Utilizarea ca suprafețe de lucru a Pentru un plus de activitate
menținerea atenției unor materiale neconvenționale: senzorială, copiii pot realiza
folie de aluminiu, celofan, oglindă tip colaje sau pot desena cu
stand-up, fereastra unei săli de creioane colorate, acuarele,
clasă ș.a. cretă etc.
Explorarea tactilă Atingerea unor texturi gen acuarele, Familiarizarea treptată cu
a unor suprafețe vopseluri, nisip kinetic, plastilină ș.a. materialele și tehnicile
cu texturi diferite Realizarea unor amestecuri de elementare de utilizare a
substanțe în pungi cu închidere. acestora.
Pe suport ludic, copiii sunt
stimulați senzorial și
sensibilizați.
Finalizarea Utilizarea alternativă a materialelor/ Se menține atenția până la
activității a activităților propuse cu activități încheierea activității.
senzoriale, (jocuri cu nisip, clay,
plastilină), jocuri de mișcare, jocuri
muzicale.
Realizarea unei mici expoziții cu
lucrările elevilor prin afișare pe
perete/ pe podea.
Exerciții de recunoaștere a propriei
lucrări sau a unor elemente,
materiale, culori, forme.
Bibliografie
1. Cristea, M., (2007), Pedagogia învățământului primar și preșcolar: Educaţia plastică
şi didactica educaţiei;
2. Drăghicescu, S., Drăghicescu, F., (2007), Educație plastică – Ghid metodic clasele
I-IV, București: Editura Aramis;
3. Păunescu, C-tin, Popovici, D.V., (1997), Terapie educațională complexă și
integrată, București: Editura Pro Humanitate;
4. *** (2013), Programa şcolară pentru Arte Vizuale și Abilități Practice, Clasele
pregătitoare-cls. a IV-a;
5. *** (2008), Programa școlară pentru Educație plastică, clasele I – a X-a, deficiențe
mintale severe, profunde și/sau associate;
6. *** Programele școlare pentru clasele I-IV, școli speciale;
7. *** Curricular material: Visual Arts - Guidelines for Teachers of Students with Mild/
Moderate General Learning Disabilities (Primary Visual Arts: Guidelines for
teachers of students with Mild .../ Visual Arts - Special Education Support Service);
8. *** Curriculum for pupils with Profound and Multiple Learning Difficulties (Curriculum
for pupils with Profound and Multiple Learning Difficulties).
Grupul de lucru:
Vasilica VARGĂ, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Brăila

Vargă Vasilica Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Drăghici Monica Mariana Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Drăghici Alina Marinela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Tudose Mariana Liceul Pedagogic ” D.P. Perpessicius” Brăila
Programa şcolară
pentru disciplina
EDUCAȚIE PLASTICĂ
Dizabilităţi intelectuale grave, severe şi/ sau asociate
București, 2021
_______________________________________________________________________
Programa școlară EDUCAȚIE PLASTICĂ - Învățământ special gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Programa disciplinei Educație plastică este elaborată potrivit noului curriculum,

centrat pe competenţe.
Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe sprijină și încurajează
elevii să-și exprime sentimentele, sporește abilitățile sociale și funcționarea cognitivă,
rezolvă frustrările, promovează abilitățile de imitare și mărește utilizarea abilităților
senzorimotorii, coordonarea ochi-mână și stimularea senzorială.
Educația plastică are un rol important în educarea elevilor cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate, oferind posibilități de operare cu anumite tehnici și
instrumente de lucru, în vederea formării unor deprinderi psihomotrice și îmbunătățirea
activității cognitiv-recuperatorii. Se urmărește încurajarea exprimării unor gânduri,
sentimente prin intermediul unor compoziții, se dezvoltă capacităţi de exprimare verbală şi
non-verbală a dorinţelor, trăirilor, sentimentelor, spargând blocaje emoţionale; crește stima
de sine şi încrederea în propriile forţe; eliberează tensiuni, anxietate acumulată, stres,
frustrări şi sentimente negative.
Structural, prezenta programă şcolară include următoarele componente:
- Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educație plastică sunt formulate
în termeni de generalitate şi reprezintă achizițiile cognitive și comportamentale ale
elevului, ce trebuie dezvoltate pe durata învăţământului gimnazial.
Competenţele specifice, deduse din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de
activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au caracter
orientativ. Profesorul alege şi proiectează activităţile de învăţare ținând cont de nivelul de
severitate al dizabilității, particularităţi de vârstă, de motivația şi de interesele fiecărui copil,
de mijloacele, materialele și dotările pe care le are la dispoziţie.
pentru dobândirea competenţelor de bază.
Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Desen
- Pictură
- Modelaj
- Foto-video
Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea
conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de
vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi, vizează progresul de învăţare al
fiecărui elev și sunt privite ca instrumente de motivare.
În Planul cadru de învăţământ pentru clasele/ grupele/unitățile de învățământ special care
școlarizează copii/elevi/tineri cu dizabilități grave, severe și/ sau asociate, disciplina
Educație plastică are alocată 1 oră pe săptămână pentru clasa a V-a, clasa a VI-a, clasa a
VII-a, clasa a VIII-a , clasa a IX-a și clasa a X-a
_______________________________________________________________________
1. Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice în

vederea exprimării artistice
2. Exprimarea de mesaje artistice folosind un limbaj vizual într-o

diversitate de contexte familiare
3. Realizarea de compoziții plastice folosind materiale şi tehnici de

lucru diverse
_______________________________________________________________________
CLASA a V-a
1.Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice în vederea exprimării
artistice
Clasa a V-a
1.1. Identificarea caracteristicilor obiectelor (formă, mărime, textură, culoare) și ale
ființelor
- Exerciţii de denumire a unor obiecte din mediul înconjurător, natură;
- Exerciţii de recunoaştere a figurilor geometrice în obiectele din mediul înconjurător;
- Exerciţii de descriere a caracteristicilor (culoare, formă, mărime, textură) obiectelor din
mediu şi ale unor fiinţe;
- Exerciţii de sortare a unor obiecte, după anumite criterii (formă, mărime, textură, culoare);
- Exerciţii de descriere, cu ajutor, a unor imagini ;
- Exerciţii de asociere a unei culori, forme cu obiecte reprezentative din mediul
înconjurător.
- Exersarea utilizării corecte a instrumentelor de lucru: creionul, pensula, acuarele,
foarfecele, plastilina, aparatul foto, camera, planşeta, perforator, capsator, lipici, riglă,
şablon /tipar, ştampile, truse de desen, carioci, culori, creioane etc.;
strângerea, spălarea obiectelor utilizate etc.;
- Exerciţii de pregătire şi strângere autonomă a materialelor necesare pentru activitățile de
educație plastică.

contexte familiare
Clasa a V-a
2.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte familiare
- Exerciții de formulare a unor răspunsuri la întrebări dintr-un desen, pictură, modelaj,
desen animat;
- Exerciții de identificare dintr-o suită de imagini a aceleia care conţine un detaliu dat;
- Exerciții – joc de tip puzzle sau loto cu imagini/ fotografii;
- Rezolvarea de jocuri pe teme diverse, de tipul: „Găseşte diferenţele/ce nu se potrivește”;
”Ghiceşte ce s-a schimbat” etc.
2.2. Exersarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice
pata de culoare, culori primare, culori secundare, nonculori);
- Exerciții de transformare a punctului din semn grafic în element de expresie;
- Exerciții pentru realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic și
- Exerciții de observare, de comparare, de identificare, a liniilor, punctelor, formelor și a
culorilor utilizate;
Punctul
- Executarea unor şiruri de puncte orizontale, verticale sau oblice cu repetare/alternare de
mărime sau culoare;
- Exerciții de obținere a punctelor prin procedee/ tehnici diverse: pulverizare, stropire,
amprentare cu diferite instrumente, dactilo-pictură, colaj;
- Exerciții de ornare cu ajutorul punctului, alături de alte elemente de limbaj plastic (linia,
forma, culoarea);
- Exerciții de transformare a punctului din semn grafic în element de expresie;
- Utilizarea punctului ca formă ce animă o suprafață: „Câmp înflorit”, „Pomi cu fructe”,
„Pește în apă”, „Pomi înfloriți”, „Furnici”, „Primăvară bogată”, „Cartier cu blocuri”;
_______________________________________________________________________
Clasa a V-a
Linia
- Exerciții-joc de observare a elementelor din natură care pot fi sugerate prin diverse tipuri
de linii;
- Exerciții libere, spontane de realizare a unor structuri liniare variate: simple, groase de
diferite culori;
- Exerciții simple de împărțire sau animare a suprafețelor cu diferite tipuri de linii, prin
tensionări sau exprimări ritmice;
- Exerciții de realizare a liniei în duct continuu;
- Exerciții de obținere a expresivității liniare prin diferite tehnici: zgâriere, separare etc.
- Exerciții de executare a linilor decorative pentru a uni, separa sau susține două elemente
decorative;
- Exerciții de ornare cu ajutorul linilor;
- Exerciții de grupare a unui număr de elemente identice sau diferite, simetric sau
asimetric, în jurul unui punct, a unei pete de culoare, a unei linii pe o suprafață limitată;
- Exerciții de obținere a liniei spontane prin tehnica firului de ață;
- Executare de linii în diferite sensuri;
Forma
- Activități de realizare a unor forme plane folosite în desenul decorativ ca elemente
compoziționale: pătratul, triunghiul, dreptunghiul, cercul;
- Exerciții de executare a formelor cu ajutorul șabloanelor, pe fonduri închise, semideschise
asociate cu diferite variante cromatice sau acromatice;
- Exerciții de executare a formelor izolat, înlănțuit;
- Exerciții de alternananță a formelor, culorilor, pozițiilor;
- Exerciții de realizare, a unor forme la liberă alegere;
- Activități de realizare a unor forme plane prin diferite procedee tehnice;
- Exerciții de obținere a unor forme spațiale simple prin modelaj;
- Exerciții de realizare a unor forme spațiale simple prin tehnica origami;
Pata de culoare
- Exerciții de realizare a unor pete de culoare pe diferite suporturi (hârtie, sticlă, pânză,
metal, lemn, placaj, perete etc.);
- Exerciții de realizare a unor pete picturale prin diferite tehnici prin suprapunere, suflare,
stropire, presare etc.;
Culori
- Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori in diferite context (primare, secundare,
nonculori);
- Exerciţii de compoziţie simplă prin puncte, linii, forme, pete de culoare;
- Exerciții pentru identificarea culorilor secundare: oranj (portocaliu), violet și verde;
- Exerciții de amestecare, cu sprijin, a două culori primare G + R = ORANJ, R + A =
VIOLET, A + G = VERDE;
- Exerciții-joc obținere a unuor amestecuri, în diferite raporturi, între diferite culori cerute de
profesor, la liberă alegere.
3. Realizarea de compoziții plastice folosind materiale şi tehnici de lucru diverse

Clasa a V -a
3.1. Realizarea unor aplicații/ compoziții/ construcții, utilizând tehnici variate
- Exerciții de realizare a unor desenare după model;
- Exerciții de pictură a unor desene, de aplicare a culorii cu ajutorul degetelor;
- Exerciții de obținere a unor compoziții utilizând tehnica șabloanelor;
corole de flori, perii, bureți, hârtie mototlită, materiale textile, dopuri etc.);
- Activităţi practice de realizare a unor compoziții după model;
_______________________________________________________________________
Clasa a V -a
- Exerciții de realizare a unor compoziții utilizând tehnica monotipiei;
pulverizatorul, periuța de dinți etc.;
- Exerciții de realizarea unor compoziții prin tehnica folosirii hârtiei mototolite (folosirea
- Exerciții de obținere a unor compoziții prin tehnica picturii pe lipici;
- Exerciții de realizare a unor compoziții utilizând tehnica decolorării;
- Realizarea de picturi pe folie de plastic, hârtie pentru decoruri utile în serbările tematice;
- Exerciții de realizare a unor compoziții/construcții din plastilină „Ariciul”, „Omul de
zăpadă”, „Bijuterii”, „Ornamente”, „Acadele”, „Litere”, „Numere”, „Desene cu plastilină”etc.
- Exerciții de obținere, cu ajutor, a unor fotografii pe diferite teme: ex. „Fotografiază ceva
roșu/rotund/mic ”, „Fotografiază numere/litere”, „Eu și colegii mei”, „Fotografiază-te lângă
tablă” etc.;
- Realizarea unor colaje cu fotografiile realizate, îmbinând elemente de limbaj plastic și
diferite procedee și tehnici.
3.2. Descrierea şi aprecierea produsului finit
- Exerciții de descriere cu ajutor, a lucrărilor personale și ale colegilor (culoare, formă,
emoții provocate);
- Exerciții de comunicare a conținutului lucrării;
Conţinuturi
desen, rigle, șabloane, carioci, hârtie, caiete de desen, cretă,
tablă, marker, PC, tableta și alte instrumente disponibile
Punctul: șiruri de puncte în direcții diferite (orizontale, verticale,
oblice) repetate ca mărime sau culoare, la liberă alegere sau cu
temă dată, obținute prin folosirea de diverse instrumente
Linia: linii de grosimi, mărimi sau culori diferite, în diferite sensuri-
verticale, orizontale, oblice, circulare, curbe (linia de contur, linia
decorativă, în duct continuu)
Forma: forme plane
Tehnici de lucru
Desene după model, desen decorativ, desen liber, desen lacunar
_______________________________________________________________________

Pictură Materiale și instrumente: pensule, acuarele, paletă, tuburi de
culori, paie, vată, burete, șabloane, bloc de desen, folie de
plastic, hârtie, sticlă, pânză, metal, lemn, PC, tabletă și alte
Punctul: șiruri de puncte în direcții diferite (orizontale, verticale,
oblice) repetate ca mărime sau culoare, la liberă alegere sau cu
temă dată, obținute prin diverse procedee sau tehnici specifice
picturii
decorativă)
Forma: forme plane spontane obținute prin tehnici specifice
picturii
Pata de culoare: pete de culoare (culori primare, culori
secundare, nonculori, amestecuri cromatice și acromatice) pe
diferite suporturi, folosind tehnici și instrumente variate
Tehnici de lucru
Amprentare, ștampilare, suflare cu paiul, stropire, pictură cu
mâinile, pensulație, tehnica șabloanelor, monocromia, monotipia,
tehnica hârtiei mototolite, sau amprenat cu diferite tipuri de
material, tehnica colajului, tehnica picturii pe lipci, tehnica
decolorării, tehnica origami
Compoziții pe o temă dată, după model, compoziții liber alese
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, nisip kinetic, planșeta de
Forma spațială
Tehnici de lucru
Modelare liberă, apăsare, turtire, rulare
Figurine simple, obiecte decorative
Fotografie Materiale și instrumente: aparate de înregistrare (telefon,
aparate foto), PC, tabletă
Realizarea unor fotografii după indicații verbale, respectând
anumite cerințe
_______________________________________________________________________
CLASA a VI-a
1. Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice în vederea exprimării
artistice
Clasa a VI-a
1.1. Exersarea coordonării oculo-motorii şi bimanuale
-Exerciţii de înşirare cu şi fără model, incastrare;
-Exerciţii de antrenare-stimulare a musculaturii fine a mâinilor/ degetelor (fineţe, precizie,
coordonare oculo-motorie şi control motric);
-Exerciţii de apucare, frământare, modelare a plastilinei, depliere a hârtiei etc.;
-Exerciţii de imitare cu mâna/ degetul/ creionul a poziţiei orizontale, verticale, oblice;
-Divertisment grafic exprimat în haşurări în spaţii determinate (tăbliţa de scris, foaie bloc
mare/ mică de desen; caiet de geografie/ biologie, caiet tip), desenare și colorare;
-Desen după şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului – cu fond, prin haşurare de
linii) desen după obiecte familiare prin asociere/ redare de figuri geometrice (ou, casă,
scară etc.).
1.2.Utilizarea instrumentelor și a materialelor de lucru
-Utilizarea corectă a instrumentelor și materialelor de lucru: creionul, pensula, acuarele,
foarfecele, plastilina, aparatul foto, camera, planşeta, perforator, lipici, pic, capsator, riglă,
şablon/tipar, ştampile, truse de desen, carioci, culori, creioane etc.;
-Exersarea modului de îngrijire și păstrare a instrumentelor și materialelor de lucru:
strângerea, spălarea obiectelor utilizate, depozitarea materialelor în spaţiul special etc.;
-Realizarea unor lucrări artistice libere sau pe o temă dată, utilizând materiale și
instrumente diverse.

contexte familiare
Clasa a VI-a
-Exerciții de formulare a unor răspunsuri la întrebări dintr-un desen, pictură, modelaj,
fotografii, desen animat;
-Exerciții de identificare a dintr-o suită de imagini a aceleia care conţine un detaliu dat;
-Exerciții- joc de punere în corespondență a imaginilor exprimate în limbaj fotografic cu cele
exprimate în limbajul artelor plastice pe aceeași temă.
2.2. Exersarea și valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice
- Exerciţii de utilizare a elementelor de limbaj plastic (punctul, linia, forma, pata de culoare,
culori primare, culori secundare, nonculori);
- Exerciții pentru realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic și
- Exerciții de observare, de comparare, de identificare, a liniilor, punctelor, formelor si
culorilor utilizate;
Punctul
- Executarea unor şiruri de puncte orizontale, verticale sau oblice cu repetare/ alternare de
mărime sau culoare;
- Exerciții de obținere a punctelor prin procedee/ tehnici diverse: pulverizare, stropire,
amprentare cu diferite instrumente, dactilo-pictură, colaj;
- Exerciții de utilizare a punctului ca semnificant în compoziții/ aplicații plastice: „Cer
înstelat”, „Câmp cu flori”, „Fulgi de nea”, „Pomi cu fructe”, „Pomi înfloriți”, „Gâze” etc.;
- Exerciții de transformare a punctului din semn grafic în element de expresie evidențiate
prin mărimea și densitatea punctelor;
- Exerciții de ornare cu ajutorul punctului;
- Exerciții de identificare a punctului în funcție de compoziția în care este utilizat (desen,
pictură, modelaj);
_______________________________________________________________________
Clasa a VI-a
Linia
-Exerciții libere, spontane de realizare a unor structuri liniare variate: simple, groase de
diferite culori;
-Exerciții simple de împărțire sau animare a suprafețelor cu diferite tipuri de linii, prin
tensionări sau exprimări ritmice;
-Exerciții ale liniei în duct continuu;
-Exerciții de obținere a expresivității liniare prin diferite tehnici: zgâriere și separare;
-Exerciții de executare a linilor decorative pentru a uni, separa sau susține două elemente
decorative;
-Folosirea liniei cu scop de contur și decorative în compoziții liber alese;
-Exerciții de grupare a unui număr de elemente identice sau diferite, simetric sau asimetric,
în jurul unui punct, a unei pete de culoare, a unei linii pe o suprafață limitată;
-Exerciții de obținere a liniei spontane prin tehnica firului de ață;
-Executare de linii în diferite sensuri;
-Exerciții/ jocuri de identificare a semnificației liniilor frânte, curbe, orizontale/ verticale în
diferite compoziții;
-Exerciții de utilizare a diferitelor tipuri de linii în compoziții/ aplicații plastice, urmărind
semnificații ale acestora: ”Pom desfrunzit”, ”Străzile orașului”, ”Valurile mării” etc.;
Forma
-Activități de realizare a unor forme plane folosite în desenul decorativ ca elemente
compoziționale: pătratul, triunghiul, dreptunghiul, cercul;
-Exerciții de executare a formelor pe fonduri închise, semideschise asociate cu diferite
variante cromatice sau acromatice;
-Exerciții de executare a formelor izolat, înlănțuit;
-Exerciții de alternananță a formelor, culorilor, pozițiilor;
-Exerciții de realizare, a unor forme la liberă alegere;
-Activități de realizare a unor forme plane prin diferite procedee tehnice;
Pata de culoare
-Exerciții de realizare a unor pete de culoare pe diferite suporturi (hârtie, sticlă, pânză,
metal, lemn, placaj, perete etc.);
-Exerciții de realizare a unor pete picturale prin diferite tehnici: prin suprapunere, suflare,
stropire, presare, fuzionare, tușare scurtă, monotipie etc.;
Culori
-Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori în diferite context (primare, secundare,
nonculori);
-Exerciții de obținere a unui amestec din două culori primare;
-Exerciții- joc obținere a unor amestecuri, în diferite raporturi, între diferite culori cerute de
profesor, la liberă alegere;
-Exerciții de utilizare a culorilor primare, secundare și a nonculorilor în diverse compoziții
plastice;
-Exerciţii de compoziţie simplă prin puncte, linii, forme, pete de culoare.

Clasa a VI-a
3.1. Realizarea unor aplicații/compoziții/ construcții, utilizând tehnici variate
-Exerciții de utilizare a unor tehnici de desenare după model;
-Exerciții de amprentare cu diverse materiale și instrumente;
-Activităţi practice de realizare a unor compoziții după model;
-Exerciții de realizarea unor compoziții folosind tehnica monocromiei;
-Exerciții de realizare a unor compozitii utilizând tehnicile: monotipiei, dactilo-picturii,
șabloanelor;
-Activități de realizare a unor compoziții folosind tehnica stropirii forțate cu pensula,
pulverizatorul, paiul;
_______________________________________________________________________
Clasa a VI-a
-Exerciții de obținere a unor compoziții prin tehnicile: picturii pe lipici, decolorării,
colajului;
-Realizarea de picturi pe folie de plastic, hârtie pentru decoruri utile în serbările tematice;
-Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, prin exprimare simplă specifică artelor;
-Realizarea unor compoziții, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere și tehnici
improvizate;
-Exerciții de observare a ornamentelor/motivelor populare desenate pe vase/linguri;
-Modelarea unui obiect (farfurie, cană etc.) din plastilină, pastă de modelaj, lut etc.;
-Decorarea vaselor modelate cu puncte și linii utilizând tehnici simple cu diferite
instrumente ( furculița de plastic, scobitori etc.);
-Activități de pictură pe vase de lut;
-Participarea la ateliere de lucru comune părinți-copii, în care se confecționează obiecte
utile și de decor pentru diferite sărbători;
-Exerciții de realizare cu ajutor a unor fotografii, fimulețe scurte pe diferite teme : ex.
„Frunze de toamnă”, „Serbarea de Crăciun”, „Flori de primăvară”, „Petrecerea de 1 Iunie”,
„Colegii mei” etc.;
-Confecționarea unor mini-albume, a unor panouri cu fotografiile realizate;
-Discuții pe baza fotografiilor, a filmulețelor video.
3.2. Descrierea și aprecierea produsului finit
-Exerciții de descriere, cu ajutor, a lucrărilor personale și ale colegilor (culoare, formă,
emoții provocate);
-Exerciții de comunicare a conținutului lucrării;
-Exerciții de comparare a compoziției personale cu modelul sau cu ale colegilor;
-Decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu;
-Participare la concursuri de desen, organizarea de expoziții în școală.
Conţinuturi
Domenii de Clasa aVI-a
conţinut
Punctul: șiruri de puncte (orizontale, verticale, oblice) repetate ca
mărime sau culoare, obținute prin folosirea de instrumente variate - cu
rol de semnificant sau cu rol decorative
Linia: linii în diferite sensuri (verticale, orizontale, oblice, frânte,
circulare, curbe, șerpuite, în duct continuu), de mărimi, grosimi sau culori
diferite - cu rol de semnificant, cu rol de construcție sau cu rol decorativ
Forma: forme plane
Tehnici de lucru
_______________________________________________________________________
Domenii de Clasa aVI-a

conţinut
paie, vată, burete, lipici, pic, hârtie, hârtie colorată, PC, tabletă și alte
Punctul: șiruri de puncte (orizontale, verticale, oblice) repetate ca
mărime sau culoare, obținute prin diverse procedee sau tehnici specifice
picturii – cu rol de semnificant sau cu rol decorativ
circulare, curbe, șerpuite, în duct continuu), de mărimi, grosimi sau culori
diferite – cu rol de semnificant, cu rol de construcție sau cu rol decorativ
Forma: forme plane spontane, obținute prin diverse tehnici specifice
picturii
Pata de culoare: pete de culoare (culori primare, secundare, nonculori,
amestecuri cromatice și acromatice) pe diferite suporturi, obținute prin
diverse tehnici specifice picturii
Tehnici de lucru
Amprentare, ștampilare, stropire, pictură cu mâinile, pensulație, tehnica
șabloanelor, monocromia, monotipia, tehnica hârtiei mototolite, obținerea
unor forme prin presarea unor materiale, tehnica colajului, tehnica
picturii pe lipci, tehnica decolorării, tehnica origami
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, nisip kinetic, planșeta de lucru,

Forma
Tehnici de lucru
Modelare liberă, decorarea vaselor modelate
Foto-video Materiale și instrumente: aparate de înregistrare (telefon, aparate

foto), PC, tableta, imprimanta, hârtie, carton, capsator, perforator
Realizarea unor fotografii, a unor mini-albume și filme scurte
neprelucrate tehnic
Vizionarea și discutarea filmulețelor realizate
_______________________________________________________________________
CLASA a VII-a
1. Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv- motrice în vederea exprimării
artistice
Clasa a VII-a
1.1. Orientarea și organizarea spațială (direcție, poziție, distanță, temporală)
-Exerciţii de lateralitate, schemă corporală, orientare spaţială;
-Exerciţii de orientare spaţială – pe plan vertical, orizontal – cu verbalizarea (unde este
posibil) a poziţiei, distanţei, direcţiei obiectelor;
-Exerciţii de trasare a contururilor cu ajutorul şabloanelor, după contur interior sau exterior,
folosind figura decupată;
-Exerciţii de redare prin desen a poziţiei corpului omenesc în mişcare după şablon;
-Exerciţii de desen prin schematizare;
-Exerciţii de colorare a suprafeţelor, cu respectarea conturului;
-Exerciţii de colorare a imaginilor cu forme neregulate, fără depăşirea conturului;
-Activităţi de organizare a spaţiului plastic (în centrul suprafeţei, pe margine) după model sau
comandă verbală;
-Exerciţii de desen cu tematică temporală;
- momentele zilei: „Dimineața”, „Amiază”, „Amurgul”, „Noaptea”;
- anotimpurile: „Primăvara”, „Vara”, „Toamna”, „Iarna”.
1.2. Dezvoltarea perceptiv- motrică generală
-Exerciţii de dezvoltare a acuităţii vizuale:
-exerciţii de discriminare a formei de fond;
-exerciţii de discriminare a unor figuri geometrice incomplete, imagini lacunare;
-exerciţii de completare a desenelor lacunare cu indicarea şi denumirea diverselor
segmente lipsă;
-Exerciţii de percepţie a formelor, culorilor, mărimilor, coordonare ochi-mână:
-exerciţii de punctare, trasare de linii, haşurare, colorare;
-utilizarea instrumentelor și materialelor de lucru.

contexte familiare
Clasa a VII-a
-Exerciții de sortare, grupare a unor fotografii, desene, picturi pe diferite teme: animale, flori,
haine, fructe, legume etc.;
-Exerciții - joc de punere în corespondență a imaginilor exprimate în limbaj fotografic cu cele
exprimate în limbajul artelor plastice pe aceeași temă.
-Exerciţii de recunoaștere și utilizare a elementelor de limbaj plastic (punctul, linia, forma,
pata de culoare, culori primare, culori secundare, culori calde, culori reci, nonculori);
Punctul
-Exerciții de executare a unor şiruri de puncte orizontale, verticale, oblice cu repetare/
alternare de mărime sau culoare;
-Activități de realizare a unor şiruri de puncte în direcţii diferite pe temă dată;
-Activități de obținere a punctelor prin procedee diverse: pulverizarea, stropirea pe suport
uscat și pe suport umed, colajul-puncte obținute cu perforatorul sau prin ruperea spontană a
hârtiei în bucăți mici, cu șablonul, amprentarea cu dopul de plută, vârful pensulei, guma de
la creion etc.-„Spice de grâu”, „Buburuze”, „Aripi de fluturi”, „Ciuperci” etc.;
-Exerciții de acoperire a suprafeței hârtiei cu grupări de puncte umărind diferite semnificații:
„Picături de ploaie pe geam”, „Luminile orașului”, „Cer înstelat”, „Păsări pe cer”, „Pomi
înfloriți” etc.;
-Exerciții de ornare cu ajutorul punctului;
_______________________________________________________________________
Clasa a VII-a
Linia
-Exerciții de executare a unor linii de grosimi, forme şi culori diferite;
-Activități de trasare de linii în diferite sensuri, pe diferite teme sau executând tipul preferat de
linie și completând spațiile create cu culoare;
-Exerciții de utilizare a diferitelor tipuri de linii în compoziții/ aplicații plastice, urmărind
semnificații ale acestora: „Pom desfrunzit”, „Străzile orașului”, „Valurile mării” etc.;
-Exerciții de realizare a diferitelor tipuri de linii, după comandă verbală;
-Exerciții de realizare a linilor decorative pentru a uni, separa sau susține două elemente
decorative;
-Exerciții de ornare cu ajutorul linilor;
-Exerciții de grupare a unui număr de elemente identice sau diferite, simetric sau asimetric, în
jurul unui punct, a unei pete de culoare, a unei linii pe o suprafață limitată;
Forma
-Exerciții de executare a unor forme plastice spontane sau elaborate prin diferite tehnici;
-Exercitii de obţinere a unor forme prin dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de culoare
fluidizată, schimbând poziţia planşei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensurile
dorite sau prin scurgerea liberă a unor puncte de culoare;
-Exerciții de compunere a unor forme obţinute prin diferite tehnici pe foaia de hârtie uscată
sau umedă;
-Exerciții de realizare a unor forme obţinute prin estomparea cu hârtie mototolită a unei
suprafeţe acoperită cu un fond de culoare;
-Exerciții de alternanță a formelor cu alte elemente de limbaj plastic (punct, linie) în
compoziții/ aplicații decorative;
Pata de culoare
-Exerciții de obținere a unor pete prin folosirea unor amestecuri de culori și nonculori obținute
prin stropire, presare, fuzionare;
-Activități de obținere a unor pete de culoare realizate pe suprafaţa uscată sau pe suprafață
umedă;
-Exerciții de realizare a unor pete de culoare pe diferite suporturi (sticlă, pânză, metal, lemn,
placaj, perete etc.);
Culori
-Exerciții de recunoaștere a grupurilor de culori (primare, secundare, calde, reci și a nonculorilor);
-Încărcarea cu culoare a unor spaţii mari;
-Exerciții pentru identificarea culorilor primare (roșu, galben, albastru);
-Exerciții pentru identificarea culorilor secundare: oranj (portocaliu), violet și verde;
-Exerciții de obținere a unor amestecuri din două culori primare;
-Exerciții de indentificare a culorilor calde (roșu, portocaliu, galben);
-Exerciții de recunoaștere a culorilor reci (albastru, verde, mov);
-Exerciții de utilizare, cu ajutor, a culorilor calde și reci în diverse compoziții: „Marea”,
„Ploaia”, „Peisaj de iarnă”, „Razele soarelui”, „Floarea-soarelui” etc.;
-Exerciții de recunoaștere a nonculorilor: alb, negru;
-Exerciții de utilizare a nonculorilor în diverse compoziții plastice;
-Încărcarea cu nonculori a unor spaţii mari, medii, mici;
-Exerciții- joc obținere a unor amestecuri, în diferite raporturi, între diferite culori cerute de
profesor, la liberă alegere.

Clasa a VII-a
3.1. Realizarea unor aplicații/ compoziții/ construcții, utilizând tehnici variate
-Activităţi practice de realizare a unor compoziții după model;
-Realizarea unor desene decorative pe teme diverse, colorarea cu rol terapeutic;
-Exerciții de obținere a unor compoziții prin tehnica picturii pe diferite suporturi: pictura pe
tăvițe de carton, pe sticlă, pe lemn, pe piatră;
_______________________________________________________________________
Clasa a VII-a
-Exerciții de realizare a unor compoziții plastice prin tehnica origami combinată și cu alte
tehnici: monotipie, colaj, dactilo-pictură, ștampilare etc.;
-Exerciții de realizare a unor lucrări cu elemente din natură, hârtie, forme geometrice prin
tehnica colajului, a formelor rupte, a formelor din materiale textile;
-Exerciții de obținere a unor compoziții prin tehnica imprimării cu țesături rărite;
-Exerciții de realizare a unor lucrări folosind forme obținute spontan cu ața sau sfoară;
-Realizarea unor compoziții prin tehnica fuzionării culorilor;
-Realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată („O zi din viața mea”, „La școală”,
„Orarul ” etc.);
-Implicarea în proiecte la nivel de clasă pentru realizarea de albume de pictură sau fotografie;
-Fotografierea, filmarea unor aspecte/momente din cadrul evenimentelor desfășurate și
realizarea unor albume, expoziții foto (”Eu cânt”, ”Andrei spune o poezie”, ”Elena primește o
diplomă”);
-Realizarea unor colaje din fotografiile realizate, colaje cu fotografii și alte elemente de limbaj
plastic, sau prin diferite tehnici.
-Exerciții de descriere, cu ajutor a lucrărilor personale și ale colegilor (culoare, formă, emoții
provocate);
-Exerciții de comparare a compozitiei personale cu modelul sau cu ale colegilor;
-Participare la concursuri de desen, expoziții, vizionarea unor albume de artă.
Conţinuturi
Domenii de Clasa a VII-a
conţinut
Punctul: șiruri de puncte (orizontale, verticale, oblice) repetate sau
alternate ca mărime sau culoare, obținute prin folosirea de instrumente
variate – cu rol de semnificant, cu rol constructiv sau cu rol decorativ
Linia: linii în diferite sensuri (verticale, orizontale, oblice, frânte, circulare,
curbe, șerpuite, în duct continuu), de mărimi, grosimi sau culori diferite –
cu rol de semnificant, cu rol de construcție sau cu rol decorativ
Forma: forme plane
Tehnici de lucru
Desene după model, desen decorativ, desen liber, desen lacunar,
decorații
Pictură Materiale și instrumente: planșe didactice, pensule, acuarele, paletă,

tuburi de culori, guașe, tempera, șabloane, bloc de desen, hârtie, hârtie
colorată, diferite tipuri de țesături, PC, tabletă și alte instrumente
disponibile
Punctul: șiruri de puncte în direcții diferite (orizontale, verticale, oblice)
repetate ca mărime sau culoare, la liberă alegere sau cu temă dată,
obținute prin diverse procedee sau tehnici specifice picturii
_______________________________________________________________________
Domenii de Clasa a VII-a

conţinut
decorativă)
Forma: forme plane spontane obținute prin tehnici specifice picturii
Pata de culoare: pete de culoare (culori primare, culori secundare, culori
calde, culori reci, nonculori, amestecuri cromatice și acromatice) pe
diferite suporturi, folosind tehnici și instrumente variate
Tehnici de lucru
Amprentare, ștampilare, pensulatie, tehnica șabloanelor, tehnica culorilor
uscate, monocromia, monotipia, tehnica hârtiei mototolite, forme prin
presarea diferitelor tipuri de țesături, tehnica colajului, tehnica formelor
rupte, tehnica origami
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, nisip kinetic, planșeta de lucru,

Forma spațială
Tehnici de lucru
Modelare liberă, decorare
Foto- video Materiale și instrumente: aparate de înregistrare (telefon, aparate foto)
PC, tableta, hârtie, carton, capsator, perforator, albume foto, CD.
Realizarea unor fotografii, mini-albume și filme scurte neprelucrate tehnic
Vizionarea și discutarea filmulețelor realizate
_______________________________________________________________________
CLASA a VIII-a
1.Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv- motrice în vederea exprimării
artistice
Clasa a VIII-a
1.1. Exersarea gesturilor manuale fundamentale
Gestul rectiliniu
- mișcări de translație (dus-întors) de tip orizontal, de la dreapta la stânga și invers, precum și
de tip vertical de sus în jos și de jos în sus;
- exerciții combinate, în mod alternativ, din gesturi orizontale și verticale, executate cu mâna,
apoi cu mâna ținând pensula sau creionul;
- exerciții de colorare a unor suprafețe;
Gestul rotativ
- mișcări de rotație de la dreapta la stânga și invers, dinspre înăuntru în afară și invers;
- exerciții de desenare imaginară a unor forme rotunde, exerciții cu mâna în aer, cu gesturi
largi, mânuind pensula uscată pe suprafața băncii;
Gestul polimorf
- mișcări variate, complexe, în mai multe direcții;
- exerciții de închidere și deschidere a degetelor, frecarea palmelor înainte și înapoi, rotirea
mâinilor, imitarea spalatului acestora;
- Exerciții de imitație a gesturilor făcute de profesor, de colegi, jocuri de mimă.
1.2. Utilizarea corectă a instrumentelor și a materialelor de lucru
- Selectarea și utilizarea corectă a instrumentelor și materialelor de lucru: creion, pensulă,
acuarele, guașe, tempera, foarfece, perforator, hârtie colorată, plastilină, aparat foto,
cameră etc., în funcție de compoziția realizată;
- Asocierea unor tehnici adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici
mixte, tehnici ale colajului etc.);
- Exersarea utilizării instrumentelor si materialelor specifice unor de tehnici de lucru;
- Realizarea unor lucrări libere sau pe o temă dată, utilizând materiale și instrumente diverse.

contexte familiare
Clasa a VIII-a
2.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte diverse
- Exerciții de sesizare a unui mesaj dintr-un desen, imagine, pictură, fotografie;
- Explorarea mediului artistic pentru a identifica forme, culori, materiale, tehnici (discutarea
mesajului și a impresiilor după răsfoirea unor albume de artă, analiza unor albume foto);
- Observarea diferențelor dintre formele plane și cele spațiale (aceeași temă în pictură cu cea
din modelaj).
- Exerciţii de recunoaștere, utilizare și denumire a elementelor de limbaj plastic (punctul, linia,
forma, pata de culoare, culori primare, culori secundare, culori calde, culori reci, nonculori,
nuanțe, tonuri);
Punctul
- Realizarea unor compoziții tematice cu ajutorul punctelor de diferite mărimi, culori;
- Denumirea elementului de limbaj plastic folosit, identificarea unor caracteristici ale acestuia,
folosirea punctului în compoziții plastice și decorative;
uscat și pe suport umed, colajul - puncte obținute cu perforatorul sau prin ruperea spontană
a hârtiei în bucăți mici, cu șablonul, amprentarea cu dopul de plută, vârful pensulei, guma
de la creion etc.;
Linia
- Realizarea unor compoziții tematice cu ajutorul liniilor de diferite mărimi, culori, forme, direcții;
_______________________________________________________________________
Clasa a VIII-a
folosirea liniei în compoziții plastice (ca semnificant) și decorative (ca motiv decorativ);
Forma
- Exerciții de realizare a unor forme prin presarea unor pete, puncte, de culoare fluidizată;
- Exerciții de obținere a unor forme prin suflarea liberă sau printr-un tub, în diferite sensuri, a
unor puncte, pete de culoare fluidizată, prin dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de
culoare fluidizată sau prin scurgerea liberă a unor puncte de culoare;
- Exerciții de compunere a unor forme obţinute prin stropirea forţată cu pensula sau alt
instrument pe foaia de hârtie uscată sau umedă, prin estomparea cu hârtie mototolită a unei
suprafeţe acoperită cu un fond de culoare;
- Exerciții de obținere a unor forme plastice elaborate prin observare directă, după model sau
din imaginație;
folosirea formei în compoziții plastice și decorative;
Pata de culoare
- Exerciții de realizare a unor pete spontane de culoare (prin stropire, presare, fuzionare), prin
imprimarea culorii cu ajutorul unei ștampile, hârtie mototolită;
- Exerciții de obținere a unor pete dirijate de culoare (cu ajutorul pensulei, sau cu orice
instrument de lucru);
- Exerciții de obținere a unor pete de culoare pe suport uscat, pe suport umed sau create prin
tehnică mixtă;
Culori
- Exerciții de recunoaștere a grupelor de culori și nonculorilor;
- Exerciții de executare pe baza de imitație a unor nuanțe și tonuri ale culorilor;
- Exerciții de obținere, cu ajutor, a unor compoziții prin folosirea nuanțelor și tonurilor;
- Exerciții pentru obținerea unei culori dominante prin folosirea unei culori în cantitate mai
mare;
- Exerciții de obținere a amestecurilor dintre culorile vecine din steaua culorilor;
- Exerciții-joc de obținere a unor amestecuri, în diferite raporturi, între diferite culori cerute de
profesor, la liberă alegere;
- Exerciții de recunoaștere a nonculorilor: alb, negru, gri neutru;
- Exerciții de obținere a griurilor neutre prin amestecul nonculorilor (alb și negru);
- Exerciții de obținere a tonurilor prin amestecul culorilor primare și binare cu nonculorile;
- Exerciții de realizare a unor monocromii;
- Exerciţii de compoziţie simplă prin puncte, linii, forme, pete de culoare.

Clasa a VIII-a
3.1. Realizarea unor aplicații/ compoziții/ construcții, utilizând tehnici diferite
-Realizarea unor desene îmbinând diferite elemente de limbaj plastic;
-Exerciții de obținere a unor compoziții utilizând tehnica temperei şi guașei;
-Realizarea unor compoziții, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere și tehnici
învățate;
-Exerciții de realizare a unor fotografii, fimulețe scurte pe diferite teme: ex. „Florile toamnei”,
„Ninge!”, „Copacul înflorit” etc.;
-Organizarea unor mini-expoziții la nivel de clasă, confecționarea unor albume cu fotografiile
și lucrările realizate;
-Realizarea unor compoziții cu ajutorul fotografilor, imaginilor decupate prin tehnica colajului,
sau completând jumătăți de fotografii (potrete, peisaje) prin tehnica desenului;
-Discuții pe baza fotografiilor, a filmulețelor video;
-Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, prin exprimare simplă specifică artelor;
-Exerciții de utilizare a unor elemente de limbaj plastic în ornamente/motive populare
desenate pe vase/linguri;
_______________________________________________________________________
Clasa a VIII-a
-Exerciții de realizare a unor construcții din plastilină;
-Modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană etc.) din plastilina, pastă de modelaj, lut, etc.
-Decorarea vaselor modelate cu puncte și linii utilizând tehnici simple cu diferite instrumente
(furculița de plastic, scobitori etc.);
-Participarea la ateliere de lucru comune părinți-copii, în care se confecționează obiecte utile
și estetice pentru diferite sărbători.
-Exerciții de descriere a lucrărilor personale și ale colegilor (culoare, formă, emoții provocate);
-Exerciții de comparare a compoziției personale cu modelul sau cu ale colegilor;
-Participare la concursuri de desen, expoziții, vizitarea unor muzee de artă, vizionarea unor
albume de artă.
Conţinuturi
Domenii de Clasa a VIII-a
conţinut
Desen Materiale și instrumente: creioane, creioane colorate, truse de desen, rigle,
șabloane, carioci, hârtie, caiete de desen, cretă, tablă, marker, PC, tableta și
alte instrumente disponibile
Punctul: șiruri de puncte (orizontale, verticale, oblice) repetate sau alternate
ca mărime sau culoare, obținute prin folosirea de instrumente variate - cu rol
de semnificant, cu rol constructiv sau cu rol decorativ
curbe, șerpuite, în duct continuu), de mărimi, grosimi sau culori diferite - cu rol
de semnificant, cu rol de construcție sau cu rol decorativ
Forma: forme plane elaborate
Tehnici de lucru
Colorare, desenare după model, desene îmbinând diferite elemente de limbaj
plastic aplicații media pentru desenat
Desene după model, desen decorativ, desen liber
Pictură Materiale și instrumente: planșe didactice, pensule, acuarele, paletă, tuburi

de culori, guașe, tempera, burete, foarfece, perforator, lipci, hârtie, hârtie
colorată, carton, PC, tableta și alte instrumente disponibile
Punctul: șiruri de puncte (orizontale, verticale, oblice) repetate sau alternate
ca mărime sau culoare, obținute prin diverse procedee sau tehnici specifice
picturii - cu rol de semnificant, cu rol constructiv sau cu rol decorativ
curbe, șerpuite, în duct continuu), de mărimi, grosimi sau culori diferite - cu rol
de semnificant, cu rol de construcție sau cu rol decorative
Forma: forme plane spontane, forme plane elaborate, obținute prin diverse
tehnici specifice picturii
Pata de culoare: pete de culoare (culori primare, secundare, culori calde și
reci, nonculori, nuanțe și tonuri) pe diferite suporturi, obținute prin diverse
_______________________________________________________________________
Domenii de Clasa a VIII-a

conţinut
Tehnici de lucru
Tehnica temperei, a guașei, tehnici și procedee diverse, tehnici mixte
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, planșetă de lucru, modele de lucru și

alte instrumente disponibile
Punctul
Linia
Forma
Pata de culoare
Tehnici de lucru
Modelare liberă, decorare
Construcții din plastilină, obiecte decorative
Foto-video Materiale și instrumente: aparate de înregistrare (telefon, aparate foto) PC,
tableta, imprimantă, hârtie, carton, capsator, perforator, albume foto, C.D.
Elemente de limbaj:
Forma
Culoarea
Realizarea unor fotografii, albume, și filme scurte
_______________________________________________________________________
CLASA a IX-a
1.Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice în vederea exprimării
artistice
Clasa IX-a
1.1. Operararea cu noțiuni legate de orientarea și organizarea spațială
-Exerciţii de operare cu structurile perceptive-motrice de culoare, formă și mărime;
-Exerciţii de operare cu noțiunile despre poziţii spaţiale simple a unor obiecte reale şi/sau
reprezentate imagistic (pe, sub, în, sus, jos, în fața, în spatele etc.);
-Exerciții de exersare a vocabularului despre pozițiile spațiale: „Unde ai pus mingea?”,
„Cine este în fața Elenei?” etc.
-Exerciţii de discriminare vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele:
jocul - „Toporama”;
-Exerciţii de identificare, denumire a momentelor zilei, zilele săptămânii, lunile anului,
anotimpuri, succesiunea acestora;
-Activităţi de organizare a spaţiului plastic după comandă verbală: ”Desenează o casă în
mijlocul foii, sus, desenează norii în partea stângă, desenează soarele” etc.
-Selectarea și utilizarea corectă a instrumentelor și materialelor de lucru: creion, pensulă,
acuarele, guașe, tempera, foarfece, hârtie colorată, plastilină, aparat foto, cameră, PC,
tabletă etc. în funcție de compoziția realizată;
-Asocierea unor tehnici cu materialele selectate (tehnici mixte, tehnica colajului etc.);
-Utilizarea instrumentelor și materialelor specifice unor de tehnici de lucru;
-Realizarea unor lucrări artistice libere sau pe o temă dată, utilizând materiale și

contexte familiare
Clasa a IX-a
-Exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj plastic din natură și din compoziții
plastice;
-Explorarea mediului artistic pentru a identifica forme, culori, materiale, tehnici și
procedee (discutarea mesajului și a impresiilor după răsfoirea unor albume de artă,
analiza unor albume foto).
-Exerciţii de recunoaștere, utilizare și denumire a elementelor de limbaj plastic (punctul,
linia, forma, pata de culoare, culori primare, culori secundare, culori calde, culori reci,
nonculori, amestecuri cromatice);
-Armonizarea elementelor de limbaj plastic independente sau asociate, în cadrul
diferitelor tipuri de compoziţie;
Punctul
-Obţinerea punctelor de diferite forme, mărimi şi culori prin diferite tehnici/procedee
învățate;
-Realizarea, sub îndrumarea profesorului a unor compoziţii figurative şi non figurative în
care punctul să aibă rol de construcție, de semnificant sau decorativ;
-Denumirea elementului de limbaj plastic folosit, identificarea unor caracteristici ale
acestuia, folosirea punctului în compoziții plastice și decorative;
Linia
- Executarea unor linii de grosimi, forme şi culori diferite, trasare în diferite sensuri;
- Realizarea diferitelor tipuri de linii, după comandă verbală;
- Realizarea linilor decorative pentru a uni, separa sau susține două elemente decorative;
- Exerciții de ornare cu ajutorul linilor;
_______________________________________________________________________
Clasa a IX-a
- Grupare a unui număr de elemente identice sau diferite, simetric sau asimetric, în jurul
unui punct, a unei pete de culoare, a unei linii pe o suprafață limitată;
- Denumirea elementului de limbaj plastic folosit, identificarea unor caracteristici ale
acestuia, folosirea liniei în compoziții plastice (ca semnificant) și decorative (ca motiv
decorativ);
Forma
- Exerciții de obținere a unor forme prin diferite tehnici și procedee, folosind materiale și
instrumente diverse;
- Exerciții de obținere a unor forme plastice elaborate prin observare directă, după model
sau din imaginație;
- Denumirea elementului de limbaj plastic folosit, identificarea unor caracteristici ale
acestuia, folosirea formei în compoziții plastice și decorative;
Pata de culoare
- Exerciții de obținere a unor pete de culoare pe o suprafață uscată sau umedă, folosind
tehnici precum: fuzionarea culorii, stropire, tușare scurtă, monotipie, ștampilare,
amprentare etc.;
- Exerciții de alternare a petelor cromatice calde cu pete cromatice reci sau a culorilor cu
nonculorile: „Mozaic”;
Culoarea
- Exerciții de identificare și de observare a unei dominante cromatice simple în imagini/
compoziții plastice;
- Exerciții-joc de obținere a unor amestecuri, în diferite raporturi, între diferite culori cerute
de profesor, la liberă alegere;
- Exerciții de obținere a unei dominante cromatice simple, urmărind efectul sugestiv al
acesteia: „Zi însorită”, „Zi ploioasă”;
- Exerciții de obținere a unor compoziții într-o dominantă cromatică intenționat aleasă;
- Realizarea unor compoziții decorative care să îmbine elemente de limbaj plastic.

Clasa a IX-a
3.1. Realizarea unor aplicații/compoziții/construcții, utilizând tehnici diferite
-Realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu zi, pentru decorarea cărora
se pot folosi diferite procedee:
- stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată, cu stiloul, cu periuța, cu
pulverizatorul etc.;
- tamponarea suprafeței colorate cu o bucată de hârtie mototolită, înmuiată în culoare
sau cu o ștampilă realizată din fructe, legume, flori etc.
- dirijarea culorii cu un jet de aer, prin suflarea liberă sau printr-un tub a unor pete de
culoare fluidizată, în diferite sensuri;
- imprimarea cu ajutorul unor materiale textile îmbibate cu culoare etc.
- plierea hârtiei;
- scurgerea culorii;
- suprapunerea foliei de plastic;
- decolorarea cu pic;
- tehnica Batik (introducerea unei coli îndoite în culoare);
- aplicarea culorii cu ajutorul degetelor;
-Realizarea unor compoziții, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere și
tehnici învățate;
-Obținerea expresivității prin tehnici neconvenționale (de exemplu, hârtie mototolită, gumă
de șters, cartof etc.);
-Realizarea de produse (podoabe pom, obiecte de vestimentație, obiecte de decor etc)
utilizând materiale reciclabile (hârtie, plastic, fire, doze de aluminiu etc.);
-Realizarea de compoziții plastice, obiecte și machete după diferite sugestii tematice,
_______________________________________________________________________
Clasa a IX-a
povești scurte, poezii, cântece;
- Realizarea unor albume cu fotografii pe diferite teme: Anotimpuri, Activități/ Acțiuni etc,
filmulețe scurte pe diferite teme: Emoții- surpinderea în situații diferite a unor emoții de
bază: bucurie, tristețe, furie, frică;
- Discuții pe baza fotografiilor, a filmulețelor video;
- Exerciții de realizare a unor construcții din plastilină pe teme diferite.
3.2. Analizarea, descrierea şi aprecierea produsului finit
- Analiza cu ajutor, a unor lucrări și explicarea modului de realizare, a materialelor
folosite;
- Aprecierea produsului finit;
- Manifestarea, în limita posibilităților, a ideilor și trăirilor personale, prin exprimare simplă
specifică artelor.
Conţinuturi
Domenii de Clasa a IX-a
conţinut
rigle, șabloane, carioci, hârtie, caiete de desen, cretă, tablă, marker,
PC, tableta și alte instrumente disponibile
variate - cu rol de semnificant, cu rol constructiv sau cu rol decorativ
circulare, curbe, șerpuite, în duct continuu), de mărimi, grosimi sau
culori diferite - cu rol de semnificant, cu rol de construcție sau cu rol
decorativ
Tehnici de lucru
Pictură Materiale și instrumente: planșe didactice, pensule, acuarele, paleta,

tuburi de culori, paie, sabloane, bloc de desen, hartie, albume de artă
PC, tableta și alte instrumente disponibile
alternate ca mărime sau culoare, obținute prin diverse procedee sau
tehnici specifice picturii - cu rol de semnificant, cu rol constructiv sau cu
rol decorativ
decorativ
Forma: forme plane spontane, forme plane elaborate, obținute prin
Pata de culoare: pete de culoare (culori primare, secundare, culori
calde și reci, nonculori, tonuri) pe diferite suporturi, obținute prin diverse
_______________________________________________________________________
Domenii de Clasa a IX-a

conţinut
Tehnici de lucru
Stropirea, tamponarea, dirijarea culorii cu un jet de aer, imprimarea,
plierea hârtiei, scurgerea culorii, suprapunerea foliei de plastic,
decolorarea cu pic, tehnica Batik (introducerea unei coli îndoite în
culoare), aplicarea culorii cu ajutorul degetelor, tehnici mixte
Compoziții pe o temă dată, după model, compoziții decorative,
compoziții liber alese, compoziții figurative și nonfigurative
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, planșetă de lucru, modele de

lucru și alte instrumente disponibile
Punctul
Linia
Forma
Pata de culoare
Tehnici de lucru: modelare liberă, decorare
Sugestii de produse ale activității: Figurine, obiecte decorative
Foto-video Materiale și instrumente: aparate de înregistrare (telefon, aparate,

foto) P.C., tableta, albume foto, hârtie, carton, panouri, perforator,
capsator, C.D.
Elemente de limbaj:
Forma
Culoarea
Sugestii de produse ale activității:
Realizarea unor albume de fotografii și filme scurte
Vizionarea unor filme, documentare despre viața și opera unor artiști
fotografii, albume de artă
_______________________________________________________________________
CLASA a X-a
1. Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice în vederea exprimării
artistice
Clasa a X-a
1.1. Operararea cu noțiuni legate de orientarea și organizarea spațială
-Operarea cu structurile perceptive-motrice de culoare, formă și mărime;
-Operarea cu noțiunile despre poziţii spaţiale simple a unor obiecte reale şi reprezentate
imagistic (pe, sub, în, sus, jos, în față, în spate etc.);
-Recunoașterea și denumirea momentelor zilei, zilele săptămânii, lunile anului,
anotimpuri, succesiunea acestora;
-Activităţi de organizare a spaţiului plastic după comandă verbală: „Desenează o casă în
mijlocul foii”, „Sus, desenează norii”, „În partea stângă, desenează soarele” etc.;
-Dispunerea sub îndrumarea profesorului a elementelor în spațiul plastic;
-Compunerea unui spaţiu plastic folosind elementele de limbaj şi amestecurile studiate.
-Selectarea și utilizarea corectă a instrumentelor și materialelor de lucru: albume foto,
albume de artă, creion, pensulă, acuarele, guașe, tempera, foarfece, hârtie colorată,
plastilină, lut, aparat foto, fotografii, cameră, PC, tabletă etc. în funcție de compoziția
realizată;
- Analiza cu ajutor, a unor lucrări și identificarea materialelor și instrumentelor folosite;
- Asocierea unor tehnici cu materialele selectate (tehnica culorilor de apă, tehnici mixte,
tehnica colajului etc.);
- Realizarea unor lucrări artistice libere sau pe o temă dată, utilizând materiale și

contexte familiare
Clasa a X-a
-Stabilirea asemănărilor și deosebirilor dintre exprimarea în limbaj fotografic și limbajul
artelor plastice pe aceeași temă;
-Participarea la discuții despre comunicarea prin imagine în pictură, desen, modelaj, arte
decorative textile, vestimentație sau bijuterii, și fotografie legate de mesajul transmis;
-Vizionarea unor PPT-uri/documentare despre operele unor artiști importanți (pictori,
sculptori, fotografi);
-Identificarea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte diverse.
-Recunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic (punctul, linia, forma, pata de
culoare, culori primare, culori secundare, culori calde, culori reci, nonculori, amestecuri
cromatice);
-Armonizarea elementelor de limbaj plastic independente sau asociate, în cadrul
diferitelor tipuri de compoziţie;
Punctul
-Obţinerea punctelor de diferite forme, mărimi şi culori prin tehnici/procedee învățate;
-Realizarea unor compoziţii figurative şi non figurative în care punctul să aibă rol de
semnificant sau rol decorativ;
Linia
-Utilizarea liniei în compoziții plastic (ca semnificant) și decorative (ca motiv decorativ);
-Folosirea diferitelor tipuri de linii în asociere cu alte elemente de limbaj plastic (puncte,
forme) în vederea obținerii unor motive pentru decorarea unor suprafețe sau obiecte;
-Exerciții de sugerare a ritmului liniar prin întreruperea diferitelor grupări liniare și
juxtapunere cu alte elemente de limbaj plastic ;
_______________________________________________________________________
Clasa a X-a
-Analiza unor planșe și identificarea tipurilor de linii trasate: dreptunghi-linii verticale și
orizontale, triunghi-linii oblice și orizontale;
Forma
-Obţinerea unor forme plastice spontane, prin tehnici specifice picturii (create prin
scurgere, stropire, pulverizare, fuzionare, monotipie, ștampilare, amprentare);
-Obținerea unor forme plastice elaborate (pomi, flori, fluturi, păsări etc) prin observare
directă, după model sau din imaginație;
-Identificare și de realizare a formelor/ figurilor geometrice simple;
-Obținerea unor forme spațiale simple prin modelaj;
-Realizarea unor forme spațiale simple prin tehnica origami;
-Realizarea unor forme spontane cu o gamă bogată de culori, organizând o compoziţie
simplă, fără ajutorul profesorului;
-Utilizarea formelor în compoziții plastice și decorative;
Pata de culoare
-Activități de realizare a unor pete spontane de culoare prin diferite procedee și tehnici;
-Exerciții de obținere a unor pete dirijate de culoare cu ajutorul unor instrumente și
materiale diverse;
-Exerciții de obținere a unor pete de culoare pe suport uscat, pe suport umed sau create
prin tehnici mixte;
Culori
-Realizarea unor amestecuri în diferite proporții pentru obținerea de tonuri închise și/sau
deschise;
-Obținerea unor amestecuri dintre două culori, în cantități diferite, pentru obținerea unor
nuanțe;
-Realizarea unor amestecuri între alb și negru pentru obținerea griurilor neutre;
-Organizarea, sub îndrumare, a spaţiului plastic folosind expresivitatea culorilor prin
obținerea amestecurilor;
-Identificarea și observarea unor dominante cromatice (dominantă de o singură culoare,
dominantă caldă, dominantă rece) în imagini/compoziții plastice;
-Obținere a unei dominante cromatice simple sau a unei dominante caldă/rece, urmărind
efectul sugestiv al acesteia: „Zi însorită”, „Zi ploioasă”.
3.Realizarea de compoziții plastice folosind materiale şi tehnici de lucru diverse

Clasa a X-a
3.1. Realizarea unor aplicații/compoziții/construcții, utilizând tehnici diferite
-Realizarea unor desene îmbinând diferite elemente de limbaj plastic și tehnici;
-Obținerea unor picturi tematice legate de peisaj (marin, citadin), portret (Eu) și natură
statică (flori, fructe, vase);
-Realizarea, sub îndrumarea profesorului, a unor compoziții utilizând diferite tehnici,
specifice unor curente artistice în pictură sau a unor artiști consacrați (Pablo Picasso,
Wassily Kandinsky etc.);
-Realizarea cu ajutor, a unor compoziții, construcții din plastilină după fotografii: ”Peștele”,
”Eu”, ”Copacul”, ”Laleaua”, ”Vaza” etc.;
-Realizarea unor compoziții și construcții simple utilizând tehnica origami;
-Extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării potențialului
creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe
suport textil, pictura pe lemn etc.;
-Diversificarea, în compoziții bidimensionale, a tehnicilor de lucru pe diferite suprafețe (de
exemplu, hârtie, țesături, ceramică etc);
-Generarea de forme expresive prin diverse tehnici (mozaic, stilizare etc) și cu diferite
materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup;
-Activități de decorare/personalizare de tricouri și sacoșe confecționate din material textil
prin pictare;
_______________________________________________________________________
Clasa a X-a
-Realizare a unor construcții din plastilină;
-Pictură pe vase de lut, modelate din plastilină;
-Valorificare a elementelor de limbaj plastic în ornamente/motive populare desenate pe
vase/linguri, diverse compoziții/construcții;
-Realizarea unor fotografii în diferite momente ale zilei, povestirea în imagini;
-Stimulare a creativității prin realizare a unor fotografii, filmulețe pe diferite teme, la liberă
alegere;
-Organizarea unor expoziții cu fotografiile realizate: „Expoziția/albumul clasei”, „Școala
mea”, „Eu și colegii mei” , „Cum am evoluat” (fotografii cu elevii în clasa a V- a și în clasa a
X- a) etc.;
-Analiza cu sprijin a unor desene, imagini, fotografii și numirea culorilor, formelor,
elementelor de limbaj plastic care alcătuiesc compoziția, găsirea de asemănări și
deosebiri;
-Participarea la ateliere de lucru comune părinți-copii, cu elevi din alte școli, în care se
confecționează obiecte utile, estetice pentru diferite ocazii și sărbători.
-Descrierea produsului activităţii personale şi a colegilor (colorit, materiale şi instrumente
utilizate, tehnici, emoţiile provocate);
-Comunicarea conţinutului lucrării (descrierea cu cuvinte proprii, a produsului finit);
-Compararea produsului personal cu modelul său cu altele similare;
-Apreciere a produsului activităţii colegilor;
-Exprimarea ideilor și trăirilor personale, prin limbaj propriu sau specific artelor;
-Decorarea sălii de clasă, a școlii cu obiectele realizate prin efort propriu;
-Participare la concursuri de desen, expoziții, vizitarea unor muzee de artă, vizionarea unor
albume de artă.
Conţinuturi
Domenii de Clasa a X-a
conţinut
desen, rigle, șabloane, carioci, hârtie, caiete de desen, cretă, tablă,
marker, PC, tabletă și alte instrumente disponibile
variate – cu rol de semnificant, cu rol constructiv sau cu rol decorativ
culori diferite – cu rol de semnificant, cu rol de construcție sau cu rol
decorativ
Tehnici de lucru
Colorare, desenare după model, desene îmbinând diferite elemente
de limbaj plastic aplicații media pentru desenat
Desen după model, desen decorativ, desen liber
_______________________________________________________________________
Domenii de Clasa a X-a

conţinut
Pictură Materiale și instrumente: planșe didactice, albume foto, albume de
artă, creion, pensulă, acuarele, guașe, tempera, foarfece,
perforatoare, hârtie colorată, hârtie, carton, sticlă, pânză, metal, lemn,
tricouri, sacoșe de pânză, fotografii, camera, PC, tabletă și alte
alternate ca mărime sau culoare, obținute prin diverse procedee sau
tehnici specifice picturii – cu rol de semnificant, cu rol constructiv sau
cu rol decorativ
decorativ
Forma: forme plane spontane, forme plane elaborate, obținute prin
Pata de culoare: pete de culoare (culori primare, binare, culori calde
și reci, nonculori, amestecuri cromatice) pe diferite suporturi, obținute
prin diverse tehnici specifice picturii
Tehnici de lucru
Pensulație, colajul din texturi diferite, pictura pe suport ceramic, pictura
pe sticlă, pictura pe suport textil, pictura pe lemn, tehnica mozaicului,
tehnica colajului, tehnica origami, stilizarea, decorarea, tehnici și
procedee diverse, mixte
Compoziții tematice legate de peisaj, portret și natură statică,
compoziții utilizând diferite tehnici, specifice unor curente artistice în
pictură, compoziții după model, compoziții liber alese
Modelaj Materiale și instrumente: plastilină, lut, planșetă de lucru, modele de

lucru și alte instrumente disponibile
Forma plană și spațială
Tehnici de lucru
Modelare liberă, origami, construcții din plastilină după fotografii
Figurine, obiecte decorative
Foto- video Materiale și instrumente: albume foto, aparat foto, fotografii, camera,
PC, tabletă etc.
Elemente de limbaj:
Forma
Culoarea
Realizarea unor albume de fotografii și filme scurte
Vizionarea unor filme, documentare despre viața și opera unor artiști,
fotografia ca limbaj
_______________________________________________________________________
Programa permite o abordare didactică flexibilă, oferind posibilitatea adaptării la
particularităţile de vârstă şi psiho-individuale ale elevilor, din perspective opţiunilor
metodologice ale fiecărui profesor.
Ținând cont de specificul dezvoltării elevilor cu dizabilități mintale grave, severe,
și/sau asociate, este foarte important accentul pus pe elementul ludic pe explorarea activă,
directă şi pe interacţiunile variate cu resursele materiale, cu ceilalţi copii şi cu adulţii.
Procesul de predare-învățare se va baza pe corelarea competențelor formate
anterior cu noile situații de învățare, pe curiozitate și interes fată de nou.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de educație plastică sunt cele activ-
participative, în care elevul este elementul central. Disciplina are un accentuat caracter
explorator şi practic-aplicativ şi presupune implicarea directă a elevilor.
Elevii manipulează și explorează instrumente și materialele de lucru, își formează
deprinderi, exersează abilităţi, realizează produsele activității într-un mediu prietenos de
învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în efectuarea temelor, a
activităţilor și jocurilor propuse.
Profesorul are un rol important de încurajare, de sensibilizare a copilului în faţa
frumosului, dovedind empatie şi ajutând elevul să se autodescopere, să se armonizeze cu
sine şi să rezolve probleme de compoziţie şi de tehnologie artistică.
Este foarte important ca activităţile să fie organizate sub formă de joc, să fie
distractive, cu teme interesante și să-i determine pe copii să se simtă bine.
Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în echipă/în pereche, prin muncă
independentă sau facilitate de cadrul didactic.
Timpul necesar pregătirii şi strângerii ustensilelor de lucru face parte din timpul
învăţării. Copiii observă şi reţin sarcinile pe care le îndeplineşte profesorul pentru buna
desfăşurare a orei.
Elevii sunt conduşi în manifestarea lor artistică, pentru a-şi forma deprinderi de a
lucra îngrijit, de a preţui materialele folosite şi de a da finalitate acţiunilor lor. Parcurgând
întregul proces artistic, ei trăiesc sentimentul desfăşurării cu sens a acestei activităţi în
care bucuria, răbdarea şi perseverenţa se învață și se împletesc armonios, conducând
treptat nu numai la armonizarea trăirilor copilului, dar şi la apropierea lui de o maturitate
psihică şi fizică necesare în şcoală: orientarea pe o suprafaţă plană, exersarea atenţiei, a
creativităţii şi libertăţii de exprimare.
În evaluare, se recomandă folosirea metodelor precum observarea sistematică,
autoevaluarea, valorizarea pozitivă permanentă, portofoliul, realizarea unor proiecte care
să valorifice achizițiile elevilor și să stimuleze dezvoltarea unor valori și atitudini, în
contexte firești adaptate particularităților de vârstă și dizabilitate a fiecărui copil.
De asemenea, este recomandată implicarea părinţilor în activităţi prin invitarea la
clasă pentru a participa alături de elevi la orele de educație plastică, realizând activități în
echipă.
În ceea ce priveşte contextele non-formale şi informale de realizare a activităţilor de
Educație plastică, sunt recomandate: vizitele la bibliotecă, muzee, expoziții, plimbări în
natură. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional
(parc, curtea şcolii).
Copiii vor fi încurajaţi să participe sub îndrumarea cadrului didactic la expoziţii cu
rezultatele activităţilor (”La expoziţie”, ”A venit primăvara!”) la organizarea unei expoziții/ a
unui târg cu vânzare sau tombole cu produsele confecționate de ei, în scopul valorificării
produselor realizate. Vor fi încurajate și parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din alte
şcoli, stimulându-se valorizarea pozitivă şi afirmarea de sine a elevilor în plan social.
Educaţia plastică va contribui, în mod deosebit, la formarea şi dezvoltarea spiritului
de observaţie, a atenţiei, a reprezentărilor spaţiale, a interesului şi plăcerii de a picta, de a
desena, de a colora, de o modela şi de a aranja, după cerinţele frumosului din jur.
Totodată va oferi elevilor veritabile limbaje de exprimare a sinelui, a trăirilor și
impresiilor puternice provocate de realitatea înconjurătoare.
_______________________________________________________________________
Stimularea curiozităţii copiilor şi deschiderea drumurilor spre creaţie, se poate face

încurajându-i să folosească procedee cât mai variate şi stimulându-le creativitatea prin
variante diferite: „Poţi să faci şi tu la fel?”, „Încearcă şi modelul acesta”, „Poţi îmbina şi alte
culori ?”
Prin intermediul orelor de Educație plastică, munca cu elevii cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate devine un mijloc important de comunicare și de
dinamizare a vieţii psihice a copiilor, a proceselor intelectuale, afective şi motivaţionale.
Prin artă, copiii se exprimă creativ, iar produsul final este mai puțin important decât
procesul terapeutic în sine.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cristea, M., (2007), Pedagogia învățământului primar și preșcolar: Educaţia plastică
şi didactica educaţiei;
2. Drăghicescu, S., Drăghicescu, F., (2007), Educație plastică – Ghid metodic clasele
I-IV, București: Editura Aramis;
3. Filoteanu, N., Marian, D.,(2005), Desen artistic și Educație plastică, Manual pentru
clasa a V-a, Editura All Educational
4. Păunescu, C-tin, Popovici, D.V., (1997), Terapie educațională complexă și
integrată, București: Editura Pro Humanitate;
5. *** Curricular material: Visual Arts - Guidelines for Teachers of Students with Mild/
teachers of students with Mild .../ Visual Arts - Special Education Support Service);
6. *** Curriculum for pupils with Profound and Multiple Learning Difficulties (Curriculum
for pupils with Profound and Multiple Learning Difficulties).
7. ***Curricular material: Visual Arts - Guidelines for Teachers of Students with Mild/
teachers of students with Mild ... / Visual Arts - Special Education Support Service)
8. *** (2013), Programa şcolară pentru Arte Vizuale și Abilități Practice, Clasele
pregătitoare-cls. a IV-a;
9. *** (2008), Programa școlară pentru Educație plastică, clasele I – a X-a, deficiențe
mintale severe, profunde și/sau associate;
10. *** Programele școlare pentru clasele I-IV, școli speciale;
11. *** (2013), Programa şcolară pentru Arte Vizuale și Abilități Practice, Cls.
Pregătitoare.
Grupul de lucru:
Liana Mara MITRAN, coordonator Ministerul Educației

Vasilica VARGA, Inspectoratul Școlar Județean Brăila

Drăghici Monica Mariana Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Drăghici Alina Marinela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Dumitrașcu Enel Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga” Brăila
Tudose Mariana Liceul Pedagogic” D.P. Perpessicius” Brăila
Vargă Vasilica Inspectoratul Școlar Județean/ Centrul Județean de Resurse și
Asistență Educațională Brăila
_______________________________________________________________________
Programa şcolară
pentru disciplina
MUZICĂ, RITM ȘI MIȘCARE
București, 2021
Programa școlară MUZICĂ, RITM ȘI MIȘCARE- Învățământ special primar - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina ,,Muzică, ritm și mișcare” este prevăzută în
Planul-cadru pentru elevii cu dizabilități severe, grave și/sau asociate din învățământul
special, fiind inclusă în aria curriculară “Arte”, alături de Educația plastică. Acestei
discipline îi este alocată o oră pe săptămână.
Politicile educaționale oferă în acest moment cadrul necesar derulării unor servicii
educaţionale care răspund nevoilor de dezvoltare, posibilităţilor de adaptare și învățare ale
copiilor cu dizabilități. În acest context, disciplina ,,Muzică, ritm și mișcare” asigură
oportunități ludice pentru manifestarea spontană și naturală a elevilor cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate la auzul muzicii. Reacția spontană şi
naturală a copilului la auzul muzicii, încă de la cea mai fragedă vârstă, este mişcarea.
Respectând acest specific, asocierea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin
motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală – joc.
Disciplina ,,Muzică, ritm și mișcare” este corelată cu celelalte discipline din aria
curriculară cât și din Planul-cadru, având un caracter pluridisciplinar și interdisciplinar.
Nivelul pluridisciplinar este dat de către Aria curriculară ”Educație fizică, sport și
sănătate” – ritm, mișcare și respirație.
Nivelul interdisciplinar este dat de o gamă largă de conținuturi ce se regăsesc în
alte discipline înscrise în Planul-cadru:
¾ Abilități de comunicare și limbaj – dicție, onomatopee, silabe, cuvinte, vers, text;
¾ Educație senzorială și psihomotorie – senzații, percepții, reprezentări, coordonare
psihomotorie, lateralitate, orientare spațio-temporală;
¾ Cunoașterea și igiena corpului uman – segmente ale corpului, reguli de igienă etc.
¾ Elemente de matematică – numărări recitative, figuri geometrice etc.;
¾ Explorarea mediului înconjurător – anotimpuri, fenomene ale naturii, animale,
păsări, forme de relief etc.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare;
- Competenţe generale;
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
- Conţinuturi;
dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau
a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică, ritm și mișcare
evidențiază achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu primar, modul de a
percepe muzica, de a o utiliza alături de ritm și mișcare în procesul de educare și
recuperare.
în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar și corespund domeniilor
de receptare, audiție, interpretare, mișcare ritmică etc. Pentru realizarea competenţelor
specifice, activităţile de învățare au fost propuse începând cu stimularea polisenzorială și
acțiunea directă cu obiecte cunoscute din mediul înconjurător și terminând cu formarea
unor abilități muzicale, de ritm și mișcare.
Conţinuturile învăţării sunt grupate pe următoarele domenii:
- practică muzical-vocală;
- elemente de limbaj muzical și de mișcare pe muzică;
- elemente de cultură muzicală.

Profesorul trebuie să adapteze conținuturile învățării la posibilitățile reale de
achiziție ale elevului. Conținutul este constituit după criteriul dificultăților progresive și al
pașilor mici. De aceea, în realizarea programei s-a ținut cont de principiul accesibilității, iar
competențele generale, cele specifice, cât și activitățile de învățare au fost propuse
gradual, de la ușor la greu, de la simplu la complex.
Prezenta programă școlară ”Muzică, ritm și mișcare”, destinată elevilor cu
dizabilități severe, grave și/sau asociate, are rolul de a orienta şi direcţiona demersurile
întreprinse de profesor, în vederea obţinerii rezultatelor proiectate și contribuie la
realizarea caracterului practic-aplicativ al achiziţiilor dobândite de elev.
1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, în vederea formării auzului

funcțional (fonematic și muzical)
2. Exprimarea simțului ritmic și mișcării corporale în diferite contexte, pe fond

muzical
3. Interpretarea unor cântece și jocuri muzicale, cu accent pe ritm și mișcare
CLASA PREGĂTITOARE

1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător în vederea formării auzului
Clasa pregătitoare
1.1. Identificarea unor surse sonore din mediul înconjurător
- Exerciții de recunoaștere a unor sunete din natură – joc „Ghicește ce se aude!”;
- Exerciții de identificare a glasului colegului – joc „Deschide urechea bine” –
Gr.Teodosiu;
- Jocuri de ascultare a unor sunete emise de obiecte familiare.
1.2. Executarea unor exerciții de respirație corectă
- Exersarea gimnasticii respiratorii – stingerea lumânării, umflarea balonului, mirositul
florilor etc;
- Exerciții de emitere a unor onomatopee – aaa, eee, iii etc.;
- Exerciții de dicție pe anumite silabe – mi, mu, bim, bum etc.
1.3. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător în vederea formării auzului
- Exerciții de identificare a sunetelor emise de diferite jucării muzicale;
- Exerciții de reproducere a unor fragmente simple muzicale;
- Audiții muzicale.

muzical
Clasa pregătitoare
2.1. Receptarea unor elemente ritmice
- Exerciții de percepere a ritmului ceasului, metronomului și de reproducere a acestora
prin bătăi din palme, bătăi din picior etc;
- Exerciții simple ritmice după un model dat ( bătut ritmic din palme, bătut ritmic pe
bancă, mers ritmic );
- Mișcări în ritm și după un ritm propriu;
- Mișcări pe loc în grup după ritmul bătăilor din palme sau cel dat de diferite instrumente,
cum ar fi bastonașe, tamburine etc.
2.2. Redarea unor elemente simple de ritm din cântecele audiate
- Exerciții de mișcare a mâinilor și picioarelor în ritmul muzicii;
- Exerciții de asociere a mișcării corpului cu sunetele muzicale;
- Exerciții de deplasare în mers ritmat: „Câte unul pe cărare“, „Când am fost noi la
pădure“ etc.
3. Interpretarea unor cântece și jocuri muzicale cu accent pe ritm și mișcare

Clasa pregătitoare
3.1. Cântare individuală și în grup cu integrarea ritmului și a mișcării
- Exersarea învățării pe strofe sau integral a unor cântece-joc adecvate vârstei: „O vioară
mică de-aș avea”, „Broscuța” de I.D. Vicol, „Degețelele” de D.D. Stancu, „Trenulețul” de
D. Voiculescu;
- Reproducerea individuală a cântecelor cu sprijinul profesorului;
- Reproducerea în colectiv a cântecelor cu executarea mișcărilor sugerate de textul
cântecelor în ritm propriu.
3.2. Cântarea individuală sau în grup, însoțită de acompaniament
- Exersarea învățării pe strofe sau integral a unor cântece-joc adecvate vârstei: „Moș
Cioc-Boc” de L. Comes, „Trompeta” - din folclorul copiilor;
- Acompanierea cântecelor cu percuție corporală – bătăi pe bancă, bătăi din picioare etc.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa pregătitoare
conţinut
Practică Ținuta corpului
muzical-vocală Respirație
Gimnastică respiratorie – stingerea lumânării, umflarea balonului,
mirositul florilor etc.
Emisie
Dicție
Articulație
Sunete muzicale, scări muzicale simple
Cântare vocală: individual, în grup
Cântare instrumentală: percuție corporal, acompaniament realizat de
cadrul didactic, acompaniament de jucării muzicale
Elemente de Timbrul
limbaj muzical Sunete din natură și din mediul înconjurător
și de mișcare pe Sunete vocale (vorbite sau cântate)
muzică Sunete muzicale instrumentale
Ritmul
Mișcări în ritm propriu
Mișcări ritmice și corporale bazate pe imitație
Mişcări sugerate de textul cântecului:
Interpretare
Nuanțe - Tare/ încet/ mediu
Cântec vesel/trist
Melodia
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde
Domenii de
Clasa pregătitoare
conţinut
Elemente de Audiții muzicale - specifice vârstei:
cultură muzicală - Cântece despre anotimpuri;
- Cântece despre animale;
- Cântece despre literele alfabetului.
Repertoriul de cântece - adecvat vârstei/ dizabilităților.
CLASA I

Clasa I
- Jocuri de recunoaștere a sunetelor din natură după înregistrări sonore – ciripitul
păsărilor, cântatul cocoșului, mieunatul pisicii, lătratul câinelui, răgetul leului etc.;
- Jocuri de imitare a vocii animalelor – ,,Glasul animalelor”;
- Jocuri de identificare a zgomotelor produse în natură – Ce ai auzit? (trenul, sirena
salvării, ploaia, tunetul).
1.2. Executarea exercițiilor vocal-auditive
- Exerciții-joc de respirație non-verbală – suflarea în vasul cu apă (valurile), suflarea în
diverse instrumente muzicale, aburirea oglinzii;
- Exerciții de reglare a echilibrului dintre inspirație și respirație – tragem aer în piept 1-2-3-
4 timpi, dăm aerul afară 1-2-3-4 timpi;
- Exerciții de emisie și acordaj.
1.3. Recunoașterea unor sunete din mediul înconjurător
- Exerciții de recunoaștere a timbrelor vocale ale colegilor. Joc „Ghicește cine te-a
strigat!”;
- Audiție muzicală - joc „Ghicește instrumentul!”, joc „Deschide urechea bine”.

muzical
Clasa I
- Exerciții ritmice după un model dat (bătut ritmic din palme, bătut ritmic pe bancă, mers
ritmic);
- Exerciții libere ale membrelor superioare, inferioare însoțite de marcarea unei poziții
stabilite, prin bătăi din palme, din picior;
- Exerciții de mers cu executarea de bătăi din palme pe fiecare pas.
2.2. Integrarea mișcărilor ritmice în ritmul cântecelor audiate

- Marcarea ritmului cântecelor prin bătăi din palme, mișcări ale brațelor;
- Jocuri pe cântece: „De-a avioanele” de I. Nicorescu, „Cocoșii isteți” de I. Nicorescu,
,,Dacă vesel se trăiește”;
- Exerciții de evidențiere a conținutului de idei al unei melodii prin mișcări ale corpului.

Clasa I
3.1. Cântare individuală și în grup cu integrarea ritmului și mișcării
- Exersarea învățării pe strofe sau integral a unor cântece-joc: „Noi acum suntem școlari”
de A. Ivășcanu, „Mi-am luat uneltele” de D.D. Stoica, „Doarme moșul” de D. Chiriac;
- Reproducerea individuală a cântecelor cu sprijinul profesorului ;
- Reproducerea în colectiv a cântecelor cu executarea mișcărilor sugerate de textul
3.2. Cântarea individuală sau în grup însoțită de acompaniament
- Exersarea învățării pe strofe sau integral a unor jocuri muzicale: „Căldărușă plină” – din
folclorul copiilor, „Fluturaș, fluturaș” - din folclorul copiilor, „Vrăbiuța” de C. Mereș etc;
- Acompanierea cântecelor cu percuție corporală – bătăi pe bancă, bătăi din palme, bătăi
din picioare etc.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa I
conţinut
Practică muzical- Ținuta corpului
vocală Respirație :
Suflarea în vasul cu apă (valurile)M;
Suflarea în diverse instrumente muzicale;
Aburirea oglinzii etc;
Emisie
Dicție
Articulație: sunete muzicale, scări muzicale simple;
Cântare vocală: individual, în grup;
Cântare instrumentală: percuție corporal acompaniament realizat de
cadrul didactic, acompaniament de jucării muzicale
Elemente de Timbrul:
limbaj muzical și Sunete din natură și din mediul înconjurător;
de mișcare pe Sunete vocale (vorbite sau cântate);
muzică Sunete muzicale instrumentale;
Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie.
Ritmul:
Mișcări ritmice și corporale bazate pe imitație;
Mișcări în ritm propriu;
Mișcări sugerate de textul cântecului.
Melodia:
Sunete înalte, medii și joase;
Mersul melodic suitor, coborâtor, liniar, mixt;
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde.
Interpretare:
Nuanţe – Tare, încet, mediu;
Cântec vesel/trist.
Domenii de
Clasa I
conţinut
Elemente de Audiții muzicale
cultură muzicală Videoclipuri muzicale:
Cântece educative;
Cântece despre anotimpuri;
Cântece despre animale;
Cântece despre literele alfabetului;
Repertoriul de cântece.
CLASA a II-a
1. Receptarea unor sunete din mediului înconjurător în vederea formării auzului

funcțional ( fonematic și muzical)
Clasa a II-a
- Jocuri de recunoaștere a glasului unor păsări și animale;
- Jocuri de diferențiere a zgomotelor produse în natură de cele produse de om;
- Jocuri de recunoaștere a sunetelor produse de diferite instrumente muzicale - jucării
muzicale;
- Ghicitori muzicale.
- Exerciții de respirație efectuate în timpul mersului;
- Exerciții de dicție pe formule vorbite, pronunțate rar și apoi din ce în ce mai repede;
- Exerciții de vocalize pe sunetul și nota SOL;
- Exerciții de vocalize grupate în jurul sunetului și notei SOL.
1.3. Exersarea unor sunete muzicale din mediul înconjurător
- Imitarea sunetelor asociate cu onomatopee: ciripitul păsărilor, mormăitul ursului;
- Imitarea sunetelor de anumite înălțimi asociate cu mișcări ale mâinilor: pentru sunete
înalte - mâna sus, pentru sunete joase - mâna jos;
- Audiții muzicale pentru sesizarea sunetelor înalte și joase.
2. Exprimarea simțului ritmic și mișcării corporale în diferite contexte pe fond

muzical
Clasa a II-a
- Exerciții de recunoaștere și reproducere a unor structuri ritmice;
- Reproducerea unui ritm executat de profesor prin bătăi din palme, cu piciorul la sol, în
tobă etc.
- Exerciții de executare a unor bătăi ritmate (în bețe, tobă, tamburină, din palme etc.) în
timpul mersului, pe pasul piciorului stâng sau drept.
- Exerciții de reproducere a ritmului unei melodii bătând din palme sau lovind instrumente
de percuție;
- Exerciții de redare a ritmului unor cântece prin mișcări egale: „Cine-i năzdrăvanul?” de
Clasa a II-a
L. Comes, mișcarea pendulei, „Bondarul” de Gr. Teodosiu - zborul bondarului;
- Audiții muzicale - exerciții de integrare a gesturilor și mișcărilor adecvate textelor
cântecelor audiate.

Clasa a II-a
3.1 Cântare individuală și în grup, cu integrarea ritmului și mișcării
- Exersarea învățării pe strofe sau integral a unor cântece-joc: „Un ciocan și-un cleștișor”
de H. Brauner, „Mi-am luat uneltele” de D.D. Stanca, „Spune-mi, iubite copilaș” - din
folclorul copiilor etc;
- Reproducerea individuală a cântecelor, cu sprijinul profesorului ;
- Reproducerea în colectiv a cântecelor, cu executarea mișcărilor sugerate de textul
cântecelor, în ritm propriu.
3.2. Cântarea individuală sau în grup, însoțită de acompaniament
- Exersarea învățării, pe strofe sau integral, a unor jocuri muzicale: „Uf, de l-ar vedea
pisica” – din folclorul copiilor, „Baba Oarba” – din folclorul copiilor, „Împreună să jucăm”
– din folclorul copiilor etc;
- Reproducerea individuală a cântecelor, cu sprijinul profesorului;
- Acompanierea cântecelor cu percuție corporală – bătăi pe bancă, bătăi din palme, bătăi
din picioare etc.și/sau jucării muzicale – clopoțel, tobițe, tamburină etc.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a II-a
conţinut
Cultură vocal- Ținuta corpului
auditivă Respirație:
Gimnastică respiratorie combinată cu exerciții de mers;
Emisie
Dicție
Sincronizare:
Sunete muzicale, scări muzicale simple;
Cântare vocală: individual, în grup etc.
Cântare instrumentală: percuție corporal, acompaniament realizat
de cadrul didactic, acompaniament de jucării muzicale
Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie.
Ritmul:
Marcarea structurilor ritmice;
Melodia:
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde.
Interpretarea: Nuanţe - Tare/ încet/ mediu;
Cântec vesel/trist
Domenii de
Clasa a II-a
conţinut
cultură muzicală Videoclipuri muzicale:
Cântece educative;
Cântece despre anotimpuri;
Cântece despre animale;
Cântece despre literele alfabetului.
Repertoriul de cântece:
„Un ciocan și-un cleștișor” de H. Brauner,
„Mi-am luat uneltele” de D.D. Stanca,
„Spune-mi, iubite copilaș” - din folclorul copiilor,
„Uf, de l-ar vedea pisica” – din folclorul copiilor,
„Baba Oarba” – din folclorul copiilor,
„Împreună să jucăm” – din folclorul copiilor etc.
CLASA a III-a

Clasa a III-a
- Jocuri de recunoaștere auditivă a unor sonorități din mediul înconjurător și imitarea lor
prin onomatopee;
- Identificarea unor instrumente muzicale după caracteristici exterioare și sonore;
- Exerciții de percepere a sunetelor produse de instrumente muzicale.
1.2. Executarea exercițiilor de cultură vocal-auditivă
- Exerciții de respirație efectuate în timpul mersului;
- Exerciții de cultură vocală – emisie, omogenizare.
1.3. Exersarea auzului muzical și a vocii
- Exerciții de identificare a sunetelor emise de instrumente muzicale cunoscute;
- Exerciții de reproducere a unor fragmente muzicale;
- Exerciții de identificare a sunetelor cântate piano sau forte.
2.Exprimarea simțului ritmic și mișcării corporale în diferite contexte, pe fond

muzical
Clasa a III-a
- Exerciții de executare a unui ritm prin bătăi din palme sau cu vârful picioarelor, stând
jos;
- Exerciții de deplasare în mers ritmat;
- Mers cu accente pe unul din pași (prin schimbare), pe ambii pași, prin simetrii.
- Exerciții de redare prin gesturi a mersului suitor sau coborâtor al unei melodii;
- Exerciții de mers pe ritmul unor fragmente muzicale cu tempouri diferite: rar, repede;
- Jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin asocierea cu mișcări ritmice ușoare – pași
înainte și înapoi, ridicări pe vârfuri, rotiri etc;
Clasa a III-a
- Acompanierea liberă a cântecelor cu sonorități emise de diferite obiecte din clasă –
creioane, bețișoare, pahare din plastic etc.

Clasa a III-a
3.1. Cântare individuală și în grup, cu integrarea ritmului și a mișcării
- Exersarea învățării pe strofe sau integral a unor cântece-joc: „Mișcă vântul frunzele” de
D. Cuclin, „Vulpea și gâștele” de A.M. Ionescu, „Motănelul” de I. Nicorescu etc;
cântecelor, în ritm propriu.
3.2. Exersarea unui joc/dans pe ritmuri simple cu acompaniament
- Audierea unor cântece/dansuri populare, concomitent cu executarea liberă de pași de
dans;
- Cântarea în colectiv a unor cântece și dansuri populare: „Drag mi-e jocul românesc”,
„Hora”, „Alunelu’”;
- Executarea de pași simpli de dans – individual sau în perechi .
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a III-a
conţinut
vocală Respirație:
Exerciții-joc: exerciții de respirație combinate cu variante de mers;
Emisie
Dicție
Sincronizare:
de cadrul didactic, acompaniament de jucării muzicale (suflat,
percuție).
Ritmul:
Mișcări sugerate de textul cântecului;
Pași simpli de dans (individual, perechi);
Melodia: Sunete înalte, medii și joase;
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansul popular;
Interpretare:
Nuanţe - Tare/ încet/ mediu;
Tempou –viteza, gradul de mișcare în care se execută cântecele;
Cântec vesel/trist.
Domenii de
Clasa a III-a
conţinut
cultură muzicală Videoclipuri muzicale
Realizarea unui repertori de cântece
„Mișcă vântul frunzele” de D. Cuclin,
„Vulpea și gâștele” de A.M. Ionescu,
„Motănelul” de I. Nicorescu,
„Drag mi-e jocul românesc”,
„Hora”,
„Alunelu”
CLASA a IV-a

Clasa a IV-a
- Jocuri de emitere a unor onomatopee asemănătoare cu cele din mediul înconjurător;
- Exerciții de identificare a sunetelor produse de instrumente muzicale;
- Exerciții de mimare a cântatului la un instrument muzical, concomitent cu emiterea unor
sunete .
- Exerciții ale membrelor superioare însoțite de mișcări de respirație;
- Exerciții de cultură vocală – întindere, emisie, acordaj.
1.3.Exersarea auzului muzical și a vocii
- Exerciții de identificare a mersului suitor și coborâtor al unor fragmente muzicale;
- Exerciții de reproducere a mersului suitor și coborâtor al unor fragmente muzicale
asociate cu mișcări ale mâinilor;
- Exerciții de învățare a unor cântece asociate cu bătăi ritmice și mișcări adecvate
conținuturilor din folclorul copiilor etc.

muzical
Clasa a IV-a
- Exerciții de executare a unui ritm dat de profesor;
- Deplasări în colectiv după ritmul impus de întregul colectiv, prin autoreglare, sau după
ritmul dat de instrumente de percuție;
- Lanț de mâini cu deplasări înainte și înapoi, pe un ritm dat.
- Exerciții de asociere a sunetelor înalte sau joase prin mișcări ale mâinilor;
- Cântece-joc din folclorul copiilor etc.;
- Exersarea mişcării spontane pe cântece din folclorul copiilor, cu balansul braţelor;
- Exerciții simple de gimnastică ritmică (pe muzică, balans frontal al membrelor
superioare spre stânga, cu trecerea greutății pe piciorul stâng, același pe dreapta etc.)

Clasa a IV-a
3.1. Cântare individuală și în grup cu integrarea ritmului și mișcării
- Exersarea învățării pe strofe sau integral a unor cântece-joc: „Joc în cerc” de A.
Ivășcanu, „Împreună să jucăm” – din folclorul copiilor, „Umblă ursul” - din folclorul copiilor
etc.;
3.2. Exersarea unui joc/dans pe diferite ritmuri cu acompaniament
- Audierea unor cântece/dansuri populare, concomitent cu executarea liberă de pași de
dans;
- Cântarea în colectiv a unor dansuri populare, folosind ca acompaniament percuția
corporală și jucării muzicale;
- Executarea de pași simpli de dans – individual sau dans în perechi .
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a IV-a
conţinut
auditivă Respirație:
Gimnastică respiratorie combinată cu mișcări de brațe;
Dicție
Sincronizare
Cântare instrumentală: percuție corporal. Acompaniament realizat de
cadrul didactic, acompaniament de jucării muzicale.
limbaj muzical Sunete din natură și din mediul înconjurător;
și de mișcare pe Sunete vocale (vorbite sau cântate);
Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie;
Ritmul:
Pași simpli de dans (individual, perechi);
Mișcări sugerate de textul cântecelor;
Melodia: -Sunete înalte, medii și joase
Mersul melodic suitor, coborâtor, liniar, mixt
Genuri muzicale: folclorul copiilor, dansuri populare, colinde
Interpretarea: Nuanţe - Tare/ încet/ mediu
Tempou – viteza, gradul de mișcare în care se execută cântecele
Cântec vesel/trist
Domenii de
Clasa a IV-a
conţinut
Realizarea unui repertoriu de cântece
„Joc în cerc” de A. Ivășcanu,
„Împreună să jucăm” – din folclorul copiilor,
„Umblă ursul” - din folclorul copiilor etc.
Valențele educativ-terapeutice ale artei au un rol foarte important în procesul de
educare și recuperare a elevilor cu dizabilități.
Programa școlară “Muzică, ritm și mișcare”, prin pronunțatul ei caracter pluri și
interdisciplinar, reprezintă un mijloc alternativ de exprimare și comunicare al elevilor noștri
cu mediul înconjurător.
Activitatea desfășurată cu elevii cu dizabilități necesită o solidă pregătire
psihopedagogică specială a cadrelor didactice, o bună cunoaștere a psihologiei acestor
elevi în vederea inițierii și desfășurării unor activități adecvate posibilităților
psihointelectuale și psihomotrice ale acestora.
Activitățile realizate trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
- Orice activitate să fie bine planificată, organizată şi structurată;
- Adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare;
- Folosirea unui limbaj simplu, accesibil elevului şi nivelului lui de înţelegere;
- Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natura ei;
- Centrarea învățării pe activitatea practică;
- Sarcini accesibile, realizabile în etape;
- Instrucţiuni clare privind sarcinile şi elaborarea unor programe individuale de
lucru;
- Sprijinirea elevului să devină membru al unui grup;
- Organizarea unor activităţi de grup care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea
interpersonală;
- Folosirea învăţării afective;
- Capacitatea cadrului didactic de empatizare, comunicare și comportament
asertiv.
Un important rol îl au exerciţiile de ritmică cu acompaniament muzical. Prin aceste
exerciţii, copiilor li se dezvoltă simţul ritmului, necesar în multe activităţi. În plus, prin faptul
că stimulează afectivitatea, melodia dă mai multă energie mişcărilor executate. Pentru
dezvoltarea rapidităţii şi a coordonării mişcărilor se pot utiliza cu mult succes diferite jocuri.
În general se va avea în vedere că dezvoltarea motricităţii trebuie să înceapă cu exersarea
mişcărilor mari, uşor de executat şi numai după aceea se va trece la mişcările fine.
Exerciţiile nu trebuie să aibă un caracter formal, ci să ia forma unui joc.
Jocurile muzicale și mini-dramatizările muzicale vor predomina, asigurând contextul
pentru participarea activă, individuală şi în grup, a elevilor care să permită exprimarea
liberă a propriilor idei şi sentimente. Accentul se va pune nu pe interpretare și executarea
corectă a mișcărilor impuse de textul cântecelor audiate sau redate, ci pe manifestare
liberă, capacitate de relaționare și socializare.
Mini-dramatizările muzicale propuse se pot realiza folosind decoruri adecvate

scenetei, antrenând elevii în realizarea unor sarcini comune ce se pot desfășura în cadrul
altor discipline: confecționarea de măști, de costume, de jucării muzicale etc.
Repertoriul de cântece propus spre audiție sau interpretare abordează o tematică
variată și accesibilă care acomodează elevul cu mediul înconjurător, contribuie la
socializare, ceea ce înseamnă acceptarea colaborării și comportamentului elevului în grup.
Este indicat ca muzica vocală să fie îmbinată cu acompaniament instrumental (jucării
muzicale, instrumente de percuție, de suflat etc.).
Eficienţa activităților poate fi considerabil sporită și prin utilizarea frecventă și
adecvată a mijloacelor tehnice moderne.
Bibliografie
1. Ailincăi, E., (2015), Joc și mișcare, Culegere de jocuri (pentru învățământul primar),
Galați;
2. Aldea, G., Munteanu, G., (2005), Didactica educației muzicale în învățământul
primar, București: Edidura Didactică și Pedagogică, R.A;
3. Bălan, A., Chirilă, C., Peneș, M., (2005), Educație muzicală. Culegere de cântece
clasele I-IV, Editura Ana;
4. Florea, M., Petrache, V., Răceală, I., Roșca, S., Jocuri muzical. Culegere de
cântece pentru școlari, Pitești: Editura Carminis;
5. Konrad, S., (2000), Ritmurile copilariei. Culegere de cantece pentru copii, Pitești:
Editura Carminis;
6. Moraru, V., Toader, A., Ștefănescu, P., (2000), Culegere de cântece pentru elevi
vol I, București: Editura Sigma;
7. Motora-Ionescu, A., Pop, L., Nicolescu, V.D., (1977), Culegere de cântece - manual
pentru licee pedagogice, București: Editura Didactică și Pedagogică;
8. Radu, Gh., Bratu, M., (2011), Deficiența de intelect, cap IV, Tratat de
psihopedagogie specială, București: Editura Universității din București;
9. Radu, Gh., Folostină, R., (2011), Specificul procesului instructiv-educativ și de
recuperare în deficiența-handicapul de intelect, în Tratat de psihopedagogie
specială, București: Editura Universității din București;
10. Sferle, M., (2008), Culegere de cântece pentru clasele I-II, Cluj-Napoca: Editura
Dacia;
11. Ungureanu, M., (2003), Sfântă e copilăria. Culegere de cântece, jocuri, mișcări
muzical-ritmice pentru preșcolari și clasele primare, Chișinău: Editura Arc;
12. Vrăsmaș, T., (2004), Școala și educația pentru toți, București: Editura Miniped.
Grupul de lucru:
Vasilica VARGA, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Brăila

Varga Vasilica Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Negrea Emilia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Farkaș Teodora Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Bursuc Rodica Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Gheorghiță Dan Mihai Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Babeș Marian Gabriel Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Șipoș Mioara Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Programa şcolară
pentru disciplina
MUZICĂ, RITM ȘI MIȘCARE
București, 2021
Programa școlară MUZICĂ, RITM ȘI MIȘCARE- - Învăţământ special gimnazial- Dizabilităţi intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina ,,Muzică, ritm și mișcare” este prevăzută în
Planul-cadru pentru elevii cu dizabilități severe, grave și/sau asociate din învățământul
special, fiind inclusă în aria curriculară “Arte”, alături de Educația plastică. Acestei
discipline îi este alocată o oră pe săptămână.
Politicile educaționale oferă în acest moment cadrul necesar derulării unor servicii
educaţionale care răspund nevoilor de dezvoltare, posibilităţilor de adaptare și învățare ale
copiilor cu dizabilități. În acest context, disciplina ,,muzică, ritm și mișcare” asigură
oportunități ludice pentru manifestarea spontană și naturală a elevilor cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate la auzul muzicii. Reacția spontană şi
naturală a copilului la auzul muzicii, încă de la cea mai fragedă vârstă, este mişcarea.
Respectând acest specific, asocierea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin
motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală – joc.
Disciplina ,,Muzică, ritm și mișcare” este corelată cu celelalte discipline din aria
curriculară cât și din Planul-cadru, având un caracter pluridisciplinar și interdisciplinar.
Nivelul pluridisciplinar este dat de către Aria curriculară ”Educație fizică, sport și
sănătate” – ritm, mișcare și respirație.
Nivelul interdisciplinar este dat de o gamă largă de conținuturi ce se regăsesc în
alte discipline înscrise în Planul-cadru:
¾ Abilități de comunicare și limbaj – dicție, onomatopee, silabe, cuvinte, vers, text
¾ Educație senzorială și psihomotorie – senzații, percepții, reprezentări, coordonare
psihomotorie, lateralitate, orientare spațio-temporală
¾ Cunoașterea și igiena corpului uman – segmente ale corpului, reguli de igienă etc.
¾ Elemente de matematică – numărări recitative, figuri geometrice etc.
¾ Explorarea mediului înconjurător – anotimpuri, fenomene ale naturii, animale,
păsări, forme de relief etc.
- Conţinuturi
dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau
a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică, ritm și mișcare
evidențiază achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu primar, modul de a
percepe muzica, de a o utiliza alături de ritm și mișcare în procesul de educare și
recuperare.
în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar și corespund domeniilor
de receptare, audiție, interpretare, mișcare ritmică etc. Pentru realizarea competenţelor
specifice, activităţile de învățare au fost propuse începând cu stimularea polisenzorială și
acțiunea directă cu obiecte cunoscute din mediul înconjurător și terminând cu formarea
unor abilități muzicale, de ritm și mișcare.
Conţinuturile învăţării sunt grupate pe următoarele domenii:
- practică muzical-vocală;
- elemente de limbaj muzical și de mișcare pe muzică;
- elemente de cultură muzicală.

Profesorul trebuie să adapteze conținuturile învățării la posibilitățile reale de
achiziție ale elevului. Conținutul este constituit după criteriul dificultăților progresive și al
pașilor mici. De aceea, în realizarea programei s-a ținut cont de principiul accesibilității, iar
competențele generale, cele specifice, cât și activitățile de învățare au fost propuse
gradual, de la ușor la greu, de la simplu la complex.
Prezenta programă școlară ”Muzică, ritm și mișcare”, destinată elevilor cu
dizabilități severe, grave și/sau asociate, are rolul de a orienta şi direcţiona demersurile
întreprinse de profesor, în vederea obţinerii rezultatelor proiectate și contribuie la
realizarea caracterului practic-aplicativ al achiziţiilor dobândite de elev.
1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, în vederea formării auzului


muzical
CLASA a V-a

Clasa a V-a
1.1. Receptarea sunetelor din natură și din mediul înconjurător
- Jocuri de identificare a timbrelor vocale: voci de copii, femei, bărbați;
- Exerciții de diferențiere a sunetelor muzicale de zgomote;
- Jocuri de diferențiere a timbrului vocal de cel instrumental.
1.2. Executarea elementelor de cultură vocal-auditivă
- Exerciții joc de respirație corectă după anumite scenarii: Ex.,,Ne plimbăm pe stradă
iarna. Este un ger cumplit și mi-am uitat mănușile acasă. Suflăm în mâini ca să le
încălzim.”;
- Exerciții de respirație combinate cu mișcări de emisie: Ex.:,, Stând în picioare cu brațele
pe lângă corp, elevii inspiră 2 timpi, ridicând ușor brațele lateral, expiră 4-6 sau 8 timpi,
concomitent cu lăsarea brațelor în jos, rostind sunetele ,,s” sau ,,u”, numărând de la 1 la
4,5,6,7,8 sau declamând diverse recitative;
- Exerciții de cultură vocală: emisie și acordaj.
1.3. Exersarea auzului muzical și a vocii
- Executarea sunetelor lungi și scurte ritmizate cu onomatopee. Joc: ,,Ceasurile”;
- Imitarea unor onomatopee. Jocuri cu personaje;
- Exerciții-joc de diferențiere a sunetelor vorbite de cele cântate. Ex. Ascultarea unei
poezii în comparație cu audierea unui cântec;
- Interpretarea unor fragmente melodice/cântece ce conțin sunete de intensități diferite:
(tare-mediu-încet).
2. Exersarea simțului ritmic și mișcării corporale în diferite contexte, pe fond

muzical
Clasa a V-a
- Bătăi ritmice din palme, din picior, în ritmul dat de bătăile de tobă sau alte instrumente
de percuție;
- Exerciții de redare a ritmului simplu diferențiat între ,,scurt și lung” prin bătăi din palme.
Joc ,,Piticii și uriașii”;
- Mișcări ritmice ale capului, trunchiului și membrelor inferioare și superioare după un ritm
dat;
- Exerciții ritmice de îndreptare a trunchiului, de stabilizare laterală a poziției picioarelor și
de cuprindere frontală cu brațele.
- Marcarea ritmului cântecelor prin bătăi cu palmele poziționate în față, deasupra capului,
lateral, stanga sau dreapta ,,Să-mi spui tu mie, copilaș”, de Grigore Teodosiu;
- Acompanierea liberă a cântecelor cu sonorități emise de diferite obiecte din clasa: rigle,
creioane,cutii umplute cu nisip, castane, nasturi, monede etc.: ,,Cântecul tobei”, de
Gherase Dendrino, ,,Ciocanele”, de Ana Motora Ionescu, ,,Sorcova”, melodie populară;
- Audiții muzicale: exerciții- joc de integrare a gesturilor și mișcărilor adecvate textelor
cântecelor audiate.

Clasa a V-a
- Intuirea auditivă a cântecelor propuse spre învățare;
- Exersarea cântării prin marcarea fiecărei durate: bătăi din palme, în bancă sau folosind
obiecte sonore;
- Reproducerea individuală și/sau în colectiv a cântecelor cu sprijinul profesorului,
folosind mișcările adecvate textelor cântecelor învățate.
3.2. Cântare individuală și în grup, însoțită de acompaniament
- Exersarea intonării vocale a unor cântece cu acompaniamentul unor jucării muzicale:
Vizionarea unor spectacole-serbări prezentate de grupuri de elevi de la grădiniță sau
școală ;
- Reproducerea unor cântece din videoclipurile prezentate folosind acompaniament
specific, în vederea pregătirii serbărilor școlare.
3.3. Interpretarea unor mini-dramatizări desprinse din jocurile muzicale
- Exersarea învățării individuale și în grup a jocului muzical;
- Interpretarea rolurilor desprinse din textul jocului muzical: lăstunul, pițigoiul, pupăza,
corbul, cioara etc. ;
- Exersarea gesturilor ritmice desprinse din text: bătăi din aripi (mâini), imitarea zborului
păsărilor, pași ritmici.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a V-a
conţinut
auditivă Respirație
Scenariu-joc .,,Ne plimbăm pe stradă iarna. Este un ger cumplit și
mi-am uitat mănușile acasă. Suflăm în mâini ca să le încălzim.”
Gimnastică respiratorie
Emisie
Dicție
Sincronizare:
Cântare vocală: individual, în grup
Cântare instrumentală: percuție corporală, acompaniament realizat
de cadrul didactic, acompaniament de jucării muzicale.
Ritmul:
Melodia:
Sunete înalte, medii și joase
Tempou –viteza, gradul de mișcare în care se execută cântecele
Cântec vesel/trist
Domenii de
Clasa a V-a
conţinut
CLASA a VI-a

Clasa a VI-a
1.1 Receptarea sunetelor din natura si din mediul înconjurător
- Jocuri de diferențiere a timbrelor umane;
- Jocuri de imitare a vocii anumitor animale: vaca, oaia, calul, porcul, câinele, pisica etc;
- Exerciții de recunoaștere a sunetelor emise de anumite jucării muzicale.
1.2. Executarea elementelor vocal-auditive
- Exerciții- joc de respirație corectă după anumite scenarii / Jocuri;
- Exerciții de gimnastică generală, însoțite de pronunția corectă a unor vocale sau
consoane: ,,Oftatul”, ,,Rotirea brațelor”, ,,Spălatul pe mâini”, ,,Balansarea capului”;
- Exerciții de cultură vocală-emisie și acordaj;
- Exerciții de evidențiere a sunetelor contrastante: ,,tare-încet”;
- Exerciții de reproducere a unor onomatopee pentru diverse surse sonore, având durate
și intensități diferite;

muzical
Clasa a VI-a
- Exerciții de redare a ritmului simplu diferențiat între ,,scurt și lung” prin bătăi din picioare.
Joc ,,Șoricelul și motanul încălțat”;
- Exerciții de mers ușor și apăsat pe ritmul dat de jucării muzicale;
- Exerciții de mers ușor însoțite de bătăi ritmice din palme, combinate cu exerciții de mers
apăsat înșoțite de lovirea ritmică a picioarelor cu palmele.

- Mers ritmat imitând mersul rar sau repede al unor animale din textele cântecelor
audiate;
- Exerciții de mers pe ritmul unor cântece pentru evidențierea termenilor de mișcare,, rar-
repede”;
- Executarea de exerciții pentru redarea ritmului simplu diferențiat între scurt și lung.

Clasa a VI-a
- Reproducerea în colectiv a cântecelor însușite intuitiv cu executarea mișcărilor adecvate
textelor;
- Interpretarea cântecelor propuse alternând cântarea vocală cu ritmizarea;
- Recunoașterea fragmentelor intonate fără text de profesor și reproducerea lor cu text.
- Exersarea acompaniamentului ritmic cu obiecte sonore sau instrumente de percuție din
cântecele interpretate în grup;
- Reluarea interpretării cu acompaniamentul profesorului;
- Exerciții de interpretare a unor cântece cu acompaniament sau suport tehnic (negativ);
Clasa a VI-a
- Exerciții de interpretare a unor cantece tematice, cu acompaniament, pentru pregătirea
serbărilor școlare.
- Exersarea învățării individuale și în grup a jocului muzical ;
- Interpretarea rolurilor desprinse din textul jocului muzical: motănelul, șoricelul etc.;
- Exersarea pașilor simpli de dans prin hora celorlalți participanți la joc.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a VI-a
conţinut
Emisie
Dicție
Sincronizare
Ritmul:
Mișcări ritmice și corporale;
Mișcări sugerate de textul cântecului:
,,Merge, fuge….
Melodia:
Sunete înalte, medii și joase
Tempou –viteza, gradul de mișcare în care se execută cântecele
Cântec vesel/trist
CLASA a VII-a

Clasa a VII-a
1.1. Receptarea sunetelor din natura si din mediul înconjurător
- Exerciții de diferențiere a anumitor zgomote din natură, de sunetele emise de jucării
muzicale;
- Exerciții de recunoaștere a sunetelor emise de anumite instrumente de percuție: ,,tobă,
xilofon, țambal”;
- Jocuri de imitare a vocii anumitor păsări: ,,cucul, pupăza, cocoșul, rața, găina etc.”
- Exerciții- joc de respirație corectă după anumite scenarii: Ex.,,Trenul pleacă din gară,
șuierând: U-u-u!…Ambalăm motorul mașinii: Vu-u-u!…”;
- Exerciții-joc de gimnastică articulatorie: ,,Capra” (lansarea mandibulei inferioare cu
lovirea dinților), ,,La doctor” (scoaterea limbii, mișcarea limbii jos-sus, stânga-dreapta);
- Exerciții de recunoaștere a sunetelor înalte și joase din anumite fragmente muzicale;
- Exerciții de asociere a sunetelor înalte și joase prin mișcări ascendente/descendente ale
mâinilor.
- Jocuri de reproducere a unor fragmente melodice care cuprind sunete înalte și joase și
exemplificarea acestora prin mișcări ale mâinilor/corpului
- Audiții muzicale: fragmente muzicale/cântece pentru identificarea sunetelor înalte și
joase

muzical
Clasa a VII-a
- Exerciții de redare a ritmului simplu diferențiat între ,,scurt și lung” prin pășire;
- Exerciții de redare prin formă de pășire a ritmului lent și a ritmului alert. Jocuri de pășire
atentă și pășire precipitată;
- Exerciții de parcurgere ritmică a unor trasee cu forme geometrice simple: linie curbă,
cerc, pătrat etc.
- Exerciții de redare prin gesturi a mersului suitor sau coborâtor al unor cantece audiate;
- Exerciții de diferențiere a cântecelor în nuanțe piano, de cele în nuanțe forte, prin
executări ritmice folosind brațele;
- Jocuri de reproducere a mișcărilor ritmice sugerate de textele cântecelor audiate.

Clasa a VII-a
- Intuirea auditivă a cântecelor propuse spre învățare în nuanțe contrastante (tare și
încet);
- Reproducerea cântecelor în nuanța tare și apoi încet;
- Interpretarea unor cântece cântate în cor și cu solist.
Clasa a VII-a
- Intonarea cântecelor cu măsurarea duratei de 1 timp prin mișcări (bătăi, pași) egale,
uniforme;
- Exersarea învățării individuale și în grup a jocului muzical. Exemplu: ,,În căsuța din
pădure”, de I. Nicorescu;
- Interpretarea rolurilor desprinse din textul jocului muzical: piticii, pupăza, broscuța,
șoricelul etc.;
- Exersarea pașilor simpli de dans prin hora celor cinci prieteni.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a VII-a
conţinut
Joc de respirație după anumite scenarii: Ex.,,Trenul pleacă din gară,
șuierând: U-u-u!…Ambalăm motorul mașinii: Vu-u-u!…”
Gimnastică articulatorie: ,,Capra” (lansarea mandibulei inferioare cu
lovirea dinților), ,,La doctor” (scoaterea limbii, mișcarea limbii jos-sus,
stânga-dreapta)
Emisie
Dicție
Sincronizare:
Ritmul:
Mișcări ritmice și corporale într-un ritm dat;
Melodia:
Genuri muzicale: folclorul copiilor, dans popular;
Interpretarea: Nuanţe - Tare/ încet/ mediu, nuanțe reduse
(piano,mezzo piano sau cel mult mezzoforte);
Cântec vesel/trist
Domenii de
Clasa a VII-a
conţinut
CLASA VIII-a

Clasa a VIII-a
1.1. Receptarea sunetelor din natura si din mediul înconjurător
- Jocuri de imitare a vocii anumitor păsări: ,,cucul, pupăza, cocoșul, rața, găina etc.”;
- Jocuri de diferențiere a vocilor animalelor de păsări;
- Exerciții de recunoaștere a sunetelor emise de anumite instrumente muzicale: ,,chitara,
vioara, pianul etc.”
- Exerciții- joc de respirație corectă după anumite scenarii-tragem aer în piept și-l dăm
afară;
- Exerciții de pronunție după model: mac-mac-mac, ga-ga-ga,oac-oac-oac…etc.;
- Jocuri de reproducere a unor fragmente melodice care cuprind elemente de urcare și
coborâre și exemplificarea acestora prin mișcări ale mâinilor/corpului;
- Învățarea unor cântece-joc ce cuprind elemente de urcare și coborâre asociate cu
mișcări ale corpului;

muzical
Clasa a VIII-a
- Exerciții ritmice de parcurgere a anumitor trasee:,,Mers ritmic pe vârfuri, cu schimbarea
direcției și a stilului de mers, mers pe călcâie etc.”;
- Exerciții ritmice de alternare a diferitelor variante de mers, prin comandă verbală de
schimbare, concomitent cu accelerarea sau încetinirea ritmului;
- Exerciții de grupare ritmică pe anumite onomatopee, concomitent cu exerciții de lovire
cu bețișoare în bancă, pe unități egale de timp;
- Exerciții de reproducere a mișcărilor ritmice lente sau alerte deduse din textele
cântecelor audiate;
- Exerciții de diferențiere a cântecelor în nuanțe piano, de cele în nuanțe forte, prin
executări ritmice folosind brațele;
- Jocuri pe cântece;
- Executarea unor mișcări de balet prin imitarea mișcărilor executate de grupuri de copiii
din videoclipurile prezentate.

Clasa a VIII-a
- Reproducerea individuală și în grup a unor cântece în tempouri diferite;
- Jocuri de mișcare în formație de horă, dans popular.
- Intonarea unor cântece prin marcarea pauzelor prin percuție corporală, obiecte sonore etc.;
Clasa a VIII-a
- Exersarea învățării individuale și în grup a jocului muzical. Interpretarea rolurilor
desprinse din textul jocului muzical: sticleți, mierloi, scatiu, brotac, privighetoare etc.;
- Exersarea pașilor simpli de dans prin hora păsărelelor.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a VIII-a
conţinut
Emisie
Dicție
Sincronizare
Ritmul:
Mișcări ritmice și corporale într-un ritm dat;
Mișcări ritmice și corporale sugerate de textul cântecelor prezentate;
Mișcări de balet prin imitație;
Dans popular – hora.
Melodia: Sunete înalte, medii și joase;
Genuri muzicale: folclorul copiilor, dans popular, dans clasic,
colinde;
Interpretare:
Nuanţe - Tare/ încet/ mediu
Cântec vesel/trist
CLASA a IX-a

Clasa a IX-a
1.1.Receptarea sunetelor din natura si din mediul înconjurător
- Exerciții de diferențiere a unor onomatopee de anumite zgomote percepute din natură,
prin vizionarea unor desene animate;
- Exerciții de executare a unor zgomote din mediul înconjurător produse de obiecte
familiare elevilor: ,,Spune ce se aude!”;
- Jocuri de imitare a vocii unor personaje din poveștile propuse spre vizionare.
1.2.Executarea elementelor de cultură vocal-auditivă
- Exerciții- joc de respirație corectă după anumite scenarii: Ex.: ,,Suntem în parc într-o
seară frumoasă de primăvară. Parfumul teilor ne învăluie. Tragem aer în piept și
exclamăm: Ce miros de tei!”;
- Exerciții de imitare a sunetelor emise de instrumente: ,,Trompeta face: ta-ta-ta!
Contrabasul face: zum-zum-zum! Toba face: bum-bum-bum! etc.”;
- Exerciții de cultură vocală: emisie, acordaj și omogenizare.
1.3 Exersarea auzului muzical și a vocii
- Exerciții de redare, prin mișcări corporale, a sunetelor înalte și joase, identificate în
anumite fragmente melodice;
- Învățarea unor cântece-joc care cuprind sunete înalte și joase și exemplificarea acestora
prin mișcări adecvate;
- Scenete/serbări școlare;

muzical
Clasa a IX-a
- Exerciții ritmice în formație de cerc, cu identificarea locului fiecăruia în cadrul acesteia.
Joc ,,Prietenii în căsuță”, ,,Puii în cuib”;
- Exerciții joc de redare a unor mișcări cu caracter de dans: pași, ridicări pe vârfuri, mers
pe vârfuri etc.;
- Exerciții de recitare ritmică a textelor cântecelor ce vor fi învățate.
- Exerciții de redare, prin mișcări ritmice corporale, a conținutului de idei a unor cântece
audiate;
- Exerciții de gimnastica ritmică pe fond muzical;
- Jocuri pe cântece cu caracter de dans popular.
3.Interpretarea unor cântece și jocuri muzicale cu accent pe ritm și mișcare

Clasa a IX-a
- Intonarea unor cântece în dialog;
- Reproducerea individuală și în grup a unor cântece în tempouri adecvate conținuturilor
cântecelor învățate.
Clasa a IX-a
- Intonarea unor cântece prin marcarea duratei de 2 timpi prin percuție corporală, obiecte
sonore etc.;
- Exerciții de interpretare a unor cântece cu acompaniament sau suport tehnic(negativ);
- Exersarea repertoriului de colinde pentru prezentarea acestora în cadrul serbărilor de
Crăciun, cu acompaniament specific (clopoței, zurgălăi, tobe etc.).
- Interpretarea rolurilor desprinse din textul jocului muzical: ciobănașul, turma de oi,
greierașul, pițigoiul, lupul, vânătorul;
- Exersarea de pași și mișcări ritmice corespunzătoare liniei melodice a cântecului-joc.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a IX-a
conţinut
Scenariu-joc ;
Emisie;
Dicție;
Sincronizare;
Sunete muzicale, scări muzicale;
Cântare vocală: individual, dialogat, în grup;
Ritmul:
Marcarea structurilor ritmice;
Tempouri adecvate textelor cântecelor;
Melodia:
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri;
Interpretare
Procedee armonico-polifonice (solist-cor, dialog, grupe alternative).
CLASA a X-a

Clasa a X-a
1.1.Receptarea sunetelor din natura si din mediul înconjurător
- Exerciții de identificare a unor onomatopee și zgomote din natură prin audierea unor
povești;
- Exerciții de identificare a glasurilor unor animale după materiale audio;
- Jocuri de imitare a vocii unor personaje din desenele animate vizionate.
1.2.Executarea elementelor de cultură vocal-auditivă
- Exerciții joc de respirație corectă după anumite scenarii;
- Exerciții de cultură vocală: emisie, acordaj, omogenizare, întindere.
- Jocuri de recunoaștere a sunetelor înalte și joase, a mersului suitor și coborâtor din
anumite fragmente melodice și asocierea acestora cu mișcări corporale;
- Jocuri pe cântec ce conțin sunete înalte/joase, mers suitor/coborâtor;
- Minidramatizări, scenete muzicale;

muzical
Clasa a X-a
- Alternarea redării ritmului prin bătăi din palme , cu cel redat prin pășire ritmică;
- Exerciții ritmice de alternare a diferitelor variante de mers, prin comandă de schimbare
folosind un instrument muzical , concomitent cu accelerarea sau încetinirea ritmului;
- Exerciții joc de redare a unor mișcări cu caracter de dans: pași, ridicări pe vârfuri, mers
pe vârfuri etc., folosind diferite obiecte: eșarfe, mingi, cercuri etc.
- Vizionarea unor dramatizări urmată de redarea prin mișcări corporale a personajelor
întâlnite;
- Exerciții de gimnastica ritmică;
- Executarea unor pași de dans în perechi.

Clasa a X-a
- Intonarea unor cântece pe două grupe, o grupă tactând succesiunea timpilor (egali), iar
cealaltă bătând cu degetul în bancă ritmul cântecelor prezentate;
- Exersarea intonării simultane după gesturile profesorului (început, respirație, încheiere).
- Intonarea unor cântece ce conțin durate și pauze diferite cu acompaniament ritmic de
jucării muzicale;
- Exerciții de interpretare a unor cântece tematice pentru pregătirea serbărilor școlare sau
a unor manifestări cultural-artistice(Colinde, 1 Decembrie, 8 Martie, 1 Iunie).
Clasa a X-a
- Interpretarea rolurilor desprinse din textul jocului muzical;
- Exersarea unor pași ritmici respectând linia melodică a cântecului.
Conţinuturi
Domenii de
Clasa a X-a
conţinut
Joc după scenariu;
Emisie
Dicție
Sincronizare
Sunete muzicale, scări muzicale;
de cadrul didactic, acompaniament realizat de jucării muzicale.
Elemente de Timbrul
de mișcare pe Sunete muzicale vocale;
Ritmul
Durate și pauze diferite
Dansuri de societate și moderne
Melodia:
Sunete înalte/ joase;
Mersul melodic suitor/ coborâtor;
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri, genuri clasice;
Interpretare
Procedee armonico-polifonice (solist-cor, lanț, grupe alternative)
Valențele educativ-terapeutice ale artei au un rol foarte important în procesul de

educare și recuperare a elevilor cu dizabilități.
Programa școlară “Muzică, ritm și mișcare”, prin pronunțatul ei caracter pluri și
interdisciplinar, reprezintă un mijloc alternativ de exprimare și comunicare al elevilor noștri
cu mediul înconjurător.
Activitatea desfășurată cu elevii cu dizabilități necesită o solidă pregătire
psihopedagogică specială a cadrelor didactice, o bună cunoaștere a psihologiei acestor
elevi în vederea inițierii și desfășurării unor activități adecvate posibilităților
psihointelectuale și psihomotrice ale acestora.
Activitățile realizate trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
- Orice activitate să fie bine planificată, organizată şi structurată;
- Adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare;
- Folosirea unui limbaj simplu, accesibil elevului şi nivelului lui de înţelegere;
- Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natura ei;
- Centrarea învățării pe activitatea practică;
- Sarcini accesibile, realizabile în etape;
- Instrucţiuni clare privind sarcinile şi elaborarea unor programe individuale de
lucru;
- Sprijinirea elevului să devină membru al unui grup;
- Organizarea unor activităţi de grup care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea
interpersonală;
- Folosirea învăţării afective;
- Capacitatea cadrului didactic de empatizare, comunicare și comportament
asertiv.
Un important rol îl au exerciţiile de ritmică cu acompaniament muzical. În aceste
exerciţii, copiilor li se dezvoltă simţul ritmului, necesar în multe activităţi. În plus, prin faptul
că stimulează afectivitatea, melodia dă mai multă energie mişcărilor executate. Pentru
dezvoltarea rapidităţii şi a coordonării mişcărilor se pot utiliza cu mult succes diferite jocuri.
În general se va avea în vedere că dezvoltarea motricităţii trebuie să înceapă cu exersarea
mişcărilor mari, uşor de executat şi numai după aceea se va trece la mişcările fine.
Exerciţiile nu trebuie să aibă un caracter formal, ci să ia forma unui joc.
Jocurile muzicale și mini-dramatizările muzicale vor predomina, asigurând contextul
pentru participarea activă, individuală şi în grup, a elevilor care să permită exprimarea
liberă a propriilor idei şi sentimente. Accentul se va pune nu pe interpretare și executarea
corectă a mișcărilor impuse de textul cântecelor audiate sau redate, ci pe manifestare
liberă, capacitate de relaționare și socializare.
Mini-dramatizările muzicale propuse se pot realiza folosind decoruri adecvate
scenetei, antrenând elevii în realizarea unor sarcini comune ce se pot desfășura în cadrul
altor discipline: confecționarea de măști, de costume, de jucării muzicale etc.
Repertoriul de cântece propus spre audiție sau interpretare abordează o tematică
variată și accesibilă care acomodează elevul cu mediul înconjurător, contribuie la
socializare, ceea ce înseamnă acceptarea colaborării și comportamentului elevului în grup.
Este indicat ca muzica vocală să fie îmbinată cu acompaniament instrumental (jucării
muzicale, instrumente de percuție, de suflat etc.).
Eficienţa activităților poate fi considerabil sporită și prin utilizarea frecventă și
adecvată a mijloacelor tehnice moderne.
Bibliografie
1. Ailincăi, E., (2015), Joc și mișcare, Culegere de jocuri (pentru învățământul primar),
Galați;
2. Aldea, G., Munteanu, G., (2005), Didactica educației muzicale în învățământul
primar, București: Edidura Didactică și Pedagogică, R.A;
3. Bălan, A., Chirilă, C., Peneș, M., (2005), Educație muzicală. Culegere de cântece
clasele I-IV, Editura Ana;
4. Florea, M., Petrache, V., Răceală, I., Roșca, S., Jocuri muzical. Culegere de
cântece pentru școlari, Pitești: Editura Carminis;
5. Konrad, S., (2000), Ritmurile copilariei. Culegere de cantece pentru copii, Pitești:
Editura Carminis;
6. Moraru, V., Toader, A., Ștefănescu, P., (2000), Culegere de cântece pentru elevi
vol I, București: Editura Sigma;
7. Motora-Ionescu, A., Pop, L., Nicolescu, V.D., (1977), Culegere de cântece - manual
pentru licee pedagogice, București: Editura Didactică și Pedagogică;
8. Radu, Gh., Bratu, M., (2011), Deficiența de intelect, cap IV, Tratat de
psihopedagogie specială, București: Editura Universității din București;
9. Radu, Gh., Folostină, R., (2011), Specificul procesului instructiv-educativ și de
recuperare în deficiența-handicapul de intelect, în Tratat de psihopedagogie
specială, București: Editura Universității din București;
10. Sferle, M., (2008), Culegere de cântece pentru clasele I-II, Cluj-Napoca: Editura
Dacia;
11. Ungureanu, M., (2003), Sfântă e copilăria. Culegere de cântece, jocuri, mișcări
muzical-ritmice pentru preșcolari și clasele primare, Chișinău: Editura Arc;
12. Vrăsmaș, T., (2004), Școala și educația pentru toți, București: Editura Miniped.
Grupul de lucru:

Vasilica VARGA, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Brăila

Varga Vasilica Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Negrea Emilia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Farkaș Teodora Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Bursuc Rodica Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Gheorghiță Dan Mihai Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Babeș Marian Gabriel Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Șipoș Mioara Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Programa școlară
pentru disciplina
ABILITARE MANUALĂ
București, 2021
Notă de prezentare
Programa disciplinei, Abilitare manuală, este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Pornind de la aceste competenţe,
orientarea activității didactice pune accentul pe o mai bună dezvoltare coordonare
oculo-manuală şi îmbunătățirea motricității fine prin rupere, mototolire, tăiere, îndoire,
lipire, legare, înşiruire, modelaj etc. Prin manipularea materialelor folosite, elevii îşi
dezvoltă deprinderi specifice şi dobândesc o mai bună conştientizare a esteticului, îşi
îmbunătăţesc imaginaţia, îşi exersează memoria vizuală și nu în ultimul rând se
recuperează și se integrează socio-profesional.
Prin activităţile practice copilul cu dizabilităţi găsește mijloace de exprimare tot
atât de bogate ca şi limbajul, permiţându-i să creeze, în realitate, ceea ce a văzut, trăit
sau imaginat.
Prin asigurarea unui mediu de activitate stimulativ şi a unor materiale şi metode
interactive și activ-participative de acţiune se asigură satisfacerea nevoii copilului cu
dizabilități severe, profunde şi asociate, pentru activitățile specifice de abilitare manuală.
Activitățile propuse de cadrele didactice, la clasă, oferă o valoare utilă obiectelor
şi materialelor pe care elevii le manipulează în scop de recuperare, terapeutic și de
integrare. Gradual, activităţile simple vor fi urmate de activităţi cu un grad ridicat de
complexitate cu scopul de a forma deprinderile de bază. Rolul activităţilor este tocmai
acela de a-l pregăti pe copil pentru situaţii de viaţă, de a-i dezvolta abilităţi menite să-i
asigure o cât mai bună integrare și recuperare. Ca să obţină independenţă în activităţile
uzuale zilnice, copiii au nevoie de autonomie personală în sensul satisfacerii unor
cerinţe elementare .
Programa de la disciplina Abilitare Manuală din cadrul Ariei curriculare
Tehnologii, este concepută într-o viziune unitară și într-o manieră interdisciplinară.
Multe dintre competențele specifice și activitățile de învățare se regăsesc în mai multe
discipline, dar se păstrează elementele de specificitate și structura lor fundamentală, în
funcţie de aria curriculară şi ciclul de dezvoltare. În Planul-cadru de învățământ,
disciplina Abilitare manuală are alocată 1 oră pe săptămână la clasele: pregătitoare,
clasa I, a II-a, a III-a și a IV-a, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate.

- Conţinuturi
dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Abilitare manuală jalonează
achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar,
ele regăsindu-se pe tot parcursul celor cinci ani de învățământ primar.
etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea
competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare
care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate
unor contexte de învățare variate.
Programa școlară ABILITARE MANUALĂ - Învățământ special primar- Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 2
Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea

competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de
învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de
interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție.
Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și
creativă a profesorului.
Conținuturile învățării constituie elemente de bază ale acestui domeniu, mijloace
informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor specifice.
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activității didactice,
precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei și
dizabilității, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea
învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale și

instrumente
2. Realizarea practică de produse utile și/sau lucrări creative
3. Exersarea gesturilor social-utile și a deprinderilor adaptative

la viața cotidiană.
CLASA PREGĂTITOARE

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale și instrumente
Clasa pregătitoare
1.1. Identificarea instrumentelor specifice prelucrării materialelor
- Activități de recunoaștere a diverselor instrumente (riglă, pensulă, puzzle, jocuri de
construcție, incastre etc.) și a utilității acestora.
1.2. Identificarea materialelor de lucru utilizate în activitatea practică
- Activități practice de recunoaştere şi individualizare a materialelor (pahar, lipici,
plastilină, lut, ceară, ipsos, aluat, seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite,
creponată / glasată, carton, carioci, mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână, frunze, flori
uscat, scoici, melci, castane, ghindă, sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou,
panglici, piele, materiale textile);
- Activități practice de identificare /discriminare obiectuală și/ sau imagistică după un
criteriu: Puzzle cu mâner de lemn „În bucătărie”, „Fructe/legume”, „Forme/culori”
„Cuburi și incastre”, „Aranjează creioanele, jucăriile, radierele”, „Puzzle jumătăți”(cu
sprijin);
- Activități practice de sortare/potrivire şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după
criterii date: „Sortăm jucăriile!”, „Cuburi mici/mari…”, „Pune la locul potrivit!”,
„Aranjează cuburile, jucăriile”, „Găsește imaginile identice”, „Grupează obiectele”,
„Puzzle 4-6 piese;
- Activități practice de seriere/stivuire obiectuală/imagistică, după unul sau mai multe
criterii: cutie-joc cu forme de sortat, cuburi cu imagini (tren, animale etc.), joc „Loto”,
joc „Domino” cu fructe, flori, set turnuri etc.;
- Activități practice de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică după mai multe
criterii: culoare (roşu, alb, negru, galben, albastru, verde), formă (cerc, triunghi,
pătrat, dreptunghi), mărime (înalt, scund), colaj „Frunze de toamnă”; tăieri, lipiri
„Oraşul din figuri geometrice”, decupare după contur şi lipire după mărime „Piticii
Albei ca Zăpada”, decorațiuni de polistiren sub forma de bile, ouă, fulgi, figurine
autocolante din Neopren în formă de cercuri, fructe, animale etc.;
- Activități practice de recunoaștere și individualizare a anotimpurilor:
puzzle/incastre/cuburi cu imagini specifice anotimpurilor, colaj „Cartea anotimpurilor”,
șabloane/ștampile/perforatoare cu imprimeu specific anotimpului dat.
1.3. Folosirea diferitelor tehnici de lucru cu instrumente și materiale diverse

Exerciţii elementare de rupere / lipire / îndoire / colaj/ modelare / bobinare /
răsucire / mulare / înşirare / şnuruire / tăiere/ înnodare / îmbinare
-Activități practice de rupere şi mototolire a hârtiei („Fructele de toamnă”,
„Ornamente pentru pomul de iarnă”, „Bradul de Crăciun”, „Coșuleț”, „Baloane”,
„Ouă de Paști” )
-Exerciţii de tăiere, îndoire, pliere şi lipire:
- îndoituri simple;
- lipituri simple (lipirea a două hârtii aşezate una peste alta etc;
- colaje – „Felicitări cu plante uscate”, „Tablou din seminţe”,„Peisaj ”;
-Activități practice de modelare plastilină/ipsos/lut („Coşul cu fructe”, „Şiragul de
mărgele”, „Lanţuri din cerculeţe”, „Litere şi cifre”, „Animale”, „Masca”);
Clasa pregătitoare
Exerciții de dezvoltarea motricității fine și a preciziei mișcărilor
- Activități practice de învăţare a gestului rotativ prin bobinare, prin şnuruire, prin
împletire: ,,Balotul de stofă”, „Semnul de carte”, „Mosorelul”, „Ghemul”;
Exerciţii pentru formarea/ exersarea coordonării bimanuale
- Activități practice de:
- încheiere/descheiere capse, nasturi, fermoar, de rupere/ îndoire/ mototolire, de
înnodare/deznodare, rulare, răsucire a materialelor de diferite grosimi:
„Încheie/descheie haina!”, „Rupe hârtia”(cu sprijin), „Înnodăm/deznodăm șnurul”, „Ne
jucăm cu plastilină” etc.;
- înşiretare cu grade diferite de dificultate „Înşiretăm ghetele moşului”, suporturi variate
de șnuruire;
- înşurubare/deşurubare (jocuri de construcţie cu şuruburi şi piuliţe de diferite diametre)
„Sania moşului”;
- înşirarea mărgelelor pe aţă „Ghirlande pentru brad”, „Podoabe de pom”, brățări,
mărțișoare;
Exerciții pentru formarea /exersarea coordonării oculo-motorii
- „Înșirarea mărgelelor pe ață, frământarea și modelarea plastilinei, plierea hârtiei”;
-Exerciții de modelare a plastilinei/nisip kinetic, plierea hârtiei (realizarea de produse
finite).

Clasa pregătitoare
2.1. Identificarea etapelor/operaţiilor de realizare a unor produse
- Activități practice de observare dirijată a unor modele date;
- Exerciții de observare a etapelor de realizare a unui produs finit ( independent sau
cu sprijin);
- Exerciții de imitare a anumitor acțiuni și a modalităților de lucru (rupere, modelaj
plastilină) - „Folosirea plastilinei pentru a face diverse forme”, „Mototolirea hârtiei cu
o mână, repetarea procedeului cu cealaltă”, „Jocul cu panglici colorate-învârte sub
formă de cerc panglica cu o mână, repetă procedeul cu cealaltă”;
- Exerciții de pregătire/separare și triere după diferite criterii a materialelor: (hârtie
colorată, plastilină, mărgele, frunze, semințe, fire ață, seturi tematice etc.), aranjarea
spațiului de lucru (cu sprijin);
- Activităţi practice de modelare cu plastilină/lut, aluat după model;
- Realizare de colaje, utilizând materiale variate (hârtie, semințe, flori presate, fire
etc.).
2.2. Realizarea de produse simple, utilizând tehnicile învăţate
- Activități practice de confecţionare a unor produse: puzzle; modelare - „Omul
de zăpadă”, colaje - „Vaza cu flori”, „Copacul”, şnuruire -„ Şnur de mărţişor”;
împletire - „Frânghia”; compoziţii din hârtie creponată mototolită - Curcubeul”,
„Strugurele”, „Fluturele”; compoziţii cu coji de ou / scoici - „Mozaic”, „Rama de
tablou”; „Felicitări”.
„Ouă de Paști”);
Clasa pregătitoare
- lipituri simple (lipirea a două hârtii aşezate una peste alta etc.;
„Încheie/descheie haina!”, „Rupe hârtia”(cu sprijin), „Înnodăm/deznodăm șnurul”,
„Ne jucăm cu plastilină” etc.;
- înşiretare cu grade diferite de dificultate „Înşiretăm ghetele moşului”, suporturi
variate de șnuruire;
- înşurubare/deşurubare (jocuri de construcţie cu şuruburi şi piuliţe de diferite
diametre) „Sania moşului”;
mărțișoare;
finite).
3. Exersarea gesturilor social-utile şi a deprinderilor adaptative la viaţa

cotidiană
Clasa pregătitoare
3.1. Exersarea deprinderilor de igienă corporală
- Activități practice de igienă corporală (mâini, dinţi, păr, faţă, corp) - Joc cu păpuși
anatomice: „Spală păpușa pe față/corp/ mâini/picioare (cu sprijin/imitație)”, „Spală
păpușa cu săpun/burete”, „Ne spălăm pe față, dinți”, „Ne pieptănăm”;
- Activități practice de spălare şi ştergere: „Ne spălăm pe mâini înainte de masă”.
3.2. Aplicarea adecvată a deprinderior de igienă şi întreţinere vestimentară şi a
încălţămintei
- Activități practice de igienă a obiectelor de îmbrăcăminte, încălțămintei;
- Activități practice de îmbrăcare și dezbrăcare: „Fă ca mine!”, „Îmbrăcăm/dezbrăcăm
păpușa”;
- Activități practice de întreţinere şi păstrare a obiectelor de îmbrăcăminte, încălțăminte:
„Aşezarea pe umeraş, perierea hainelor”, „Îmbrăcare-dezbrăcare”, „Încheiere-
descheiere nasturi, capse, fermoar”, „Împachetare îmbrăcăminte”, „Curăţarea
pantofilor”, „Legarea/dezlegarea şiretului (nod, fundă)”.
3.3. Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit
(sala de clasă, camera copilului etc.)
- Activități practice de igiena spaţiului de locuit/ sala de clasă/ locul de joacă (cu
sprijin și recompense verbale)”:
- exerciţii de ordonare a obiectelor din clasă/camera de locuit;
- exerciţii practice de folosire şi igienizare corectă a grupului sanitar;
Clasa pregătitoare
-exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, călcare, aspirare, utilizare a măturii
şi a făraşului.
3.4. Utilizarea unor deprinderi de igienă alimentară şi gospodăreşti
- Exersarea activităţilor gospodăreşti elementare:
- Exerciţii practice de familiarizare cu obiectele de uz casnic (tacâmuri, veselă,
mătură, făraş); joc „De-a gospodina”, joc cu setul „Set pentru masă cu uscător”, „Set
curățenie”(recunoaștere), „Arată farfuria, lingura, furculița...etc”, „Punem masa”,
„Folosim tacâmurile”.
Conţinuturi

Tehnici de lucru cu Instrumente de lucru (pensulă, lopeţică, mosorel,
diverse materiale și riglă, metru de croitorie, puzzle, incastre etc.) şi
instrumente utilitatea acestora
Materiale (pahar, lipici, lut, ceară, ipsos, aluat,
seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite,
creponată / glasată, carton, carioci, plastilina,
mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână, frunze, flori uscat,
scoici, melci, castane, ghindă, sârmă, lemn, staniol,
beţişoare, coji de ou, panglici, piele, materiale textile)
Acţiuni de manipulare şi cunoaştere a obiectelor
din mediul înconjurător
Tehnici de lucru (rupere / lipire / îndoire / colaj/
origami/modelare / bobinare / răsucire / mulare /
înşirare / şnuruire / tăiere / înnodare / îmbinare
Produse finite realizate Etape/operaţii de realizare a unor produse simple
(decorative sau utile) Produse simple, jucării, obiecte decorative
Jocuri de construcţie şi asamblare
Gesturi social-utile şi Igiena corporală

deprinderi adaptative la Igiena vestimentară şi a încălţămintei
viaţa cotidiană Obiecte de îmbrăcăminte
Încălțăminte
Întreţinerea şi igienizarea spaţiului de locuit
Igienă alimentară şi deprinderi gospodăreşti
CLASA I

Clasa I
sprijin);

Clasa I
de șnuruire;
mărțișoare;
finite).

Clasa I
- Exerciții de observare a etapelor de realizare a unui produs finit ( independent sau
cu sprijin);
plastilină) - „Folosirea plastilinei pentru a face diverse forme”, „Mototolirea hârtiei cu
o mână, repetarea procedeului cu cealaltă”, „Jocul cu panglici colorate-învârte sub
etc.).
tablou”; „Felicitări”.
Clasa I
„Încheie/descheie haina!”, „Rupe hârtia”(cu sprijin), „Înnodăm/deznodăm șnurul”,
„Ne jucăm cu plastilină” etc.;
- înşiretare cu grade diferite de dificultate „Înşiretăm ghetele moşului”, suporturi
variate de șnuruire;
- înşurubare/deşurubare (jocuri de construcţie cu şuruburi şi piuliţe de diferite
diametre) „Sania moşului”;
mărțișoare;
finite).

cotidiană
Clasa I
- Activități practice de igienă corporală (mâini, dinţi, păr, faţă, corp): Joc cu păpuși
3.2.Aplicarea adecvată a deprinderior de igienă şi întreţinere vestimentară şi a
încălţămintei
păpușa”;
3.3.Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit
şi a făraşului.
Clasa I
3.4.Utilizarea unor deprinderi de igienă alimentară şi gospodăreşti
„Folosim tacâmurile”.
Conţinuturi
Tehnici de lucru cu Instrumente de lucru (pensulă, lopeţică, mosorel,
diverse materiale și riglă, metru de croitorie, puzzle, incastre etc.) şi
înşirare / şnuruire / tăiere / înnodare / îmbinare /
Produse finite realizate Etape/operaţii de realizare a unor produse
(decorative sau utile) simple
Produse simple, jucării, obiecte decorative

Încălțăminte
CLASA a II-a

1.Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale și instrumente
Clasa a II-a
panglici, piele, materiale textile)
sprijin);

mărgele”, „Lanţuri din cerculeţe”, „Litere şi cifre”, „Animale”, „Masca”)
Clasa a II-a
de șnuruire;
mărțișoare;
finite);
- Realizarea unor lucrări individuale şi colective, folosind tehnicile de lucru învăţate:
tablou colectiv „La fermă”, colaj din materiale naturale „ Ce am văzut în pădure”, set
pentru decorat „Dovleceii” etc.

Clasa a II-a
- Exerciții de observare a etapelor de realizare a unui produs finit (independent sau
cu sprijin);
plastilină) -„Folosirea plastilinei pentru a face diverse forme”, „Mototolirea hârtiei cu o
mână, repetarea procedeului cu cealaltă”, „Jocul cu panglici colorate-învârte sub
etc.);
- Realizare de felicitări şi obiecte decorative.
tablou”; „Felicitări”;
- Jocuri de construcţie şi asamblare;
- Activități practice de confecţionare a unor produse individual şi în grup (machete,
jucării, tablouri, colaje);
- Exerciţii de modelare din ipsos : „Dar pentru mama”, „Medalionul”.

cotidiană
Clasa a II-a
- Activități practice de igienă corporală (mâini, dinţi, păr, faţă, corp) : Joc cu păpuși
- Activități practice de spălare şi ştergere: „Ne spălăm pe mâini înainte de masă”;
încălţămintei
păpușa”;
3.3 .Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit
şi a făraşului.
3.4 . Utilizarea unor deprinderi de igienă alimentară şi gospodăreşti
„Folosim tacâmurile”;
- Activități practice de manipulare a unor obiecte în condiţii de siguranţă: „Du/adu tava,
farfuria, pahar”, „Știu să folosesc tacâmuri-farfurie, lingură etc. (inițiere în folosire, cu
suport/sprijin)”
- Exerciţii practice de aranjare a mesei cu număr corespunzător de tacâmuri
pentru locurile de la masă.
3.5 .Utilizarea deprinderilor simple de îngrijire a plantelor şi animalelor
- Exerciţii de familiarizare cu obiectele de uz gospodăresc (lopățică, greblă): ,,Ce
fac cu lopățica?”, „La ce folosesc grebla?”;
-Activităţi practice simple de îngrijire a plantelor„ colțul viu al clasei/ grădina
școlii”(plantare, stropire, afânarea/schimbarea pământului, curăţare, recoltare)
- Activități practice de îngrijire de animale de talie mică (iepuraș, pisică, câine): ,,Ce
mănâncă pisica?”, ,,Ce îi place iepurașului?”, ,,Ce alimente îi dau câinelui?”.
Conţinuturi
Tehnici de lucru cu Instrumente de lucru (pensulă, lopățică, mosorel,
diverse materiale și riglă, jocuri de construcţie, puzzle, incastre etc.) şi
înşirare / şnuruire / tăiere / înnodare / îmbinare
(decorative sau utile) Produse simple, jucării, obiecte decorative
Produse realizate individual şi în grup
Încălțăminte
Obiectele de uz gospodăresc (lopățică, greblă)
CLASA a III-a

Clasa a III-a
- Activități de recunoaștere a diverselor instrumente (foarfecă, șabloane, planșetă,
perforator, capsator, gherghef, riglă, pensulă, puzzle, jocuri de construcție, incastre
etc.) și a utilității acestora.
sprijin);
pătrat, dreptunghi), mărime (înalt, scund): colaj „Frunze de toamnă”; tăieri, lipiri
Albei ca Zăpada”, decorațiuni de polistiren sub forma de bile, ouă, fulgi etc., figurine
șabloane/ștampile/perforatoare cu imprimeu specific anotimpului dat;
- Activități practice de recunoaştere şi individualizare a produselor alimentare
(lactate, făinoase, mezeluri, condimente etc.) şi de curăţenie (detergenţi, cârpe, perii
etc.).
Exerciţii elementare de rupere / lipire / îndoire / colaj/ origami/ modelare /
bobinare / răsucire / mulare / înşirare / şnuruire / tăiere/ înnodare / îmbinare /
împletire/ țesut / cusut/ vopsire/ asamblare
-Activități practice de trasare după şablon (contur interior și exterior), decupare
după conturul trasat şi lipire („Chenare din figuri geometrice”, „Animale
domestice și sălbatice”, „Semaforul”, „Cadranul de ceas”, colaj, „Căsuța din
povești”, ”Acvariul cu pești”);
Clasa a III-a
- origami - „Evantaiul”, „Coif”, „Paharul”, „Cățel”, „Bărcuţa”);
- Activități practice de cusut / ţesut cu benzi din hârtie, împletituri din 2-3-4 benzi („Să
ţesem frumos”, „Covoraşul”, „Plasa”);
de șnuruire;
- înşirarea mărgelelor pe aţă „Ghirlande pentru brad”, „Podoabe de pom.”, brățări,
mărțișoare;
- umflarea (cu pompa dublu sens) și modelarea baloanelor sub diferite forme
(geometrice, animale etc.);
„Înșirarea mărgelelor pe ață, frământarea și modelarea plastilinei, plierea hârtiei”;
finite);
-Realizarea unor lucrări individuale şi colective, folosind tehnicile de lucru învăţate:
Clasa a III-a
- Exerciții de observare a etapelor de realizare a unui produs finit ( independent
sau cu sprijin);
plastilină) -„Folosirea plastilinei pentru a face diverse forme”, „Mototolirea hârtiei cu o
mână, repetarea procedeului cu cealaltă”, „Jocul cu panglici colorate- învârte sub
- Exerciții de pregătire/ separare și triere după diferite criterii a materialelor: ( hârtie
- Exerciții de ordonare a operațiilor pentru obținerea unui produs finit;
- Exerciții de verbalizare (unde este posibil) a etapelor, operațiilor de efectuare a
unui produs;
- Activități practice de realizare a unor obiecte după model (independent sau cu
sprijin);
Clasa a III-a
etc.);
- Realizare de felicitări şi obiecte decorative;
- Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse : puzzle; origami - „Cocorul”
etc.; modelare - „Omul de zăpadă”, colaje - „Vaza cu flori”, „Copacul”, şnuruire
-„ Şnur de mărţişor”; împletire - „Frânghia”; compoziţii din hârtie creponată
mototolită - Curcubeul”, „Strugurele”, „Fluturele”; compoziţii cu coji de ou /
scoici - „Mozaic”, „Rama de tablou”; „Felicitări”;
- Activități practice de confecționare a unor jucării şi machete („Vrăjitoare din
bostan”, „Sorcova”, „Acordeonul”, „Moara”, „Iepurașul”, „Hora”, „Mozaic”, „Rama
de tablou”, „Clovnul”, „Peisaj”);
- Activități practice de ambalare și decorare a unui cadou;
- Activități practice de confecţionare a unor produse individual şi în grup
(machete, jucării, tablouri, colaje);
- Exerciţii de modelare din ipsos : „Dar pentru mama”, „Medalionul”;
- Activități practice demonstrative (variante de utilizare a aceluiași produs cu tehnici
şi materiale diferite);
- Concursuri;
- Expoziţii.
- Exerciţii de comunicare a conţinutului lucrării;
- Exerciţii de descriere a produsului activităţii personale şi a colegilor (colorit,
materiale şi instrumente utilizate, emoţiile provocate);
- Exerciţii de interpretare şi apreciere a produselor activităţii după anumite
criterii:
- respectarea etapelor de lucru;
- utilizarea corectă a instrumentelor şi materialelor;
- realizarea lucrării într-o manieră ordonată şi curată;
- oglindirea trăsăturilor obiectelor, fiinţelor înfăţişate;
- respectarea proporţiei ş.a.;
- Exerciţii de apreciere a produsului personal;
- Exerciţii de apreciere a produsului activităţii colegilor;
- Posibilități de valorificare a produsului activităţii.

cotidiană
Clasa a III-a
- Activități practice de igienă corporală (mâini, dinţi, păr, faţă, corp) : Joc cu păpuși
Clasa a III-a
încălţămintei
păpușa”;
pantofilor”, „Legarea/dezlegarea șiretului (nod, fundă)”.
3.3. Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit
- Activități practice de igiena spaţiului de locuit/sala de clasă/locul de joacă (cu
- exerciţii de ordonare a obiectelor din clasă/ camera de locuit;
şi a făraşului.
Exersarea activităţilor gospodăreşti elementare:
-Activități practice de manipulare a unor obiecte în condiţii de siguranţă: „Du/adu tava,
suport/sprijin)”;
- exerciţii practice de aranjare a mesei cu număr corespunzător de tacâmuri pentru
locurile de la masă;
- exerciţii practice de sortare şi curăţare unor alimente;
- exerciţii practice de desfacere a unor produse ambalate (cutii, borcane etc.);
- exerciţii practice de preparare a unui sandwich, ceai, salată de fructe, salată de
legume, suc de fructe;
- exerciţii practice de spălare a obiectelor utilizate (tacâmuri, veselă, batistă,
lavetă);
- exerciţii practice de colectare şi aruncare a deşeurilor menajere.
3.5. Utilizarea deprinderilor simple de îngrijire a plantelor şi animalelor
școlii”(plantare, stropire, afânarea/schimbarea pământului, curăţare, recoltare);
mănâncă pisica?”, ,,Ce îi place iepurașului?”, ,,Ce alimente îi dau câinelui?”;
- Activităţi practice de dezvoltare a comportamentului ecologic (colectarea
deşeurilor reciclabile şi utilizarea lor în activităţi de bricolaj, igienizarea zonei
verzi/parcul școlii);
- Vizite la grădini zoologice, grădini botanice, muzee, ferme.
Conţinuturi:
Tehnici de lucru cu Instrumente de lucru (pensulă, foarfecă, ac,
diverse materiale și matriţe, lopeţică, mosorel, planşetă, perforator,
instrumente capsator, gherghef, riglă, metru de croitorie,
şablon/tipar, truse de desen, jocuri de construcţie,
puzzle, incastre etc.) şi utilitatea acestora
împletire/ ţesut / cusut / asamblare/vopsire.
(decorative sau utile) Produse simple, jucării, obiecte decorative,
machete
Expoziţii de produse
Valorificarea produsului activităţii
3. Gesturi social-utile şi Igiena corporală
Încălțăminte
Îngrijirea plantelor şi animalelor
CLASA a IV-a

Clasa a IV-a
perforator, capsator, gherghef, riglă, pensulă, puzzle, jocuri de construcție, incastre
sprijin);
Albei ca Zăpada”, decorațiuni de polistiren sub forma de bile, ouă, fulgi etc., figurine
șabloane/ștampile/perforatoare cu imprimeu specific anotimpului dat;
- Activități practice de recunoaştere şi individualizare a produselor alimentare
(lactate, făinoase, mezeluri, condimente etc.) şi de curăţenie (detergenţi, cârpe, perii
etc.).
Exerciţii elementare de rupere / lipire / îndoire / colaj/ origami/ modelare /
bobinare / răsucire / mulare / înşirare / şnuruire / tăiere/ înnodare / îmbinare /
împletire/ țesut / cusut/ vopsire/ asamblare
-Activități practice de trasare după şablon (contur interior și exterior), decupare după
conturul trasat şi lipire („Chenare din figuri geometrice”, „Animale domestice și
sălbatice”, „Semaforul”, „Cadranul de ceas”, colaj, „Căsuța din povești”, ”Acvariul cu
pești”);
Clasa a IV-a
- origami - „Evantaiul”, „Coif”, „Paharul”, „Cățel”, „Bărcuţa”);
de șnuruire;
- înşirarea mărgelelor pe aţă „Ghirlande pentru brad”, „Podoabe de pom.”, brățări,
mărțișoare;
- umflarea (cu pompa dublu sens) și modelarea baloanelor sub diferite forme
(geometrice, animale etc.);
„Înșirarea mărgelelor pe ață, frământarea și modelarea plastilinei, plierea hârtiei”;
finite);
-Realizarea unor lucrări individuale şi colective, folosind tehnicile de lucru învăţate:
2.Realizarea practică de produse utile și/sau lucrări creative

Clasa a IV-a
- Exerciții de observare a etapelor de realizare a unui produs finit ( independent
sau cu sprijin);
plastilină ) - „Folosirea plastilinei pentru a face diverse forme”, „Mototolirea hârtiei cu
o mână, repetarea procedeului cu cealaltă”, „Jocul cu panglici colorate- învârte sub
- Exerciții de pregătire/ separare și triere după diferite criterii a materialelor: ( hârtie
spațiului de lucru ( cu sprijin);
- Exerciții de ordonare a operațiilor pentru obținerea unui produs finit;
- Exerciții de verbalizare (unde este posibil) a etapelor, operațiilor de efectuare a
unui produs;
Clasa a IV-a
- Activități practice de realizare a unor obiecte după model (independent sau cu
sprijin);
etc.);
- Realizare de felicitări şi obiecte decorative;
- Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse : puzzle; origami - „ Cocorul”
etc.; modelare - „Omul de zăpadă”, colaje - „Vaza cu flori”, „Copacul”, şnuruire
-„ Şnur de mărţişor”; împletire - „Frânghia”; compoziţii din hârtie creponată
mototolită - Curcubeul”, „Strugurele”, „Fluturele”; compoziţii cu coji de ou /
scoici - „Mozaic”, „Rama de tablou”; „Felicitări”;
- Activități practice de confecționare a unor jucării şi machete („Vrăjitoare din
de tablou”, „Clovnul”, „Peisaj”);
- Exerciţii de modelare din ipsos : „Dar pentru mama”, „Medalionul”;
- Activități practice demonstrative (variante de utilizare a aceluiași produs cu tehnici
- Concursuri;
- Expoziţii.
- Exerciţii de comunicare a conţinutului lucrării;
- Exerciţii de descriere a produsului activităţii personale şi a colegilor ( colorit,
- Exerciţii de interpretare şi apreciere a produselor activităţii după anumite
criterii:
-respectarea etapelor de lucru;
-utilizarea corectă a instrumentelor şi materialelor;
-realizarea lucrării într-o manieră ordonată şi curată;
-oglindirea trăsăturilor obiectelor, fiinţelor înfăţişate;
-respectarea proporţiei ş.a.;
- Exerciţii de apreciere a produsului activităţii colegilor;
- Posibilități de valorificare a produsului activităţii.

cotidiană
Clasa a IV-a
- Activități practice de igienă corporală (mâini, dinţi, păr, faţă, corp): Joc cu păpuși
Clasa a IV-a
încălţămintei
păpușa”;
3.3.Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit
şi a făraşului.
3.4.Utilizarea unor deprinderi de igienă alimentară şi gospodăreşti
Exersarea activităţilor gospodăreşti elementare:
curățenie” (recunoaștere), „Arată farfuria, lingura, furculița...etc”, „Punem masa”,
Activități practice de manipulare a unor obiecte în condiţii de siguranţă: „Du/adu tava,
suport/sprijin)”;
- exerciţii practice de spălare a obiectelor utilizate (tacâmuri, veselă, batistă,
lavetă);

școlii”(plantare, stropire, afânarea/schimbarea pământului, curăţare, recoltare)
mănâncă pisica?”, ,,Ce îi place iepurașului?”, ,,Ce alimente îi dau câinelui?”;
- Activităţi practice de dezvoltare a comportamentului ecologic (colectarea
deşeurilor reciclabile şi utilizarea lor în activităţi de bricolaj, igienizarea zonei
verzi/parcul școlii);
- Vizite la grădini zoologice, grădini botanice, muzee, ferme.
Conţinuturi:
Tehnici de lucru cu Instrumente de lucru (pensulă, foarfecă, ac,
diverse materiale și matriţe, lopeţică, mosorel, planşetă, perforator,
instrumente capsator, gherghef, riglă, metru de croitorie,
şablon/tipar, truse de desen, jocuri de construcţie,
puzzle, incastre etc.) şi utilitatea acestora
împletire/ ţesut / cusut / asamblare/vopsire.
(decorative sau utile) Produse simple, jucării, obiecte decorative,
machete

Încălțăminte
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea
programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-
învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei ,,Abilitare manuală”, din aria
curriculară „Tehnologii”. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni
între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte
semnificative de învățare pentru viața reală.
Activitățile practice din cadrul acestei discipline reprezintă un segment al
educației prin muncă, pregătind astfel elevul cu dizabilități pentru viaţă. Aceste activități
practice ocupă un loc important în cadrul „muncii” educative desfășurate în școală. Prin
intermediul mâinii, inteligența copilului cu dizabilități poate găsi materialul necesar
pentru a exersa şi a se dezvolta. Activitățile de învățare propuse îi implică activ pe elevi
și contribuie și la dezvoltarea abilităților lor creative.
Dezvoltarea abilităților manuale au rolul de a contribui la formarea priceperilor și
deprinderilor motorii care, în timp conduc la formarea autonomiei personale a elevului.
Motivaţia este un factor absolut necesar pentru dezvoltarea abilităților manuale
întrucât, dacă copilul este activ și lucrează cu diverse materiale, el trebuie să aibă
voinţa de a crea, de a urmări un simplu proiect până la capăt, pentru ca să poată
progresa şi ca „lucrările” lui să fie rezultatul unei acțiuni gândite. De asemenea, nu
trebuie ignorat nici faptul că instrumentele şi materialele pot constitui ele însele un
stimulent pentru copil în desfăşurarea unei activităţi manuale.
Se recomandă realizarea de secvențe didactice cu sarcini simple, clare, prompt-
ul este element esențial în cazul dizabilității severe, iar munca individuală să fie o formă
de organizare a activității cât mai pregnantă. Alegerea și elaborarea strategiei didactice
variază în funcție de competențele propuse, de conținut, de experiența de învățare
propusă elevilor, de resursele umane disponibile. În funcție de tema dată se pot asigura
și activități extracurriculare care susțin demersul și oferă continuitate demersului
didactic realizat la clasă, amintim aici: organizarea de expoziții, vizite la muzee, activități
comune cu elevi din învățământul de masă, participarea la ateliere creative, atragerea
de parteneriate.
Astfel, disciplina „Abilitare manuală” poate sprijini dezvoltarea motricității, prin
exercițiile de trasare, modelare, prin coordonarea oculo-motorie sau prin utilizarea
instrumentelor de lucru specifice.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a procesului de învățare. Se
recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. În
acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, analiza produselor activității.
Organizarea expozițiilor cu lucrările elevilor, construirea de portofolii, concursuri cu
scopul de a evidenția reușita fiecăruia sunt alte forme de evaluare posibile. Procesul de
evaluare va pune accent pe competențele achiziționate de către copii în contexte
nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu
părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat
progresul fiecărui copil.
Bibliografie
1. Consiliul Naţional pentru curriculum, (2014), Programa şcolară pentru

învăţământul primar, Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti;
2. Ghergut, A., Frumos L., Raus, G., (2016), Educație specială-Ghid metodologic,
Iași: Editura Polirom;
3. Muşu, I. (coord.), Taflan, A., (1997), Terapia educaţională integrată, București:
Editura Pro Humanitate;
4. Roșan, A., (2016), Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție,
Iași: Editura Polirom;
5. Roșca, A., Marcu, V., (2003), Aplicații cu materiale din natură, București: Editura
Aramis;
6. Vlad, E. (1993) Evaluarea în actul educaţional terapeutic, București: Editura Pro
Humanitate.
Grupul de lucru:
Cristina BUDA, coordonator Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureș

Moldovan Ana Inpsectoratul Școlar Județean Maramureș
Cucuiat Ciprian Marius Inpsectoratul Școlar Județean Maramureș
Marfici Oresia Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Sighetu Marmației
Ștefănoiu Daniela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației
Ardelean Rodica Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației
Mutaffof Melania Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației
Mihai Andreea Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației
Recalo Lidia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației
Palcuș Viorica Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației
Herbel Alina Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației
Programa şcolară
pentru disciplina
ACTIVITĂȚI PRACTICE ȘI DE
PREPROFESIONALIZARE
Dizabilități intelectuale grave, severe și /sau asociate
București, 2021
Notă de prezentare
Prezenta programă școlară pentru disciplina Activități practice și de
preprofesionalizare reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a V-a – a X-a din
învățământul special, elevi cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate.
Disciplina este prevăzută în planul cadru de învățământ aprobat prin OMEN
nr. 3622/2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul special
preșcolar, primar și gimnazial, anexa 9, în aria curriculară Tehnologii, având un
buget de timp alocat astfel:
- clasa a V-a - 2 ore
- clasa a VI-a - 2 ore
- clasa a VII-a - 3 ore
- clasa a VIII-a - 5 ore
- clasa a IX-a - 6 ore
- clasa a X-a - 6 ore
Prin natura sa, obiectul de studiu al disciplinei Activități practice și de
preprofesionalizare pregătește elevul cu dizabilități, în timp, în vederea dobândirii
unor deprinderi practice necesare pentru a trece treptat în activitatea de
profesionalizare, permițând astfel inserția socială a tinerilor absolvenți.
Structura prezentei programe şcolare include următoarele elemente:
- Conţinuturi
domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. In funcție
de gradul de cuprindere, acestea pot fi competențe generale sau competențe
specifice.
Competențele generale pentru disciplina Activități practice și de
preprofesionalizare vizează achizițiile elevului pentru întregul interval de studiu al
disciplinei pe parcursul gimnaziului, în cazul elevilor cu dizabilități intelectuale grave,
severe și/sau asociate.
Competențele specifice sunt competenţe derivate din competenţele
generale și reprezintă etape măsurabile în formarea și dezvoltarea acestora.
Competențele specifice sunt corelate cu exemple de activități de învățare.
Exemplele de activități de învățare sunt sarcini de lucru care constituie
modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor.
Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Profesorul poate să modifice, să
completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu altele adecvate clasei. Devine
astfel posibil să se realizeze un demers didactic personalizat, care să asigure
formarea /dezvoltarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al
fiecărei clase.
Conținuturile învățării reprezintă elemente didactice relevante, accesibile
elevilor de gimnaziu, ele fiind mijloace informaționale prin care se formează și se
dezvoltă competențele specifice.
Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei care
propune modalităţi şi mijloace pentru realizarea demersului didactic. Este necesară o
abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea și individualizarea
învățării, pe dezvoltarea interesului elevului și pe implicarea în activitate.
Programa școlară ACTIVITĂȚI PRACTICE ȘI DE PREPROFESIONALIZARE - Învățământ special gimnazial -Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
2
Competențe generale

3. Exersarea gesturilor social-utile și a deprinderilor adaptative la viața
cotidiană
3
Clasa a V-a

Clasa a V-a
perforator, capsator, riglă, tipare, trusă de desen, pensulă, puzzle, jocuri de construcție,
incastre, etc.) și a utilității acestora.
- Activități practice de recunoaştere şi individualizare a materialelor (pahar, aracet, lipici,
aluat, seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată, carton, carioci,
plastilină, mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână colorată, frunze, flori uscat, scoici, melci,
castane, ghindă, conuri, crengi, paie, pănuși, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou, panglici,
piele, materiale textile);
-activități practice de recunoaştere şi individualizare a produselor alimentare (lactate,
făinoase, mezeluri, legume, fructe, condimente etc) şi de curăţenie (detergenţi, cârpe,
lavete, perii etc.).
1.3 . Folosirea diferitelor tehnici de lucru cu instrumente și materiale diverse
-Exerciţii elementare de rupere / lipire / îndoire / colaj/ modelare / mulare /
înşirare / tăiere/ îmbinare /asamblare
-Activități practice de rupere şi mototolire a hârtiei („Fructele de toamnă”, „Ornamente
pentru pomul de iarnă”, „Ouă de Paști”);
conturul trasat şi lipire, umplerea spațiului cu fond, ștampilare cu burete lat /subțire
(„Chenare din figuri geometrice”, „Animale domestice și sălbatice”);
- lipituri simple (lipirea a două hârtii aşezate una peste alta etc.);
- colaje – „Felicitări cu plante uscate”, „Peisaj”;
-Activități practice de modelare plastilină /aluat („Fructe și legume”, „Şiragul
de mărgele”, „Lanţuri din cerculeţe”);
- mişcări translatorii cu palmele faţă în faţă;
- mişcări circulare cu palmele faţă în faţă;
- mişcări translatorii cu palmele faţă de planşetă;
- mişcări circulare cu palmele faţă de planşeta ( „Bile”);
- mişcări de apăsare/ aplatizare ( „Turtiţa” etc.);
- mişcări translatorii şi mişcări circulare a degetelor faţă de planşetă („Morcovul’,
etc.);
- mişcări de apăsare/ aplatizare cu ajutorul degetelor („Biscuiţii”, etc.);
- mişcări de adâncire cu ajutorul degetului mare („Paharul”);

Clasa a V-a
-Activități practice de observare dirijată a unor modele date;
-Exerciții de observare a etapelor de realizare a unui produs finit ( independent sau
cu sprijin);
4
Clasa a V-a
-Exerciţii de ordonare a operaţiilor pentru obţinerea unui produs finit;
-Exerciţii de verbalizare (unde este posibil) a etapelor, operaţiilor de efectuare a unui
produs;
-Activităţi practice de realizare a unor obiecte după model (independent sau cu
sprijin);
-Activităţi practice de modelare cu plastilină/ aluat după model;
-Realizare de colaje, utilizând materiale variate (hârtie, seminţe, flori presate, fire
etc.);
-Realizare de felicitări şi obiecte decorative;
-Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse: puzzle; , modelare - „Omul
de zăpadă”, colaje - „Felicitări”, „Covorul din frunze”, compoziţii din hârtie
creponată mototolită – „Curcubeul”, „Fluturele”
-Activități practice de confecţionare a unor lucrări individuale și colective (
„Sorcova”, „Acordeonul”, „Iepurașul”, „Mozaic”)
-Jocuri de construcţie şi asamblare;
- Activități practice demonstrative (variante de utilizare a aceluiaşi produs cu tehnici
şi materiale diferite)
-Concursuri;
-Expoziţii.
-Exerciţii de comunicare a conţinutului lucrării;
-Exerciţii de descriere a produsului activităţii personale şi a colegilor (colorit,
-Exerciţii de comparare a produsului personal cu modelul sau cu altele similare;
-Exerciţii de interpretare şi apreciere a produselor activităţii după anumite criterii:
- respectarea proporţiei ş.a.
-Exerciţii de apreciere a produsului activităţii colegilor;
-Posibilități de valorificare a produsului activităţii.

cotidiană
Clasa a V-a
3.1 . Exersarea deprinderilor de asigurare a securităţii personale
-Activități practice de utilizare corectă a instrumentelor /obiectelor cu un potenţial
grad de periculozitate ( foarfecă, cuţit, curățător de fructe și legume, aparate
electrocasnice de introdus în priză etc.);
-Instructaj de protecţia şi igiena muncii;
-Instructaj de prevenire şi stingere a incendiilor;
-Instructaj de acordare a primului ajutor în caz de accident în timpul efectuării lucrărilor;
5
Clasa a V-a
-Activități practice de realizare a igienei corporale (mâini, dinţi, păr, faţă, corp);
-Exerciţii practice de spălare şi ştergere cu fixarea momentelor când acestea se impun
(dimineaţa, seara, înainte şi după masă etc.).
3.2 . Aplicarea adecvată a deprinderior de igienă şi întreţinere vestimentară şi a
încălţămintei
-Activități practice de igienă, întreţinere şi păstrare a obiectelor de îmbrăcăminte,
încălţăminte;
-împachetare îmbrăcăminte;
- curăţare pantofi;
- aşezare pe umeraş;
-Activități practice de utilizare a obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte:
- îmbrăcare/ dezbrăcare;
- încheiere/ descheiere nasturi, capse, arici(bandă scai);
- închidere/ deschidere fermoare;
- legare/ dezleagare şireturi (nod, fundă).
3.3 . Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit (sala
de clasă, camera copilului etc)
-Activități practice de igiena spaţiului de locuit:
- exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, utilizare a măturii şi a făraşului.
3.4 .Utilizarea unor deprinderi de igienă alimentară şi gospodăreşti
- exerciţii practice de familiarizare cu obiectele de uz casnic (tacâmuri, veselă, mătură,
făraş);
- exerciţii practice de desfacere a unor produse ambalate (cutii, borcane etc);
- exerciţii practice de manipulare a unor obiecte în condiţii de siguranţă (ex: cărat
tavă, ibric pline, curăţat legume, fructe);
- exerciţii practice de spălare a obiectelor utilizate (tacâmuri, veselă, batistă, lavetă);
3.5 . Utilizarea deprinderilor simple de îngrijire a plantelor şi animalelor
-Activităţi practice de îngrijire a plantelor„ colțul viu al clasei/ grădina școlii”(plantare,
stropire, curăţare, recoltare);
- Activităţi practice de dezvoltare a comportamentului ecologic (colectarea deşeurilor
reciclabile şi utilizarea lor în activităţi de bricolaj, igienizarea zonei verzi/parcul școlii);
-Activităţi simple de îngrijire a animalelor de casă/ de companie (identificare, hrănire
adecvată, îngrijire etc.);
-Vizite la grădini / muzee botanice, zoologice, livezi / ferme.
6
Conținuturi

Tehnici de lucru cu
diverse materiale și Instrumente de lucru (pensulă, foarfecă,
instrumente matriţe, lopeţica, mosorel, planşetă, perforator,
capsator, riglă, şablon/tipar, truse de desen, jocuri
de construcţie, puzzle, incastre etc.) şi utilitatea
acestora
Materiale (pahar,aracet, lipici, aluat, seminţe,
hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată /
glasată, carton, carioci, plastilina, mărgele, aţă,
sfoară, şnur, lână colorată, frunze, flori uscat,
scoici, melci, castane, ghindă, conuri, crengi, paie,
pănușii, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou,
Acţiuni de manipulare şi cunoaştere a
obiectelor din mediul înconjurător
modelare / mulare / înşirare / tăiere / înnodare
/îmbinare / asamblare
Etape/operaţii de realizare a unor produse simple
Produse finite realizate Produse simple, jucării, obiecte decorative
(decorative sau utile)
Igiena corporală
Gesturi social-utile şi Igiena vestimentară şi a încălţămintei
deprinderi adaptative la Întreţinerea şi igienizarea spaţiului de locuit
viaţa cotidiană /spațiul școlar
7
Clasa a VI-a

Clasa a VI-a
perforator, capsator, riglă, trusă de desen, pensulă, puzzle, jocuri de construcție, incastre,
ipsos, aluat, seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată, carton,
carioci, plastilina, mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână colorată, frunze, flori uscat, scoici, melci,
castane, ghindă, conuri, crengi, paie, pănușii, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou, panglici,
piele, materiale textile);
făinoase, mezeluri, fructe și legume, condimente etc) şi de curăţenie (detergenţi, cârpe,
-Exerciţii elementare de rupere / lipire / îndoire / colaj/ origami/ modelare /
bobinare / răsucire / mulare / înşirare / tăiere/ îmbinare / asamblare
-Activități practice de rupere şi mototolire a hârtiei („Fructele de toamnă”, „Ornamente
pentru pomul de iarnă”, „Bradul de Crăciun”, „Coșuleț”, „Ouă de Paști”);
conturul trasat şi lipire, umplerea spațiului cu fond, ștampilare cu burete lat/subțire („Chenare
din figuri geometrice”, „Animale domestice și sălbatice”, „Semaforul”)
-lipituri simple (lipirea a două hârtii aşezate una peste alta etc.;
- colaje – „Felicitări cu plante uscate”, „Tablou din seminţe”,„Peisaj de toamnă”;
-origami - „Evantaiul”, „Cățel”;
-Activități practice de modelare plastilină/ aluat („Coşul cu fructe”, „Litere ”, „Ariciul”;
- mişcări circulare cu palmele faţă de planşeta („Covrigi”);
- mişcări de apăsare/ aplatizare („Plăcinta”,etc.);
- mişcări translatorii şi mişcări circulare a degetelor faţă de planşetă („Omul de
zăpadă” etc.);
- mişcări de apăsare/ aplatizare cu ajutorul degetelor ( „Frământatul pâinii” etc.);
- mişcări de adâncire cu ajutorul degetului mare („Coșulețul”);
mişcări de presare a plastilinei în forme /matrițe de lemn / ipsos;
-Activități practice de bobinare, răsucire („Şnur de mărţişor”, „Ghemul”).

Clasa a VI-a
8
Clasa a VI-a
-Exerciții de observare a etapelor de realizare a unui produs finit (independent sau
cu sprijin);
produs;
sprijin);
-Activităţi practice de modelare cu plastilină/aluat după model;
-Realizare de colaje, utilizând materiale variate (hârtie, seminţe, flori presate,
fire,materiale textile, lână colorată etc.);
-Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse: puzzle; origami - „ Barza” etc.;
modelare - „Omul de zăpadă”, colaje - „Vaza cu flor uscatei”, „Copacul”, compoziţii
din hârtie creponată mototolită - „Fructe”, „Fulgi de zăpadă”, „Fluturele”; compoziţii
cu coji de ou / scoici - „Mozaic”, „Rama de tablou”; „Felicitări tematice”; compoziții
cu lână colorată-„Iepurașul”, „Fluturele”;
-Activități practice de confecţionare a unor lucrări individuale și colective folosind
tehnicile învățate („Bostanul vesel”, „Hora”, „Mozaic”, „Rama de tablou”, „Peisaj”);
-Concursuri;
-Expoziţii.
-Posibilități de valorificare a produsului activităţii;

cotidiană
Clasa a VI-a
3.1. Exersarea deprinderilor de asigurare securităţii personale
-Activități practice de utilizare corectă a instrumentelor/obiectelor cu un potenţial
grad de periculozitate (foarfecă, cuţit, curățător de fructe și legume, aparate
9
Clasa a VI-a
încălţămintei
încălţăminte;
- așezare în dulap;
- încheiere/ descheiere nasturi, capse, arici( bandă cu scai);
-legare/ dezleagare şireturi (nod, fundă).
3.3. Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit (sala
de clasă, camera copilului etc.)
-Activități practice de igiena spaţiului de locuit/sala de clasa:
- lucrări de întreținere a rechizitelor școlare;
-exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, utilizare a măturii şi a făraşului.
făraş);
tavă, ibric pline, curăţat legume, fructe)
10
Conținuturi

Tehnici de lucru cu
diverse materiale și Instrumente de lucru (pensulă, foarfecă,
capsator, riglă, şablon/tipar, truse de desen, jocuri
de construcţie, puzzle, incastre etc.) şi utilitatea
acestora
Materiale (pahar, aracet, lipici, aluat, seminţe,
hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată /
glasată, carton, carioci, plastilina, mărgele, aţă,
pănușii, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou,
origami /modelare / bobinare / răsucire / mulare/
înşirare/ tăiere / înnodare / îmbinare / împletire/
asamblare
Produse finite realizate Produse simple, jucării, obiecte decorative
(decorative sau utile)
Igiena corporală
deprinderi adaptative la Întreţinerea şi igienizarea spaţiului de locuit/spațiul
viaţa cotidiană școlar
11
Clasa a VII-a

Clasa a VII-a
- Activități de recunoaștere a diverselor instrumente (ac, foarfecă, șabloane, planșetă,
perforator, capsator, riglă, metru de croitorie, tipare, trusă de desen, pensulă, puzzle, jocuri
de construcție, incastre, etc.) și a utilității acestora.
- Activități practice de recunoaştere şi individualizare a materialelor (pahar,aracet, lipici,
lut, ipsos, aluat, seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată, carton,
castane, ghindă, conuri, crengi, paie, pănușii, sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou,
panglici, piele, materiale textile)<
făinoase, mezeluri, fructe și legume, condimente etc) şi de curăţenie (detergenţi, cârpe,
-Exerciţii elementare de rupere / lipire / îndoire / colaj/ origami/ modelare /
bobinare / răsucire / mulare / şnuruire / tăiere/ înnodare / îmbinare / ţesut / cusut/
asamblare
-Activități practice de rupere şi mototolire a hârtiei („Strugurele”, „Bradul de Crăciun”,
„Coșuleț”, „Baloane”, „Iepurele”);
conturul trasat şi lipire, umplerea spațiului cu fond, ștampilare cu burete lat/subțire (
„Semaforul”, „Cadranul de ceas”, „Mijloace de transport”)
- lipituri simple (lipirea a două hârtii aşezate una peste alta etc.);
- colaje - „Vaza cu flori uscate”, „Tablou din seminţe”,„Peisaj tematic”;
- origami - „Coif”, „Paharul”, „Plicul”;
-Activități practice de modelare plastilină/aluat/lut/ipsos („Ciorchine de strugure”, „Litere
şi cifre”, „Masca”);
- mişcări circulare cu palmele faţă de planşeta („Nuci”);
- mişcări de apăsare/ aplatizare („Steag” etc.);
- mişcări translatorii şi mişcări circulare a degetelor faţă de planşetă („Bostanul”,
etc.);
- mişcări de apăsare/ aplatizare cu ajutorul degetelor („Plăcinta” etc.);
- mişcări de adâncire cu ajutorul degetului mare („Barca”);
-mişcări de presare a aluatului/lutului în forme /matrițe de lemn / ipsos;
-Activități practice de bobinare, răsucire, înnodare, şnuruire
(„Şnur de mărţişor”, „Semnul de carte” (cu perforare), „Husă pentru ochelari”
- Activități practice de simulare de cusut / ţesut cu benzi din hârtie, împletituri din 2-3-4
benzi („Planșa cu găurele”, „Să ţesem frumos”, „Covoraşul”).
12

Clasa a VII-a
cu sprijin);
produs;
sprijin);
-Activităţi practice de modelare cu plastilină /aluat/lut/ipsos după model;
colorate etc.);
-Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse : puzzle; origami - „ Cocorul”,
„Cutia de cadou” etc.; modelare - „Omul de zăpadă”, „Coșul cu fructe”, colaje -
„Vaza cu flori”, „Copacul”, şnuruire -„ Şnur de mărţişor, „Semn de carte”; innodare-
Brățara”; compoziţii din hârtie creponată mototolită - Curcubeul”, „Strugurele”,
„Floarea soarelui”; compoziţii cu coji de ou / scoici - „Mozaic”, „Rama foto”;
„Felicitări”; compoziții din hârtie țesută-„Covorașul”, „Semn de carte”;
- Activități practice de confecţionare a unor jucării şi machete („Vrăjitoare din
foto”, „Peisaj”);
-Concursuri;
-Expoziţii.
13

cotidiană
Clasa a VII-a
3.1 .Exersarea deprinderilor de asigurare securităţii personale
grad de periculozitate (ac, foarfecă, cuţit,curățător de fructe și legume, aparate
3.2 . Aplicarea adecvată a deprinderior de igienă şi întreţinere vestimentară şi a
încălţămintei
încălţăminte;
- încheiere/ descheiere nasturi, capse, arici( bandă cu scai);
3.3 . Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit (sala
-exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, utilizare a măturii şi a făraşului.
3.4 . Utilizarea unor deprinderi de igienă alimentară şi gospodăreşti
făraş);
3.5 . Utilizarea deprinderilor simple de îngrijire a plantelor şi animalelor
-Activităţi practice de îngrijire a plantelor „colțul viu al clasei/ grădina școlii”(plantare,
14
Clasa a VII-a
-Activităţi simple de îngrijire a animalelor de casă/ de companie ( identificare, hrănire
Conținuturi

Tehnici de lucru cu
diverse materiale și
Instrumente de lucru (pensulă, foarfecă, ac,
capsator, riglă, metru de croitorie, şablon/tipar, truse
de desen, jocuri de construcţie, puzzle, incastre
etc.) şi utilitatea acestora
Materiale (pahar, lipici, aracet, lut, ipsos, aluat,
mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână colorată, frunze, flori
uscat, scoici, melci, castane, ghindă, conuri, crengi,
paie, pănușii, sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de
ou, panglici, piele, materiale textile)
ţesut / cusut / asamblare
Produse finite realizate Produse simple, jucării, obiecte decorative,
(decorative sau utile) machete
Igiena corporală
deprinderi adaptative Întreţinerea şi igienizarea spaţiului de locuit
la viaţa cotidiană
15
Clasa a VIII-a

Clasa a VIII-a
perforator, capsator, riglă, metru de croitorie, tipare, trusă de desen, pensulă, puzzle, jocuri
de construcție, incastre, etc.) și a utilității acestora.
aluat, lut, ipsos, seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată, carton,
castane, ghindă, conuri, crengi, paie, pănușii, sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou,
panglici, piele, materiale textile, nasturi);
făinoase, mezeluri, condimente etc) şi de curăţenie (detergenţi, cârpe, lavete, perii etc.).
1.3 . Folosirea diferitelor tehnici de lucru cu instrumente și materiale diverse
-Exerciţii elementare de lipire / îndoire / colaj/ origami/ tangram/ bobinare /
răsucire / înşirare / şnuruire / tăiere/ înnodare / îmbinare / împletire/ ţesut / cusut/
vopsire/ asamblare
conturul trasat şi lipire, umplerea spațiului cu fond, , „Animale sălbatice”, „Cadranul de
ceas”, colaj, „Personaje din poveste”, „Clovnul”);
- colaje – „Tablou din seminţe”, „Mobilă păpușii”,„Peisaj tematic ”;
- origami - „Paharul”, „Bărcuţa”, „Plicul”);
- tangram-realizarea unor figurine( obiecte, animale, case, vapoare etc.);
-Activități practice de bobinare, răsucire, împletire, înnodare, şnuruire
( „Semnul de carte” (cu perforare), „Brăţări din fire împletite”, „Bentiţe”, „Frânghia”,
„Plasa pentru minge”);
-Activități practice de împletire a sforilor și a sârmelor subțiri în 2, 3 și 4 fire „Breloc
pentru chei”;
-Activități practice de simulare de cusut („Planșa perforată”);

Clasa a VIII-a
cu sprijin);
produs;
16
Clasa a VIII-a
sprijin);
-Activităţi practice de modelare cu plastilină/aluat//lut/ipsos după model;
colorate etc.);
-Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse : puzzle; origami - „ Vulpeal”
etc.;tangram-„Vaporul”,„Casuță”, colaje - „Vaza cu flori”, „Copacul”, şnuruire -„
Şnur de mărţişor”, „Brățări”; împletire - „Frânghia”, „Brelocul pentru chei”;
compoziţii cu coji de ou / scoici - „Mozaic”, „Rama foto”; „Felicitări tematice”;
compoziții din hârtie țesută-„Covorașul”, „Semn de carte”; compoziții decorative cu
nasturi-„Ursulețul”,„Omul de zăpadă”, „tablouri cusute (carton perforat)-„Puișorul”,
„Veverița”, „Floarea soarelui”
-Activități practice de confecţionare a unor jucării şi machete („Zmeu”, „Sorcova”,
„Acordeonul”, „Moara”, „Căsuța bunicii”,„Păpuși din fire colorate” „Hora – din fire
colorate”, „Mozaic”, „Rama foto”, „Clovnul”, „Peisaj”)
- Activități practice de confecţionare a unor produse individual şi în grup
(machete, jucării, tablouri, colaje)
şi materiale diferite)
-Concursuri;
-Expoziţii.
materiale şi instrumente utilizate, emoţiile provocate)
cotidiană
Clasa a VIII-a
3.1.Exersarea deprinderilor de asigurare securităţii personale
grad de periculozitate (ac, foarfecă, cuţit, curățător de fructe și legume aparate
electrocasnice de introdus în priză etc.)
17
Clasa a VIII-a
-Instructaj de acordare a primului ajutor în caz de accident în timpul efectuării
lucrărilor;
(dimineaţa, seara, înainte şi după masă etc.);
încălţămintei
-Activități practice de igienă, întreţinere şi păstrare a obiectelor de
îmbrăcăminte, încălţăminte;
- cusut nasturi;
- încheiere/ descheiere nasturi, capse, arici (bandă cu scai);
- exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, utilizare a măturii şi a făraşului.
făraş);
tavă, ibric pline, curăţat legume, fructe)
stropire, curăţare, recoltare)
reciclabile şi utilizarea lor în activităţi de bricolaj, igienizarea zonei verzi/parcul școlii)
adecvată, îngrijire etc.)
18
Conținuturi

Tehnici de lucru cu
diverse materiale și Instrumente de lucru (pensulă, foarfecă, ac,
capsator, riglă, metru de croitorie, şablon/tipar,
truse de desen, jocuri de construcţie, puzzle,
incastre etc.) şi utilitatea acestora
Materiale (pahar, aracet, lipici, aluat, lut, ipsos,
creponată / glasată, carton, carioci, mărgele, aţă,
pănușii, sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou,
panglici, piele, materiale textile, nasturi)
Tehnici de lucru (lipire / îndoire /
colaj/tangram/origami/modelare / bobinare /
răsucire / mulare / înşirare / şnuruire / tăiere /
înnodare / îmbinare / împletire/ ţesut / cusut /
asamblare
Igiena corporală
19
Clasa a IX-a

Clasa a IX-a
perforator, capsator, gherghef, riglă, metru de croitorie, tipare, trusă de desen, pensulă,
puzzle, etc.) și a utilității acestora.
lut, ipsos, seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată, carton, carioci,
mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână, frunze, flori uscat, scoici, melci, castane, ghindă, conuri,
crengi, paie, pănușii, sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou, panglici, piele, materiale
textile, nasturi);
făinoase, mezeluri,legume, fructe, condimente etc) şi de curăţenie (detergenţi,
cârpe,lavete, perii etc.).
-Exerciţii elementare de lipire / îndoire / colaj/ / modelare / bobinare / răsucire /
mulare / înşirare / şnuruire / tăiere/ înnodare / îmbinare / împletire/ ţesut / cusut/
vopsire/ asamblare
-Activități practice de trasare după şablon/tipar), decupare după conturul trasat,
asamblare prin însăilare, apoi prin cusătură fixă („Mănușa de bucătărie”,„Trăistuța”;
-Exerciţii de măsurat și decupat eșantioane textile-decuparea modelelor textile;
-Colaje – „Felicitări cu plante uscate”, „Ornament din seminţe”,„Tablou cu materiale
textile”
-Activități practice de modelare ipsos/lut („Fructe și legume”, „Ornamente de iarnă”,
„Mărțișoare”,„Ouă de Paști” ,„ Gablonțuri”;
(„Şnur de mărţişor”, „Semnul de carte” ,„Ciucuri ornamentali”, „Brăţări din fire
împletite”, „Bentiţe”, „Frânghia”;
- Activități practice de cusut pe materiale textile, exersarea tipurilor de cusături(punct înaintea
acului, punct în urma acului, tighelul, cusături ornamentale etc.);
-Activități practice de țesut cu fire pe gherghef -„Covorașul colorat”;
- Activități practice de cusut- nasturi cu două orificii, cu patru orificii, cu picioruș.

Clasa a IX-a
cu sprijin);
produs;
sprijin);
20
Clasa a IX-a
-Activităţi practice de modelare cu lut, ipsos după model;
colorate, materiale textile, nasturi etc.);
-Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse: puzzle etc.; modelare - „Omul
de zăpadă”, colaje - „Vaza cu flori uscate”, „Tablou de iarna din semințe”, şnuruire
-„ Şnur de mărţişor”,„Ciucuri ornamentali”; împletire - „Frânghia”; compoziţii cu coji
de ou / scoici - „Mozaic”, „Rama de tablou”; „Felicitări”;
-Activități practice de confecţionare a unor jucării/mascote şi machete ( „Moara”,
„Iepurașul”,„Ursulețul” „Hora”, „Mozaic”, „Rama de tablou”, „Clovnul”, „Peisaj”);
- Activități practice de confecţionare a unor produse individual şi în grup- „Mănușa
de bucătărie”, „Șorțul păpușii”,„Batiste”, „Șervețel decorativ”,„Căciulița lui Moș
Crăciun”, „Cizmulița lui Moș Nicolae” „Semn de carte”, „Față de masă”, „Bradul cu
globuri din nasturi”;
-Concursuri;
-Expoziţii.
materiale şi instrumente utilizate, emoţiile provocate)
-Posibilități de valorificare a produsului activităţii;

cotidiană
Clasa a IX-a
3.1.Exersarea deprinderilor de asigurare securităţii personale
grad de periculozitate (ac, foarfecă, cuţit, curățător de fructe și legume, aparate
21
Clasa a IX-a
încălţămintei
încălţăminte;
- cusut nasturi și remedierea defectelor îmbrăcămintei;
-așezare în dulap;
- încheiere/ descheiere nasturi, capse, arici(bandă scai);
-exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, călcare, aspirare, utilizare a măturii şi a
făraşului;
- lucrări de întreținere a mobilierului școlar.

făraş);
- exerciţii practice de colectare şi aruncare a deşeurilor menajere;
- exerciții practice de pregătire pentru drumeție/excursie-pregătirea rucsacului.
-Activităţi practice de îngrijire a plantelor„ colțul viu al clasei/ grădina școlii” (plantare,
22
Conținuturi

Tehnici de lucru cu
capsator, gherghef, riglă, metru de croitorie,
şablon/tipar, truse de desen, puzzle, etc.) şi
utilitatea acestora
Materiale (pahar, aracet, lipici, lut, ipsos, seminţe,
hârtie de mărimi şi grosimi diferite, hârtie
creponată / glasată, carton, carioci, mărgele, aţă,
sfoară, şnur, lână, frunze, flori uscat, scoici, melci,
castane, ghindă, conuri, crengi, paie, pănușii,
sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou, panglici,
piele, materiale textile, nasturi)
modelare / bobinare / răsucire / mulare / înşirare /
şnuruire / tăiere / înnodare / îmbinare / împletire/
ţesut / cusut / asamblare/vopsire
Jocuri de asamblare
Igiena corporală
deprinderi adaptative la Întreţinerea şi igienizarea spaţiului de locuit
viaţa cotidiană
23
Clasa a X-a

Clasa a X-a
perforator, capsator, gherghef, riglă, metru de croitorie, tipare, trusă de desen, pensulă,
puzzle, etc.) și a utilității acestora.
lut, ipsos, seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată, carton, carioci,
mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână, frunze, flori uscat, scoici, melci, castane, ghindă, conuri,
crengi, paie, pănușii, sârmă, lemn, staniol, beţişoare, coji de ou, panglici, piele, materiale
textile, nasturi);
făinoase, mezeluri,legume, fructe, condimente etc) şi de curăţenie (detergenţi,
cârpe,lavete, perii etc.).
1.3 Folosirea diferitelor tehnici de lucru cu instrumente și materiale diverse
-Exerciţii elementare de lipire / îndoire / colaj/ / modelare / bobinare / răsucire /
mulare / înşirare / şnuruire / tăiere/ înnodare / îmbinare / împletire/ ţesut / cusut/
vopsire/ asamblare
-Activități practice de trasare după şablon/tipar), decupare după conturul trasat ,
asamblare prin însăilare, apoi prin cusătură fixă („Mănușa de bucătărie”,„Trăistuța”,
„Costumul popular”;
-Exerciţii de măsurat și decupat eșantioane textile-decuparea modelelor textile;
-Colaje – „Felicitări cu plante uscate”, „Tablou de iarnă din seminţe”, „Tablou cu
materiale textile”;
-Activități practice de modelare ipsos/lut („Fructe și legume”, „Ornamente de iarnă”,
„Mărțișoare”,„Ouă de Paști”,„Gablonțuri”;
(„Şnur de mărţişor”, „Șnur pentru talie”, „Semnul de carte” ,„Ciucuri ornamentali”,
„Brăţări din fire împletite”, „Bentiţe”, „Frânghia”;
- Activități practice de cusut pe materiale textile, exersarea tipurilor de cusături (puncte de
cusături la alegere);
-Activități prectice de țesut cu fire pe gherghef-„Covorașul colorat”, „Trăistuța”;
- Activități practice de cusut- nasturi cu două orificii, cu patru orificii, cu picioruș.

Clasa a X-a
cu sprijin)
produs;
24
Clasa a X-a
sprijin);
-Activităţi practice de modelare cu lut, ipsos după model;
colorate, materiale textile, nasturi etc.);
-Realizare de felicitări( cusute) şi obiecte decorative;
-Proiecte tematice.
- Activități practice de confecţionare a unor produse: puzzle etc.; modelare - „Omul
de zăpadă”, colaje - „Vaza cu flori uscate”, „Tablou de iarna din semințe”, şnuruire -
„ Şnur de mărţişor”, „Șnurul”,„Ciucuri ornamentali”; împletire - „Frânghia”, ”Curea
din trei fire”; compoziţii cu coji de ou / scoici - „Mozaic”, „Rama de tablou”;
„Felicitări”;
-Activități practice de confecţionare a unor jucării/mascote şi machete ( „Moara”,
„Iepurașul”,„Ursulețul” „Hora”, „Rama de tablou”, „Clovnul”, „Peisaj”);
- Activități practice de confecţionare a unor produse individual şi în grup –„Mănușa
de bucătărie”, „Șorțul păpușii”, „Batiste”, „Șervețel decorativ”, „Căciulița lui Moș
Crăciun”, „Cizmulița lui Moș Nicolae”, „Costumul popular”, „Săculeț” „Semn de
carte”, „Față de masă”, „Bradul cu globuri din nasturi”;
-Concursuri;
-Expoziţii.

cotidiană
Clasa a X-a
3.1. Exersarea deprinderilor de asigurare securităţii personale
grad de periculozitate (ac, foarfecă, cuţit, curățător de fructe și legume, aparate
25
Clasa a X-a
încălţămintei
încălţăminte;
- împachetare îmbrăcăminte;
- cusut nasturi și remedierea defectelor îmbrăcămintei;
-așezare în dulap;
- încheiere/ descheiere nasturi, capse, arici;
3.3 .Utilizarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului de locuit (sala
- exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, călcare, aspirare, utilizare a măturii şi
a făraşului;
- lucrări de întreținere a mobilierului școlar.

făraş);
- exerciţii practice de colectare şi aruncare a deşeurilor menajere;
- exerciții practice de pregătire pentru drumeție/excursie-pregătirea rucsacului.
-Activităţi practice de îngrijire a plantelor„ colțul viu al clasei/ grădina școlii” (plantare,
26
Clasa a X-a
Conținuturi

Tehnici de lucru cu
capsator, gherghef, riglă, metru de croitorie,
şablon/tipar, truse de desen, puzzle, etc.) şi utilitatea
acestora
Materiale (pahar, aracet, lipici, lut, ipsos, seminţe,
hârtie de mărimi şi grosimi diferite, hârtie creponată /
glasată, carton, carioci, mărgele, aţă, sfoară, şnur,
lână, frunze, flori uscat, scoici, melci, castane,
ghindă, conuri, crengi, paie, pănușii, sârmă, lemn,
staniol, beţişoare, coji de ou, panglici, piele, materiale
textile, nasturi)
Tehnici de lucru ( lipire / îndoire / colaj/ modelare
/ bobinare / răsucire / mulare / înşirare / şnuruire /
tăiere / înnodare / îmbinare / împletire/ ţesut / cusut /
asamblare/vopsire
Jocuri de asamblare
Igiena corporală
27
programei școlare astfel încât proiectarea și derularea la clasă a activităților de
predare- învățare-evaluare să asigure formarea competențelor specifice ale
disciplinei Activități de pre-profesionalizare.
Această disciplină trebuie să sprijine dezvoltarea diferitelor abilități practice
prin tehnicile de lucru și utilizarea instrumentelor de lucru specifice. Studiul
disciplinei trebuie să formeze și să exerseze deprinderi care vor fi utilizate și în
studiul altor discipline precum și deprinderilor de muncă necesare inserției sociale
ale individului.
Programa permite o abordare didactică flexibilă adaptată particularităților de
vârstă și psihoindividuale ale elevilor, din perspectiva opțiunilor metodologice ale
fiecărui profesor.
Începând cu clasa a V-a elevii lucrează manual destul de bine și pot
confecționa obiecte cât mai utile.
În cazul în care există posibilități și interes pot confecționa păpuși din
materiale textile, obiecte de îmbrăcăminte (ex.șorț de bucătărie), cusături manuale,
marionete, jucării, obiecte decorative etc.
În cadrul acestor activități, cadrul didactic poate adapta materialele, tehnicile
de lucru, cât și conținutul, la specificul dizabilității, în funcție de nevoile elevilor cu
care lucrează. Explicațiile trebuie să fie scurte și concrete, iar implicarea elevilor
trebuie să se realizeze în toate etapele realizării unui produs, individual sau cu sprijin
din partea profesorului.
Bibliografie
1. Miclea, M.,(2005), Psihologie cognitivă, Iași: Ed. Polirom.
2. Muller, M.,(2010), Ergoterapia în psihiatrie, Cluj-Napoca: Editura Limes.
3. Pașca, M.,D., Banga, E.,(2016), Terapii ocupaționale și arte combinate, Târgu
Mureș: Ed. University Press.
4. Preda, V., (coord),((2007), Elemente de psihopedagogie specială, Cluj-Napoca:
Ed.Eikon.
5. Verza, E.,(1994), Psihopedagogie specială, București: Ed. Didactică și Pedagogică.
6. Vlad-Popovici, D., (coord), (2005), Terapia ocupațională pentru persoanele cu
deficiențe, Constanța: Ed. Muntenia.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei și Cercetării


Covaci Nicoleta Elena Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Baia Mare
28
Juleștean Hossu Țincuța Școala Gimnazială Specială Baia Mare

Marfici Oresia Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Sighetu Marmației
Kolozsvari Angela Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Vișeu de Sus
Vatavului Sorin Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Tîrgu Lăpuș
Bud Cristina Elena Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Baia Mare
Hapca Maria Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Vișeu de Sus
Jurje Loredana Școala Gimnazială Specială Baia Mare
Bledea Lucia Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Sighetu Marmației
Pașca Ana Maria Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Tîrgu Lăpuș
Țiudic Adelin Petru Școala Gimnazială Specială Baia Mare
Țiudic Mihaela Cristina Școala Gimnazială Specială Baia Mare
Dragoș Maria Școala Gimnazială Specială Baia Mare
29
Programa şcolară
pentru disciplina
TEHNOLOGII INFORMATICE
ASISTIVE ȘI DE ACCES
București, 2021
Programa școlară TEHNOLOGII INFORMATICE ȘI DE ACCES – Învățământ special gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Prezentul document conţine programa şcolară pentru disciplina Tehnologii
informatice asistive și de acces, din aria curriculară Tehnologii, studiată în clasele V-
X din învăţământul special, elevi cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate,
cu o oră / săptămână în trunchiul comun.
Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta
reprezintă documentul şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care
stabileşte, pentru fiecare disciplină, oferta educaţională care urmează să fie realizată în
bugetul de timp alocat pentru un parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi
locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.
Programa şcolară pentru învăţământul special, elevi cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate are următoarele componente:
¾ notă de prezentare;
¾ competenţe generale;
¾ competenţe specifice şi conţinuturi;
¾ sugestii metodologice.
Nota de prezentare a programei şcolare descrie parcursul disciplinei de studiu,
argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări
considerate semnificative din punct de vedere al finalităţilor studierii disciplinei
respective.
Competenţele generale se definesc pentru disciplina de studiu şi au un grad
ridicat de generalitate şi complexitate.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt
deduse din competenţele generale şi sunt etape în formarea acestora. Conţinuturile
învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor specifice şi
implicit a competenţelor generale propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate tematic.
Sugestiile metodologice propun modalităţi de organizare a procesului de
predare-învăţare-evaluare. Pentru formarea competenţelor specifice pot fi organizate
diferite tipuri de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite
astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor
strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
Transformările societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea
informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicaţii şi tehnologii informatice în
ţara noastră, impun o pregătire diversificată a elevilor în acest domeniu. Disciplina
„Tehnologii informatice asistive și de acces” din cadrul ariei „Tehnologii”, este o disciplină
nou introdusă în învăţământul special, prin OMEN nr. 3622/2018 privind aprobarea
planurilor-cadru pentru învățământul special preșcolar, primar și gimnazial, această
disciplină presupunând utilizarea unor programe informatice specifice, în scopul
accesibilizării informațiilor, utilizării operaționale a acestora în diverse contexte și
adaptării comunicării receptive și expresive, precum şi dobândirea unor cunoştinţe de
utilizare a calculatorului si a unor medii informatice de lucru, de tehnologia informaţiei şi
comunicării la nivel de cultură generală, necesare unor activităţi cu caracter aplicativ utile
în mediul în care îşi vor desfăşura activitatea.
Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în educaţie a dus la o
schimbare majoră a unor principii didactice şi strategii de predare şi învăţare. Crearea
unor adaptări destinate utilizatorilor cu nevoi speciale s-a dezvoltat foarte mult în ultimii
ani, iar aceste adaptări sunt cunoscute sub sintagma de tehnologii de acces.
Tehnologiile asistive, reprezintă generic totalitatea soluţiilor informatice
hardware şi software, care permit utilizatorilor cu dizabilități senzoriale şi/sau de
mobilitate să utilizeze tehnica de calcul şi comunicare (în mod ideal) cel puţin la fel de
eficient ca şi un utilizator fără dizabilităţi.
Valenţele formative ale tehnologiilor de acces vizează, în principal, modelările şi

modificările aduse personalităţii, stilurilor de învăţare şi stilurilor cognitive, la persoanele
cu dizabilităţi, contribuind la formarea, exersarea, dezvoltarea, schimbarea structurilor
cognitive, metacognitive, afective, volitive, atitudinale ale acestora şi, prin aceasta,
impactul lor asupra formării şi dezvoltării personalităţii este determinant.
Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării elevilor cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate, aceştia întâmpinând dificultăţi în
realizarea actului vorbirii, perfecţionării şi dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor
de cunoaştere şi a auzului fonematic.
În programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care vor stimula
acele laturi şi componente valide ale proceselor psihice ale copiilor, ea oferind
posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmul copilului şi să aleagă activităţile
accesibile în funcţie de potenţialul acestuia.
Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, adică pregătirea elevilor astfel
încât să poată beneficia de lumea calculatoarelor, respectiv să poată folosi avantajele
ştiinţei calculatorului, trebuie să stea în atenţia întregului învăţământ preuniversitar.
Tehnologiile informatice asistive și de acces, prin specificul lor, sunt esenţial legate
de lucrul individual pe un calculator, prin utilizarea unor programe specifice,deci dezvoltă
deprinderea de a lucra individual. Pe de altă parte, prin intermediul reţelelor de
calculatoare este posibil schimbul de informaţii între mai mulţi utilizatori de calculatoare
mult mai eficient decât prin orice altă metodă clasică.
În elaborarea programei de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în
domeniul curricular, standardele pe plan internaţional, cât şi programele şcolare în
vigoare, la disciplina Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Programa actuală trebuie
înţeleasă ca o etapă necesară pentru crearea unei expertize adecvate revizuirilor
ulterioare.
1. Utilizarea responsabilă şi eficientă a tehnologiilor informatice

asistive şi de acces
2. Rezolvarea unor probleme elementare prin utilizarea aplicațiilor
software şi a metodelor intuitive de prelucrare a informației
3. Realizarea de produse, cu aspect interdisciplinar, ce vizează

dezvoltarea competențelor de exprimare scrisă și rezolvare de
probleme
CLASA a V-a
1. Utilizarea responsabilă şi eficientă a tehnologiilor informatice asistive şi de
acces
Clasa a V-a
1.1. Utilizarea eficientă și în condiții de siguranță a dispozitivelor de calcul
-tipuri de calculatoare: desktop, laptop, tabletă, telefon și prezentarea scopurilor pentru
care sunt folosite;
-identificarea componentelor hardware ale calculatorului (de exemplu utilizând:
componente ale unor calculatoare dezasamblate, simulatoare virtuale, filme didactice,
planșe etc.);
-exersarea utilizării corecte a unui calculator sau a unor dispozitive mobile (tabletă,
telefon, consolă, laptop), cu evidențierea efectelor asupra stării de sănătate și a
pericolelor ce pot apărea în cazul unei utilizări incorecte, inclusiv identificarea riscurilor
asociate cu implicarea excesivă a divertismentului digital sau utilizarea excesivă a
platformelor și resurselor de divertisment digital.
1.2. Utilizarea eficientă a unor componente software
-prezentarea rolului unui sistem de operare;
-descrierea şi exersarea utilizării elementelor de interfață, într-o aplicație specifică
sistemului de operare folosit (editor de texte, editor grafic etc.);
-descrierea modului de organizare a informațiilor și exersarea modalităților de lucru cu
fișiere și directoare;
-realizarea principalelor operații cu fișiere și directoare (creare, ștergere, redenumire,
copiere, mutare, căutare) în vederea organizării resurselor digitale personale.
2. Rezolvarea unor probleme elementare prin utilizarea aplicațiilor software şi a

metodelor intuitive de prelucrare a informației
Clasa a V-a
2.1. Formarea deprinderilor de utilizarea a unor aplicaţii simple
-crearea unor desene, felicitări etc. însoţite de text, cu respectarea regulilor de ortografie
şi punctuaţie, utilizând aplicaţiile prezentate;
-utilizarea unui mediu interactiv (jocuri online) care permite recunoaşterea literelor,
numerelor şi care dezvoltă abilităţile de exprimare şi comunicare ale elevilor.
2.2. Utilizarea uneltelor asistive incluse într-un sistem de operare
-descrierea uneltelor asistive și clasificarea lor în funcție de dizabilitatea fizică pe care o
suplinesc;
-exersarea utilizării instrumentelor vizuale, utilitatea lor și modul de funcționare (lupă,
tastatură virtuală);
-exersarea utilizării instrumentelor auditive, utilitatea lor și modul de funcționare (narator,
recunoaștere vocală).
2.3. Utilizarea eficientă a Internetului ca sursă de documentare
-identificarea unor servicii ale rețelei Internet și descrierea rolului acestora în satisfacerea
unor nevoi din viața de zi cu zi;
-analizarea unor situații în care Internetul poate genera pericole și identificarea unor
soluții posibile, a unor metode de a evita astfel de situații (utilizând jocuri de rol, filme
didactice etc.);
-stabilirea unor reguli pentru o navigare sigură şi eficientă pe Internet și discutarea
credibilității resurselor Web în scopul identificării unor resurse relevante pentru teme
disciplinare/interdisciplinare.
3. Realizarea de produse, cu aspect interdisciplinar, ce vizează dezvoltarea

competențelor de exprimare scrisă și rezolvare de probleme
Clasa a V-a
3.1. Dezvoltarea abilităților de citire
-exersarea cititului prin utilizarea jocurilor de recunoaștere a literelor, de completare a
cuvintelor lacunare și a propozițiilor cu text lacunar;
-căutarea unor informații pe Internet, salvarea informațiilor căutate (text/imagini) cu
evidențierea normelor referitoare la drepturile de autor, licențe software și drepturi de
utilizare aferente conținuturilor digitale.
3.2. Redactare de scurte mesaje scrise
-exersarea utilizării unei aplicație simple de editare de text;
-realizare de mesaje scurte, definirea elementelor componente ale unui mesaj scurt
(destinatar, conținutul mesajului etc);
-realizare unei felicitări cu ocazii speciale sau sărbători religioase și naționale.
3.3. Aplicarea operațiilor specifice editoarelor grafice în vederea realizării unor
materiale digitale
-realizarea unor personaje grafice, 2D sau 3D, utilizând editoare specializate, prin
participarea la concursuri de creație;
-realizarea unei felicitări, a unui afiș publicitar, a unui logo etc.
Conținuturi
Norme de ergonomie și Normele de securitate și protecție a muncii în laboratorul de
de siguranță informatică
Poziția corectă a corpului la stația de lucru
Tipuri de sisteme de Sisteme de calcul și de comunicații întâlnite în viața
calcul și de comunicații cotidiană şi evoluţia acestora
Elemente de arhitectură Structura generală a unui sistem de calcul
a unui sistem de calcul Rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul
Sisteme de operare Rolul unui sistem de operare
Elemente de interfață ale unui sistem de operare
Operații cu fișiere și directoare
Internet Serviciul World Wide Web:
- navigarea pe Internet;
- căutarea informațiilor pe Internet utilizând motoare de
căutare;
- salvarea informațiilor de pe Internet;
Siguranța pe Internet
Utilitare asistive Lupă
Narator ecran
Tastatură virtuală
Editor text Jocuri online de recunoaștere a literelor (ex.
http://www.abcya.com/)
Editoare de text simplu
Utilizarea tastaturii virtuale și a tastaturii reale pentru
editarea unui text
Editoare grafice Rolul unui editor grafic
Elemente de interfață specifice
Crearea, deschiderea şi salvarea fişierelor grafice

Comenzi pentru selectare, copiere, mutare, ştergere
Redimensionarea, trunchierea, rotaţia unei imagini
Panoramare imagine
Instrumente de desenare
Utilizarea culorilor în prelucrarea imaginilor; crearea culorilor
personalizate. Stiluri de umplere
Inserarea şi formatarea textului
CLASA a VI-a
acces
Clasa a VI-a
1.1. Editarea/tehnoredactarea de documente utilizând aplicaţii specializate
- explorarea elementelor de interfață ale aplicațiilor de editare a textelor, în scopul
identificării principalelor facilități ale acestora;
- editarea unui document prin aplicarea operațiilor specifice;
- formatarea unui document utilizând instrumente dedicate.
1.2. Utilizarea aplicațiilor colaborative în scopul dezvoltării în echipă a unor
materiale digitale
- realizarea de desene sau povești cu autor colectiv (pe grupe) utilizând aplicații
colaborative, pagini wiki, Google Docs, pe teme specifice unor discipline școlare;
- vizualizarea contribuției individuale a membrilor colectivului de autori prin utilizarea
funcției de istoric de editare în scopul autoevaluării și interevaluării.

Clasa a VI-a
2.1. Utilitare asistive în aplicații software
- identificarea elementelor de interfață a unui browser de Internet;
- căutarea și instalarea de aplicații atașate de browser, ce au funcții de citire a textului.
2.2. Aplicarea operațiilor specifice pentru comunicarea prin Internet utilizând
serviciile de poştă electronică
- identificarea elementelor de interfață ale unei aplicații de comunicare prin Internet;
- crearea unui cont de poștă electronică și comunicarea cu colegii;
- exersarea funcțiilor de atașare de fișiere, retrimitere și redirecționare, de organizare a
mesajelor existente în contul de email în dosare și categorii.

Clasa a VI-a
3.1. Elaborarea unor documente utile în situații cotidiene folosind aplicațiile
studiate
- tehnoredactarea unor lucrări tematice după model și reguli simple, specificate;
- realizarea unor documente de tip scrisoare, diplomă, felicitare etc.;
- realizarea unor documente tip „baza de date” cu elevii clasei, prin utilizarea tabelelor;
- conceperea unor fişe de lucru care să conţină figuri şi corpuri geometrice, utilizând
aplicaţii specifice;
3.2. Realizare de compuneri, eseuri, scurte descrieri și prezentări narative sau
lirice
-crearea în echipă a unei povești sau descrieri de evenimente și obiceiuri;
-tehnoredactarea sau conceperea de poezii și cântece cu ocazia sărbătorilor legale și
religioase.
Conţinuturi
Editoare de text Interfaţa unui editor de text
Instrumente de bază ale aplicației de realizare a
documentelor
Operații pentru gestionarea unui document: creare,
deschidere, vizualizare, salvare, închidere
Obiecte într-un document: text, imagini, tabele
Operaţii de editare într-un document: copiere, mutare,
ștergere
Operaţii de formatare a unui document: text, imagine, tabel,
pagină
Reguli generale de tehnoredactare şi estetică a paginii
tipărite
Reguli de lucru în realizarea unui document conform unor
specificații (dimensiune pagină, dimensiune font, dimensiune
imagine, format tabel)
Aplicaţii colaborative Noțiunea de aplicație colaborativă
Accesare/conectare în aplicația colaborativă
Facilități ale aplicațiilor de tip colaborativ
Interfaţa aplicaţiei colaborative
Instrumente de lucru: documente, prezentări
Operații permise în aplicație: publicare, modificare
conținuturi în aplicaţia colaborativă
Internet Navigarea pe Internet. Elementele interfeței grafice ale unui
browser
Căutarea informațiilor pe Internet utilizând motoare de
căutare şi copierea/salvarea acestora
Servicii de email
CLASA a VII-a
acces
Clasa a VII-a
1.1. Utilizarea eficientă a instrumentelor specializate în scopul realizării unei
prezentări
-explorarea elementelor de interfață ale aplicaţiilor de prezentare, în scopul identificării
principalelor facilități ale acestora;
-analiza unei prezentări model din perspectiva structurii și efectelor utilizate și
modificarea acesteia la nivel de conținut și de aspect;
-realizarea unei prezentări noi, pe o temă impusă sau la alegere, aplicând efecte de
animație obiectelor și de tranziție diapozitivelor și expunerea prezentării.
1.2. Aplicarea operațiilor specifice pentru comunicarea prin Internet, utilizând
serviciile de mesagerie
-identificarea elementelor de interfață ale unei aplicații de comunicare prin Internet;
-crearea unui cont de mesagerie și comunicarea cu colegii;
-exersarea funcțiilor de atașare de fișiere, retrimitere și redirecționare;
-drepturile copilului în mediul online;
-utilizările pozitive ale tehnologiei precum și rolul pe care toți îl putem avea în crearea
unei comunități online mai bune și mai sigure.

Clasa a VII-a
2.1. Utilizarea unui mediu grafic interactiv pentru exersarea abilităţilor de lucru
-rularea unor modele de prezentare, modificarea lor conform unor cerinţe şi crearea
unor prezentări noi prin utilizarea instrumentelor specifice;
-identificarea unor activităţi de lucru cu valenţe practice sau de joc;
-rezolvarea unor probleme-joc prin aplicarea unor instrumente interactive specifice.
2.2. Aplicarea etapelor de rezolvare pentru cerinţe simple, corespunzătoare unor
situaţii familiare, utilizând date de pe internet
-discutarea unei cerinţe de lucru (ex. tema unei prezentări) şi identificarea rezultatelor
aşteptate deduse din aceasta;
-stabilirea unor strategii de elaborare a unui material cu conţinut educaţional la o
anumită disciplină şi alegerea uneia dintre acele strategii.

Clasa a VII-a
3.1. Elaborarea de prezentări folosind operații specifice, pentru a ilustra diverse
teme
-proiectarea unei prezentări pe o temă dată, aplicând norme elementare de estetică și
ergonomie în elaborarea produselor informatice;
-realizarea unei prezentări după un scenariu dat, cu obiecte și efecte date, alegând
formate adecvate în funcție de auditoriu și tematică: prezentarea unui joc, film,
prezentare pe o temă de abilitare manuală etc.;
-susținerea în fața colegilor a unei prezentări realizate, cu respectarea regulilor de
ținută, comportament, exprimare etc.
Clasa a VII-a
3.2. Transmiterea şi culegerea de informaţii prin intermediul serviciilor de
comunicare pe internet
-realizarea unui schimb de mesaje pentru dezbaterea unei teme și folosirea mesajelor
multiple pentru anunțuri importante într-un grup (clasă);
-alegerea din mai multe variante de mesaj, a formulărilor adecvate trimiterii unui mesaj,
în funcție de scop și context (invitație la aniversare, scrisoare, comentarea unei anume
activităţi cu colegul de bancă etc.)
Conţinuturi
Domenii de conţinut CLASA A VII-A
Prezentări Elemente de interfață ale aplicațiilor de realizare a unei
prezentări
prezentărilor
Operații de gestionare a prezentărilor: creare, deschidere,
expunere, salvare în diverse formate, închidere
Structura unei prezentări: diapozitive, obiecte utilizate în
prezentări (casete de text, imagini importate, forme, tabele)
Operații de editare a unei prezentări: inserare, copiere,
mutare, ștergere a unui diapozitiv/obiect
Formatarea textului, obiectelor, diapozitivelor
Efecte de animație
Efecte de tranziție
Modalități de expunere a unei prezentări
Reguli elementare de estetică și ergonomie utilizate în
realizarea unei prezentări
Reguli elementare de susținere a unei prezentări
Comunicare prin Măsuri de siguranță în utilizarea Internetului
Internet Protecția datelor personale în comunicarea prin Internet (de
exemplu, construcția și protejarea parolelor, identitatea
virtuală)
Conturi, structura unui mesaj transmis prin serviciile de
mesagerie, agendă de utilizatori
Operații specifice cu mesaje electronice: deschidere,
compunere, trimitere, răspuns, redirecționare, atașarea unui
fișier
Reguli de comunicare în mediul online: formule de adresare,
reguli de scriere etc.
CLASA a VIII-a
acces
Clasa a VIII-a
1.1. Utilizarea foilor de calcul tabelar în vederea rezolvării de probleme simple
-explorarea elementelor de interfață ale aplicaţiilor de calcul tabelar, în scopul
identificării principalelor facilități ale acesteia;
-analiza unei foi de calcul model din perspectiva structurii și efectelor utilizate și
-realizarea unei foi de calcul noi, pe o temă impusă sau la alegere, aplicând formule
simple de calcul.
1.2. Utilizarea aplicațiilor audio respectiv audio-video
-descrierea tipurilor de fișiere media (imagini, video și audio);
-metode de compresie cu sublinierea dimensiunii fișierelor și raportul dintre calitate și
compresia aleasă.

Clasa a VIII-a
2.1. Utilizarea foilor de calcul tabelar în vederea rezolvării unor situații problemă
simple
-identificarea elementelor specifice de adresare și formatare prin realizarea unui tabel
de colectare a datelor (exemplu: calcularea mediei semestriale);
-rezolvarea unor probleme la diferite discipline prin utilizarea formulelor, funcţiilor,
diagramelor și seriilor specifice calculului tabelar.
2.2. Utilizarea aplicațiilor audio respectiv audio-video pentru realizarea unui produs
-identificarea etapelor de pregătire pentru realizarea unui produs audio-video;
-utilizarea unui editor video în vederea realizării unor filme de prezentare a diferitelor
manifestări desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia.

Clasa a VIII-a
3.1. Elaborarea de produse informatice utilizând aplicații de calcul tabelar
-realizarea unor foi de calcul cu date din viața reală: clasamentul mediilor elevilor din
clasă, situaţia cheltuielilor lunare etc.;
-realizarea unui tabel cu situația școlară la o disciplină dată şi determinarea notei
minime, respectiv maxime;
-alegerea unor tipuri de grafice adecvate în funcție de auditoriu și de tematică (de
exemplu, graficul mediilor elevilor din clasă.
3.2. Elaborarea unor materiale audio-video pentru a ilustra o temă dată, folosind
aplicații dedicate
-realizarea unui videoclip cu fundal muzical, având ca temă prezentarea unei activități
desfășurate în școală;
-realizarea unui interviu cu un profesor sau o personalitate locală;
-organizarea unui concurs „Frumuseți locale” cu expoziție de fotografie.
Conţinuturi
Calcul tabelar Elemente de interfaţă ale unei aplicaţii de calcul tabelar
Structura unui registru de calcul (foaie de calcul, coloană,
rând, celulă, adresă de celulă)
Operații cu un registru de calcul (deschidere, închidere,
salvare, creare)
Operaţii de editare (selectare, copiere, mutare, ştergere).
Operații de formatare a rândurilor/coloanelor
Operații de formatare a celulelor (aliniere conținut, borduri,
culori de umplere, stiluri predefinite)
Tipuri de date: numeric, text, dată calendaristică
Sortarea crescătoare/descrescătoare a datelor dintr-un tabel
după unul sau mai multe criterii
Formule de calcul care utilizează operatori aritmetici (+, -,*, /)
Funcții specifice aplicaţiei de calcul tabelar pentru sumă,
maxim, minim, medie aritmetică
Grafice: tipuri de grafice
Aplicaţii de prelucrare Interfaţa unei aplicaţii de prelucrare a fișierelor audio.
audio-video respectiv audio-video
Operații pentru gestionarea unei aplicații audio, audio-video:
creare, deschidere, vizualizare, salvare, închidere
Înregistrarea şi redarea sunetelor
Mixarea semnalului audio din mai multe surse
Selecţia unor secvențe audio, audio-video pentru ștergere,
copiere şi mutare
Efecte de tranziție între scene
Suprapunere coloană sonoră peste scene
Generice – suprapunerea textului peste scene
CLASA a IX-a
acces
Clasa a IX-a
1.1. Implicaţiile utilizării calculatorului, din punct de vedere al sănătăţii
-ergonomia postului de lucru;
-măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului;
-afecţiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat.
1.2. Descrierea funcţionării unui calculator personal
-identificarea componentelor hardware și software ale unui calculator personal: unitatea
centrală, dispozitive de intrare/ieșire, memorii, sistem de operare și tipuri de software;
-rolul şi funcţiile componentelor unui calculator personal.
1.3. Utilizarea operațiilor de bază în procesarea textului
-enumerarea și aplicarea operațiilor de bază necesare prelucrării unui text;
-aplicarea diferitelor modalități de formatarea a textului;
-utilizarea elementelor grafice, formatarea listelor și a tabelelor, borduri de pagină.
1.4. Utilizarea eficientă a instrumentelor specializate în scopul realizării unei
prezentări
-explorarea elementelor de interfață ale aplicaţiilor de prezentare, în scopul identificării
principalelor facilități ale acestora;
-analiza unei prezentări model din perspectiva structurii și efectelor utilizate și
-realizarea unei prezentări noi, pe o temă impusă sau la alegere, aplicând efecte de
animație obiectelor și de tranziție diapozitivelor și expunerea prezentării.

Clasa a IX-a
2.1. Realizare unor aplicații practice de editarea a textului
-întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome complexe, realizarea unei scrisori
oficiale, întocmirea unui referat la o disciplină studiată;
-organizarea documentelor realizate într-o structură de directoare proprie.
2.2. Aplicarea etapelor de rezolvare pentru cerinţe simple, corespunzătoare unor
situaţii familiare
-discutarea unei cerinţe de lucru (ex. tema unei prezentări) şi identificarea rezultatelor
aşteptate deduse din aceasta;
-stabilirea unor strategii de elaborare a unui material cu conţinut educaţional la o
anumită disciplină şi alegerea uneia dintre acele strategii;
-realizarea unei prezentări cu o temă dată (ex. anotimpurile).

Clasa a IX-a
3.1. Crearea de produse cu caracter antreprenorial
-realizarea unei felicitări cu ocazia sărbătorilor de peste an (legale sau religioase);
-conceperea și redactarea unei diplome;
-crearea unui afiș sau a unei foi publicitare, pentru diseminarea unei idei de afaceri noi.
3.2. Prezentarea unui produs

-discutarea modului de prezentarea a produselor, în funcție de tipul lor;
Clasa a IX-a
-realizare de prezentări cu produse de tipuri diferite: cosmetice, de panificație, mobilier,
haine etc.
Conţinuturi
Norme de ergonomie și Norme de siguranță și protecție a muncii în laboratorul de
siguranță informatică
Poziția corectă a corpului la stația de lucru
Elemente de arhitectură Structura generală a unui sistem de calcul
a unui sistem de calcul Rolul componentelor hardware aleu unui sistem de calcul.
Tipuri de dispozitive
Dispozitive de stocare a datelor
Sisteme de operare Rolul unui sistem de operare
Elemente de interfață ale unui sistem de operare
Organizarea datelor pe suport extern
Editoare de text Interfaţa unui editor de text
documentelor
Operații pentru gestionarea unui document: creare,
deschidere, vizualizare, salvare, închidere
Obiecte într-un document: text, imagini, tabele
Operaţii de editare într-un document: copiere, mutare,
ștergere
Operaţii de formatare a unui document: text, imagine, tabel,
pagină
Reguli generale de tehnoredactare şi estetică a paginii
tipărite
Reguli de lucru în realizarea unui document conform unor
specificații (dimensiune pagină, dimensiune font, dimensiune
imagine, format tabel)
Prezentări Elemente de interfață ale aplicațiilor de realizare a unei
prezentări
prezentărilor
Operații de gestionare a prezentărilor: creare, deschidere,
expunere, salvare în diverse formate, închidere
Structura unei prezentări: diapozitive, obiecte utilizate în
prezentări (casete de text, imagini importate, forme, tabele)
Operații de editare a unei prezentări: inserare, copiere,
mutare, ștergere a unui diapozitiv/obiect
Formatarea textului, obiectelor, diapozitivelor
Efecte de animație
Efecte de tranziție
Modalități de expunere a unei prezentări
Reguli elementare de estetică și ergonomie utilizate în
realizarea unei prezentări
Reguli elementare de susținere a unei prezentări
CLASA a X-a
acces
Clasa a X-a
1.1. Utilizarea foilor de calcul tabelar
- aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale unei aplicaţii de calcul
tabelar;
- utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul;
- utilizarea formulelor şi a funcţiilor;
- utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame;
- utilizarea corectă a opţiunilor de tipărire a unei foi de calcul.
1.2. Utilizarea reţelei de Internet
- definirea noţiunilor legate de „arhitectura” Internetului;
- noţiuni elementare privind siguranța pe Internet;
- căutarea informațiilor pe Internet utilizând motoare de căutare şi copierea/salvarea
acestora.
1.3. Utilizarea serviciilor de comunicare pe Internet
- identificarea elementelor de interfață ale unei aplicații de comunicare prin Internet;
- crearea unui cont de poștă electronică sau mesagerie și comunicarea cu colegii;
- folosirea agendei de adrese;
- exersarea funcțiilor de atașare de fișiere, retrimitere și redirecționare, de organizare a
mesajelor existente în contul de email în dosare și categorii.

Clasa a X-a
2.1. Utilizarea operațiilor de bază în foi de calcul
- analiza unei foi de calcul model din perspectiva structurii și efectelor utilizate și
- realizarea unei foi de calcul noi, pe o temă impusă sau la alegere, aplicând formule
simple de calcul;
- identificarea elementelor specifice de adresare și formatare prin realizarea unui tabel
de colectare a datelor (exemplu: calcularea mediei semestriale);
- rezolvarea unor probleme la diferite discipline prin utilizarea formulelor, funcţiilor,
diagramelor și seriilor specifice calculului tabelar.
2.2. Aplicarea etapelor de rezolvare pentru cerinţe simple, utilizând informaţii de pe
Internet
- elaborarea unor strategii de realizare a unui material cu conţinut educaţional,
cuprinzând informaţii colectate de pe internet, (document text, prezentare), la o
anumită disciplină şi alegerea uneia dintre acele strategii;
- identificarea unor servicii ale rețelei de Internet și descrierea rolului acestora în
satisfacerea unor nevoi din viața de zi cu zi;
- analizarea unor situații în care Internetul poate genera pericole și identificarea unor
soluții posibile, a unor metode de a evita astfel de situații (utilizând jocuri de rol, filme
didactice etc.).
2.3. Transmiterea şi culegerea de informaţii prin intermediul serviciilor de
comunicare pe Internet
- prezentarea programelor de poştă electronică;
- citirea, întocmirea, trimiterea, redirecţionarea unui mesaj;
- folosirea facilităţii „ataşare fişiere”;
Clasa a X-a
- folosirea agendei de adrese;
- administrarea mesjelor transmise/primite (organizarea pe foldere).

Clasa a X-a
3.1. Elaborarea de produse informatice utilizând aplicații de calcul tabelar
- întocmirea unor situaţii cuprinzând mediile elevilor clasei la sfârşitul unui semestru/an
şcolar, la diverse discipline;
- realizarea unor tabele de buget şi inserarea de grafice/diagrame pe categorii de
cheltuieli;
- tipărirea unei secţiuni a foii de calcul, a unui tabel sau a întregii foi de calcul realizate.
3.2. Elaborarea de produse informatice utilizând informaţii din reţeaua de Internet
- căutarea unor informații pe Internet, salvarea informațiilor căutate (text/imagini) cu
evidențierea normelor referitoare la drepturile de autor, și drepturi de utilizare aferente
conținuturilor digitale;
- utilizarea informaţiilor colectate în vederea realizării unor produse educaţionale la
diverse discipline (documente tip text, prezentări etc.).
3.3. Transmiterea, recepţionarea şi organizarea mesajelor prin intermediul
serviciilor de comunicare pe Internet
- crearea unui cont de poştă electronică;
- realizarea unui schimb de mesaje pentru dezbaterea unei teme și folosirea mesajelor
multiple pentru anunțuri importante într-un grup (clasă);
- alegerea din mai multe variante de mesaj, a formulărilor adecvate trimiterii unui mesaj,
în funcție de scop și context (invitație la aniversare, scrisoare, comentarea unei anume
activităţi cu colegul de bancă etc.).
Conţinuturi
Calcul tabelar Deschiderea aplicaţiei, salvarea unei foi/registru de calcul,
închiderea aplicaţiei
Moduri de vizualizare
Introducerea de informaţii într-o celulă: numere, text,
simboluri
Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le
conţin
Formatarea textului: font, dimensiune, stil, culoare, orientare
Inserarea de rânduri, coloane, foi de calcul
Introducerea de formule aritmetice pentru adunări, scăderi,
înmulţiri şi impărţiri
Folosirea funcţiilor: min, max, sum, average
Completarea automată a unei serii de date (autofill)
Inserarea unor diagrame şi grafice realizate cu ajutorul
datelor din foaia de calcul
Fixarea opţiunilor pentru tipărire
Tipărirea unei secţiuni a foii de calcul, a unui grup de celule
adiacente, a foii de calcul active sau a unui registru de
calcul

Internet Istoria Internetului
Navigarea pe Internet
Elementele interfeței grafice ale unui browser
Motoare de căutare
Căutarea informațiilor pe Internet utilizând motoare de căutare
şi copierea/salvarea acestora
Servicii de e-mail
Comunicare prin Măsuri de siguranță în utilizarea Internetului
Internet Protecția datelor personale în comunicarea prin Internet (de
exemplu, construcția și protejarea parolelor, identitatea
virtuală)
Conturi, structura unui mesaj transmis prin serviciile de e-mail
şi mesagerie, agendă de utilizatori
Operații specifice cu mesaje electronice: deschidere,
compunere, trimitere, răspuns, redirecționare, atașarea unui
fișier
Reguli de comunicare în mediul online: formule de adresare,
reguli de scriere etc.
Predarea-învăţarea disciplinei Tehnologii informatice asistive și de acces va fi
orientată pe rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se preponderent metoda învăţării
şi a formării deprinderilor prin rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru.
Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de
lucru individual şi în în echipă.
Locul de desfăşurare a instruirii se recomandă a fi un laborator TIC în care – pentru
optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care
presupune un număr de calculatoare egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în
reţea şi cu acces la internet. Configuraţia calculatoarelor trebuie să permită rularea
aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele specifice.
În laborator trebuie să existe de asemenea, o imprimantă mltifuncţională, boxe
audio şi dispozitive periferice şi de memorare externă. Prezenţa unui videoproiector
şi/sau a unei table inteligente va îmbunătăţi instruirea interactivă.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând cu
precădere aplicaţiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstraţiei,
conversaţia euristică.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a
produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât elevilor să le fie mai
uşor să se adapteze evoluţiilor ulterioare.
Având în vedere că activităţile se desfăşoară cu elevi cu dizabilităţi, pentru a evita
disfuncţiile provocate de eventualele erori ale acestora pe parcursul instruirii, este
necesar ca profesorul să urmărească strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la
un sistem ordonat de prezentare, pas cu pas, în ritm impus, a facilităţilor unui program.
După aceea, ritmul de instruire poate diferi în funcţie de gradul de dizabilitate şi
particularităţile fiecărui elev.
Pentru formarea unei conduite adecvate privind navigarea în siguranţă pe web, se
pot folosi pentru documentare și resursele existente pe site-uri precum www.oradenet.ro,
centruldesiguranta.ro etc.
Pentru proiectarea didactică eficientă, profesorul trebuie să-şi propună finalizarea
unei etape de instruire într-o şedinţă de lucru de 1 oră, astfel încât să nu mai fie necesară
reluarea ultimelor secvenţe din şedinţa anterioară.
Aplicaţiile prezentate efectiv elevilor, cu care aceştia vor lucra, trebuie să aibă ca
obiect, pe cât posibil, probleme concrete ale activităţilor productive din domeniul de
activitate pentru a sublinia avantajele utilizării sistemelor informatice. Achiziţia treptată a
cunoştinţelor şi deprinderilor poate fi stimulată printr-o prezentare atractivă şi motivantă a
programelor.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi
capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă cu ajutorul calculatorului.
Instruirea interactivă specifică acestei discipline contribuie şi la conştientizarea
faptului că un bun utilizator al calculatorului are şanse mai mari de reuşită în acţiunea de
recuperare şi integrare socio-profesională.
Pentru buna desfăşurare a orelor şi aplicarea programei, profesorul trebuie să
adapteze conţinutul instruirii la nivelul de dizabilitate al elevilor din clasă şi colaboreze cu
profesorii, psihologul şcolar şi terapeuţii care îşi desfăşoară activitatea la clasa
respectivă.
Rezultatul sarcinilor de lucru trebuie să aibă un mod de prezentare adecvat atât din
punct de vedere ştiinţific cât şi al interfeţei grafice cu utilizatorul. Lucrul simultan profesor-
elev presupune o monitorizare foarte strictă a fiecărui elev, astfel încât erorile să fie
depistate înainte de trecerea la pasul următor. Imposibilitatea unui elev de a realiza
corect o anumită etapă, nedetectată la timp, va necesita un timp sporit pentru remedierea
erorilor pe care elevul cu un ritm de lucru mai lent, le-a făcut în încercarea de a se
corecta şi de a ajunge din urmă prezentarea cadrului didactic.
Înaintea începerii studierii unui anumit software este util ca elevilor să le fie
prezentată o aplicaţie demonstrativă complexă. Vor creşte astfel interesul şi motivarea
pentru angrenarea într-un proces de învăţare care în prima sa parte cel puţin este
anevoios şi lipsit de rezultate spectaculoase. Sublinierea creşterii şanselor de ocupare a
unui loc de muncă în situaţia existenţei cunoştinţelor de utilizare a calculatorului conduce
de asemenea la o implicare mai accentuată a elevilor în procesul de învăţare.
Bibliografie
1. Bucerzan, D., Vulpe, A., (1996), Lecţii de word, Cluj-Napoca: Editura Albastră;
2. Cumlissh, C., (1997), Primii paşi în internet, București: Editura All Educational;
3. Marinescu, D., Trandafirescu, M. (1995), Manualul începătorului, București: Ed.
Teora;
4. Routledge, G., (1998), Utilizare MS-Windows - Uşor şi repede, București: Editura
Teora;
5. Ştirbu, I., (2001), Tehnologia informaţiei, Satu Mare: Editura Solstiţiu;
6. Șușnea. E., (2013), Instruire asistată de calculator, București: Editura Universității
Naționale de Apărare "Carol I";
7. *** Consiliul Naţional Pentru Curriculum, (2004), Programe şcolare pentru clasa a
IX-a, ciclul inferior al liceului, Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, Bucureşti;
8. *** Ministerul Educaţiei Naţionale, (2017), Programa școlară pentru disciplina
Informatică și TIC, Clasele a V-a – a VIII-a, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului
educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017;
9. *** (2009), Programa şcolară, Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, Clasa a
IX-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin ordin al ministrului nr.
5099/09.09.2009;
10. ***(2014), Studiu de caz: LM – Nevoia de accesibilitate și tehnologie asistivă,
Fundația Motivation România
Grupul de lucru:

Covaci Nicoleta Elena Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Baia Mare
Juleștean Hossu Țincuța Școala Gimnazială Specială Baia Mare
Marfici Oresia Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Sighetu
Marmației
Kolozsvari Angela Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Vișeu de Sus
Vatavului Sorin Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Tîrgu Lăpuș
Bud Cristina Elena Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Baia Mare
Hapca Maria Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Vișeu de Sus
Jurje Loredana Școala Gimnazială Specială Baia Mare
Bledea Lucia Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Sighetu
Marmației
Pașca Ana Maria Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă Tîrgu Lăpuș
Țiudic Adelin Petru Școala Gimnazială Specială Baia Mare
Programa şcolară
pentru disciplina
CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
București, 2021
Programa școlară CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ – Învățământ special primar – Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Programa disciplinei Consiliere și dezvoltare personală pentru clasele din
învăţământul special primar pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe
și/sau asociate este elaborată conform modelului de proiectare curriculară bazat pe
competenţe, urmărind dezvoltarea în plan personal și social a elevilor, precum și
dobândirea abilităților necesare integrării acestora în societate.
Potrivit Planului-cadru pentru învăţământul special, elaborat prn ordinul OMEN
Nr.3622/27.05.2018, disciplinei Consiliere şi dezvoltare personală pentru clasele din
învăţământul special primar pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate îi este alocată o oră pe săptămână, pe durata unui an școlar, fiind constituită ca
parte a Ariei curriculare Consiliere și orientare.
Structura programei şcolare pentru disciplina Consiliere și dezvoltare
personală pentru clasele din învăţământul special primar pentru elevii cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate include următoarele elemente:
- Conţinuturi
Competenţele reprezintă un tot unitar organizat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
a unor probleme generale, în contexte diverse.
Competenţele generale pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală
vizează achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice, aflate în interdependență cu exemplele de activități de
învățare, provin din competențele generale, reprezentând stadii ale achiziționării acestora
pe durata unui an şcolar.
Activităţile de învăţare constituie maniera de structurare a activităţii didactice în
vederea formării competenţelor. În acest context, precizăm că au fost propuse activități de
învățare diferite, prin care să se valorifice întregul potențial de care dispune elevul cu
dizabilități intelectuale severe și/sau asociate, bagajul copilului dobândit la alte discipline
școlare, ținându-se cont de vârsta și de particularitățile psiho-individuale ale educabililor.
Programă şcolară pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală vine în
întâmpinarea cadrului didactic cu o ofertă flexibilă de activități de învățare, care poate fi
modificată, completată, înlocuită, în funcţie de nevoile grupului cu care se lucrează, astfel
încât acestea să asigure un demers didactic personalizat
Conţinuturile învăţării cuprinse în programă exprimă o abordare de ansamblu,
transdisciplinară, fiind structurate pe următoarele domenii fundamentale pentru
dezvoltarea elevilor:
x Autocunoașterea și dezvoltarea personală;
x Dezvoltarea emoțională si socială;
x Calitatea stilului de viață.
Fiind elaborată pornind de la nevoile de dezvoltare ale elevilor, programa de
Consiliere şi dezvoltare personală pentru ciclul primar din învățamântul special
pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate este primul pas
al unui program secvenţial de pregătire pentru viaţă, în vederea integrării și dobândirii
autonomiei personale și sociale.
Sugestiile metodologice ghidează demersul paideutic, cuprinzând conținuturi ale
învățării, metode și mijloace didactice.
Disciplina Consiliere și dezvoltare personală pentru clasele din învăţământul
special primar pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
este orientată pe activităţi de învăţare care au ca scop formarea capacităţii elevului de a se
cunoaște pe sine, de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile
personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare.
Prezenta programa este elaborată potrivit cerințelor formulate în Legea Educatiei
Naționale, în vigoare, referitor la idealul educațional și la finalitățile educației. Totodată, au
fost valorificate recomandările Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020, care susține
promovarea aspectelor socio-emoționale în cadrul activităților curriculare și Agenda 2030
pentru Dezvoltare Durabilă (2015).
1. Formarea unei imagini pozitive pornind de la valorizarea

propriei persoane în raport cu sine și cu ceilalți
2. Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiune cu ceilalți și

stimularea autocontrolului
3. Dezvoltarea disponibilităților psiho-individuale în vederea

formării unor comportamente dezirabile
CLASA PREGĂTITOARE
1. Formarea unei imagini pozitive pornind de la valorizarea propriei persoane în
Clasa pregătitoare
1.1. Cunoașterea propriului corp și a segmentelor sale
- Jocuri de identificare a segmentelor corporale:
x „Unde este capul tău?”;
x „Cine este in oglindă?”;
x „Ce facem cu ele?”(gură, nas, mâini, picioare);
x ”Arată-mi!” (mâini, picioare);
- Audiții muzicale („Eu am zece degețele”);
- Jocuri de identificare a senzațiilor și percepțiilor propriului corp - foame, sete, frig,
cald;
- Joc de rol:
x „De ce mâncăm?”;
x „De ce bem apă?”;
x „Când bem apă?”;
x „Afară este frig/cald!”;
x „Cum ne îmbrăcăm in diferite anotimpuri?”;
- Jocuri de discriminare a segmentelor corpului si utilitatea lor- mâna dreaptă/ mâna
stângă:
x „Ce facem cu mâna dreaptă”
x „Unde este...? La ce folosește?”
- Portofoliu personal de invățare.
1.2. Cultivarea sentimentului de apartenență la grup
- Audierea unor povestiri scurte;
- Audiții muzicale;
- Vizionarea filmelor de scurt metraj;
- Jocuri de identificare a colegilor și a persoanelor adulte cu care intră în contact
(colegi, membri familiei, profesori):
x „Cine te-a strigat?”;
x „Spune cine a venit?”;
x „Familia mea”.
2. Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiune cu ceilalți și stimularea

autocontrolului
Clasa pregătitoare
2.1. Recunoașterea emoțiilor de bază (bucurie, tristețe, teamă, furie)
- Exerciții joc-de identificare a emoțiilor de bază - din imagine;
- Exerciții joc de identifcare a expresiilor corporale care exprimă emoții/sentimente
(vesel, trist, speriat, furios):
x „Plecăm în excursie”;
x „Azorel a ieșit din cușca lui”;
x „La zoo”;
x ”La patinoar”;
- Vizionare filme scurt metraj;
2.2. Formarea unei atitudini pozitive în relație cu persoanele apropiate
- Exerciții joc:
x „Cuvinte magice ”;
Clasa pregătitoare
x „Răsplata mamei”;
x „Sunt copil cuminte”;
x „Ajut colegul să...”;
x Salutul
- Joc de rol;
- Povestiri-texte suport;
- Exerciții joc - de imitare a emoțiilor mimate de adult.
2.3. Gestionarea eficientă a emoțiilor în situații date
- Exerciții joc
x „Umbrela emoțiilor”;
x „Ce simți atunci când..?”;
x „Copacul emoțiilor”;
x „Termometrul emoțiilor”.
3. Dezvoltarea disponibilităților psiho-individuale în vederea formării unor

comportamente dezirabile
Clasa pregătitoare
3.1. Dezvoltarea abilităților de orientare în spațiul proximal
- Exerciții - joc
x „Spune unde se află?”;
x „La biblioteca școlii”;
x „Să mergem la cabinetul medical;
x „În vizită la clasa alăturată”;
x Periculos/nepericulos.
3.2. Formarea deprinderilor de igienă personală
- Exerciții joc de utilizare a obiectelor sanitare:
x „Spune ce este! ”;
x „Spune ce faci cu ea/el !”;
x ”În fața oglinzii”;
- Audierea unor povestiri scurte:
x ”Murdărel”.
3.3 . Formarea și dezvoltarea abilităților ludice
- Exerciții joc:
x Jocuri de manipulare obiecte;
x Incastru;
x Puzzle.
- Jocuri ce presupun interacțiunea corporală: ”de-a baba oarba”, ”prinselea”;
- Exercițiu joc imitativ:
x Exerciții joc simple cu subiecte din viața cotidiană;
x Jocuri din folclorul copiilor.
Conţinuturi
Autocunoașterea și Schema corporală.
dezvoltarea personală Identificarea segmentelor corporale, a senzațiilor și percepțiilor
Apartenența la grup.
Identificarea persoanelor adulte cu care elevii intră în contact
Grupuri primare: familia și clasa de elevi
Dezvoltarea emoțională Emoțiile de bază
si socială Identificarea emoțiilor de bază
Eu și ceilalți
Salutul. Cuvintele magice
Gestionarea emoțiilor
Înțelegerea emoțiilor proprii: bucurie, tristețe, teamă
Calitatea stilului de viață Orientarea in spațiul proximal
Cunoașterea spațiului apropiat și a principalelor caracteristici
ale acestuia
Cunoașterea și evitarea locurilor periculoase
Igiena personală
Inventarul obiectelor de igienă personală
Formarea deprinderilor de joc – A învăța să se joace.
Jocuri cu obiecte
Jocuri imitative
Jocuri simple inspirate de viața cotidiană
CLASA I
Clasa I
1.1. Identificarea unor aspecte legate de înfățișarea fizică
- Exerciții de prezentare a datelor personale (nume,vârstă);
- Pașaportul personal;
- Exerciții - joc -„ Eu sunt...”;
- Jocuri de percepere a schimbărilor fizice proprii
x„Am crescut”;
x„De ce nu mă mai încape încălțămintea?”.
1.2. Cultivarea sentimentului de apartenență la grup
- Albumul familiei;
- Albumul clasei;
- Exerciții de numire a membrilor familiei.
1.3. Formarea capacității de exprimare a nevoilor
- Exerciții de identificare a nevoilor si preferințelor
xCulori;
xObiecte vestimentare;
xJucării.

autocontrolului
Clasa I
2.1. Identificarea emoțiilor de bază
- Exerciții joc- „Ce simt atunci cand...?”;
- Puzzle;
- Softuri educaționale;
- Joc de rol;
- Exerciții de mimă.
2.2. Formarea capacității de relaționare interpersonală
- Joc de rol;
- Exerciții joc
x „Un copil politicos ”;
x „Povestea mâței ”;
- Activitați de lectură – povestirea;
- Exerciții joc- „Mulțumesc pentru...”.
- Exerciții joc
x „Balonul s-a spart”;
x„Cățelul s-a îmbolnăvit”;
x „Am răcit ”;
- Audiții.

comportamente dezirabile.
Clasa I
3.1. Acceptarea normelor de conviețuire în colectivitate
- Exerciții joc;
Clasa I
x„Când spunem asa :„La revedere”, „Bună dimineața” ,„La mulți ani”, „Te rog”,
„Mulțumesc”;
- Joc de rol;
- Prezentare PPT;
- Softuri educaționale.
- Exerciții joc-denumirea obiectelor de îmbrăcăminte:
x„Spune ce este !”;
x„La ce folosim?”;
x„Alege un obiect si spune ce este!”;
xIncastru;
xPuzzle;
x„Îmbrăcăm fetița/băiatul”;
x”Cum ne îmbrăcăm iarna/vara?”.
3.3. Formarea comportamentelor dezirabile
- Jocuri de formare a deprinderilor de ordine si curățenie:
x „ Să strângem jucăriile ”;
x „Ce face un copil cuminte ?”;
x „Facem curat în camera păpușii”;
x „Ne pregătim pentru activitate ”;
- Texte suport-lectură;
- Vizionare scurt metraj.
Conţinuturi
Autocunoașterea si Cunoașterea de sine: Cine sunt eu? Date personale: nume și
dezvoltarea personală prenume
Grupul de apartenență: Familia mea. Clasa mea. Colegii mei
Exprimarea nevoilor și a preferințelor: Nevoi primare.
Preferințe manifestate acasă, la școală și în comunitate
Dezvoltarea emoțională Emoțiile de bază: Identificarea propriilor trăiri afective.
și socială Recunoașterea emoțiilor
Eu și ceilalți: Conduite adecvate în familie și la școală
Relațiile cu colegii
Gestionarea emoțiilor: Exprimarea adecvată a emoțiilor în
anumite contexte (recunoștință, boală, suferința prietenului
necuvântător etc.)
Calitatea stilului de viață Norme de conviețuire în grup: Reguli elementare de
comportare. Roluri în grup
Igiena personală: Obiecte și activități cotidiene de igienă și
îngrijire personală
Comportamente dezirabile: Curățenia și ordinea spațiului
de utilitate comună; Prietenii curățeniei
CLASA a II-a
Clasa a II-a
1.1. Identificarea aspectelor caracteristice înfățisării fizice
- Exerciții joc:
x „Oglinda” – vizualizarea elementelor corporale și denumirea acestora;
x „Joc și mișcare” – folosirea diferitelor segmente ale corpului prin dans;
- Jocuri de discriminare a segmentelor și utilitatea lor
x „Spune ce este și ce faci cu ele ”;
x „Auzim,vedem!”;
- Jocuri de percepție a schimbărilor:
x „Am fost mic și am crescut ”;
- Jocuri de pantomimă;
- Joc de rol;
- Exercițiu joc de analiză a amprentei proprii și a conturului mâinii;
- Portofoliu personal de învățare.
1.2. Prezentarea membrilor familiei
- Exerciții de numire a componenței familiei (numele părinților, al fraților, surorilor);
- Desenul familiei mele;
- Jocuri de rol:
x „Ce face mama?”;
x „Ce face tata?”;
- Timpul liber in familia mea.
1.3. Stabilirea repertoriului de preferințe către activități utile
- Exerciții de identificare a preferințelor:
x„Mâncarea mea preferată”;
x„Cu ce îmi place să mă joc”;
x„Îmbrăcăm păpușa”;
- Jocuri de continuare a frazei: ”Culoarea mea preferată este.....”;
- Jocuri de rol;
- Activități în aer liber (picnic, plimbări);
- Vizionare;

autocontrolului
Clasa a II-a
2.1. Identificarea emoțiilor de bază
- Vizionarea unor secvențe din desene animate, filme pentru copii, audierea unor
povești pentru identificarea și denumirea emoțiilor de bază ale personajelor
(exemplu : iepurașul fricos, prințul fericit, furnicuța curajoasă etc.);
- Exerciții joc –„Cum mă simt când...?”;
- ”Arată cum plângi/ râzi!”;
- Exerciții joc de imitare a emoțiilor mimate de adult;
- Jocuri de recunoaștere a atitudinilor de aprobare a adulților (cuminte, bun):
x „Sunt copil cuminte ”;
x „Ce e bine și ce e rău ”;
Clasa a II-a
x„Să facem așa”.
- Povestiri - texte suport.
- Exerciții joc imagini pentru realizarea legăturii dintre acțiuni și emoții;
- „Fie că ne place, fie că nu!”.

Clasa a II-a
3.1. Conștientizarea normelor de conviețuire
- Exerciții de respectare a regulilor de conviețuire în sala de clasă;
- Jocuri privind colaborarea în realizarea unei activități în comun;
- Exerciții privind respectarea regulilor de circulație.
- Exerciții joc de igienizare a obiectelor personale (încălțăminte,îmbrăcăminte):
x„Păpușa și-a murdărit rochița”;
x„Mama spală rufe”;
x„Știm să ne curățăm încălțămintea?”;
x„Afară plouă” (obișnuința de a șterge picioarele la intrarea în clasă, casă, etc.).
- Vizionare film educativ;
- Activități practice de exersare a acțiunii de: îmbrăcare/ dezbrăcare, spălarea mâinilor
înainte de servirea mesei etc.
- Activități practice de realizare a unor colaje, afișe privind regulile de igienă
personală;
- Modelaj-obiecte de igienă personală;
- Activități practice:
xPregătirea micului dejun;
xSpălatul pe dinți.
- Exerciții joc:
x„Cum ne comportăm acasă?”;
x„Cum ne comportăm la școală?”;
x„Cum ne comportăm pe stradă?”;
x„Cum ne comportăm in mijloacele de transport?”.
Conţinuturi
Autocunoașterea și Cunoașterea de sine:
dezvoltarea personală Prezentarea aspectelor legate de înfățișarea fizică
Date personale: adresă, vârstă, gen
Schimbare, creștere, dezvoltare
Grupul de apartenență:
Date de identificare a părinților și a altor membri ai familiei
Activități în familie
Roluri în familie
Exprimarea preferințelor:
Explorarea paletei de preferințe proprii
Dezvoltarea emoțională Emoțiile de bază:
Identificarea emoțiilor celorlalți
Corelarea emoțiilor de bază (bucurie, tristețe, frică, furie) cu
elemente ale limbajului nonverbal și paraverbal
Reproducerea emoțiilor
Eu și ceilalți:
Relaționarea pe baza mijloacelor figurative:gest, mimică,
pantomimă
Gestionarea emoțiilor:
Stabilirea legăturii dintre emoțiile de bază (bucurie, furie, frică,
tristețe) și acțiuni
Calitatea stilului de viață Norme de conviețuire în grup:
Respectarea regulilor: la școală, pe stradă
Igiena personală:
Igiena obiectelor personale
Importanța normelor de igienă pentru sănătate
Comportamente dezirabile:
Drepturi și responsabilități – acasă, la școală, pe stradă, în
mijloacele de transport
CLASA a III-a
Clasa a III-a
1.1. Prezentarea înfățișării personale
x „Portretul meu”- desen
- Exerciții de identificare a asemănărilor și a deosebirilor, prin comparație cu ceilalți și
cu personajele din poveste;
- Jocuri:
x „Eu și supereroul meu!”;
x „Oglindă,oglinjoară”;
1.2. Cultivarea sentimentului de apartenență la familie/ grup securizant
- Realizarea albumului familiei;
- Joc de rol:
x„Cum ne purtăm acasă”;
- Exerciții joc:
x„Punem masa in familie”;
x„La aniversare!”;
- Exerciții de memorizare poezii;
- Exerciții de identificare a rolurilor membrilor familiei.
1.3. Identificarea repertoriului de preferințe către activități utile
- Exerciții joc de identificare a animalului preferat, jocuri, personajul de desen animat;
- Confecționarea de mascote;
- Activități în aer liber;
- Vizionare de filme pentru copii, desene animate.

autocontrolului
Clasa a III-a
2.1. Cultivarea empatiei și toleranței
- Jocuri de rol;
- Povestiri;
- Exerciții joc de artterapie prin care să exprime diferite stări emoționale: desene,
colaje, modelaj;
- Joc de mimă, pantomimă.
- Activități în aer liber;
- Jocuri de rol;
- Jocuri didactice -„Doarme moșul”;
- Exerciții în perechi pentru exersarea elementelor simple de ascultare activă;
- Povestiri, povești, discuții pe baza respectării spațiului personal și a nevoii de
intimitate (mersul la toaletă, la duș etc.).
- Vizionare filme pentru copii, desene animate;
- Audiții muzicale, povești;
- Jocuri de rol în scopul obținerii unor răspunsuri la emoții în diferite contexte;
- Execiții joc:
x„Ce spune fețișoara”;
Clasa a III-a
x„Finger puppets”;
- Cartea emoțiilor.

Clasa a III-a
3.1. Respectarea unor norme de conduită in grup/ clasă
- Jocuri de rol;
- Stabilirea de comun acord cu elevii a unui set de norme la nivelul clasei (mascota/
imagini reprezentative pentru grup/ clasă);
- Expoziții de desene, colaje ce ilustrează norme de conduită în grup;
- Povestiri tematice;
- Memorizări;
- Activități practice de realizare a unor colaje, afișe privind regulile de igienă
personală;
- Memorizări a unor poezii (Igiena dentară etc.);
- Exerciții joc de utilizare a periuței de dinți, periei de păr etc.
- Teatru de păpuşi;
- Exerciții joc:
x„Inventarul alimentelor sănătoase”;
x„Fructele și legumele, prietenele noastre”.
- Observarea pieței și magazinelor mai des frecventate de elevi:
x „ La piață”;
x „Ce a cumpărat mama?”;
x „De unde le-a cumpărat?”;
- Utilizarea telefonului – jocuri:
x „Spune ce este și ce faci cu el?”;
x „Convorbire telefonică”;
x „Alo! Aici este...”;
x „Cum trebuie să vorbim la telefon”.
Conţinuturi
Autocunoașterea și Cunoașterea de sine:
dezvoltarea Unicitatea persoanei (diferenţe individuale – acceptarea şi
respectarea diferenţelor individuale)
Asumarea rolurilor în familie
Relațiile cu ceilalți membri ai familiei
Interese personale
Dezvoltarea emoțională Empatie și toleranță:
și socială Responsabilitate individuală și socială
Eu și ceilalți:
Abilități de comunicare de bază
Elemente de ascultare activă: contact vizual, voce, postură
Răspunsuri emoționale pozitive
Comportamente adecvate în clasă/ grup
La școală
La teatru
Igiena personală:
Reguli pentru o viață sănătoasă
Comportamente dezirabile:
Adaptarea conduitei la situații cotidiene diverse:
La piață. La magazin. Telefonul.
CLASA a IV- a
Clasa a IV-a
1.1. Descrierea propriei persoane
- Exerciții joc:
x„Bomboana magică”;
x„Pot să fac, nu pot să fac”;
x„Inima mea”;
x”Floarea calităților personale”;
x„Ecusonul meu”;
x„Vă spun mai multe despre mine”;
x„Cartonașe sociabile”;
- Realizarea de desene de tip autoportret, colaje;
- Album cu fotografii personale;
1.2. Descrierea familiei
- Realizarea unui jurnal in imagini intitulat „Eu și familia mea”;
- Activitățile preferate în familie;
- Joc de rol;
- Vizionări;
- Colaj.
1.3. Extinderea a repertoriului de preferințe către activități utile
- Realizarea unui afiș personal cu activitățile care îi fac plăcere fiecărui copil
(individual/ în echipe);
- Alegerea si gruparea obiecte preferate (de vestimentație, jucării) și activități
preferate;
- Exerciții de relaxare (crearea unui spațiu în sala de clasă unde copiii pot avea
momente personale);
- Vizionări;
- Exerciții joc de tip „Mă simt bine când...”.

autocontrolului
Clasa a IV-a
2.1. Cultivarea empatiei și toleranței
- Jocuri de întrajutorare;
- Jocuri și tehnici de exprimare senzorial-emoțional;
- Exerciții de completare a desenului;
- Proiecte de voluntariat;
- Artterapia;
- Activitate practică-„Mascota mea”;
- Crearea unor postere prin care să se evidențieze situaţiile în care au nevoie de
ajutor (colaj, desen, pictură, grafică);
- Exerciții joc – „Cum se simte..”.
- Activități în aer liber-drumeții, picnic;
- Jocuri de rol;
- Exerciții joc;
Clasa a IV-a
x„Punguța cu surprize”.
- Vizionarea unor secvenţe din desene animate şi filme pentru copii pentru
identificarea emoţiilor de bază ale personajelor;
- Audierea unor poveşti consacrate;
- Crearea unor poveşti prin completarea frazelor lacunare, de exemplu „Fetiţa şi
băieţelul sunt veseli pentru că...”. ;
- Desenarea unor chipuri/ personaje/ scenete din poveşti care să exprime emoţiile
fundamentale;
- Etichetele emoțiilor;
- Harta emoțiilor;
- O inimă plină de culoare;
- Ce culoare au emoțiile mele ?;
- Exerciții sortare imagini reprezentând imagini pozitive/negative;
- „Când te-ai simțit așa”;
- Imită /arată o emoție;
- Potrivește emoția.

Clasa a IV-a
3.1. Cultivarea sentimentelor de prietenie
- Exerciții joc:
x„Ghemul prieteniei”;
xTrei persoane importante din viața mea;
xAlbumul cu prieteni;
x„Spune numele și schimbă locul”;
- Lectura şi analiza unor poveşti şi fabule despre prietenie;
- Joc surpriză pentru colegi.
3.2. Formarea deprinderilor de alimentație sănătoasă
- Ciorchinele alimentelor sănătoase;
- Vizionarea unor filme despre igiena personală. Vizionarea unor filme despre
alimentaţia sănătoasă şi a modului în care construim un meniu alimentar sănătos;
- Alegere si grupare alimente sănătoase;
- Cartea alimentelor sănătoase;
- Carnavalul fructelor și legumelor;
- Găsește și potrivește;
- Stabilire meniul zilei;
- Organizarea de evenimente: „Ziua sănătăţii” în care copiii prezintă adulţilor obiceiuri
şi comportamente sănătoase
- Activitate practică-Salata de fructe;
- Exerciții joc: „Oops”; „Potrivit /nepotrivit”;
- Distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor,
distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor realizate de către copii în cadrul unei
secvenţe de lucru, ştergerea tablei, aranjarea consumabilelor, inserarea produselor
activităţii în portofolii etc.);
- Realizarea unui colț verde al clasei pe care să-l îngrijească;
- Desenarea momentelor specifice unei zile obişnuite de şcoală;
- Studiul de caz pornind de la lectura imaginilor;
- Rucsacul cu fapte bune.
Conţinuturi
Autocunoașterea și Cunoaşterea de sine:
dezvoltarea personală Caracteristici personale și punctele forte
Activități preferate în familie
Motivația personală și exprimarea preferințelor
Dezvoltarea emoțională Empatie și toleranță
și socială Înțelegerea și acceptarea celuilalt
Elemente ale solidarității sociale
Eu și ceilalți:
Cooperare și colaborare în grup/clasă
Exprimarea adecvată a emoţiilor de bază.
Prietenia. Cum se păstrează o prietenie?
Igiena personală
Igiena alimentației
Obiceiuri și comportamente sănătoase
Comportamente dezirabile
Asumarea resonsabilităților în grup
Fapte bune
Programa şcolară a disciplinei Consiliere și dezvoltare personală pentru
clasele din învăţământul special primar, pentru elevii cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau asociate este un instrument de lucru, care se adresează cadrelor
didactice, fiind concepută în aşa fel încât să le permită să-şi orienteze propria activitate
înspre formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului, în contexte de învăţare
diverse, să-şi manifeste creativitatea şi să-şi adapteze demersurile didactice la fiecare elev
în parte, respectând astfel un principiu de bază în domeniul consilierii şi orientării: ”Toate
persoanele sunt speciale şi valoroase pentru că sunt unice”.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Consiliere și dezvoltare
personală sunt cele active-participative, în care elevul este elementul central, acestea fiind
adaptate la particularitățile psiho-individuale ale fiecărui copil în parte.
Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic aplicativ, vizând implicarea
activă şi directă a copiilor. Elevii conştientizează în măsura posibilităților, exersează
abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în
care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să fie
organizate sub formă de joc, să fie distractive, să-i determine pe copii să comunice
eficient. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în echipă, prin muncă independentă
sau facilitată de către cadrul didactic: conversaţia euristică, discuţia pentru identificarea
aşteptărilor, nevoilor şi analiza prin întrebări a experienţelor anterioare; jocul de rol,
simularea (marionete, teatru, personaje din viaţa reală/ din poveşti); discuții libere (Ce sunt
emoţiile? Ce înseamnă să fii diferit de ceilalţi?); metode şi tehnici art-creative; elemente de
evaluare continuă exerciţiul (de spargerea gheţii, completarea unor fişe de lucru, pentru
dezvoltarea unor abilităţi specifice de respectare a unor reguli, de observare a unor
comportamente proprii sau ale colegilor, părinţilor, etc.); studiul de caz, realizat pornind de
la lectura imaginilor, care valorifică experienţa personală a copiilor în analizarea unor
situaţii reale); metode activ-participative (ciorchinele, turul galeriei); analiza unor secvenţe
din filme; utilizarea suporturilor intuitiv- concrete (materiale didactice variate).
Evaluarea
Va urmări realizarea unui feedback permanent în ceea ce priveşte formarea unei
imagini pozitive pornind de la valorizarea propriei persoane în raport cu sine și cu ceilalți,
adoptarea unui stil de viață de calitate și educarea și dezvoltarea disponibilităților psiho-
individuale în vederea formării unor comportamente dezirabile. Din aceste motive, în
cadrul orelor de Consiliere şi dezvoltare personală NU se utilizează calificative sau
modalităţi de notare.
Recomandăm utilizarea următoarelor metode de evaluare:
x exprimarea ideilor şi argumentelor personale prin: afișe, desene, colaje;
x proiectul individual şi de grup;
x portofoliul personal de învățare;
x activităţi practice;
Bibliografie
1. Băban, A., (2009), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca: Editura ASCR;
2. Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., (2002), Consiliere şi orientare – Ghidul
profesorului, București, Editura Humanitas Educaţional;
3. Bogorin, V., Tudose, R., (2003), Jocul de-a viaţa – exerciţii pentru orele de
dirigenţie, Cluj-Napoca: Editura EIKON;
4. Călineci, M., (2009), Cunoaşterea elevului, Ed. a 2-a, Rev. Educaţia 2000+,
Bucureşti;
5. Cucoş, C., (2006), Pedagogie, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Iași: Editura
Polirom;
6. Goleman, D., (2001), Inteligenţa emoţională, București: Editura Curtea Veche;
7. Jigău, M., (2007), Consilierea carierei. Compediu de metode și tehnici, București: Editura
SIGMA;
8. Lemeni, G., Miclea, M., (2004), Consiliere şi orientare – Ghid de educaţie pentru
carieră, Cluj-Napoca: Editura ASCR;
9. Lemeni, G., Tarău, A., (2004), Consiliere şi orientare – Ghid de educaţie pentru
10. Schaffer, R., (2010), Introducere în psihologia copilului, Cluj-Napoca: Editura ASCR;
11. Tomşa, Gh., (1999), Consilierea şi orientarea în şcoală, București: Casa de Editură
Viaţa Românească;
12. *** (2018), Planul-cadru de învățământ aprobat prin ORDIN nr. 3.622 din 27 aprilie
2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul special preșcolar,
primar și gimnazial;
13. *** (2013), Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală – clasa
pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, aprobată prin OMEN nr. 3418/19.03.2013;
14. *** (2008), Consilierea și orientarea în carieră – Ghid pentru studenți și
absolvenți. Universitatea Politehnică din București, Centrul de Consiliere și
Orientare în Carieră;
15. *** (2006), Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare – clasele
I – a IV-a, aprobate prin O.M.E.C. nr. 5286 / 09.10.2006.
Grupul de lucru:
-Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educației

-Maria-Cristina MARIN, coordonator Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă
Educaţională Dâmboviţa

Ivan Gabriela Școala Gimnazială Specială Târgoviște
Marinescu Eugenia Școala Gimnazială Specială Târgoviște
Păunescu Carmen Școala Gimnazială Specială Târgoviște
Sav Ramona Maria Școala Gimnazială Specială Târgoviște
Marin Maria-Cristina Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă
Programa şcolară
pentru disciplina
CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
Învățământul special
Dizabilități intelectuale grave, severe şi/sau asociate
București, 2021
Programa școlară CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALA - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
Programa disciplinei Consiliere-Dezvoltare personală este elaborată potrivit
modelului de proiectare curriculară bazat pe competenţe. Elaborarea programei
vizează doua tendinţe, centrate pe elev:
1.Crearea unui mediu adecvat pentru stimularea continua a învățării spontane a
copilului;
2. Integrarea copilului în ambientul cultural al spațiului căruia îi aparține, în ideea
formarii lui ca personalitate autonomă şi conştientă de sine.
În Planul-cadru de învăţământ special, conform ordinului OMEN Nr.
3622/27.05.2018, disciplina Consiliere şi dezvoltare personală face parte din aria
curriculară Consiliere şi orientare, având alocate 1 ore/săptămână pentru ciclul
gimnazial.
- Conţinuturi
dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
Competenţele generale pentru disciplina Consiliere si dezvoltare personală
vizează achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate
din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele
specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare.
Activităţile de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice
în scopul realizării competenţelor.
Conţinuturile învăţării cuprinse in programa reflecta o abordare transdisciplinară
si respecta particularitățile psihice, intelectuala si de vârsta ale elevilor. Conținuturile
sunt organizate pe următoarele domenii/ module:
1. Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos şi echilibrat
2. Dezvoltare socio -emoţională
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării
4. Managementul carierei
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice,
precum şi elemente de evaluare continuă.
Dezvoltare personală este axata pe activităţi de învăţare care au ca scop
dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră
pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare,
reflecţiile cu privire la învăţare.
Prezenta programă răspunde cerințelor formulate în Legea Educației Naţionale,
în vigoare, referitor la idealul educaţional şi la finalităţile educaţiei.
2
Competenţe generale:
1. Dezvoltarea capacității de autocunoaștere, a atitudinii pozitive față de

sine și a unui stil de viață sănătos și echilibrat
2. Dezvoltarea abilităților de exprimare a emoțiilor și a motivației pentru

învățare în contexte variate de interrelaționare școlară și extrașcolară
3. Dezvoltarea unor conduite independente pentru integrarea în plan social
3
CLASA a V-a
1.Dezvoltarea capacității de autocunoaștere, a atitudinii pozitive față de sine și a
unui stil de viață sănătos și echilibrat
Clasa a V-a
1.1.Identificarea unor trăsături personale elementare în contexte variate.
-exerciții de cunoaștere a datelor propriei identități( nume și prenume, data și locul
nașterii, domiciliu, etc): Cine sunt eu ?, Cum te simți astăzi? Cum aș dori să fiu?;
-asemănări și deosebiri între sine și ceilalți, după criterii simple (aspect fizic, gen,
vârstă, tipuri de vestimentație): Eu și colegii mei;
-jocuri de identificare și denumirea trăsăturilor fizice: Ghicește cine e ?;
-jocuri de identitate eu-copil, eu- elev, eu- prieten: Eu în oglindă;
-jocuri de rol pentru onomastică/aniversare: Aniversarea zilei de naștere/onomasticii.
1.2. Formarea unor deprinderi de igiena personală și colectivă
-exerciții de cunoaștere a deprinderilor de igienă individuală: Reguli de igienă
personală, Mă odihnesc, mă joc, mănânc!, Medicul de familie;
-jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală și explicarea modului de folosire
a acestora;
-ghicitori, cântece și poezii despre igiena personală;
-exerciții de cunoaștere a deprinderilor de utilizare a obiectelor din bucătărie;
-exerciții practice de îmbrăcat- dezbrăcat, încălțat- descălțat, legat șireturi;
-jocuri de rol pentru exemplificarea comportamentelor dezirabile de igienă personală în
contexte diferite: Cum ne păstram sănătatea?, Cum mă protejez de pericole? .
1.3.Formarea unor comportamente ecologice.
-exerciții practice de îngrijire a spațiului: aerisire și curățenie, utilizarea corectă a
obiectelor sanitare;
-exerciții practice pentru protejarea mediului înconjurător;
-activități practice de deplasare și orientare în spațiile publice;
-întâlniri cu specialiști (inspectori de la protecția mediului): Un mediu curat, o viață
sănătoasă.
2. Dezvoltarea abilităților de exprimare a emoțiilor și a motivației pentru învățare

în contexte variate de interrelaționare școlară și extrașcolară
Clasa a V-a
2.1. Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare.
-cunoașterea emoțiilor de bază (bucurie, tristețe, frică, furie);
-selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoții de bază (bucurie, tristețe,
frică, furie),
-joc:” Roata emoțiilor”.
2.2. Transmitea unor mesaje verbale și nonverbale simple despre propriile
experiențe de viață.
-joc de mimă;
-descrierea emoțiilor trăite în jocurile preferate/ poveștile cunoscute;
-crearea unei expoziții cu imagini/ fotografii care exprimă diferite emoții.
2.3. Exprimarea nevoii de a învăța, de a se juca și de a coopera cu ceilalți.
-discuții în perechi/echipe: ”De ce mergem la școală? Cum, ce, cu cine învățăm la
școală?”;
-exerciții de identificare în imagini a organizării învățării;
-organizarea și personalizarea orarului;
-exerciții de identificare a unor reguli de comportament în relația cu ceilalți;
4
Clasa a V-a
-abilități necesare și comportamente acceptate în relațiile cu ceilalți: Salutul- formă de
respect„ Te rog !”, „ Mulțumesc ! ”, „ Cu plăcere !”
-citirea și discutarea unor povești despre prietenie, despre relațiile existente în grup;
-caracteristicile unui bun prieten: ”Prietenul meu”;
-portofoliul personal de învățare.

Clasa a V-a
3.1. Formarea și dezvoltarea deprinderilor de orientare, deplasare și relaționare în
mediul social
–exerciții pentru dezvoltarea unor comportamente adecvate în diverse situații; Așa da,
așa nu!
-participarea la activități cultural artistice/ sportive organizate de comunitate
-exerciții joc de diferențiere a comportamentelor dezirabile/ indezirabile: Învățăm, ne
distram împreună!
-vizite și drumeții.
3.2. Identificarea conținutului și formelor activităților din viața de familie/grup
securizant (gătit, spălat, curățenie, grădinărit)
-exerciții de identificare a membrilor familiei și descrierea după criterii date (nume și
prenume, vârstă, profesie, loc de muncă): Tablou de familie;
-jocuri de rol pe tema activităților zilnice din viața de familie: Micul master Chef, Eu și
grădina mea.
3.3 Respectarea drepturilor și responsabilităților la școală, acasă și în comunitate
–program zilnic de lucru- alternanța efort- relaxare: Programul zilnic al elevului;
-fixarea responsabilităților în funcție de opțiunile și particularitățile fiecărui elev:
Regulamentul clasei, Responsabilitățile mele în clasă, Clasa noastră;
-discuții despre implicarea în activitatea zilnică din viața de familie: Responsabilitățile
mele în familie;
-vizionarea de filme privind comportamentul elevilor la școală, acasă și în societate;
-exerciții de identificare a unor drepturi și responsabilități în comunitate: Piramida
drepturilor.
5
Conţinuturi
Autocunoaştere şi -Caracteristici şi resurse personale: interese, abilităţi,
stil de viaţă sănătos aptitudini, credinţe, caracteristici pozitive, valori şi preferinţe
şi echilibrat -Caracteristici psihosomatice specifice vârstei
-Sănătatea persoanei şi a mediului : starea de sănătate şi
prevenirea îmbolnăvirilor, surse de stres şi strategii de
prevenire, igiena personală/igiena în colectivitate, alimentaţie
sănătoasă , ritm biologic de activitate şi odihnă
Dezvoltare socio - -Emoţii de bază/ emoţii diverse
emoţională -Acordarea feedbackului pozitiv
Managementul Factorii care facilitează / blochează învăţarea
informaţiilor şi al Strategii şi tehnici de învăţare eficientă
învăţării Motivaţia învăţării
Portofoliul personal de învăţare
Managementul Rolul educaţiei în alegerea carierei
carierei Ocupaţii şi domenii de activitate
Beneficiile ocupaţiilor pentru individ şi pentru societate
6
CLASA a VI-a
Clasa a VI-a
1.1.Identificarea unor trasături personale elementare în contexte variate.
-exerciții de cunoaștere a propriei identități (nume și prenume, data și locul nașterii,
domiciliu, etc): Cine sunt eu ?, Cum te simți astăzi? Cum aș dori să fiu?;
-jocuri de prezentare în perechi, grupuri mici în fața clasei: Eu și colegii mei;
-jocuri pentru recunoașterea colegilor pe baza descrierii trasăturilor fizice relevante:
Ghicește cine e? Pot să te prezint eu?;
-aniversarea zilei de naștere/onomastică: Petrecerea mea;
-exerciții de prezentare a fotografiilor proprii la vârste diferite.
1.2.Formarea unor deprinderi de igienă personală și colectivă.
-exerciții de cunoaștere a deprinderilor de igienă personală: Reguli de igienă personală,
Mă odihnesc, mă joc, mănânc! Medicul de familie;
-jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală și explicarea modului de folosire
al acestora: Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista: săpunul, periuța de dinți….. ;
-cunoașterea acțiunilor din regimul zilnic (toaleta de dimineață, mesele principale,
activitatea școlară): Cum ne păstram sănătatea?, Cum mă protejez de pericole?;
-concursuri despre reguli de igienă;
-realizarea unor colaje/postere/afișe pe teme de igienă.
1.3. Formarea unor comportamente ecologice .
-exerciții practice de îngrijire a spațiului: aerisire și curățenie, utilizarea corectă a
obiectelor sanitare;
-vizionarea filme despre natură;
-activități de igienizare a unui colţ din natură;
-întâlniri cu specialiști (inspectori de la protecția mediului): Un mediu curat, o viață
sănătoasă;
-realizarea unor desene cu teme ecologice.

Clasa a VI-a
2.1.Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare
-cunoașterea emoțiilor de bază (bucurie, tristețe, frică, furie);
-exerciții de identificare a emoțiilor utilizând suporturi diverse: imagini, fotografii, povești,
piese de teatru, secvențe de film;
-joc:” Roata emoțiilor”;
-exerciții de distingere între emoțiile pozitive și cele negative: Așa da, așa nu!.
2.2. Asocierea emoțiilor de baza cu elemente simple de limbaj nonverbal și
paraverbal
-joc de mimă;
-descrierea emoțiilor trăite în jocurile preferate/ poveștile cunoscute;
-exerciții de autoreflecție cu privire la emoțiile personale prin completare de propoziții
lacunare : Eu simt....atunci când..... ;
-crearea unei expoziții cu imagini/ fotografii care exprimă diferite emoții;
-jocuri de distingere a intensității diferitelor emoții: Termometrul emoțiilor, Emoții opuse.
2.3. Exprimarea nevoii de a învăța, de a se juca și de a coopera cu ceilalți.
-jocuri de exprimare a opiniilor personale privind învățarea: Pentru mine este important
să învăț deoarece;
7
Clasa a VI-a
-realizarea unui colaj despre ce îi place și ce nu-i place să învețe la școală, acasă, pe
stradă, în parc etc.;
-exerciții de identificare a unor reguli de comportament în relația cu ceilalți;
-abilități necesare și comportamente acceptate în relațiile cu ceilalți;
-citirea și discutarea unor povești despre prietenie, despre relațiile existente în grup;
-exerciții de completare de fraze: Mi-a plăcut de tine atunci când...... Am învățat de la
tine.... ;
-caracteristicile unui bun prieten;
-portofoliul personal de învățare.

Clasa a VI-a
3.1. Dezvoltarea deprinderilor de orientare, deplasare și relaționare în mediul
social
-exerciții pentru dezvoltarea unor comportamente adecvate în diverse situații: Cum ne
adresăm celor din jur? ;
-participarea la activități cultural artistice/ sportive organizate de comunitate: Cum ne
comportăm pe stradă? ;
-exerciții joc de diferențiere a comportamentelor dezirabile/ indezirabile;
-vizite și drumeții.
3.2. Exersarea deprinderilor practice identificate în activitățile din viața de familie.
-exerciții de identificare a membrilor familiei și descrierea după criterii date (nume și
prenume, vârstă, profesie, loc de muncă): Album de familie;
-exerciții de descriere a responsabilităților fiecărui membru al familiei: Responsabilități
în familie;
-jocuri de rol pe tema activităților din viața de familie; Bucătarul, Grădinarul etc.
3.3 Respectarea drepturilor și responsabilităților la școală, acasă și în comunitate
-program zilnic de lucru alternanța efort- relaxare: Cum folosim timpul ?;
-fixarea responsabilităților în funcție de opțiunile și particularitățile fiecărui elev; Ce îmi
place să fac?;
-discuții despre implicarea în activitatea zilnică din viața de familie: La ce folosesc
meseriile?, Carnavalul meseriilor;
-vizionarea de filme privind comportamentul elevilor la școală, acasă și în societate.
8
Conţinuturi
Autocunoaştere şi Atitudine pozitivă faţă de sine.
stil de viaţă sănătos Situaţii de stres/dificile de viaţă
şi echilibrat Resurse pentru sănătatea persoanei şi a mediului .
Echilibru dintre activitate şi odihnă
Mediul ambiant care susţine învăţarea şi starea de bine
Dezvoltare socio - Comunicarea în mediu real şi virtual
emoţională Relaţia dintre evenimente, gânduri, emoţii şi comportamente .
Managementul Învăţarea în contexte formale, non-formale şi comportamente
informaţiilor şi al Instrumente de planificare și evaluare a învățării
învăţării Atitudini și comportamente care conduc la învățare eficientă
Condiții interne și externe ale învățării
Managementul Managementul carierei
carierei Trasee educaționale, ocupații și cariere
Caracteristicile unor ocupații: conținut, responsabilități, condiții
de lucru, instrumente/echipamente de lucru, calități personale
necesare și contraindicații în anumite ocupații
Criterii de alegere a unei cariere: satisfacția profesională,
prestigiul social, cererea pe piața muncii, educația necesară,
salariul
9
CLASA a VII-a
1.Dezvoltarea capacității de autocunoaștere,a atitudinii pozitive față de sine si a
unui stil de viața sănătos si echilibrat
Clasa a VII-a
1.1.Identificarea unor trasături personale elementare în contexte variate
-prezentarea propriei persoane: Eu sunt..... ;
-crearea unei poveşti prin completarea de fraze lacunare;
-aspecte legate de propria identitate; joc: Balanța( calități- defecte);
-discuții în grup despre etichetări și consecințele acestora.
1.2.Cunoașterea pericolelor și formarea de conduite preventive (catastrofe
naturale, agresivitate, violență)
-vizionarea de filme pentru identificarea pericolelor și efectele acestora asupra vieții
personale;
-analizarea unor studii de caz prin exprimarea opiniilor despre catastrofe naturale;
-exerciții de grup: exemple de comportamente sănătoase și de risc;
1.3.Dezvoltarea unor comportamente ecologice.
-vizionarea de filme pe teme ecologice;
-organizarea de evenimente: Parada costumelor ecologice;
-realizarea unor postere/afișe/colaje care reflectă consecințele unui comportament
pozitiv/negativ față de mediu.

Clasa a VII-a
2.1.Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare
-exerciții de identificare a emoțiilor utilizând suporturi diverse: imagini, fotografii, povești,
piese de teatru;
-selectarea unor imagini și realizarea unor desene în vederea elaborării unei hărți a
emoțiilor umane;
-discuții prin care se arată respect și grijă pentru ceilalți, pe bază de imagini, filme, studii
de caz.
2.2.Asocierea emoțiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal și paraverbal
-joc de mimă/pantonimă: Emoțiile mele...., Eu sunt....., Turul clasei... ;
-descrierea emoțiilor în jocurile preferate;
-joc de rol: Cum te simți.......în vizită, la școală, în conflicte, cu prietenii.
2.3.Formarea capacității de relaționare optimă în cadrul grupurilor (familie, clasă,
comunitate, prieteni)
-exersarea unor sarcini de grup în care se stabilesc roluri și reguli;
-realizarea unui poster pentru a evidenția comportamentele pozitive care au fost
identificate in cadrul grupului- Copacul recunoștinței;
-jocuri de rol despre relațiile din familie, din clasă, dintre colegi, dintre profesor – elev;
-portofoliul personal de învăţare.
3.Dezvoltarea unor conduite independente pentru integrarea în plan social.

Clasa a VII-a
3.1. Dezvoltarea deprinderilor de a învăța de la ceilalți și soluții pentru depășirea
dificultăților proprii de învățare
-analiza unor experiențe de învățare nonformală a elevilor (familie, comunitate, între
colegi, prieteni);
10
Clasa a VII-a
-identificarea beneficiilor experiențelor de învățare nonformală pentru dezvoltarea
personală;
-elaborarea unui orar cu privire la activitățile de învățare și cele de timp liber.
3.2. Cunoașterea drepturilor copilului cu cerințe educaționale speciale și
aplicarea acestora in plan social
-cunoașterea drepturilor și îndatoririlor elevilor cu cerințe educaționale speciale: Carta
drepturilor;
-organizarea de activități cu prilejul zilelor dedicate persoanelor cu cerințe educaționale
speciale;
-filme/ povești despre diversitatea națională, culturală și etnică.
3.3. Cunoașterea unor aspecte legate de meserii (locuri de muncă, profesii,
conținutul muncii)
-realizarea unui dicționar al meseriilor;
-ghicitori, poezii, povestiri despre meserii;
-prezentarea meseriilor de către specialiști invitați la clasă (frizer, patiser, cofetar,
ospătar, polițist, medic);
-prezentarea în fața clasei a sarcinilor și responsabilităților în activitatea preferată: ”Cea
mai îndrăgită meserie!”.
11
Conţinuturi:
Autocunoaştere şi stil Autoeficacitate. Etichetări. Abilități și activități. Progres și
de viaţă sănătos şi succes
echilibrat Schimbări la nivel fizic și emoțional la preadolescenți
Comportamente responsabile
Agresivitate, violență, bullying: cauze, forme, soluții
Internetul, rețelele sociale și viața zilnică
Atitudini față de resurse și reciclare
Dezvoltare socio - Empatia. Colaborarea și cooperarea
emoţională Emoții, reacții comportamente față de diversitate (gen,
vârstă, apartenență socială, apartenență etnică, situație
economică, stare de sănătate, dizabilități/copii cu nevoi
speciale de educație)
Caracteristici ale comportamentului asertiv, pasiv, agresiv
Managementul Elemente de management al timpului: organizare,
informaţiilor şi al planificare
învăţării Nevoia de învăţare
Raportul între progresul în învăţare şi dezvoltarea
personală
Managementul carierei Scopuri personale referitoare la educație, carieră și stil de
viață
Aspirații personale, cerințe ale unei ocupații și nivelul de
educație necesar pentru exercitarea acesteia
Opțiunile de carieră: relația dintre informaţiile despre sine
(caracteristici personale, abilități, interese, valori legate de
muncă), nivelul de educație și alegerea carierei
12
CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a
1.1. Stabilirea unor asemănări și deosebiri între sine și ceilalți, după criterii
simple.
-prezentarea propriei persoane: Eu într-un tablou prin desen/ pictură/colaj
-activități pentru cunoașterea de sine și intercunoaștere: Eu și prietenul meu
-discuții despre modificările psiho-fiziologice specifice pubertății
-vizionare de filme
1.2. Cunoașterea pericolelor și formarea de conduite preventive (catastrofe
naturale, agresivitate, violență).
-înțelegerea de către elevi a comportamentelor sănătoase/nesănătoase pe care le
manifestă diferite persoane cunoscute
-exerciții de grup; exemple de comportamente sănătoase și de risc
-internetul- beneficii și riscuri
1.3. Dezvoltarea unor comportamente ecologice.
-vizionare de filme pe teme ecologice
-studiu de caz pe teme ecologice
-concursuri privind protecția mediului
-realizarea unor afişe/postere, pliante cu efectele negative ale comportamentelor de risc
pentru starea de sănătate

Clasa a VIII-a
2.1. Exprimarea emoțiilor în situații variate.
-cunoașterea emoțiilor primare
-înțelegerea emoțiilor de bază, a situațiilor în care se exprimă, a factorilor care le
cauzează și consecințele care le au: Copacul emoțiilor
-jocuri de rol în vederea experimentării emoțiilor trăite și comportamentelor adoptate de
către alte persoane.
2.2. Identificarea feedbackului pozitiv in relaționare cu ceilalți .
-exerciții de completare de fraze: Mi-a plăcut de tine atunci când....., Am învățat de la
tine......
-jocuri de oferire a feedbackului pozitiv prin notarea calităților unui coleg
2.3. Exprimarea nevoii de a lucra, de a se juca și de a coopera cu ceilalți.
-activități pe grupe, jocuri în echipă în care sunt create situații de
cooperare/necooperare
-discuții asupra modalităților de a-ți face prieteni și de a-i menține
-stabilirea regulilor și rolurilor în cadrul grupului
- portofoliul personal de învățare
13
3. Dezvoltarea unor conduite independente pentru integrarea în plan social.
Clasa a VIII-a
3.1. Dezvoltarea deprinderilor de a învăța de la ceilalți și soluții pentru depășirea
dificultăților proprii de învățare .
-activități de selectare a informațiilor în raport cu diferite sarcini de învățare
-fișe de autoevaluare și de autoobservare referitoare la propria activitate de învățare:
Cum învăț eu?
3.2. Aplicarea drepturilor copilului cu cerințe educaționale speciale în plan social.
-identificarea drepturilor și îndatoririlor elevilor cu cerințe educaționale speciale: Carta
drepturilor
-organizarea de activități cu prilejul zilelor dedicate persoanelor cu cerințe educaționale
speciale
-filme/ povești despre diversitatea națională, culturală și etnică
3.3. Stabilirea raportului dintre aspirații personale, cerințele unei ocupații și
nivelul de educație necesar
-realizarea unui dicționar al meseriilor
-discuții în grup privind traseele educaționale posibile
-vizite în instituții pentru familiarizare cu locuri de muncă/ocupații
14
Conţinuturi:

Autocunoaştere şi stil Autoevaluare. Etichetări. Abilități și activități. Progres și
de viaţă sănătos şi succes
echilibrat Schimbări la nivel fizic și emoțional la preadolescenți
Comportamente responsabile
Agresivitate, violență, bullying: cauze, forme, soluții.
Internetul, rețelele sociale și viața zilnică
Atitudini față de resurse și reciclare
Dezvoltare socio - Empatia. Colaborarea și cooperarea
emoţională Emoții, reacții comportamente față de diversitate (gen,
vârstă, apartenență socială, apartenență etnică, situație
economică, stare de sănătate, dizabilități/copii cu nevoi
speciale de educație)
Caracteristici ale comportamentului asertiv, pasiv, agresiv
Managementul Elemente de management al timpului: organizare,

informaţiilor şi al planificare
învăţării Nevoia de învăţare
Raportul între progresul în învăţare şi dezvoltarea
personală
Managementul carierei Scopuri personale referitoare la educație, carieră și stil de

viață.
Aspirații personale, cerințe ale unei ocupații și nivelul de
educație necesar pentru exercitarea acesteia
Opțiunile de carieră: relația dintre informaţiile despre sine
(caracteristici personale, abilități, interese, valori legate de
muncă), nivelul de educație și alegerea carierei
15
CLASA a IX-a
1.Dezvoltarea capacității de autocunoaștere,a atitudinii pozitive față de sine si a
unui stil de viața sănătos și echilibrat
Clasa a IX-a
1.1.Stabilirea unor asemănări și deosebiri între sine și ceilalți

-analizarea unor personaje din povești/poveștiri sau din viața reală în scopul identificării
unor asemănări și deosebiri între sine și acestea;
-exerciții pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor prin comparare cu ceilalți:
Despre colegul meu!;
- completarea unor fișe de lucru pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre
sine și ceilalți.
1.2.Formarea și dezvoltarea unor comportamente preventive față de factorii de
risc (alcool, tutun, droguri)
-înțelegerea de către elevi a comportamentelor sănătoase/nesănătoase pe care le
manifestă diferite persoane cunoscute;
-exerciții de grup exemple de comportamente sănătoase și de risc;
-internetul- beneficii și riscuri; comportamente și consecințele lor.
1.3.Identificarea și dezvoltarea intereselor, aptitudinilor, talentelor și posibilităților
de valorificare a acestora
-discuții de grup privind interesele, aptitudinile și talentele: Hobby-urile mele;
-exerciții individuale și de grup pentru construirea unei hărți cu interese, aptitudini,
talente pe bază de suport imagistic (filme despre performanță și succes).

Clasa a IX-a
2.1. Exprimarea emoțiilor de bază în situații variate
-asocierea între o activitate preferată și emoția pe care copilul o trăiește utilizând
suporturi vizuale cu denumirea emoțiilor;
-jocuri în perechi de mimare și de recunoaștere a emoțiilor celorlalți.
2.2. Exersarea unor comportamente adecvate diverselor situații de interacțiune cu
ceilalți.
-exerciții în perechi pentru exersarea elementelor simple de ascultare activă;
-identificarea situațiilor conflictuale și a posibilelor modalități de rezolvare a lor:
Semaforul conflictelor;
-înțelegerea rolului fiecărei persoane în cadrul relațiilor interpersonale: Pânza de
păianjen.
2.3.Manifestarea unor forme simple de autocontrol si autoreglare.
-completarea unor propoziții de tipul: Atunci când......., mă simt......., Atunci când tu te
simți......., eu........ ;
-discuții în perechi /echipe pe baza unor proverbe și zicători care reflectă
comportamente empatice;
-imaginarea și discutarea unor situații care necesită autocontrol;
- portofoliul personal de învățare.
16
3. Dezvoltarea unor conduite independente pentru integrarea în plan social.

Clasa a IX-a
3.1. Construirea unui plan de dezvoltare personală (cariera, viața de familie,
integrare socială).
-dezvoltarea abilități de construire a unui plan de carieră: Planul meu;
-realizarea unui portofoliu personal care să ilustreze interesele elevului și dezvoltarea
sa: O reclamă pentru mine!;
-dezvoltarea abilităților necesare realizării unui CV.
3.2. Reflectarea cu privire la compatibilitatea dintre aptitudini, aspirații personale
și exigențele profesiilor
-identificarea factorilor care determină alegerea unei meserii;
-analiza modului în care interesele influențează alegerea activităților: Alegerile mele,
interesele mele!;
-identificarea aplicațiilor posibile ale deprinderilor dobândite în școală: Ce învăț azi, mă
poate ajuta mâine!;
-școli și oferte educaționale- familiarizarea elevilor cu modalitățile de explorare a
ofertelor educaționale.
3.3. Analizarea unor ocupații din perspectiva deprinderilor dobândite la scoală
-discuții cu membrii comunității cu privire la alegerea meseriei/ocupației;
-familiarizarea cu diferite meserii și cu caracteristicile esențiale ale acestora; Cutia cu
surprize, Rebusul meseriilor;
-completarea cunoștințelor despre meseriile de interes prin vizite la frizerie, croitorie,
patiserie.
Conţinuturi:
Autocunoaştere şi stil Factori ai reușitei personale: aptitudini, abilități, aspirații,
de viaţă sănătos şi modele de urmat.
echilibrat Luarea deciziilor. Siguranță și alegeri sănătoase.
Sănătatea vieții de familie. Situații cu potențial de risc.
Prevenirea comportamentelor de risc pentru sănătate
Dezvoltare socio - Modalităţi simple de autocontrol și autoreglare
emoţională Conflictele: caracteristici, surse, modalităţi de prevenire.
Stilurile de negociere a conflictelor sau de abordare
constructivă prin aplicarea tehnicilor simple de comunicare
Managementul Surse de informare pentru activitatea școlară
informaţiilor şi al Tehnici de gestionare eficientă a timpului și efortului de a
învăţării învăța
Învățare formală, nonformală, informală
Managementul carierei Luarea unor decizii în plan personal şi social.
Planul personal de educaţie şi carieră: scop, obiective,
strategii de realizare, termene, resurse, obstacole
Surse de informare privind legile şi instituţiile abilitate în
sprijinirea integrării socio-profesionale.
17
CLASA a X-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare:
Clasa a X-a
1.1. Stabilirea unor asemănări și deosebiri între sine și ceilalți, după criterii simple
-exerciții pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor prin comparare cu ceilalți:
Despre colegul meu!;
- completarea unor fișe de lucru pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre
sine și ceilalți;
-conştientizarea propriei identităţi: Cine sunt eu?, Cum mă văd colegii ? Tricoul
personalizat, Actul meu de identitate.
1.2. Dezvoltarea unor comportamente preventive față de factorii de risc (alcool,
tutun, droguri)
-înțelegerea de către elevi a comportamentelor sănătoase/ nesănătoase pe care le
manifestă diferite persoane cunoscute: Ce este sănătatea ?;
-exerciții de grup exemple de comportamente sănătoase și de risc;
-internetul: beneficii și riscuri;
-conştientizarea comportamentelor care pot afecta negativ starea de sănătate:
Comportamente de risc pentru sănătate, Motivele consumului de alcool, tutun, droguri;
-conștientizarea principalelor surse de violenţă în rândul elevilor: Puterea anturajului.
1.3. Dezvoltarea intereselor, aptitudinilor, talentelor și posibilităților de
valorificare a acestora
-identificarea calităților, abilităților şi deprinderilor personale în vederea valorificării
acestora în viaţa: ”Conştientizarea calităților”, ”Ce îmi place să fac?”, ”Ce ştiu să fac
cel mai bine?”;
-exerciții individuale și de grup pentru construirea unei hărți cu interese, aptitudini,
talente pe bază de suport imagistic (filme despre performanță și succes).

Clasa a X-a
2.1. Exprimarea emoțiilor de bază în situații variate.
-jocuri în perechi de mimare și de recunoaștere a emoțiilor celorlalți;
-realizarea distincţiei între emoţii pozitive şi negative;
- identificarea modalităţilor de comunicare ale persoanelor pasive, asertive şi agresive
utilizând suporturi diverse (poveşti, versuri de cântece cunoscute, secvenţe de film):
Timpul poveştilor;
- jocuri de rol în vederea experimentării emoţiilor trăite şi comportamentelor adoptate de
către alte persoane.
2.2. Adaptarea comportamentului propriu față de alții în împrejurări, locuri și
situații variate
-reamintirea unor comportamente dezirabile ale elevilor pentru construirea unei imagini
pozitive despre sine: Plicul cu fapte bune;
-exersarea unor comportamente pozitive, în diferite situaţii, în vederea integrării sociale:
La cofetărie, La cinema, În parc, La zoo etc.
2.3. Manifestarea unor forme simple de autocontrol și autoreglare
-vizionare unor secvenţe de film pentru identificarea modalităţilor de autocontrol şi
autoreglare, în diferite situaţii;
- studii de caz: Relaţia părinte-copil, Relaţia elev-elev, Relaţia profesor-elev;
18
Clasa a X-a
-completarea unui „Jurnal al emoţiilor” pentru o zi/o saptămână obişnuită din viaţa
elevilor;
- portofoliul personal de învăţare.

Clasa a X-a
3.1. Construirea unui plan de dezvoltare personală (cariera, viața de familie,
integrare socială)
-dezvoltarea abilității de construire a unui plan de carieră: Planul meu;
-realizarea unui portofoliu personal care să ilustreze interesele elevului și dezvoltarea
sa: O reclamă pentru mine!;
-dezvoltarea abilităților necesare realizării unui CV;
-identificarea rolului pe care informaţiile îl au în rezolvarea de probleme şi în luarea
deciziilor;
-dezvoltarea unor abilităţi de căutare a informaţiilor: Cum îmi caut informaţiile
necesare?.
3.2. Reflectarea cu privire la compatibilitatea dintre aptitudini, aspirații personale
și exigențele profesiilor
-identificarea calităţilor, abilităţilor şi deprinderilor personale în vederea valorificării
acestora în viaţă: Conştientizarea calităţilor, Ce îmi place să fac?, Ce ştiu să fac cel
mai bine?
-identificarea intereselor personale şi ocupaţiilor care corespund acestora: Hexagonul
intereselor
- valorificarea cunoştinţelor despre meserile de interes: Discuţii cu specialişti
(tâmplărie, construcţii, croitorie, etc.), Vizite la obiective economice etc.
3.3. Analizarea și alegerea unor ocupații din perspectiva deprinderilor dobândite
la școală prin luarea unei decizii
-familiarizarea cu diferite meserii şi cu caracteristicile esențiale ale acestora: Cutia cu
surprize, Rebusul meseriilor, Dicționarul ocupațiilor, Ruleta meseriilor;
-completarea cunoștințelor despre meseriile de interes prin vizite la parteneri economici:
Ziua porţilor deschise A.J.O.F.M.;
-școli și oferte educaționale;
-familiarizarea elevilor cu modalitățile de explorare a ofertelor educaționale.
Conţinuturi
Autocunoaştere şi stil Factori ai reușitei personale: aptitudini, abilități, aspirații,
de viaţă sănătos şi modele de urmat.
echilibrat Luarea deciziilor. Siguranță și alegeri sănătoase.
Sănătatea vieții de familie. Situații cu potențial de risc.
Prevenirea comportamentelor de risc pentru sănătate
Dezvoltare socio - Modalităţi simple de autocontrol și autoreglare
emoţională Conflictele: caracteristici, surse, modalităţi de prevenire.
Stilurile de negociere a conflictelor sau de abordare
constructivă prin aplicarea tehnicilor simple de comunicare
19

Managementul Surse de informare pentru activitatea școlară
informaţiilor şi al Tehnici de gestionare eficientă a timpului și efortului de a
învăţării învăța
Învățare formală, nonformală, informală
Managementul carierei Luarea unor decizii în plan personal şi social
Planul personal de educaţie şi carieră: scop, obiective,
strategii de realizare, termene, resurse, obstacole
Surse de informare privind legile şi instituţiile abilitate în
sprijinirea integrării socio-profesionale.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care
contribuie predominant la realizarea competențelor generale, proiectarea activității
didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Ele au rolul de a orienta cadrul
didactic în aplicarea programei şcolare în concordanţă atât, cu specificul disciplinei, cât
şi cu particularităţile psihice, afective şi de vârsta ale elevilor din învăţământul special.
Programa școlară a disciplinei Consiliere şi dezvoltare personală are ca finalitate
stimularea abilităţilor de învăţare permanentă, în scopul dezvoltării personale şi al
integrării sociale si profesionale viitoare, realizată prin:
- dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți;
- valorificarea experienței specifice vârstei
- inițierea elevilor în practicarea unui comportament activ, responsabil, tolerant,
deschis, comunicativ.
În procesul de structurare a competențelor generale ale disciplinei, cadrul
didactic poate alege acele conținuturi și abordări metodologice care se potrivesc cel mai
bine intereselor elevilor. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni
între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte
semnificative de învățare pentru viața reală. Demersul didactic se va focaliza pe
asimilarea de cunoştinţe şi abilităţi specifice disciplinei, cât şi pe dezvoltarea atitudinilor
şi a mecanismelor învăţării personalizate, conştiente şi eficiente, pe care elevii să le
aplice şi în diferite contexte de viaţă, nu doar în cadrul şcolii.
Se recomandă ca profesorii să colaboreze cu consilierii școlari din centrele și
cabinetele de asistență psihopedagogică care desfășoară în şcoală activităţi de
consiliere şi orientare. Consilierii şcolari pot oferi sprijin cadrelor didactice, recomandări
de implementare a programei şcolare şi/ sau pot da curs invitaţiei de a susține împreună
cu profesorii activități comune la ora de Consiliere şi dezvoltare personală. De
asemenea, în derularea orei de Consiliere și dezvoltare personală profesorul poate
colabora cu: medici, asistenți sociali, părinți, reprezentanți ai companiilor, ONG-urilor și
autorităților locale.
În cadrul orei de Consiliere și dezvoltare personală pot fi utilizate în mod creativ
și adaptat situațiilor specifice de învățare, combinații de strategii didactice
aplicate ca o combinație de metode, tehnici și instrumente didactice, precum:
- Exercițiul: exerciții de autocunoaștere și intercunoaștere, exerciții de ascultare activă,
- Jocul de rol și simularea: pentru interpretarea unor stări, emoții și acțiuni ale unor
personaje din povestirile, filmulețele vizionate sau ale unor personaje reale din viața
elevilor;
20
- Studiul de caz: pentru identificarea caracteristicilor pozitive și a limitelor unor

personaje, situații, stări, emoții din viața reală a elevilor sau prezentate în materiale
audio-video, a unor practici și modele care să ofere exemple de comportament;
- Metode art-creative: utilizarea unor modalități artistice de exprimare a emoțiilor prin
desen, mișcare, mimă, modelaj, piese de teatru, exerciții de energizare.
- Povestirea unor situații din viața elevilor, analiza unor povestiri despre personaje
reale sau fictive aflate în situații dificile;
- Explicația utilizată într-o manieră creativă, pentru clarificarea unor concepte cheie cu
care se operează la disciplina Consiliere și dezvoltare personală, precum: carieră, stil
de viață sănătos, asertivitate, învățare eficientă, stres, motivație, perseverență, situații
de criză, emoții, portofoliul de învățare;
- Demonstrația pentru a oferi elevilor modele de completare a unor chestionare sau
fișe de lucru, pentru analiza unor comportamente dezirabile în situații de stres, pentru
explorarea unor modele de tehnici de învățare eficientă, de rezolvare a conflictelor, de
negociere;
- Conversația în perechi/ grup, cercul de discuții pentru împărtășirea în perechi/
grup a unor experiențe personale privind succesul sau insuccesul în învățare, situații de
discriminare, situații de frustrare sau de inspirație în școală, în familie, în cercul de
prieteni, relatarea unor călătorii și a evenimentelor de învățare ocazionate de acestea;
- Problematizarea, pentru identificarea unor soluții în situații de nereușită școlară,
situații de stres, situații de criză, luarea unor decizii;
- Realizarea unui plan personal de educație și carieră, utilizând analiza SWOT a
factorilor care pot influența decizia personală referitoare la educație, carieră și stil de
viață: școala, familia, mass-media, prietenii, profilul de personalitate etc.;
În desfășurarea activităților se vor utiliza suporturi vizuale și auditive diverse,
adaptate particularităților de vârstă și preocupărilor elevilor (ex: secvențe de filme care
vor fi vizionate și discutate) şi se va organiza spaţiul într-o modalitate care facilitează
munca în echipă, vizibilitatea maximă între participanți și implicarea activă a tuturor
elevilor. La debutul activităților se pot utiliza exerciții de spargerea gheții şi de
energizare, de prezentare și de cunoaștere interpersonală, de cooperare și de
comunicare, de formare a grupurilor
Modalităţi de evaluare
În cadrul orelor de Consiliere şi dezvoltare personală NU se utilizează
calificativele. Evaluarea va urmări progresul personal în ceea ce priveşte integrarea
şcolară şi socială, atitudinile faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de propria persoană,
interesele privind diferite activităţi şi obţinerea succesului în propria activitate.
Metode de evaluare:
x exprimarea ideilor şi a opiniilor personale prin: postere, desene, colaje, proiectul
individual şi de grup;
x exprimarea ideilor şi a trăirilor personale prin poster, desen, colaj;
x realizarea de portofolii personale de învățare;
x activităţile practice;
x fişe individuale de (auto)evaluare.
Bibliografie
1. Băban, A., (2009), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca: Editura ASCR;
profesorului, București: Editura Humanitas Educaţional;
21
3. Bogorin, V., Tudose, R., (2003), Jocul de-a viaţa – exerciţii pentru orele de
dirigenţie, Cluj-Napoca;Editura EIKON;
4. Călineci, M., (2009), Cunoaşterea elevului, Ed. a 2-a, Rev. Educaţia 2000+,
Bucureşti;
5. Cucoş, C., (2006), Pedagogie, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Iași: Editura
Polirom;
6. Goleman, D., (2001), Inteligenţa emoţională, București: Editura Curtea Veche;
7. Jigău, M., (2007), Consilierea carierei. Compediu de metode și tehnici, București:
Editura SIGMA;
8. Lemeni, G., Miclea, M., (2004), Consiliere şi orientare – Ghid de educaţie pentru
9. Lemeni, G., Tarău, A., (2004), Consiliere şi orientare – Ghid de educaţie pentru
10. Schaffer, R., (2010), Introducere în psihologia copilului, Cluj-Napoca: Editura
ASCR;
11. Tomşa, Gh., (1999), Consilierea şi orientarea în şcoală, București: Casa de
Editură Viaţa Românească;
12. *** (2018), Planul-cadru de învățământ aprobat prin ORDIN nr. 3.622 din 27
aprilie 2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul special
preșcolar, primar și gimnazial;
13. *** (2013), Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală – clasa
pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, aprobată prin OMEN nr. 3418/19.03.2013;
14. *** (2008), Consilierea și orientarea în carieră – Ghid pentru studenți și
absolvenți. Universitatea Politehnică din București, Centrul de Consiliere și
Orientare în Carieră;
15. *** (2006), Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare –
clasele I – a IV-a, aprobate prin O.M.E.C. nr. 5286 / 09.10.2006.
Grupul de lucru:
-Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educației

-Maria-Cristina MARIN, coordonator Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă

Kara Constanţa Școala Gimnazială Specială Târgovişte
Sorescu Lenuţa Școala Gimnazială Specială Târgovişte
Stancu Ana-Maria Școala Gimnazială Specială Târgovişte
Grecu Laura Școala Gimnazială Specială Târgovişte
Nistor Iuliana Școala Gimnazială Specială Târgovişte
Marin Maria - Cristina Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională
Dâmboviţa
22
Programa şcolară
pentru aria curriculară
TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI

INTEGRATĂ
DISCIPLINA FORMAREA AUTONOMIEI

PERSONALE
București, 2021
Programa școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE - Învățământ special primar – Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Aria curriculară Terapia educațională complexă și integrată are alocată o
normă de profesor educator/clasă și cuprinde activități de: Formarea autonomiei
personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupațională și Ludoterapie.
Aceste activități, realizate de profesorul-educator, sprijină și completează programul
de predare-învățare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială.
Numărul orelor de terapie se stabilește în mod personalizat pentru fiecare elev, în
funcție de particularitățile sale de vârstă și de dezvoltare individuală.
Programa pentru Terapia educațională complexă și integrată este elaborată
potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia
programei este realizată astfel încât să contribuie la formarea unor competențe
necesare unui minim de autonomie personală și socială în cazul elevilor cu dizabilități
intelectuale. Din perspectiva acestei discipline, orientarea demersului didactic pornind
de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se realizează învățarea
mediată şi a dimensiunii acţionale în formarea unor persoane ușor integrabile în
societate.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de
prezentare - Competenţe generale - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de
învăţare - Conţinuturi - Sugestii metodologice.
sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei jalonează achiziţiile
elevului pentru întregul ciclu primar/gimnazial.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă
etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui ciclu de învățământ în
cazul elevilor cu dizabilitate intelectuală severă. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică
potențialul psihoindividual al elevului şi care integrează strategii didactice adecvate
unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare
elevului pentru dobândirea unor competenţe de bază.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului
didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare-
recuperare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să
asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei
clase şi al fiecărui elev ,în funcție de potențialul psihoindividual.
Având în vedere categoria elevilor cărora li se adresează prezenta
programă este necesară o abordare specifică educaţiei speciale, în esenţă, pe
stimularea învăţării-recuperării prin exerciții ,jocuri didactice , care să ofere în acelaşi
timp o plajă largă de diferenţiere a demersului terapeutic, în funcţie de nivelul de
dezvoltare a elevilor. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale
învăţarea mediată , activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li
se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Desfăşurându-se în zona dezvoltării (mintale) actuale, învăţarea empirică
(spontană, nedirijată) nu dispune de valenţe formative deosebite, deoarece ea nu
solicită elevul la un efort intelectual intens. Pentru a fi eficientă în sens formativ,
învăţarea-recuperarea se cere a fi proiectată astfel încât să acţioneze în zona proximei
dezvoltări, adică să-l solicite pe elev peste capacităţile lui de învăţare spontană. În
această perspectivă, învăţarea-recuperarea are un caracter intensiv, stimulativ şi
urmăreşte nu atât acumularea de material informativ – dar şi aceasta – cât, mai ales,
antrenarea capacităţilor reale de care dispune elevul, accelerarea dezvoltării sale, cu
alte cuvinte, transformarea continuă a zonei proximei dezvoltări în zonă a dezvoltării

actuale, forţa motrică a acestei dezvoltări accelerate găsindu-se în resursele interne
ale învăţării-recuperării ca factor dinamizator, adică ale unei învăţări formative,
dinamice.
Această perspectivă stă la baza elaborării unor modele de intervenţie
instructiv-educativă şi terapeutică mai eficientă, având ca element central învăţarea
mediată. Învăţarea mediată este acel tip de activitate cognitivă, în cadrul căreia
accesul elevului la noua informaţie şi la demersul rezolutiv operaţional este
(inter)mediat de către o altă persoană – părinte, dascăl sau chiar un elev mai mare –
care-l susţine afectiv şi-l ajută să înţeleagă şi să facă ceea ce i se cere, acţionând într-
o zonă – zona proximei dezvoltări – care depăşeşte, mai mult sau mai puţin accentuat,
capacităţile sale de rezolvare independentă.
Terapia educaţională complexă şi integrată se bazează pe un curriculum
structurat pe patru arii de dezvoltare:
- aria de dezvoltare fizică
- aria de dezvoltare perceptivă
- aria de dezvoltare intelectuală
- aria de dezvoltare personală şi socială
Competențele şi componentele constitutive ale ariilor de dezvoltare sunt
completate sau adaptate în funcţie de particularităţile elevilor şi de nivelul lor de
şcolarizare.
Disciplinele din cadrul ariei curriculare terapie educațională complexă și integrată
sunt:
x Stimularea cognitivă - vine în sprijinul activităţilor educative realizate de elev
împreună cu profesorul psihopedagog, pentru completarea acestora şi
consolidarea lor (activităţi de învăţare)
x Terapia ocupaţională - are ca scop formarea unor deprinderi adaptative care-i
permit elevului să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor
mediului (colaj, modelare plastilină, diverse produse finite: decoraţiuni, felicitări);
include şi meloterapia
x Formarea autonomiei personale - vizează formarea capacităţii elevului de a se
manifesta cât se poate de independent (igienă personală, reguli de conduită
etc.)
x Socializarea - are scopul de a pregăti elevii pentru integrarea optimă în viaţa
socială şi familială (norme de comportare, obişnuirea cu spaţiul clasei, şcolii,
împrejurimile şi cadrul social larg, vizite, excursii etc.)
x Ludoterapia - vine în sprijinul socializării elevului, îi dezvoltă spiritul de echipă,
comunicativitatea, spiritul creator şi îl responsabilizează cu ajutorul jocurilor
divere.
În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale descoperirea propriului corp şi a lumii
exterioare devine prioritară pentru creşterea gradului de adaptabilitate, pentru
formarea unor deprinderi de autonomie personală şi socială şi pentru înţelegerea şi
perceperea corectă a lumii în care trăiesc.
Cunoaşterea ştiinţifică a mediului înconjurător oferă copiilor ocazia de a gândi
şi a învăţa, de a-şi dezvolta curiozitatea şi interesul pentru anumite aspecte ale lumii
înconjurătoare, prin acţiune directă, explorare şi observaţie.
Prin intermediul modulelor din cadrul ariei curriculare “Terapia educațională
complexă și integrată”, şcoala asigură caracterul ştiinţific al cunoştinţelor empirice
achiziţionate de elev în viaţa cotidiană, încât acestea să devină cunoştinţe funcţionale,
eficiente adaptării la mediul social. Noţiunile ştiinţifice dobândite de copilul cu
dizabilități intelectuale au o acoperire senzorială, având la bază contactul direct cu
obiectele şi cu imaginile acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienţelor de
cunoaştere în care este introdus copilul permite înţelegerea relaţiilor dintre organ şi
funcţie (ureche-auz; ochi-văz etc), organism şi mediu.
Structurarea proceselor de cunoaştere constituie un demers complex, căruia îi
urmează dezvoltarea cognitivă şi învăţarea instrumentală. La copilul cu dizabilități
inteletuale severe, educaţia cognitivă este specifică, urmând un proces diferit de
învăţarea copilului obişnuit. Stimularea senzorială şi motorie condiţionează abilitarea
copilului pe axele principale: comunicare, abilităţi cognitive,autonomie personală şi
socială.
Educarea proceselor senzorial-motorii primare şi dezvoltarea motricităţii
generale vizează dezvoltarea unor abilităţi şi deprinderi care constituie punctul de
plecare în dezvoltarea cognitivă, a limbajului, a comunicării, precum şi
operaţionalizarea unor concepte matematice elementare. În dezvoltarea senzorială,
unele experienţe de viaţă, cum ar fi cele care implică spaţiul, timpul şi cantitatea, au
scopuri legate de matematică. Formarea şi operaţionalizarea unor concepte
matematice elementare conduc la înţelegerea conceptului de număr şi folosirea
concretă a numerelor în situaţii cotidiene (exemplu : alegerea autobuzului corect,
folosirea banilor etc.).
Diferenţierea curriculară se va face prin sarcini, prin sprijin, prin resurse. Astfel
copiii vor putea:
x să-şi dezvolte interesul faţă de mediul înconjurător şi faţă de propria persoană;
x să se folosească de propriile simţuri pentru a observa şi a investiga mediul
înconjurător;
x să-şi lărgească câmpul experienţei directe;
x să înţeleagă noţiunile de cauză şi efect;
x să aplice cunoştinţele învăţate în viaţa cotidiană,
x să cunoască regulile unei vieţi sănătoase;
x să opereze cu instrumente de măsură şi cu unităţi de măsură semnificative;
x să experimenteze simplu schimbările de stare ale materiei;
x să conştientizeze alternanţa zi/ noapte şi cea a anotimpurilor.
Copiii cu dizabilități intelectuale pot realiza progrese prin achiziţii cu
aplicabilitate largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative pentru buna lor
integrare socială.
Programa este astfel concepută, încât să nu îngrădească libertatea
profesorului- educator de a alege activităţile recuperativ-terapeutice cele mai adecvate
atingerii obiectivelor propuse.
1. Explorarea mediului înconjurător prin stimularea potențialului

senzorioperceptiv.
2. Manifestarea unor mișcări/gesturi motrice de bază prin

stimularea motricității generale și a manualității.
3. Comunicarea gestuală /verbală a nevoilor de bază.
CLASA PREGĂTITOARE
1. Explorarea mediului înconjurător prin stimularea potențialului senzorio-
perceptiv
Clasa pregătitoare
1.1. Descoperă, atinge , miroase , gustă obiecte/ alimente cu sprijin
x Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar, prin
antrenarea mai multor analizatori (auditiv/ vizual, tactil etc);
x Exerciţii de discriminare vizuală (identic/ diferit, perceperea transformărilor; sortări
după un criteriu – culoare; mărime; formă);
x Exerciţii de discriminare auditivă (zgomote, onomatopee, sunete, voci familiare
etc.);
x Exerciţii de discriminare olfactivă şi gustativă (mirosuri şi alimente familiare)
x Exerciţii de sesizare a unor caracterisitici simple şi de punere în corespondenţă:
lămâie – acru; îngheţată – rece etc;
x Exerciţii de discriminare tactilă (discriminare - tipuri de material: moale, tare,
neted, aspru etc.);
x Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar;
1.2. Distinge obiectele din mediul înconjurător prin explorarea multisenzorială
x Exerciţii de discriminare senzorială (auditivă, vizuală, gustativă, olfactivă, tactilă);
antrenarea mai multor analizatori (auditiv/ vizual/ tactil etc.);
x Exerciţii de atingere, pipăire, presare, mângăiere;
1.3 . Descoperă senzaţiile propriului corp și realizează poziții/ mișcări ale corpului
x Exerciţii-joc de atingere, de descoperire a propriului corp/ a corpului partenerului
de joc;
x Exerciţii pentru postură:
- exerciţii de imitare a posturii profesorului/ colegului/ a persoanelor din
imagini (poziţii de bază: „în picioare”; „culcat”, „în şezut”);
- exerciţii-joc pentru menţinerea echilibrului (Jocul „Statuia”, „Mergi pe
traseul indicat!” etc.);
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului în trecerea de la static la
deplasare (oprire/ deplasare);
x Exerciţii senzoriale şi motorii, cu antrenarea progresivă a tuturor părţilor corpului
- exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor/ a picioarelor/ a trunchiului;
- exerciţii de manipulare a diverse obiecte (apucare/ prindere/ aruncare;
săritura peste coardă/ groapa de nisip etc);
x Exerciţii de percepere a mişcărilor globale sau fine ale propriului corp
- exerciţii de motricitate generală (căţărare, rostogolire, târâre, mersul în
patru labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru);
- exerciţii de motricitate fină (înşirarea mărgelelor pe aţă, aşezarea pionilor
pe tabla cu găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele cu aţă şi
sfoară; încastrări, plastilină, mototoliri etc);
2.Manifestarea unor mișcări/gesturi motrice de bază prin stimularea motricității

generale și a manualității
Clasa pregătitoare
2.1. Utilizează aparatul locomotor pentru adaptarea la mediul școlar
x Exerciții de mișcare, deplasare, oprire, răsucire, sărire, căţărare, rostogolire,
târâre, mersul în patru labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru, dans
x Exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor /a picioarelor/ a trunchiului;
x Exerciţii de manipulare a diverse obiecte (apucare/ prindere/ aruncare; săritura
peste coardă/ groapa de nisip etc);
x Exerciţii de motricitate fină (înşirarea mărgelelor pe aţă, aşezarea pionilor pe
tabla cu găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele/ cu aţă şi sfoară;
incastrări, plastilină, mototoliri etc);
x Exerciţii senzoriale şi motorii, cu antrenarea progresivă a tuturor părţilor corpului.
2.2. Manifestă unele abilități manuale pentru adaptare la mediu
x Exerciţii de mişcare a braţelor prin gesturi rectilinii, imitând unelte diferite
(”Fierăstrăul şi rindeaua”);
x Exerciţii de urmărire cu degetul a unor trasee formate din linii orizontale şi
verticale („Drumul şoricelului”);
x Exerciţii pe presare, rupere, mototolire, modelare pe diferite suporturi materiale;
x Exerciţii simple şi combinate de mişcare, deplasare, oprire, răsucire, ridicare,
urmărire a unui traseu;
x Exerciții de așezare a pionilor pe tabla;
x Exerciţii de comunicare gestuală (semne şi gesturi semnificativ-umane: Pa!
Bravo! Vino! Du-te!).
2.3. Identifică părțile corpului uman
x Exerciţii - joc de identificare şi selectare a elementelor principale ale schemei
corporale proprii și ale partenerului;
x Exerciții de executare a unor gesturi prin imitație și la comandă verbală;
x Exerciţiu ludic de asociere imagine - parte corporală corespunzatoare;
x Exerciţiu - joc de reconstituire imagistică a schemei corporale (puzzles cu număr
mic de piese (3-5 piese)/ completare de imagini lacunare);
x Exerciții de transfer a obiectelor dintr-o mână în alta;
x Exerciții de executare a unei mișcări simultan cu mâna dreaptă și stângă (cu și
fără elemente ajutătoare);
x Exerciții de rulare a colțului unui șervețel;
x Exerciții de introducere a unor mărgele în sticlă;
x Exerciții de aruncare și prinderea unui obiect.
2.4. Identifică poziția obiectelor în raport cu propriul corp
x Exerciții de identificare a poziției obiectelor unele față de altele (pe, sub, în față,
în spate, deasupra - dedesubt) și față de sine;
x Exerciții de parcurgere a unor trasee impuse (”Calcă pe cartoane”, ”Grupează-te
la steguleț”, ”Mergi șerpuit!”);
x Exerciții - joc de căutare a unui obiect ascuns după repere verbale.
3. Comunicarea gestuală/ verbală a nevoilor de bază

Clasa pregătitoare
3.1. Acceptă contactul cu persoanele din mediul școlar
x Exerciții de captare a atenției asupra persoanelor cu care intră în contact:
„Uită-te în ochii mei”, „Atinge-mi mâna”, „Ia-mă de mână”, „Hai să dăm noroc”,
„„Recunoaște vocea!”;
x Exerciții de identificare a persoanelor: Ghici cine te-a strigat, Cine a intrat pe ușă,
Cine stă lângă tine/ în fața ta, Alege partenerul de joc, Asociează fotrografia cu
persoana/ numele cu persoana;
x Exerciții de recunoaștere prin utilizarea alternativă a senzațiilor (vizual/ auditiv/
olfactiv): ”Cine este profesorul tău?”, „Care sunt colegii tăi?” etc.
3.2. Manifestă unele deprinderi de igienă sanitară
x Exerciții de recunoaștere a sălii de baie și a obiectelor de toaletă concret/ în
imagini;
x Exerciții de comunicare (verbal sau nonverbal) a nevoii de a merge la toaletă;
x Exerciții de dezbrăcare/ îmbrăcare la toaletă (asistat);
x Exerciții de folosire corectă a toaletei;
x Exerciții de folosire a hârtiei igienice;
x Exerciții practice de întreținere a igienei personale (spălare pe mâini, față, dinți și
perierea părului);
x Exerciții de folosire a prosopului după spălare;
x Exerciții de însușire a ordinii operațiilor necesare igienei mâinilor, feței, corpului
3.3. Manifestă unele deprinderi de igienă alimentară
x Exerciții - joc de recunoaștere (nonverbal/ verbal) concret/ în imagini a
mobilierului și dotărilor din sala de mese, bucătărie și sufragerie;
x Activități practice de aranjare a veselei și tacâmurilor pentru servirea mesei
(concret sau joc de rol);
x Exerciții de adoptare a poziției corecte la masă;
x Exerciții practice de manevrare a tacâmurilor la servirea mesei;
x Exerciții de debarasare a mesei;
x Exerciții de identificare/ diferențiere a alimentelor de bază prin activități
senzoriale;
x Activități practice de manipulare și păstrare a alimentelor;
x Exerciții de spălare a fructelor;
x Exerciții practice de servire a alimentelor în ordinea firească a unui meniu.
Conţinuturi

Senzații și percepții Explorare și discriminare:
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
Schema corporală și - corpul uman;
lateralitatea - gesturi de bază.
Orientarea, organizarea și - poziția obiectelor;
structurarea spațială - raporturile dintre acestea;
Igiena alimentară - bucătăria și sala de mese;
- alimentele;
- servirea mesei;
- igiena spațiilor alimentare,
Igiena sanitară - sala de baie;

- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
structurarea spațială - raporturile dintre acestea;
- alimentele;
- servirea mesei;
- igiena spațiilor alimentare,
- obiectele de toaleta;
- igienizarea grupului sanitar.
Igiena îmbrăcămintei și a - obiectele de vestimentație;
încălțămintei (îmbrăcăminte și încălțăminte);
- depozitarea și întreținerea;
- utilizarea corespunzătoare.
Casa - spațiile locuinței și utilitatea lor;
- mobilierul;
- activități gospodărești.
Familia și societatea - date personale;
- relațiile în cadrul familiei;
- conduite dezirabile;
- strada;
- cartierul.
CLASA I
perceptiv
Clasa I
1.1 Folosește simțurile în explorarea mediului înconjurător.
antrenarea mai multor analizatori (auditiv, vizual, tactil etc.);
x Exerciţii de discriminare vizuală (identic/ diferit, perceperea transformărilor;
sortări după un criteriu – culoare; mărime; formă);
x Exerciţii de discriminare auditivă (zgomote, onomatopee, sunete, voci
familiare etc.);
x Exerciţii de discriminare olfactivă şi gustativă (mirosuri şi alimente familiare)
x Exerciţii de sesizare a unor caracterisitici simple şi de punere în
corespondenţă: lămâie – acru; îngheţată – rece etc;
x Exerciţii de discriminare tactilă (discriminare - tipuri de material: moale, tare,
neted, aspru etc.);
x Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar;
x Exerciţii de descoperire a proprietăţilor fizice ale obiectelor, perceptibile pe
baza simţurilor;
1.2. Recunoaște obiectele din mediul înconjurător prin explorarea
multisenzorială
x Exerciţii de discriminare senzorială (auditivă, vizuală, gustativă, olfactivă,
tactilă);
antrenarea mai multor analizatori (auditiv/ vizual/ tactil etc)
x Exerciţii de atingere, pipăire, presare, mângăiere
1.3. Utilizează senzaţiile propriului corp și realizează poziții/ mișcări ale
corpului
x Exerciţii-joc de atingere, de descoperire a propriului corp/ a corpului
partenerului de joc
(poziţii de bază: „în picioare”; „culcat”, „în şezut”);
- exerciţii-joc pentru menţinerea echilibrului (Jocul „Statuia”, „Mergi pe traseul
indicat!” etc.);
x Exerciţii senzoriale şi motorii, cu antrenarea progresivă a tuturor părţilor
corpului:
- exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor/ a picioarelor/ a trunchiului;
- exerciţii de motricitate generală (căţărare, rostogolire, târâre, mersul în patru
labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru);
- exerciţii de motricitate fină (înşirarea mărgelelor pe aţă, aşezarea pionilor pe
Clasa I
x Exerciţii de identificare a senzaţiilor de cald-rece, durere-plăcere.
2. Manifestarea unor mișcări/ gesturi motrice de bază prin stimularea motricității

generale și a manualității
Clasa I
2.1. Exersează mișcările grosiere și fine pentru adaptarea la mediul școlar
târâre, mersul în patru labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru, dans;
x Exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor/ a picioarelor/ a trunchiului;
x Exerciţii de manipulare a diverse obiecte (apucare/ prindere/ aruncare;
x Exerciţii de percepere a mişcărilor globale sau fine ale propriului corp;
corpului.
2.2. Utilizează motricitatea grosieră și fină pentru comunicare, adaptare la
mediu
x Exerciţii pe presare, rupere, mototolire, modelare pe diferite suporturi
materiale;
x Exerciţii de coordonare oculo-motorie şi de dinamică bimanuală (joc de
construcţie, puzzle din 2 piese, incastrare simple);
x Exerciții de așezare a pionilor pe table cu găurele.
x Exerciţii de comunicare gestuală (semne şi gesturi semnificativ-umane: „Pa!”,
„Bravo!”, „Vino!”, „Du-te!”).
2.3. Identifică schema corporală și lateralitatea
x Exerciţii-joc de identificare şi selectare a elementelor principale ale schemei
x Exerciții de excutare a unor gesturi prin imitație și la comandă verbală;
x Exerciţiu ludic de asociere imagine - parte corporală corespunzătoare;
x Exerciţiu - joc de reconstituire imagistică a schemei corporale (puzzle cu
număr mic de piese (3-5 piese)/ completare de imagini lacunare);
x Exerciții imitative/ reflectate în fața oglinzii;
x Exerciții de rezolvare a unor sarcini cu mâna dominantă și cu ambele mâini;
partenerului de joc;
x Exerciții de executare a unei mișcări simultan cu mâna dreaptă și stângă (cu
și fără elemente ajutătoare);
x Exerciții de aruncare și prindere a unui obiect.

2.4. Manifestă comportamente necesare orientării în spațiul clasei
x Exerciții de identificare a poziției obiectelor unele față de altele (pe, sub, în
față, în spate, deasupra-dedesubt) și față de sine;
x Exerciții de utilizare a unor forme neregulate ori regulate, utilizând cuburi,
șireturi, sarmă, sfoară;
x Exerciții de ordonare a obiectelor peste, pe, deasupra, dedesubtul, înăuntrul
sau în afara unui spațiu/ obiect dat ori construit de el;
x Exerciții de parcurgere a unor trasee impuse (”Calcă pe cartoane”,
”Grupează-te la steguleț”, ”Mergi șerpuit!”);
x Exerciții - joc de căutare a unui obiect ascuns după repere verbale.

Clasa I
3.1. Identifică persoanele din mediul școlar
x Exerciții de identificare a persoanelor: Ghici cine te-a strigat, Cine a intrat pe
ușă, Cine stă lângă tine, în fața ta, Alege partenerul de joc, Asociează
fotrografia cu persoana, numele cu persoana;
x Exerciții de recunoaștere prin utilizarea alternativă a senzațiilor (vizual/
auditiv/ olfactiv): Cine este profesorul tău, Care sunt colegii tăi etc.
x Exerciții de învățare a unui dialog simplu: Bună ziua!, La revedere!, Cum te
cheamă?;
x Exerciții de comunicare (verbal sau nonverbal) a nevoilor de bază, a dorințelor
imediate;
x Exerciții de realizare a unor sarcini în perechi, grupuri, echipe;
3.2. Manifestă unele deprinderi de igienă sanitară
x Exerciții de recunoaștere a sălii de baie și a obiectelor de toaletă concret/în
imagini;
x Exerciții de dezbrăcare/îmbrăcare la toaletă (asistat);
x Exerciții practice de întreținere a igienei personale (spălare pe mâini, față,
dinți și perierea părului);
x Exerciții de însușire a ordinii operațiilor necesare igienei mainilor, feței,
corpului;
3.3. Manifestă unele deprinderi de igienă alimentară
x Exerciții - joc de recunoaștere (nonverbal/ verbal) concret/ în imagini a
x Exerciții de identificare/ diferențiere a alimentelor de bază prin activități
senzoriale;
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
lateralitatea - gesturi de bază;
structurarea spațială - raporturile dintre acestea.
- alimentele;
- servirea mesei și igiena spațiilor
alimentare;
- obiectele de toaletă;
Igiena îmbrăcămintei și a - obiectele de vestimentație
- mobilierul;
- activități gospodărești;
- strada;
- cartierul.
CLASA a II-a
1. Explorarea mediului înconjurător prin stimularea potențialului
senzorioperceptiv
Clasa a II-a
1.1. Utilizează propriile senzații în cunoașterea și recunoașterea obiectelor
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a obiectelor prin utilizarea unora/
tuturor simțurilor;
x Exerciţii de descoperire a proprietăţilor fizice ale obiectelor, perceptibile pe
baza simţurilor;
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a obiectelor doar cu ajutorul văzului
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a persoanelor/ unor obiecte/
fenomene doar pe baza auzului;
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a obiectelor doar pe baza mirosului și
sau gustului;
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a obiectelor/ persoanelor doar prin
simțul tactil;
x Exerciţii de sesizare a unor caracterisitici şi de punere în corespondenţă a
acestora (obiect – descriere);
x Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul înconjurător;
1.2. Realizează diferențele între obiectele din mediul înconjurător
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere senzorială (auditivă, vizuală,
gustativă, olfactivă, tactilă);
x Exerciţii de diferențiere a obiectelor din mediul înconjurător, prin antrenarea
mai multor analizatori (auditiv/ vizual/ tactil etc);
x Exerciţii de utilizarea adecvată a obiectelor din mediul înconjurător
1.3 Cunoaște senzaţiile propriului corp și realizează poziții/ mișcări ale
corpului
- exerciţii de imitare a posturii profesorului/ colegului/ a persoanelor din
traseul indicat!” etc.)
- exerciţii de formare şi educare a echilibrului static (biped şi pe un
picior);
corpului
- exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor /a picioarelor/ a trunchiului;
- exerciţii de motricitate fină (înşirarea mărgelelor pe aţă, aşezarea
pionilor pe tabla cu găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele/ cu
Clasa a II-a
aţă şi sfoară; incastrări, plastilină, mototoliri etc.);
2. Manifestarea unor mișcări/ gesturi motrice de bază prin stimularea

motricității generale și a manualității
Clasa a II-a
2.1 Execută mișcări grosiere și fine după model
x Exerciții de mișcare, deplasare, oprire, răsucire, sărire ,căţărare, rostogolire,
târâre,mersul în patru labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru, dans
x Exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor /picioarelor/trunchiului;
săritura peste coardă/groapa de nisip etc);
incastrări, plastilină, mototoliri etc.);
corpului.
2.2 Manifestă coordonarea oculo-motorie în gesturi uzuale simple
materiale;
x Exerciţii de coordonare oculo-motorie şi de dinamică bimanuală ( joc de
construcţie, puzzle din 2 piese, incastrare simple);
x Exerciții de așezare a pionilor pe table cu găurele.
Bravo! Vino! Du-te! Dă-mi!).
2.3 Recunoaște schema corporală și lateralitatea
x Exerciţiu - joc de reconstituire imagistică a schemei corporale [puzzle cu
număr mic de piese (3-5 piese)/ completare de imagini lacunare];
x Exerciții imitative / reflectate în fața oglinzii;
x Exerciţii - joc de atingere, de descoperire a propriului corp/ a corpului
2.4 Se orientează în spațiul clasei

x Exerciții de identificare a poziției obiectelor unele față de altele ( pe, sub, în
față, în spate, deasupra- dedesubt) și față de sine;
x Exerciții de realizare a unor sarcini de tip școlar( Curățenia clasei ,
Rearanjarea mobilierului);
” Grupează-te la steguleț”, ” Mergi șerpuit!”);
x Exerciții- joc de căutare a unui obiect ascuns după repere verbale.
3. Comunicarea gestuală /verbală a nevoilor de bază

Clasa a II-a
3.1. Cunoaște și recunoaște persoanele din mediul familial și școlar
x Exerciții de recunoaștere a persoanelor cunoscute;
x Exerciții de atribuire a unor trasaturi specifice persoanelor din mediul familial și
școlar;
x Exerciții de recunoaștere prin utilizarea alternativă a senzațiilor ( vizual/
3.2. Manifestă deprinderi de igienă sanitară
imagini;
x Exerciții practice de întreținere a igienei personale ( spălare pe mâini, față,
x Exerciții de însușire a ordinii operațiilor necesare igienei mainilor , feței ,
corpului;
3.3. Manifestă deprinderi de igienă alimentară
x Exerciții - joc de recunoaștere (nonverbal/verbal) concret/ în imagini a
x Activități practice de aranjare a veselei și tacâmurilor pentru servirea mesei (
concret sau joc de rol);
x Exerciții de identificare/diferențiere a alimentelor de bază prin activități
senzoriale;
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
lateralitatea - gesturi de bază;
Igiena alimentară - bucataria și sala de mese;
- alimentele;
- servirea mesei;
- igiena spațiilor alimentare.
încălțămintei (îmbrăcaminte și încălțăminte);
- utilizarea corespunzătoare
- mobilierul;
- strada;
- cartierul.
CLASA a III-a
perceptiv
Clasa a III-a
1.1 Identifică obiectele din mediul școlar
x Exerciţii de descoperire a proprietăţilor fizice ale obiectelor,perceptibile pe
baza simţurilor;
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a obiectelor doar cu ajutorul văzului;
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a persoanelor/unor obiecte/ fenomene
doar pe baza auzului;
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a obiectelor doar pe baza mirosului și
sau gustului;
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a obiectelor/persoanelor doar prin
simțul tactil;
acestora ( obiect – descriere);
x Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul înconjurător;
1.2. Realizează diferențele între obiectele din mediul înconjurător
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere senzorială (auditivă, vizuală,
gustativă, olfactivă, tactilă);
mai multor analizatori (auditiv / vizual /tactil etc.);
x Exerciţii de utilizarea adecvată a obiectelor din mediul înconjurător;
1.3. Realizează poziții/mișcări ale corpului
- exerciţii de imitare a posturii profesorului/ colegului / a persoanelor din
traseul indicat!” etc.);
corpului
- exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor /picioarelor/trunchiului;
- exerciţii de motricitate fină (înşirarea mărgelelor pe aţă,aşezarea
pionilor pe tabla cu găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele/ cu
aţă şi sfoară; incastrări, plastilină, mototoliri etc);
2. Manifestarea unor mișcări/gesturi motrice de bază prin stimularea

Clasa a III-a
2.1.Execută mișcări grosiere și fine parțial independent/ independent
târâre, mersul în patru labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru, dans
incastrări, plastilină,mototoliri etc);
corpului.
2.2. Prezintă coordonare oculo-motorie şi de dinamică bimanuală
verticale;
x Exerciţii de mişcare a braţelor prin gesturi rectilinii, imitând unelte diferite;
materiale;
x Exerciţii de ( joc de construcţie, puzzle din 2 piese, incastrare simple);
x Exerciții de așezare a pionilor pe table cu găurele;
x Exerciţii de comunicare gestuală (semne şi gesturi semnificativ-umane: „Pa!”,
„Bravo!”, „Vino!”, „Du-te!”, „Dă-mi!”).
2.3.Cunoaște schema corporală și lateralitatea
x Exerciţii-joc de identificare şi selectare a elementelor principale ale schemei
x Exerciţiu ludic de asociere imagine - parte corporală corespunzătoare;
x Exerciţiu- joc de reconstituire imagistică a schemei corporale [puzzle cu
x Exerciţii - joc de atingere, de descoperire a propriului corp/ a corpului
x Exerciții de aruncare și prindere a unui obiect.
2.4.Se orientează în spațiile cunoscute
x Exerciții de realizare a unor sarcini de tip școlar (Curățenia clasei,
x Exerciții de parcurgere a unor trasee impuse (”Calcă pe cartoane”, ”Grupează-te la

steguleț”, ” Mergi șerpuit!”);
x Exerciții- joc de căutare a unui obiect ascuns după repere verbale.
3. Comunicarea gestuală /verbală a nevoilor de bază

Clasa a III-a
3.1.Cunoaște și recunoaște persoanele din mediul familial și școlar
școlar;
x Exerciții de recunoaștere prin utilizarea alternativă a senzațiilor ( vizual/
imagini;
x Exerciții practice de întreținere a igienei personale (spălare pe mâini, față,
corpului.
senzoriale;
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;
încălțămintei (îmbracăminte și încălțăminte);
- mobilierul;
- strada;
- cartierul.
CLASA a IV-a
1. Explorarea mediului înconjurător prin stimularea potențialului senzorio

perceptiv
Clasa a IV-a
1.1. Ințelege utilitatea obiectele din mediul înconjurător
acestora ( obiect – descriere);
x Exerciţii de descoperire a obiectelor din mediul înconjurător;
x Exerciții de clasificare a obiectelor pe diferite criterii( mărime , materiale ,
utilitate);
x Exerciții de utilizare a obiectelor cunoscute;
x Exerciții de comparare a obiectelor familial și a altora mai puțin cunoscute;
1.2. Utilizează obiectele din mediul înconjurător în mod parțial independent/
independent
x Exerciţii de cunoaștere și recunoaștere a utilității diferitelor obiecte;
mai multor analizatori;
x Exerciţii de utilizarea adecvată a obiectelor din mediul înconjurător;
x Exerciții de recunoaștere a utilității obiectelor (desene independente cu teme
date, confecționarea unor obiecte, machete );
1.3. Manifestă motricitate generală și specifică situațional
- exerciţii de imitare a posturii profesorului/ colegului / a persoanelor din
traseul indicat!” etc.)
corpului
- exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor /picioarelor/trunchiului;
- exerciţii de motricitate generală (căţărare, rostogolire, târâre,mersul în
- exerciţii de motricitate fină (înşirarea mărgelelor pe aţă,aşezarea pionilor
pe tabla cu găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele/ cu aţă şi
sfoară; incastrări, plastilină, mototoliri etc);
2. Manifestarea unor mișcări/gesturi motrice de bază prin stimularea

Clasa a IV-a
2.1 Execută mișcări grosiere și fine independent
x Exerciții de mișcare, deplasare, oprire, răsucire, sărire ,căţărare, rostogolire,
târâre,mersul în patru labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru,dans
incastrări, plastilină,mototoliri etc);
corpului.
2.2 Prezintă coordonare oculo-motorie şi de dinamică bimanuală
verticale;
x Exerciţii de mişcare a braţelor prin gesturi rectilinii, imitând unelte diferite;
materiale;
x Exerciţii de ( joc de construcţie, puzzle din 2 piese, incastrare simple);
x Exerciții de așezare a pionilor pe table cu găurele;
Bravo! Vino! Du-te! Dă-mi!)
2.3 Cunoaște schema corporală și lateralitatea
x Exerciţiu - joc de reconstituire imagistică a schemei corporale [puzzles cu
x Exerciții de executare a unei mișcări simultan cu mâna dreaptă și stângă( cu
2.4 Se orientează în spațiile cunoscute / necunoscute
x Exerciții de realizare a unor sarcini de tip școlar( Curățenia clasei ,

” Grupează-te la steguleț”, ” Mergi șerpuit!”);
x Exerciții- joc de căutare a unui obiect ascuns după repere diferite;
x Exerciții de orientare spațială în clasă, în școală, în curte.

Clasa a IV-a
2.5 Cunoaște și recunoaște persoanele din mediul familial, școlar și social
școlar;
x Exerciții – tip dialog între personae cu statuturi și roluri diferite;
x Exerciții –joc de dramatizare cu diferite teme și roluri (Familia mea, Colegii
mei, Prietenii mei);
imagini;
x Exerciții practice de întreținere a igienei personale ( spălare pe mâini, față,
corpului;
x Exerciții de cunoaștere a importanței igienei sanitare;
x Exerciții de prevenire a unor afecțiuni cauzate de lipsa igienei sanitare;
x Activități practice de aranjare a veselei și tacâmurilor pentru servirea mesei (
concret sau joc de rol);
senzoriale;
x Exerciții practice de servire a alimentelor în ordinea firească a unui meniu;
x Exerciții de cunoaștere a importanței igienei alimentare;
x Exerciții de prevenire a unor afecțiuni cauzate de lipsa igienei alimentare;
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;
- mobilierul;
- relațiile in cadrul familiei;
- strada;
- cartierul.
Conținutul acestui modul este adaptat nivelului de dezvoltare specific elevilor cu
dizabilităţi intelectuale severe, profunde şi/sau asociate. În realizarea programei s-a
încercat o îmbinare a cunoştinţelor teoretice cu experienţa acumulată de-a lungul
anilor în lucrul cu aceşti elevi. Aşa cum se poate observa, maniera în care este
concepută oferă cadrului didactic flexibilitate în proiectarea demersului didactic,
posibilitatea de a putea adapta activităţile în funcţie de particularităţile psihoindividuale
ale fiecărui elev în parte.
Structura perceptiv-motorie presupune, în primul rând, organizarea schemei
corporale, care constituie punctul de plecare al organizării spaţiale, cu rol important în
relaţiile subiectului cu lumea înconjurătoare.
Cunoaşterea propriului corp şi a trebuinţelor primare reprezintă premisă în
formarea unor deprinderi de autonomie personală şi socială. Activităţile din cadrul
acestui modul trebuie să aibă un pronunţat caracter practic, de antrenare a copilului cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate în exerciţii de cunoaştere a
propriului corp şi de formare a unor deprinderi de îngrijire şi igienă personală. Unele
(obiecte, jucării, suporturi imagistice diverse etc), stimulând motivaţia copilului pe linia
autocunoaşterii.
Prin activităţile propuse, se urmăreşte, cu prioritate, reducerea
comportamentelor auto/ heteroagresive specifice copilului cu dizabilități intelectuale
grave, severe şi /sau asociate şi prevenirea consumului de substanţe nocive (alcool,
droguri, tutun).
Se pune accent, în toate aceste activităţi pe atingerea unor obiective cu un
caracter predominant formativ (deprinderi de autonomie personală, conduite
preventive,comportament adaptativ la diverse situaţii).
Evaluarea
De asemenea, se fac referiri la modul în care se realizează evaluarea
(concursuri, expoziţii, aprecierea activităţii şi enunţuri de autoevaluare). Evaluarea
este o dimensiune importantă a procesului de învăţământ. Prin intermediul evaluării,
cadrul didactic urmăreşte evoluţia elevului, dar şi calitatea actului educativ,
conştientizează punctele forte şi punctele slabe şi ia decizii în vederea continuării sau
ameliorării activităţii în etapa următoare a procesului educativ.
Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi.De asemenea, evaluarea orientează
cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la
particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor
fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii/reprezentanții legali. În întreaga
activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui
elev.
Bibliografie
1. Albu, C., (2006), Psihomotricitate, Iași: Editura Institutul European;
2. Ausubel, P.D., (1986), Învățarea în școală, București: Editura Didactică și
Pedagogică;
3. Barbu, P., (2012) Copilul și mot,ricitatea, Pitești: Editura Nomina;
4. Beniuc, M., Chircev, A., (1980) Probleme fundamentale ale psihopedagogiei,
București: Editura ASSP;
5. Crețu, E., (1999), Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar,
București: Editura Aramis;
6. Gherguț, A., (2013), Sinteze de psihopedagogie speciala. Ghid pentru
concursuri si examene de obținere a gradelor didactice, Iași: Editura Polirom;
7. Leaf, R., McEachin, J., (2011), Ghid de terapie ABA, București: Editura
Frontiera;
8. Mușu, I., (1997), Terapia educațională integrată, Editura Prohumanitate;
9. Mușu, I., Vrăsmaș, E., (1997), Terapia tulburărilor de limbaj, București: Editura
10. Păunescu, C., Mușu, I., (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului
handicapat mintal, București: Editura Medicală;
11. ***(2002), Curriculum pentru copii cu deficiențe (dizabilităţi) severe şi profunde,
București: Asociația RENINCO România;
12. ***(1998), Educația integrată a copiilor cu handicap, București: Asociația
RENINCO România;
13. ***(2000), Ghid de predare-învățare pentru copiii cu CES, București: Asociația
RENINCO România;
14. *** (2008), Programă școlară Terapie Educațională Complexă și Integrată cls I -
a X-a, București.
Grupul de lucru:

Vasilica COMIȘEL, coordonator Inspectoratul Școlar Județean Prahova

Comișel Vasilica Inspectoratul Școlar Județean Prahova
Gociu Claudia Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Ploiești
Dediu Cornelia Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Ploiești
Zamfir Lucia Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Ploiești
Georgescu Mirela Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Ploiești
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA FORMAREA AUTONOMIEI
PERSONALE
București, 2021
Programa școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE - Învățământ special gimnazial – Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupațională și Ludoterapie.
Aceste activități, realizate de profesorul-educator, sprijină și completează programul
de predare-învățare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială.
Numărul orelor de terapie se stabilește în mod personalizat pentru fiecare elev, în
funcție de particularitățile sale de vârstă și de dezvoltare individuală.
societate.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale,
reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui ciclu de
învățământ în cazul elevilor cu dizabilitate intelectuală severă. Pentru realizarea
competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare
care valorifică potențialul psihoindividual al elevului şi care integrează strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

actuale, forţa motrică a acestei dezvoltări accelerate găsindu-se în resursele interne
ale învăţării-recuperării ca factor dinamizator, adică ale unei învăţări formative,
dinamice.
mediată. Învăţarea mediată este acel tip de activitate cognitivă, în cadrul căreia
accesul elevului la noua informaţie şi la demersul rezolutiv operaţional este
(inter)mediat de către o altă persoană – părinte, dascăl sau chiar un elev mai mare –
care-l susţine afectiv şi-l ajută să înţeleagă şi să facă ceea ce i se cere, acţionând într-
o zonă – zona proximei dezvoltări – care depăşeşte, mai mult sau mai puţin accentuat,
capacităţile sale de rezolvare independentă.
şcolarizare.
Disciplinele din cadrul ariei curriculare terapie educațională complexă și integrată
sunt:
etc.)
divere.
exterioare devine prioritară pentru creşterea gradului de adaptabilitate, pentru
Cunoaşterea ştiinţifică a mediului înconjurător oferă copiilor ocazia de a gândi
şi a învăţa, de a-şi dezvolta curiozitatea şi interesul pentru anumite aspecte ale lumii
dizabilități intelectuale au o acoperire senzorială, având la bază contactul direct cu
obiectele şi cu imaginile acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienţelor de
socială.
Educarea proceselor senzorial-motorii primare şi dezvoltarea motricităţii
generale vizează dezvoltarea unor abilităţi şi deprinderi care constituie punctul de
plecare în dezvoltarea cognitivă, a limbajului, a comunicării, precum şi
operaţionalizarea unor concepte matematice elementare. În dezvoltarea senzorială,
unele experienţe de viaţă, cum ar fi cele care implică spaţiul, timpul şi cantitatea, au
scopuri legate de matematică. Formarea şi operaţionalizarea unor concepte
matematice elementare conduc la înţelegerea conceptului de număr şi folosirea
concretă a numerelor în situaţii cotidiene (exemplu : alegerea autobuzului corect,
folosirea banilor etc.).
copiii vor putea:
înconjurător;
Copiii cu dizabilități intelectuale pot realiza progrese prin achiziţii cu
aplicabilitate largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative pentru buna lor
integrare socială.
Programa este astfel concepută, încât să nu îngrădească libertatea
profesorului- educator de a alege activităţile recuperativ-terapeutice cele mai adecvate
atingerii obiectivelor propuse.
1. Manifestarea unor comportamente independente de bază prin

utilizarea disponibilităților psiho-individuale
2. Realizarea și întreținerea igienei personale și a spațiului de

locuit prin utilizarea obiectelor/instrumentelor specifice
3. Relaționarea în grup , în mediul social în scopul creșterii

autonomiei personale și sociale
CLASA a V-a
1. Manifestarea unor comportamente independente de bază prin utilizarea
disponibilităților psiho-individuale
Clasa a V-a
1.1. Identifică și descrie caracteristicile obiectelor și fenomenelor pentru
orientarea spațială
x Exerciții de identificarea a obiectelor, lucrurilor după caracteristicile senzoriale:
formă, culoare, miros, mărime, textură, greutate etc.;
x Exerciții de punere în corepondență a caracteristicilor obiectelor cu acestea:
zahăr-dulce, sare-sărat, lamâie-acru etc.;
x Exerciții de identificare polisenzorială a lucrurilor și fenomenelor: diferențiere
auditivă sau de grupare a obiectelor asemănătoare prin utilizarea a cât mai
multor analizatori concomitant, fenomene ale naturii;
x Exerciții de mișcare și orientare spațială în clasă, școală, comunitate;
x Exerciții de întreținere și organizare a spațiului propriu ( bancă, dulap, colțul cu
jucării).
1.2. Cunoaște principalele organe , aparate și sisteme ale corpului uman
x Exerciţii de identificare pe imagini a procesului fiziologic;
x Exerciţii de identificare a nevoilor/ trebuinţelor, raportate la reperele orare ale
vieţii familiale şi şcolare (regimul zilnic);
x Vizualizare software-uri educative, filme didactice;
x Observarea dirijată a unor planşe ilustrând fiziologia corpului uman (aparatul
x Dialoguri situaţionale pe teme legate de transformările fiziologice la diferite
vârste;
x Discuţii pe tema educaţiei sexuale.
1.3. Identifică principalele pericole din mediul înconjurător
x Exerciţii de recunoaştere a şi identificare a pericolelor potenţiale din mediul
înconjurător (substanțe nocive, focul, accidente rutiere, obiecte contondente,
surse de electrocutare etc.);
x Exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi prevenire a pericolelor din
mediu;
x Exerciţii aplicative – respectarea regulilor elementare de circulaţie, a normelor
de securitate;
x Joc didactic „Ce se întâmplă dacă ...?”;
x Jocuri de rol pentru învăţarea comportamentelor cu caracter securizant în caz
de pericol („Atenţie la semafor!”etc.);
x Povestiri / dramatizări cu scop moralizator;
x Vizualizare de software-uri educative/ filmuleţe pentru învăţarea
comportamentelor cu caracter securizant în caz de pericol.
1.4. Îndeplinește sarcini cotidiene, de joc și loisir
x Activităţi de identificare a unui regim de muncă şi odihnă corect;
x Jocuri tematice: ”Timpul în mijlocul naturii”; “Vine vacanţa”;
x Joc de rol (“La picnic”, “În parc” etc.);
x Jocurile preferate;
x Audiţii/ vizionări de filme;
x Participarea la activităţi cultural-artistice organizate de comunitate;
x Vizite la muzee, spectacole de teatru/ circ.
Clasa a V-a
1.5. Realizează activități de dezvoltare a deprinderilor de muncă
x Exerciţii de confecţionare a unor produse simple prin: desenare , decupare,
lipire, origami, modelare, colaje, şnuruire, împletire, compoziţii din hârtie
creponată mototolită, lemn , mărgele etc.;
x Exerciţii de confecţionare a unor jucării şi machete;
x Exerciţii de ambalare a unui cadou;
x Jocuri de construcţie şi asamblare;
x Exerciţii de confecţionare a unor produse individual şi în grup;
x Activități gospodărești;
x Concursuri „Întrecerea cu tine”, „Vreau să fiu primul!” (pe abilităţi, meserii
ş.a.);
x Exerciţii de analiză şi apreciere a produselor activităţii.
2. Realizarea și întreținerea igienei personale și a spațiului de locuit prin

utilizarea obiectelor/instrumentelor specifice
Clasa a V-a
2.1. Utilizează obiectele pentru îngrijirea corporală
x Exerciţii de identificare şi utilizare a obiectelor de toaletă;
x Exerciții practice de spalare și ștergere, cu fixarea momentelor când acestea
se impun (dimineața, seara, înainte și după masă etc.);
x Exerciții practice de intreținere a igienei personale (față, dinți, păr, mâini,
corp);
x Exerciții de cunoaștere a operațiilor de asigurare a igienei intime la fete și
băieți;
x Exerciții practice de folosire și igienizare corectă a grupului sanitar;
x Exerciții de identificare și denumire coresp a diferitelor piese de îmbrăcăminte
și încălțăminte;
x Exerciții practice de utilizare corecta a vestimentației și a încălțămintei;
x Exerciții de alegere a vestimentației în funcție de gen, momentul zilei,
eveniment și anotimp;
x Exerciții de îngrijire și de depozitare a hainelor și a încălțămintei;
x Exerciţii joc: încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare;
x Joc didactic „Hrănim păpuşa”; „Îmbrăcăm păpuşa!”.
2.2. Recunoaște și utilizează obiectele și regulile unei corecte igiene alimentare
x Exerciții de identificare și utilizare a mobilierului și dotărilor principale din sala
de mese/ bucătarie/ sufragerie;
x Exerciții practice de învățare a poziției corecte la masă, de utilizare adecvată a
veselei și tacâmurilor din bucătărie;
x Exerciții de identificare și denumire a alimentelor de bază (carne, alimente,
lactate, legume, fructe);
x Exerciții de integrare categorială a alimentelor cunoscute;
x Exerciții practice de mărunțire și de consumare a alimentelor de consistențe
diferite;
x Joc de rol: („Cum servim masa?” etc.);
x Exerciții practice de aranjare și strângere a mesei.
2.3. Participă la activități de întreținere și igienizare a clasei , camerei
x Exerciții de identificare și utilizare corectă a spațiilor școlare, de locuit;
x Exerciții de identificare și utilizare corectă a pieselor de mobilier, aparatură
electrocasnică;
Clasa a V-a
x Joc didactic „Casa păpușii”;
x Jocuri de aranjare a mobilierului clasei;
x Exerciții practice de aerisire, spălare, ștergere, călcare, aspirare etc.;
x Jocuri de rol: „De-a bucătarul!”, „De-a gospodina” etc.;
x Exerciții de rezolvarea a unor situații problemă apărute în clasă , casă și
gospodărie.
3. Relaționarea în grup, în mediul social în scopul creșterii autonomiei

personale și sociale
Clasa a V-a
3.1. Recunoaște date de identificare ale sale și ale membrilor familiei
x Exerciții de identificare a datelor personale (nume , prenume, vârstă);
x Exerciții de identificare a membrilor familiei (mama, tata, frați, surori, bunici,
verișori etc.);
x Exerciții de descriere a persoanelor apropiate (frați/ surori/ părinți/ bunici) cu
încadrarea în categoria de vârstă adecvată (copil - tânăr - adult - bătrân);
x Exerciții de memorare și reproducere a informațiilor utile despre datele
personale, adresă , date despre membrii familiei restranse;
x Exerciții de identificare a relațiilor între membrii familiei;
x Joc de rol pe tema relațiilor între copii, relațiilor părinți- copii;
x Exerciții de descriere a responsabilităților fiecarui membru al familiei;
x Dramatizări pe tema rolurilor și relațiilor din familie;
x Exerciții practice de îngrijire a plantelor și animalelor de companie – colțul viu
al clasei;
x Exerciții practice de pregătire pentru viața casnică de familie.
3.2. Identifică propriile trăsături fizice și ale persoanelor apropiate
x Exerciţii de observare a trasăturilor feţei, corpului;
x Exerciţii de descriere a schemei corporale proprii şi a altei persoane;
x Exerciţii de stabilire a corespondenţei între elementele propriului corp şi cele
ale altei persoane;
x Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni sub aspect fizic;
x Exerciţii de precizare a trăsăturilor fizice ale altor persoane, desprinse în urma
analizei/ vizualizării unui set imagistic / fotografii;
x Exerciţii - joc : « Descrierea colegului de bancă! »;
x Dramatizări pentru identificarea stărilor sufletești.
3.3. Indeplinește roluri / sarcini în cadrul clasei, familiei, prietenilor
x Exerciții tematice: „Ce ne aseamănă/ Ce ne deosebește?”; „Eu şi clasa mea/
colegii mei”;
x Exerciţii pentru formarea spiritului de echipă;
x Exercitii aplicative de comunicare şi comportare civilizată în diverse situaţii;
x Exerciții de identificare a relaţiilor pozitive/ armonioase între colegi, cooperare,
colaborare, prietenie, toleranţă, întrajutorare, competiţie);
x Vizionare de filme privind comportamentul elevilor în clasă, şcoală, societate;
x Joc de rol („ Prietenia”; „La şcoală” etc.);
x Exerciţii-joc de evidenţiere şi învăţare a relaţiilor sociale şi de grup;
x Vizionare de filme privind raporturile din cadrul grupurilor de apartenenţă.
3.4. Recunoaște comportamente pozitive/negative
x Jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni (prietenie duşmănie;
cooperare, răutate etc.);
Clasa a V-a
x Exerciţii practice de comportare civilizată (disciplină, punctualitate,cooperare,
cinste, sinceritate, politeţe, încredere în sine, modestie);
x Exerciţii practice de comunicare nonverbală (mimică, gestică) şi verbală în
vederea relaţionării pozitive:
x Discuţii libere pe marginea unor situaţii reale;
x Comentarea pe marginea unui suport imagistic;
x Exerciţii de lecturare a unor texte pe teme date, pe baza următoarelor
trăsături morale: încrederea şi lipsa de încredere; respectul şi lipsa de
respect; curajul, frica; bunătatea şi răutatea; sinceritatea şi minciuna; cinstea,
dragostea pentru adevăr;
x Jocuri de rol bazate pe empatie;
x Dramatizări pe baza unor povestiri cu conţinut moral.
3.5. Se orientează in mediul școlar și extrașcolar
x Exerciții practice de recunoaștere a cartierului și a zonelor invecinate școlii și
casei;
x Exerciții practice de deplasare pietonală, în zone de interes (piață, poștă,
magazine, teatru , spital , biserică);
x Exerciții practice de comportare civilizată în mijloacele de transport de la și
către casă (simularea unor situatii problematice și rezolvarea lor);
x Joc de rol „Cum traversăm?”, „Reguli de comportare în troleibuz”, „La
magazine”, „În parc”;
x Dramatizari pe teme de comportare civilizată;
x Vizionare de filme/ software-uri educative cu tematica privind comportarea
civilizată.
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;
- igiena spaiților alimentare.
- mobilierul;
- strada;
- cartierul.
CLASA a VI-a
Clasa a VI-a
1.1. Utilizează informațiile polisenzoriale pentru a se orienta în mediul
înconjurator
x Exerciții de identificarea a obiectelor, lucrurilor după caracteristicile senzoriale :
x Exerciții de identificare polisenzorială a lucrurilor și fenomenelor : diferențiere
x Exer ciții de mișcare și orientare spațială în clasă , școală , comunitate;
x Exerciții de întreținere și organizare a spațiului propriu (bancă, dulap, colțul cu
jucării).
1.2. Identifică principalele procese fiziologice ale corpului uman
vârste;
1.3. Recunoaște principalele pericole din mediul înconjurător
x Exerciţii de recunoaştere şi identificare a pericolelor potenţiale din mediul
mediu;
x Exerciţii aplicative – respectarea regulilor elementare de circulaţie,a normelor
de securitate;
de pericol („Atenţie la semafor!”etc.);
x Vizualizare de software-uri educative / filmuleţe pentru învăţarea
1.4. Participă activ la activitățile cotidiene și loisir
Clasa a VI-a
1.5. Utlizează deprinderile dobândite , în activități ergoterapeutice
x Exerciţii de confecţionare a unor produse simple prin: desenare, decupare,
x Concursuri „Întrecerea cu tine!, „Vreau să fiu primul!” (pe abilităţi, meserii
ş.a.);

Clasa a VI-a
2.1. Manifestă comportamente de îngrijire corporală
corp);
băieți;
x Exerciții de identificare și denumire corespunzătoare a diferitelor piese de
îmbrăcăminte și încălțăminte;
x Exerciții practice de utilizare corectă a vestimentației și a încălțămintei;
x Joc didactic „Hrănim papuşa”; „Îmbrăcăm păpuşa!”.
2.2. Manifestă comportamente de igienă alimentară
diferite;
x Exerciții practice de aranjare și strangere a mesei.
Clasa a VI-a
2.3. Participă la activități de întreținere și igienizare a clasei , camerei
electrocasnică;
x Jocuri de rol: „De-a bucătarul!”, „De-a gospodina!” etc.;
x Exerciții de rezolvarea a unor situații problemă apărute în clasă, casă și
gospodărie.

Clasa a VI-a
3.1. Cunoaște datele de identificare ale sale și ale membrilor familiei
verișori etc.);
personale, adresă , date despre membrii familiei restranse;
x Exercitii practice de îngrijire a plantelor și animalelor de companie –colțul viu
al clasei;
3.2. Identifică propriile trăsături fizice și ale persoanelor apropiate
ale altei persoane;
x Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni sub aspect
fizic;
x Exerciţii - joc : « Descrierea colegului de bancă! »;
3.3. Îndeplinește roluri / sarcini în cadrul clasei, familiei, prietenilor
x Exerciții tematice: „Ce ne aseamănă?/ Ce ne deosebește?”; „Eu şi clasa mea/
colegii mei”;
x Exercitii aplicative de comunicare şi comportare civilizată în diverse situaţii;
x Exercitii de identificare a relaţiilor pozitive/ armonioase între colegi, cooperare,
colaborare, prietenie, toleranţă, întrajutorare,competiţie);
x Vizionare de filme privind comportamentul elevilor în clasă, şcoală, societate
Clasa a VI-a
3.4. Recunoaște comportamente pozitive/ negative
x Exerciţii practice de comunicare nonverbală (mimică , gestică) şi verbală în
vederea relaţionării pozitive;
trăsături morale: încrederea şi lipsa de încredere;respectul şi lipsa de
respect;curajul, frica; bunătatea şi răutatea; sinceritatea şi minciuna; cinstea,
3.5. Se orientează în mediul școlar și extrașcolar
x Exerciții practice de recunoaștere a cartierului și a zonelor învecinate școlii și
casei;
către casă (simularea unor situații problematice și rezolvarea lor);
x Dramatizări pe teme de comportare civilizată;
civilizată.
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
Igiena alimentară - bucătaria și sala de mese;
- alimentele;
- servirea mesei;

- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;
Igiena îmbrăcămintei și a - obiectele de vestimentatie;
- mobilierul;
- strada;
- cartierul.
CLASA a VII-a
Clasa a VII-a
1.1. Se orientează în mediul înconjurator pe baza experienței polisenzoriale
x Exerciții de identificarea a obiectelor, lucrurilor după caracteristicile senzoriale:
x Exerciții de mișcare și orientare spațială în clasă , școală, comunitate;
jucării).
1.2. Recunoaște principalele manifestări fiziologice ale corpului uman
circulator, respirator şi digestiv etc);
vârste;
1.3. Identifică pericolele din mediul înconjurător și manifestă comportamente
adaptative
mediu;
x Exerciţii aplicative – respectarea regulilor elementare de circulaţie,a normelor
de securitate;
x Jocuri de rol pentru învăţarea comportamentelor cu character securizant în
caz de pericol („Atenţie la semafor!” etc.);
x Povestiri/ dramatizări cu scop moralizator;
1.4. Inițiază și participă la activitățile cotidiene și loisir
Clasa a VII-a
1.5. Utilizează deprinderi de muncă independent și în grup
creponată mototolită, lemn, mărgele etc.
x Concursuri „Întrecerea cu tine, „Vreau să fiu primul!” (pe abilităţi, meserii ş.a.)

Clasa a VII-a
2.1.Folosește deprinderile de îngrijire a propriului corp
x Exerciții practice de spalare și ștergere, cu fixarea momentelor cand acestea
se impun (dimineața, seara, inainte și după masă etc.);
x Exerciții practice de intreținere a igienei personale (față, dinți, păr, mâini, corp)
băieți;
x Exercițtii practice de folosire și igienizare corectă a grupului sanitar
x Exerciții de alegere a vestimentației în funție de gen, momentul zilei,
x Exerciţii joc: încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare.
2.2. Cunoaște deprinderi de igienă alimentară
diferite;
2.3. Manifestă deprinderi de întreținere și igienizare a spațiului de locuit (sala
de clasă, camera proprie )
electrocasnică;
Clasa a VII-a
x Jocuri de rol: „De-a bucătarul!”, „De-a gospodina!” etc.
gospodărie.

Clasa a VII-a
3.1. Folosește datele personale ale sale și membrilor familiei situațional
x Exerciții de identificare a datelor personale (nume, prenume, vârstă);
verișori etc.);
personale, adresă, date despre membrii familiei restrânse;
x Exerciții practice de îngrijire a plantelor și animalelor de companie –colțul viu
al clasei;
x Exerciții practice de pregatire pentru viața casnică de familie.
3.2. Recunoaște propriile trăsături fizice prin comparaţie cu cele ale
persoanelor din jur
ale altei persoane;
x Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni sub aspect fizic;
x Exerciţii - joc: ”Descrierea colegului de bancă!”;
3.3. Interacţionează în cadrul grupurilor de apartenenţă- clasă, familie, prieteni
colegii mei”;
x Exerciții aplicative de comunicare şi comportare civilizată în diverse situaţii;
3.4. Distinge comportamentele positive/ negative și se comportă adecvat
x Jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni (prietenie duşmănie,
cooperare, răutate etc.)
Clasa a VII-a
x Exerciţii practice de comportare civilizată (disciplină, punctualitate, cooperare,
x Exerciţii practice de comunicare nonverbală (mimică , gestică) şi verbală în
trăsături morale: încrederea şi lipsa de încredere, respectul şi lipsa de
respect, curajul, frica, bunătatea şi răutatea, sinceritatea şi minciuna, cinstea,
3.5. Se orientează în mediul social
casei;
x Vizionare de filme/ software-uri educative cu tematică privind comportarea
civilizată.
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
lateralitatea - gesturi de bază,
Igiena alimentară - bucatăria și sala de mese;
- alimentele;
- servirea mesei;
- igiena spațiilor alimentare;

- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
lateralitatea - gesturi de bază,
Igiena alimentară - bucatăria și sala de mese;
- alimentele;
- servirea mesei;
- igiena spațiilor alimentare;
- mobilierul;
- activități gospodărești,
- strada;
- cartierul.
CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a
1.1. Se orientează în mediul înconjurător pe baza experienței polisenzoriale
x Exerciții de identificare a obiectelor, lucrurilor după caracteristicile senzoriale:
multor analizatori concomitent, fenomene ale naturii;
x Exerciții de întreținere și organizare a spațiului propriu ( bancă, dulap, colțul cu
jucării).
1.2. Recunoaște principalele manifestări fiziologice ale corpului uman
vârste;
1.3. Identifică pericolele din mediul înconjurător și manifestă comportamente
adaptative
mediu;
de securitate;
x Joc didactic „Ce se întâmplă dacă ...?”
de pericol („Atenţie la semafor!”etc.)
Clasa a VIII-a
x Concursuri „Întrecerea cu tine!, „Vreau să fiu primul!” (pe abilităţi, meserii etc.)

Clasa a VIII-a
2.1. Folosește deprinderile de îngrijire a propriului corp
corp);
băieți;
x Exerciții de identificare și denumire coresp a diferitelor piese de îmbrăcăminte
și încăltăminte;
x Joc didactic „Hrănim papuşa!”; „Îmbrăcăm păpuşa!”.
2.2. Cunoaște deprinderi de igienă alimentară
diferite;
2.3. Manifestă deprinderi de întreținere și igienizare a spațiului de locuit (sala
de clasă, camera proprie )
electrocasnică;
Clasa a VIII-a
x Exercitii practice de aerisire, spălare, ștergere, călcare, aspirare etc.;
x Jocuri de rol: „De-a bucătarul!”, „De-a gospodina!” etc
x Exerciții de rezolvare a unor situații problemă apărute în clasă, casă și
gospodărie.

Clasa a VIII-a
3.1. Folosește datele personale ale sale și membrilor familiei situațional
verișori etc.);
x Exerciții de descriere a responsabilităților fiecărui membru al familiei;
al clasei;
persoanelor din jur
ale altei persoane;
fizic;
x Exerciţii - joc : ”Descrierea colegului de bancă!”
3.3. Interacţionează în cadrul grupurilor de apartenenţă - clasă, familie, prieteni
colegii mei”;
colaborare, prietenie, toleranţă, întrajutorare,competiţie);
x Joc de rol („Prietenia”; „La şcoală” etc.);
Clasa a VIII-a
3.4. Distinge comportamentele positive /negative și se comportă adecvat
3.5. Se orientează in mediul social
casei;
magazine, teatru, spital, biserică);
x Joc de rol „Cum traversam?”, „Reguli de comportare în troleibuz”, „La
x Dramatizari pe teme de comportare civilizată;
civilizată.
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;

- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;
- mobilierul;
- strada;
- cartierul.
CLASA a IX-a
Clasa a IX-a
1.1. Manifestă comportamente utile în orientarea în mediul înconjurator
x Exerciții de identificarea a obiectelor, lucrurilor după caracteristicile
senzoriale: formă, culoare, miros, mărime, textură, greutate etc.;
x Exerciții de punere în corepondență a caracteristicilor obiectelor cu
acestea: zahăr-dulce, sare-sărat, lamâie-acru etc.;
x Exerciții de identificare polisenzorială a lucrurilor și fenomenelor;
diferențiere auditivă sau de grupare a obiectelor asemănătoare prin
utilizarea cât mai multor analizatori concomitent, fenomene ale naturii;
x Exerciții de mișcare și orientare spațială în clasă , școală , comunitate;
x Exerciții de întreținere și organizare a spațiului propriu (bancă, dulap,
colțul cu jucării).
1.2. Identifică reacțiile fiziologice ale corpului uman (aparatul circulator,
respirator şi digestiv etc)
x Exerciţii de identificare a nevoilor/ trebuinţelor, raportate la reperele
orare ale vieţii familiale şi şcolare (regimul zilnic);
x Observarea dirijată a unor planşe ilustrând fiziologia corpului
uman(aparatul circulator, respirator şi digestiv etc.);
x Dialoguri situaţionale pe teme legate de transformările fiziologice la
diferite vârste;
1.3. Manifestă conduite preventive față de pericolele din mediul înconjurători
mediu;
de securitate;
de pericol („Atenţie la semafor!” etc.);
x Jocuri tematice: ”Timpul în mijlocul naturii”, “Vine vacanţa”;
x Participarea la activităţi cultural-artistice organizate de comunitate
Clasa a IX-a
x Exerciţii de confecţionare a unor produse simple prin: desenare,
decupare,lipire, origami, modelare, colaje, şnuruire, împletire, compoziţii din
hârtie creponată mototolită, lemn, mărgele etc.;
x Concursuri „Întrecerea cu tine, „Vreau să fiu primul!” (pe abilităţi, meserii etc.);

utilizarea obiectelor/ instrumentelor specifice
Clasa a IX-a
2.1. Utilizează deprinderile de îngrijire a propriului corp
x Exerciții practice de spălare și ștergere, cu fixarea momentelor când acestea
se impun (dimineața, seara, inainte și după masă etc.);
x Exerciții practice de intreținere a igienei personale (față, dinți, păr, mâini, corp)
băieți;
x Exerciții de ingrijire și de depozitare a hainelor și a încălțămintei;
2.2. Demonstrează deprinderi de igiena alimentara
diferite;
2.3. Demonstrează deprinderi de întreținere și igienizare a spațiului de locuit
(sala de clasă, camera proprie )
electrocasnică;
Clasa a IX-a
x Jocuri de rol: „De-a bucătarul!”, „De-a gospodina!” etc.;
gospodărie.

Clasa a IX-a
3.1. Utilizează datele personale ale sale și membrilor familiei și le utilizează în
relaționare
x Exerciții de identificare a datelor personale (nume, prenume, vârstă);
verișori etc.);
x Exerciții practice de îngrijire a plantelor și animalelor de companie – colțul viu
al clasei;
x Exerciții practice de pregatire pentru viața casnică de familie.
persoanelor din jur
ale altei persoane;
fizic;
x Exerciţii - joc : ”Descrierea colegului de bancă!”;
3.3. Interacţionează constructiv în cadrul grupurilor de apartenenţă- clasă,
familie, prieteni
x Exerciții tematice: „Ce ne aseamănă? / Ce ne deosebește?”; „Eu şi clasa mea
/ colegii mei”;
x Exerciții pentru formarea spiritului de echipă;
x Exerciții de identificare a relaţiilor pozitive / armonioase între colegi,
cooperare, colaborare, prietenie, toleranţă, întrajutorare, competiţie);
Clasa a IX-a
3.4. Discriminează comportamentele positive /negative și se comportă adecvat
x Jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni (prietenie-duşmănie,
3.5. Se orientează și realționează în mediul social
casei;
civilizată.
Conţinuturi
- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;

- obiecte;
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei;
- utilizarea lor corespunzătoare.
- mobilierul;
- strada;
- cartierul.
CLASA a X-a
Clasa a X-a
1.1. Utilizează experiența anterioară în orientarea în mediului înconjurator
apropiat
x Exerciții de identificare a obiectelor, lucrurilor după caracteristicile senzoriale:
auditivă sau de grupare a obiectelor asemănătoare prin utilizarea cât mai multor
analizatori concomitant, fenomene ale naturii;
jucării).
1.2. Cunoaşte şi înţelege fiziologia corpului uman(aparatul circulator,
respirator şi digestiv etc.)
x Exerciţii de identificare a nevoilor/ trebuinţelor, raportate la reperele orare ale vieţii
x Dialoguri situaţionale pe teme legate de transformările fiziologice la diferite vârste;
1.3. Recunoaște pericolele din mediul înconjurător şi manifestă conduite
preventive
mediu;
x Exerciţii aplicative – respectarea regulilor elementare de circulaţie, a normelor de
securitate;
x Jocuri de rol pentru învăţarea comportamentelor cu character securizant în caz de
pericol („Atenţie la semafor!”etc.);
x Vizualizare de software-uri educative/filmuleţe pentru învăţarea comportamentelor
cu caracter securizant în caz de pericol.
1.4. Își organizează activitățile și timpul liber în mod plăcut şi util
x Jocuri tematice: ”Timpul în mijlocul naturii”; “Vine vacanţa!”;
x Participarea la activităţi cultural-artistice organizate de comunitate.
Clasa a X-a
1.5. Manifestă priceperi, deprinderi de muncă
x Exerciţii de confecţionare a unor produse simple prin: desenare, decupare, lipire,
origami, modelare, colaje, şnuruire, împletire, compoziţii din hârtie creponată
mototolită, lemn , mărgele etc.;
x Concursuri „Întrecerea cu tine, „Vreau să fiu primul!” (pe abilităţi, meserii etc.);

Clasa a X-a
2.1. Manifestă comportamente simple de îngrijire a propriului corp –îmbrăcat/
dezbrăcat, spălat, mâncat etc.
x Exerciții practice de spălare și ștergere, cu fixarea momentelor cand acestea se
impun (dimineața, seara, inainte și după masă etc.);
x Exerciții practice de întreținere a igienei personale (față, dinți, păr, mâini, corp);
x Exerciții de cunoaștere a operațiilor de asigurare a igienei intime la fete și băieți;
x Exerciții de alegere a vestimentației în funcție de gen, momentul zilei, eveniment
și anotimp;
x Exerciţii joc: încheiere – descheiere nasturi, şireturi şi fermoare.
2.2. Demonstrează deprinderi de igienă alimentară
x Exerciții de identificare și utilizare a mobilierului și dotărilor principale din sala de
mese/ bucătarie/ sufragerie;
diferite;
x Joc de rol: („Cum servim masa?” etc.).
Clasa a X-a
2.3. Demonstrează deprinderi de întreținere și igienizare a spațiului de locuit
(sala de clasă, camera proprie )
electrocasnică;
x Exerciții practice de aerisire, spălare, ștergere, călcare, aspirare etc;
x Jocuri de rol: „De-a bucătarul!”, „De-a gospodina!” etc
gospodărie.

Clasa a X-a
3.1. Cunoaște datele personale ale sale și membrilor familiei și le utilizează în
relaționare
verișori etc.);
x Joc de rol pe tema relațiilor între copii, relațiilor părinți-copii;
x Exerciții de descriere a responsabilităților fiecărui membru al familiei;
al clasei;
3.2. Identifică propriile trăsături fizice prin comparaţie cu cele ale persoanelor
din jur
ale altei persoane;
fizic;
x Exerciţii - joc : ”Descrierea colegului de bancă!”;
3.3. Manifestă deprinderi de interacţiune socială în cadrul grupurilor de
apartenenţă- clasă, familie, prieteni
x Exerciții tematice: „Ce ne aseamănă? / Ce ne deosebește?”, „Eu şi clasa
mea/ colegii mei”;
Clasa a X-a
x Joc de rol („Prietenia”, „La şcoală” etc.);
3.4. Identifică comportamentele pozitive /negative și se comportă adecvat
x Jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni (prietenie-duşmănie,
respect, curajul-frica, bunătatea şi răutatea, sinceritatea şi minciuna, cinstea,
3.5. Se deplasează, se orientează și relaționează în mediul social
casei;
magazine, teatru, spital, biserică);
x Joc de rol: „Cum traversăm?”, „Reguli de comportare în troleibuz”, „La
civilizată.
Conţinuturi
- obiecte,
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei ;
- igiena spatiilor alimentare.

- obiecte,
- alimente;
- îmbrăcăminte;
- fenomene.
- alimentele;
- servirea mesei ;
- igiena spatiilor alimentare.
- mobilierul;
- strada;
- cartierul.
Conținutul acestui modul este adaptat nivelului de dezvoltare specific elevilor cu
dizabilităţi intelectuale severe, profunde şi/sau asociate. În realizarea programei s-a
încercat o îmbinare a cunoştinţelor teoretice cu experienţa acumulată de-a lungul
anilor în lucrul cu aceşti elevi. Aşa cum se poate observa, maniera în care este
concepută oferă cadrului didactic flexibilitate în proiectarea demersului didactic,
posibilitatea de a putea adapta activităţile în funcţie de particularităţile psiho-
individuale ale fiecărui elev în parte.
Structura perceptiv-motorie presupune, în primul rând, organizarea schemei
corporale, care constituie punctul de plecare al organizării spaţiale, cu rol important în
relaţiile subiectului cu lumea înconjurătoare.
Cunoaşterea propriului corp şi a trebuinţelor primare reprezintă premisă în
formarea unor deprinderi de autonomie personală şi socială. Activităţile din cadrul
acestui modul trebuie să aibă un pronunţat caracter practic, de antrenare a copilului cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate în exerciţii de cunoaştere a
propriului corp şi de formare a unor deprinderi de îngrijire şi igienă personală. Unele
(obiecte, jucării, suporturi imagistice diverse etc), stimulând motivaţia copilului pe linia
autocunoaşterii.
Prin activităţile propuse, se urmăreşte, cu prioritate, reducerea

comportamentelor auto / heteroagresive specifice copilului cu dizabilități intelectuale
grave, severe şi /sau asociate şi prevenirea consumului de substanţe nocive (alcool,
droguri, tutun).
Se pune accent, în toate aceste activităţi pe atingerea unor obiective cu un
caracter predominant formativ (deprinderi de autonomie personală, conduite
preventive,comportament adaptativ la diverse situaţii).
Evaluarea
De asemenea, se fac referiri la modul în care se realizează evaluarea
(concursuri, expoziţii, aprecierea activităţii şi enunţuri de autoevaluare). Evaluarea
este o dimensiune importantă a procesului de învăţământ. Prin intermediul evaluării,
cadrul didactic urmăreşte evoluţia elevului, dar şi calitatea actului educativ,
conştientizează punctele forte şi punctele slabe şi ia decizii în vederea continuării sau
ameliorării activităţii în etapa următoare a procesului educativ.
Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează
cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la
particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor
fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii/reprezentanții legali. În întreaga
activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui
elev.
Bibliografie

Pedagogică;
3. Barbu, P., (2012) Copilul și mot,ricitatea, Pitești: Editura Nomina;
4. Beniuc, M., Chircev, A., (1980) Probleme fundamentale ale psihopedagogiei,
5. Crețu, E., (1999), Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar,
București: Editura Aramis;
6. Gherguț, A., (2013), Sinteze de psihopedagogie speciala. Ghid pentru
concursuri si examene de obținere a gradelor didactice, Iași: Editura Polirom;
7. Leaf, R., McEachin, J., (2011), Ghid de terapie ABA, București: Editura
Frontiera;
8. Mușu, I., (1997), Terapia educațională integrată, București: Editura
Prohumanitate;
9. Mușu, I., Vrăsmaș, E., (1997), Terapia tulburărilor de limbaj, București: Editura
11. ***(2002), Curriculum pentru copii cu deficiențe (dizabilităţi) severe şi profunde,
RENINCO România;

RENINCO România;
a X-a, București.
Grupul de lucru:


Comișel Vasilica Inspectoratul Școlar Județean Prahova
Dediu Cornelia Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Ploiești
Zamfir Lucia Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Ploiești
Georgescu Mirela Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Ploiești
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA LUDOTERAPIE
București, 2021
Programa școlară LUDOTERAPIA - Învățământ special primar – Dzabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
Aria curriculară Terapia educațională complexă și integrată are
alocată o normă de profesor educator/clasă și cuprinde activități de: Formarea
autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupațională și
Ludoterapie. Aceste activități, realizate de profesorul-educator, sprijină și completează
programul de predare-învățare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie
specială. Numărul orelor de terapie se stabilește în mod personalizat pentru fiecare
elev, în funcție de particularitățile sale de vârstă și de dezvoltare individuală.
societate.
potențialul psihoindividual al elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor
contexte de învăţare variate.
2

actuale, forţa motrică a acestei dezvoltări accelerate găsindu-se în resursele interne ale
învăţării-recuperării ca factor dinamizator, adică ale unei învăţări formative, dinamice.
mediată. Învăţarea mediată este acel tip de activitate cognitivă, în cadrul căreia accesul
elevului la noua informaţie şi la demersul rezolutiv operaţional este (inter)mediat de
către o altă persoană – părinte, dascăl sau chiar un elev mai mare – care-l susţine
afectiv şi-l ajută să înţeleagă şi să facă ceea ce i se cere, acţionând într-o zonă – zona
proximei dezvoltări – care depăşeşte, mai mult sau mai puţin accentuat, capacităţile
sale de rezolvare independentă.
şcolarizare.
Disciplinele din cadrul ariei curriculare terapie educațională complexă și integrată sunt:
- Stimularea cognitivă - vine în sprijinul activităţilor educative realizate de elev
- Terapia ocupaţională - are ca scop formarea unor deprinderi adaptative care-i
- Formarea autonomiei personale - vizează formarea capacităţii elevului de a se
etc.)
- Socializarea - are scopul de a pregăti elevii pentru integrarea optimă în viaţa
- Ludoterapia - vine în sprijinul socializării elevului, îi dezvoltă spiritul de echipă,
divere.
exterioare devine prioritară pentru creşterea gradului de adaptabilitate, pentru formarea
unor deprinderi de autonomie personală şi socială şi pentru înţelegerea şi perceperea
corectă a lumii în care trăiesc.
Cunoaşterea ştiinţifică a mediului înconjurător oferă copiilor ocazia de a gândi şi
a învăţa, de a-şi dezvolta curiozitatea şi interesul pentru anumite aspecte ale lumii
eficiente adaptării la mediul social. Noţiunile ştiinţifice dobândite de copilul cu dizabilități
intelectuale au o acoperire senzorială, având la bază contactul direct cu obiectele şi cu
imaginile acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienţelor de cunoaştere în care
este introdus copilul permite înţelegerea relaţiilor dintre organ şi funcţie (ureche-auz;
ochi-văz etc), organism şi mediu.
3

socială.
Educarea proceselor senzorial-motorii primare şi dezvoltarea motricităţii generale
vizează dezvoltarea unor abilităţi şi deprinderi care constituie punctul de plecare în
dezvoltarea cognitivă, a limbajului, a comunicării, precum şi operaţionalizarea unor
concepte matematice elementare. În dezvoltarea senzorială, unele experienţe de viaţă,
cum ar fi cele care implică spaţiul, timpul şi cantitatea, au scopuri legate de matematică.
Formarea şi operaţionalizarea unor concepte matematice elementare conduc la
înţelegerea conceptului de număr şi folosirea concretă a numerelor în situaţii cotidiene
(exemplu : alegerea autobuzului corect, folosirea banilor etc.).
copiii vor putea:
- să-şi dezvolte interesul faţă de mediul înconjurător şi faţă de propria persoană;
- să se folosească de propriile simţuri pentru a observa şi a investiga mediul
înconjurător;
- să-şi lărgească câmpul experienţei directe;
- să înţeleagă noţiunile de cauză şi efect;
- să aplice cunoştinţele învăţate în viaţa cotidiană,
- să cunoască regulile unei vieţi sănătoase;
- să opereze cu instrumente de măsură şi cu unităţi de măsură semnificative;
- să experimenteze simplu schimbările de stare ale materiei;
- să conştientizeze alternanţa zi/ noapte şi cea a anotimpurilor.
Copiii cu dizabilități intelectuale pot realiza progrese prin achiziţii cu aplicabilitate
largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative pentru buna lor integrare socială.
Programa este astfel concepută, încât să nu îngrădească libertatea profesorului-
educator de a alege activităţile recuperativ-terapeutice cele mai adecvate atingerii
obiectivelor propuse.
4
1. Formarea și dezvoltarea competenței de exprimare verbală/

nonverbală și comunicare independentă
2. Formarea și dezvoltarea competenței sociale și civice
3. Formarea și dezvoltarea competenței de a învăța
5
CLASA PREGĂTITOARE
1. Formarea și dezvoltarea competenței de exprimare verbală/nonverbală și
comunicare independentă
Clasa pregătitoare
1.1. Receptarea mesajului verbal și formarea complianței
Jocuri pentru ascultarea şi identificarea unor semnale sonore (zgomote, sunete,
onomatopee);
Jocuri de localizare şi de denumire a sunetelor din mediul ambiant :identificarea sursei
zgomotelor, a vocii persoanelor din mediul familiar copilului b(”Cine face așa?”, ”Ce
ai auzit?”);
Jocuri pentru stimularea disponibilității elevului să asculte şi să înţeleagă mesajele
orale scurte exprimate de profesor.
1.2. Învățarea comunicării și stimularea ei prin mijloace nonverbale
Jocuri de asociere la suport imagistic (”Alege ce vrei!”, ”Potrivește imaginea la obiect!”,
”Potrivește obiectul la imagine”).
1.3. Formarea și dezvoltarea imitației verbale
Jocuri pentru stimularea imitării unor sunete, gesturi, expresii mimico-faciale,emoții,
acţiuni, cuvinte emise de profesor ( ”Spune și tu!”, „Cântă la fluier/trompetă!”, „Cântă
cu mine!”, ”Dacă vesel se trăiește!”, ”A fost odată un castel!”);
Jocuri pentru stimularea imitației oral-motorii ( ”Fă așa!”- atinge capul, atinge piciorul,
atinge mâna);
Jocuri de manevrare a obiectelor cu sunet (”Plimb mașinuța!”, ’’Vrummmm!’’; ”Șarpele
face....Ssssss!”, ”Trece trenul - Uuuuuu!”; ”Zboară albinuța - Bzzzz!”, ”Iepurașul sare!
Țup!Țup!; ”Mașina claxonează! Ti-tiiii”).
1.4. Identificarea şi verbalizarea denumirii unor obiecte, fiinţe, lucruri familiare
Jocuri de identificare obiectuală/ imagistică a unor fiinţe, lucruri, obiecte( mama, tata,
animale familiare, 2-3 articole de îmbrăcăminte, mâncarea preferată).
1.5. Utilizarea corectă a anumitor formule de exprimare orală şi de transmitere a
unui mesaj simplu
Jocuri pentru autocunoaștere (”Spune cum te cheamă!” , ”Dă-mi mingea”).

Clasa pregătitoare
2.1. Autocunoașterea, cunoașterea celorlalți și a mediului înconjurător
Jocuri pentru explorarea senzorială a obiectelor, fiinţelor:
- vizuală (“Recunoaşte obiectul!”; “Găseşte diferenţele între obiecte/ imagini!”,
”Potrivește!”, „Ce culoare?)”;
- auditivă (“De unde se aude?”, “Graiul animalelor”, “Cine te-a strigat?”, “Vocea
şoptită”; „Cum face?”);
- gustativă ( “Ce gust are ...?”, “Albinuţele adună miere”);
- olfactivă ( “Ce miroase aşa?”, “Cum miroase ...?” );
- tactil-kinestezică (“Trăistuţa fermecată”, “Recunoaşte obiectul cu ochii închişi!”,
”Mărgele în sticlă”).
Jocuri pentru formarea şi dezvoltarea psihomotricităţii:
- coordonare oculomotorie( așezarea pionilor pe tabla, a mărgelelor pe aţă,
parcurgerea unui traseu cu degetul, colorare, aruncarea inelelor, incastre cu piese
mari etc);
- schemă corporală şi lateralitate (“Arată ce-ţi spun eu!”, ”La oglindă!”; puzzle pe
schemă corporală - Puzzle cu 2-3 piese mari ; joc “Aşază obiectul unde spun eu!”);
6
Clasa pregătitoare
- modelare „Omuleţul” din plastilină;
- jocuri de mişcare ritmate (“Bate la fel ca mine! ”Daca vesel se trăiește);
- jocuri de sinteză perceptuală în cadrul software-ului educativ;
- conduite perceptiv-motrice de bază (culoare, formă);
- jocuri de identificare şi discriminare în plan obiectual/ imagistic,după 1-2 criterii:
culoare, formă (“Cuburile colorate”; “Încercuieşte obiectul!”, “Sortează după culoare!
“);
- jocuri de construcţie (alcătuire de modele în plan obiectual/imagistic, după unul sau
mai multe criterii ; incastre 2-3 piese; Mărul, Câmpul cu flori);
- jocuri analitico-sintetice (“Jocul Loto”, “Jocul perechilor”; “Jocul umbrelor”);
- jocuri de colorat şi desenat;
- Programul perceptiv-motric M. Frostig;
- orientare, organizare, structurare spaţio-temporală( „Pune pe/sub...!”, „Așază la locul
arătat!”);
- jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare spaţială (”Pune pe
masă/catedră/sub masă”, „Unde este?”);
- jocuri de localizare a poziţiei unui obiect în raport cu schema corporală şi, respectiv,
în relaţie cu alte obiecte( „Așază fularul!”, „Aruncă jucăria!”, „Fuga la steguleț!”);
- jocuri de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat ( „Așază și tu!”, “Stai pe roşu,
treci pe verde!”).
Jocuri pentru cunoaşterea şi operarea cu elementele familiare din mediul înconjurător:
- jocuri de imitare a unor conduite( “De-a mama”, "Cântăreţul”, “Șoferul“);
- jocuri de manipulare a unor jucării şi obiecte şcolare(„Mingea in coș!, „Îmbracă
păpușa!”);
- jocuri motrice simbolice (”Bate vântul frunzele”; “Batistuţa”; “Ursul doarme” etc);
- jocuri simbolic-reprezentative (“Fă ca mine”);
- jocuri de asamblare din 2-3 piese( “Puzzle”, “Incastre”, “Asamblează jucăria! ”).
- jocuri onomatopeice (“Graiul animalelor” , Cum face?, Ce se aude?);
- jocuri verbale( recitări de poezii scurte, dialoguri situaţionale “La telefon” etc.),
- dramatizare (imitări de personaje din desene animate);
- inițierea și stabilirea de relații cu cei din jur;
- învățarea unor forme de comunicare cu cei din jur;
- jocuri de imitare a unor conduite( „Uită-te la mine!”, „Răspunde la salut!”, „Uită-te la
persoana care vorbește!”, „Stai jos!”, „Ridică-te!”, „Du-te la fereastră!”, „Stai la locul
tău!”, „Fă odată cu colegii!”, „Cântăm împreună!” etc.).
2.2. Formarea și dezvoltarea comunicării și relaționării sociale
Jocuri pentru dezvoltarea abilităților care facilitează interacțiunea socială:
- jocuri de stimulare şi dezvoltare a diferitelor tipuri de comunicare (mimico-gestuală,
verbală);
- jocuri de expresie corporală - mişcare şi ritm(”Fă ca mine!”,” Mergi după mine!);
- jocuri onomatopeice (“Graiul animalelor”, Cum face!);
- jocuri de pronunţie corectă şi de dezvoltare a vocabularului( „Denumește obiectul!”);
- audiţii, vizionări (cântece pentru copii, desene animate, poveşti).
Participarea la situaţii de comunicare şi relaţionare socială:
- jocuri simbolice;
- jocuri de identificare cu un model (“De-a mama”, “De-a vânzătorul”; “De-a doctorul”
etc).;
- jocuri de socializare;
- jocuri de utilizare a formulelor de politeţe şi salut adecvate situaţiilor/persoanelor
(“Cuvinte magice”).
Rezolvarea unor situaţii practice de viaţă prin folosirea experienţei personale:
7
Clasa pregătitoare
- vizite, excursii, drumeţii;
- jocuri distractive(“ Incalţă scaunul", “Sfoară“);
- jocuri de imitare( “De-a doctorul”,”De-a soferul!”);
- jocuri cu reguli simple( „Aruncă mingea la….”, „Fă și tu….” etc.).

Clasa pregătitoare
3.1. Stimularea și dezvoltarea capacității psiho-individuale
Jocuri de formare/dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive, tactile, kinestezice sau
discriminare auditivă, vizuală (”Cu ce se potrivește?”,”Ce ai auzit?”, „Din ce este
făcut?”,”Ce obiect a dispărut? ”, "Telefonul fără fir”, "Jocul degetelor - Ploaia”etc.);
Jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului ( ”Potrivește la
locul lui!”,„Fă ca mine!”, „Unde este...?”, „Prinde mingea!”, „La ce se uită?”, „Unde
merge?”);
Jocuri de analiză și sinteză perceptuală și în plan mental ( incastre, puzzle,alcătuirea
unor obiecte din corpuri mai mici, alcătuirea unor figuri /siluete umane, scheletul unor
obiecte familiare) din elemente mici (beţişoare, chibrituri, riglete, figuri geometrice):
- jocuri de comparaţie( „Potrivește obiectele identice!”, „Potrivește după culoare!”,
- „Potrivește după formă!”, “Jocul Loto”,„Jocul perechilor”, “Jocul umbrelor" etc);
- jocuri cu unele elemente de abstractizare si generalizare( „Jocul omisiunilor”,jocuri
asociative ,“Jocul categoriilor",“Familia de animale"; “Salata de legume”; "Care este
casa lui?”, ”La ce foloseşte?”, „Jocul ghicitorilor”);
- jocuri tip rezolvare de probleme;
Jocuri de construcţie în plan obiectual şi/sau imagistic (labirinte simple, trasee simple în
relief sau în plan imagistic;
Jocuri de memorie vizuală si auditivă ( „Ghici ce lipsește!”; jocuri de memorie vizuală în
cadrul software- ului educativ);
Jocuri de atenție (“Fă ca mine!”, “Urmăreşte traseul!”);
Jocuri de mimă/pantomimă (“Mimul”);
Jocuri de mişcare şi ritm (“Mergi în ritmul meu!”, “Dacă vesel se trăieşte!"; “Bate vântul
frunzele!”);
Recitări și dialoguri tematice/ jocuri de rol ("Doctorul şi pacientul”; “învăţătoarea” etc.);
Jocuri senzorio-motorii (jocuri cu obiecte concrete: “Cald sau rece?”, ”La ţintă”,
“Trăistuţa fermecată” etc.);
Jocuri perceptive (“Ce poate fi dulce?”,“Ce culoare are ... ?”,“Care este mai mare?”)
Jocuri verbale (jocuri de exersare a aparatului fono-articulator, jocuri onomatopeice,
jocuri de verbalizare a acţiunii cu obiectele, repetiţii pentru serbări, fredonări
individuale sau în grup etc.);
Jocuri imitative: neverbale („Fă ca mine!”, „Fă și tu!”) şi verbale (jocuri de rol, ”La
plimbare”).
3.2. Formarea abilităților de adaptare/integrare la/în mediul înconjurător
Jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii;
Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiana (”La masă”, “La baie”; etc.);
Jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personală (”La şcoală”; “Cum
neîmbrăcăm?” etc.).
3.3. Formarea unor abilități practic-aplicative
Jocuri pentru formarea şi dezvoltarea unor conduite motrice generale:
- jocuri de mişcare variate(“Sări într-un picior”, “Mersul piticului”; “Merg soldaţii-n pas
vioi, tot aşa mergem şi noi“; “Mersul pisicii“);
- jocuri de expresie corporală(”Fă ca mine!”);
- jocuri de imitare gestuală (”Batem toba”, ”Cântam la pian”, ”Batem din palme” etc);
8
Clasa pregătitoare
Jocuri de exersare şi valorificare a conduitelor manuale prin realizarea de produse în
cadrul unor activităţi organizate:
- jocuri de manipulare şi prehensiune (“Adună cât mai multe obiecte", “Mingea la
conducător”);
- jocuri de îndemânare ("Sortăm mărgelele mari”,” Tabla cu ținte mari”);
- jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanuale (“Aruncă mingea”,
“Răsfoiește cărţile !”);
- jocuri de incastre;
- jocuri de construcţie (”Micul constructor”; "Turnuleţul”);
- jocuri de asamblare( Lego- piese mari ; ”Să asamblăm păpuşa!”);
- jocuri de expresie grafico-plastică(modelaj, colorare, jocul: „Cu creioane colorate poţi
să desenezi de toate”).
Conţinuturi
Expresie și comunicare Orientare și adaptare:
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Senzații și percepții Obiecte
Alimente
Îmbracăminte
Fenomene
Schema corporală și lateralitatea Corpul uman
Mișcări de bază
Orientarea spațio-temporală Poziția obiectelor
Relațiile dintre obiecte și fenomene
Ordonarea, succesiunea evenimentelor
Casa și școala Spațiile și utilitatea lor
Mobilierul
Activități specifice
Autonomie personală Obiectele de toaletă
Obiecte vestimentare
Servirea mesei
Familia și relațiile sociale Date personale
Relațiile în familie
Comportament dezirabil
Prieteni
Deplasarea cu mijloacele de transport
9
CLASA I
Clasa I
Jocuri pentru ascultarea şi identificarea unor semnale sonore :zgomote, sunete,
onomatopee;
Jocuri de localizare şi de denumire a sunetelor din mediul ambiant (identificarea sursei
zgomotelor, a vocii persoanelor din mediul familiar copilului , ”Cine face așa?”, ”Ce ai auzit?”);
orale scurte exprimate de profesor;
Jocuri de dezvoltare a auzului fonematic , diferenţieri auditive: zgomote, onomatopee,
sunete emise de diverse surse;
Jocuri de executare de comenzi verbale simple( ”Vino aici!”, ”Stai pe scaun!”, ”Mâinile
cuminți!”, ”Adu-mi….!”, ”Arată…..!” etc.).
Jocuri de asociere la suport imagistic ( ”Alege ce vrei!”, ”Potrivește imaginea la obiect!”,
”Potrivește obiectul la imagine!”, ”Arată cu degetul imaginea obiectului!”, ”Arată cu
degetul obiectul reprezentat în imagine!”, ”Arată ce vrei!”);
-pentru elevii nonverbali se poate utiliza sistemul de comunicare prin schimb de imagini
(PECS) de Andrew Bondy și Lori Frost
Jocuri care presupun manevrarea unui obiect ( ”Vasul cu cuburi!”, Cânt la tobă!”, ”Cânt
la pian!”, ”Inelul pe cilindru!”, ”Plimbă mașinuța!”, „Aruncă mingea!” etc.)
Jocuri pentru stimularea imitării unor sunete, gesturi, expresii mimico-faciale, emoții,
acţiuni, cuvinte emise de profesor ( ”Spune și tu!”, „Cântă la fluier / trompetă!”, „Cântă
cu mine!”, ”Dacă vesel se trăiește!”, ”A fost odată un castel!”, ”Cum este?” );
Jocuri pentru stimularea imitației oral-motorii (”Fă așa!”-atinge gura, face bezele,
răsucește capul, clipește din ochi, deschide gura, își atinge limba/buzele, zâmbește,
dă din cap în semn că ”NU/DA”, umflă obrajii, își împinge obrazul cu limba, face ca
indienii etc.);
Jocuri de manevrare a obiectelor cu sunet ( ”Plimb mașinuța: Vrummmm!”); ”Șarpele
face: Ssssss!)”, ”Trece trenul! Uuuuu)”; ”Zboară albinuța: Bzzzz!”, „Iepurașul sare!
Țup! Țup!”; ”Mașina claxonează! Ti-tiiii”).
Jocuri de identificare obiectuală/ imagistică (a unor fiinţe, lucruri, obiecte: mama, tata,
bunici, animale familiare, 3-4 articole de îmbrăcăminte, mâncarea preferată, 2-3
obiecte casnice, 2-3 obiecte de mobilă).
1.5.Utilizarea corectă a anumitor formule de exprimare orală şi de transmitere a
unui mesaj simplu
Jocuri pentru autocunoaștere (numele elevului) și cunoașterea colegilor, profesorilor
(”Spune cum te cheamă!”, ”La cine este mingea?”, ”Să vină la mine ...!”).

Clasa I
- vizuală (“Recunoaşte obiectul!”; “Găseşte diferenţele între obiecte/ imagini!”,
„Potrivește!”, „Ce culoare are!”);
10
Clasa I
- auditivă ( “De unde se aude?”, “Graiul animalelor”, “Cine te-a strigat?”, “Vocea
şoptită”, „Cum face?”);
- gustativă (“Ce gust are?”);
- olfactivă (“Ce miroase aşa?”);
- tactil- kinestezică (“Trăistuţa fermecată”, “Recunoaşte obiectul cu ochii închişi!”);
- coordonare oculo-motorie (aşezarea pionilor pe tăbliţă/ a mărgelelor pe aţă,
parcurgerea unui traseu conturat cu degetul/ creionul, contururi după şablon;
colorare etc.);
- schemă corporală şi lateralitate (joc “Arată ce-ţi spun eu!”, jocuri de sinteză
perceptuală, puzzle pe schemă corporală, joc “Aşază obiectul unde spun eu!”;”La
oglinda!”, „Arată ca mine!”, „Omulețul- joc puzzle din trei piese”; exerciţiu-joc de
completare a unor suporturi lacunare :“Siluete lacunare”);
- jocuri de mişcare ritmate (“Bate la fel ca mine! ”, „Am o casuță mică!”, „Degețele!”);
- conduite perceptiv-motrice de bază (culoare, formă, mărime);
- jocuri de identificare şi discriminare în plan obiectual/ imagistic, după 1-2 criterii:
culoare, mărime, formă”,“Încercuieşte obiectul!”, “Sortează după culoare, formă”);
- jocuri de ordonare/ seriere după criteriul mărimii( “Piticii din poveste!”);
- jocuri de construcţie (alcătuire de modele în plan obiectual/imagistic după unul sau
mai multe criterii, incastre 2-3 piese,”Mărul”, ”Câmpul cu flori”;
- jocuri analitico-sintetice( “Jocul Loto”, “Jocul perechilor”; “Jocul umbrelor”);
- Programul perceptiv-motric M. Frostig;
- jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare spaţială( „Arată ca mine!”, „Așază
obiectul!”);
în relaţie cu alte obiecte ( „Așază fularul!”, „Așază obiectul!”, „Fuga la steguleț!”);
- jocuri de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat („Așază și tu!”, „Pune paharul
pe/sub.....!);
- jocuri de manipulare a unor jucării şi obiecte şcolare( „Imbracă păpușa!”, „Popice”,
„Mingea in coș!”);
- jocuri cu 1-2 reguli simple (“La cumpărături”; ”La piața” etc.);
- jocuri motrice simbolice (”Bate vântul frunzele”; “Batistuţa”; “Ursul doarme” etc);
- jocuri simbolic-reprezentative (“Fă ca mine);
- jocuri de construcţie (în plan vertical, orizontal, în aer liber( 'Turnuleţul vesel”,
„Castelul păpușii!”);
- jocuri de asamblare din 2-3 piese (“Puzzle”, “Incastre”, “Asamblează jucăria! ”);
- jocuri onomatopeice (“Graiul animalelor”, „Cum face!”, „Ce se aude?”).
Jocuri privind Inițierea și stabilirea de relații cu cei din jur:
- învățarea unor forme de comunicare cu cei din jur ( „Cuvinte magice”);
- jocuri de imitare a unor conduite( „Uita-te la mine!”, „Răspunde la salut”, „Uită-te
la...!”, „Stai jos!”, „Ridică-te!”, „Du-te la fereastră!”, „Stai la locul tău!”, „Stai aici!”, „Fă
odată cu colegii!”, „Cântăm împreună!”);
- jocuri de manipulare a unor jucării sau obiecte școlare;
- jocuri cu reguli simple ( „La masă!”).
Jocuri pentru dezvoltarea abilitățile care facilitează interacțiunea socială:
verbală):
- jocuri de expresie corporală - mişcare şi ritm (”Fă și tu!”, ”Mergi după mine!”);
11
Clasa I
- jocuri onomatopeice (“Graiul animalelor”,” Cum face!”,” Ce se aude!”);
- jocuri de pronunţie corectă şi de dezvoltare a vocabularului (”Să alintăm cuvintele”,
”Eu spun una, tu spui multe”, “Dacă nu-i aşa, cum e?”;
- jocuri de integrare prepoziţională după suport, ”Denumește obiectul!”,” Spune ce
vezi!”!)
- audiţii, vizionări (cântece pentru copii, desene animate, poveşti)
Jocuri de participare la situaţii de comunicare şi relaţionare socială:
- jocuri simbolice: conotaţii afective (“De-a mama şi copilul”);identificare cu un model
(“De-a mama”, “De-a vânzătorul”; “De-a doctorul”etc.);
- jocuri de socializare: utilizarea formulelor de politeţe şi salut adecvate
situaţiilor/persoanelor;
vizite, excursii, drumeţii;
jocuri distractive (“ Încalţă scaunul", “Sfoara“, Mingea la conducător!);
jocuri de imitare (“De-a șoferul! ", “De-a doctorul");
dezvoltarea abilitățile care facilitează interacțiunea socială;
jocuri cu reguli simple.

Clasa I
3.1. Stimularea și dezvoltarea capacității psiho-individuale în vederea formării
abilităților de adaptare/integrare la/în mediul înconjurător
discriminare auditivă,vizuală (”Cu ce se potrivește?”, ”Ce ai auzit?”, ”Din ce este făcut?”,
”Ce obiect a dispărut? ”, "Telefonul fără fir”, "Jocul degetelor - Ploaia” etc.);
Jocuri de stimulare a gândirii,memoriei,imaginației,atenției, limbajului (”Potrivește la locul
lui!”, ”Fă ca mine!”, ”Unde este.......?, ”Prinde mingea!”, ”La ce se uită?”, ”Unde merge?”);
Jocuri de analiză și sinteză perceptală și în plan mental (incastre, puzzle alcătuirea unor
obiecte din corpuri mai mici, alcătuirea unor figuri familiare din elemente mici);
Jocuri analitico-sintetice:
- jocuri de comparaţie (”Potrivește obiectele identice!”, ”Potrivește după culoare”,
”Potrivește după formă!“ , ”Jocul Loto”)
- jocuri pentru dezvoltarea abilității de sortare după criteriul culoare(”La aprozar!”, ”Pune
în coș obiecte de aceeași culoare!”);
- jocul perechilor (alcătuirea de perechi între obiecte, fiinţe etc);
- jocul umbrelor (asocierea de imagini, obiecte, fiinţe prin identificarea umbrelor acestora);
“Jocul diferenţelor!”);
- jocuri cu unele elemente de abstractizare si generalizare(”Jocuri asociative”, “Jocul
categoriilor": “Familia de animale"; “Salata de legume”; "Care este casa lui?”)
- jocuri tip (jocuri de construcţie în plan obiectual, trasee simple în relief, labirinte simple);
- jocuri de memorie vizuală si auditivă (”Ghici ce lipsește! ,jocuri de memorie vizuală în
- jocuri de atenție (“Fă ca mine!”, “Urmăreşte traseul!”);
- jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicare;
- jocuri de mimă/pantomimă (“Mimul”);
- jocuri de mişcare şi ritm (“Mergi în ritmul meu!);
- cântece însoţite de mişcare (“Dacă vesel se trăieşte!"; “Bate vântul frunzele!”).
Jocuri pentru formarea şi dezvoltarea unor conduite motrice generale :
- jocuri de mişcare variate (“Sări într-un picior”, “Mersul piticului”;; “Mersul pisicii“);
- jocuri de echilibru ( “Mersul pe bârnă”, “Urmăreşte traseul”, “Ocolește obstacole”);
12
Clasa I
- jocuri de expresie corporală (”Fă ca mine!”);
- jocuri de imitare gestuală (”Batem toba, cântam la pian, batem din palme” etc).;
cadrul unor activităţi organizate ;
- jocuri de manipulare şi prehensiune (“Adună cât mai multe obiecte", “Mingea la
conducător”);
- jocuri de îndemânare ("Sortăm mărgelele”, “Înșirăm mărgele mari”);
- jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanuale (“Aruncă mingea”,
“Răsfoiește cărţile/revistele !”);
- jocuri de asamblare (Lego , ”Să asamblăm păpuşa!”);
- jocuri de expresie grafico-plastică (modelaj, colorare, desenare după model; jocul „Cu
creioane colorate poţi să desenezi de toate”).
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbrăcăminte
Fenomene
Mișcări de bază
Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
13
CLASA a II-a
1.Formarea și dezvoltarea competenței de exprimare verbală/nonverbală și
Clasa aII-a
onomatopee);
Jocuri de localizare şi de denumire a sunetelor din mediul ambiant ( ”Cine face așa?”,
”Ce ai auzit?”)
Jocuri de dezvoltare a auzului fonematic (diferenţieri auditive: zgomote, onomatopee,
sunete emise de diverse surse);
Jocuri de executare de comenzi verbale simple( ”Vino aici!”, ”Stai pe scaun!”, ”Mâinile
cuminți!”, ”Adu-mi….!”, ”Arată…..!”, ”Du-te la ușă/fereastră” etc.).
Jocuri de asociere la suport imagistic(”Alege ce vrei!”, ”Potrivește imaginea la obiect!”,
degetul obiectul reprezentat în imagine!”, ”Arată ce vrei!”, ”Fă așa!” etc).;
Pentru elevii nonverbali se poate utiliza sistemul de comunicare prin schimb de imagini
(PECS) de Andrew Bondy și Lori Frost;
Jocuri care presupun manevrarea unui obiect ( ”Vasul cu cuburi!”, Cânt la tobă!”, ”Cânt
la pian!”, ”Ineul pe cilindru!”, ”Plimbă mașinuța!”,„Aruncă mingea!”);
Jocuri care implică mișcări de motricitate grosieră(”Fă ca mine!”, ”Ia paharul/cana!”
”Dă..!”, ”Ciocăne la ușă!”, ”Închide/deschide ușa!”, ”Aprinde/stinge lumina!”, ”Pune un
obiect într-un sertar/pe raft!”).
acţiuni, cuvinte emise de profesor (”Spune și tu!”, Cântă la fluier/trompetă!”, ”Cântă cu
mine!”, ”Dacă vesel se trăiește!”, ”A fost odată un castel!”, ”Cum este?”);
Jocuri pentru stimularea imitației oral-motorii (”Fă așa!”);
Jocuri de manevrare a obiectelor cu sunet;
Jocuri pentru stimularea emiterii sunetelor și articularea cuvintelor (”Spune și tu!” ,”Jocul
silabelor!”, ”Spune cum face!”;
Jocuri de asocieri (silabe cu/ fără sens ).
Jocuri de asocieri, silabe cu/ fără sens ( (a unor fiinţe, lucruri, obiecte, animale familiare,
articole de îmbrăcăminte, mâncare, obiecte casnice, mobilă).
1.5 Utilizarea corectă a anumitor formule de exprimare orală şi de transmitere a
unui mesaj simplu
Jocuri pentru autocunoaștere (numele elevului) și cunoașterea colegilor, profesorilor
(”Spune cum te cheamă!”, ”La cine este mingea?”, ”Să vină la mine...);
Jocuri de utilizare a unor formule de adresare, de menţinere şi de încheiere a unei
conversaţii.
14

Clasa a II-a
- vizuală, (“Recunoaşte obiectul!”; “Găseşte diferenţele între obiecte/imagini!
”Potriveste!, ”Ce culoare are!”) ;
- auditivă, ( “De unde se aude?”, “Graiul animalelor”, “Cine te-a strigat?”, “Vocea
şoptită ”Cum face!) ;
- gustativă, (“Ce gust are ...?”, “Salata de fructe”) ;
- olfactivă, [“Ce miroase aşa?”, “Cum miroase ...? (plăcut, neplăcut)];
- tactil- kinestezică (“Trăistuţa fermecată”, “Recunoaşte obiectul cu ochii închişi!”,
”Mărgele în sticlă!”, Mărgelele păpușii!);
- coordonare oculo-motorie (aşezarea pionilor pe tăbliţă/a mărgelelor pe aţă,
colorare, incastre, aruncarea inelelor;
- schemă corporală şi lateralitate (joc “Arată ce-ţi spun eu!”; jocuri de sinteză
perceptuală: puzzle pe schemă corporală, joc “Așază obiectul unde spun eu!”
,modelare „Omuleţul” din plastilină);
- conduite perceptiv-motrice de bază :culoare, formă, mărime (“Cuburile colorate”;
“Încercuiește obiectul!”, “Sortează după mărime”, ”Grupează după un criteriu dat!”,
”Ce culoare are!”,” Alege obiectul mai mare!”);
Jocuri de mişcare ritmate (“Bate la fel ca mine! ” Am o căsuță mică! Dacă vesel se
trăiește!);
Jocuri de sinteză perceptuală în cadrul software-ului educativ;
Jocuri de construcţie (alcătuire de modele în plan obiectual/imagistic, după unul sau mai
multe criterii ,puzzle din 3-4 piese, clovnul din figuri geometrice);
Jocuri pentru cunoaşterea şi operarea cu elementele familiare din mediul înconjurător;
Jocuri de imitare a unor conduite (“De-a mama”, "Cântăreţul” ,”Șoferul” ,”Doctorul”);
Jocuri cu 1-2 reguli simple (“La cumpărături”; ”La piață” etc.);
Jocuri verbale (recitări de poezii, scurte dialoguri situaţionale ,inițierea și stabilirea de
relații cu cei din jur, învățarea unor forme de comunicare cu cei din jur);
Jocuri de imitare a unor conduite.
Jocuri pentru dezvoltarea abilitățile care facilitează interacțiunea socială
Jocuri de stimulare şi dezvoltare a diferitelor tipuri de comunicare (mimico-gestuală,
verbală):
- jocuri de expresie corporală (”Fă ca mine!”, ”Mergi după mine!”);
- jocuri onomatopeice (“Graiul animalelor”, ”Ferma”);
- jocuri de pronunție corectă şi de dezvoltare a vocabularului (” Spune ce vezi!”,
”Denumește obiectul!”);
Audiţii, vizionări: cântece pentru copii, desene animate, poveşti;
- jocuri de identificare cu un model(“De-a mama”, “De-a vânzătorul”; “De-a doctorul”
etc.);
- jocuri de socializare (jocuri de utilizare a formulelor de politeţe şi salut adecvate
situaţiilor/persoanelor );
- rezolvarea unor situaţii practice de viaţă prin folosirea experienţei personale;
- jocuri de imitare (“De-a poliţistul", “De-a doctorul").
15

Clasa a II-a
discriminare auditivă,vizuală (”Cu ce se potrivește?”, ”Ce ai auzit?”, ”Din ce este
făcut?”, ”Ce obiect a dispărut? ”, "Telefonul fără fir”, "Jocul degetelor - Ploaia” etc.);
Jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului:
- potrivește obiecte/imagini identice după culoare (roșu, albastru, verde, galben),
formă ( cerc, pătrat, triunghi)”
- incastre: puzzle (reconstituire imagistică dintr-un număr gradat de piese);
- alcătuirea unor obiecte din corpuri mai mici (“Păpuşa demontabilă”; “Să construim din
piese lego”); alcătuirea unor figuri (siluete umane, scheletul unor obiecte familiare)
din elemente mici (beţişoare, chibrituri, riglete, figuri geometrice);
- jocuri de comparaţie (“Jocul Loto”);
- jocul perechilor "(alcătuirea de perechi între obiecte, fiinţe etc);
- jocul umbrelor" (asocierea de imagini, obiecte, fiinţe prin identificarea umbrelor
acestora);
- jocuri cu unele elemente de abstractizare si generalizare( ”Jocul omisiunilor”, “Jocul
categoriilor", “Familia de animale", “Salata de legume”, "Care este casa lui?”, ”La ce
foloseşte!”);
- jocuri tip (Jocuri de construcţie în plan obiectual, Labirinte simple , trasee simple în
relief sau în plan imagistic);
- jocuri de memorie vizuală si auditivă (”Ghici ce lipseste!”, jocuri de memorie vizuală
în cadrul software- ului educativ).
Jocuri de integrare a abilităților formate în comportamentul individual:
- jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii
- jocuri cu subiecte din viaţa cotidiana (”La masă”, “La telefon”; “La piaţă” ”La baie!”
etc.);
- jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personală (”La şcoală”; “Cum ne
îmbrăcăm?”, “Cum aranjăm masa?”);
- jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului ("În parc!”).
Jocuri pentru formarea şi dezvoltarea unor conduite motrice generale :
- jocuri de mişcare variate (“Sări într-un picior”, “Mersul piticului”; “Merg soldaţii-n pas
vioi, tot aşa mergem şi noi“; “Mersul pisicii“);
- jocuri de echilibru (“Cumpăna”, “Mersul pe bârnă”, “Urmăreşte traseul”, “Cursa cu
obstacole”);
- jocuri de expresie corporală (”Ce spune mimul ?”);
- jocuri de imitare gestuală (”Batem toba!”, ”Cântăm la pian!” etc.).
- jocuri de manipulare şi prehensiune(“Aduna cât mai multe obiecte", Plimbă
mașinuța, “Aruncă/rostogolește mingea”);
- jocuri de îndemânare ("Sortăm mărgelele”, “Înșiră mărgele/paste fainoase”);
- jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanuale (“Aruncă mingea cu o
mâna/ două mâini”, “Răsfoiește cărţile/revistele !”);
- jocuri de asamblare (Lego ; ”Să asamblăm păpuşa!”);
- jocuri de expresie grafico-plastică :modelaj, colorare, desenare după model( jocul
”Cu creioane colorate poţi să desenezi de toate”).
16
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbracăminte
Fenomene
Mișcări de bază
Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
17
CLASA a III-a
Clasa a III-a
onomatopee);
Jocuri de localizare şi de denumire a sunetelor din mediul ambiant :identificarea sursei
zgomotelor, a vocii persoanelor din mediul familiar copilului etc.( ”Cine face așa?”,
”Ce ai auzit?”);
Jocuri de dezvoltare a auzului fonematic: diferenţieri auditive, zgomote, onomatopee,
Jocuri de executare de comenzi verbale simple;
Jocuri de receptare a unor mesaje vizând comportamentul de ascultător/ privitor (“Să
ascultăm !”; ”Să privim !”; ”Să mirosim !”; ”Să pipăim!”).
Jocuri de asociere la suport imagistic (”Alege ce vrei!”, ”Potrivește imaginea la obiect!”
,”Potrivește obiectul la imagine!”, ”Arată cu degetul imaginea obiectului!”, ”Arată cu
degetul obiectul reprezentat în imagine!”, ”Arată ce vrei!”, ”Fă așa!” :”Fă și tu!”,”Învărte
jucăria”, ”Baloane de săpun”);
(PECS) de Andrew Bondy și Lori Frost
Jocuri care presupun manevrarea unui obiect;
Jocuri care implică mișcări de motricitate grosieră (”Fă ca mine!”);
Jocuri care imită o altă persoană ( ”Fă și tu ca el/ea...!”,”Fă așa!” etc).;
Jocuri care antrenează motricitatea fină ( ”Strânge în pumn plastilina!”, ”Rulează
plastilina!”, ”Atinge bărbia/ochii” etc., ”Pune bile în cutie!”, ”Cartonul cu cârlige”, ”Apasă
butonul!” etc.) ;
Jocuri didactice de expresie mimico-facială ( ”Cum face?”, ”Arată cum a făcut mimul!”)
1.3.Formarea și dezvoltarea imitației verbale
acţiuni, cuvinte emise de profesor ( ”Spune și tu!”, Cântă la fluier/trompetă!”,” Cântă cu
mine!”, ”Dacă vesel se trăiește!”, ”A fost odată un castel!”, ”Cum este?”)
Jocuri pentru stimularea imitației oral-motorii (”Fă așa!”-atinge gura, face bezele, răsucește
capul, clipește din ochi, deschide gura, își atinge limba/buzele, zâmbește, etc).;
Jocuri pentru stimularea emiterii sunetelor și articularea cuvintelor;
Jocuri de asociere silabe cu/ fără sens ;
Jocuri - exerciţii de articulare corectă a unor cuvinte diferite, prin vorbire reflectată şi
independentă;
Jocuri ritmate simple (silabe repetitive; cuvinte familiare care rimează );
Joc de alternare a rolurilor în care profesorul imită tot ceea ce face copilul (zâmbeşte,
se încruntă, râde, plânge).
1.4.Identificarea şi verbalizarea denumirii unor obiecte, fiinţe, lucruri familiare
Joc de identificare obiectuală/ imagistică (a unor fiinţe, lucruri, obiecte: animale
familiare, articole de îmbrăcăminte, mâncare, obiecte casnice, mobilă; imagini cu
obiecte, acțiuni, acțiuni prezentate în timp real, imagini cu persoane, mărimi, culori,
forme geometrice).
18
Clasa a III-a
unui mesaj simplu
Jocuri pentru autocunoaștere (numele elevului) și cunoașterea colegilor, profesorilor;
conversaţii.
1.6.Redarea/ reproducerea unor conţinuturi accesibile
Jocuri de redare a conţinutului unor ilustraţii simple cu unul sau două elemente
componente ( ”Spune ce vezi?”);
Jocuri de ordonare cronologică a unui suport imagistic,3-4 imagini, corespunzător
conţinutului (”Pune în ordine!”, ”Ce urmează?”, ”Povestește!”);
Jocuri muzicale :audiere casetă/ software-uri educative (”Cântă și tu!”, ”Micul
interpret!”);
Jocuri de completare a propozițiilor cu început dat (”Vreau.....”,”Este.....”,”Văd
un/o.....”,”Am un/o........”);
Jocuri pentru utilizarea afirmației, negației în comunicarea preferințelor ( ”Spune dacă îți
place/vrei?”, ”Da sau Nu!” etc).
1.7. Familiarizarea cu sunetul, silaba, cuvântul şi propoziţia
Jocuri de identificare a sunetelor şi a poziţiei lor (iniţială) în cuvânt ;
Jocuri de asociere cuvânt - imagine corespunzătoare;
Jocuri de pronunţie a cuvintelor mono -, bisilabice, de citire globală ;
Jocuri de verbalizare a unor imagini/ acţiuni;
Jocuri de delimitare a cuvintelor în propoziţie.

Clasa a III-a
-vizuală (“Recunoaşte obiectul!”; Potrivește! Ce culoare are!);
-auditivă( “De unde se aude?”, “Graiul animalelor”, “Cine te-a strigat?”, “Vocea şoptită”,
”Cum face!”) ;
-gustativă (“Ce gust are ...?”, “Salata de fructe”) ;
-olfactivă (“Ce miroase aşa?”, “Cum miroase ...?);
-tactil - kinestezică (“Trăistuţa fermecată”, “Recunoaşte obiectul cu ochii închişi!”,
”Mărgele în sticlă”);
- coordonare oculo-motorie (aşezarea pionilor pe tăbliţă/ a mărgelelor pe aţă;
colorare etc.);
- schemă corporală şi lateralitate (“Arată ce-ţi spun eu!”; jocuri de sinteză perceptuală,
puzzle pe schemă corporală, “Aşază obiectul unde spun eu!”)
- jocuri de mişcare ritmate (“Bate la fel ca mine! ”Degetele”, ”Am o căsuță mică!);
- conduite perceptiv-motrice de bază (culoare, formă, mărime);
- jocuri de identificare şi discriminare în plan obiectual/ imagistic,după 1-2 criterii:
culoare, mărime, formă (“Cuburile colorate”,“Încercuiește obiectul! ”),
- jocuri de construcţie (alcătuire de modele în plan obiectual/imagistic) după unul sau
mai multe criterii (culoare, mărime, formă); incastre din 3-4piese cu fructe, flori, figuri
geometrice; jocuri de construcţie în plan vertical, orizontal, în aer liber ( 'Turnuleţul
vesel, ”Castelul păpușii!); jocuri de asamblare din 2-6 piese (“Puzzle”, “Incastre”,
“Asamblează jucăria! ”);
19
Clasa a III-a
Jocuri cu 1-2 reguli simple (“La cumpărături”; ”La telefon” La piata! etc.);
Jocuri concrete cu operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparare, asociere, ordonare,
seriere, clasificare ("Descompune şi compune păpuşa”, “Puzzle”, “Mare- -mic”,
“Găseşte şi potriveşte”, joc de asociere a culorii cu obiectele familiare );
Inițierea și stabilirea de relații cu cei din jur;
Exersarea unor forme de comunicare cu cei din jur;
Jocuri cu reguli simple (” La masă!”, ”La plimbare în parc!” etc).
Jocuri pentru dezvoltarea abilitățile care facilitează interacțiunea socială;
Jocuri de stimulare şi dezvoltare a diferitelor tipuri de comunicare (mimico-gestuală,
verbală):
- jocuri de expresie corporală, mişcare şi ritm (”Mimul”, ” Mergi dupa mine!”);
- jocuri onomatopeice (“Graiul animalelor”);
- jocuri de pronunţie corectă şi de dezvoltare a vocabularului ( ”Eu spun una, tu spui
multe”);
- jocuri de integrare prepoziţională după suport imagistic (”Spune ce vezi!”);
- audiţii, vizionări (cântece pentru copii, desene animate, poveşti);
Participarea la situaţii de comunicare şi relaţionare socială;
Jocuri simbolice:
etc.);
- jocuri de socializare, utilizarea formulelor de politeţe şi salut adecvate
situaţiilor/persoanelor
- șezători, serbări, aniversări (Recitări de poezii scurte, “Carnavalul copiilor");
- jocuri de socializare cu prilejul sărbătorilor oficiale şi religioase;
- jocuri şi cântece legate de obiceiuri şi tradiţii populare (“Colinde”, “Capra”, “Sorcova”
etc.);
Dezvoltarea abilităților care facilitează interacțiunea socială.

Clasa a III-a
discriminare auditivă, vizuală ;
Jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului;
Jocuri pentru dezvoltarea abilității de potrivire:
-alcătuirea unor figuri (siluete umane, scheletul unor obiecte familiare) din elemente
mici (beţişoare, chibrituri, riglete, figuri geometrice);
Jocuri pentru dezvoltarea abilității de sortare după criteriile culoare, formă, mărime,
Jocuri cu unele elemente de abstractizare si generalizare:
- jocul omisiunilor (excluderea elementelor nepotrivite dintr-un ansamblu/ sesizarea
elementelor lipsă dintr-un ansamblu);
- jocuri asociative (“Jocul categoriilor", “Familia de animale", “Salata de legume”,"Care
este casa lui?”, ”La ce foloseşte?”);
- jocuri tip (jocuri de construcţie în plan obiectual; labirinte simple ,identificarea unor
trasee pe un suport grafic, trasee simple în relief sau în plan imagistic ,parcurgerea
cu degetul/cu creionul);
20
Clasa a III-a
Jocuri de memorie vizuală si auditivă (”Ghici ce lipseste! ”, jocuri de memorie vizuală în
Jocuri de atenție;
Jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicare;
Jocuri funcţionale:
- senzorio-motorii (jocuri cu obiecte concrete);
- perceptive (“Ce poate fi dulce/sărat/acru?”, “Ce culoare are ... ?” “Care este mai
mare? ” etc);
- verbale (jocuri de exersare a aparatului fono-articulator; jocuri onomatopeice; jocuri
de verbalizare a acţiunii cu obiectele; repetiţii pentru serbări, fredonări individuale sau
în grup etc.);
- imitative: imitație neverbală (jocuri de mimă) şi verbale (jocuri de rol: ”La plimbare”,
”Să primim musafirii!”);
Jocuri de integrare a abilităților formate în comportamentul individual;
- jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii /
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiana (”La masă”, “La telefon”; “La piaţă” etc);
- jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului ("În parc! etc.”)
vioi, tot aşa mergem şi noi“; “Mersul pisicii“ etc.);
- jocuri de echilibru( “Mersul pe bârnă”, “Urmăreşte traseul”, “Cursa cu obstacole”);
- jocuri de expresie corporală (”Fă ca mine!”, ”Ce spune mimul ?”);
- jocuri de imitare gestuală (”Cântăm la pian”,”Piaptănă părul”, ”Sună clopoțelul” etc.);
Jocuri de manipulare şi prehensiune (“Adună cât mai multe obiecte/piese lego",
“Aruncă/rostogolește”);
Jocuri de îndemânare ("Sortăm mărgelele”, “Înșirăm mărgele”);
Jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanuale (“Aruncă mingea cu o
mâna/ două mâini”, “Răsfoiește cărţile/revistele !”);
cadrul unor activităţi organizate (”Micul constructor”; "Turnuleţul” ,”Lego”, ”Să
asamblăm păpuşa!”,”Cu creioane colorate poţi să desenezi de toate!”);
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbracăminte
Fenomene
Schema corporală și Corpul uman
lateralitatea Mișcări de bază
21

Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
22
CLASA a IV-a
Clasa a IV-a
onomatopee);
Jocuri de localizare şi de denumire a sunetelor din mediul ambiant (identificarea sursei
zgomotelor, a vocii persoanelor din mediul familiar copilului etc.);
Jocuri de exersare a auzului fonematic (diferenţieri auditive: zgomote, onomatopee,
Jocuri de executare de comenzi verbale simple;
Jocuri de receptare a unor mesaje vizând comportamentul de ascultător/ privitor.
Jocuri de asociere la suport imagistic (”Alege ce vrei!”, ”Potrivește imaginea la obiect!”,
degetul obiectul reprezentat în imagine!”, ”Arată ce vrei!” ,”Fă așa!” :”Fă și tu!”, ”Învărte
jucăria”, ”Baloane de săpun”, ”Puzzle”, ”Caută jucăria!”, ”Pictăm!”);
(PECS) de Andrew Bondy și Lori Frost;
Jocuri care presupun manevrarea unui obiect (”Vasul cu cuburi!”, Cânt la tobă!”, ”Cânt
la pian!”, ”Ineul pe cilindru!”, ”Plimbă mașinuța!”, ”Aruncă mingea!”);
Jocuri care implică mișcări de motricitate grosieră(”Fă ca mine!”, ”Ia paharul/cana!”
”Dă…..!”,”Ciocăne la ușă!”, ”Închide/deschide ușa!”, ”Aprinde/stinge lumina!”, ”Pune un
obiect într-un sertar/pe raft!”);
Jocuri care imită o altă persoană (”Fă și tu!” ,software educațional ,”Fă așa!” etc.);
Jocuri care antrenează motricitatea fină (”Strânge în pumn plastilina!”,”Rulează
plastilina!”, ”Atinge bărbia/ochii” etc.,”Pune bile în cutie!”, ”Cartonul cu cârlige”, ”Apasă
butonul!” etc.);
Jocuri didactice de expresie mimico-facială:
Jocuri cu marionete ( ”Păpușa spune....!”);
Jocuri de rol (” Arată imaginea potrivită!”).
1.3.Formarea și dezvoltarea imitației verbale
acţiuni, cuvinte emise de profesor;
Jocuri pentru stimularea imitației oral-motorii;
Jocuri pentru stimularea emiterii sunetelor și articularea cuvintelor:
- jocuri de asociere - silabe cu /fără sens ;
- jocuri-exerciţii de articulare corectă a unor cuvinte diferite, prin vorbire reflectată şi
independentă;
- jocuri ritmate simple (silabe repetitive; cuvinte familiare care rimează; frământări de
limbă);
Joc de alternare a rolurilor în care profesorul imită tot ceea ce face copilul (zâmbeşte,
se încruntă, râde - abordând o mimică adecvată);
Jocuri de grup (jocuri ”De-a v-aţi ascunselea!”, joc cu mingea, ”De-a prinselea!” etc.);
Joc de rol pe teme diferite, cu oferirea de modele comportamentale nonverbale;
Sărbătorirea zilelor festive ale colegilor, cu exersarea comportamentului nonverbal
23
Clasa a IV-a
adecvat acestor momente speciale.
1.4.Identificarea şi verbalizarea denumirii unor obiecte, fiinţe, lucruri familiare
Jocuri de identificare obiectuală/ imagistică (a unor fiinţe, lucruri, obiecte: animale
familiare, articole de îmbrăcăminte, mâncare, obiecte casnice, mobilă) şi de denumire
corespunzătoare (”Ce este?” ,”Spune ce vezi”, ”Părțile corpului!”, ”Ce fac?”, ”Cine
este?”,”Cum este?”).
unui mesaj simplu
Jocuri pentru autocunoaștere;
conversaţii.
1.6.Redarea/ reproducerea unor conţinuturi accesibile
Jocuri de redare a conţinutului unor ilustraţii simple cu unul sau două elemente
componente ( ”Spune ce vezi?”);
Jocuri de ordonare cronologică a unui suport imagistic (4-6 imagini) corespunzător
conţinutului;
Jocuri muzicale (audiere casetă/ software-uri educative);
Jocuri de completare a propozițiilor cu început dat;
Jocuri pentru utilizarea afirmației,negației în comunicarea preferințelor;
Jocuri de utilizare a unor propoziții simple în funcție de situație.
1.7.Familiarizarea cu sunetul, silaba, cuvântul şi propoziţia:
Jocuri de identificare a sunetelor şi a poziţiei lor (iniţială/finală) în cuvânt ;
Jocuri de asociere cuvânt - imagine corespunzătoare;
Jocuri de pronunţie a cuvintelor mono -, bisilabice,( de citire globală );
Jocuri de verbalizare a unor imagini/ acţiuni;
Jocuri-exerciţii de delimitare a cuvintelor în propoziţie;
Jocuri de realizare a corespondenței fonem- literă -grafem/ literă mare de tipar.

Clasa a IV-a
Jocuri pentru explorarea senzorială a obiectelor, fiinţelor: vizuală, auditivă, gustativă,
olfactivă, tactil- kinestezică;
- coordonare oculo-motorie;
- schemă corporală şi lateralitate;
Exerciţiu-joc de completare a unor suporturi lacunare (“Siluete lacunare”);
Redarea/ reprezentarea schemei corporale în plan obiectual-acţional şi imagistic:
- modelare „Omuleţul” din plastilină; software-ului educativ;
în relaţie cu alte obiecte(”Unde este!” , ”Așază fularul!”, ”Fuga la steguleț!”);
- jocuri de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat(” Pune pe/ sub....etc.”);
- jocuri de redare a poziţiei în plan imagistic (desenare de figurile geometrice după
cerinţe: “Omida”; “Casa” etc);
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală:
- exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii;
- exerciţiu-joc de asociere a momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare (“Orarul în
imagini”);
- jocul anotimpurilor;
- jocuri de manipulare a unor jucării şi obiecte şcolare;
24
Clasa a IV-a
- jocuri cu 1-2 reguli simple (“La cumpărături”; ”La telefon” La piață! etc.);
seriere, clasificare ("Descompune şi compune păpuşa”, “Puzzle”, “Mare-mic”,
“Găseşte şi potriveşte”, “Caută vecinul!”, “Urcă/ coboară scara!”, “Şirurile tematice”)
Jocuri de construcţie (în plan vertical, orizontal, în aer liber ( ex : 'Turnuleţul vesel”,
Piramida din cuburi);
Jocuri verbale (recitări de poezii scurte, dialoguri situaţionale ,dramatizare /imitări de
personaje din desene animate).
Jocuri pentru dezvoltarea abilitățile care facilitează interacțiunea socială:
verbală);
- jocuri de expresie corporală, mişcare şi ritm;
”Eu spun una, tu spui multe”, “Dacă nu-i aşa, cum e?”;
- jocuri de integrare prepoziţională după suport imagistic;
- audiţii, vizionări (cântece pentru copii, desene animate, poveşti).
Jocuri simbolice:
- jocuri de expresie afectivă (“Masca tristă, masca veselă”, “Clovnul”; mimarea unor
stări afective: bucurie, tristeţe etc; jocuri ce au conotaţii afective :“De-a mama şi
copilul”);
etc.);
Jocuri de socializare:
(“Aşa da, Aşa nu“, “Se poate aşa ceva ?“, “Cuvinte magice”);
- jocuri de rol /dramatizări (“Între prieteni", “În vizită",“La picnic",“La spectacol”, “La
biserică”; “La teatru”; “În metrou”); jocuri de alternanţă de rol (“Vânzătorul", “Poştaşul"
etc.);
Rezolvarea unor situaţii practice de viaţă prin folosirea experienţei personale;
- șezători, serbări, aniversări (recitări de poezii, interpretări de cântece şi dansuri
modeme, populare, “Carnavalul copiilor");
- jocuri de socializare cu prilejul sărbătorilor oficiale şi religioase);
- jocuri şi cântece legate de obiceiuri şi tradiţii populare (“Colinde”, “Capra”, “Sorcova”,
“Ursul”);
- jocuri-competiţii (concurs de dansuri / de costume ; competiţii sportive).

Clasa a IV-a
discriminare auditivă, vizuală;
Jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului;
Jocuri de analiză și sinteză perceptuală;
Jocuri pentru dezvoltarea abilității de sortare după formă, culoare, mărime, acțiuni;
Jocuri analitico-sintetice;
Jocuri de memorie vizuală si auditivă (”Ghici ce lipsește! ”, jocuri de memorie vizuală în
25
Clasa a IV-a
- senzorio-motorii (Jocuri cu obiecte concrete: “Cald sau rece?”, ”La ţintă”, “Trăistuţa
fermecată” etc.);
- perceptive (“Ce poate fi dulce/sărat/acru?”, “Ce culoare are ... ?” ”Ce formă are?
“Care este mai mare ? ?“Care este mai mic? ” etc);
- verbale (jocuri de exersare a aparatului fono-articulator; jocuri onomatopeice;; jocuri
de verbalizare a acţiunii cu obiectele; repetiţii pentru serbări, fredonări individuale sau
în grup etc.);
- imitative: neverbală (jocuri de mimă) şi verbale (jocuri de rol/ dialoguri situaţionale: “în
vizită Ia bunici”, ”La plimbare”, ”Să primim musafirii!”);
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiana;
- jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului (”În parc!”, "Respectăm natura!”).
Jocuri pentru formarea şi dezvoltarea unor conduite motrice generale ;
vioi, tot aşa mergem şi noi“; “Mersul pisicii“ etc.);
obstacole”);
- jocuri de expresie corporală (”Fă ca mine!”, ”Ce spune mimul ?”);
- jocuri de imitare gestuală.
cadrul unor activităţi organizate ;
- jocuri de manipulare şi prehensiune , (“Adună cât mai multe obiecte", “Mingea la
conducător”, ”Prinde cleștii pe sfoară/carton”);
- jocuri de îndemânare ("Sortăm mărgelele/bețișoare colorate”, ”Gulerașul” etc).;
mâna/ două mâini”, “Împarte cărţile !”);
- jocuri de construcţie;
- jocuri de asamblare ;
- jocuri de expresie grafico-plastică (modelaj, colorare, desenare după model).
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbracăminte
Fenomene
26

Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
Activitățile cuprinse în cadrul disciplinei ”Ludoterapie” stimulează dezvoltarea
elevilor cu dizabilități intelectuale , încurajează dezvoltarea relațiilor pozitive în
demersul integrării școlare și sociale..
Se recomandă individualizarea demersului didactic, profesorul-educator având
posibilitatea să creeze situații variate de învățare utilizând jocul didactic ,jocul de rol,
dramatizarea prin organizarea activităților cu caracter practic-aplicativ așa încât elevul
să poată atinge, gradual, competențe de tipul:
- își îndreptă privirea/atenția către profesorul-educator
- nu face gesturi necontrolate cu mâinile
- stă împreună cu alți copii, nu se izolează
- îndeplinește indicațiile date individual
- se supune regulilor clasei
- îndeplinește activități de rutină fără să fie atenționat și fără să i se arate ce să
facă
- comunică
- duce la bun sfârșit jocul ales/atribuit de profesorul-educator
Jocul, prin caracterul său terapeutic-compensator, stimulează, formează abilitățile
psihomotrice, abilitățile de comunicare și afectiv-relaționale ale elevului cu dezabilitate
intelectuală severă.
Prin aplicarea programei se urmărește ca achizițiile și deprinderile elevilor cu
dizabilități să se reflecte în comportamente dezirabile care să permită adaptarea și
integrarea școlară și profesională.
27
Bibliografie
Pedagogică;
3. Barbu, P., ( 2012), Copilul și motricitatea, Pitești: Editura Nomina;
4. Beniuc, M, Chircev, A., (1980), Probleme fundamentale ale psihopedagogiei,
5. Crețu, E., (1999), Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar, București:
Editura Aramis;
6. Gherguț , Al., (2013), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri
și examene de obținere a gradelor didactice, Iași: Editura Polirom;
7. Mușu I. , (1997), Terapia educațională integrată, Ed. Prohumanitate.
9. ***(2002), Curriculum pentru copii cu deficiențe (dizabilități) severe și profunde,
RENINCO România;
RENINCO România.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educației

Vasilica COMIȘEL, Inspectoratul Școlar Județean Prahova

Rîncioagă Aurora CSEI Breaza Prahova
Marin Simona CSEI Breaza Prahova
Gociu Claudia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Ploiești
28
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA LUDOTERAPIE
București, 2021
Programa școlară LUDOTERAPIA- Învățământ special gimnazial – Dzabilități intelectuale grave , severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
Aria curriculară Terapia educațională complexă și integrată are alocată o normă de
profesor educator/clasă și cuprinde activități de: Formarea autonomiei personale,
Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupațională și Ludoterapie. Aceste activități,
realizate de profesorul-educator, sprijină și completează programul de predare-învățare-
evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de terapie
se stabilește în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcție de particularitățile sale
de vârstă și de dezvoltare individuală.
societate.
2
şcolarizare.
- Stimularea cognitivă - vine în sprijinul activităţilor educative realizate de elev
- Terapia ocupaţională - are ca scop formarea unor deprinderi adaptative care-i
- Formarea autonomiei personale - vizează formarea capacităţii elevului de a se
etc.)
- Socializarea - are scopul de a pregăti elevii pentru integrarea optimă în viaţa
- Ludoterapia - vine în sprijinul socializării elevului, îi dezvoltă spiritul de echipă,
divere.
3

socială.
copiii vor putea:
- să-şi dezvolte interesul faţă de mediul înconjurător şi faţă de propria persoană;
- să se folosească de propriile simţuri pentru a observa şi a investiga mediul
înconjurător;
- să-şi lărgească câmpul experienţei directe;
- să înţeleagă noţiunile de cauză şi efect;
- să aplice cunoştinţele învăţate în viaţa cotidiană,
- să cunoască regulile unei vieţi sănătoase;
- să opereze cu instrumente de măsură şi cu unităţi de măsură semnificative;
- să experimenteze simplu schimbările de stare ale materiei;
- să conştientizeze alternanţa zi/ noapte şi cea a anotimpurilor.
4
1. Formarea și dezvoltarea competenței de exprimare verbală/

nonverbală și comunicare independentă
5
CLASA a V-a
Clasa a V-a
1.1. Receptarea mesajului oral
Jocuri pentru ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale („ Graiul animalelor!”, ”Ascultă cu
atenție!”, ”Potrivește obiectul/imaginea la cuvânt“, ”Cel mai atent câştigă!”);
Jocuri de fixare, prin suport obiectual/ imagistic, a următoarelor cunoştinţe:
- verbe (”Momentele zilei”, ”Orarul/programul zilnic!”, ”Să cunosc școala!”, ”În drum
spre școală/casă”, ”La joacă!”);
- substantive (noţiuni integratoare/ vocabular tematic: culori, forme, fructe şi legume,
animale, păsări, obiecte de îmbrăcăminte şi de încălţăminte; ”Coșul cu fructe și
legume!”, ”În vizită la ferma de animale!”, ”În camera mea!” , ”Casa păpușii!”,
”Mijloace de transport!”, ”Cine face?”, ”Jocul meseriilor!” etc.);
- pronume personal şi posesiv (exerciţii de identificare personală/ identitatea altor
persoane familiare, ”Eu sunt….!”,”Spune cine este?”, ”Arată nasul…..meu, al tău”, ”Al
cui este…” etc.);
- numeralul ( „ Eu spun una, tu spui multe!”, „Găseşte imaginile perechi!”).
1.2. Utilizarea/îmbogățirea vocabularului prin folosirea cuvintelor în contexte
diferite
Jocuri de denumire obiectuală şi imagistică, cu precizarea funcţiei/ utilităţii obiectului
(„Ce este acesta?”; „La ce foloseşte ?” etc.);
Jocuri- exerciții de construire a unor enunţuri (propoziţii simple/ dezvoltate) pe baza
unui set de cuvinte date sau a unui şir de întrebări;
Jocuri de verbalizare pe marginea subiectelor surprinse în imagini pe diferite teme:
şcoală, familie, activităţi specifice momentelor zilei etc. ( ”Ce spui despre….?”, ”Când
se întâmplă?”).
1.3. Integrarea cuvintelor şi a expresiilor noi în propoziţii simple/ dezvoltate
Jocuri de citire de imagini izolate/ în suită ce ilustrează cuvinte noi;
Jocuri pentru deprinderea abilităților de comunicare(”Ce este?”,”Ce vezi?”,”Ce face?”,
”Ce ai?”).
1.4. Utilizarea limbajului în organizarea spaţio- temporală
Jocuri cu utilizarea dialogului pentru denumirea de fiinţe şi obiecte prezente în câmpul
perceptiv (”Spune ce vezi .....în clasă/curte/parc?”);
Jocuri de formulare a răspunsurilor la întrebări despre relaţiile spaţiale dintre obiecte (
„Unde este ....?”;
Jocuri de verbalizare a orientării şi organizării spaţiale şi temporale( „Unde se
află....?”,”Așază la locul potrivit!”, ”Când se întâmplă?”);
Introducerea noţiunilor spaţiale în comunicare :pe, sub, lângă, în, deasupra, dedesubt,
în faţă etc. (”Așază mașina/păpușa pe/sub/etc....!”);
Introducerea noţiunilor temporale în comunicare (precizarea timpului când se petrece
acţiunea: acum-azi-mâine; momentele zilei).
1.5. Interacţiunea şi comunicarea cu cei din jur :
Jocuri de mimă /pantomimă;
Jocuri cu marionete în vederea iniţierii şi desfăşurării unui dialog ( ”Eu întreb, tu
răspunzi!”;
Jocuri de construire a unor dialoguri pe teme accesibile (”Unde este..?”, ”Cum este
afară?”, ”Ce faci acum?” etc.);
Jocuri de rol (”La cofetărie!”, ”La plimbare cu mașina!”, ”Construiți o grădină ZOO!”).
1.6.Exersarea în plan grafic a limbajului expresiv
Jocuri-exerciții de asociere imagine - cuvânt – propoziţie;
6
Clasa a V-a
Jocuri- exerciții de completare de cuvinte lacunare, însoţite de imagine.

Clasa a V-a
- vizuale (jocuri de evidenţiere a diferenţelor între obiecte/ imagini aparent
asemănătoare: “Găseşte deosebirile!”; “Priveşte atent!”; ”Pune la locul potrivit!”, ”Ce
forma are!”, ”Unde se află!”);
- auditive (jocuri de discriminare a sunetelor apropiate ca punct de articulare,
“Telefonul fără fir”, ”Recunoaște instrumentul!”, ”Cine se aude!”;
- olfactiv (jocuri de asociere aliment/ obiect/ floare cu mirosul corespunzător: ”A ce
miroase?”, ”Identifică mirosul de....” etc);
- gustativ (jocuri de asociere aliment - gust corespunzător: “Ce gust are...?”; “Salata de
fructe”);
- tactil-kinestezice - jocuri de orientare tactilă (identificare şi discriminare a unor
obiecte familiare pe cale tactil-kinestezică, în absenţa văzului: “Ghici ce este ?”; ”Să
cântărim cu palmele?”, ”Săculețul fermecat”);
- jocuri de coordonare oculo-motorie (contururi după şablon, colorare, decupare,
confecţionarea unor modele prin decupaje de forme şi culori etc.);
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale (”Arată...!”,
”Completează!”) ;
- exerciţiu-joc de completare a unor suporturi lacunare (“Siluete lacunare”,
”Completează silueta cu elementele care lipsesc!”);
- redarea/ reprezentarea schemei corporale în plan obiectual- acţional şi imagistic;
- modelare „Omuleţul” din plastilină; realizarea siluetei umane din figure geometrice;
desen/ test proiectiv “Omuleţul”);
- jocuri de sinteză perceptuală pe schemă corporală, în cadrul software-ului educativ;
- jocuri de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat;
cerinţe: “Maşina”; “Blocul”, Casa, Trenul etc);
- jocuri perceptiv-motrice în plan obiectual şi imagistic;
- jocuri de identificare şi discriminare în plan obiectual/ imagistic, după criterii asociate:
culoare, mărime, formă etc. (”Grupează după criteriul dat!”, ”Potrivește!”);
- jocuri de asociere culoare-simbol :cifră, literă, figură geometrică("Colorează după
litere/cifre!”, ”Ce este mai aproape/departe”, ”Joc de figuri geometrice”, "Fluturii îşi
caută florile!”);
- jocuri de construcţie (alcătuire de modele în plan obiectual/imagistic) după criterii
asociate: culoare - mărime - formă etc.
- jocuri analitico-sintetice: “Jocul Loto”, “Jocul perechilor”; “Jocul umbrelor”;
- jocuri de redare a conturului pe bază de şablon;
- jocuri perceptiv-motrice în cadrul software-ului educativ;
- programul perceptiv-motric M. Frostig;
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare spaţială:
- jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală (“Batem măsura şi
ţinem ritmul!”, ”Baloanele zilelor săptămânii”, “Baloanele lunilor”);
- exerciţiu-joc de memorare: zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, succesiunea
anotimpurilor (”Programul zilnic!”, ”Sortează hainutele”,Cum ne îmbrăcăm?;
Jocuri simbolic-reprezentative (“Mimul”, "Vânzătorul şi cumpărătorul”, ”La magazin!” ,
7
Clasa a V-a
”La piață!);
seriere, clasificare ("Descompune şi compune păpuşa”, “Puzzle”, “Mare-mijlociu-mic”,
“Găseşte şi potriveşte”, “Caută vecinul!”, “Urcă/ coboară scara!, “Şirurile tematice”,
joc de asociere a culorii cu obiectele familiare);
Jocuri de construcţie (în plan vertical, orizontal, în aer liber (ex: "Parcul cu maşini”;
"Ferma de păsări”; "Orăşelul copiilor”; Micii constructori!).
Jocuri de stimulare, dezvoltare a diferitelor tipuri de comunicare: mimico-gestuală,
verbală ( jocuri de expresie corporală, ”Dansăm în ritmul melodiei”, jocuri de dans în
pereche şi în horă, jocuri sportive pe echipe);
Jocuri de pronunţie corectă şi de dezvoltare a vocabularului (”Eu spun una, tu spui
multe”, ”Șarpele și albinuța”, ”Stop”, ”Ce literă lipsește?”);
Jocuri de integrare prepoziţională după suport imagistic (“Recunoaşte personajul!”);
Participarea la situaţii de comunicare şi relaţionare socială (audiţii, cântece pentru copii,
desene animate, poveşti);
Jocuri simbolice
- jocuri afective(“Masca tristă, masca veselă!”, “Clovnul”; mimarea unor stări afective:
bucurie, tristeţe etc; jocuri ce au conotaţii afective “De-a mama şi copilul”);
- jocuri de identificare cu un model (“Buni gospodari”; ”Micii meşteri mari”; ”Profesorul”
etc.);
(“Aşa da, aşa nu“, “Cuvinte magice”) ;
- jocuri de rol /dramatizări (“În vizită“, “La spectacol”, “La biserică”, “La teatru”, “Scufiţa
Roşie”, “Vânzătorul", “Poştaşul" etc.);
- jocuri de stimulare, corectare a unor comportamente (“Cine este vinovat?"; ”Cum e
corect?” ”Așa da, așa nu!”);
- șezători, serbări, aniversări;
“Ursul”);
- jocuri cu reguli individuale şi colective (“De-a circulaţia”, “Semaforul”, ”Să protejăm
natura!);
- jocuri-competitii (concurs de dansuri şi de costume; competiţii sportive);
- jocuri distractive (“Săritura în sac“, “Portocala", ”Lingurile”);
- jocuri de relaxare(Pășește mai iute!”, ”Cine este mai tare!”, ”Caută comoara!”);
- jocuri de imitare (“De-a poliţistul!", “De-a doctorul!",” De-a bucătarul!”,” De-a
vânzătorul!”).

Clasa a V-a
Jocuri de dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive, tactile, kinestezice (”Ce obiect a
dispărut ? ”, "Telefonul fără fir”, "Jocul degetelor - Ploaia” etc);
Jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginaţiei, atenţiei, limbajului:
- jocuri sincretice de analiză și sinteză perceptuală și în plan mintal (incastre, puzzle
/reconstituire imagistică dintr-un număr gradat de piese; alcătuirea unor obiecte din
corpuri mai mici, “Asamblează obiectul!”; “Să construim din piese lego!”);
8
Clasa a V-a
- jocuri de comparaţie
- jocuri cu unele elemente de abstractizare și generalizare;
- jocuri de asociaţii (“Cel mai frumos model”; ”Cum se numeşte tabloul tău?”;
"Spune cum este corect!”);
Jocuri de construcţie în plan obiectual şi/sau imagistic (” Labirinte”);
Jocuri de memorie vizuală şi auditivă: -jocuri de memorie vizuală în cadrul software-ului
educativ (”Găseşte perechea!”; “Spune ce ai reţinut!”);
Jocuri de atenţie (“Fă ca mine!”; “Urmăreşte traseul!”);
Jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicare:
- jocuri de mimă (“Mimul”);
- jocuri de mişcare şi ritm (“Bate în ritmul meu! etc.);
- cântece însoţite de mişcare (“Dacă vesel se trăieşte!", ”Degețelele”);
- jocuri verbale ( ”Ecoul”);
- recitări;
- dialoguri tematice/ jocuri de rol ("La magazin”; ”La piață!” etc.);
- senzorio-motorii (jocuri cu obiecte concrete: “Cald sau rece?”, ”La ţintă”, “Trăistuţa
- perceptive (“Ce poate fi dulce/sărat/acru?”, “Ce culoare are ... ?”, “Care este mai
mare/mic ? ”, ”Arată unul/mai multe” etc.);
- jocuri de exersare a aparatului fono-articulator (”Umflă balonul”, ”Suflă în lumânare”);
- jocuri onomatopeice(”Ferma animalelor”, "Orchestra”, ”Frământări de limbă”,
- jocuri de verbalizare a acţiunii cu obiectele(” Pune pălăria”, ”Culcă păpușa”);
- repetiţii pentru serbări, fredonări individuale sau în grup etc.
- jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii;
- jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană (“Ce este şi la ce foloseşte?”; ”La masă”, “La
telefon”; “La piaţă” etc);
îmbrăcăm în funcție de anotimp?””; “Cum aranjăm masa?”);
- jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului ("Respectaţi natura!”,
“Colectarea deşeurilor”);
- jocuri de cooperare pe diverse teme(”Ne jucăm împreună!”, ”Lucrăm în
echipă!”);
- jocuri-întreceri ("Aruncări sincronizate”,"Joc cu inele”,"Jocul cercurilor”, ”Jocul
panglicilor “,”Cine sparge mai multe baloane!”,”Cine umple mai repede rucsacul!”).
- jocuri de mişcare variate ("Cursa perechilor”, "Ştafeta”,"Scoate- mă din cerc!”,
”Zig-zagul deplasat”);
- jocuri de echilibru (“Cumpăna”, “Mersul pe bârnă”, “Urmăreşte traseul”, “Cursa
cu obstacole;
- jocuri de expresie corporală (”Arată cum face….!”)
- jocuri de imitare gestuală (“Desen în oglindă", "Hainele pe umeraş!”;"Descoperă
personajul!”);
cadrul unor activităţi organizate;
Jocuri de manipulare şi prehensîune (“Adună cât mai multe obiecte", “Mingea la
conducător” ”Aruncă/Prinde/rostogolește mingea” etc.);
Jocuri de îndemânare (“Sortăm mărgelele”, “Să ţesem frumos”; Coasem felicitări”;
“Împletim!”; “Construim din beţişoare");
9
Clasa a V-a
Jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanuale (“Aruncă mingea cu o
mâna/ două mâini”, “împarte cărţile”, ”Trasează cercuri cu ambele mâini”, ”Alege
imaginile “);
Jocuri de incastrare;
Jocuri de construcţie (”Micul constructor"; Calea ferată”; "Din bucăţele”);
Jocuri de asamblare (Lego; ‘Totul la locul său”; ”Să construim din beţişoare”);
Jocuri de expresie grafico-plastică (modelaj, colorare, desenare după model, desen
schematizat pe bază de linii, geometrie din linii etc.).
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a Va
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbrăcăminte
Fenomene
Orientarea spațio- Poziția obiectelor
temporală Relațiile dintre obiecte și fenomene
Mobilierul
Servirea mesei
Familia și relațiile Date personale
sociale Relațiile în familie
Prieteni
10
CLASA a VI-a
Clasa a VI-a
Jocuri pentru ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale (”Potrivește obiectul/imaginea la
cuvânt“, ”Cel mai atent câştigă!”);
Jocuri exerciţii de fixare, prin suport obiectual/ imagistic, a următoarelor cunoştinţe:
- verbe(” Momentele zilei”, ”Orarul/programul zilnic!”, ”Să cunosc școala!”, ”În drum
spre școală/casă”, ”La joacă!” );
- substantive(”În camera mea!”, ”Casa păpușii!”, ”Mijloace de transport!”, ”Cine face?”
etc.);
- elemente de identificare personală/ identitatea altor persoane familiare(”Eu sunt….!”,
”Spune cine este?”);
- stabilirea relaţiei de apartenenţă;
- numeralul („ Eu spun una, tu spui multe!” etc.).
Jocuri cu asocieri : obiect-imagine, imagine-obiect, obiect- imagine-cuvânt („Găseşte
imaginea potrivită! ”,”Găsește umbra!”).
diferite
Jocuri - exerciţii de integrare prepoziţională după suport imagistic/ cu cuvinte date
(”Pune jucăria ……pe/în!”, ”Potrivește…. lângă/sub!”, ”Așază mingea…..în spatele/în
fața/între!”, ”Ascunselea”, ”Vânătoarea de comori!”);
Jocuri- exerciții de construire a unor enunţuri (propoziţii simple/ dezvoltate ) pe baza
şcoală, familie, activităţi specifice momentelor zilei etc. ( ”Ce spui despre….?”, ”Când
1.3.Integrarea cuvintelor şi a expresiilor noi în propoziţii simple/ dezvoltate
Jocuri de explicare a unui set de planşe izolate/ în suită ce ilustrează cuvinte noi;
Jocuri lexicale de utilizare a sinonimiei – antonimiei;
Jocuri-exerciţii de construire a unor enunţuri (propoziţii simple şi dezvoltate) cu cuvinte
şi expresii noi;
Jocuri-exerciţii de tipul asocierii „substantiv-adjectiv” şi introducerea acestora în
propoziţii simple şi dezvoltate (3-5 cuvinte).
1.4 Utilizarea limbajului în organizarea spaţio- temporală
Jocuri pentru denumirea de fiinţe şi obiecte prezente în câmpul perceptiv;
Jocuri de verbalizare a orientării şi organizării spaţiale şi temporale:
Jocuri muzicale;
Formulare de răspunsuri la întrebări pe teme legate de spaţialitate şi de temporalitate.
1.5 Interacţiunea şi comunicarea cu cei din jur :
Jocuri cu marionete în vederea iniţierii şi desfăşurării unui dialog;
Jocuri de utilizare corectă a formulelor de adresare și de politeţe;
Jocuri de utilizare a cuvintelor noi în contexte situaţionale;
Jocuri de relatare a unor fapte şi întâmplări din viaţa cotidiană;
Jocuri de comunicare în grup;
Jocuri de rol, de construire a unor dialoguri pe teme accesibile.
11
Clasa a VI-a
1.6. .Exersarea în plan grafic a limbajului expresiv
Jocuri -exerciţii de copiere a unor cuvinte şi propoziţii simple şi dezvoltate (3-4 cuvinte);
Completare de rebusuri imagistice (set cuvinte familiare);
Jocuri de asociere imagine - cuvânt – propoziţie;
Completare de cuvinte lacunare, însoţite de imagine;
Exerciţii - joc cu cuvinte paronime.

Clasa a VI-a
- vizuale (“Găseşte deosebirile!”; “Priveşte atent!; “Magazinul de jucării”, ”Ce formă
are?”, ”Unde se află?”, ”Pune la locul potrivit!”);
- auditive (jocuri de discriminare a sunetelor apropiate ca punct de articulare);
- olfactiv (jocuri de asociere aliment/obiect/floare cu mirosul corespunzător);
- gustativ (jocuri de asociere aliment - gust corespunzător)
- tactil-kinestezice (“Ghici ce este ?; ”Să cântărim cu palmele”, ”Săculețul fermecat”;
Jocuri pentru formarea şi dezvoltarea psihomotricităţii
- jocuri de coordonare oculo-motorie (contururi după şablon; colorare, decupare,
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale
- jocuri perceptiv-motrice în cadrul software-ului educativ
- jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală (”Jocul anotimpurilor”);
- exerciţiu-joc de ordonare a imaginilor corespunzătoare secvenţelor dintr-o poveste
cunoscută (”Povești încurcate!”, ”Cutia cu povești”);
- jocuri de imitare a unor conduite;
- jocuri cu reguli (”De-a musafirii”, "Mergem la cumpărături” etc.)
- jocuri simbolic-reprezentative (“Meseriile”, ”La piață/magazin”);
Rezolvarea unor situaţii-problemă (“Ce vei face când ...?“, “Micul pieton” etc.)
Inițierea și stabilirea de relații cu cei din jur:
Învățarea unor forme de comunicare cu cei din jur.
Jocuri de stimulare, dezvoltare a diferitelor tipuri de comunicare (mimico-gestuală,
verbală):
”Indreaptă greșeala!”, ”Ce literă/silabă lipsește?”);
- jocuri de integrare prepoziţională după suport imagistic (“Recunoaşte personajul!” etc.);
- participarea la situaţii de comunicare şi relaţionare socială;
Jocuri simbolice:
- jocuri afective (“Masca tristă, masca veselă”, “Clovnul”);
- jocuri de identificare cu un model;
- jocuri de utilizare a formulelor de politeţe şi salut adecvate situaţiilor/persoanelor;
- jocuri de rol /dramatizări;
“Ursul”);
12
Clasa a VI-a
- jocuri cu reguli individuale şi colective (“De-a circulaţia”, “Semaforul”, “Pro-natura”);
- jocuri distractive (“Încalţă scaunul", “Sfoara", “Săritura în sac“, “Portocala"
”Lingurile”);
- jocuri de relaxare (”Pășește mai iute” ,”Cine este mai tare?” ”Caută comoara!”);
- jocuri de imitare (“De-a bucătarul, “De-a poliţistul", “De-a doctorul");
Exerciții de dezvoltare a abilităților care facilitează interacțiunea socială.

Clasa a VI-a
dispărut ? ”, "Telefonul fără fir”, "Jocul degetelor – Ploaia ”etc).;
- jocuri sincretice de analiză și sinteză perceptuală și în plan mental);
- jocuri analitico-sintetice;
- jocuri de comparaţie;
- jocuri cu unele elemente de abstractizare si generalizare(”Jocul omisiunilor”, “Familia
de animale”; "Bucătarii iscusiţi”; ”La ce foloseşte...?”);
- jocuri de asociaţii și rezolvare de probleme(“Cel mai frumos model”, ”Cum se
numeşte tabloul tău?”, "Spune cum este corect!”);
- jocuri de memorie vizuală şi auditivă (”Ghici ce lipseşte!”);
- jocuri de atenţie (“Fă ca mine!”; “Urmăreşte traseul!”);
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană (“Ce este şi la ce foloseşte?”; ”La masă”, “La
îmbrăcăm în diferite situaţii”; “Cum aranjăm masa?”)
- jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului ("Respectaţi natura!”; “Colectarea
deşeurilor”);
- jocuri-competiţii/ de cooperare pe diverse teme.
- jocuri de mişcare variate ("Cursa perechilor”; "Ştafeta”; "Scoate- mă din cerc!”; ”Zig-
zagul deplasat”);
- jocuri de echilibru (“Cumpăna”, “Urmăreşte traseul”; “Cursa cu paharele pline de
apă”; ” Nu scăpa bila”; "Ştafeta cu cartea/revista pe cap”);
- jocuri de expresie corporală (“Arată cum face!”);
- jocuri de imitare gestuală (“Desen în oglindă"; "Hainele pe umeraş!”; ,"Descoperă
personajul!”);
- jocuri de manipulare şi prehensiune (“Zmeul“, “Adună cât mai multe obiecte", “Jocuri
cu mingea” etc.);
- jocuri de îndemânare (“Sortăm mărgelele”, “Să ţesem frumos”; Coasem felicitări”;
“Împletim firul!”; “Construim din beţişoare");
mâna/ două mâini”, “Împarte cărţile”, ‘Trasează cercuri cu ambele mâini”, ”Alege
imaginile “);
13
Clasa a VI-a
- jocuri de asamblare (Lego; ”Totul la locul său”; ”Să construim din beţişoare”);
- jocuri de expresie grafico-plastică (modelaj, colorare, desenare după model/șablon;
desen schematizat pe bază de linii etc.).
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbrăcăminte
Fenomene
Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
14
CLASA a VII-a
Clasa a VII-a
Jocuri pentru ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale;
Exerciţii de fixare, prin suport obiectual/ imagistic, a următoarelor cunoştinţe:
- verbe (cuvinte-acţiuni: „dorm”, „mănânc”, activităţile elevilor în școală şi în afara ei
etc.);
- substantive (În camera mea!” , ”Casa păpușii!”, ”Mijloace de transport!”, ”Cine face?”,
”Jocul meseriilor!” etc.);
- adjective(”Spune cum este!”;”Arată ce este la fel!”, ”Grupează obiectele/imaginile
care sunt la fel!”, ”Arată ce este diferit!”, ”Grupează ce este diferit!”);
- pronume personal şi posesiv;
- numeralul.
diferite
Jocuri - exerciţii de integrare prepoziţională după suport imagistic/ cu cuvinte date;
Jocuri de verbalizare pe marginea subiectelor surprinse în imagini pe diferite teme (”Ce
spui despre….?”, ”Când se întâmplă?”).
Jocuri de explicare a unui set de planşe izolate/ în suită ce ilustrează cuvinte noi
Jocuri-exerciţii de construire a unor enunţuri (propoziţii simple şi dezvoltate) cu cuvinte
şi expresii noi;
Jocuri-exerciţii de tipul asocierii „substantiv-adjectiv” şi introducerea acestora în
propoziţii simple şi dezvoltate.
Jocuri de verbalizare a orientării şi organizării spaţiale şi temporale:
Jocuri muzicale;
Formulare de răspunsuri la întrebări pe teme legate de spaţialitate şi de temporalitate;
momentele zilei; zilele săptămânii; anotimpurile.
Jocuri de utilizare corectă a formulelor de adresare si de politeţe;
Jocuri de utilizare a cuvintelor noi în contexte situaţionale;
Jocuri de comunicare în grup;
Jocuri de rol;
Jocuri de construire a unor dialoguri situaţionale.
1.6. Exersarea în plan grafic a limbajului expresiv
Jocuri-exerciţii de copiere a unor cuvinte şi propoziţii simple şi dezvoltate (3-4 cuvinte);
Completare de cuvinte lacunare, însoţite de imagine.
15

Clasa a VII-a
Jocuri de stimulare, dezvoltare a diferitelor tipuri de comunicare:
- jocuri de expresie corporală-mişcare şi ritm (”Dansăm în ritmul melodiei”!);
- jocuri de pronunţie corectă şi de dezvoltare a vocabularului (“Recunoaşte
personajul!”);
Jocuri de identificare cu un modei (“Buni gospodari”; ”Micii meşteri mari”; ”Bucătarul”
etc.);
(“Aşa da, aşa nu!, “Cuvinte magice”) ;
- jocuri de rol /dramatizări (“Intre prieteni", “In vizită“, “La spectacol”, “La biserică”;
“Scufiţa Roşie” etc);
- jocuri cu alternanţă de rol (“Vânzătorul", “Poştaşul" etc.);
- jocuri cu reguli individuale şi colective (“De-a circulaţia”, “Semaforul”, “Pro-natura”);
Dezvoltarea abilitățile care facilitează interacțiunea socială:
- jocuri cu reguli;
- jocuri de expresie corporală -mișcare și ritm.
”Eu spun una, tu spui multe”, “Dacă nu-i aşa, cum e? Stop! Ce silaba lipseste?”);
- jocuri de integrare prepoziţională după suport imagistic; ”Hai să facem o poveste!”;
jocul “Recunoaşte personajul!”);
Jocuri simbolice:
- jocuri afective
- jocuri de identificare cu un modei (“Buni gospodari”; ”Micii meşteri mari”; ”Bucătarul”
etc.);
(“Aşa da, aşa nu“, “Se poate aşa ceva ?“, “Cuvinte magice”);
- jocuri de rol /dramatizări ( “In vizită“, “La picnic", “La spectacol”, “La biserică”; etc);
- jocuri de stimulare, corectare a unor comportamente (“Cine este vinovat?"; “Învață
din greşelile lor!”; ”Cum e corect?”);
- jocuri cu reguli individuale şi colective (“De-a circulaţia”, “Semaforul”, “Foc şi apă“,
“Pro-natura”);
- jocuri-competiții (concurs de dansuri şi de costume; competiţii sportive);
- jocuri distractive;
- jocuri de relaxare ("Sfinxul”; “La plajă”);
- jocuri de imitare (“De-a profesorul", “De-a poliţistul", “De-a doctorul");
16
Clasa a VII-a
Exerciții de dezvoltare a abilităților care facilitează interacțiunea socială:
- jocuri cu reguli;
- jocuri de expresie corporală -mișcare și ritm : Bate vântul frunzele, Ursul doarme,
batistuța;
- audiții.

Clasa a VII-a
dispărut ? ”, "Telefonul fără fir” etc.);
- jocuri sincretice de analiză și sinteză perceptuală și în plan mental (“Asamblează
obiectul!”, “Să construim din piese lego!”);
- jocuri de comparaţie (“Jocul perechilor“, ”Jocul umbrelor”; ”Jocul diferenţelor”);
- jocuri cu unele elemente de abstractizare si generalizare: Jocul omisiunilor; Jocuri
asociative (”La ce foloseşte...?”,” Jocul ghicitorilor”);
- jocuri de asociaţii (“Cel mai frumos model”; ”Cum se numeşte tabloul tău?”; "Spune
cum este corect!”);
- jocuri tip “rezolvare de probleme”;
Jocuri de memorie vizuală şi auditivă (“Spune ce ai reţinut!”);
- senzorio-motorii (Jocuri cu obiecte concrete: “Cald sau rece?”, ”La ţintă”, “Trăistuţa
- perceptive (“Ce poate fi dulce?”, “Ce culoare are ... ?”, “Care este mai mare ? ” etc.);
- verbale ("Orchestra”);
- imitative(”În vizită la un muzeu”, ”La farmacie”; ”Să organizăm o petrecere surpriză!”);
Jocuri de integrare a abilităților formate în comportamentul individual
- jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personală;
deşeurilor”;”Cui cerem ajutorul?”);
- jocuri-competiţii/ de cooperare pe diverse teme.
zagul deplasat”);
- jocuri de echilibru (“Mersul pe bârnă”, “Urmăreşte traseul”, “Cursa cu obstacole”,
“Cursa cu paharele pline de apă”, "Ştafeta cu cartea/revista pe cap”);
- jocuri de expresie corporală (“Robotul”, "Călăreţul”);
personajul!”; ”La ce cuvânt m-am gândit?”);
- jocuri de manipulare şi prehensiune (“Zmeul“, “Adună cât mai multe obiecte", “Jocuri
cu mingea” etc.);
17
Clasa a VII-a
“împletim firele!”; “Construim din beţişoare");
mâna/ două mâini”, “împarte cărţile”, ‘Trasează cercuri cu ambele mâini”, ”Alege
imaginile “);
- jocuri de incastrare;
- jocuri de construcţie (”Micul constructor",” Calea ferată”,"Din bucăţele”);
- jocuri de asamblare ;
- jocuri de expresie grafico-plastică (modelaj, colorare, desenare după model.
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbrăcăminte
Fenomene
Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
18
CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a
Jocuri pentru ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale (”Ascultă cu atenție!” ,”Potrivește
obiectul/ imaginea la cuvânt“, ”Cel mai atent câştigă!”);
Jocuri-exerciţii de fixare, prin suport obiectual/ imagistic, a următoarelor cunoştinţe:
- verbe (” Momentele zilei”, ”Orarul/programul zilnic!”, ”Să cunosc școala!”, ”În drum
spre școală/casă”, ”La joacă!” );
- substantive (noţiuni integratoare/ vocabular tematic: culori; forme; fructe şi legume;
animale, păsări; obiecte de îmbrăcăminte şi de încălţăminte; fenomene ale naturii;
mijloace de transport; unelte, meserii; rechizite; gradele de rudenie; obiecte de uz
casnic);
- adjective
- exerciţii-joc cu antonime – sinonime(”Arată ce este la fel!”, ”Grupează
obiectele/imaginile care sunt la fel!”, ”Arată ce este diferit!”, ”Grupează ce este
diferit!”);
- pronume personal şi posesiv
- numeralul( „ Eu spun una, tu spui multe!”, „Găseşte imaginile perechi!”);
Joc cu asocieri : obiect-imagine, imagine-obiect, obiect- imagine-cuvânt („Găseşte
imaginea potrivită! ”Loto imagistic pe categorii”).
diferite
”Pune jucăria ……pe/în!”, ”Potrivește…. lângă/sub!”, ”Așază mingea…..în spatele/în
fața/între!”, ”Ascunselea”, ”Vânătoarea de comori!”;
Jocuri - exerciții de construire a unor enunţuri (propoziţii simple/ dezvoltate ) pe baza
şcoală, familie, activităţi specifice momentelor zilei ( ”Ce spui despre….?”, ”Când se
întâmplă?”).
Jocuri de explicare a unui set de planşe izolate/ în suită ce ilustrează cuvinte noi
Jocuri - exerciţii de construire a unor enunţuri (propoziţii simple şi dezvoltate) cu cuvinte
şi expresii noi;
Jocuri - exerciţii de tipul asocierii „substantiv-adjectiv” şi introducerea acestora în
propoziţii simple şi dezvoltate.
Jocuri de verbalizare a orientării şi organizării spaţiale şi temporale;
Jocuri muzicale;
Jocuri de mimă /pantomimă ( exprimarea emoțiilor și recunoașterea lor, imitarea
persoanelor/personajelor îndrăgite);
Jocuri cu marionete în vederea iniţierii şi desfăşurării unui dialog ;
Jocuri pentru utilizarea corectă a formulelor de adresare si de politeţe;
19
Clasa a VIII-a
Jocuri-exerciţii de folosire a cuvintelor noi în contexte situaţionale;
Jocuri de relatare a unor fapte şi întâmplări din viaţa cotidiană.
Exerciţii de copiere a unor cuvinte şi propoziţii simple şi dezvoltate (3-4 cuvinte);
Exerciţii - joc de asociere imagine - cuvânt – propoziţie;
Completare de cuvinte lacunare, însoţite de imagine;
Exerciţii - joc cu cuvinte paronime.

Clasa a VIII-a
- vizuale;
- auditive (jocuri de discriminare a sunetelor apropiate ca punct de articulare; joc
“Telefonul fără fir”, Ce se aude?);
- olfactiv (jocuri de asociere aliment/obiect/floare cu mirosul corespunzător
- gustativ (“Ce gust are...?”; “Salata de fructe”);
- tactil-kinestezice jjocuri de orientare tactilă (“Ghici ce este ?; ”Să cântărim cu
palmele”,Pipăie și recunoaste!);
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale (“Siluete lacunare”);
- redarea/ reprezentarea schemei corporale în plan obiectual- acţional şi imagistic
- modelare „Omuleţul” din plastilină; realizarea siluetei umane din figuri geometrice;
desen/ test proiectiv “Omuleţul”;
- jocuri perceptiv-motrice în plan obiectual şi imagistic(”In oglindă”, ”Ce lipsește?”,
”Grupează după un criteriu dat!”);
- jocuri de asociere culoare-simbol ("Colorează după litere/cifre!”, ”Ce este mai
aproape/departe”, ”Joc de figuri geometrice”, "Fluturii îşi caută florile!”);
asociate (culoare - mărime - formă etc.);
- jocuri analitico-sintetice: “Jocul Loto”, “Jocul perechilor”; “Jocul umbrelor”;
- jocuri perceptiv-motrice în cadrul software-ului educativ;
- programul perceptiv-motric M. Frostig;
în relaţie cu alte obiecte("Acrobatul”, La circ!” Unde se află!, Așază și tu!);
- jocuri de redare a poziţiei în plan imagistic (“Maşina”; “Blocul”, ”Casa”, „Trenul” etc);
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală (“Batem măsura şi ţinem
ritmul!”, Baloanele zilelor săptămânii, “Baloanele lunilor”);
- exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii, lunilor anului, anotimpurilor,
succesiunea anotimpurilor(”Jocul anotimpurilor”)
- exerciţiu-joc de asociere a anotimpurilor cu transformările din natură şi semnele
corespunzătoare(”Sortează!” ,”Cum ne îmbrăcăm?”);
cunoscută (”Povești încurcate”);
20
Clasa a VIII-a
- jocuri de imitare a unor conduite (“De-a profesorul”, ”De-a poliţistul”, Facem curat în
bucătărie”, ”Ce meserie ţi-ai ales?”);
- jocuri de manipulare a unor jucării şi obiecte şcolare ("Magazionerii”, ” Şiragul de
mărgele", ”Dulapul cu rechizite” );
- jocuri cu reguli (”Şotron”, ”Iepuraşul fără culcuş”, ”De-a musafirii”, "Mergem la
cumpărături” etc.);
- jocuri motrice simbolice ("Acrobaţii la circ”, “Ţăranul e pe câmp”, "Păsările şi
vânătorul”, ”Ștafeta” etc.);
- jocuri simbolic-reprezentative (“Meseriile”, “Mimul”, "Vânzătorul şi cumpărătorul”, ”La
librărie”);
- jocuri concrete cu operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparare, asociere, ordonare,
seriere, clasificare ("Descompune şi compune păpuşa”, “Puzzle”, “Mare-mijlociu-mic”,
“Găseşte şi potriveşte”, “Caută vecinul!”, “Urcă/ coboară scara! (şirul crescător-
descrescător” , “Şirurile tematice” )
- rezolvarea unor situaţii-problemă (“Ce vei face când ...?“, “Micul pieton” etc.)
- jocuri de construcţie ( "Parcul cu maşini”; "Ferma de păsări”; "Orăşelul copiilor” );
- jocuri de asamblare (“Puzzle”, “Incastre”, “Asamblează jucăria!” etc.);
- jocuri onomatopeice (“Recunoaște sunetul și numește (animalul, instrumentul”);
- jocuri verbale (recitări de poezii scurte, dialoguri situaţionale: “La telefon”; “La
magazin”; “La piaţă” etc.);
- dramatizare (imitări de personaje din poveşti);
Jocuri de imitare a unor conduite(”Fă odată cu colegii!”, ”Cântăm împreună!” etc);
Jocuri de manipulare a unor jucării sau obiecte școlare;
Jocuri cu reguli simple.
- jocuri de expresie corporală-mişcare şi ritm (”Dansăm în ritmul melodiei!”);
- jocuri onomatopeice;
”Eu spun una, tu spui multe”, “Dacă nu-i aşa, cum e?”, ”Stop!”;
- jocuri de identificare cu un modei (“Buni gospodari”; ”Micii meşteri mari”; ”Croitorul”,
”Bucătarul” etc.);
(“Aşa da, aşa nu“, “Se poate aşa ceva ?“, “Cuvinte magice”) ;
- jocuri de rol /dramatizări (“între prieteni", “în vizită“, “La picnic", “La spectacol”, “La
biserică”; “La teatru”; “în metrou” etc);
- jocuri de stimulare, corectare a unor comportamente (“Cine este vinovat?"; “Învaţă
- șezători, serbări, aniversări
- jocuri de socializare cu prilejul sărbătorilor oficiale şi religioase
“Ursul”);
Jocuri cu reguli individuale şi colective (“De-a circulaţia”, “Semaforul”, “Foc şi apă“, “Pro-
natura”);
Jocuri-competitii (concurs de dansuri şi de costume; competiţii sportive);
21
Clasa a VIII-a
Jocuri distractive (“Sfoara", “Săritura în sac“, “Portocala");
Jocuri de relaxare ("Sfinxul”; “La plaja”);
Jocuri de imitare (“De-a bucătarul", “De-a poliţistul", “De-a doctorul").

Clasa aVIII-a
dispărut ? ”, "Telefonul fără fir”, "Jocul degetelor - Ploaia” etc.);
Jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginaţiei, atenţiei, limbajului;
Jocuri sincretice de analiză si sinteză perceptuală si în plan mental: incastre: puzzles
/reconstituire imagistică dintr-un număr gradat de piese; alcătuirea unor obiecte din
corpuri mai mici (“Asamblează obiectul!”; “Să construim din piese lego!”);
Jocuri analitico-sintetice;
Jocuri de comparaţie (“Loto”,“Jocul perechilor“,”Jocul umbrelor”,Jocul diferenţelor”);
Jocuri cu unele elemente de abstractizare si generalizare(“Jocul categoriilor”: “Familia
de animale”; “Piaţa de legume, fructe şi verdeţuri”; "Bucătarii iscusiţi”; ”La ce
foloseşte...?”,”Jocul ghicitorilor”);
Jocuri de asociaţii (“Cel mai frumos model”,”Cum se numeşte tabloul tău?”, "Spune cum
este corect!”);
Jocuri tip “rezolvare de probleme”;
Jocuri de construcţie în plan obiectual şi/sau imagistic; labirinte;
Jocuri de memorie vizuală şi auditivă (”Ghici ce lipseşte!”,”Ce auzi?”);
- jocuri de mişcare şi ritm (“Bate în ritmul meu!);cântece însoţite de mişcare (“Dacă
vesel se trăieşte!"; “Bate vântul frunzele!”);
- jocuri verbale( “Fazan” ; ”Ecoul”, ”Hai să facem o poveste!”, "Actorii”; recitări);
- dialoguri tematice/ jocuri de rol ("La doctor!”; ”La magazin!”, ”În vizită” etc);
Jocuri de integrare a abilităților formate în comportamentul individual;
Jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii / jocuri
cu subiecte din viaţa cotidiană (“Ce este şi la ce foloseşte?”; ”La masă”, “La telefon”;
“La piaţă” etc);
Jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personală (”La şcoală”; “Cum ne
îmbrăcăm în diferite situaţii (activitate sportivă, vizită, teatru etc.?”; "Pregătirea
rucsacului pentru excursie”; “Cum aranjăm masa festivă?”);
Jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului ("Respectaţi natura!”; “Colectarea
Jocuri-competiţii/ de cooperare pe diverse teme (”Cine ştie, câştigă”, "Ştafeta”, “Cel mai
bun interpret/ pictor/ recitator);
Jocuri-întreceri ("Aruncări sincronizate”, "Joc cu inele”, "Jocul cercurilor”, ”Jocul
panglicilor“, ”Cine sparge mai multe baloane!”, ”Cine umple mai repede rucsacul!”,
Ştafete cu alergări, tracţiuni, împingeri, căţărări, escaladări “).
zagul deplasat”);
obstacole”; “Cursa cu paharele pline de apă”; ” Nu scăpa bila”; "Ştafeta cu
cartea/revista pe cap”);
- jocuri de expresie corporală (“Robotul”; "Călăreţul”);
22
Clasa aVIII-a
personajul!”; ”La ce cuvânt m-am gândit?”);
- jocuri de exersare şi valorificare a conduitelor manuale prin realizarea de produse în
cadrul unor activităţi organizate;
- jocuri de manipulare şi prehensîune (“Zmeul“, “Adună cât mai multe obiecte",
“Mingea la conducător” etc.);
“împletim în 2-3-4!”; “Construim din beţişoare");
mâna/ două mâini”, “împarte cărţile”, ”Trasează cercuri cu ambele mâini”, ”Alege
imaginile “);
Jocuri de incastrare;
Jocuri de construcţie (”Micul constructor"; Calea ferată”; "Din bucăţele”);
Jocuri de asamblare (Lego; ”Totul la locul său”; ”Să construim din beţişoare”);
Jocuri de expresie grafico-plastică (”Cu creioane colorate poţi să desenezi de toate!”;
desen schematizat pe bază de linii, geometrie din linii etc.).
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbrăcăminte
Fenomene
Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
23
CLASA a IX-a
Clasa a IX-a
Jocuri pentru ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale ( ”Ce se aude?”, „Cine a vorbit?”;
„ Graiul animalelor!”, ”Ascultă cu atenție!”, ”Potrivește obiectul/ imaginea la cuvânt“,
”Cel mai atent câştigă!”);
Jocuri-exerciţii de fixare, prin suport obiectual/ imagistic, a următoarelor cunoștințe:
- verbe;
- substantive;
- adjective;
- numeralul.
diferite
(”Pune jucăria ……pe/în!” ,”Potrivește…. lângă/sub!” );
şcoală, familie, activităţi specifice momentelor zilei etc.( ”Ce spui despre….?”, ”Când
1.3.Integrarea cuvintelor şi a expresiilor noi în propoziţii simple/ dezvoltate
Jocuri de inițiere a unui dialog pe baza unui set de planşe izolate/ în suită ce ilustrează
cuvinte noi;
Exerciţii de construire a unor enunţuri (propoziţii simple şi dezvoltate) cu cuvinte şi
expresii noi;
Jocuri pentru exprimarea opiniilor proprii în legătură cu fapte din viața personală (în
familie, la școală etc.).
1.4 Utilizarea limbajului în organizarea spaţio- temporală
Jocuri de formularea răspunsurilor la întrebări despre relaţiile spaţiale dintre obiecte;
Jocuri de orientare şi organizare spaţială şi temporală cu verbalizare;
Jocuri-exerciții cu formulare de răspunsuri la întrebări pe teme legate de spaţialitate şi
de temporalitate.
1.5.Interacţiunea şi comunicarea cu cei din jur :
Jocuri-exerciţii de folosire a cuvintelor noi în contexte situaţionale;
Jocuri de comunicare/relatare a unor fapte şi întâmplări din viaţa cotidiană;
Jocuri de comunicarea în grup;
Jocuri de iniţiere a unui dialog pe baza unui suport imagistic.
Jocuri-exerciţii de copiere a unor cuvinte şi propoziţii simple şi dezvoltate ;
Jocuri de completare de rebusuri imagistice (set cuvinte familiare);
24
Clasa a IX-a
Jocuri de completare de cuvinte lacunare, însoţite de imagine;
Jocuri cu cuvinte paronime;
Exerciţii de copiere / transcriere a unui text scurt.

Clasa a IX-a
- vizuale;
- auditive;
- olfactiv;
- gustativ;
- tactil-kinestezice.
- jocuri de coordonare oculo-motorie;
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale;
- redarea/ reprezentarea schemei corporale în plan obiectual- acţional şi imagistic;
Jocuri perceptiv-motrice în plan obiectual şi imagistic:
- jocuri de identificare şi discriminare în plan obiectual/ imagistic, după criterii asociate;
- jocuri de asociere culoare-simbol (cifră, literă, figură geometrică;
în relaţie cu alte obiecte;
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală:
- exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii, lunilor anului, anotimpurilor,
succesiunea anotimpurilor;
- exerciţiu-joc de asociere a anotimpurilor cu transformările din natură şi semnele
corespunzătoare (”Când se întîmplă?);
- joc de asociere a vestimentaţiei specifice unui anotimp cu genul corespunzător (fată-
baiat);
cunoscută;
- jocuri de imitare a unor conduite(”Ce meserie ţi-ai ales?“, ”De-a bucătarul” etc.);
- jocuri de manipulare a unor jucării şi obiecte şcolare ("Magazionerii”etc.);
- jocuri cu reguli (”Şotron”, ”Iepuraşul fără culcuş”, ”De-a musafirii”, "Mergem la
cumpărături” etc.)
- jocuri simbolic-reprezentative (“Meseriile”, “Mimul”, "Vânzătorul şi cumpărătorul”, ”La
magazin”);
- jocuri concrete cu operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparare, asociere, ordonare,
seriere, clasificare ( "Descompune şi compune păpuşa”, “Puzzle”, “Mare-mijlociu-
mic”, “Găseşte şi potriveşte”, “Caută vecinul!”, “Urcă/ coboară scara”, “Şirurile
tematice”);
- rezolvarea unor situaţii-problemă (“Ce vei face când ...?“, “Micul pieton” etc.);
- jocuri de construcţie ("Parcul cu maşini”, "Ferma de păsări”, "Orăşelul copiilor”,
"Casa”);
- dramatizare (imitări de personaje din poveşti);
Inițierea și stabilirea de relații cu cei din jur:
25
Clasa a IX-a
- învățarea unor forme de comunicare cu cei din jur;
- jocuri de imitare a unor conduite;
- jocuri cu reguli simple.
verbală):
”Eu spun una, tu spui multe”, “Dacă nu-i aşa, cum e?”, ”Stop!”);
- jocuri de integrare prepoziţională după suport imagistic ( ”Hai să facem o poveste!”;
“Recunoaşte personajul!”);
- jocuri simbolice;
- jocuri afective (“Masca tristă, masca veselă”, “Clovnul”; ”Hora spiriduşilor”);
- jocuri de identificare cu un modei (“Buni gospodari”; ”Micii meşteri mari”; ”Croitorul”
etc.);
(“Aşa da, aşa nu“, “Se poate aşa ceva ?“, “Cuvinte magice”) ;
- jocuri de rol /dramatizări (“Intre prieteni", “în vizită“, “La picnic", “La spectacol”, “La
biserică”; “La teatru”; “In excursie”; “Scufiţa Roşie” etc);
- jocuri de stimulare, corectare a unor comportamente (“Cine este vinovat?", “Învaţă
din greşelile lor!”, ”Cum e corect?”);
- recitări de poezii, interpretări de cântece şi dansuri moderne, populare, (“Carnavalul
copiilor");
- jocuri cu reguli individuale şi colective (“Semaforul”, “Foc şi apă“, “Pro-natura”);
- jocuri distractive
- jocuri de relaxare
- jocuri de imitare

Clasa a IX-a
dispărut ? ”, "Telefonul fără fir”, "Jocul degetelor“, ”Ploaia” etc.);
- jocuri sincretice de analiză și sinteză în plan mental;
- jocuri de comparaţie( “Jocul Loto”, “Jocul perechilor“ etc);
- jocuri cu unele elemente de abstractizare și generalizare(”Jocul omisiunilor“, ”Familia
de animale”;
- jocuri de asociaţii (“Cel mai frumos model”; ”Cum se numeşte tabloul tău?”; "Spune
cum este corect!”);
- jocuri tip “rezolvare de probleme”.
Jocuri de memorie vizuală şi auditivă (”Ghici ce lipseşte!”, “Spune ce ai reţinut!”);
26
Clasa a IX-a
- jocuri de mişcare şi ritm (“Bate în ritmul meu!);
- jocuri verbale(“Fazan” ; ”Ecoul”, ”Hai să facem o poveste!”, "Actorii”);
- dialoguri tematice/ jocuri de rol ("Doctorul şi pacientul”; “învăţătoarea” etc
- senzorio-motorii (“Cald sau rece?”, ”La ţintă”, “Trăistuţa fermecată” etc.);
- perceptive (“Ce poate fi dulce?”, “Ce culoare are ... ?”, “Care este mai mare ? ” etc.);
- verbale (”Frământări de limbă”, ”Jocul rimelor”) ;
Jocuri de integrare a abilităților formate în comportamentul individual
îmbrăcăm pentru activitate sportivă, vizită, teatru etc.?”; "Pregătirea rucsacului pentru
excursie”; “Cum aranjăm masa festivă?”);
- jocuri-competiţii/ de cooperare pe diverse teme,concursuri (”Cine ştie, câştigă”,
"Ştafeta”, “Cel mai bun interpret/ pictor/ recitator”).
- jocuri de mişcare;
- jocuri de echilibru;
- jocuri de imitare gestuală (“Desen în oglindă","Descoperă personajul!”)
cadrul unor activităţi organizate
- jocuri de manipulare şi prehensîune (“Zmeul“, “Adună cât mai multe obiecte” etc.);
- jocuri de îndemânare(“Să ţesem frumos”,Coasem felicitări”, “Construim din
beţişoare");
- jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanuale (”Trasează cercuri cu
ambele mâini”, ”Alege imaginile “);
- jocuri de construcţie (”Micul constructor"; Calea ferată”; "Din bucăţele”);
- jocuri de expresie grafico-plastică (modelaj, colorare, desenare după model”).
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbrăcăminte
Fenomene
27

lateralitate Mișcări de bază
Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
28
CLASA a X-a
Clasa a X-a
Jocuri pentru ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale (”Ascultă cu atenție!”, ”Potrivește
obiectul/imaginea la cuvânt“, ”Cel mai atent câştigă!”);
Jocuri de fixare, prin suport obiectual/ imagistic, a următoarelor cunoştinţe:
- verbe (” Momentele zilei”, ”Orarul/programul zilnic!” etc.);
- substantive (”În camera mea!” , ”Casa păpușii!”, ”Mijloace de transport!”, ”Cine
face?”, ”Jocul meseriilor!” etc.);
- adjective (”Spune cum este!”);
- exerciţii-joc cu antonime – sinonime (”Arată ce este la fel!”, ”Grupează obiectele/
imaginile care sunt la fel!”, ”Arată ce este diferit!”, ”Grupează ce este diferit!”);
- numeralul.
diferite
(”Pune jucăria ……pe/în!” ,”Potrivește…. lângă/sub!”, ”Așază mingea…..în spatele/în
fața/ între!”, ”Ascunselea”, ”Vânătoarea de comori!”);
Jocuri de verbalizare pe marginea subiectelor surprinse în imagini pe diferite teme.
Jocuri de ordonare cu verbalizare a unui set de planşe izolate/ în suită ce ilustrează
cuvinte noi;
Jocuri lexicale de utilizare a cuvintelor sinonim și antonime;
Jocuri de construire a unor enunţuri (propoziţii simple şi dezvoltate) cu cuvinte şi
expresii noi;
Jocuri de asociere de tipul „substantiv-adjectiv” şi introducerea acestora în propoziţii
simple şi dezvoltate.
Jocuri-exerciții de formulare a răspunsurilor la întrebări despre relaţiile spaţiale dintre
obiecte;
Jocuri-exerciţii de verbalizare a orientării şi organizării spaţiale şi temporale:
Jocuri de mimă /pantomimă (exprimarea emoțiilor: plăcere, bucurie, tristețe etc.;
imitarea gesturilor unor persoane/personaje cunoscute etc.);
Jocuri de folosire a cuvintelor noi în contexte situaţionale;
Jocuri de grup;
Jocuri de iniţiere a unui dialog pe baza unui suport imagistic;
Exerciţii-joc de continuare a unui dialog început;
Jocuri de rol (”La cumpărături!”, ”La spectacol!”, ”La medic!”, ”Să vorbim la telefon!” etc).
29
Clasa a X-a
Jocuri-exerciţii de copiere a unor cuvinte şi propoziţii simple şi dezvoltate;
Jocuri de completare de rebusuri imagistice (set cuvinte familiare);
Jocuri-exerciții cu cuvinte paronime;
Exerciţii de copiere / transcriere a unui text scurt;
Copieri selective;
Scriere după dictare a unui material verbal simplu (” Felicitări de ziua mamei”, ”Liste cu
dorințe” etc)..

Clasa a X-a
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale;
- exerciţiu-joc de completare a unor suporturi lacunare (“Siluete lacunare”);
- jocuri de identificare şi discriminare în plan obiectual/ imagistic, după criterii asociate:
(culoare, mărime, formă,cantitate etc.);
- jocuri de asociere culoare-simbol ("Colorează după litere/cifre!”;,”Ce este mai
aproape/departe”, ”Joc de figuri geometrice”, "Fluturii îşi caută florile!”);
- jocuri analitico-sintetice(“Jocul Loto”, “Jocul perechilor”; “Jocul umbrelor”);
- jocuri perceptiv-motrice în cadrul software-ului educativ.
în relaţie cu alte obiecte ( "Acrobatul”, "Intersecţia”, ”La circ!”);
cerinţe);
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală ;
- jocul anotimpurilor;
cunoscută;
Jocuri pentru cunoaşterea şi operarea cu elementele familiare din mediul înconjurător
- jocuri de imitare a unor conduite (“De-a profesorul”, ”De-a poliţistul”, ”Facem curat în
bucătărie,” ,,Ce meserie ţi-ai ales?“, ”Construim un gard”);
- jocuri cu reguli (”De-a musafirii”,"Mergem la cumpărături” etc.)
- jocuri simbolic-reprezentative (“Meseriile”, "Vânzătorul şi cumpărătorul”, ”La librărie”);
- rezolvarea unor situaţii-problemă (“Ce vei face când ...?“, “Micul pieton” etc.).
verbală): jocuri de expresie corporală ,mişcare şi ritm; jocuri de dans în pereche şi în
horă/jocuri sportive pe echipe;
- jocuri onomatopeice (“Micul actor”; "Şuieratul vântului”);
”Eu spun una, tu spui multe”, “Dacă nu-i aşa, cum e?”);
30
Clasa a X-a
- jocuri de integrare prepoziţională după suport imagistic(”Hai să facem o poveste!”;
“Recunoaşte personajul!”);
- jocuri simbolice;
- jocuri afective (“Masca tristă, masca veselă”, “Clovnul”; ”Hora spiriduşilor”);
- mimarea unor stări afective: bucurie, tristeţe etc;
- jocuri ce au conotaţii afective (“De-a mama şi copilul”);
- jocuri de identificare cu un model (“Buni gospodari”; ”Micii meşteri mari”; ”Bucătarul”
etc.);
(“Aşa da, aşa nu“, “Se poate aşa ceva ?“, “Cuvinte magice”);
- jocuri de rol /dramatizări (“între prieteni", “În vizită“,“La picnic", “La spectacol”, “La
biserică”; “La teatru”; “In excursie”; “Scufiţa Roşie” etc); jocuri cu alternanţă de rol
(“Vânzătorul", “Poştaşul" etc.);
- jocuri de stimulare, corectare a unor comportamente (“Cine este vinovat?"; “învaţă
- jocuri şi cântece legate de obiceiuri şi tradiţii populare (“Colinde”, “Capra”, etc.);
- jocuri cu reguli individuale şi colective (“De-a circulaţia”, “Semaforul”, “Foc şi apă“,
“Pro-natura”);
- jocuri distractive (“Încalţă scaunul", “Sfoara", “Săritura în sac“, “Portocala" Lingurile);
- jocuri de relaxare ("Sfinxul”; “La plajă”);
- jocuri de imitare (“De-a bucătarul, De-a croitorul ", “De-a poliţistul", “De-a doctorul").

Clasa a X-a
dispărut ? ”, "Telefonul fără fir”, etc.);
- jocuri sintetice de analiză si sinteză perceptuală și în plan mental;
- jocuri de comparaţie între imagini reprezentând culori, forme, fiinţe etc.
- jocuri cu unele elemente de abstractizare si seneralizare (”Jocul omisiunilor;
Jocuri asociative”. "Bucătarii iscusiţi”; ”La ce foloseşte...?”);
- jocuri de asociaţii (“Cel mai frumos model”; ”Cum se numeşte tabloul tău?”);
- jocuri tip “rezolvare de probleme”(Jocuri de construcţie în plan obiectual şi/sau
imagistic; Labirinte);
- jocuri de memorie vizuală şi auditivă (”Ghici ce lipseşte!”);
- jocuri de atenţie (“Fă ca mine!”; “Urmăreşte traseul!”);
- jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicare:
- jocuri de mişcare şi ritm (“Bate în ritmul meu!);cântece însoţite de mişcare
(“Dacă vesel se trăieşte!"; “Bate vântul frunzele!”);
31
Clasa a X-a
- jocuri verbale: joc de exemplificări de cuvinte cu început dat; “Fazan” ; ”Ecoul”,
”Hai să facem o poveste!”, "Actorii”; recitări;
- dialoguri tematice/ jocuri de rol ("Doctorul şi pacientul”; “Învăţătoarea” etc.;
- senzorio-motorii
- verbale;
- imitative: neverbale (jocuri de mimă/ pantomimă) şi verbale (jocuri de rol/ dialoguri
situaţionale (” În vizită la un muzeu”,”La farmacie”, ”Să organizăm o petrecere
surpriză!”);
- jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi
proprii,jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană (“Ce este şi la ce foloseşte?”; ”La masă”,
“La telefon”; “La piaţă” etc);
îmbrăcăm în diferite situaţii.?”, "Pregătirea rucsacului pentru excursie”; “Cum aranjăm
masa festivă?”);
- jocuri-competiţii/ de cooperare pe diverse teme, concursuri(”Cine ştie, câştigă”,
"Ştafeta”, “Cel mai bun interpret/ pictor/ recitator)”;
- jocuri-întreceri ("Aruncări sincronizate”, "Joc cu inele”, "Jocul cercurilor”, ”Jocul
panglicilor “,”Cine sparge mai multe baloane!”, ”Cine umple mai repede rucsacul!”,
Ştafete cu alergări, tracţiuni, împingeri, căţărări, escaladări “).
- jocuri de mişcare variate ("Cursa perechilor”; "Ştafeta” etc)
- jocuri de echilibru (“Cursa cu obstacole”; “Cursa cu paharele pline de apă”; ” Nu
scăpa bila”; "Ştafeta cu cartea/revista pe cap”; "Capcana”; ”Fereşte-te de crocodili!”);
- jocuri de imitare gestuală("Descoperă personajul!”; ”La ce cuvânt m-am gândit?”);
- jocuri de manipulare şi prehensîune (“Zmeul“, “Adună cât mai multe obiecte" etc.);
- jocuri de îndemânare (“Să ţesem frumos”, ”Coasem felicitări”; “Construim din
beţişoare");
- jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanuale (”Trasează cercuri cu
ambele mâini”, ”Alege imaginile “ etc.);
- jocuri de construcţie (”Micul constructor" etc”);
- jocuri de expresie grafico-plastică.
32
Conţinuturi
Acțiuni
Stări/emoții
Obiecte
Fenomene
Alimente
Îmbrăcăminte
Fenomene
Mobilierul
Servirea mesei
Prieteni
Activitățile cuprinse în cadrul disciplinei ”Ludoterapie” stimulează dezvoltarea
elevilor cu dizabilități intelectuale , încurajează dezvoltarea relațiilor pozitive în
demersul integrării școlare și sociale..
Se recomandă individualizarea demersului didactic, profesorul-educator având
posibilitatea să creeze situații variate de învățare utilizând jocul didactic ,jocul de rol,
dramatizarea prin organizarea activităților cu caracter practic-aplicativ așa încât elevul
să poată atinge, gradual, competențe de tipul:
- își îndreptă privirea/atenția către profesorul-educator
- nu face gesturi necontrolate cu mâinile
- stă împreună cu alți copii, nu se izolează
- îndeplinește indicațiile date individual
- se supune regulilor clasei
- îndeplinește activități de rutină fără să fie atenționat și fără să i se arate ce să
facă
- comunică
- duce la bun sfârșit jocul ales/atribuit de profesorul-educator
Jocul, prin caracterul său terapeutic-compensator, stimulează, formează abilitățile
psihomotrice, abilitățile de comunicare și afectiv-relaționale ale elevului cu dezabilitate
intelectuală severă.
Prin aplicarea programei se urmărește ca achizițiile și deprinderile elevilor cu
dizabilități să se reflecte în comportamente dezirabile care să permită adaptarea și
integrarea școlară și profesională.
33
Bibliografie

Pedagogică;
Editura Aramis;
7. Mușu I. , (1997), Terapia educațională integrată, Ed. Prohumanitate.
RENINCO România;
RENINCO România.
Grupul de lucru:

Vasilica COMIȘEL, Inspectoratul Școlar Județean Prahova

Rîncioagă Aurora CSEI Breaza Prahova
Marin Simona CSEI Breaza Prahova
Gociu Claudia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Ploiești
34
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA SOCIALIZARE
București, 2021
Programa școlară SOCIALIZARE - Învățământ special primar – Dizabilități intelectuale grave , severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupațională și Ludoterapie. Aceste
activități, realizate de profesorul-educator, sprijină și completează programul de predare-
învățare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul orelor de
terapie se stabilește în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcție de particularitățile
sale de vârstă și de dezvoltare individuală.
programei este realizată astfel încât să contribuie la formarea unor competențe necesare
unui minim de autonomie personală și socială în cazul elevilor cu dizabilități intelectuale.
Din perspectiva acestei discipline, orientarea demersului didactic pornind de la
competenţe permite accentuarea scopului pentru care se realizează învățarea mediată şi
a dimensiunii acţionale în formarea unor persoane ușor integrabile în societate.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare
- Competenţe generale - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare -
Conţinuturi - Sugestii metodologice.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei eșalonează achiziţiile elevului
pentru întregul ciclu primar/gimnazial.
etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui ciclu de învățământ în cazul
elevilor cu dizabilitate intelectuală severă. Pentru realizarea competenţelor specifice, în
programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică potențialul
psihoindividual al elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de
învăţare variate.
pentru dobândirea unor competenţe de bază.
„Având în vedere categoria elevilor cărora li se adresează prezenta programă
este necesară o abordare specifică educaţiei speciale, în esenţă, pe stimularea învăţării-
recuperării prin exerciții ,jocuri didactice, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
diferenţiere a demersului terapeutic, în funcţie de nivelul de dezvoltare a elevilor. Actuala
programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea mediată , activă, centrată
pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă
personală, la care ei trebuie să participe.
(spontană, nedirijată) nu dispune de valenţe formative deosebite, deoarece ea nu solicită
elevul la un efort intelectual intens. Pentru a fi eficientă în sens formativ, învăţarea-
recuperarea se cere a fi proiectată astfel încât să acţioneze în zona proximei dezvoltări,
adică să-l solicite pe elev peste capacităţile lui de învăţare spontană. În această
perspectivă, învăţarea-recuperarea are un caracter intensiv, stimulativ şi urmăreşte nu
atât acumularea de material informativ – dar şi aceasta – cât, mai ales, antrenarea
capacităţilor reale de care dispune elevul, accelerarea dezvoltării sale, cu alte cuvinte,
transformarea continuă a zonei proximei dezvoltări în zonă a dezvoltării actuale, forţa
motrică a acestei dezvoltări accelerate găsindu-se în resursele interne ale învăţării-

recuperării ca factor dinamizator, adică ale unei învăţări formative, dinamice.
Această perspectivă stă la baza elaborării unor modele de intervenţie instructiv-
educativă şi terapeutică mai eficientă, având ca element central învăţarea mediată.
Învăţarea mediată este acel tip de activitate cognitivă, în cadrul căreia accesul elevului la
noua informaţie şi la demersul rezolutiv operaţional este (inter)mediat de către o altă
persoană – părinte, dascăl sau chiar un elev mai mare – care-l susţine afectiv şi-l ajută
să înţeleagă şi să facă ceea ce i se cere, acţionând într-o zonă – zona proximei
dezvoltări – care depăşeşte, mai mult sau mai puţin accentuat, capacităţile sale de
rezolvare independentă.
x aria de dezvoltare fizică
x aria de dezvoltare perceptivă
x aria de dezvoltare intelectuală
x aria de dezvoltare personală şi socială
şcolarizare.
împreună cu profesorul psihopedagog, pentru completarea acestora şi consolidarea lor
(activităţi de învăţare)
permit elevului să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor mediului (colaj,
modelare plastilină, diverse produse finite: decoraţiuni, felicitări); include şi meloterapia
manifesta cât se poate de independent (igienă personală, reguli de conduită etc.)
comunicativitatea, spiritul creator şi îl responsabilizează cu ajutorul jocurilor diverse.
În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale severe descoperirea propriului corp şi a
lumii exterioare devine prioritară pentru creşterea gradului de adaptabilitate, pentru
Cunoaşterea ştiinţifică a mediului înconjurător oferă copiilor ocazia de a gândi şi a
învăţa, de a-şi dezvolta curiozitatea şi interesul pentru anumite aspecte ale lumii
complexă și integrată, şcoala asigură caracterul ştiinţific al cunoştinţelor empirice
intelectuale, educaţia cognitivă este specifică, urmând un proces diferit de învăţarea
copilului obişnuit. Stimularea senzorială şi motorie condiţionează abilitarea copilului pe

axele principale: comunicare, abilităţi cognitive,autonomie personală şi socială.
copiii vor putea:
înconjurător;
x să aplice cunoștințele învăţate în viaţa cotidiană,
Copiii cu dizabilități intelectuale pot realiza progrese considerabile prin achiziţii cu
aplicabilitate largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative pentru buna lor integrare
socială.
1. Formarea și exersarea capacităților de autonomie socială în

vederea adaptării la viața cotidiană
2. Formarea capacităților afective care să permită exprimarea

emoțiilor și sentimentelor în situațiile existente în colectiv și
în mediul înconjurător
3. Exersarea unor comportamente adecvate raportate la

cerințele grupului
CLASA PREGĂTITOARE
1. Formarea și exersarea capacităților de autonomie socială în vederea adaptării la

viața cotidiană
Clasa pregătitoare
1.1. Cunoaște și respectă normele de comportare în școală, familie și în afara
școlii
Exemple de activităţi de învăţare:
-activități specifice de respectare a normelor referitoare la comportamentul în clasă
(așezatul în bancă, respectarea orei de curs);
-exerciții aplicative pentru adaptarea la regimul școlii ;
-activități de organizare și înfrumusețare a spațiului clasei;
-jocuri cu rol social:,,Cum mă comport în familie?”.
1.2. Relaționează corect în contexte variate
-jocuri de rol cu teme referitoare la comportamentul în grup;
-activități de imitare a modelelor comportamentale (formule de politețe, salut/adresare);
-exerciții practice de comunicare nonverbală și verbală în vederea relaționării pozitive.
1.3. Respectă normele și regulile de securitate personală
-exerciții de învățare referitoare la protecția fizică a copilului (materiale audio-video,
pictograme, activități cu suport imagistic, jetoane);
-exerciții pentru formarea unor comportamente adecvate în diferite situații ;
-activități ludice ,,Cum e bine?”, ,,Ce e bine, ce e rău?”.
2. Exprimarea emoțiilor și sentimentelor în situații variate, în colectiv și în mediul

înconjurător
Clasa pregătitoare
2.1. Identificarea emoțiilor de bază aparute în contexte variate
Emoții de bază:
-exerciții de identificare a emoțiilor simple de bază (vesel-trist, furios-mirat);
-exerciții de identificare a emoțiilor cu ajutorul materialului concret-intuitiv (Arată trist,
Arată vesel etc.).
2.2. Recunoașterea emoțiilor de bază
Emoții de bază:
-exerciții de recunoaștere și numire a emoțiilor reprezentate în imagini, fișă de lucru;
-jocuri sociale de imitare a unor stări emoționale;
-exerciții de reprezentare grafică a celor patru emoții de bază (vesel-trist, furios-mirat).
3. Exersarea unor comportamente adecvate raportate la cerințele grupului

Clasa pregătitoare
3.1.Consolidarea conduitelor independente, componente ale conduitei sociale
-exerciții senzorio-motorii ,,Arată /spune ce ai văzut?”;
-jocuri de expresie corporală ,,Fă ca mine!”;
-jocuri de imitare gestuală ,,Scutură fața de masă”;
-jocuri simbolice ,,Folosește batista/șervețelul’’;
-exerciții de colaborare cu adultul, solicitând ajutor la nevoie ,,Ajută-mă!”.
3.2.Valorificarea conduitelor independente
Exemple de activităţi de învăţare
-jocuri de construcție structurate , ,,Așteptarea rândului”, ,,Imită-mă”;
-jocuri concurs;
-activități de socializare (vizite în parc, plimbări, magazine);
-activități de deplasare cu diferite mijloace de transport;
-excursii tematice .
Conținuturi
Norme de comportare Reguli și norme de comportare în școală, familie și în afara
școlii
Abilități de Comunicare nonverbală și verbală în vederea relaționării
interrelaționare pozitive
Securitate personală Comportamente adecvate în diferite situații din mediul social
Emoții Gestionarea emoțiilor în diferite situații contextuale
Conduite independente Autonomie comportamentală în perimetre familiare
CRITERII DE EVALUARE
INDICATORI EVALUAREA FINALĂ
Realizat In curs de Nerealizat
realizare
1.Respectarea normelor
elementare de conviețuire
socială
2.Exprimarea de sine în
limbaje variate
3.Relaționarea pozitivă cu
alți membrii ai grupului
4. Participare la activitățile
grupului
CLASA I

1. Formarea și exersarea capacităților de autonomie socială în vederea adaptării
la viața cotidiană
Clasa I
școlii
-activități practice de deplasare în spațiul școlar;
-exerciții-joc cu tematică diversă (,,De-a familia,, ,,De-a școala,, ,,De-a profesorul,,);
-exerciții aplicative pentru adaptarea la regimul școlii ;
-jocuri cu rol social :,,Cum mă comport în familie?”.
-exerciții-joc de identificare a profesorului după voce/descriere orală (,,Cine vorbește cu
tine?,,);
-exerciții-joc de recunoaștere a colegilor după voce/descriere orală (,,Colegii mei,,);
-exerciții de poziționare corectă în bancă și în spațiul clasei (,,Unde este locul
meu/tău?,,);
-exerciții de identificare/respectare a regulilor fixate la nivelul clasei;
2. Exprimarea emoțiilor și sentimentelor în situații variate , în colectiv și în mediul

înconjurător
Clasa I
Emoții de bază:
-exerciții de identificare a emoțiilor simple de bază (vesel-trist, furios-mirat);
-activități de colorare după model a fețelor oamenilor având expresii diferite (bucurie,
tristețe, furie, frică);
Clasa I
-exerciții de recunoaștere a sunetelor familiale (râs, plâns);
-exerciții de identificare a emoțiilor cu ajutorul materialului concret-intuitiv (Arată trist,
Arată vesel etc.).
Emoții de bază:
-exerciții de manipulare a unor imagini de tip puzzle cu desene de persoane în diferite
situații emoționale;
-exerciții de recunoaștere și numire a emoțiilor reprezentate în imagini, fișă de lucru;
-jocuri sociale de imitare a unor stări emoționale (,,Fă ca mine/el/ea,,);
-exerciții de recunoaștere a gesturilor (clătinarea degetului, încovoierea umerilor,
încrucișarea brațelor);
-exerciții de reprezentare grafică a celor patru emoții de bază (vesel-trist, furios-mirat).

Clasa I
3.1. Consolidarea conduitelor independente, componente ale conduitei sociale
- exerciții senzorio-motorii ,,Arată /spune ce ai văzut?”;
-jocuri de expresie corporală ,,Fă ca mine!”;
-jocuri de imitare gestuală ,,Scutură fața de masă”;
-jocuri simbolice ,,Folosește batista/șervețel ’’;
- activități motorii diverse (mersul obișnuit în pereche, înainte/înapoi,
urcarea/coborârea scărilor, imitarea mersului unor animale);
- exerciții de colaborare cu adultul, solicitând ajutor la nevoie ,,Ajută-mă”.
3.2. Valorificarea conduitelor independente
-jocuri de construcție structurate , ,,Așteptarea rândului”, ,,Imită-mă”;
-activități de adaptare la situații diverse prin gesturi și mișcări impuse;
- jocuri concurs;
-activități de socializare (vizite în parc, plimbări, magazine);
-activități de deplasare cu diferite mijloace de transport;
-excursii tematice .
Conținuturi

scolii

Securitate personală Comportamente adecvate în diferite situații din mediul
social
realizare
1.Respectarea
normelor
elementare de
conviețuire socială
2.Exprimarea de
sine în limbaje
variate
3.Relaționarea
pozitivă cu alți
membrii ai grupului
4. Participare la
activitățile grupului
CLASA a II-a
1. Formarea și exersarea capacităților de autonomie socială în vederea adaptării
la viața cotidiană
Clasa a II-a
școlii
-activități practice de identificare a spațiului școlar (clasă, cantină, cabinet medical);
-exerciții-joc ,,Descrierea colegului de bancă;
-exerciții aplicative pentru adaptarea la regimul școlii;
-jocuri cu rol social :,,Cum mă comport în familie?”.
-exerciții-joc de identificare a profesorului prin descriere gestuală/verbală (,,Cine este în
fața ta?’’);
-exerciții-joc de identificare a colegilor după voce/înfățișare (,,Cine este?’’, ,,Cine te
strigă?’’);
-exerciții de poziționare corectă în bancă și în spațiul clasei (,,Unde este locul
meu/tău?,,);
-exerciții de aplicare a regulilor fixate la nivelul clasei;
-jocuri de rol cu aplicarea regulilor însușite (,,Locul meu în clasă’’, ,,Comportamentul în
spațiul apropiat al clasei –hol/baie’’);
2. Exprimarea emoțiilor și sentimentelor în situații variate, în colectiv și în mediul

înconjurător
Clasa a II-a
Emoții de bază:
- exerciții de identificare a emoțiilor simple de bază (vesel-trist, furios-mirat);
- activități de desenare a fețelor oamenilor având expresii diferite (bucurie, tristețe,
furie, frică);
- exerciții de recunoaștere a sunetelor ambientale (sunete produse de sonerie,
deschiderea/închiderea ușii);
- exerciții de identificare a emoțiilor cu ajutorul materialului concret-intuitiv (Arată trist,
Arată vesel etc.).
Clasa a II-a
Emoții de bază:
- exerciții de recunoaștere și numire a emoțiilor reprezentate în imagini, fișă de lucru;
- exerciții de asamblare a unor imagini de tip puzzle cu desene de persoane în diferite
situații emoționale;
- jocuri sociale de imitare a unor stări emoționale;
- exerciții de analiză a gesturilor (clătinarea degetului, încovoierea umerilor, încrucișarea
brațelor) și de adaptare a comportamentului în funcție de acestea;
- exerciții de reprezentare grafică a celor patru emoții de bază (vesel-trist, furios-mirat).

Clasa a II-a
- jocuri de expresie corporală ,,Fă ca mine!”;
- activități de ordonare a unor serii de imagini cu context social (,,Am ajuns la
școală...ce trebuie să fac?’’);
- asocierea imaginilor despre conduita la clasă cu obiecte din mediul clasei (,,Arată-
mi...’’);
- jocuri de imitare gestuală ,,Scutură fața de masă”;
- jocuri simbolice ,,Folosește batista/șervețel ’’;
- activități de recunoaștere a succesiunii diferitelor momente ale programului școlar (,,În
pauză’’, ,,La masă’’, ,,La cabinet’’);
- activități de socializare (vizite în parc, plimbări, magazine);
- activități de deplasare cu diferite mijloace de transport;
- excursii tematice .
Conținuturi
scolii
social

realizare
1.Respectarea normelor
elementare de conviețuire
socială
2.Exprimarea de sine în
limbaje variate
3.Relaționarea pozitivă cu
alți membrii ai grupului
4. Participare la activitățile
grupului
CLASA a III-a
viața cotidiană
Clasa a III-a
școlii
- activități specifice de respectare a normelor referitoare la comportamentul în clasă
- activități practice de realizare a unor acțiuni în spațiul școlar (deplasare
independent/însoțit la cantină/clasă/sala de sport/cabinete educaționale/cabinet
medical);
- exerciții-joc de identificare a asemănărilor și deosebirilor persoanelor din grupul clasei
- exerciții aplicative pentru adaptarea la regimul școlii ;
- activități de organizare și înfrumusețare a spațiului clasei;
- exerciții pentru însușirea formulelor de adresare/politețe în școală și familie.
- jocuri de rol cu teme referitoare la comportamentul în grup;
- exerciții practice de comunicare nonverbală și verbală în vederea relaționării pozitive;
- exerciții de receptivitate la încărcătura afectivă a unor situații din clasă (,,Cum felicităm
pe cineva?, ,,Cum participăm la activitățile de grup’’, ,,Cum să acceptăm
complimente’’, ,,Cum să mulțumim’’).
- exerciții de învățare referitoare la protecția fizică a copilului (materiale audio-video,
- exerciții pentru formarea unor comportamente adecvate în diferite situații ;
- activități de fixare – consolidare – generalizare a deprinderilor sociale proaspăt
achiziționate (exersarea în cât mai multe contexte: în clasă, acasă, la locul de joacă
etc.;
- exerciții de aplicare a regulilor fixate la nivelul școlii;
- jocuri de rol cu aplicarea regulilor însușite ( ,,Comportamentul în spațiul școlii’’);
- activități ludice ,,Cum e bine?”, ,,Ce e bine, ce e rău?”.

înconjurător
Clasa a III-a
Emoții de bază:
Arată vesel etc.);
- exerciții de formare a unor capacități afective care-i permit exprimarea emoțiilor și
sentimentelor în situații din colectiv și mediul înconjurător.
Emoții de bază:
Clasa a III-a
- exerciții de recunoaștere și numire a emoțiilor reprezentate în imagini, fișă de lucru;
- exerciții de recunoaștere a tonalității vocii (,,Cine vorbește’’, ,,Cum vorbește?’’,
,,Ascultă și ghicește’’;
- jocuri sociale de imitare a unor stări emoționale;
- exerciții de aplicare a gesturilor în contexte variate (clătinarea degetului, încovoierea
umerilor, încrucișarea brațelor);
- exerciții de reprezentare grafică a celor patru emoții de bază (vesel-trist, furios-mirat).

Clasa a III-a
- jocuri de expresie corporală ,,Fă ca mine!”;
- jocuri de imitare gestuală ,,Scutură fața de masă”;
- activități de asociere a unor serii de imagini cu context social (,,Ce fac la școală...ce
trebuie să fac?’’);
- exerciții de asociere a imaginilor despre conduita în mediul școlar cu comportamentele
adecvate (,,Așa da/ Așa nu...’’);
- jocuri simbolice ,,Folosește batista/șervețel ’’;
- jocuri de construcție structurate , ,,Așteptarea rândului”, ,,Imită-mă”;
- jocuri concurs;
- exerciții de asociere și diferențiere a succesiunii diferitelor momente ale programului
școlar (,,În pauză’’, ,,La masă’’, ,,La cabinet’’);
- exerciții de identificare a momentelor unei zile pe baza imaginilor contextuale (cu
indicarea acțiunilor specifice - regimului zilnic);
- excursii tematice .
Conţinuturi
școlii
Abilități de interrela- Comunicare nonverbală și verbală în vederea relaționării
ționare pozitive
social

realizare
1. Respectarea normelor
elementare de
conviețuire socială
2. Exprimarea de sine în
limbaje variate
3. Relaționarea pozitivă
cu alți membrii ai
grupului
4.Participare la activitățile
grupului
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
viața cotidiană
Clasa a IV-a
școlii
- activități specifice de respectare a normelor referitoare la comportamentul în clasă
- exerciții aplicative pentru adaptarea la regimul școlii ;
- activități practice de realizare a unor acțiuni în afara spațiului școlar (deplasare
independent/însoțit la magazin, în parc, la vecini, spre casă);
- exerciții de exersare a comportamentelor de autoservire, autocontrol și conduită
independentă în funcție de activitatea solicitată;
- activități de organizare și înfrumusețare a spațiului clasei;
- jocuri cu rol social :,,Cum mă comport în afara școlii?”.
- jocuri de rol cu teme referitoare la comportamentul în grup;
- exerciții de relaționare între colegi (,,Cum îmi aleg prietenii?’’, ,,Fapte bune, fapte
rele’’);
- activități de exersare a modelelor comportamentale (formule de politețe, salut/
adresare);
- exerciții practice de comunicare nonverbală și verbală în vederea relaționării pozitive.
- exerciții de învățare referitoare la protecția fizică a copilului (materiale audio-video,
- activități de clasificare a unor situații sociale pe baza unor serii de imagini în cât mai
multe contexte: în clasă, acasă, la locul de joacă etc.);
- jocuri de rol cu aplicarea regulilor însușite ( ,,Comportamentul în spațiul/în afara
școlii’’);
- exerciții pentru exersarea unor comportamente adecvate în diferite situații;
- activități ludice ,,Este bine așa?”, ,,S-a comportat corespunzător atunci când ...?”.

înconjurător
Clasa a IV-a
2.1. Identificarea emoțiilor de bază apărute în contexte variate
Emoții de bază:
Arată vesel etc.);
- exerciții de exprimare a emoțiilor și sentimentelor în situații din colectiv și mediul
înconjurător.
Emoții de bază:
Clasa a IV-a
- exerciții de recunoaștere a tonalității vocii (,,Cine vorbește’’, ,,Cum vorbește?’’,
,,Ascultă și ghicește’’;
- exerciții de exersare și numire a emoțiilor reprezentate în imagini prin utilizarea unor
jocuri sociale (mimă, pantomimă);
- analiza și discutarea unor imagini, filme scurte sau povestiri în care se pot găsi
implicațiile sociale ale gesturilor .

Clasa a IV-a
- activități de exersare a comportamentelor în realizarea unor acțiuni în spațiul social
deschis (solicitarea și oferirea de informații ,,Unde este secretariatul...’’);
- activități de asociere și descriere a unor serii de imagini contextuale (,,Ce fac la
școală/în parc/la magazin...?’’);
- exerciții de asociere a imaginilor despre conduita în mediul social cu comporta-
mentele adecvate (,,Așa da/ Așa nu...’’);
- exerciții de exersare a unor deprinderi sociale în diferite contexte situaționale.
- jocuri de construcție structurate , ,,Așteptarea rândului”, ,,Imită-mă”;
- jocuri concurs;
- exerciții de asociere și diferențiere a succesiunii zilelor săptămânii (,,Azi, ieri, mâine’’,
,,Luni...vineri’’);
- exerciții de clarificare a reperelor temporale pe baza imaginilor contextuale (cu
indicarea acțiunilor specifice – localizarea momentului zilei, discutarea unor activități
adecvate pentru dimineață, după amiază, seară);
- excursii tematice.
Conţinuturi
Norme de comportare Reguli și norme de comportare în școală, familie și în
afara scolii
Abilități de interrela- Comunicare nonverbală și verbală în vederea relaționării
ționare pozitive
social
Programa de ,,Socializare” constituie structura de rezistență în construcția
personalității copilului cu dizabilități intelectuale, grave, severe și /asociate.
În vederea intervenției pentru diminuarea problemelor de comportament, această
programă propune competențe generale, specifice, tipuri de activități și conținuturi cu
scopul de a-i învăța pe copii despre viața socială, nuanțele și limbajul ei specific.
Pentru a educa/dezvolta competențe de relaționare socială se propun activități pe
domenii specifice, activități de formare a imaginii de sine, activități de formare a
maturității sociale și activități de exersare a deprinderilor sociale. Totodată am inclus și
activități de dezvoltare a sensibilității față de ceilalți care să se centreze pe aspecte
specifice cum ar fi recunoașterea drepturilor și responsabilităților proprii și ale celorlalți.
Programa de ,,Socializare” prin activitățile propuse este indispensabilă, deoarece
copiii cu dizabilitate intelectuală severă apar deseori ca fiind incapabili să interacționeze
în situații sociale fără o instrucție directă.
Ca element de noutate programa propune criterii de evaluare și oferă o perspectivă
interdisciplinară.
Activitățile din programa de ,,Socializare” desfășurate cu elevii cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/ asociate, încurajează acomodarea la grupul școlar,
dezvoltarea unor comportamente la cerințele activității școlare, dobândirea unui model
adecvat de primire-oferire a afectivității.
Activitățile propuse oferă cadrului didactic posibilitatea de individualizare a sarcinilor
didactice /conținuturilor la posibilitățile copilului și la ritmul evoluției sale, prin ameliorarea
conduitelor, utilizarea metodei condiționării pozitive/recompensei cu scopul întăririi unor
reacții normale.
Prin realizarea acestor tipuri de activități, cadrul didactic poate forma /dezvolta
competențe de relaționare socială în contexte variate, cu accent pe cooperare și
asigurarea unui climat afectiv, pozitiv, securizat.
Bibliografie
1. Albu, C., (2006), Psihomotricitate, Editura Institutul European;
2. Ausubel, P.D., (1986) Învățarea în școală, București: Editura Didactică și
Pedagogică;
3. Gherguț, A., (2013), Sinteze de psihopedagogie speciala. Ghid pentru concursuri
si examene de obținere a gradelor didactice, Iași: Editura Polirom;
4. Leaf, R., McEachin, J., (2011), Ghid de terapie ABA, partea a II-a Programe de
Lucru, București: Editura Frontiera;
5. Neamțu, C., (2003). Devianța Școlară- Ghid de intervenție în cazul problemelor de
comportament ale elevilor, Iași: Editura Polirom;
6. Radu, Gh., (coord.), (1999), Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap,
8. *** (2008), ** Programa de terapie educațională complexă și integrată pentu elevii
cu dizabilități severe, profunde și/sau asociate, nr. 5234/2008;
10. *** (1998), Educația integrată a copiilor cu handicap, București: Asociația
RENINCO România;
11. *** (2000) Ghid de predare-învățare pentru copiii cu CES, București: Asociația
RENINCO România;
12. *** (2014), Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar
pentru clasa pregătitoare - Program de formare continuă pentru cadrele didactice
din învățământul primar, Ministerul Educaţiei Naţionale, Universitatea din
Bucureşti - Departamentul de Formare a Profesorilor și SOFTWIN SRL, CCD
Argeş, Braşov, Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Cluj, Dolj, Iaşi.
Grupul de lucru:


Lixandru Ioana Iuliana Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Orașul Vălenii de
Munte
Ene Sanda Monica Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Orașul Vălenii de
Munte
Gociu Claudia Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr.1 Ploiești
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA SOCIALIZARE
București, 2021
Programa școlară SOCIALIZARE - Învățământ special gimnazial – Dizabilități intelectuale grave , severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei eșalonează achiziţiile elevului
„Având în vedere categoria elevilor cărora li se adresează prezenta programă
recuperării prin exerciții ,jocuri didactice, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de

Această perspectivă stă la baza elaborării unor modele de intervenţie instructiv-
educativă şi terapeutică mai eficientă, având ca element central învăţarea mediată.
Învăţarea mediată este acel tip de activitate cognitivă, în cadrul căreia accesul elevului la
noua informaţie şi la demersul rezolutiv operaţional este (inter)mediat de către o altă
persoană – părinte, dascăl sau chiar un elev mai mare – care-l susţine afectiv şi-l ajută
să înţeleagă şi să facă ceea ce i se cere, acţionând într-o zonă – zona proximei
şcolarizare.
împreună cu profesorul psihopedagog, pentru completarea acestora şi consolidarea lor
(activităţi de învăţare)
permit elevului să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor mediului (colaj,
modelare plastilină, diverse produse finite: decoraţiuni, felicitări); include şi meloterapia
comunicativitatea, spiritul creator şi îl responsabilizează cu ajutorul jocurilor diverse.
În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale severe descoperirea propriului corp şi a
lumii exterioare devine prioritară pentru creşterea gradului de adaptabilitate, pentru
intelectuale, educaţia cognitivă este specifică, urmând un proces diferit de învăţarea

axele principale: comunicare, abilităţi cognitive, autonomie personală şi socială.
copiii vor putea:
înconjurător;
Copiii cu dizabilități intelectuale pot realiza progrese considerabile prin achiziţii cu
aplicabilitate largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative pentru buna lor integrare
socială.
1. Exersarea capacităților de autonomie socială în vederea

adaptării la viața cotidiana
2. Dezvoltarea capacităților afective care să permită exprimarea

emoțiilor și sentimentelor în mediul social
3. Exersarea capacităților de cooperare, colaborare independentă

în medii sociale variate
CLASA a V-a
1. Exersarea capacităților de autonomie socială în vederea adaptării la viața
cotidiană
Clasa a V-a
1.1. Exersarea conduitelor de adaptare și orientare în mediul ambiant
- exerciții joc de descriere a propriei persoane sub aspect fizic;
- exerciții de identificare a datelor personale (buletin de identitate, certificat de naștere);
- exerciții de identificare a membrilor familiei după gradul de rudenie/familie extinsă;
- jocuri de rol cu tematică diversă ,,De-a mama”; ,,De-a familia”;
- exerciții-joc de recunoaștere a asemănărilor și deosebirilor persoanelor din mediul
apropiat.
1.2. Exersarea normelor și a deprinderilor de comportament civilizat în spațiul
școlar
- exerciții de identificare a colegilor și a personalului unității școlare;
- exerciții de stabilire a unor relații interpersonale;
- exerciții joc de orientare în spațiul școlar.
1.3. Conștientizarea și exersarea unor atitudini potrivite raportate la mediul social
- activități de identificare imagistică a spațiului social (stradă, magazine etc.);
- exerciții aplicative de deplasare în spațiul din afara școlii;
- exerciții de observare a marcajelor rutiere;
- exerciții aplicative de traversare corectă în locurile permise;
- exerciții aplicative de respectare a normelor de comportare civilizată în mijloacele de
transport ,,Unde este locul meu?”, ,,Cum este corect?”;
- exerciții aplicative de deplasare cu mijloacele de transport ;
- exerciții practice de comportare civilizată cu tematică diversă;
- exerciții pentru dezvoltarea atitudinii ecologice ,,Să facem curățenie”, ,,Să păstrăm
curățenia”;
- jocuri de rol pe teme cu conținut ecologic și moral ,,Colțul verde”, ,,Să protejăm
natura”;
- activități practice de realizare de jucării din materiale reciclabile.
2. Dezvoltarea capacităților afective care să permită exprimarea emoțiilor și

sentimentelor în mediul social
Clasa a V-a
2.1. Formarea unor trăsături de personalitate necesare pentru adaptarea
socioprofesională
- jocuri de intercunoaștere și relaționare pozitivă ,,Ghemul magic”;
- jocuri de intercunoaștere, socializare, dezvoltare a interesului pentru ceilalți ,,Portretul
colegului meu”;
- jocuri pentru autocunoaștere, intercunoaștere și socializare ,,Jocul numelui”, ,,Joc de
amuzament”.
2.2. Exersarea capacității de autocontrol în diferite situații de viață
- activități de vizionare a unor filme educative cu tematică socială;
Clasa a V-a
- exerciții de cunoaștere a emoțiilor proprii și ale altora ,,Vesel, trist, timid, plângăcios,
retras etc.”;
- activități de educare a propriilor trăiri afective ,,Mă cunoști...Te cunosc”, ;
- exerciții practic-aplicative de comunicare și relaționare socială: jocuri afective, jocuri de
mimare a unor stări afective, jocuri de identificare cu un model ,,Ce fac dacă?”, ,,Sunt
copil cuminte”, ,,Răsplata mamei”.
3. Exersarea capacităților de cooperare și colaborare independentă în medii

sociale variate
Clasa a V-a
3.1. Formarea abilităților de adaptare a propriei conduite la cerințele grupului
- exerciții practic-aplicative de însușire a regulilor de comportare civilizată – vizite,
excursii, vizionări inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv etc.;
- jocuri de rol cu tematică diversă ,,Nu te supăra prietene”, ,,Ștafeta distractivă”, ,,Un
copil politicos”;
- exerciții de adaptare a ținutei și comportamentului în diferite situații.
3.2. Exersarea abilităților de adaptare la nivel de microgrup/comunitate
- activități de participare la evenimente din viața personală și a grupurilor de
apartenență ,,De ziua ta”, ,,Ziua mamei”, ,,E ziua ta copile”;
- exerciții de asociere a datinilor/ obiceiurilor cu evenimente religioase ,,Steaua”,
,,Plugușorul” etc.;
- activități de participare la evenimente naționale și religioase ,,Ziua Națională”, ,,Ziua
Europei” ,,Crăciun”, ,,Paște” etc.;
- jocuri de rol cu tematică civică ,,Copilul de azi, adolescentul de mâine”;
- exerciții practic-aplicative de cultivare a relațiilor de prietenie, de întrajutorare și
colaborare;
- jocuri de socializare ,,Așa da! Așa nu!”.
Conţinuturi
Persoana Elemente de identitate
Mediul școlar Comportamente /conduite adecvate la cerințele mediului
școlar
Orientare în spațiul școlar
Mediul social Norme de comportare civilizată în mediul social
Gestionarea emoțiilor Independență emoțională în acțiunile proprii
Cooperare și colaborare Adaptarea comportamentelor în diferite situații la nivel de
microgrup/ comunitate

realizare
1. Adaptarea
comportamentului la
mediu
2.Manifestarea controlului
și expresivități emoționale
3.Manifestarea
comportamentelor
prosociale
4. Respectarea diversității
comportamentelor la
nivelul grupului
CLASA a VI-a
cotidiană
Clasa a VI-a
- exerciții-joc de recunoaștere a asemănărilor și deosebirilor persoanelor din grupul lui,
în contexte variate (imagini, film, lectură);
- exerciții de numire a ființelor și a lucrurilor din imediata lor apropiere/imagini/povestiri;
- exerciții de recunoaștere în imagini sau în realitate a unor obiective social-culturale;
din mediul apropiat, denumirea și precizarea utilității lor.
școlar
- exerciții de recunoaștere în diverse surse de informare (fotografii, pliante, prezentare
Power Point) a unor obiecte/obiective aparținând spațiului școlar;
- exerciții practice de comportare civilizată cu tematică diversă (,,În cabinetul medical’’,
,,În cabinetul logopedic/kinetoterapie/sala de educație psihomotrică’’ etc.);
- exerciții practice de comunicare nonverbală (gesturi cu semnificație socială) și verbală;
în vederea relaționării pozitive în spațiul școlar.
-exerciții de localizare concret-situativă, pe teren și pe hartă a elementelor din orizontul
apropiat;
-exerciții de simulare a unor situații – problemă din spațiul apropiat școlii;
-exerciții de observare și utilizare a marcajelor rutiere;
-exerciții aplicative de respectare a normelor de comportare civilizată în mijloacele de transport;
-jocuri de rol cu aplicarea regulilor însușite, cu tematică diversă;
-exerciții pentru dezvoltarea atitudinii ecologice ,,La fermă”, ,,Micul grădinar”;
-jocuri de rol pe teme cu conținut ecologic și moral ,,Natura – prietena noastră”;
-activități practice de realizare de jucării din materiale reciclabile.

Clasa a VI-a
socioprofesională
- joc de rol, jocuri creative cu conținut social, povestiri și discuții pentru dezvoltarea
capacității de a anticipa consecințele actelor sociale (Ex. - ce se întâmplă atunci când o
regulă a jocului sau o convenție socială nu este respectată);
- activități pentru formarea capacității de a distinge realitatea de imaginație, prin
observații și discuții (ex. după vizionarea unui desen animat și după vizitarea unei
ferme, se poate discuta dacă animalele cântă, vorbesc, dansează etc., în lumea reală
sau doar în cea imaginară);
- jocuri de intercunoaștere și relaționare pozitivă ,,Aruncă mingea”, ,,Cartoful frige”;
- jocuri de intercunoaștere, socializare, dezvoltare a interesului pentru ceilalți ,,Cel mai
bun prieten – portret’’);
- jocuri pentru autocunoaștere, intercunoaștere și socializare ,,Ghicește numele”,
,,Clovnul vesel”.
Clasa a VI-a
- activități de vizionare a unor filme educative cu tematică socială;
- exerciții de identificare a consecințelor actelor de violență asupra propriei persoane și
asupra celorlalți (colegi, cadre didactice, părinți, prieteni etc.);
- exerciții de identificare a formelor de manifestare a atitudinilor pozitive față de sine,
evaluarea corectă a calităților și defectelor personale pe baza unor liste de
cuvinte/imagini reprezentative;
- jocuri afective;
- jocuri de identificare cu un model ,,Ce fac dacă?”.

sociale variate
Clasa a VI-a
- exerciții de dobândire a autocontrolului privind impulsurile violente, perceperea
pozitivă a experiențelor de viață prin utilizarea suportului concret intuitiv, a
prezentărilor Power Point etc.;
- exerciții de dezvoltare a capacității de autoanaliză a propriului comportament în situații
specifice grupului;
- exerciții de aplicare a regulilor de comportare civilizată – vizite, excursii, vizionări inter-
clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv etc.;
- identificarea unor tipuri de comportamente deviante în viața reală și în mediul virtual;
prin folosirea necorespunzătoare a internetului.
- activități de dezvoltare a capacității de a conversa (ex. cum să discute cu alte
persoane, cum să găsească un subiect de conversație, să asculte activ, să răspundă
și să pună întrebări);
- conversații tematice despre evenimente sociale de actualitate (,,Ziua orașului’’);
- exerciții de asociere a datinilor/ obiceiurilor cu evenimente religioase;
- jocuri de rol cu tematică civică corespunzătoare vârstei ,,Copilul de azi, adolescentul
de mâine”.
Conţinuturi
școlar
Cooperare și Adaptarea comportamentelor în diferite situații la nivel de
colaborare microgrup/comunitate
EVALUAREA FINALĂ
INDICATORI Realizat In curs de Nerealizat
realizare
1. Adaptarea
comportamentului la mediu
2. Manifestarea controlului
și expresivități emoționale
3. Manifestarea
comportamentelor
prosociale
comportamentelor la nivelul
grupului
CLASA a VII-a
cotidiană
Clasa a VII-a
Recunoașterea propriei identități prin raportare la mediul în care trăiește
- exerciții-joc de identificare a rolului individului la nivelul grupului și al familiei;
- joc de rol cu aplicabilitate la nivelul grupului și al familiei;
- activități de dezvoltare a relațiilor de cooperare și colaborare cu membrii grupului și
familiei;
- exerciții practic aplicative de recunoaștere și relaționare cu diferite persoane (indivizi și
membrii familiilor) în contexte variate.
școlar
- exerciții de aplicare a normelor de comportare și adresare în spațiul școlar ;
- conversații libere/imagini între membrii claselor de același nivel;
- activități transdisciplinare de simulare a unor comportamente adecvate în spațiul
școlar;
- identificarea unor comportamente pozitive/negative de comunicare nonverbală (gesturi
cu semnificație socială) și verbală în vederea relaționării pozitive în spațiul școlar.
- exerciții de orientare concret-situativă în orizontul apropiat ;
- exerciții de analiză a unor situații – problemă din spațiul apropiat școlii pe baza
suportului concret intuitiv/material audio-video;
- exerciții de deplasare și utilizare a spațiilor sociale (strada, magazine, parc, muzee)
- excursii și drumeții cu respectarea normelor civice însușite ;
- activități practice pentru dezvoltarea atitudinii ecologice ,,Să plantăm”, ,,Să îngrijim ...”
- jocuri de rol pe teme cu conținut ecologic și moral ,,Micul ecologist’’;
- activități practice de realizare de jucării din materiale reciclabile ,,Cum să reciclăm’’.

Clasa a VII-a
socioprofesională
- jocuri de rol ,,Fapte bune, fapte rele”;
- recunoașterea în contexte variate a diferitelor tipuri de relații interumane (ajutor,
respect, prietenie, ură, invidie);
- jocuri de intercunoaștere și relaționare pozitivă ,,Aruncă mingea”, ,,Cartoful frige”;
bun prieten – portret’’) ;
- jocuri pentru autocunoaștere, intercunoaștere și socializare .
- stabilirea unui sistem de reguli pentru o comunicare eficientă în contexte variate;
Clasa a VII-a
- exerciții de exersarea a formelor de manifestare pozitivă față de sine, evaluarea
corectă a calităților și defectelor personale pe baza unor liste de cuvinte/imagini
reprezentative;
- jocuri afective pentru îndepărtarea barierelor în comunicare.

sociale variate
Clasa a VII-a
- exerciții de exersare a autocontrolului privind impulsurile violente, perceperea pozitivă
a experiențelor de viață prin utilizarea suportului concret intuitiv, a prezentărilor
Power Point etc.;
- exerciții de consolidare a capacității de autoanaliză a propriului comportament în
situații specifice grupului;
- exerciții de aplicare a regulilor de comportare civilizată – vizite, excursii, vizionări
inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv etc;
- analiza unor tipuri de comportamente deviante în viața reală și în mediul virtual prin
folosirea necorespunzătoare a internetului.
- activități de consolidare a capacității de a conversa (ex. cum să interacționeze cu alte
persoane, subiecte de conversație plăcute/neplăcute, ascultarea activă/pasivă);
- conversații tematice despre statuturile și rolurile în microgrup și comunitate (,,Ce
facem într-o zi importantă pentru noi’’);
- jocuri de rol cu tematică civică corespunzătoare vârstei ,,Adolescentul de mâine”.
Conţinuturi
Mediul școlar Comportamente /conduite adecvate la cerințele mediului școlar
EVALUAREA FINALĂ
INDICATORI
Realizat In curs de realizare Nerealizat
1. Adaptarea comport-amentului
la mediu
2.Manifestarea controlului și
expresivități emoționale
3.Manifestarea
comportamentelor prosociale
grupului
CLASA a VIII-a
cotidiană
Clasa a VIII-a
- exerciții-joc de exersare a rolului individului la nivelul grupului și al familiei;
- activități de consolidare a relațiilor de cooperare și colaborare cu membrii grupului și
familiei;
- exerciții practic aplicative de relaționare cu diferite persoane (indivizi și membrii
familiilor) în contexte variate.
1.2. Exersarea normelor si a deprinderilor de comportament civilizat in spațiul
școlar
- activități transdisciplinare de simulare a unor comportamente adecvate în spațiul
școlar;
- identificarea unor comportamente pozitive/negative de comunicare nonverbală (gesturi
cu semnificație socială) și verbală în vederea relaționării pozitive în spațiul școlar ;
- cunoașterea adresei școlii și localizarea ei într-un spațiu determinat (stradă, magazin,
parc).
- exerciții de orientare concret-situativă în funcție de contextul situațional;
- exerciții de deplasare și utilizare a spațiilor sociale (strada, magazine, parc, muzee)
- excursii și drumeții ;
- exerciții pentru consolidarea și generalizarea atitudinii ecologice ,,Să facem curățenie”,
,,Să păstrăm curățenia”;
- jocuri de rol pe teme cu conținut ecologic și moral ,,Patrula verde”, ,,Protectorii naturii”;

Clasa a VIII-a
socioprofesională
- jocuri de rol ,,Comportamente pozitive, comportamente negative’’);
- aplicarea în contexte variate a diferitelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect,
prietenie, ură, invidie);
- aplicarea în contexte variate a relațiilor pozitive (colaborare, cooperare, întrajutorare,
bunătate, dragoste, competiție);
- jocuri de intercunoaștere și relaționare pozitivă ,,Să-l ajutăm pe cel mai mic...’’;
bun model– portret’’;
- jocuri pentru autocunoaștere, intercunoaștere și socializare.
Clasa a VIII-a
- aplicarea unui sistem de reguli pentru o comunicare eficientă în contexte variate,
diferența dintre pedeapsă și disciplină;
- exerciții de exersarea a formelor de manifestare pozitivă față de alții, evaluarea
calităților și defectelor la diferite persoane/personaje pe baza unor liste de
- jocuri afective pentru transmiterea unor mesaje eficiente în comunicare.

sociale variate
Clasa a VIII-a
- exerciții de dezvoltare a autocontrolului privind impulsurile violente, perceperea
prezentărilor Power Point etc.
- exerciții de valorificare a capacității de autoanaliză a propriului comportament în
situații specifice grupului;
inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv etc.
- activități pentru dezvoltarea capacității de analiză a unor tipuri de comportamente
deviante în viața reală și în mediul virtual.
- joc de rol cu aplicarea regulilor însușite la nivel de microgrup;
- vizionare (cu comentare) de filme privind abilități de adaptare la diferite medii;
- conversații tematice despre statuturile și rolurile în microgrup și comunitate (,,Ce
facem într-o zi importantă pentru noi’’) ;
- jocuri de rol cu tematică civică corespunzătoare vârstei ,,Modelul meu în viață...”.
Conţinuturi
școlar
Gestionarea emoțiilor Independență emoționala în acțiunile proprii
EVALUAREA FINALĂ
INDICATORI
1. Adaptarea
comportamentului la
mediu
2.Manifestarea
controlului și expresivități
emoționale
3.Manifestarea
comportamentelor
prosociale
4. Respectarea
diversității
comportamentelor la
nivelul grupului
CLASA a IX-a
cotidiană
Clasa a IX-a
- exerciții-joc de exersare a rolului individului la nivelul comunității;
- exerciții aplicative de întocmire a unui model de viață familial echilibrat;
- discuții pe marginea unor CD-uri educative pe teme de educație socială;
- exerciții practic aplicative de identificare a comportamentului în situații problemă.
1.2. Exersarea normelor si a deprinderilor de comportament civilizat in spațiul
școlar
- jocuri de rol prin care se exersează relații de cooperare și colaborare cu colegii;
- activități libere de dezvoltare a relațiilor pozitive -prietenie- (,,Cel mai bun prieten’’);
- activități de dezvoltare și consolidare a unor comportamente pozitive/negative de
comunicare nonverbală și verbală în vederea relaționării pozitive în spațiul școlar .
- activități de dezvoltare a echilibrului și al gradului de maturitate pe care îl manifestă
copilul în relațiile sale cu alții;
- exerciții de orientare concret-situativă în funcție de contextul situațional;
- exerciții de deplasare și utilizare a spațiilor sociale (strada, magazine, parc, muzee);
- excursii și drumeții;
- exerciții pentru consolidarea și generalizarea atitudinii ecologice ,,Să facem curățenie”,
,,Să păstrăm curățenia”;
- jocuri de rol pe teme cu conținut ecologic și moral ,,Patrula verde”, ,,Protectorii naturii”;

Clasa a IX-a
socioprofesională
- activități de identificare a meseriilor;
- exerciții de descriere a ocupațiilor părinților;
- jocuri de rol ,,Ce vreau să devin’’;
- activități cu caracter aplicativ (deplasarea în diverse fabrici, ateliere etc.);
- ținuta și comportamentul în diferite meserii;
- jocuri pentru autocunoaștere, intercunoaștere și socializare.
- activități de dezvoltare a capacității de a aprecia comportamente (ex. povestiri fără
final care implică judecăți sociale);
- vizionări de filme cu diferite situații sociale;
- exerciții de analiză critică a acțiunii personajelor/persoanelor;
Clasa a IX-a
- exerciții de consolidare a formelor de manifestare pozitivă față de alții, evaluarea
calităților și defectelor la diferite persoane/personaje pe baza unor liste de
- jocuri afective pentru transmiterea unor mesaje eficiente în comunicare.

sociale variate
Clasa a IX-a
- exerciții de consolidare a autocontrolului privind impulsurile violente, perceperea
prezentărilor Power Point etc.
- exerciții de aplicare a capacității de autoanaliză a propriului comportament în situații
specifice grupului;
inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv etc.
- activități pentru consolidarea capacității de analiză a unor tipuri de comportamente
deviante în viața reală și în mediul virtual.
- exerciții de observare și comentare vizionată a unor filme/prezentări Power Point;
-conversații tematice pe marginea unor lecturi pe teme de relaționare/comportare
civilizată în societate;
- jocuri de rol cu tematică civică corespunzătoare vârstei ,,Majoratul”.
Conţinuturi
Mediul școlar Comportamente/conduite adecvate la cerințele mediului
școlar
EVALUAREA FINALĂ
INDICATORI
1. Adaptarea
comportamentului la
mediu
2.Manifestarea
controlului și expresivități
emoționale
3.Manifestarea
comportamentelor
prosociale
4. Respectarea
diversității
comportamentelor la
nivelul grupului
CLASA a X-a
cotidiană
Clasa a X-a
- dialoguri pe tema căsătoriei și a alegerii partenerului;
- discutii pe marginea locului și rolului familiei în societate;
- exerciții aplicative de întocmire a unui model de viață familial echilibrat;
- discuții pe marginea unor cd-uri educative pe teme de educație sexuală;
- exerciții practic aplicative de identificare a comportamentului în situații problemă.
1.2. Exersarea normelor si a deprinderilor de comportament civilizat în spațiul
școlar
- exerciții de exersare a deprinderilor sociale adecvate în spațiul școlar.
- activități libere de consolidare a relațiilor pozitive (,,Cel mai bun ...’’);
- activități de consolidare a unor comportamente pozitive/ negative de comunicare;
nonverbală și verbală în vederea relaționării pozitive în spațiul școlar .
- activități de consolidare a echilibrului și al gradului de maturitate pe care îl manifestă
copilul în relațiile sale cu alții;
- activități de identificare, denumire, organizare, sistem de funcționare a diferitelor
componente ale mediului social (magazin, piață, instituții);
- excursii și drumeții ;
- jocuri de rol pe teme cu conținut ecologic și moral ,,Școala verde”, ,,Să protejăm planeta”;
- activități practice de realizare a unor machete din materiale reciclabile.

Clasa a X-a
socioprofesională
- activități cu caracter aplicativ (deplasarea în diverse fabrici, ateliere etc.);
- ținuta și comportamentul în diferite meserii;
- jocuri pentru autocunoaștere, intercunoaștere și socializare;
- activități pentru formarea capacității de a distinge diferite comportamente financiare
(realizarea de cumpărături mici).
- activități de consolidare a capacității de a aprecia comportamente (ex. povestiri fără
final care implică judecăți sociale);
- vizionări de filme cu diferite situații sociale;
- activități de consolidare a unor atitudini diferențiate în situații concrete;
- exerciții de consolidare a deprinderilor de comportare adecvată în familie, școală,
diferite medii sociale.

sociale variate
Clasa a X-a
- exerciții de identificare a trăsăturilor morale ale persoanei;
- exerciții de simulare a unor situații de bună conviețuire;
- exerciții de identificare a grupurilor de apartenență;
- exerciții de identificare cu un model reprezentativ din grupul de apartenență.
- dialoguri pe teme de fidelitate și sarcină;
- discuții despre boli cu transmitere sexuală;
- conversații tematice pe marginea unor lecturi pe teme de relaționare/comportare
civilizată în societate;
-jocuri de rol cu tematică civică corespunzătoare vârstei ,,Adultul în devenire”.
Conţinuturi
școlar
EVALUAREA FINALĂ
INDICATORI
1. Adaptarea comportamen-
tului la mediu
2.Manifestarea controlului și
expresivități emoționale
3.Manifestarea
comportamentelor
prosociale
grupului
Programa de ,,Socializare” constituie structura de rezistență în construcția
personalității copilului cu dizabilități intelectuale, grave, severe și /asociate.
În vederea intervenției pentru diminuarea problemelor de comportament, această
programă propune competențe generale, specifice, tipuri de activități și conținuturi cu
scopul de a-i învăța pe copii despre viața socială, nuanțele și limbajul ei specific.
Pentru a educa/dezvolta competențe de relaționare socială se propun activități pe
domenii specifice, activități de formare a imaginii de sine, activități de formare a
maturității sociale și activități de exersare a deprinderilor sociale. Totodată am inclus și
activități de dezvoltare a sensibilității față de ceilalți care să se centreze pe aspecte
specifice cum ar fi recunoașterea drepturilor și responsabilităților proprii și ale celorlalți.
Programa de ,,Socializare” prin activitățile propuse este indispensabilă, deoarece
copiii cu dizabilitate intelectuală severă apar deseori ca fiind incapabili să interacționeze
în situații sociale fără o instrucție directă.
Ca element de noutate programa propune criterii de evaluare și oferă o perspectivă
interdisciplinară.
Activitățile din programa de ,,Socializare” desfășurate cu elevii cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/ asociate, încurajează acomodarea la grupul școlar,
dezvoltarea unor comportamente la cerințele activității școlare, dobândirea unui model
adecvat de primire-oferire a afectivității.
Activitățile propuse oferă cadrului didactic posibilitatea de individualizare a sarcinilor
didactice /conținuturilor la posibilitățile copilului și la ritmul evoluției sale, prin ameliorarea
conduitelor, utilizarea metodei condiționării pozitive/recompensei cu scopul întăririi unor
reacții normale.
Prin realizarea acestor tipuri de activități, cadrul didactic poate forma /dezvolta
competențe de relaționare socială în contexte variate, cu accent pe cooperare și
asigurarea unui climat afectiv, pozitiv, securizat.
Bibliografie
2. Ausubel, P.D., (1986) Învățarea în școală, București: Editura Didactică și
Pedagogică;
si examene de obținere a gradelor didactice, Iași: Editura Polirom;
5. Neamțu, C., (2003). Devianța Școlară- Ghid de intervenție în cazul problemelor de
comportament ale elevilor, Iași: Editura Polirom;
6. Radu, Gh., (coord.), (1999), Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap,
8. *** (2008), ** Programa de terapie educațională complexă și integrată pentu elevii
cu dizabilități severe, profunde și/sau asociate, nr. 5234/2008;
RENINCO România;
RENINCO România;
12. *** (2014), Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar
pentru clasa pregătitoare - Program de formare continuă pentru cadrele didactice
din învățământul primar, Ministerul Educaţiei Naţionale, Universitatea din
Bucureşti - Departamentul de Formare a Profesorilor și SOFTWIN SRL, CCD
Argeş, Braşov, Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Cluj, Dolj, Iaşi.
Grupul de lucru


Lixandru Ioana Iuliana Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Orașul Vălenii de
Munte
Ene Sanda Monica Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Orașul Vălenii de
Munte
Gociu Claudia Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr.1 Ploiești
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA STIMULARE COGNITIVĂ
București, 2021
Programa şcolară STIMULARE COGNITIVĂ - Învăţământ special primar -Dizabilități mintale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei jalonează achiziţiile elevului
psihoindividual al elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte
de învăţare variate.
învăţarea mediată , activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se
întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.

elevului la noua informaţie şi la demersul rezolutiv operaţional este (inter)mediat de către
o altă persoană – părinte, dascăl sau chiar un elev mai mare – care-l susţine afectiv şi-l
ajută să înţeleagă şi să facă ceea ce i se cere, acţionând într-o zonă – zona proximei
şcolarizare.
permit elevului să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor mediului
(colaj, modelare plastilină, diverse produse finite: decoraţiuni, felicitări); include şi
meloterapia
divere.
socială.

copiii vor putea:
înconjurător;
1. Familiarizarea cu mediul ambiant utilizând capacitățile

senzoriale și motrice
2. Utilizarea capacităților psiho-individuale pentru stimularea

cunoașterii și învățării
3. Manifestarea unor comportamente cognitive în relaționare și

integrare în grup
CLASA PREGĂTITOARE
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învățare
1. Familiarizarea cu mediul ambiant utilizând capacitățile senzoriale și motrice

Clasa Pregătitoare
1.1. Identifică, distinge, descoperă obiectele din mediul înconjurător .
Exerciţii-joc de stimulare polisenzorială (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil:
- exerciții de identificare și denumire a obiectelor: ”Arată-mi....!.”, ”Spune ce ai atins!”;
- exerciții de observare și recunoaștere a persoanelor: ”Arată pe...!”, ”Spune cine este?”;
- exerciții de observare și recunoaștere a unui obiect dintr-o mulțime de obiecte:
“Arată-mi obiectul...!”; ”Arată ce-ți spun eu!”;
- exerciții de observare și identificare de obiecte/imagini identice sau neidentice cu cel
dat: ”Potrivește la fel!”, ”Găsește obiectul la fel/diferit!”;
- exerciții de observare și identificare a diferențelor între obiecte/imagini:“Găseşte
diferenţele între obiecte/ imagini!”;
- exerciții denumire, detectare, discriminare auditivă: ”Cine face așa?”, “De unde se
aude?”, joc ”LOTO sonor”, “Cine te-a strigat?”, “Vocea şoptită” etc.;
- exerciții de identificare și numire a caracteristicilor olfactive: “Ce miroase aşa?”, “Cum
miroase ...?”;
- exerciții de identificare și numire a principalelor caracteristici gustative: dulce, sărat,
acru, amar: “Ce gust are...?”;
- exerciții de asociere corectă a gustului cu alimente de bază, fructe, legume: “Salata de
fructe”!, ”Ce ai gustat?”;”Cauta....!”.
1.2. Manipulează obiectele și descoperă diferite însușiri ale acestora.
Exerciţii de coordonare oculo - motorie:
- exerciții de manipulare a obiectelor cu diverse forme, mărimi culori;
- exerciții de manipulare a telefonului, a tabletei etc.
- exerciții de pictat cu palma, cu degetele, cu diferite obiecte, materiale;
- exerciții de modelare, frământare cu plastilină /lut/nisip kinetic;
- exerciții- joc de umplere și golire a unor sticle, sau recipiente cu apă;
- exerciții de găurire cu bețișoare a conturului unor forme;
- exerciții –joc de construire a unui bloc/pod din cuburi;
- joc puzzle.
1.3. Descoperă elementele schemei corporale şi lateralitatea.
Exerciţii perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi a lateralităţii:
- exerciţiu-joc de identificare a poziţiei corpului şi de redare a acesteia în plan obiectual-
acţional: Joc cu palmele, joc de identificarea părților principale ale corpului, “Corpuri
în mişcare”;
- exerciții de recunoaștere și să denumire a părților mari și mici ale corpului: “Arată ce-ţi
spun eu!”;
- exerciții - joc de sinteză perceptuală: puzzle schemă corporală;
- exerciţii- joc de identificare și completare a unor suporturi lacunare: “Ce parte de corp
lipsește?”.
1.4. Descoperă structurile perceptiv-motrice de bază (culoare, formă, mărime).
Exerciţii perceptiv-motrice în plan obiectual şi imagistic:
- exerciţii de identificare şi discriminare în plan obiectual/ imagistic, după 1-2 criterii:
culoare, mărime, formă: “Cuburile/Paharele colorate!”, “Încercuieşte obiectul!”,
“Sortează după mărime!” etc.);
- exerciţii de ordonare/ seriere, după criteriul mărimii: “Piticii din poveste!”, ”Paharele
colorate!”, ”Cercurile colorate!”;
- exerciţii de construcţie utilizând cuburi sau alte jucării, după imitație, folosind criterii
(culoare – mărime –formă);
- exerciţii analitico-sintetice: potrivire obiect-obiect, obiect-imagine: “Jocul Loto”, “Jocul
perechilor”; “Jocul umbrelor” etc.;
Clasa Pregătitoare
- exerciţii de potrivire a obiectelor după un contur dat;
- exerciții de umplere a unor forme diferite, folosind plastilină, lut etc.;
1.5. Descoperă unele elemente de organizare spaţio-temporală.
Exerciţii perceptiv - motrice de orientare şi organizare spaţială:
- exerciţii de localizare a poziţiei unui obiect în raport cu schema corporală şi, respectiv,
în relaţie cu alte obiecte ( sus, jos, pe, sub, lângă etc);
- exerciţii de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat ( sus, jos, pe, sub, lângă etc);
- exerciţii de identificare/denumire a poziţiei în plan imagistic (lipire de figuri și forme,
după cerinţe/repere): “Mașina”; “Casa”, ”Pomul”, ”Descoperă locul obiectelor!”.
2. Utilizarea capacităților psiho-individuale pentru stimularea cunoașterii și

învățării
Clasa Pregătitoare
2.1. Exersează reprezentări vizuale, auditive, tactile, kinestezice necesare
stimulării intelectuale.
- exerciții – joc: ”Ce obiect a dispărut ? ”, ”Telefonul fără fir”, ”Cine te-a strigat”, ”Jocul
degetelor – Ploaia”, ”Paznicul castelului” etc.;
- exerciţii de alcătuire a unor obiecte din corpuri mai mici: “Păpuşa demontabilă”; “Să
construim din piese lego!”;
- exerciții de alcătuire a unor figuri (siluete umane, scheletul unor obiecte familiare) din
elemente mici (bețișoare, sârmă etc.);
- exerciţii de reconstituire imagistică dintr-un număr (2-3 piese);
- exerciţii de sortare şi clasificare în plan obiectual după caracteristici simple (mare-mic;
tare-moale, ud-uscat, gros-subţire, cald-rece); „Alege obiectul...!”;
- exerciţii de suprapunere şi asociere de imagini reprezentând culori, forme, fiinţe etc.
“Loto” ,“Jocul umbrelor”, “Formează perechea!”, ”De unde a căzut bucățica” etc.;
- exerciții de imitație nonverbală :“Fă ca mine!”; “Urmărește traseul!” etc.;
- exerciții- joc de atenție auditivă: ”Când auzi...... fă așa.....!”.
2.2. Manifestă unele abilități/deprinderi autonomie personală şi de conduită
independentă .
-exerciții de recunoaștere a sălii de baie și a obiectelor de toaletă concret/ în imagini;
-exerciții de comunicare (verbal sau nonverbal) a nevoii de a merge la toaletă;
- exerciții de însușire a ordinii operațiilor necesare igienei mâinilor, feței, corpului
- exerciții - joc de recunoaștere (nonverbal/ verbal) concret/ în imagini a mobilierului și
dotărilor din sala de mese, bucătărie.
2.3. Valorifică deprinderile dobândite și manifestă unele conduite independente.
-exerciții- joc de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii/
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană: ”La masă”, “La telefon”, “La piaţă”, ”La cofetărie”
etc..
3. Manifestarea unor comportamente cognitive în relaţionare şi integrare în grup

Clasa Pregătitoare
3.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe.
- exerciţii- joc cu obiecte (multe, puține, mai multe, mai puține etc.),
- exerciţii- joc cu membrii familiei (mai mare, mai mic etc.).
3.2. Valorifică relaţiile numerice între obiecte, ființe.
- exerciţii cu fiinţe – animale, păsări ( câți/câte sunt, mai mulți/mai multe, mai puțin/mai
puține, exemplu: familia de animale: ”Scroafa cu purcei ”, ”Pisica cu pisoi ”, ”Cloşca
cu pui ” etc.;
- exerciții- joc cu figurine, jucării etc.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa Pregătitoare
Comportament Explorare și discriminare în contexte variate:
cognitiv la nivel - obiecte,
perceptiv-motric - persoane,
- ființe,
- alimente,
- îmbrăcăminte, fenomene etc.
Schema corporală și lateralitate: imitare mișcări generale, acțiuni,
conștienizarea propriului corp, identificarea elementelor schemei
corporale şi a lateralităţii;
Structuri perceptive motrice de formă, mărime, culoare, spațiu și
timp;
Coordonare oculo – motorie.
Comportament Cunoașterea obiectelor familiare şi a semnificațiilor acestora cu şi
cognitiv la nivelul fără suport vizual, auditiv, tactil, kinestezic;
capacităților/ psiho- Identificarea şi recunoaşterea obiectelor dupa anumite criterii;
individuale / Gândirea , memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, voinţa:
proceselor psihice - analiza şi sinteza perceptuală şi/sau în plan mental;
- încastrare;
- alcătuire a unor obiecte/figuri/imagini din corpuri mai mici;
- compararea şi sortare/clasificarea plan obiectual/imagistic după
caracteristici simple;
- suprapunere şi asociere de imagini
- imitație nonverbală, verbală;
- verbalizare a acţiunii cu obiectele;
- formare a noţiunilor integratoare (vocabular tematic: culori,
fructe, legume, animale, îmbrăcăminte, obiecte de igienă,
meserii, mijloace de transport etc.);
- descriere imagini simple;
- realizarea unor sarcini simple, concrete.
Comportament Relaţii numerice între obiecte, fiinţe:
cognitiv la nivelul - formarea de relaţii numerice între obiecte;
integrării în plan - formarea de relaţii numerice între membrii familiei etc.;
social - formarea de relaţii numerice între fiinţe.
CLASA I
1.Familiarizarea cu mediul ambiant utilizând capacitățile senzoriale și motrice
Clasa I
1.1. Identifică, distinge, descoperă obiectele din mediul înconjurător.
Exerciţii-joc de stimulare polisenzorială (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil.
- exerciții de observare și identificare a diferențelor între obiecte/imagini: “Găsește
miroase ...?”;
fructe”!, ”Ce ai gustat?”; ”Caută....!”;
- exerciții de degustare și de asociere corectă gust- alimente de bază, fructe și legume
corespunzătoare;
- exerciții de numire a gusturilor de bază: dulce, sărat, acru;
- exerciţii vizual-auditive;
- exerciții de suflat și de emitere de sunete cu ajutorul instrumentelor muzicale;
- exerciții de denumire/identificare a instrumentelor muzicale indicate (tobă, fluier,
clopotel, muzicuță, trompetă, castaniete, maracas, pianină etc).
1.2. Manipulează obiectele și descoperă diferite însușiri ale acestora.
Exerciţii de coordonare oculo - motorie:
- joc puzzle;
- exerciții- joc de prindere a obiectelor cu cleme pe o sfoară;
- exerciții înșurubare /deșurubare, șnuruire/bobinare, aşezare a pionilor pe tăbliţă, a
mărgelelor pe aţă;
- exerciţii de coordonare dinamică a mâinilor (gesturi fundamentale; control segmentar –
mâna dominantă /lateralitate; coordonare ochi – mână etc., utilizarea unor jucării
muzicale cu manivelă/cheiță, jocul cu lacătul, jocul cu melcul);
1.3. Descoperă elementele schemei corporale şi lateralitatea.
acţional: joc cu palmele, joc de identificarea părților principale ale corpului, “Corpuri în
mişcare”;
- exerciții – joc de control al respirației: ”Respiră ca mine!”
spun eu!”;
lipsește?”
- exerciții de modelare de fructe, legume, „Omuleţul” , ”Animăluțe din plastilină”;
- exerciții - joc de sinteză perceptuală în cadrul software-ului educativ, aplicații.
Clasa I
1.4. Descoperă structurile perceptiv-motrice de bază .
(culoare – mărime – formă);
- exerciţii de divertisment grafic;
- exerciții-jocuri perceptiv-motrice în cadrul software-ului educativ, aplicații.
1.5. Descoperă elementele de organizare spaţio-temporală.
- exerciţii de identificare/denumire a poziției în plan imagistic (lipire de figuri și forme,
după cerinţe/repere): “Mașina”; “Casa”, ”Pomul”, ”Descoperă locul obiectelor!”;
- exerciţii perceptiv - motrice de orientare şi organizare temporală:
- exerciții motrice de respectare a unui anumit ritm și de realizare a unei acțiuni: “Mergi
odată cu mine!/Ține ritmul!”, “Baloanele cu zilele săptămânii”, “Stai pe roșu, treci pe
verde!” etc.

învățării
Clasa I
- exerciţii de alcătuire a unor obiecte din corpuri mai mici: “Păpușa demontabilă”; “Să
elemente mici (beţişoare, sârmă, plastilină etc.);
- exerciţii de reconstituire imagistică dintr-un număr gradat de piese;
- exerciții de imitație nonverbală pentru motricitate generală și pentru motricitatea
aparatului fono-articulator: ”Fă ca mine!” , jocuri de mimă/pantomimă;
- exerciţii de mişcare şi ritm: “Mergi în ritmul meu!”, cântece însoţite de mişcare :“Dacă
vesel se trăieşte!“, “Bate vântul frunzele!” etc.;
- exerciţii – joc de executare a unor mișcări la comandă dată pentru controlarea
reacţiilor motrice: “Morişca”, “Actorii”, ”Mersul piticului”, ”Soldații”, ”Statuia”, ”Dans”
etc..
Clasa I
2.2. Manifestă unele abilități/deprinderi autonomie personală şi de conduită
independentă prin:
- exerciții de recunoaștere a sălii de baie și a obiectelor de toaletă concret/ în imagini;
- exerciții de comunicare (verbal sau nonverbal) a nevoii de a merge la toaletă;
- exerciții de însușire a ordinii operațiilor necesare igienei mâinilor, feței, corpului
- exerciții - joc de recunoaștere (nonverbal/ verbal) concret/ în imagini a mobilierului și
dotărilor din sala de mese, bucătărie și sufragerie.
2.3. Valorifică deprinderile dobândite și manifestă unele conduite independente
prin:
- exerciții- joc de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuințe, necesități proprii/
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană: ”La masă”, “La telefon”, “La piaţă”, ”La cofetărie”,
etc.
3. Manifestarea unor comportamente cognitive în relaţionare şi integrare în

grup
Clasa I
3.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe prin:
- exerciţii- joc cu membrii familiei (mai mare, mai mic etc.);
puține.
3.2. Valorifică relaţiile numerice între obiecte, fiinţe.
cu pui ” etc.;
- exerciții- joc cu figurine, machete.
Conţinuturi
Domenii de Clasa I
conţinut
- ființe,
- alimente,
Schema corporală și lateralitate: imitare mișcări generale,
acțiuni, conștienizarea propriului corp, identificarea elementelor
schemei corporale şi a lateralităţii;
timp;
Comportament Cunoașterea obiectelor familiare şi a semnificațiilor acestora cu
cognitiv la nivelul şi fără suport vizual, auditiv, tactil, kinestezic;
capacităţilor psiho- Identificarea şi recunoaşterea obiectelor dupa anumite criterii;
individuale / Gândirea , memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, voinţa:
Domenii de Clasa I
conţinut
- încastrare;
- comparare şi sortare/clasificare plan obiectual/imagistic după
- realizare de sarcini simple, concrete.
- asociere de informaţii pentru crearea de conţinuturi, produse,
activităţi noi;
- acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe,
necesităţi proprii.
- educare a reacţiei la diferiti stimuli;
- executare de comenzi simple.
- exersare de actiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de
autonomie personală (igienă, masă, somn etc.);
- teme din viaţa cotidiană ( trezirea, masa, pregătirea pentru
școală, pregătirea pentru somn, etc.)
- acțiuni concrete cu elementele mediului.
cognitiv la nivelul - formarea unor relaţii numerice între obiecte;
integrării în plan - formarea unor relaţii numerice între membrii familiei etc.;
social - formarea unor relaţii numerice între fiinţe.
CLASA a II-a
Clasa a II-a
1.1. Identifică, distinge, descoperă obiectele din mediul înconjurător.
Exerciţii-joc de stimulare polisenzorială (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil.
- exerciții de observare și recunoaștere a unui obiect dintr-o mulțime de obiecte:
“Arată-mi obiectul...!”; ”Arată ce-ți spun eu!”;
- exerciții de observare și identificare a diferențelor între obiecte/imagini:“Găsește
diferențele între obiecte/ imagini!”;
aude?”, joc ”LOTO sonor”, “Cine te-a strigat?”, “Vocea șoptită” etc.;
miroase ...?”;
fructe”!, ”Ce ai gustat?”; ”Caută....!”.
1.2. Manipulează obiectele și cunoaște diferite însușiri ale acestora.
mâna dominantă/lateralitate; coordonare ochi –mână etc., utilizarea unor jucării
muzicale cu manivelă/cheiță, jocul cu lacătul, jocul cu melcul ).
1.3. Descoperă/utilizează elementele schemei corporale şi lateralitatea.
acţional: Joc cu palmele, joc de identificarea partilor principale ale corpului, “Corpuri
în mişcare”;
- exerciții – joc de control al respirației: ”Respiră ca mine!”
spun eu!”;
- exerciţii- joc de identificare și completare a unor suporturi lacunare:“Ce parte de corp
lipsește?”
- exerciții de modelare de fructe, legume, „Omulețul” , ”Animăluțe din plastilină”;
1.4. Descoperă/utilizează structurile perceptiv-motrice de bază.
culoare, mărime, formă: “Cuburile/Paharele colorate!”, “Încercuiește obiectul!”,
Clasa a II-a
- exerciţii de ordonare/ seriere, după criteriul mărimii: “Piticii din poveste!”,”Paharele
- exerciţii de construcție utilizând cuburi sau alte jucării, după imitație, folosind criterii
1.5. Descoperă structurarea spaţio-temporală.
odată cu mine!/Ține ritmul!”, “Baloanele cu zilele săptămânii”, “Stai pe roşu, treci pe
verde!” etc.;
- exerciții pentru înțelegerea reperelor temporale uzuale: acum, mai întâi, apoi, la final,
azi, mâine, dimineață, seară etc.
- exerciţiu-joc de asociere a momentelor zilei cu activităţi corespunzătoare: “Orarul în
imagini”;
- exerciții de identificare a elementelor caracteristice anotimpurilor: ”Jocul anotimpurilor”;
- exerciţii de asociere a vestimentației specifice unui anotimp, cu genul corespunzător
(fată-băiat).

învățării
Clasa a II-a
elemente mici (bețișoare, sârmă etc.);
- exerciţii de reconstituire imagistică dintr-un număr gradat de piese;
- exerciţiu-joc de formare a unor perechi de obiecte/ imagini pe o planşă/ tablă
magnetică :“Găsește perechea”, “Oglinda obiectelor” etc.;
- jocuri de memorie vizuală în cadrul software-ului educativ, aplicații;
- exerciții-joc de memorie auditivă: poezii simple, ”Repetă ce am spus!”; -”Când auzi......
fă așa.....!”.
- exerciții pentru conștientizarea sunetelor în cuvinte, analiză-sinteză fonematică;
- exerciţii de scriere-citire:”Recunoaşte litera!”, “Dați exemple de cuvinte cu litera dată!”;
- exerciţii de copiere, a literelor învățate;
- desene libere sau cu temă dată: „Familia mea“, “Copacul înflorit“, „Casa“ etc.;
- completare de desene lacunare;
- exerciţiu-joc de realizare de colaje simple : “Mozaic”, Anotimpurile”, “Covorul colorat”,
- exerciţii – joc de executare a unor mişcări la comandă dată pentru controlarea
reacţiilor motrice: “Morişca”, “Actorii”, ”Mersul piticului”, ”Soldații”, ”Statuia”, ”Dans”
etc.;
- exerciţii – joc de control vocal prin exersarea vorbirii în şoaptă sau în tonalităţi diferite:
”Telefonul”;
Clasa a II-a
- exerciţii de formare a noţiunilor integratoare (vocabular tematic: culori, fructe, legume,
animale, îmbrăcăminte, obiecte de igienă, meserii, mijloace de transport etc.);
-exerciţii - joc de relaxare : ”Marea şi valurile”, “Zborul”, ”Ascultă-ți corpul!”, ”Calmul
muntelui”, ”Împinge peretele!”, ”Trenulețul relaxării”, ”Mingea care relaxează”,
”Masajul”.
2.2. Manifestă unele deprinderi de autonomie personală şi de conduită
independentă.
- exerciții-joc de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuințe, necesităţi proprii/
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană: ”La masă”, “La telefon”, “La piaţă” etc.;
- jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personală : ”La şcoală”; “Cum ne
îmbrăcăm?”, “Cum aranjăm masa?” etc.;
- exerciţii de acţiune concretă cu elementele mediului : ”Protejaţi natura!”, ”O faptă
bună” etc.;
- jocuri-competiţii pe diverse teme: ”Cine știe, câştigă”, ”Ştafeta”, “Cel mai bun interpret”,
”Cel mai bun dansator” etc.;
- concursuri (desen, dans, cântec, gătit etc.).
2.3. Valorifică deprinderile dobândite și manifestă unele conduite independente .
-exerciții- joc de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuințe, necesităţi proprii/
etc.;

grup
Clasa a II-a
3.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe
- exerciţii- joc cu obiecte (multe, putine, mai multe, mai puține etc.),
3.2. Valorifică relaţiile numerice între obiecte, fiinţe.
cu pui ” etc.;
- exerciții- joc cu figurine, machete.
Conţinuturi
Domenii de Clasa a II -a
conţinut
- ființe,
- alimente,
conștienizarea propriului corp, identificarea elementelor
timp;
Domenii de Clasa a II -a
conţinut
capacităţilor Identificarea şi recunoaşterea obiectelor dupa anumite criterii;
psiho-individuale / Gândirea , memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, voinţa:
- încastrare;
- compararea şi sortare/clasificarea plan obiectual/imagistic după
activităţi noi;
- acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi
proprii;
- educarea reacţiei adecvate la diferiți stimuli;
- executare de comenzi simple;
- exersare unor acțiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de
autonomie personală (igienă, masă, somn etc.);
- teme din viața cotidiană ( trezirea, masa, pregătirea pentru
școală, pregătirea pentru somn etc.);
- realizare de acţiuni concrete cu elementele mediului.
3. Comportament Relaţii numerice între obiecte, fiinţe:
cognitiv la nivelul - formare de relaţii numerice între obiecte;
integrării în plan - formare de relaţii numerice între membrii familiei etc.;
social - formare de relaţii numerice între fiinţe;
- stabilire de relații numerice cu figurine/personaje povești.
CLASA a III-a
Clasa a III-a
1.1. Recunoaște obiectele din mediul înconjurător.
- exerciţii de clasificare, după similaritate (obiecte „identice” sau „neidentice”);
- exerciţii de clasificare, după caracteristici simple (mic-mare, greu-ușor, mult-puțin,
aspru-neted, tare-moale, gros-subţire, cald-rece);
- exerciţii de clasificare, după material (de ex. lemn, hârtie, metal, plastic, sticlă,
cauciuc, piele, lâna etc.);
- exerciţii de selectare tactilă (de ex., în trei pungi netransparente există obiecte care se
deosebesc printr-o singură caracteristică: mic- mare, aspru-neted, tare-moale, gros-
subţire);
clopotel, muzicuță, trompetă, castaniete, maracas, pianină etc);
- audiții muzicale și vizualizări de filme.
1.2. Manipulează obiectele și recunoaște diferite însușiri ale acestora
- exerciții-joc de umplere și golire a unor sticle, sau recipiente cu apă;
- exerciții-joc de construire a unui bloc/pod din cuburi;
- exerciții de simulare cusături, divertisment grafic (plan vertical, orizontal, material
diferit), parcurgerea unui traseu conturat cu degetul/ creionul, contururi după şablon,
colorare, “Găseşte traseul!”, “Drumul șoricelului!” , ”Condu albina la floare!” etc.;
- exerciții/jocuri cu mingea, popice, cercuri etc.;
- exerciţii de coordonare dinamică a mâinilor -gesturi fundamentale; control segmentar –
mâna dominantă /lateralitate; coordonare ochi–mână.
1.3. Recunoaște elementele schemei corporale şi lateralitatea.
acţional: ” Sculptorul /Statuia”, “Corpuri în mişcare”;
- exerciții-joc de control al respirației: ”Respiră ca mine!”
spun eu!”;
- exerciții-joc de sinteză perceptuală: puzzle schemă corporală;
- exerciţii- joc de identificare și completare a unor suporturi lacunare: “Siluete lacunare ”;
- exerciții de modelare „Omuleţul” , ”Animăluțe din plastilină”.
1.4. Cunoaște și utilizează structurile perceptiv-motrice de bază.
culoare, mărime, formă: “Cuburile/Paharele colorate!”, “Încercuiește obiectul!”
- exerciţii de divertisment grafic.
Clasa a III-a
1.5. Identifică structurarea spaţio-temporală
Exerciţii perceptiv - motrice de orientare şi organizare temporală:
odată cu mine!/Ține ritmul!”, “Baloanele cu zilele săptămânii”, “Stai pe roşu, treci pe
verde!” etc.;
- exerciții pentru înțelegerea reperelor temporale uzuale: acum, mai întâi, apoi, la sfârșit,
azi, mâine, ieri, dimineață, seară, prânz etc.
- exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii: expresii ritmate/rimate, poezii;
imagini”;
- exerciții de identificare a elementelor caracteristice anotimpurilor: ”Jocul anotimpurilor”,
”Calendarul naturii”;
(fată-băiat);
- exerciții de recunoaștere și ordonare a imaginilor corespunzătoare secvențelor unei
întâmplări scurte.

învățării
Clasa a III-a
stimulării intelectuale
Exerciţii de dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive, tactile, kinestezice:
- exerciții – joc: ”Ce obiect a dispărut ? ”, ”Telefonul fără fir”, ”Cine te-a strigat”,
Exerciții de stimulare a gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului, voinței:
- analiza şi sinteza perceptuală şi/sau în plan mental:
- exerciţii de alcătuire a unor obiecte din corpuri mai mici: “Păpuşa demontabilă”; “Să
elemente mici (beţişoare, chibrituri, riglete, figuri geometrice);
- exerciţii de reconstituire imagistică dintr-un număr gradat de piese (puzzle);
- compararea şi sortare/clasificarea:
- exerciţii de sortare şi clasificare în plan obiectual și imagistic, după caracteristici
simple (mare-mic; aspru-neted, tare-moale, gros-subţire, cald-rece; înalt - scund):
„Alege obiectul...!”;
- exerciții joc de înțelegerea unor comenzi gestuale simple;
- jocuri de exersare a aparatului fono-articulator ( jocuri onomatopeice, jocuri de
verbalizare a acţiunii cu obiectele);
- exerciţii-joc de integrare propoziţională cu sau fără suport vizual: propoziţii lacunare,
“Cuvinte amestecate”;
- dialoguri tematice cu sau fără suport obiectual/imagistic: ”Cine,ce, unde, cu ce,.....?”;
- jocuri de rol, ”Doctorul şi pacientul”, “Învăţătoarea”, ”Magazinul” etc;
- exerciţii de dezvoltare a vocabularului (sinonimie-antonimie);
- exerciții de povestire, repovestire cu sau fără suport imagistic/verbal;
- exerciţii de scriere-citire:”Recunoaşte litera!”, “Daţi exemple de cuvinte cu litera dată!”;
- imaginaţia:
- jocuri de construcţie sau de asamblare în plan obiectual :“Casa”, “Podul”, “Trenul”,
“Şarpele”, “Castelul”, “Robotul” , ”Adăpostul animalelor”, ”Coșul”, ”Lădița”, ”Mașină”,
Clasa a III-a
- exerciţii - joc de relaxare : ”Marea şi valurile”, “Zborul”, ”Ascultă-ți corpul!”, ”Calmul
muntelui”, ”Împinge peretele!”, ”Trenulețul relaxării”, ”Mingea care relaxează”,
”Masajul care îți face bine” etc.).
2.2. Realizează deprinderi de autonomie personală şi de conduită independentă
- jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii/ jocuri
cu subiecte din viaţa cotidiană: ”La masă”, “La telefon”, “La piaţă” etc.;
2.3. Valorifică deprinderile dobândite și manifestă unele conduite independente
- exerciții- joc de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii/
etc.;
- exerciţii de acţiune concretă cu elementele mediului: ”Protejaţi natura!”, ”O faptă bună”
etc..

grup
Clasa a III-a
- exerciţii cu fiinţe – animale, păsări ( câți/câte sunt, mai mulți/mai multe, mai
puțin/mai puține, exemplu: familia de animale: ”Scroafa cu purcei ”, ”Pisica cu pisoi
”, ”Cloşca cu pui ” etc.;
3.2. Utilizează relaţii numerice între simboluri, unităţi de măsură.
- exerciţii de verbalizare a acţiunii de măsurare, cu folosirea corectă a termenilor care
descriu lungimea: ”lung”, ”scurt”, ”mai lung”, ”mai scurt”, ”la fel de lung”, ”cel mai
lung”, cel mai scurt”: ”Alegea sfoara mai lungă!”;
- exerciţii de măsurare a corpurilor solide și lichide , utilizând unități neconvenționale
(pahare, căni, găletușe, creioane, sfoară, panglică) și convenționale ( vase gradate,
sticla de 1 litru, greutăți de 1 kg, 500 grame, metru de croitorie, metru de tâmplărie,
rigle gradate etc.);
- exerciţii de verbalizare a acţiunii de cântărire, cu folosirea corectă a termenilor care
descriu masa corpului : ”greu”, ”uşor”, ”mai greu”, ”mai uşor”, ”la fel de greu” : ”La
moară”. ”Alege punga mai grea!”.
Conţinuturi
conţinut
- ființe,
- alimente,

conţinut
timp;
capacităţilor psiho- Identificarea şi recunoaşterea obiectelor dupa anumite criterii;
individuale /
proceselor psihice Gândirea , memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, voinţa:
- analiza şi sinteza perceptuală şi/sau în plan mental;
- încastre;
- alcătuire de obiecte/figuri/imagini din corpuri mai mici;
- descriere imagini simple, povestire după imagini;
- sarcini simple, concrete.
- asociere de informaţiilor pentru crearea de conţinuturi,
produse, activităţi noi;
- reacții adecvate la diferiți stimuli;
- comenzi simple;
- acțiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de autonomie
personală (igienă, masă, somn etc.);
- acţiuni concrete cu elementele mediului.
cognitiv la nivelul - relaţii numerice între obiecte;
integrării în plan - relaţii numerice între membrii familiei etc.;
social -relaţii numerice între fiinţe; relațiilor numerice;
-simboluri; asocierea unor simboluri;
- unităţi de măsură; utilizare adecvată a unităţilor de măsură.
CLASA a IV-a
Clasa a IV- a
1.1. Identifică obiectele din mediul înconjurător .
- exerciţii-joc de stimulare polisenzorială (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil.
- exerciţii de stimulare perceptivă, prin asocierea mai multor analizatori:
- exerciţii stereognozice (tactil, motric, vizual):
- exerciţii de utilizare a celei mai simple operaţii de selectare şi grupare (de ex. mingi de
tenis şi cuburi; creioane şi gume de şters);
- exerciţii de selectare, după similaritate, a unei anume categorii de obiecte dintr-o
diversitate de categorii de obiecte;
- exerciţii olfactiv-gustative:
corespunzătoare;
- exerciţii vizual-auditive;
- exerciții de denumire/identificare a instrumentelor muzicale indicate.
1.2. Manipulează obiectele și descoperă diferite însușiri ale acestora
- exerciţii de coordonare oculo-motorie:
- exerciții de manipulare a telefonului, a tabletei etc.;
- joc puzzle;
- exerciții înșurubare /deșurubare, șnuruire/bobinare, așezare a pionilor pe tăbliţă, a
- exerciții de divertisment grafic (plan vertical mai ales, orizontal, material diferit),
parcurgerea unui traseu conturat cu degetul/ creionul, contururi după șablon, colorare,
“Găseşte traseul!”, “Drumul şoricelului!” , ”Condu albina la floare!”.
1.3. Utilizează elementele schemei corporale şi lateralitatea.
- exerciţii perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi a lateralităţii:
acţional: Joc cu palmele, joc de identificarea parților principale ale corpului, “Corpuri
în mişcare”;
- exerciții – joc de control al respirației: ”Respiră ca mine!”;
spun eu!”;
lipsește?”;
- exerciții de modelare de fructe, legume, „Omulețul” , ”Animăluțe din plastilină”;
Clasa a IV- a
1.4. Utilizează structurile perceptiv-motrice de bază .
(culoare – mărime – formă);
1.5. Utilizează structurarea spaţio-temporală
- exerciţii perceptiv - motrice de orientare şi organizare spaţială:
- exerciţii perceptiv - motrice de orientare şi organizare temporală:
- exerciții pentru înțelegerea reperelor temporale uzuale: acum, mai întâi, apoi, la final,
azi, mâine, dimineață, seară etc.
imagini”;
- exerciții de identificare a elementelor caracteristice anotimpurilor: ”Jocul anotimpurilor”;
- exerciţii de asociere a vestimentației specifice anotimpurilor.

învățării
Clasa a IV- a
- exerciţii de dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive, tactile, kinestezice:
- exerciții de stimulare a gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului, voinței:
- analiza şi sinteza perceptuală şi/sau în plan mental:
- exerciţii de modificare cantitativă a mulțimilor de obiecte, prin adăugare („punere
împreună”) / luare, scădere de obiecte, mărire/ micșorare;
:“Loto” ,“Jocul umbrelor”, “Formează perechea!”, ”De unde a căzut bucățica” etc.;
- exerciţii de identificare a diferenţelor între obiecte şi imagini ale obiectelor relativ
asemănătoare: “Jocul diferenţelor” , ”Ce este diferit?” etc.;
- exerciţii de clasificare, după 1-2 criterii (formă, culoare, mărime, utilitate etc.) ;
- abstractizarea şi generalizarea:
- exerciţii de includere în aceeaşi categorie : “Jocul mulţimilor”; “Găseşte locul potrivit!”
etc.;
- exerciții-joc asociative: “Jocul categoriilor”: “Familia de animale“; “Salata de legume”;
Clasa a IV- a
”Care este casa lui?”, ”La ce foloseşte ...?”, ”Ce mănâncă...?”, ”Al cui este
instrumentul/obiectul?” etc.;
-exerciții joc cu figuri geometrice: ”Geomag”, ”Tangram primar” etc.
- exerciții de operare în concentrul 0-5, în plan obiectual/imagistic cu sau fără sprijin.
- memoria vizuală şi auditivă:
- exerciţii-joc de extragere a unui element dintr-un set de 2 obiecte/ imagini percepute
anterior :“ Ghici ce lipseşte!“;
- exerciţiu-joc de formare a unor perechi de obiecte/ imagini pe o planşă/ tablă
magnetică :“Găsește perechea”, “Oglinda obiectelor” etc.;
- exerciții- joc de memorie auditivă: poezii simple, ”Repetă ce am spus!”;
- recunoașterea / reproducerea, în desen, a unor elemente grafice / geometrice /
fenomene ale naturii cu ajutor (cercul, soarele, ploaia, fulgerul);
- atenţia:
- exerciții de imitație nonverbală :“Fă ca mine!”; “Urmăreşte traseul!” etc.;
- exerciţii de incastre (precizie);
- exerciţii de construire a unui obiect identic cu cel dat ca model: “Atenţie la
asemănare!”, ”Fă la fel!”.
2.2. Manifestă deprinderi de autonomie personală şi de conduită independentă.
- exerciții -joc de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii/
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană: ”La masă”, “La telefon”, “La piaţă” etc.;
bună” etc.;
2.3. Valorifică deprinderile dobândite și manifestă unele conduite independente .
etc.
3. Manifestarea unor comportamente cognitive în relaţionare şi integrare în grup

Clasa a IV- a
- exerciţii- joc cu obiecte (multe, puține, mai multe, mai puține etc.);
3.2. Utilizează relaţii numerice între simboluri, unităţi de măsură .
- exerciţii de verbalizare a acţiunii de măsurare, cu folosirea corectă a termenilor care
descriu lungimea: ”lung”, ”scurt”, ”mai lung”, ”mai scurt”, ”la fel de lung”, ”cel mai lung”,
cel mai scurt”: ”Alege sfoara mai lungă!”;
- exerciţii de măsurare a corpurilor solide și lichide, utilizând unități neconvenționale
sticla de 1 litru, greutăți de 1 kg, 500 grame, metru de croitorie, metru de tâmplărie,
rigle gradate ).
Conţinuturi
Domenii de Clasa a IV- a
conţinut
- ființe,
- alimente,
conștienizarea propriului corp, identificarea elementelor schemei
corporale şi a lateralităţii;
timp;
Comportament Cunoașterea obiectelor familiare şi a semnificațiilor acestora cu şi
cognitiv la nivelul fără suport vizual, auditiv, tactil, kinestezic;
capacităţilor Identificarea şi recunoaşterea obiectelor după anumite criterii;
psiho- Gândirea , memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, voinţa:
individuale/ - analiza şi sinteza perceptuală şi/sau în plan mental;
proceselor - încastrare;
psihice - alcătuire a unor obiecte/figuri/imagini din corpuri mai mici;
- formare a noţiunilor integratoare (vocabular tematic: culori, fructe,
legume, animale, îmbrăcăminte, obiecte de igienă, meserii,
mijloace de transport etc.);
activităţi noi;
- acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi
proprii/ jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană.
- reacţie adecvată la diferiți stimuli;
- comenzi simple.
- acțiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de autonomie
- teme din viaţa cotidiană (trezirea, masa, pregătirea pentru
integrării în plan - relaţii numerice între membrii familiei etc.;
social - relaţii numerice între fiinţe; relațiilor numerice cu figurine /
personaje povești;
- simboluri; asocierea unor simboluri;
- unităţi de măsură; utilizare adecvată a unităţilor de măsură.
Stimularea cognitivă a copilului cu dizabilități intelectuale are o notă de

specificitate, cu un parcurs diferit de dezvoltarea cognitivă şi învăţarea instrumentală a
copilului obişnuit. Structurarea proceselor de cunoaştere la copilul cu dizabilitate
intelectuală se referă la dobândirea instrumentelor de bază ale cunoaşterii (citit, scris,
socotit) şi la formarea unor tehnici elementare de muncă intelectuală. E necesar ca
activităţile desfăşurate în cadrul acestei arii să aibă un pronunţat caracter ludic, jocul fiind
cea mai eficientă cale de stimulare cognitivă în cazul acestui tip de copil.
Învățătorul - educator si profesorul - educator trebuie să utilizeze tehnici de
flexibilizare cognitivă, pentru a valorifica potențialul de cunoaștere al elevului, dar și
valențele educației, care reprezintă direcții către valorile culturii naționale și universale,
către mediul înconjurător natural și cultural, către cunoașterea de către elevi a valorilor
care reprezintă norme sociale, relații interpersonale și comportamente sociale dezirabile.
Cogniția combină mai multe procese mentale: percepția și reprezentarea,
memoria, limbajul, gândirea si raționamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de bază
este de a forma la copiii cu dizabilități intelectuale severe posibilitatea de a "ști cum" să
reacționeze în situații cotidiene de viață, dar și de a le îmbogăți sfera generala de
informații și cunoștințe.
Activitățile educațional-terapeutice de stimulare cognitivă vor ține cont de achizițiile
elevilor din programul de dimineață și vor avea ca scop principal, de a pune copilul să le
exerseze în contexte diferite, cât mai familiale, în cadrul unor teme ca: "Eu și familia
mea", " La cumpărături cu colegii mei" etc. Importantă este organizarea activităților din
cadrul temelor cu legatura între ele în sensul că, după o activitate cum ar fi "Ne pregătim
pentru teatru ", să urmeze o alta precum " Ne pregătim pentru circ", astfel încât elevul să
aibă prilejul să folosească o serie de informații din prima temă( ca de exemplu ne
cumpărăm bilete, ne pregătim mașina etc.), dar totodată, să poată face și diferențieri
între ceea ce vizionăm la teatru și ceea ce vizionăm la circ.
Este foarte important ca operațiile, acțiunile, activitățile desfășurate, să fie bine
exersate și însușite înainte de a trece la operații, acțiuni, activități noi, astfel încât să se
obțină modificări durabile în plan cognitiv. La un anumit interval de timp, este indicat să
se desfășoare "activități integratoare", în sensul că, elevul să reia toate activitățile
desfășurate anterior, la un nivel superior. Astfel: în cadrul unei teme precum "La
cumpărături" , elevii vor trebui să știe să folosească formule de adresare, să descrie
anumite produse, să știe să le facă reclamă, să știe să citească o listă de mărfuri, să
calculeze banii, să exerseze diverse gesturi etc. În felul acesta, avem certitudinea că
achizitiile scolare ale elevilor își găsesc expresia în comportamente adecvate, care să le
permită adaptarea. În cadrul unei activități, de obicei este indicat să se vizeze
competențe desprinse din competențele generale în ansamblul lor.
Este necesar să se urmărească stimularea perceptivă, integrarea perceptivă,
formarea raționamentului perceptiv, verigi importante pentru trecerea spre cognitiv și
logic. Este important ca activitățile alese să antreneze din punct de vedere afectiv.
În continuare, câteva exemple de cum se poate raporta învățătorul-educator sau
profesorul-educator la diversele discipline din programul de predare pentru a stimula
adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative și lasă loc fiecărui cadru didactic să-și
organizeze activitatea cât mai creativ.
a. Elemente de matematică. Conținutul învățării să vizeze fapte și situații cu
semnificație în viața cotidiană. De exemplu: să compare cantități, folosind măsuri
neconvenționale și convenționale, să folosească banii, să-și organizeze timpul. In
activitățile cotidiene, să învețe să compare, să clasifice, să adune, să scadă. Să-și poata
forma deprinderi aritmetice prin manipularea cantităților și a numerelor, în mod gradual,
dezvoltând înțelegerea unor relații și algoritmi de calcul elementar. Învățătorul/profesorul-
educator poate selecta procedee și metode de învățare care să structureze perceția
vizuală, capacitățile tactil - kinestezice. Este absolut necesar ca activitățile să fie
adaptate nivelului psihoindividual și de vârstă ale elevului (clasei de elevi), sub raportul
înțelegerii limbajului și înțelegerii acestuia (acestora).
b. Explorarea mediului înconjurător. Este extrem de utilă pentru copiii cu

dizabilități severe, cunoașterea plantelor, a mediului în care se dezvoltă ele, a ciclului lor
de viață, a modului lor de îngrijire. Varietatea plantelor și animalelor, explorarea lor, îi
ajută pe copii să conștientizeze diferențele dintre aspectele lumii înconjurătoare, să
identifice similarități, să poată grupa sau clasifica.
Învățătorul/profesorul-educator trebuie să aibă în vedere că un obiectiv important, în
activitățile de cunoaștere, este să dezvolte la copilul cu dizabilități severe, relații
emoționale adecvate cu privire la plante și animale să-l învețe să respecte orice
înseamnă viață. Astfel că elevii vor fi antrenați în îngrijirea plantelor din clasă, curtea
școlii, în organizarea "colțului viu": acvariu, creșterea și îngrijirea unor animale mici.
Cunoștințele și înțelegerea începe de la explorarea acestora cu ajutorul simțurilor.
Copilul va putea astfel să sorteze și să clasifice materialele sau obiectele, să identifice
asemănări și deosebiri dintre ele, să le numească, să descrie proprietățile lor
caracteristice.
Copiii pot fi puși în situația de a experimenta schimbările pe care materialele le
pot suferi: de formă, volum, stare (ex. înghețarea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea
zahărului în apă etc.), să înțeleagă diferențele dintre schimbările reversibile si
ireversibile ale materiei.
d. Cunoașterea și igiena corpului uman. Se va urmări cunoașterea părților
corpului, a funcțiilor principalelor organe, și în special, a regulilor de igienă corporală
pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE APLICATIVE

1. Corpul uman
2. Familia
3. Școala
4. Orașul/localitatea
5. Țara noastră
6. Reguli de circulație
7. Reguli igienico-sanitare
8. Reguli de comportare civilizată
9. Meserii, unelte
10. Evenimente festive
11. Excursii, vizionări de spectacole
12. Formulare cu destinație oficiala
13. Povestiri, poezii
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţământ. Se
recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, realizarea unor activități care
să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi
atitudini în contexte fireşti, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se
realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare,
pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi
înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii/reprezentanții legali. În întreaga activitate
de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Bibliografie

Pedagogică;
Editura Aramis;
7. Mușu I., (1997), Terapia educațională integrată, București: Editura Pro Humanitate;
8. Păunescu C., Mușu I., (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului
RENINCO România;
RENINCO România.
Grupul de lucru:


Botezatu Măndița Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Comuna Filipeștii de
Târg
Petre Mihaela Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Comuna Filipeștii de
Târg
Gociu Claudia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Ploiești
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA STIMULARE COGNITIVĂ
București, 2021
Programa şcolară STIMULARE COGNITIVĂ -Învăţământ special gimnazial -Dizabilități mintale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei jalonează achiziţiile elevului
didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare-recuperare.
Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea
competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui
elev ,în funcție de potențialul psihoindividual.
Având în vedere categoria elevilor cărora li se adresează prezenta programă
recuperării prin exerciții ,jocuri didactice , care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
perspectivă, învăţarea-recuperarea are un caracter intensiv, stimulativ şi urmăreşte nu atât
acumularea de material informativ – dar şi aceasta – cât, mai ales, antrenarea capacităţilor
reale de care dispune elevul, accelerarea dezvoltării sale, cu alte cuvinte, transformarea
continuă a zonei proximei dezvoltări în zonă a dezvoltării actuale, forţa motrică a acestei
dezvoltări accelerate găsindu-se în resursele interne ale învăţării-recuperării ca factor
dinamizator, adică ale unei învăţări formative, dinamice.

elevului la noua informaţie şi la demersul rezolutiv operaţional este (inter)mediat de către o
altă persoană – părinte, dascăl sau chiar un elev mai mare – care-l susţine afectiv şi-l
ajută să înţeleagă şi să facă ceea ce i se cere, acţionând într-o zonă – zona proximei
şcolarizare.
împreună cu profesorul psihopedagog, pentru completarea acestora şi consolidarea
lor (activităţi de învăţare)
permit elevului să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor mediului
(colaj, modelare plastilină, diverse produse finite: decoraţiuni, felicitări); include şi
meloterapia
x Socializarea - are scopul de a pregăti elevii pentru integrarea optimă în viaţa socială
şi familială (norme de comportare, obişnuirea cu spaţiul clasei, şcolii, împrejurimile
şi cadrul social larg, vizite, excursii etc.)
comunicativitatea, spiritul creator şi îl responsabilizează cu ajutorul jocurilor divere.
imaginile acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienţelor de cunoaştere în care este
introdus copilul permite înţelegerea relaţiilor dintre organ şi funcţie (ureche-auz; ochi-văz
etc), organism şi mediu.
inteletuale severe, educaţia cognitivă este specifică, urmând un proces diferit de învăţarea
axele principale: comunicare, abilităţi cognitive,autonomie personală şi socială.

Diferenţierea curriculară se va face prin sarcini, prin sprijin, prin resurse. Astfel copiii
vor putea:
înconjurător;
1. Adaptarea la mediul ambiant în baza deprinderilor dobândite
2. Manifestarea de comportamente independente în activitatea

școlară
3. Integrarea în plan social prin conduite independente.
CLASA a V-a
Clasa a V-a
1.1. Utilizează corect obiectele din mediul înconjurător
- exerciţii-joc de stimulare polisenzorială (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil –
kinestezic ) prin acţiunea directă cu obiectele/persoane/ființe din mediul înconjurător:
- exerciții de observare și identificare a diferențelor între obiecte/imagini:“Găseşte
miroase ...?”;
- exerciţii stereognozice (tactil, motric, vizual):
deosebesc printr-o singură caracteristică: mic-mare, aspru-neted, tare-moale, gros-
subţire);
- exerciţii olfactiv-gustative:
corespunzătoare;
- exerciții de numire a gusturilor de bază: dulce, sărat, acru, amar;
- exerciţii vizual-auditive:
clopoțel, muzicuță, trompetă, castaniete, maracas, pianină etc);
- ascultarea de cântecele interactive, vizionări de filme dublate de explicații verbalizate/
sonor /fond muzical: ”Ce se aude?”, ”Dacă vesel se trăiește”, ”Am o căsuță mică”,
”Alunelul” etc.
1.2. Manifestă abilităţi psihomotrice adaptative
- exerciții de modelarea, frământarea cu plastilină /lut/nisip kinetic;
- exerciții de găurirea cu bețișoare a conturului unor forme;
-exerciții –joc de construirea unui bloc/pod din cuburi;
- joc puzzle;
- exerciții înșurubare /deșurubare, șnuruire/bobinare, așezarea pionilor pe tăbliţă, a
- exerciții de simulare cusături; divertisment grafic (plan vertical, orizontal, material
colorare, “Găseşte traseul!”; “Drumul şoricelului!” , ”Condu albina la floare!” etc.;
-exerciții-joc de construirea unui bloc/pod din cuburi;
Clasa a V-a
mâna dominantă/lateralitate; coordonare ochi-mână etc., utilizarea unor jucării
muzicale cu manivelă/cheiță, jocul cu lacătul, jocul cu melcul).
1.3. Cunoaște schema corporală şi lateralitatea
- exerciții de recunoască și să denumească părțile mari și mici ale corpului: “Arată ce-ţi
spun eu!”;
- exerciții-joc de sinteză perceptuală: puzzle schemă corporală;
- exerciţii- joc de identificare și completare a unor suporturi lacunare: “Siluete lacunare.”;
- exerciții de modelare: „Omuleţul” , ”Animăluțe din plastilină”;
- exerciții-joc de sinteză perceptuală în cadrul software-ului educativ, aplicații.
1.4. Utilizează structurile perceptiv-motrice
- exerciţii de construcţie utilizând cuburi sau alte jucării, după model, folosind criterii
- exerciții de colorare cu respectarea conturului, cu sau fără model;
- exerciții de utilizare corectă a culorilor;
- exerciții-jocuri perceptiv-motrice în cadrul software-ului educativ.
întâmplări scurte/povești.
1.5. Utilizeză structurarea spaţio-temporală
- exerciţii de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat( sus, jos, pe, sub, lângă,
aproape, departe, aici, acolo, deasupra, dedesubt, între, în față, în spate);
- exerciţii de redare a poziţiei în plan imagistic (desenare de figuri și forme, după
cerinţe;
- exerciții motrice de respectare a unui anumit ritm: “Mergi în ritmul dat de mine!/Ține
ritmul!”, “Baloanele cu zilele săptămânii”, “Stai pe roşu, treci pe verde!”, ”Prin pădure”
etc.;
- exerciții pentru înțelegerea reperelor temporale uzuale: acum, apoi, mai târziu, mai
întâi, azi, mâine, ieri, dimineață, seară, prânz, săptămâna asta, săptămâna trecută
etc.
- exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii, lunile anului: expresii ritmate/rimate,
poezii;
imagini”;
- Jocul anotimpurilor: ”Calendarul naturii”, etc.
2. Manifestarea de comportamente independente în activitatea școlară

Clasa a V-a
2.1. Valorizează comportamentele cognitive.
- exerciții de stimulare a gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului, voinței:
- analiza şi sinteza perceptuală şi/sau în plan mintal;
- exerciţii de alcătuire a unor obiecte din corpuri mai mici: “Păpușa demontabilă”; “Să
Clasa a V-a
- abstractizarea şi generalizarea:
- exerciţii de includere în aceeași categorie : “Jocul mulţimilor”; “Găsește locul potrivit!”
etc.;
instrumentul/obiectul?” etc.;
- exerciții-joc al omisiunilor (excluderea elementelor nepotrivite dintr-un ansamblu /
sesizarea elementelor lipsă dintr-un ansamblu): mașina fără roată, casa fără ușă,
elefantul cu aripi etc.;
- exerciții-joc de completare a unor imagini/propoziții lacunare simple cu sau fără suport
imagistic: ”Mănânci cu…..”, ”Te joci cu ……”, ”Te plimbi cu …..”, ”Duci hârtia în ….”
etc.);
- exerciţii pentru recunoașterea si identificarea problemelor ( de exemplu: obținerea
jucăriei care se afla într-un loc inaccesibil);
-exerciții joc cu figuri geometrice: ”Geomag”, ”Tangram primar” etc.;
- exerciții- joc de memorie auditivă: poezii simple, ”Repetă ce am spus!”;
- exerciții de imitație nonverbală pentru motricitate generală și pentru motricitatea
aparatului fono-articulator: ”Fă ca mine!” , jocuri de mimă/pantomimă;
- desene libere sau cu temă dată: „Familia mea“, “Copacul înflorit“, „Casa“ etc.;
- exerciţiu-joc de realizare de colaje simple : “Mozaic”, Anotimpurile”, “Covorul colorat”,
etc.;
- exerciţii de completare verbală a propozițiilor cu sau fără sprijin imagistic;
- exerciţii de povestire după imagini;
- joc de rol / dramatizări, jocuri cu marionete și păpuși: „Imaginează personajul”;
2.2. Manifestă deprinderi de autonomie personală şi de conduită independentă .
bună” etc.;
2.3. Utilizează în practică cunoștințele şi deprinderilor dobândite.
”La film”, ”La teatru” etc.
3. Integrarea în plan social prin conduite independente

Clasa a V-a
1.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, ființe , fenomene ale naturii
- exerciţii de stabilire a relaţiilor numerice între obiecte (multe, puține, mai multe, mai
puține, tot atâtea/egal etc.);
- exerciţii de stabilire a relaţiilor numerice între membrii familiei (mai mare, mai mic, cel
mai în vârstă, cel mai tânăr etc.);
- exerciţii de stabilire a relaţiilor numerice între fiinţe – animale, păsări ( câți/câte sunt,
mai mulți/mai multe, mai puțin/mai puține, exemplu: familia de animale, ”Scroafa cu
purcei ”, ”Pisica cu pisoi ”, ”Cloşca cu pui ” etc.);
- exerciții de stabilire a relațiilor numerice între obiecte: numărare, adunare, scădere,
împărțire (împărțirea unui obiect/ număr de obiecte în 2-4 părți egale, cu verbalizarea
noțiunii de jumătate, sfert etc.).
- exerciţii de măsurare verbalizare a acţiunii de măsurare, cu folosirea corectă a
termenilor care descriu lungimea: ”lung”, ”scurt”, ”mai lung”, ”mai scurt”, ”la fel de
lung”, ”cel mai lung”, cel mai scurt” etc.);
sticla de 1 litru, greutăți de 1 kg/ 500 grame, metru de croitorie, metru de tâmplărie,
rigle gradate, cântar etc.);
- exerciții de operare cu unități monetare în vederea conștientizării noțiunii de : mai
ieftin, mai scump, rest;
- exerciţii de măsurare a timpului – ore(oră exactă, jumătate de oră, sfert de oră), zile,
săptămâni, luni, ani;
- exerciții de verbalizare a programului unei zile/orarului, respectând succesiunea lor.
3.3. Identifică relații de cauzalitate între procese și fenomene ale naturii.
- exerciţii de descriere a proprietăților unor materiale (lemn, hârtie, metal, plastic, sticlă,
cauciuc, piele, lână) şi a relaţiilor de cauzalitate (fizică) dintre aceste caracteristici,
vizând: proveniența, utilitatea, mod de utilizare, proprietăți (ard, se topesc, sunt
casabile, reciclabile etc.);
- exerciţii de urmărire a unor fenomene naturale pentru observarea legăturii cauză-efect
(de ex: copacul se mișcă pentru că bate vântul, uscarea plantelor verzi prin lipsa apei
sau lipsa luminii etc.);
- exerciţii de descriere a unor legături cauzale mai complexe, naturale sau mecanice, cu
utilizarea unor elemente științifice simple despre: plante, fenomene ale naturii, curent
electric: experimente simple : ”Puterea aerului”, ”Topirea gheții”, ”Dizolvarea unor
corpuri solide”, ”Cum cresc plantele?”, ”Plutire și scufundare”, ”De unde vine ploaia?” ,
”Vulcanul” etc.
Conţinuturi
- ființe,
- alimente,
timp;
capacităţilor psiho- Identificarea şi recunoaşterea obiectelor după anumite criterii;
individuale /proceselor Gândirea , memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, voinţa:
psihice - analiza şi sinteza perceptuală şi/sau în plan mental;
- încastrare;
activităţi noi;
- comenzi simple.
- actiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de autonomie
- teme din viaţa cotidiană
integrării în plan social - relaţii numerice între membrii familiei etc.;
-relaţii numerice între fiinţe; relații numerice cu
figurine/personaje
- unităţi de măsură; utilizare adecvată a unităţilor de măsură;
- fenomene naturale;
- materiale din mediu;
- legături cauzale.
CLASA a VI-a
Clasa a VI-a
1.1. Utilizează corect a obiectele din mediul înconjurător
fructe”!, ”Ce ai gustat?”;
- exerciţii de orientare tactilă - identificarea obiectelor prin pipăire, în absenţa văzului:
”Sacul fermecat”, “Spune ce ai atins!”, ”Caută....!”;
corespunzătoare;
- ascultarea de cântecele interactive, vizionări de filme dublate de explicații.
- exerciții de găurirea cu betisoare a conturului unor forme;
- exerciţii de coordonare dinamică a mâinilor.
1.3. Utilizează elemente de schema corporală şi lateralitatea.
spun eu!”;
- exerciții de modelare: „Omuleţul” , ”Animăluțe din plastilină”;
1.4. Cunoaște structurile perceptiv-motrice.
- exerciţii de construcție utilizând cuburi sau alte jucării, după model, folosind criterii
- exerciţii analitico-sintetice: potrivire obiect-obiect, obiect-imagine, imagine-imagine:
“Jocul perechilor”; “Jocul umbrelor”;
Clasa a VI-a
1.5. Utilizează elemente de orientare, organizare, structurare spațio-temporală.
în relaţie cu alte obiecte( sus, jos, pe, sub, lângă, aproape, departe, aici, acolo,
deasupra, dedesubt, între, în față, în spate);
- exerciţii de redare a poziţiei în plan imagistic (desenare de figuri și forme, după cerinţe
ritmul!”;
etc.
poezii;
- exerciţiu-joc de asociere a momentelor zilei cu activități corespunzătoare: “Orarul în
imagini”.

Clasa a VI-a
2.1. Valorizează comportamente cognitive însușite
- exerciții de utilizare a operațiilor gândirii, memoriei, imaginației, atenției, limbajului,
voinței;
- exerciţii de dezvoltare a vocabularului (sinonimie-antonimie);
- exerciții de povestire, repovestire cu sau fără suport imagistic/verbal;
2.2. Manifestă deprinderi de autonomie personală şi de conduită independentă
bună” etc.;
- jocuri-competiţii pe diverse teme: ”Cine știe, câştigă”, ”Ştafeta”, “Cel mai bun
interpret”, ”Cel mai bun dansator” etc.;
2.3. Utilizează în practică cunoştinţele şi deprinderile dobândite.

Clasa a VI-a
3.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe , fenomene ale naturii
mai în vârstă, cel mai tânăr etc.)
- exerciții de stabilire a relațiilor numerice cu figurine/personaje povești: ”Alba ca zăpada
și cei 7 pitici”, ”Bucle aurii”, ”Capra cu 3 iezi”.
3.2. Utilizează relaţii numerice între simboluri, unități de măsură
- exerciţii de verbalizare a acțiunii de cântărire, cu folosirea corectă a termenilor care
descriu masa corpului : ”greu”, ”ușor”, ”mai greu”, ”mai uşor”, ”la fel de greu”;
- exerciţii de identificare a monedelor curente și a bancnotelor mai des utilizate (joc de
rol care utilizează banii de jucărie, case de marcat, coș de cumpărături: ”De-a
magazinul”, ”La piață” etc.;
- exerciții de măsurare a timpului – ore(oră exactă, jumătate de oră, sfert de oră), zile,
săptămâni, luni, ani;
- exerciții de verbalizare a programului unei zile/orarului, respectând succesiunea lor.
3.3. Identifică relaţii de cauzalitate între fenomene naturale sau mecanice
utilizând elemente științifice simple.
(de ex: copacul se mişcă pentru că bate vântul, uscarea plantelor verzi prin lipsa apei
utilizarea unor elemente ştiinţifice simple despre: plante, fenomene ale naturii, curent
corpuri solide”, ”Cum cresc plantele?”, ”Plutire și scufundare”.
Conţinuturi
- ființe,
- alimente,
acțiuni, conștienizarea propriului corp, identificarea
elementelor schemei corporale şi a lateralităţii;
Structuri perceptive motrice de formă, mărime, culoare,
spațiu și timp;
Comportament Cunoașterea obiectelor familiare şi a semnificațiilor acestora

cognitiv la nivelul cu şi fără suport vizual, auditiv, tactil, kinestezic;
capacităţilor psiho- Identificarea şi recunoaşterea obiectelor dupa anumite
individuale /proceselor criterii;
psihice
Gândirea , memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, voinţa:
- încastrare;
- comparare şi sortare/clasificare plan obiectual/imagistic
după caracteristici simple;
- verbalizare a acţiunii cu obiectele; - formare a noţiunilor
integratoare (vocabular tematic: culori, fructe, legume,
animale, îmbrăcăminte, obiecte de igienă, meserii,
- asociere de informaţii pentru crearea de conţinuturi,
necesităţi;
- comenzi simple.
personală ;
- relaţii numerice între fiinţe; relații numerice cu figurine;
- unităţi de măsură; utilizare adecvată a unităţilor de măsură;
CLASA a VII-a
Clasa a VII-a
- exerciţii de clasificare, după material (de ex. lemn, hârtie, metal, plastic, sticlă,
cauciuc, piele, lâna etc.);
deosebesc printr-o singură caracteristică: mic- mare, aspru-neted, tare-moale, gros-
subţire);
corespunzătoare;
- ascultarea de cântecele interactive, vizionări de filme dublate de explicații verbalizate/
sonor /fond muzical.
1.2. Manifestă unele abilităţi psihomotrice adaptative
-exerciții –joc de construirea unui bloc/pod din cuburi;
- joc puzzle;
- exerciții înșurubare /deșurubare, șnuruire/bobinare, aşezarea pionilor pe tăbliţă, a
colorare;
- exerciții/jocuri cu mingea, popice, cercuri etc. ;
mâna dominantă /lateralitate; coordonare ochi–mână etc., utilizarea unor jucării
muzicale cu manivelă/cheiță, jocul cu lacătul, jocul cu melcul ).
Clasa a VII-a
1.3. Cunoaște schema corporală şi lateralitatea.
spun eu!”;
- exerciții de modelare: „Omulețul” , ”Animăluțe din plastilină”;
1.4. Utilizează structurile perceptiv-motrice.
1.5. Manifestă comportamente adaptative în ceea ce privește orientarea,
organizarea, structurarea spaţio-temporală.
în relaţie cu alte obiecte;
- exerciţii de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat;
- exerciţii de redare a poziţiei în plan imagistic ;
- exerciții motrice de respectare a unui anumit ritm
etc.
poezii;
imagini”;
- Jocul anotimpurilor: ”Calendarul naturii”, etc.

Clasa a VII-a
2.1. Valorizează comportamentele cognitive
- exerciţii de modificare cantitativă a mulţimilor de obiecte, prin adăugare („punere
împreună”) / luare, scădere de obiecte, mărire/ micşorare;
- exerciţii de clasificare după criterii :formă, culoare, mărime, utilitate ;
imagistic: ”Mănânci cu...”, ”Te joci cu... ”, ”Te plimbi cu ...”, ”Duci hârtia în .” etc.);
- exerciţii pentru recunoașterea si identificarea problemelor;
- jocuri de construcţie în plan obiectual şi/sau imagistic;
- exerciţii de realizare a corespondenței ;
- exerciții joc cu figuri geometrice;
- exerciţii-joc de extragere a unui element dintr-un set de obiecte/ imagini percepute
anterior;
- exerciţiu-joc de formare a unor perechi de obiecte/ imagini;
Clasa a VII-a
- exerciții- joc de memorie auditivă;
- exerciții de imitație nonverbală;
- exerciţii de mişcare şi ritm;
- exerciţii de completare verbală a propoziţiilor cu sau fără sprijin imagistic;
- exerciţii de povestire după imagini;
- exerciţii de construire a unei machete: „Parcul de distracţii”, „Ograda bunicii”,
”Orașul/satul meu”;
- exerciții atelier de decorare de obiecte.
bună” etc.;
2.3.Utilizează în practică cunoştinţele şi deprinderile dobândite

Clasa a VII-a
3.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe
mai mulți/mai multe, mai puțin/mai puține;
- exerciții de stablire a relațiilor numerice cu figurine/personaje ;
Clasa a VII-a
descriu masa corpului : ”greu”, ”uşor”, ”mai greu”, ”mai uşor”, ”la fel de greu”;
3.3. Identifică relaţii de cauzalitate între fenomene naturale sau mecanice utilizând
elemente ştiiţifice simple.
- exerciţii de descriere a proprietăţilor unor materiale (lemn, hârtie, metal, plastic, sticlă,
vizând: provenienţa, utilitatea, mod de utilizare, proprietăți (ard, se topesc, sunt
corpuri solide”, ”Cum cresc plantele?”.
Conţinuturi
- ființe,
- alimente,
acțiuni, conștienizarea propriului corp, identificarea
elementelor schemei corporale şi a lateralităţii;
spațiu și timp;
Coordonare oculo – motorie;
Comportament Cunoașterea obiectelor familiare şi a semnificațiilor acestora
cognitiv la nivelul cu şi fără suport vizual, auditiv, tactil, kinestezic;
capacităţilor psiho- Identificarea şi recunoaşterea obiectelor după anumite
individuale /proceselor criterii;
psihice
- încastrare;

necesităţi proprii/ jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană;
- comenzi simple.
- acţiuni concrete cu elementele mediului;
- unităţi de măsură; utilizare adecvată a unităţilor de
măsură;
- legături cauzale;
CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a
- exerciţii-joc de acţiune cu obiectele/persoane/ființe din mediul înconjurător;
- exerciții de recunoaștere a persoanelor: ”Arată pe...!”, ”Spune cine este?”;
- exerciții de recunoaștere a unui obiect dintr-o mulțime de obiecte: “Arată-mi
obiectul...!”; ”Arată ce-ți spun eu!”;
- exerciții de identificare de obiecte/imagini identice sau neidentice cu cel dat:
”Potrivește la fel!”, ”Găsește obiectul la fel/diferit!”;
- exerciții de identificare a diferențelor între obiecte/imagini: “Găseşte diferenţele între
obiecte/ imagini!”;
miroase ...?”;
fructe”!, ”Ce ai gustat?”;
- exerciţii de orientare tactilă - identificarea obiectelor prin pipăire, în absența văzului:
”Sacul fermecat”, “Spune ce ai atins!”, ”Caută....!”;
- exerciţii de utilizare a unor operaţii de selectare şi grupare
- exerciţii de clasificare, după utilitate;
- exerciții de identificare și utilizare corectă a instrumentelor muzicale (tobă, fluier,
clopotel, muzicuță, trompetă, castaniete, maracas, pianină etc).
-exerciții-joc de construirea unui bloc/pod din cuburi;
- joc puzzle;
- exerciții de cusături / divertisment grafic;
mâna dominantă /lateralitate.
1.3. Utilizează elementele de schema corporală şi lateralitatea
- exerciţii perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi a lateralităţii:
spun eu!”;
- exerciții de modelare: „Omulețul” , ”Animăluțe din plastilină”;
Clasa a VIII-a
1.4. Utilizează structurile perceptiv-motrice
- exerciţii perceptiv-motrice în plan obiectual şi imagistic:
- exerciţii de identificare şi utilizare în plan obiectual/ imagistic;
- exerciţii de construcție utilizând cuburi sau alte jucării;
- exerciţii analitico-sintetice: potrivire obiect-obiect, obiect-imagine, imagine-imagine;
- exerciții de umplere a unor forme diferite, folosind plastelină, lut etc.;
1.5. Manifestă comportamente adaptative în ceea ce privește orientarea,
organizarea, structurarea spaţio-temporală
- exerciţii de redare a poziției în plan imagistic (desenare de figuri și forme, după
cerinţe: “Omida”; “Casa”, ”Descoperă locul obiectelor” etc.);
etc.;
etc.
poezii;
imagini”;
- Jocul anotimpurilor: ”Calendarul naturii” etc.;
(fată-băiat);

Clasa a VIII-a
2.1. Valorizează comportamentele cognitive însușite
- exerciţii de comparare a două mulţimi diferite cantitativ :“Care e mai mare?” ; “Unde e
mai mult?”;
etc.
instrumentul/obiectul?” etc.
imagistic: ”Mănânci cu…..”, ”Te joci cu ……”, ”Te plimbi cu …..”, ”Duci hârtia în ….”
etc.)
Clasa a VIII-a
- exerciţii de realizare a corespondenței;
- exerciții pentru reproducerea, în desen, a unor elemente grafice / geometrice /
- exerciţii de completare verbală a propoziţiilor cu sau fără sprijin imagistic.
2.2. Manifestă deprinderi de autonomie personală şi de conduită independentă.
cu subiecte din viaţa cotidiană: ”La masă”, “La telefon”, “La piaţă” etc.
îmbrăcăm?”, “Cum aranjăm masa?” etc.
- exerciţii de acţiune concretă cu elementele mediului: ”Protejaţi natura!”, ”O faptă bună” etc.
- jocuri-competiţii pe diverse teme;
- concursuri de desen, dans, cântec, gătit .
2.3. Utilizează în practică cunoștințele şi deprinderile dobândite
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană.

Clasa a VIII-a
3.1 Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe, fenomene naturale.
- exerciții de stabilire a relațiilor numerice cu figurine/personaje povești: ”Alba ca zăpada
și cei 7 pitici”, ”Bucle aurii”, ”Capra cu 3 iezi”.
ieftin, mai scump, rest.
Clasa a VIII-a
3.3. Identifică relaţii de cauzalitate între fenomene naturale sau mecanice
utilizând elemente ştiiţifice simple.
- exerciţii de descriere a proprietăţilor unor materiale (lemn, hârtie, metal, plastic, sticlă,
”Vulcanul” etc.
Conţinuturi
Comportament cognitiv la Explorare și discriminare în contexte variate:
nivel perceptiv-motric - obiecte,
- persoane,
- ființe,
- alimente,
Schema corporală și lateralitate: imitare mișcări
generale, acțiuni, conștienizarea propriului corp,
identificarea elementelor schemei corporale şi a
lateralităţii;
spațiu și timp;
Coordonare oculo – motorie;
Comportament cognitiv la Cunoașterea obiectelor familiare şi a semnificațiilor
nivelul capacităţilor psiho- acestora cu şi fără suport vizual, auditiv, tactil,
individuale /proceselor kinestezic;
psihice Identificarea şi recunoaşterea obiectelor după anumite
criterii;

- încastrare;
- alcătuire a unor obiecte/figuri/imagini din corpuri mai
mici;
- suprapunere şi asociere de imagini;

integratoare
necesităţi proprii/ jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană
- comenzi simple.
- actiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de
autonomie personală
Comportament cognitiv la Relaţii numerice între obiecte, fiinţe:
nivelul integrării în plan - relaţii numerice între obiecte;
social - relaţii numerice între membrii familiei etc.;
- relaţii numerice între fiinţe; relațiilor numerice cu
figurine/ personaje;
măsură;
- legături cauzale;
CLASA a IX-a
Clasa a IX-a
1.1. Utilizează corect obiectele din mediul înconjurător.
- exerciţii de utilizare a unor operaţii de selectare şi grupare;
- exerciţii de clasificare, după similaritate;
- exerciţii de clasificare, după diferite caracteristici;
- exerciţii de clasificare, după material din care este confecționat obiectul;
- exerciţii de selectare tactilă , olfactiv-gustativă , vizual-auditivă
- exerciții de utilizare a obiectelor / aparatelor din mediul ambiant.
1.2. Manifestă unele abilităţi psihomotrice adaptative.
- exerciții de manipulare a obiectelor cu diverse forme, mărimi , culori , întrebuințări;
- exerciții – joc de realizare a activităților gospodărești ;
- exerciții de identificare și utilizare corectă a spațiilor școlare , de locuit : „Casa păpușii”
-exercitii de identificare și utilizare corectă a pieselor de mobilier, aparatură
electrocasnică;
- exerciții-joc de amenajare și aranjare a mobilierului clasei
- exerciții- joc de tipul : „La magazin”, „Cea mai frumoasă grădină”, „Cofetarul priceput”
- exerciții de rezolvarea a unor deteriorări / defecțiuni apărute în clasă/ casă.
1.3. Manifestă elemente de autonomie personală și socială
- exerciții de cunoaștere a datelor personale;
- exerciții de cunoaștere a datelor de identificare a colegilor, cadrelor didactice,
membrilor familiei:
- exerciții de orientare în spațiul clasei , școlii și împrejurimilor;
- exerciții -joc de rol pe tema relațiilor între elevi, relațiilor profesori-elevi ,părinți-copii
- exerciții de descriere a responsabilităților fiecarui membru al familiei;
- exerciții practice de pregatire pentru muncă și viață.
1.4. Identifică structuri perceptiv-motrice de bază.
- exerciţii de identificare, discriminare și valorizare a trăsăturilor caracteristice a
obiectelor, ființelor, fenomenelor.
- exerciţii de ordonare/ seriere, după toate criteriile însușite;
- exerciţii de construcție utilizând diferite materiale;
1.5. Recunoaște/utilizează unele elemente de orientare, organizarea, structurarea
spaţio-temporală
- exerciţii de poziționare a obiectelor din mediul apropiat( sus, jos, pe, sub, lângă,
- exerciții motrice de respectare a unui anumit ritm: “Mergi în ritmul dat de mine!/Ține ritmul!”,
“Baloanele cu zilele săptămânii”, “Stai pe roşu, treci pe verde!”, ”Prin pădure” etc.;
întâi, azi, mâine, ieri, dimineață, seară, prânz, săptămâna asta, săptămâna trecută etc.
Clasa a IX-a
poezii;
- exerciţiu-joc de asociere a momentelor zilei cu activității corespunzătoare: “Orarul în
imagini”;
- exerciţii de asociere a vestimentaţiei specifice unui anotimp, cu genul corespunzător
(fată-băiat);

Clasa a IX-a
2.1. Valorizează comportamentele cognitive însușite
mai mult?”;
etc.;
instrumentul/obiectul?” etc.
imagistic: ”Mănânci cu…”, ”Te joci cu …, ”Te plimbi cu .”, ”Duci hârtia în ….” etc.)
- exerciţii de realizare a corespondenţei
cu subiecte din viaţa cotidiană: ”La masă”, “La telefon”, “La piaţă” etc.
bună” etc.
- jocuri-competiţii pe diverse teme;
- concursuri de desen, dans, cântec, gătit.
2.3. Utilizează în practică cunoștințele şi deprinderile dobândite
jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană.

Clasa a IX-a
3.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe, fenomene ale naturii
- exerciții de stablire a relațiilor numerice cu figurine/personaje povești: ”Alba ca zăpada
și cei 7 pitici”, ”Bucle aurii”, ”Capra cu 3 iezi”;
magazinul”, ”La piață” etc.
3.3. Identifică unele relații de cauzalitate între fenomene naturale sau mecanice
utilizând elemente ştiiţifice simple
”Vulcanul” etc.
Conţinuturi
- persoane,
- ființe,
- alimente,
lateralităţii;
spațiu și timp;
psihice Identificarea şi recunoaşterea obiectelor dupa anumite
criterii;

- încastrare;
mici;
necesităţi proprii/ jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană
- comenzi simple.
- acțiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de
autonomie personală.);
- teme din viaţa cotidiană ;
-relaţii numerice între fiinţe;
măsură;

CLASA a X-a
Clasa a X-a
- exerciţii de utilizare a unor operații de selectare şi grupare;
- exerciţii de clasificare, după similaritate;
- exerciţii de clasificare, după diferite caracteristici;
- exerciţii de clasificare, după material din care este confecționat obiectul;
- exerciţii de selectare tactilă, olfactiv-gustativă , vizual-auditivă;
- exerciții de utilizare a obiectelor / aparatelor din mediul ambiant.
1.2. Manifestă unele abilităţi psihomotrice adaptative
- exerciții de manipulare a telefonului, a tabletei etc;
- exerciții de manipulare a obiectelor cu diverse forme, mărimi , culori , întrebuințări;
- exerciții-joc de realizare a activităților gospodărești ;
- exerciții de identificare și utilizare corectă a spațiilor școlare , de locuit : „Casa păpușii”
- exerciții de identificare și utilizare corectă a pieselor de mobilier, aparatură
electrocasnică;
- exerciții-joc de amenajare și aranjare a mobilierului clasei
- exerciții- joc de tipul : „La magazin”, „Cea mai frumoasă grădină”, „Cofetarul priceput”
- exerciții de rezolvarea a unor deteriorări / defecțiuni apărute în clasă/ casă.
1.3. Manifestă elemente de autonomie personală și socială
- exerciții de cunoaștere a datelor personale;
- exerciții de cunoaștere a datelor de identificare a colegilor, cadrelor didactice,
membrilor familiei;
- exerciții de orientare în spațiul clasei , școlii și împrejurimilor;
- exerciții -joc de rol pe tema relațiilor între elevi, relațiilor profesori-elevi, părinți-copii;
- exerciții de descriere a responsabilităților fiecarui membru al familiei;
- exerciții practice de pregatire pentru muncă și viață.
1.4. Identifică structuri perceptiv-motrice de bază
- exerciţii de identificare , discriminare și valorizare a trăsăturilor caracteristice a
obiectelor , ființelor , fenomenelor;
- exerciţii de ordonare/ seriere, după toate criteriile însușite;
- exerciţii de construcție utilizând diferite materiale;
1.5. Recunoaște/utilizează unele elemente de orientare, organizarea, structurarea
spaţio-temporală
etc.
etc.
poezii;
imagini”;
- exerciţii de asociere a vestimentaţiei specifice unui anotimp, cu genul corespunzător
(fată-băiat);

Clasa a X-a
2.1. Valorizeză comportamentele cognitive însușite
mai mult?”;
- exerciţii de includere în aceeași categorie : “Jocul mulţimilor”; “Găseşte locul potrivit!”
etc.;
imagistic;
- exerciţii de realizare a corespondenţei;
2.2. Manifestă unele deprinderi de autonomie personală şi de conduită
independentă
bună” etc.
Clasa a X-a
2.3.Transpune în practică cunoştinţele şi deprinderile dobândite prin:

Clasa a X-a
3.1. Utilizează relaţii numerice între obiecte, fiinţe:
-exerciţii de stabilire a relaţiilor numerice între obiecte (multe, puține, mai multe, mai
- exerciții de stablire a relațiilor numerice cu figurine/personaje povești: ”Alba ca zăpada
și cei 7 pitici”, ”Bucle aurii”, ”Capra cu 3 iezi”;
3.2. Utilizează relaţii numerice între simboluri, unităţi de măsură:
3.3. Identifică unele relații de cauzalitate între fenomene naturale sau mecanice
utilizând elemente ştiiţifice simple prin:
cauciuc, piele, lână) şi a relațiilor de cauzalitate (fizică) dintre aceste caracteristici,
utilizarea unor elemente științifice simple despre: plante, fenomene ale naturii, curent
electric.
Conţinuturi
- persoane,
- ființe,
- alimente,
lateralităţii;
spațiu și timp;
psihice Identificarea şi recunoaşterea obiectelor după anumite
criterii;
Gândirea , memoria, imaginația, atenţia, limbajul, voința:

- încastrare;
mici;
necesităţi proprii/ jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană;
- comenzi simple.
- acțiuni pentru dezvoltarea unor deprinderi de
autonomie personală ;
- teme din viaţa cotidiană;
- relaţii numerice între fiinţe; .
măsură;

Stimularea cognitivă a copilului cu dizabilități intelectuale are o notă de
specificitate, cu un parcurs diferit de dezvoltarea cognitivă şi învăţarea instrumentală a
copilului obişnuit. Structurarea proceselor de cunoaştere la copilul cu dizabilitate
intelectuală se referă la dobândirea instrumentelor de bază ale cunoaşterii (citit, scris,
socotit) şi la formarea unor tehnici elementare de muncă intelectuală. E necesar ca
activităţile desfăşurate în cadrul acestei arii să aibă un pronunţat caracter ludic, jocul fiind
cea mai eficientă cale de stimulare cognitivă în cazul acestui tip de copil.
Învățătorul - educator si profesorul - educator trebuie să utilizeze tehnici de
flexibilizare cognitivă, pentru a valorifica potențialul de cunoaștere al elevului, dar și
valențele educației, care reprezintă direcții către valorile culturii naționale și universale,
către mediul înconjurător natural și cultural, către cunoașterea de către elevi a valorilor
care reprezintă norme sociale, relații interpersonale și comportamente sociale dezirabile.
Cogniția combină mai multe procese mentale: percepția și reprezentarea, memoria,
limbajul, gândirea si raționamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de bază este de a
forma la copiii cu dizabilități intelectuale severe posibilitatea de a "ști cum" să reacționeze
în situații cotidiene de viață, dar și de a le îmbogăți sfera generala de informații și
cunoștințe.
Activitățile educațional-terapeutice de stimulare cognitivă vor ține cont de achizițiile
elevilor din programul de dimineață și vor avea ca scop principal, de a pune copilul să le
exerseze în contexte diferite, cât mai familiale, în cadrul unor teme ca: "Eu și familia mea",
" La cumpărături cu colegii mei" etc. Importantă este organizarea activităților din cadrul
temelor cu legatura între ele în sensul că, după o activitate cum ar fi "Ne pregătim pentru
teatru ", să urmeze o alta precum " Ne pregătim pentru circ", astfel încât elevul să aibă
prilejul să folosească o serie de informații din prima temă( ca de exemplu ne cumpărăm
bilete, ne pregătim mașina etc.), dar totodată, să poată face și diferențieri între ceea ce
vizionăm la teatru și ceea ce vizionăm la circ.
Este foarte important ca operațiile, acțiunile, activitățile desfășurate, să fie bine
exersate și însușite înainte de a trece la operații, acțiuni, activități noi, astfel încât să se
obțină modificări durabile în plan cognitiv. La un anumit interval de timp, este indicat să se
desfășoare "activități integratoare", în sensul că, elevul să reia toate activitățile
desfășurate anterior, la un nivel superior. Astfel: în cadrul unei teme precum "La
cumpărături" , elevii vor trebui să știe să folosească formule de adresare, să descrie
anumite produse, să știe să le facă reclamă, să știe să citească o listă de mărfuri, să
calculeze banii, să exerseze diverse gesturi etc. În felul acesta, avem certitudinea că
achizitiile scolare ale elevilor își găsesc expresia în comportamente adecvate, care să le
permită adaptarea. În cadrul unei activități, de obicei este indicat să se vizeze competențe
desprinse din competențele generale în ansamblul lor.
Este necesar să se urmărească stimularea perceptivă, integrarea perceptivă,
formarea raționamentului perceptiv, verigi importante pentru trecerea spre cognitiv și logic.
Este important ca activitățile alese să antreneze din punct de vedere afectiv.
În continuare, câteva exemple de cum se poate raporta învățătorul-educator sau
profesorul-educator la diversele discipline din programul de predare pentru a stimula
adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative și lasă loc fiecărui cadru didactic să-și
organizeze activitatea cât mai creativ.
a. Elemente de matematică. Conținutul învățării să vizeze fapte și situații cu
semnificație în viața cotidiană. De exemplu: să compare cantități, folosind măsuri
neconvenționale și convenționale, să folosească banii, să-și organizeze timpul. In
activitățile cotidiene, să învețe să compare, să clasifice, să adune, să scadă. Să-și poata
forma deprinderi aritmetice prin manipularea cantităților și a numerelor, în mod gradual,
dezvoltând înțelegerea unor relații și algoritmi de calcul elementar. Învățătorul/profesorul-
educator poate selecta procedee și metode de învățare care să structureze perceția
vizuală, capacitățile tactil - kinestezice. Este absolut necesar ca activitățile să fie adaptate
nivelului psihoindividual și de vârstă ale elevului (clasei de elevi), sub raportul înțelegerii
limbajului și înțelegerii acestuia (acestora).
b. Explorarea mediului înconjurător. Este extrem de utilă pentru copiii cu
dizabilități severe, cunoașterea plantelor, a mediului în care se dezvoltă ele, a ciclului lor
de viață, a modului lor de îngrijire. Varietatea plantelor și animalelor, explorarea lor, îi
ajută pe copii să conștientizeze diferențele dintre aspectele lumii înconjurătoare, să
identifice similarități, să poată grupa sau clasifica.
Învățătorul/profesorul-educator trebuie să aibă în vedere că un obiectiv important, în
activitățile de cunoaștere, este să dezvolte la copilul cu dizabilități severe, relații
emoționale adecvate cu privire la plante și animale să-l învețe să respecte orice înseamnă
viață. Astfel că elevii vor fi antrenați în îngrijirea plantelor din clasă, curtea școlii, în
organizarea "colțului viu": acvariu, creșterea și îngrijirea unor animale mici.
Cunoștințele și înțelegerea începe de la explorarea acestora cu ajutorul simțurilor.
Copilul va putea astfel să sorteze și să clasifice materialele sau obiectele, să identifice
asemănări și deosebiri dintre ele, să le numească, să descrie proprietățile lor
caracteristice.
Copiii pot fi puși în situația de a experimenta schimbările pe care materialele le pot
suferi: de formă, volum, stare (ex. înghețarea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea zahărului
în apă etc.), să înțeleagă diferențele dintre schimbările reversibile si ireversibile ale
materiei.
c. Cunoașterea și igiena corpului uman. Se va urmări cunoașterea părților
corpului, a funcțiilor principalelor organe, și în special, a regulilor de igienă corporală
pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE APLICATIVE

1. Corpul uman
2. Familia
3. Școala
4. Orașul/localitatea
5. Țara noastră
6. Reguli de circulație
7. Reguli igienico-sanitare
8. Reguli de comportare civilizată
9. Meserii, unelte
10. Evenimente festive
11. Excursii, vizionări de spectacole
12. Formulare cu destinație oficiala
13. Povestiri, poezii
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţământ. Se
recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, realizarea unor activități care
să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi
atitudini în contexte fireşti, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se
realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare,

pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite
de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate,
comunicate şi discutate cu părinţii/reprezentanții legali. În întreaga activitate de învăţare şi
evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Bibliografie
Pedagogică;
Editura Aramis;
7. Mușu I. , (1997), Terapia educațională integrată, București: Editura Pro Humanitate;
8. Păunescu C., Mușu I., (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului
10. *** (1998), Educația integrată a copiilor cu handicap, București: Asociația RENINCO
România;
RENINCO România.
Grupul de lucru:


Botezatu Măndița Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Comuna Filipeștii de
Târg
Petre Mihaela Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Comuna Filipeștii de
Târg
Gociu Claudia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Ploiești
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA TERAPIE OCUPAȚIONALĂ
București, 2021
Programa școlară TERAPIE OCUPAȚIONALĂ - Învățământ special primar – Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
activități, realizate de profesorul-educator, sprijină și completează programul de
predare-învățare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul
orelor de terapie se stabilește în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcție de
particularitățile sale de vârstă și de dezvoltare individuală.
societate.
stimularea învăţării-recuperării prin exerciții ,jocuri didactice, care să ofere în acelaşi
2

şcolarizare.
x Stimularea cognitivă - vine în sprijinul activităţilor educative realizate de
elev împreună cu profesorul psihopedagog, pentru completarea acestora şi
x Terapia ocupaţională - are ca scop formarea unor deprinderi adaptative
care-i permit elevului să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor
x Formarea autonomiei personale - vizează formarea capacităţii elevului de
a se manifesta cât se poate de independent (igienă personală, reguli de conduită
etc.)
x Socializarea - are scopul de a pregăti elevii pentru integrarea optimă în
viaţa socială şi familială (norme de comportare, obişnuirea cu spaţiul clasei,
şcolii, împrejurimile şi cadrul social larg, vizite, excursii etc.)
x Ludoterapia - vine în sprijinul socializării elevului, îi dezvoltă spiritul de
echipă, comunicativitatea, spiritul creator şi îl responsabilizează cu ajutorul
jocurilor divere.
În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale severe descoperirea propriului corp şi
a lumii exterioare devine prioritară pentru creşterea gradului de adaptabilitate, pentru
dizabilitate intelectuală severă au o acoperire senzorială, având la bază contactul direct
cu obiectele şi cu imaginile acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienţelor de
3

intelectuale severe, educaţia cognitivă este specifică, urmând un proces diferit de
socială.
copiii vor putea:
înconjurător;
Copiii cu dizabilități intelectuale pot realiza progrese considerabile prin achiziţii
cu aplicabilitate largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative pentru buna lor
integrare socială.
4
1. Utilizarea motricității și psihomotricității în explorarea mediului

înconjurător
2. Exersarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi

instrumente de lucru în vederea formării unor deprinderi de bază
3. Manifestarea unor conduite ergoterapeutice independente pentru

integrarea școlară
5
CLASA PREGĂTITOARE
1. Utilizarea motricității și psihomotricității în explorarea mediului înconjurător
Clasa pregătitoare
1.1. Explorează mediul înconjurător prin intermediul simţurilor
Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul şcolar:
- Jocuri de descoperire a unor obiecte: „Unde-i mingea?”, „Caută maşina”, „Cutia cu
surprize”;
simţurilor:
- Jocuri de discriminare vizuală: „Arată balonul!”, „Dă-mi floarea!”, „Ia cana!”;
- Jocuri de discriminare auditivă: „Cum face?”, „Ce se aude?”;
- Jocuri de discriminare gustativă: „Gustă şi ghiceşte!”, „Magie dulce”, „Coşul cu fructe”;
- Jocuri de discriminare olfactivă: „Mirosuri plăcute/mirosuri neplăcute”;
- Jocuri de discriminare tactilă: „Atinge blăniţa”, „Atinge peria”.
1.2. Manifestă gesturi manuale fundamentale în vederea realizării unor sarcini
simple
Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei mişcării:
- Exerciţii de punere a mărgelelor într-o cutie;
- Exerciţii de punere a paielor pentru suc într-un borcan;
- Exerciţii de introducere a unei mingi într-un coş;
- Exerciţii de prindere a unei mingi (mare/mică);
- Exerciţii de turnare a apei din sticlă într-un pahar;
- Exerciţii de mişcare (dans) într-un cerc;
- Exerciţii de înşirare a elasticelor pe un şnur/sârmă;
- Exerciţii de fixare a pieselor în incastre;
- Exerciţii de fluturare a unei eşarfe;
- Exerciţii de scuturare a unei eşarfe;
- Exerciţii de prindere corectă a instrumentelor de scris;
- Exerciţii de amestecare a boabelor(de fasole, porumb, orez) dintr-o cutie;
- Exerciţii de scoatere a unui peştişor din plastic dintr-un vas cu apă;
- Exerciţii de trasare a unor cercuri şi linii în aer/pe bancă;
- Exerciţii de împachetare/despachetare a cadourilor/obiectelor de îmbrăcăminte;
- Exerciţii de imitare a diferitelor gesturi;
- Exerciţii de frământare a plastilinei, spumei modelatoare;
- Exerciţii de asamblare a cuburilor/pieselor puzzle.
2. Exersarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi instrumente de

lucru în vederea formării unor deprinderi de bază.
Clasa pregătitoare
2.1. Identifică materiale şi instrumente de lucru în scopul folosirii adecvate a
acestora
- Exerciţii de recunoaştere a diverselor instrumente de lucru (creion, culori, pensulă,
foarfecă);
- Exerciţii de recunoaştere a materialelor de lucru (plastilină, spumă modelatoare,
hârtie glace, lipici, acuarele).
2.2. Exersează tehnici de lucru pentru realizarea unor sarcini/activităţi
Activităţi de expresie grafo-plastică:
- Exerciţii de divertisment grafic: mâzgălituri în diverse direcţii, cercuri, linii (drepte,
curbe, oblice).
6
Clasa pregătitoare
Activităţi de abilitare manuală:
- Exerciţii elementare de rupere / lipire / mototolire hârtie glace;
- Exerciţii de pliere a hârtiei („Batistuţa”);
- Exerciţii simple de modelare plastilină şi spumă modelatoare;
- Exerciţii de deschidere/închidere a capacului de la borcan, a dopului de la sticlă;
- Exerciţii de lipire a diferitelor imagini pe o hârtie;
- Exerciţii de decupare (fără un contur anume şi după contur);
- Exerciţii de expresie plastică (colorare/pictură după model).
Expoziţii
Activităţi de expresie muzicală:
- Învăţarea unor cântece cu conţinut repetitiv;
- Exerciţii de asociere a cântecelor cu o mimică adecvată;
- Jocuri muzicale asociate cu mişcare („Degeţelele”, „Oac-oac”, „Alunelu”).
3. Manifestarea unor conduite ergoterapeutice independente pentru integrarea

școlară
Clasa pregătitoare
3.1. Manifestă deprinderi de igienă personală și a spațiului de lucru
- Exerciţii de spălare/ştergere pe mâini;
- Exerciţii de deschidere/închidere a uşii;
- Exerciţii de ştergere a băncii;
- Exerciţii de aruncare a resturilor la coşul de gunoi;
- Exerciţii de aranjare a obiectelor personale.
- Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii.
3.2. Exersează conduite cu caracter ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în
forţele proprii
Exerciţii de manipulare a veselei/tacâmurilor (farfurie, castron, cană, lingură, linguriţă);
- Exerciţii de formare a deprinderilor de a mânca şi bea apă în condiţii de siguranţă;
- Exerciţii de aranjare a fructelor/prăjiturilor pe farfurie;
- Exerciţii de udare a florilor din clasă;
Conţinuturi
Elemente de explorare Exerciții de formare a percepțiilor și reprezentărilor
polisenzorială a lumii
înconjurătoare
Formarea gesturilor manuale Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a
fundamentale şi a coordonării preciziei mişcării
motrice
Tehnici de lucru, materiale şi Instrumente de lucru
instrumente de lucru Materiale
Acţiuni de manipulare a obiectelor
Tehnici de lucru
Deprinderi de ordine şi igienă Exerciții de formare a deprinderilor de igienă
personală
Activităţi cu caracter Activități gospodărești cu caracter ocupațional
ergoterapeutic
7
CLASA I
Clasa I
1.1. Explorează mediul înconjurător prin intermediul simţurilor
surprize”;
simţurilor:
x Jocuri de discriminare vizuală: „Arată balonul!”, „Dă-mi floarea!”, „Ia cana!”;
x Jocuri de discriminare auditivă: „Cum face?”, „Ce se aude?”;
x Jocuri de discriminare gustativă: „Gustă şi ghiceşte!”, „Magie dulce”, „Coşul cu
fructe”;
x Jocuri de discriminare olfactivă: „Mirosuri plăcute/mirosuri neplăcute”;
x Jocuri de discriminare tactilă: „Atinge blăniţa”, „Atinge peria”.
- Concursuri;
1.2. Manifestă gesturi manuale fundamentale în vederea realizării unor sarcini
simple
Concursuri;
Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii
2. Exersarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi instrumente de lucru

în vederea formării unor deprinderi de bază
Clasa I
2.1. Identifică materiale şi instrumente de lucru în scopul folosirii adecvate a
acestora
foarfecă);
8
Clasa I
hârtie glace, lipici, acuarele);
curbe, oblice).
Expoziţii;
Concursuri.

școlară
Clasa I
3.1. Manifestă deprinderi de igienă personală și a spațiului de lucru
- Exerciţii de aranjare a obiectelor personale;
forţele proprii
- Exerciţii de manipulare a veselei/tacâmurilor (farfurie, castron, cană, lingură,
linguriţă);
Conţinuturi
înconjurătoare
Formarea gesturilor manuale Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei
fundamentale şi a coordonării mişcării
motrice
9

Tehnici de lucru
Deprinderi de ordine şi igienă Exerciții de formare a deprinderilor de igienă personală
ergoterapeutic
10
CLASA a II-a
Clasa a II-a
1.1. Cunoaște mediul înconjurător prin intermediul simţurilor
surprize”.
Exerciţii de descoperire a proprietăţilor fizice ale obiectelor, perceptibile pe baza
simţurilor:
- Jocuri de discriminare gustativă: „Gustă şi ghiceşte!”, „Magie dulce”, „Coşul cu
fructe”;
Concursuri;
1.2. Demonstrează gesturi manuale fundamentale în vederea realizării unor
sarcini simple
Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei mişcării
- Exerciţii de amestecare a boabelor (de fasole, porumb, orez) dintr-o cutie;
Concursuri

lucru în vederea formării unor deprinderi de bază.
Clasa a II-a
2.1. Deosebește materiale şi instrumente de lucru în scopul folosirii adecvate a
acestora
foarfecă);
11
Clasa a II-a
curbe, oblice).
Expoziţii
Concursuri.

școlară.
Clasa a II-a
3.1. Exprimă deprinderi de igienă personală și a spațiului de lucru
forţele proprii
Conţinuturi
înconjurătoare
motrice
12

Tehnici de lucru
personală
ergoterapeutic
13
CLASA a III-a
Clasa a III-a
surprize”.
simţurilor:
fructe”;
Concursuri;
Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii.
sarcini simple
Concursuri;

lucru în vederea formării unor deprinderi de bază
Clasa a III-a
2.1. Cunoaște materialele şi instrumentele de lucru în scopul folosirii adecvate a
acestora
foarfecă);
14
Clasa a III-a
2.2. Consolidarea tehnicilor de lucru pentru realizarea unor sarcini/activităţi
curbe, oblice).
Expoziţii;
Concursuri.

școlară
Clasa a III-a
3.1. Demonstrează deprinderi de igienă personală și a spațiului de lucru
- Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii
3.2. Utilizează conduite cu caracter ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în
forţele proprii
15
Conţinuturi
Elemente de explorare Exerciții de formare a percepțiilor și
polisenzorială a lumii reprezentărilor
înconjurătoare
motrice
Tehnici de lucru
personală
Activităţi cu caracter ergoterapeutic Activități gospodărești cu caracter ocupațional
16
CLASA a IV-a
Clasa a IV-a
surprize”.
simţurilor:
fructe”;
Concursuri;
Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii;
sarcini simple
Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei mişcării;
Concursuri;

lucru în vederea formării unor deprinderi de bază
Clasa a IV-a
2.1. Distinge/recunoaște materialele şi instrumentele de lucru în scopul folosirii
adecvate a acestora
foarfecă);
17
Clasa a IV-a
2.2. Consolidarea tehnicilor de lucru pentru realizarea unor sarcini/activităţi
curbe, oblice).
Expoziţii;
- Jocuri muzicale asociate cu mişcare („Degeţelele”, „Oac-oac”, „Alunelu”);
Concursuri.

școlară
Clasa a IV-a
3.1. Demonstrează deprinderi de igienă personală și a spațiului de lucru
3.2. Utilizează conduite cu caracter ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în
forţele proprii
- Exerciţii de udare a florilor din clasă.
Conţinuturi
Elemente de explorare polisenzorială Exerciții de formare a percepțiilor și
a lumii înconjurătoare reprezentărilor
motrice
18

Tehnici de lucru
personală
Activităţi cu caracter ergoterapeutic Activități gospodărești cu caracter
ocupațional
Terapia ocupaţională contribuie la formarea şi menţinerea acelor deprinderi care
ajută elevii cu dizabilităţi să dobândească independenţă în viaţa de zi cu zi şi să se
integreze socio-profesional (între anumite limite). Potrivit Asociaţiei Americane de
Terapie Ocupaţională (AOTA), pe lângă faptul că terapia ocupaţională are în vedere
îmbunătăţirea stării de sănătate şi a stării de bine a individului, urmăreşte şi modul în
care factorii psihologici, sociali şi de mediu afectează dezvoltarea şi capacitatea
acestuia de a îndeplini anumite sarcini.
Terapia ocupaţională include o serie de aspecte tehnice, metodologice, centrate
pe sprijinul acordat elevului în rezolvarea, remedierea dificultăţilor (fizice şi/sau psihice)
pe care le întâmpină. Metodele şi tehnicile folosite pun un accent deosebit pe
coordonare şi abilitate şi au ca scop dezvoltarea abilităţilor cognitive, senzorio-motorii
şi a celor din sfera socială.
Activităţile desfăşurate în cadrul terapiei ocupaţionale includ: activităţi recreative
(jocuri), lucrative şi de viaţă cotidiană. Acestea trebuie să fie interesante, stimulative,
flexibile, variate, graduale, să confere siguranţă şi să poată fi executate de elevi.
Activităţile se desfăşoară în special sub formă de jocuri (de manipulare a obiectelor, de
construcţii, de mişcare, etc.) şi au rolul de a contribui la dezvoltarea armonioasă a
copilului.
Terapia ocupaţională aplicată elevilor cu dizabilităţi intelectuale grave, severe
şi/sau asociate are rezultate foarte bune prin rolul acesteia în a ajuta copiii să atingă
potenţialul maxim de dezvoltare.
Bibliografie
1. Ausubel, P.D., (1986) Învățarea în școală, București: E.D.P.;
si examene de obținere a gradelor didactice, Iași: Ed. Polirom;
4. Neamțu, C., (2003). Devianța Școlară- Ghid de intervenție în cazul problemelor
de comportament ale elevilor, Iași: Editura Polirom;
5. Radu, Gh., (coord.), (1999), Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu
handicap, Bucureşti: Editura Pro Humanitate;
handicapat mintal, București: Ed. Medicală;
7. *** (2014), Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar
pentru clasa pregătitoare - Program de formare continuă pentru cadrele didactice din
învățământul primar, Ministerul Educaţiei Naţionale, Universitatea din Bucureşti -
19
Departamentul de Formare a Profesorilor și SOFTWIN SRL, CCD Argeş, Braşov,

Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Cluj, Dolj
RENINCO România;
RENINCO România;
a X-a, București.
Grupul de lucru:


Chițan Silvea Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Ploiești
Marinescu Tatiana Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Ploiești
20
Programa şcolară

INTEGRATĂ
DISCIPLINA TERAPIE OCUPAȚIONALĂ
București, 2021
Programa școlară TERAPIE OCUPAȚIONALĂ - Învățământ special gimnazial – Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
1
Notă de prezentare
activități, realizate de profesorul-educator, sprijină și completează programul de
predare-învățare-evaluare realizat de profesorul de psihopedagogie specială. Numărul
orelor de terapie se stabilește în mod personalizat pentru fiecare elev, în funcție de
particularitățile sale de vârstă și de dezvoltare individuală.
societate.
2

şcolarizare.
x Stimularea cognitivă - vine în sprijinul activităţilor educative realizate de
elev împreună cu profesorul psihopedagog, pentru completarea acestora şi
x Terapia ocupaţională - are ca scop formarea unor deprinderi adaptative
care-i permit elevului să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor
x Formarea autonomiei personale - vizează formarea capacităţii elevului de
a se manifesta cât se poate de independent (igienă personală, reguli de
conduită, etc.)
x Socializarea - are scopul de a pregăti elevii pentru integrarea optimă în
viaţa socială şi familială (norme de comportare, obişnuirea cu spaţiul clasei,
şcolii, împrejurimile şi cadrul social larg, vizite, excursii etc.)
x Ludoterapia - vine în sprijinul socializării elevului, îi dezvoltă spiritul de
echipă, comunicativitatea, spiritul creator şi îl responsabilizează cu ajutorul
jocurilor divere.
În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale severe descoperirea propriului corp şi
a lumii exterioare devine prioritară pentru creşterea gradului de adaptabilitate, pentru
dizabilitate intelectuală severă au o acoperire senzorială, având la bază contactul direct
cu obiectele şi cu imaginile acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienţelor de
3
intelectuale severe, educaţia cognitivă este specifică, urmând un proces diferit de
socială.
copiii vor putea:
înconjurător;
Copiii cu dizabilități intelectuale pot realiza progrese considerabile prin achiziţii
cu aplicabilitate largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative pentru buna lor
integrare socială.
4
1. Folosirea abilităţilor psihomotrice generale în interacțiunea cu

2. Realizarea unor produse simple și utile pentru creșterea autonomiei

personale
3. Manifestarea unor conduite ergoterapeutice independente pentru

integrare socială
5
CLASA a V-a
1. Manifestarea abilităţilor psihomotrice generale în interacțiunea cu mediul
înconjurător
Clasa a V-a
1.1. Identifică obiectele și fenomenele din mediului înconjurător prin utilizarea
senzațiilor și percepțiilor
surprize”;
simţurilor:
fructe”;
Concursuri;
1.2 Exersează valențele psihomotricităţii în activitatea de învățare
Exerciţii de identificare-discriminare a elementelor componente ale schemei corporale
proprii/ ale celorlalţi:
- Exemple de activităţi de învăţare: „Arată capul/mâna/piciorul ... tău!”, „Arată
capul/mâna/ piciorul ... colegului/păpuşii”, Exerciţii de fixare a pieselor (ce reprezintă
părţi ale corpului) în incastru. Exerciţii în oglindă.
Exerciţii de identificare a diferenţelor de gen:
- Exemple de activităţi: „Arată fata!”, „Arată băiatul!”;
- Utilizarea imaginilor (două sau mai multe de acelaşi fel) „Potriveşte băiatul!”,
„Potriveşte fata!”.
Exerciţii de apreciere a mărimii obiectelor:
- Exemple de activităţi de învăţare: „Maşina mare-maşina mică”, „Bila mare-bila mică”.
Exerciţii de grupare a obiectelor în plan obiectual şi/sau imagistic după mărime:
- Exemple de activităţi de învăţare: „Pune în coş mingile mari!”.
Exerciţii de identificare a culorilor:
- Exemple de activităţi de învăţare: „Măr roşu”, „Pară galbenă”;
Exerciţii de grupare în plan obiectual şi/sau imagistic după culoare:
Exerciţii de apreciere a poziţiilor spaţiale:
- Exemple de activităţi de învăţare: „Stai pe scaun!”, „Intră în căsuţă!”, „Aşează-te pe
covor!”, „Vino sub umbrelă!”, „Pune cana pe masă!”.
Concursuri;
Notă: Se pot folosi şi CD-uri educaţionale.
1.3 Folosește gesturile manuale fundamentale şi coordonările psihomotrice în
timpul activităților ocupaționale
6
Clasa a V-a
- Exerciţii de prindere a cârligelor de rufe pe marginea unei farfurii din carton;
- Exerciţii de asamblare a cuburilor/pieselor puzzle;
- Exerciţii de înnodare/deznodare;
- Exerciţii simple de decupare, lipire;
- Exerciţii simple de îndoire şi lipire.
Concursuri;
2. Realizarea unor produse simple și utile pentru creșterea autonomiei personale

Clasa a V-a
2.1. Folosește corect materialele şi instrumentele de lucru
- Exerciţii de folosire a diverselor instrumente de lucru (creion, culori, pensulă,
foarfecă, şablon);
- Exerciţii de utilizare a materialelor de lucru (plastilină, spumă modelatoare, hârtie
glace, lipici, acuarele, obiecte din natură);
2.2. Exersarea tehnicilor de lucru pentru a efectua independent anumite
sarcini/activităţi
curbe, oblice);
- Desene figurative: „Gardul”, „Oul”, „Nisipul”.
- Exerciţii elementare de rupere/lipire/mototolire hârtie glace;
- Exerciţii de pliere a hârtiei;
- Exerciţii de modelare plastilină şi spumă modelatoare (mişcări translatorii, circulare,
apăsare, adâncire cu ajutorul degetului mare);
- Exerciţii de expresie plastică (colorare/pictură după model). Dactilopictură;
- Exerciţii de trasare a unui contur după şablon.
Expoziţii;
- Jocuri muzicale asociate cu mişcare („Degeţelele”, „Oac-oac”, „Alunelu”, „Bate vântul,
frunzele”, „Dacă vesel se trăieşte”);
7
Clasa a V-a
- Audiţii muzicale.
Concursuri.
2.3. Exersează realizarea unor produse simple ca formă de exprimare a
personalităţii
- Exerciţii de observare dirijată a modelelor , a etapelor/operaţiilor de realizare a unor
produse simple.
- Activitate de observare dirijată a exerciţiului demonstrativ;
- Exerciţii de ordonare şi verbalizare (unde este posibil) a operaţiilor;
- Exerciţii de confecţionare a unor produse: puzzle, lipitură simplă, „Barca”, „Coiful”,
„Solniţa”; modelare („Omul de zăpadă”); colaje („Vaza cu flori”, „Copacul”), compoziţii
din hârtie creponată mototolită („Curcubeul”, „Strugurele”, „Fluturele”);
- Jocuri de construcţie şi asamblare.
Concursuri;
Expoziţii;
- Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii;
Activităţi practice de realizare a unor obiecte după model (cu sprijin).
3. Manifestarea unor conduite ergoterapeutice independente pentru integrare

socială
Clasa a V-a
3.1 Exersează deprinderi de ordine și curățenie în bancă/clasă în vederea
adaptării la viaţa cotidiană
- Exerciții de curățire a instrumentelor de lucru;
- Exerciții de aranjare a materialelor utilizate;
- Exerciții de sortare/așezare a obiectelor/instrumentelor în funcție de utilitate;
3.2. Stimularea și dezvoltarea abilităților practice/conduitei independente în
activităţi cu caracter ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în forţele proprii
linguriţă);
- Exerciții de preparare a unor mâncăruri simple,
- Exerciţii de plantare/udare/curăţare de frunze uscate a florilor din clasă;
- Exerciţii de aranjare a mesei în cantină;
- Exerciţii de amenajare a unei mese festive „Ziua colegei”;
- Exerciții pentru realizarea curățeniei în clasă/casă;
- Activităţi de dezvoltare a comportamentului ecologic (colectarea deşeurilor reciclabile
şi utilizarea lor în activităţi de bricolaj).
- Exerciţii de comunicare a conţinutului lucrării (descrierea, cu cuvinte proprii, a
produsului finit, acolo unde este posibil);
- Exerciţii de apreciere a produsului activităţii colegilor (unde este posibil);
8
Conţinuturi
Elemente de explorare Jocuri și exerciții de stimulare a tuturor simțurilor și
polisenzorială a lumii analizatorilor implicați
înconjurătoare
Formarea gesturilor Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei
manuale fundamentale şi a mişcării
coordonării motrice
Tehnici de lucru, materiale Instrumente de lucru
şi instrumente de lucru Materiale
Tehnici de lucru
Produse simple decorative Etape
Obiecte decorative
Jocuri de construcţie
Expoziţii
Deprinderi de ordine şi Activități de organizare a spațiului
igienă Acțiunea de realizare a ordinii și curățeniei
Activități de îngrijire a obiectelor personale : jucării
,obiecte de uz personal , rechizite , haine ,
încălțăminte
ergoterapeutic Etape
Obiecte decorative
Expoziţii
9
CLASA a VI-a
înconjurător
Clasa a VI-a
1.1. Descoperă obiectele și fenomenele din mediului înconjurător prin utilizarea
surprize”.
simţurilor:
fructe”;
- Jocuri de discriminare tactilă: „Atinge blăniţa”, „Atinge peria”;
Concursuri;
1.2. Consolidarea utilizării valențelor psihomotricităţii în activitatea de învățare
- Exemple de activităţi de învăţare: „Măr roşu”, „Pară galbenă”.
Concursuri;
1.3. Utilizează gesturile manuale fundamentale şi coordonările psihomotrice în
10
Clasa a VI-a
Concursuri;

Clasa a VI-a
2.1. Utilizarea materialelor şi instrumentelor de lucru în mod adecvat
glace, lipici, acuarele, obiecte din natură);
2.2. Exersarea tehnicilor de lucru pentru a efectua independent anumite
curbe, oblice);
Expoziţii;
- Audiţii muzicale;
11
Clasa a VI-a
Concursuri.
2.3. Exersează realizarea unor produse simple ca formă de exprimare a
personalităţii
- Exerciţii de observare dirijată a modelelor, a etapelor/operaţiilor de realizare a unor
produse simple;
Concursuri;
Expoziţii;
- Activităţi practice de realizare a unor obiecte după model (cu sprijin).

socială
Clasa a VI-a
3.1. Exersează deprinderi de ordine și curățenie în bancă/clasă în vederea
3.2. Stimularea și dezvoltarea abilităților practice/conduitei independente în
activităţi cu caracter ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în forţele proprii
linguriţă);
- Exerciții pentru realizarea curățeniei în clasă/casă
12
Conţinuturi
înconjurătoare
motrice
Tehnici de lucru
Obiecte decorative
Expoziţii
Deprinderi de ordine şi igienă Activități de organizare a spațiului
Acțiunea de realizare a ordinii și curățeniei
Activități de îngrijire a obiectelor personale: jucării,
obiecte de uz personal, rechizite, haine, încălțăminte
Obiecte decorative
Expoziţii
13
CLASA a VII-a
înconjurător
Clasa a VII-a
1.1. Distinge obiectele și fenomenele din mediului înconjurător prin utilizarea
surprize”.
simţurilor:
fructe”;
- Jocuri de discriminare tactilă: „Atinge blăniţa”, „Atinge peria”;
Concursuri;
1.2. Utilizează valențele psihomotricităţii în activitatea de învățare
- Exemple de activităţi de învăţare: „Arată capul/mâna/piciorul ... tău!”, „Arată capul/
mâna/ piciorul ... colegului/păpuşii”, Exerciţii de fixare a pieselor (ce reprezintă părţi
ale corpului) în incastru. Exerciţii în oglindă.
Exerciţii de grupare în plan obiectual şi/sau imagistic după culoare;
covor!”, „Vino sub umbrelă!”, „Pune cana pe masă!”;
Concursuri;
1.3. Demonstrează utilizarea gesturilor manuale fundamentale şi a coordonărilor
psihomotrice în timpul activităților ocupaționale
14
Clasa a VII-a
- Exerciţii de amestecare a boabelor (de fasole, porumb, orez) dintr-o cutie;
Concursuri;

Clasa a VII-a
glace, lipici, acuarele, obiecte din natură).
2.2. Consolidarea tehnicilor de lucru pentru a efectua independent anumite
curbe, oblice);
Expoziţii;
15
Clasa a VII-a
Concursuri.
2.3. Realizează produse simple ca formă de exprimare a personalităţii
produse simple.
Concursuri;
Expoziţii;

socială
Clasa a VII-a
3.1. Consolidarea deprinderilor de ordine și curățenie în bancă/clasă în vederea
3.2. Utilizează experiența anterioară privind abilitățile practice/conduitele
independente în activităţi cu caracter ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în
forţele proprii
linguriţă);
16
Conţinuturi
înconjurătoare
Formarea gesturilor Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei
manuale fundamentale şi a mişcării
coordonării motrice
Tehnici de lucru, materiale Instrumente de lucru
şi instrumente de lucru Materiale
Tehnici de lucru
Obiecte decorative
Expoziţii
Deprinderi de ordine şi Activități de organizare a spațiului
igienă Acțiunea de realizare a ordinii și curățeniei
,obiecte de uz personal , rechizite , haine , încălțăminte
Obiecte decorative
Expoziţii
17
CLASA a VIII a
înconjurător
Clasa a VIII-a
1.1. Recunoaște obiectele și fenomenele din mediului înconjurător prin utilizarea
surprize”.
simţurilor:
fructe”;
Concursuri;
Concursuri;
1.3. Folosește gesturile manuale fundamentale şi coordonările psihomotrice în
18
Clasa a VIII-a
Concursuri;

Clasa a VIII-a
curbe, oblice);
Expoziţii;
Activităţi de expresie muzicală;
19
Clasa a VIII-a
Concursuri.
produse simple.
Concursuri;
Expoziţii;

socială
Clasa a VIII-a
3.1. Consolidarea deprinderilor de ordine și curățenie în bancă/clasă în vederea
3.2. Utilizează experiența anterioară privind abilitățile practice/conduitele
independente în activităţi cu caracter ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în
forţele proprii
linguriţă);
- Exerciţii de apreciere a produsului activităţii colegilor (unde este posibil).
Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii/
20
Conţinuturi
Elemente de explorare Jocuri și exerciții de stimulare a tuturor simțurilor
polisenzorială a lumii și analizatorilor implicați
înconjurătoare
motrice
Tehnici de lucru
Obiecte decorative
Expoziţii
Activități de îngrijire a obiectelor personale:
jucării,obiecte de uz personal, rechizite, haine,
încălțăminte
Obiecte decorative
Expoziţii
21
CLASA a IX-a
înconjurător
Clasa a IX-a
surprize”.
simţurilor:
fructe”;
Concursuri;
Concursuri
22
Clasa a IX-a
Concursuri;

Clasa a IX-a
- Aprecierea/autoaprecierea (unde este posibil) activităţii
curbe, oblice);
Expoziţii;
23
Clasa a IX-a
- Concursuri.
produse simple.
Concursuri;
Expoziţii;

socială
Clasa a IX-a
3.1. Realizează ordinea și curățenia în bancă/clasă în vederea adaptării la viaţa
cotidiană
- Exerciții de curățire a instrumentelor de lucru
- Exerciții de aranjare a materialelor utilizate
3.2. Manifestă abilități practice/conduitei independente în activităţi cu caracter
ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în forţele proprii
- Exerciţii de manipulare a veselei/tacâmurilor (farfurie, castron, cană, lingură, linguriţă);
- Exerciţii de apreciere a produsului activităţii colegilor (unde este posibil).
24
Conţinuturi
înconjurătoare
motrice
Tehnici de lucru
Obiecte decorative
Expoziţii
,obiecte de uz personal , rechizite , haine ,
încălțăminte
Obiecte decorative
Expoziţii
25
CLASA a X-a
înconjurător
Clasa a X-a
surprize”.
simţurilor:
fructe”;
Concursuri;
Concursuri;
26
Clasa a X-a
Concursuri;

Clasa a X-a
curbe, oblice);
Expoziţii;
Activităţi de expresie muzicală;
27
Clasa a X-a
Concursuri.
2.3. Realizează produse simple ca formă de exprimare a personalității
produse simple.
Concursuri;
Expoziţii;

socială
Clasa a X-a
3.1. Realizează ordinea și curățenia în bancă/clasă în vederea adaptării la viaţa
cotidiană
3.2. Manifestă abilități practice/conduitei independente în activităţi cu caracter
ergoterapeutic pentru creşterea încrederii în forţele proprii
linguriţă);
28
Conţinuturi
înconjurătoare
motrice
Tehnici de lucru
Obiecte decorative
Expoziţii
Activități de îngrijire a obiectelor personale :
jucării ,obiecte de uz personal , rechizite , haine ,
încălțăminte
Obiecte decorative
Expoziţii
29
Terapia ocupaţională contribuie la formarea şi menţinerea acelor deprinderi care
ajută elevii cu dizabilităţi să dobândească independenţă în viaţa de zi cu zi şi să se
integreze socio-profesional (între anumite limite). Potrivit Asociaţiei Americane de
Terapie Ocupaţională (AOTA), pe lângă faptul că terapia ocupaţională are în vedere
îmbunătăţirea stării de sănătate şi a stării de bine a individului, urmăreşte şi modul în
care factorii psihologici, sociali şi de mediu afectează dezvoltarea şi capacitatea
acestuia de a îndeplini anumite sarcini.
Terapia ocupaţională include o serie de aspecte tehnice, metodologice, centrate
pe sprijinul acordat elevului în rezolvarea, remedierea dificultăţilor (fizice şi/sau psihice)
pe care le întâmpină. Metodele şi tehnicile folosite pun un accent deosebit pe
coordonare şi abilitate şi au ca scop dezvoltarea abilităţilor cognitive, senzorio-motorii
şi a celor din sfera socială.
Activităţile desfăşurate în cadrul terapiei ocupaţionale includ: activităţi recreative
(jocuri), lucrative şi de viaţă cotidiană. Acestea trebuie să fie interesante, stimulative,
flexibile, variate, graduale, să confere siguranţă şi să poată fi executate de elevi.
Activităţile se desfăşoară în special sub formă de jocuri (de manipulare a obiectelor, de
construcţii, de mişcare, etc.) şi au rolul de a contribui la dezvoltarea armonioasă a
copilului.
Terapia ocupaţională aplicată elevilor cu dizabilităţi intelectuale grave, severe
şi/sau asociate are rezultate foarte bune prin rolul acesteia în a ajuta copiii să atingă
potenţialul maxim de dezvoltare.
Bibliografie
1. Ausubel, P.D., (1986) Învățarea în școală, București: E.D.P.;
si examene de obținere a gradelor didactice, Iași: Ed. Polirom;
4. Neamțu, C., (2003). Devianța Școlară- Ghid de intervenție în cazul problemelor
de comportament ale elevilor, Iași: Editura Polirom;
5. Radu, Gh., (coord.), (1999), Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu
handicap, Bucureşti: Editura Pro Humanitate;
handicapat mintal, București: Ed. Medicală;
7. *** (2014), Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar
pentru clasa pregătitoare - Program de formare continuă pentru cadrele didactice din
învățământul primar, Ministerul Educaţiei Naţionale, Universitatea din Bucureşti -
Departamentul de Formare a Profesorilor și SOFTWIN SRL, CCD Argeş, Braşov,
Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Cluj, Dolj
RENINCO România;
RENINCO România;
a X-a, București.
30
Grupul de lucru:


Chițan Silvea Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Ploiești
Marinescu Tatiana Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Ploiești
31
Programa şcolară
pentru disciplina
TERAPII ȘI PROGRAME DE INTERVENȚIE
București, 2021
Programa școlară TERAPII ȘI PROGRAME DE INTERVENȚIE - Învăţământ special primar - Dizabilităţi intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Disciplina de învățământ Terapii și programe de intervenție cuprinde o gamă
variată de activități cu caracter terapeutic-compensatoriu și de abilitare-reabilitare care
au ca finalitate dezvoltarea armonioasă a personalității elevului cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, abilitarea acestuia cu mecanisme
compensatorii, de comunicare independentă în vederea creșterii gradului de autonomie
personală și socială.
Programa școlară pentru Terapii și programe de intervenție reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele din învățământul special primar și gimnazial (de la clasa
pregătitoare la clasa a X-a) pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate, având următoarea structură:
- Conținuturi
Disciplina Terapii și programe de intervenție face parte din aria curriculară
Terapia specifice și de compenasare (individuale/ de grup), fiind prevăzută în
Planul-cadru de învățământ pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018
privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul special preșcolar, primar și
gimnazial.
Parte integrantă a disciplinelor cu caracter terapeutic, disciplina Terapii și
programe de intevenție are alocate 8 ore săptămânal/clasă care sunt normate
profesorului psihopedagog. Această disciplină de învățământ cuprinde activități
terapeutice din următoarele domenii:
- stimulare multisenzorială;
- educație psihomotrică;
- structurarea și dezvoltarea limbajului;
- tehnici alternative de comunicare;
- educație ritmică;
- stimulare cognitive;
- tehnici de modelare comportamentală;
Tipul activităților și ponderea acestora în cadrul programul săptămânal se
stabilesc de către profesorul psihopedagog în funcţie de particularitățile de vârstă și
nevoile de dezvoltare ale elevilor, acestea fiind precizate în planurile de intervenție
personalizată.
Activitățile din cadrul disciplinei Terapii și programe de intervenție se
desfășoară în ședințe de aproximativ 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3
elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu
profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
Finalităţile activităților propuse în această programă au un caracter aplicativ şi
terapeutic, urmărind formarea unor competenţe în sfera psihomotricității, comunicării,
comportamentului și autonomiei personale şi sociale, sporind gradul de adaptabilitate al
elevilor cu dizabilităţi intelectuale, în vederea participării active la viața comunității, în
concordanță cu viziunea propusă de Strategia națională privind incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilități 2014-2020, ”Politicile sociale – de la «reabilitarea» individului
la reformarea societății” și Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilității 2010-
2020 ”Un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” care valorifică la rândul lor
potențialul combinat al prevederilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Convenției Națiunilor Unite
privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Achizitiile, transpuse în programă sub forma competențelor (generale si

specifice), converg spre dezideratului general de formare a unei personalităţi apte de a
participa activ la viaţa în familie, de grup profesional şi social.
Având în vedere particularități specifice elevilor cu dizabilități intelectuale grave,
severe și/sau asociate, în cadrul disciplinei Terapii și programe de intervenție,
ponderea cea mai importantă din bugetul de timp o au activitățile de abilitare și
reabilitare în domeniul comunicării, de structurare și dezvoltare a limbajului verbal și
nonverbal, inclusiv prin metode alternative și augumentative de comunicare.
În elaborarea programei școlare pentru disciplina Terapii și programe de
intervenție s-au avut în vedere următoarele:
¾ adecvarea curriculumului la realităţile interne ale sistemului de învăţământ
special şi la realităţile societăţii, având ca obiectiv pregătirea elevului cu
dizabilități intelectuale pentru viaţă şi facilitarea integrării socio-profesionale;
¾ echilibrarea ponderii diferitelor activități terapetice în funcţie de
particularitățile de vârstă și nevoile de dezvoltare ale elevilor;
¾ flexibilitatea curriculumului, parcurgerea şi aplicarea acestuia permiţând
abordarea diferențiată a elevilor;
¾ continuitatea curriculumului, cu asigurarea unei treceri optime de la un ciclu
de învățământ la altul;
¾ diversificarea criteriilor de structurare a conţinutului, conform nivelului de
dezvoltare atins de elev;
¾ corelarea activităţilor propuse prin curriculum cu idealul educaţional;
¾ utilitatea curriculumului pentru cei cărora se adresează (profesori – elevi –
familie – comunitate), relevată prin componentele specifice programei.
Din considerente metodologice, programa școlară pentru disciplina Terapii și
programe de intervenție a fost structurată pe cicluri de învățământ, pentru nivel primar
și gimnazial. Însă având în vedere complexitatea diagnosticelor, multitudinea de
sindroame întâlnite, nivelului de severitate și gradul de dizabilitate al elevilor din clasele
care parcurg curriculum din Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018 privind
aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul special preșcolar, primar și gimnazial,
activitățile de învățare care se regăsesc în programa de nivel primar se pot desfășura
pe tot parcursul școlarității, existând situații posibile în care un elev cu dizabilități
intelectuale grave, severe sau asociate să nu atingă la sfârșitul clasei a IV-a nivelul
superior al competențelor stabilite pentru învățământul special primar.
1. Receptarea și transmiterea de mesaje simple orale în contexte

familiare
2. Receptarea și formularea de cuvinte și mesaje simple scrise în

contexte familiare
3. Utilizarea mijloacelor alternative de comunicare pentru receptare și

transmiterea de mesaje simple
4. Explorarea proprietăților obiectelor și fenomenelor din mediul

familiar prin intermediul experiențelor senzoriale
5. Utilizarea unor tehnici simple de autocontrol comportamental în

contexte familiare
CLASA PREGĂTITOARE – CLASA a IV-a

1. Receptarea și transmiterea de mesaje simple orale în contexte familiar
Clasa pregătitoare – Clasa a IV-a
înconjurător şi localizarea surselor sonore
- exerciţii de ascultare şi identificare a unor semnale sonore (zgomote, sunete,
onomatopee):
x exerciţii de recunoaștere şi denumire a zgomotelor specifice mediului ambiant
sau provocate;
x exerciţii de identificare şi reproducere a sunetelor din natură (onomatopee);
x exerciţii de diferenţiere a sunetelor emise de diverse instrumente muzicale;
x exerciţii de recunoaştere a vocii persoanelor familiare;
- exerciţii de localizare a surselor pentru diferite semnale sonore.
poziţiei acestora
- exerciţii de educare/ dezvoltare a auzului fonematic:
- exerciții de pronunțare a unor serii de silabe opuse, luate din cuvinte paronime;
- exerciții de diferențiere a consoanelor surde de cele sonore;
- exerciții de diferențiere a sunetelor cu punct de articulare apropiat;
- exerciții de transformare a cuvintelor prin înlocuiri de sunete sau silabe;
- exerciții de analiză fonetică, prin indicarea primului și ultimului sunet dintr-un
cuvânt, poziția fonemului la început, la mijloc sau la sfârșit;
- exerciții de pronunțare ritmică a denumirilor unor obiecte, ființe sau acțiuni care se
deosebesc printr-un singur sunet.
- exerciții de despărţire a cuvântului în silabe şi descoperirea sunetelor ce compun
fiecare silabă;
- exerciții de identificarea sunetului nou;
- exerciții de pronunţie a sunetului nou;
- jocuri pentru descoperirea sunetului nou în diferite cuvinte.
1.3. Identificarea semnificației unui mesaj simplu pe teme familiare, constituit
din 1-2 unități semantice
- exerciţii de ascultare şi înţelegere a unor mesaje accesibile, însoţite de suport
concret-intuitiv (obiectual/ imagistic);
- exerciţii aplicative de executare de comenzi verbale simple;
- exerciţii de formare a comportamentului de receptor activ;
- joc de rol cu imitarea unor acţiuni/ simularea unor roluri situaţionale.
comunicațional
- exersarea aparatului fono-articulator:
x exerciţii de coordonare generală;
x antrenamente ludice de exersare a aparatului fono-articulator (gimnastică
maxilară, linguală, pentru buze, obraji, văl palatin etc.);
- exersarea inspir-expirului:
x exerciţii-joc de respiraţie nonverbală și verbală;
- exersarea vocii (întindere, intensitate, rezistenţă);
- exerciții pentru întărirea sunetelor existente deja în repertoriu;
- exerciţii de impostare corectă a fonemelor pronunţate deficitar;
- exerciţii de emitere, fixare şi consolidare a sunetului;
- exerciţii de introducere a sunetului în silabe, cuvinte, propoziţii simple;
- exerciții de automatizare a sunetului în cuvinte şi propoziţii.
1.5. Formularea de mesaje orale simple

- exerciţii de formulări de propoziţii cu/ fără suport imagistic;
- repovestiri scurte cu suport imagistic/ cuvinte de sprijin;
- exerciţii de utilizarea pronumelui personal, însoţit de verb;
- exerciţii de integrare propoziţională, după suport obiectual şi/sau imagistic;
- exerciţii de completare a unui enunţ simplu cu început dat;
- exerciții de completare de propozitii lacunare simple.
- exerciții de ascultare activă;
- exerciții joc de adresare de întrebări simple/formulare de răspunsuri;
- exerciţii-joc de utilizare a unor formule de adresare, de menţinere şi de
încheiere a unei conversaţii;
- exerciţii-joc de utilizare a unor formule de politețe.
2. Receptarea și formularea de cuvinte și mesaje simple scrise în contexte

familiare
- exerciții de povestire după imagini;
- jocuri de verbalizare a unor imagini/ acţiuni;
- exerciții de asociere a imaginii cu mesaje simple scrise;
- exerciţii de citire a imaginilor, cu alcătuire de propoziţii simple;
- exerciții de completare a unei povestiri simple pe baza unor imagini date;
- exerciții de sinteză perceptuală (puzzle, completare imagini lacunare).
cuvintelor uzuale
- exerciţii de identificare-diferenţiere şi fixare mnezică a literelor;
- exerciții de citire a literelor redate vizual sau pe diferite suporturi;
- exerciții de citire tactilă a literelor;
- exerciţii de asociere literă-imaginea unui cuvânt care începe cu sunetul
corespunzător literei;
- exerciţii de asociere fonem-literă-grafem;
- exerciţii de identificare a literei dintr-un grup dat;
- exerciţii de redare a grafemului cu sprijin de puncte/ cu ajutorul săgeţilor; prin
metoda citirii globale;
- exerciţii de progresie stânga-dreapta în descifrarea grafismelor, cuvintelor;
- exerciții de identificare a literelor pe tastatură;
- exerciții de citire a unor cuvinte mono-, bisilabice;
- exerciții de completare a unor cuvinte lacunare.
imaginea corespunzătoare
- exerciții de identificare a unei imagini pe baza unui text scurt;
- exerciții de asociere a cuvintelor scrise cu un suport concret;
- exercitii de asociere obiect-imagine-cuvânt;
- exerciții de integrare a unui cuvânt într-o categorie;
- exerciții de redare a semnificației unui cuvânt prin desen.
2.4. Identificarea semnificației unor mesaje scrise simple
- exerciţii de citire globală a cuvintelor mono- şi bisilabice;
- exerciţii de citire,în ritm propriu, a silabelor, cuvintelor mono-, bi- și trisilabice;
- exerciţii de citire selectivă, cu sprijinul profesorului;
- exerciţii de citire expresivă, după model;
- exerciții de înțelegere a semnificației cuvintelor și utilizarea lor în situații adecvate;
- exerciții de identificare a semnificației unui text simplu;

- jocuri de rol.
2.5. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse
variate
- exerciţii pentru familiarizare cu „suprafaţa plană” şi cu „linia”
- exerciţii pentru folosirea unor spaţii grafice variate (perete, tablă, masă, caiet etc.),
orizontal, vertical, oblic;
- exerciții de orientare corespunzătoare în spațiul grafic al caietului/ al fișei de lucru;
- exerciţii de progresie stânga-dreapta în trasarea grafemelor;
- exerciții de executare de grafeme ce diferă ca orientare și structură;
- exerciții de ordonare/ completare a unor grafeme date;
- exerciții pentru identificarea grafemelor dintr-un ansamblu structurat;
- exerciții pentru identificarea unor litere;
- exerciții de înțelegere a elementelor componente ale unei litere (analiza grafică
verbalizată)
- exerciții de conturare a literelor, utilizând diferite tehnici:
x conturarea literelor cu degetul în lada de nisip
x conturarea literelor cu degetul pe suprafața unei mese
x conturarea literelor cu degetul a literelor decupate
x conturarea literelor cu degetul în aer
x conturarea literelor după un model dat (prin suprapunere)
x colorarea literelor
x confecționarea unor litere din sârmă/ modelarea din plastilină
x decuparea literelor
x trasarea literelor cu diferite instrumente (pensulă, cretă, carioca, creioane)
- exerciții de recunoaștere a literelor pe diferite suporturi;
- exerciții de reproducere a literelor după model, utilizând instrumente variate;
- exerciții de asociere a literei cu o imagine;
- exerciții de copiere a literelor.
2.6. Scrierea literelor de tipar și de mână și a cuvintelor simple, uzuale
- exerciții de identificare a literelor pe diferite suporturi;
- exerciții de recunoaștere și diferențiere a literelor mari și mici de mână și de tipar;
- exerciții de asociere a literei cu sunetul corespunzător;
- exerciții de transpunere a sunetelor în literele corespunzătoare;
- exerciții de scriere a literelor după dictare;
- exerciții de transcriere din litera de tipar în litera de mână/ asociere fonem - literă
mare de tipar (scriere majusculă sau tastare pe computer);
- exerciții de scriere de cuvinte simple prin dictare;
- exerciții de scriere corectă, lizibilă.
2.7. Utilizarea principalelor semnede punctuație în comunicarea scrisă.
- exerciţii de identificare a principalelor semne de punctuație;
- exerciții pentru diferenţierea semnelor de punctuație;
- exerciții de scriere a semnelor de punctuație;
- exerciții de completare a principalelor semne de punctuație în propoziții
lacunare;
- exerciții de asociere a semnelor de punctuație cu tipul de propoziție
corespunzător.
2.8. Scrierea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare, folosind
materiale diverse
- exerciții de transmitere a unor mesaje simple;
- exerciții de scriere a unor mesaje simple pe diferite suporturi
- exerciții de scriere de mesaje pe bază de imagini, situații concrete, cuvinte date;
- exerciții de formulare a unor bilete adresate unor persoane cunoscute.
3. Utilizarea mijloacelor alternative de comunicare pentru receptare și

transmiterea de mesaje simple
3.1. Înţelegerea și transmiterea de mesaje simple prin limbaj expresiv sau
corporal în mediul familiar
- exerciții de citire a expresiilor mimico-faciale;
- exerciții de reproducere a unui model mimico-gestual;
- exerciții de comunicare prin limbaj expresiv sau corporal;
- exerciții de asociere a expresiilor mimico-faciale cu pictograme adecvate;
- exerciții de transmitere a unor răspunsuri la întrebări simple prin gesturi;
- exerciții de exprimare a unor sentimente utilizând limbajul expresiv și/sau corporal;
3.2. Extragerea semnificaţiei unui enunţ format din 2-4 pictograme
- exerciții de asociere corectă obiect/ acțiune – pictogramă;
- exerciții de percepere adecvată a modalităților de etichetare, cu ajutorul
pictogramelor, a categoriilor de obiecte din clasă;
- exerciții de citire a unui enunț format din 2-4 pictograme;
- exerciții de executare a unor sarcini simple, prezentate pictografic, gestual şi
verbal;
- exerciții de redare a răspunsului la întrebări formulate cu ajutorul pictogramelor;
- exerciții de formulare de întrebări pe baza unui enunț format din pictograme.
3.3. Indicarea de pictograme în scop comunicaţional, de pe o tablă de
comunicare
- exerciții de etichetare corespunzătoare a obiectelor din mediul înconjurător și
ființelor cu simboluri accesibile – pictograme;
- exerciții de asociere a pictogramelor cu un obiect/o acțiune;
- exerciţii de diferenţiere a categoriilor de pictograme: persoane, obiecte, acţiuni,
însuşiri - după codul culorilor;
- exerciții de indicare de pictograme pentru a solicita satisfacerea unei trebuințe;
- exerciții de compunere a unor mesaje simple utilizând pictograme, pe baza
receptării mesajului verbal;
- exerciții de emitere a unor mesaje simple prin care solicită/oferă informații, utilizând
pictograme.
4. Explorarea proprietăților obiectelor și fenomenelor din mediul familiar prin

intermediul experiențelor senzoriale
4.1. Identificarea proprietăților obiectelor din mediul familiar, prin antrenarea
tuturor analizatorilor
- exerciţii de identificare a stimulilor vizuali:
x exerciţii de identificare obiectuală şi imagistică;
x exerciţii-joc de clasificare, seriere, grupare, sortare după un criteriu
(culoare, formă, mărime);
- exerciţii de recunoaştere a stimulilor olfactivi şi gustativi
x exercitii de identificare a diferitelor fructe si alimente după miros/ gust;
- exerciţii de identificare tactilă
x joc didactic-recunoaşterea obiectelor (mulaje fructe, forme geometrice
prin pipăit, în prezența/ absența văzului)
- exerciții de identificare, denumire și localizare a unor semnale sonore
(zgomote, sunete, onomatopee);
- exerciţii de sesizare a unor caracterisitici simple şi de asociere cu obiectele
corespunzătoare;
- exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar, prin

antrenarea mai multor analizatori.
4.2. Exersarea structurilor perceptiv-motrice de bază
- exerciţii pentru formarea noţiunilor de culoare (roşu,alb,negru,galben, albastru,
verde); mărime (mare-mic; lung-scurt; subţire-gros etc); formă (punct,
linie,cerc,pătrat etc), direcţie (dreapta-stânga; înainte-înapoi etc.):
x exerciţii de identificare, sortare obiectuală şi imagistică, după un criteriu;
x exerciţii de identificare, sortare imagistică, utilizând diferite dispozitive digitale;
x exerciţii simple de sinteză perceptuală (puzzle, incastrare, completare imagine
lacunară etc.);
x exerciții de orientare în spațiul larg de scris (planșe, coli mari de desen);
x exerciţii-joc de asociere a momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare;
x exerciții-joc de orientare temporală: calendarul anotimpurilor.
4.3. Identificarea elementelor schemei corporale
- exerciţii-joc de identificare a elementelor principale ale schemei corporale proprii şi
ale partenerului: în oglindă, pe un coleg/ pe o păpuşă, în imagini;
- exerciţii de observare a alcătuirii corpului:
x exerciţii de motricitate generală, cu antrenarea diferitelor părţi ale corpului;
x exerciţii de folosire, la comandă, a principalelor părți ale corpului;
- exerciţii-joc de reconstituire a obiectului din părţi (păpuşa demontabilă);
- exerciţiu ludic de asociere: imagine - parte corporală corespunzatoare;
- redarea schemei corporale în plan obiectual-acţional;
- exerciții de modelare/colorare a figurii umane, după model;
- exerciţii-joc de asociere: parte corporală (organ de simţ) - simţ corespunzător;
4.4. Exersarea lateralității și coordonării senzorio-motorii
- exerciţii de stimulare a membrului dominant, cu oferire de repere verbale pentru
recunoaşterea sa;
- exerciţii de manevrare de diferite obiecte cu executarea unor mişcări precum
răsucire, decupare, desenare;
- exerciţii de coordonare oculo-motorie;
- exerciții de divertisment grafic în spaţii determinate;
- exerciții de utilizare a părții dominante în activitate curentă;
- exerciţii de localizare a unui obiect, prin raportare la schema corporală;
- jocuri de mişcare pe ritmuri simple.
5. Utilizarea unor tehnici simple de autocontrol comportamental în contexte

familiare
5.1. Identificarea emoţiilor proprii și ale celorlalţi în contexte familiare
- exerciții de identificare a diferitelor tipuri de emoții în contexte familiare;
- exerciții de exprimare a diferitelor stări emoţionale prin realizarea unor desene,
modelaje din lut și plastelină, colaje etc.;
- exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru exprimarea în mod adecvat a
emoţiilor;
- exerciții de diferențiere a reacțiilor emoționale adecvate și neadecvate în diferite
contexte sociale;
- discuţii de grup, pe baza experienţei personale, despre dezavantajele unor reacții
emoționale și comportamentale neadecvate;
- jocuri de mimă;
- dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii de bază, cu ajutorul cărora
să se analizeze diferite stări emoționale;
- activități de exprime a diferitelor stări emoţionale prin: desene, cântece, modelaje
din lut şi plastilină, roluri în scenete scurte;

- exerciții de exprimarea a emoţiilor în situaţii variate (dramatizări);
- exerciții de verbalizare a ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele situaţii date;
- miniscenete cu marionete, măşti.
5.2. Manifestarea comportamentelor adaptative de bază în contexte familiare
- Exerciții aplicative de comunicare şi comportare adecvată în situaţii familiare;
- exerciții de identificare a relaţiilor pozitive/ armonioase între colegi (cooperare,
- exerciții de emiterea unor afirmaţii despre diferite stări emoționale date;
- exerciţii-joc de evidenţiere a relațiilor de grup;
- dialoguri situaţionale privind relaţiile în cadrul grupurilor/ despre grupuri, cu sau fără
suport imagistic;
- vizionare de filme privind raporturile din cadrul grupurilor;
- joc de rol;
- dramatizări.
Conținuturi
Domenii de conţinut Clasa pregătitoare – clasa a IV-a
Comunicarea orală - Actul fono-articulator
- Auzul fonematic
- Sunetul
- Silaba
- Cuvântul
- Limbajul expresiv
- Limbajul dialogat
Comunicarea scrisă - Orientarea în spațiul paginii
- Elemente grafice
- Litera mare de tipar; litera mare de mână
- Litera mica de tipar; litera mica de mână
- Transpunerea corectă în scris a literelor, cuvintelor, a
propozițiilor simple (copiere, dictare)
- Semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte,
semnul întrebării, semnul exclamării.
- Mesaje transmise în scris, în contexte uzuale
Mijloace alternative de - Comunicare augmentativă și alternativă: desene,
comunicare fotografii, cărți de comunicare cu pictograme, limbaj
Obiecte și fenomene - Proprietăți ale obiectelor și fenomenelor din mediul
din mediul familiar familiar
- Structuri perceptiv-motrice de bază
- Schema corporală
- Lateralitatea și coordonarea senzorio-motorie
Dezvoltare socio- - Exprimarea emoţiilor de bază
emoțională - Înţelegerea şi respectarea emoţiilor celorlalţi

Comunicarea orală - Actul fono-articulator
- Auzul fonematic
- Sunetul
- Silaba
- Cuvântul
- Limbajul expresiv
- Limbajul dialogat
Comunicarea scrisă - Orientarea în spațiul paginii
- Elemente grafice
- Litera mare de tipar; litera mare de mână
- Litera mica de tipar; litera mica de mână
- Semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte,
semnul întrebării, semnul exclamării.
- Mesaje transmise în scris, în contexte uzuale
Obiecte și fenomene - Proprietăți ale obiectelor și fenomenelor din mediul
din mediul familiar familiar
- Structuri perceptiv-motrice de bază
- Schema corporală
- Lateralitatea și coordonarea senzorio-motorie
Relaţionare - Tipuri de comportamente
interpersonală - Reguli de comportament în relația cu ceilalți
- Comunicarea eficientă
- Reguli de comunicare în mediul familial
- Reguli de comunicare în mediul școlar
Reguli şi norme de - Grupuri de apartenenţă
comportament - Comportamente în grupurile de apartenență:
adaptativ - Comportamente bazate pe respect, sinceritate, cinste,
grijă față de sine și față de ceilalți
- Comportamente bazate pe lipsă de respect, minciună,
necinste, lipsă de grijă față de sine și față de ceilalți
programei școlare de Terapii și programe de intervenție pentru proiectarea și
derularea activităților specifice de: stimulare multisenzorială, educație psihomotrică,
structurarea și dezvoltarea limbajului, tehnici alternative de comunicare, educație
ritmică, stimulare cognitivă, tehnici de modelare comportamentală.
Activitățile de”Terapii și programe de intervenție” se stabilesc în funcție de
tipul de dizabilitate și de nivelul de severitate al diagnosticului elevului și se realizează
prin planuri de intervențe personalizată de către profesorul psihopedagog; orele din
acestă categorie sunt alocate pe clasă/ pe săptămănă.
De asemenea, aceste tipuri de activități se desfășoară în ședințe de aproximativ
15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în
clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie
specială sau cu profesorul educator.
Cadrul didactic va urmări ca actul educational – terapeutic - compensatoriu să
vizeze crearea unor situații de învățare cu un pregnant caracter therapeutic -
compensatoriu, în vederea formării unor competenţe în sfera cunoaşterii, dar și
creșterea gradului de adaptabilitate și independență al elevilor cu dizabilități
intelectuale.
Pentru aplicarea in mod eficient a programei de ”Terapii și programe de
intervenție” este necesar să evidențiem câteva idei cu caracter general care definesc
strategia de organizare şi aplicare a acestui tip de activități de intervenţie:
- programarea activităților se va face în funcţie de caracterul terapeutic al
educaţiei;
- elaborarea de programe de intervenție educațional-terapeutică personalizate;
- utilizarea unor structuri de activitate integrată bazate pe principiul
interdisciplinarității;
- evaluarea trebuie privită ca o componenta esenţială de valorificare a
rezultatelor şi de optimizare a proceselor incluse în derularea actului
educaţional-terapeutic-compensatoriu.
Metodele de învățământ vor fi selectate în raport cu contribuția specifică în
formarea competențelor, conținutul activităților educațional-terapeutice și cu
particularitățile elevilor (vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul și gradul dizabilității,
specificitatea mijloacelor de comunicare alternative). Se pot utiliza o varietate de
metode didactice: metode de simulare, metode activ-participative, demonstrația,
metoda imitației, a modelării, a fragmentării operațiilor în secvențe mici și înlănțuirea lor,
metode specifice de structurare și organizare spațio-temporală, metode de terapie
comportamentală etc
În contextul activităților didactice specifice învățământului special metoda
demonstrației, a modelării sau a imitației sunt potrivite și eficiente în actul educational –
therapeutic - compensatoriu datorită compatibilității dintre specificul lor și particularitățile
de învățare ale elevilor cu dizabilități.
intelectuale atingerea competențelor prin efort personal sau prin colaborare cu alți
colegi. Specific acestor metode este faptul că stimulează interesul pentru cunoaștere,
facilitează contactul cu realitatea înconjurătoare și dezvoltă învățarea prin cooperare.
Acestea contribuie la formarea competențelor referitoare la ascultarea activă, luarea
deciziei, autonomiei personale, responsabilității și participării sociale.
Selecția, stabilirea și integrarea mijloacelor de învățământ în cadrul activităților
educațional-terapeutice se realizează prin corelarea permanentă a acestora cu
specificul competențelor vizate, al conținuturilor concrete și al metodelor și procedeelor

didactice utilizate. Se va avea permanent în vedere particularităţile utilizării mijloacelor
de învăţământ în educaţia specială: importanța mijloacelor concret-intuitive la elevii cu
dizabilități intelectuale; utilizarea mijloacelor moderne audio-vizuale şi informatice,
precum și utilizarea de softuri educationale.
Planificarea și proiectarea didactică:

Planificarea, ca activitate de organizare a actului educational – therapeutic -
compensatoriu se concretizează în elaborarea planificării calendaristice, care
cuprinde planificarea anuală și semestrială a activităților, urmate de elaborarea
programelor de intervenție.
t corelarea competențelor specifice cu conținuturile prezentate în
programa școlară;
t stabilirea unităților de învățare;
t stabilirea succesiunii parcurgerii unităților de învățare;
t stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare.


t identificarea unităților de învățare și a succesiunii acestora;
t asocierea unităților de învățare cu competențele specifice;
t eșalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de
învățare).

Nr. Unitatea de Competențe Nr. ore/
Conținuturi Observații
crt. învățare specifice perioada

t realizarea asocierilor dintre competențele specifice și conținuturi;
t distribuirea conținuturilor pe unități de învățare;
t stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
t alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare.
Având în vedere specificul activităților de Terapii și programe de intervenție,

proiectarea activităților educational-terapeutice se realizează prin planul de intervenție
personalizat. Acesta reprezintă un instrument educațional de planificare și programare
a activităților educațional-terapeutice și de concentrare a intervențiilor, pe baza unui
proces de identificare a capacităților, abilităților, competențelor elevilor cu dizabilități
intelectuale.
Programul de intervenție personalizat cuprinde o primă parte care se referă la

datele de identificare ale elevului, urmand, ca cea de a doua parte să descrie, pe scurt,
dificultățile pe care le întâmpină elevul (acestea constituind rezultate ale evaluării
complexe). Pe baza acestor rezultate se stabilesc prioritățile de intervenție, concretizate
în activități cu caracter educational- terapeutic-compensatoriu și structurate într-un
program care cuprinde: competențe, conținuturi, precum și metode și mijloace de
realizare.
Programul de intervenție personalizat poate fi structurat, conform următorului
tabel:
Competențe Conținuturi Metode și Perioada Criterii minimale Metode și
mijloace de de de apreciere a instrumente
realizare intervenție progreselor de evaluare
Revizuirea programului de intervenție se face în funcție de rezultatele evaluărilor

periodice care consemnează obiectivele realizate, dificultățile întâmpinate, precum și
metodele care au avut impact ridicat, fie el pozitiv sau negativ.
Evaluarea
Evaluarea elevilor cu dizabilităţi intelectuale se realizează în contexte diferite,
atât prin metode tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie
puternic ameliorativă, întreg procesul educațional-terapeutic-compensatoriu adaptându-
se permanent în funcţie de rezultatele acesteia.
Având în vedere faptul că la activitățile de Terapii și programe de intervenție
nu se realizează aprecierea prin note sau calificative, va fi utilizată preponderent
evaluarea de progres, raportată la competențele vizate prin documentele de proiectare
a intervenției educațional-terapeutice- compensatorii.
Contexte, factori și medii de instruire

Spre deosebire de activitățile de predare-învățare-evaluare care se desfășoară
de regulă, în sălile de clasă, activitățile educațional-terapeutice- compensatorii, prin
specificul lor, se pot desfășura în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris
elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul
educator.
În proiectarea acestui tip de activități se va avea în vedere corelarea metodelor și
mijloacelor adecvate cu contextele și mediile de intervenție cele mai potrivite demersului
educațional-terapeutic-compensatoriu.
Bibliografie
1. Anca, M., (2003), Logopedie, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană;
3. Cucoş, C., (2000), Pedagogie generală, Iași: Editura Polirom;
4. Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri şi
examene de obţinere a gradelor didactice, Iași: Editura Polirom;
București: Editura Pro Humanitate;
6. Popovici, D.V., (2016), (coord.), Strategii de comunicare augmentativă și alternativă
pentru copiii nonverbali, București: Editura Universității din București;
7. Popovici, D.V., Racu, A., Dani, A., Crețu, V., (2009), Intervenția recuperativ-
terapeutică pentru copiii cu dizabilități multiple, Chișinău: Editura Ruxandra;
9. Verza, E., (2003), Tratat de logopedie, vol. I, București: Editura Fundaţiei
Humanitas;
10. Verza, E., (2009), Tratat de logopedie, vol. II, București: Editura Semne;
11. Vlad, M., Ghilaş, I., Cozma, A., Vasiliu, C.-M., (2009), Dicţionar enciclopedic de
Psihopedagogie specială, București: Editura Fundaţiei Culturale Marin Speteanu;
12. Vrăsmaş, E., (1999), Învăţarea scrisului - o perspectivă comprehensivă şi
integrativă, București: Editura Pro Humanitate;
13. Vrăsmaş, E., Stănică, C., (1997), Terapia tulburărilor de limbaj – Intervenţii
logopedice, București: Editura Didactică şi Pedagogică;
14. *** (2016), Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
15. *** (2014), Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar -
Planuri-cadru de învățământ și programe școlare, anexă la
O.M.nr.3593/18.06.2014;
16. *** (2011), Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011 şi actele normative subsecvente
17. *** Planurile-cadru, programele şcolare în vigoare.
Grupul de lucru:


Vasile Marinela Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”
București
Suță Lizia Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”
București
Perșinaru Sorina
Școala Gimnazială Specială Nr. 2 București
Marinela
Programa şcolară
pentru disciplina
TERAPII ȘI PROGRAME DE INTERVENȚIE
București, 2021
Programa școlară TERAPII ȘI PROGRAME DE INTERVENȚIE-Învăţământ special gimnazial-Dizabilităţi intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Disciplina de învățământ Terapii și programe de intevenție cuprinde gamă variată
de activități cu caracter terapeutic- compensatoriu și de abilitare- reabilitare care au ca
finalitate dezvoltarea armonioasă a personalității elevului cu dizabilități intelectuale grave,
severe și/ sau asociate, abilitarea acestuia cu mecanisme compensatorii, de comunicare
independentă în vederea creșterii gradului de autonomie personală și socială.
Programa școlară pentru Terapii și programe de intevenție reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele din învățământul special primar și gimnazial (de la clasa
pregătitoare la clasa a X-a) pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate, având următoarea structură:
- Conținuturi
Disciplina Terapii și programe de intevenție face parte din aria curriculară
Terapia specifice și de compenasare (individuale/ de grup), fiind prevăzută în Planul-
cadru de învățământ pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități
intelectuale grave, severe și/ sau asociate, Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018
gimnazial.
Parte integrantă a disciplinelor cu caracter terapeutic, disciplina Terapii și programe de
intevenție are alocate 8 ore săptămânal/clasă care sunt normate profesorului
psihopedagog. Această disciplină de învățământ cuprinde activități terapeutice din
următoarele domenii:
- stimulare multisenzorială
- educație psihomotrică
- structurarea și dezvoltarea limbajului
- tehnici alternative de comunicare
- educație ritmică
- stimulare cognitivă
- tehnici de modelare comportamentală
Tipul activităților și ponderea acestora în cadrul programul săptămânal se stabilesc
de către profesorul psihopedagog în funcţie de particularitățile de vârstă și nevoile de
dezvoltare ale elevilor, acestea fiind precizate în planurile de intervenție personalizată.
Activitățile din cadrul disciplinei Terapii și programe de intevenție se desfășoară
în ședințe de aproximativ 15- 45 de minute, individual sau cu grupuri de
2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu
profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
terapeutic, urmărind formarea unor competenţe în sfera psihomotricității, comunicării,
comportamentului și autonomiei personale şi sociale, sporind gradul de adaptabilitate al
elevilor cu dizabilităţi intelectuale, în vederea participării active la viața comunității, în
persoanelor cu dizabilități 2014-2020 „Politicile sociale – de la «reabilitarea» individului la
reformarea societății” și Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilității 2010-2020
„Un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” care valorifică la rândul lor
potențialul combinat al prevederilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Convenției Națiunilor Unite privind
drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Achizitiile, transpuse în programă sub forma competențelor (generale și specifice),
converg spre dezideratului general de formare a unei personalităţi apte de a participa activ
la viaţa în familie, de grup profesional şi social.
Având în vedere particularități specifice elevilor cu dizabilități intelectuale grave,

severe și/ sau asociate, în cadrul disciplinei Terapii și programe de intevenție, ponderea
cea mai importantă din bugetul de timp o au activitățile de abilitare și reabilitare în
domeniul comunicării, de structurare și dezvoltare a limbajului verbal și nonverbal, inclusiv
prin metode alternative și augumentative de comunicare.
În elaborarea programei școlare pentru disciplina Terapii și programe de
intevenție s-au avut în vedere următoarele:
¾ adecvarea curriculumului la realităţile interne ale sistemului de învăţământ special şi
la realităţile societăţii, având ca obiectiv pregătirea elevului cu dizabilități intelectuale
pentru viaţă şi facilitarea integrării socio- profesionale;
¾ echilibrarea ponderii diferitelor activități terapetice în funcţie de particularitățile de
vârstă și nevoile de dezvoltare ale elevilor;
¾ flexibilitatea curriculumului, parcurgerea şi aplicarea acestuia permiţând abordarea
diferențiată a elevilor;
¾ continuitatea curriculumului, cu asigurarea unei treceri optime de la un ciclu de
învățământ la altul;
¾ diversificarea criteriilor de structurare a conţinutului, conform nivelului de dezvoltare
atins de elev;
¾ corelarea activităţilor propuse prin curriculum cu idealul educaţional;
¾ utilitatea curriculumului pentru cei cărora se adresează (profesori- elevi- familie-
comunitate), relevată prin componentele specifice programei.
Din considerente metodologice, programa școlară pentru disciplina Terapii și
programe de intevenție a fost structurată pe cicluri de învățământ, pentru nivel primar și
gimnazial. Însă având în vedere complexitatea diagnosticelor, multitudinea de sindroame
întâlnite, nivelului de severitate și gradul de dizabilitate al elevilor din clasele care parcurg
curriculum din Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/ 18.05.2018 privind aprobarea planurilor-
cadru pentru învățământul special preșcolar, primar și gimnazial, activitățile de învățare
care se regăsesc în programa de nivel primar se pot desfășura pe tot parcursul școlarității,
existând situații posibile în care un elev cu dizabilități intelectuale grave, severe sau
asociate să nu atingă la sfârșitul clasei a IV-a nivelul superior al competențelor stabilite
pentru învățământul special primar.
1. Receptarea și utilizarea adecvată de mesaje orale în diverse situații

de comunicare
2. Receptarea și elaborarea de mesaje scrise în diverse situații de

comunicare
3. Utilizarea adecvată a mijloacelor alternative de comunicare în diferite

contexte sociale
4. Operarea cu proprietățile obiectelor și fenomenelor din mediul

înconjurător prin intermediul experiențelor senzoriale și a proceselor
cognitive
5. Utilizarea tehnicilor de autocontrol comportamental şi de exprimare

adecvată a emoţiilor în contexte diverse
CLASA a V-a – CLASA a X-a

1. Receptarea și utilizarea adecvată de mesaje orale în diverse situații de
comunicare
Clasa a V-a – clasa a X-a
1.1. Acordarea de semnificație sunetelor identificate, discriminate și localizate
în mediul înconjurător
- exerciții de imitare a unor sunete identificate (zgomote, sunete, onomatopee);
- exerciții de emitere a sunetelor prin demonstrație și imitație;
- exerciții de indicare a sursei care a produs sunetul;
- exerciții de asociere a sunetului cu sursa care l-a produs;
- exerciții de discriminare a sunetelor;
- exerciții de introducere a sunetului în silabe/ cuvinte.
1.2. Descompunerea și recompunerea unei propoziţii prin utilizarea metodei
fonetice analitico- sintetice
- exerciții de compunere și descompunere a propozițiilor în cuvinte, a cuvintelor în
silabe, a silabelor în sunete și litere;
- exerciţii de formulări de propoziţii, pe suport imagistic;
- exerciţii de formulări de propoziţii cu cuvinte date;
- exerciții de stabilire a locului literelor/ silabelor/ cuvintelor în silabe/ cuvinte/
propoziții;
- exerciții de identificare în propoziţie a cuvântului în care se află sunetul nou;
- exerciții de construire de propoziții prin ordonarea logică a cuvintelor date;
- exerciții de completări propoziții lacunare.
1.3. Identificarea semnificației unui mesaj constituit din mai multe unităţi
semantice care nu face parte din experienţa personală
- exerciții de ascultare activă a unui mesaj verbal;
- exerciții de recunoaștere a semnificașției unui mesaj verbal simplu;
- exerciții de reproducere a unui mesaj verbal simplu;
- exerciții de redare a semnificației unui mesaj nou utilizând diverse tehnici (desen,
colaj etc.);
- exerciții de redare corectă și logică a semnificației unui mesaj verbal nou.
1.4. Formularea de mesaje constituite din mai multe unităţi semantice, în
diverse situaţii de comunicare
- exerciții de formulare de enunțuri, pe baza unei teme date;
- exerciții de transmitere de mesaje, pornind de la o situație dată;
- exerciții de utilizare corectă a cuvintelor de legătură, în transmiterea unui mesaj;
- exerciții de utilizare a vocabularului activ pentru formularea unor mesaje;
- exerciții de utilizare corectă a structurilor gramaticale în formularea unor mesaje.
1.5. Iniţierea şi susținerea unui dialog respectând regulile acestuia
- exerciții de inițiere, susținere și încheiere a unui dialog pe o temă dată;
- exerciții de formulare de propoziții interogative;
- exerciții de formulare de răspunsuri, pornind de la o temă dată;
- exerciții de elaborare de diferite enunțuri/ formulare de propoziții pe o temă dată;
- exerciții de integrare în dialog a formulelor de politețe;
- jocuri de rol pentru însușirea regulilor dialogului.
2. Receptarea și elaborarea de mesaje scrise în diverse situații de comunicare

2.1. Formularea unui enunț logic, pe baza unei succesiuni de imagini, folosind
cuvinte proprii
- exerciții de redare în scris a unui enunț, pe baza unor imagini date;
- exerciții de formulare în scris de propoziții cu cuvinte date;
- exerciții de exprimare în scris a unui mesaj pe o temă dată;
- exerciții de compunere a unu text scurt, pe baza unor imagini/ cuvinte date;
- exerciții de redactare a unui enunț, pe baza unor imagini date, folosind cuvinte
proprii;
- exersarea regulilor de comunicare în scris.
2.2. Citirea cuvintelor și a propozițiilor
- exerciţii de citire a cuvintelor mono/ bisilalice/ trisilabice;
- exerciţii de completare a unor cuvinte lacunare;
- exerciţii de compunere/ descompunere de cuvinte date;
- exerciții de citire de propoziţii, pe suport imagistic;
- exerciţii de formulări de propoziţii din cuvinte date;
- exerciții de citire a propozițiilor simple, prin ordonări de cuvinte;
- exerciţii de completare de propoziţii lacunare;
- exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate;
- exerciții de citire de propoziţii afirmative, exclamative, interogative.
2.3. Redarea cu cuvinte proprii a semnificației unor texte scrise simple
- exererciții de redare, pe baza de întrebări, a conținutului unui text;
- exerciții de întegrare în enunțuri a cuvintelor/ expresiilor noi întâlnite într-un text;
- exerciții de înțelegere a conținutului unui text și redarea lui în mod logic;
- exerciții de înțelegere a semnificației unor texte și utilizarea lor în situații adecvate.
2.4. Scrierea de cuvinte și propoziții simple
- exerciţii de scriere a cuvintelor (mono/ bisilalice/ trisilabice) cu suport imagistic;
- exerciții de scriere a grupurilor de litere;
- exerciţii de transpunere în scris (copiere) de cuvinte și propoziții simple;
- exerciții de scriere după dictare a unor cuvinte și propoziții simple;
- exerciții de completare de cuvinte/ propoziții lacunare;
- exerciții de compunerea de cuvinte cu silabe date;
- exerciții de despărțire în silabe;
- exerciții de scriere a unui mesaj .
- exerciții de așezare corectă în pagină a textului;
- exerciții de scriere corectă, lizibilă a cuvintelor, propozițiilor și textelor scurte;
- exerciții de completare de propoziții, texte simple cu semnele de punctuație
corespunzătoare;
- exerciții de transpunere în scris a unui text (prin copiere, dictare), cu respectarea
semnelor de punctuație;
- exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe la sfârșitul rândului;
- exerciţii de scriere corectă grupurilor de litere;
- exerciții de transpunere (prin transcriere/ dictare) a unui text simplu, utilizând
corespunzător semnele de punctuație.
2.6. Redactarea unor texte simple, în diverse contexte de comunicare
- exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate;
- exerciții de redare în scris a unui text simplu, pe baza unor imagini date
- exerciții de redactare a unui text pe baza de întrebări
- exerciții de transmitere a unor mesaje utilizând diverse dispozitive digitale;
- exerciții de redactare a unor texte funcționale simple.
3. Utilizarea adecvată a mijloacelor alternative de comunicare în diferite

contexte sociale
- exerciţii de preluare şi de imitare a modelului mimico- gestual al profesorului;
- exerciții de exprimare a unor sentimente utilizând limbajul expresiv și/ sau corporal;
- exerciții- joc de exprimarea opiniilor folosind mimică/ gesturi/ pictograme adecvate;
- exerciții de descriere a obiectelor folosind mimică/ gesturi/ pictograme adecvate;
- exerciții de identificare și numirea unor trăsături ale ființelor din mediul apropiat
limbajul expresiv și/ sau corporal;
comunicare;
- exerciții de identificare a corespondenței elementelor verbale cu cele nonverbale;
- jocuri didactice de expresie mimico- facială și pantomimică;
- joc de rol pe teme diferite, cu oferirea de modele comportamentale nonverbale.
3.2. Înţelegerea enunțurilor formulate cu ajutorul pictogramelor
- exerciții de citire a unui text redat prin pictograme;
- exerciții de desprindere a semnificației unui enunț formulat cu ajutorul pictogramelor;
- exerciții de realizare a unei sarcini mai complexe prezentată pictografic, gestual şi
verbal;
- exerciții de redare cu propriile cuvinte/ cu ajutorul pictogramelor a ideilor dintr-un text
simplu.
- exerciții- joc de redare de răspunsuri la întrebări formulate cu ajutorul pictogramelor;
- exerciții de aplicare a unor instrucțiuni simple după citirea acestora în cartea de
comunicare sau pe dispozitivul electronic de comunicare.
3.3. Formulează mesaje utilizând table de comunicare și/sau dispozitive
electronice de comunicare
- exerciții- joc de utilizare a pictogramelor pentru a formula răspunsuri la întrebări;
- exerciții de formulare de mesaje referitoare la categorii de obiecte, fiinţe, acţiuni din
mediul apropiat, utilizând pictograme adecvate;
- exerciții de utilizare a formulelor de salut, de prezentare, de permisiune și de
solicitare, cu ajutorul cărţilor şi dispozitivelor electronice de comunicare mai
complexe;
- prezentarea logică și cronologică a unor pictograme care corespund momentelor
unei întâmplări imaginare/ trăite;
- exerciții de comunicare liberă între profesor- elev/ elev- elev cu ajutorul cărţii de
comunicare;
- exerciții de utilizare, în situaţii concrete de viață, a dispozitivelor de comunicare
disponibile (table de comunicare, cărţi de comunicare, dispozitive electronice);
- jocuri situaționale de rol, cu utilizare a cărţilor și/ sau dispozitivelor de comunicare.
4. Operarea cu proprietățile obiectelor și fenomenelor din mediul

înconjurător prin intermediul experiențelor senzoriale și a proceselor
cognitive
4.1. Descrierea proprietățile obiectelor și fenomenelor din mediul înconjurător
- exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor și fenomenelor, prin antrenarea
mai multor analizatori.
- exerciţii de discriminare a proprietăților obiectelor și fenomenelor din mediul
înconjurător, perceptibile pe baza simțurilor;
- exerciţii de descriere a proprietăților obiectelor și fenomenelor din mediul
înconjurător prezentate în imagini, planșe, conținuturi audio-vizuale;
- exerciții de comparare a obiectelor folosind drept criteriu proprietăţile lor;

- exerciții de descriere a caracteristicilor fenomenelor în funcție de momentul
momentul producerii acestora;
- exerciţii-joc de asociere obiecte- proprietăți cu verbalizare;
- exerciții de descriere a caracteristicilor obiectelor și fenomenelor pornind de la
prezentarea unor povești sau filme tematice.
4.2. Utilizarea structurilor perceptiv-motrice de bază în contexte variate
- exerciţii pentru formarea noţiunilor de culoare (roşu, galben, albastru, verde); mărime
(mare- mic; lung- scurt; subţire- gros etc); formă (punct, linie, cerc, pătrat etc),
direcţie (dreapta- stânga; înainte- înapoi, etc.), poziţie (orizontal, vertical, oblic, sus,
jos, pe, între, etc.):
x exerciţii de identificare, sortare obiectuală şi imagistică, după mai multe criterii, cu
verbalizare;
x exerciţii de identificare, sortare imagistică, utilizând diferite dispozitive digitale,
cuverbalizare;
x exerciţii de sinteză perceptuală (puzzle, incastrare, completare imagine lacunară
etc.);
x exerciţii de localizare a poziţiei unui obiect în raport cu schema corporală şi în
relaţie cu alte obiecte;
x exerciţii de redare a poziţiei obiectelor în plan imagistic;
x exerciţii de orientare în spaţiul restrâns (foaie de bloc/ caiet de desen) după
repere date (puncte de sprijin);
x exerciţii- joc de asociere a momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare;
x exerciții- joc de orientare temporală: completarea calendarului anotimpurilor;
x exerciţiu- joc de ordonare a unor imagini în ordine cronologică.
4.3. Utilizarea corectă a elementelor schemei corporale
- exerciţii- joc de identificare şi numire a elementelor principale şi de detaliu ale
schemei corporale proprii şi ale partenerului: în oglindă, pe un coleg/ pe o păpuşă,
în imagini;
- exerciţii de observare a alcătuirii corpului:
x exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului, la comandă verbală;
x joc didactic cu vocabular imagistic-noţiuni corporale;
- exerciții- joc de imitare a posturii unui coleg sau a unui personaj dintr-o imagine;
- exerciţii- joc de reconstituire imagistică a corpului uman (puzzle, completare de
imagini lacunare);
- reprezentarea schemei corporale în plan obiectual-acţional şi imagistic
- exerciții de construcție/ desenare a figurii umane, cu/ fără model;
- exerciţiu ludic: asocierea unor obiecte cu părţile corespunzătoare ale corpului;
- jocuri cu marionete/ jocuri de rol.
4.4. Aplicarea adecvată a schemelor senzorio-motorii în activități practice diverse
- exerciţii de coordonare oculo- motorie, cu antrenarea membrului superior dominant;
- exerciţii de orientare, prin raportare la schema corporală și alte repere;
- exerciţii de localizare a poziţiei unui obiect în raport cu schema corporală şi în relaţie
cu alte obiecte;
- exerciţii senzoriale şi motorii, cu antrenarea progresivă a tuturor părţilor corpului:
x exerciţii de folosire alternativă a membrelor în joc;
x exerciţii de stimulare a musculaturii fine a mâinilor/ degetelor;
x exerciții de manipulare adecvată a diferitelor obiecte;
- exerciţii ludice de exprimare gestuală şi posturală, însoţită de linie muzicală
sugestivă.
5. Utilizarea tehnicilor de autocontrol comportamental şi de exprimare

adecvată a emoţiilor în contexte diverse
5.1. Diferențierea reacţiilor emoţionale adecvate și neadecvate în diferite contexte
social
- exerciții de identificare a diferitelor tipuri de emoții în imagini, texte, filme,
videoclipuri;
- vizionarea de filme cu identificarea reacțiilor emoționale adecvate și neadecvate a
diferitelor personaje;
- jocuri de rol pentru exprimarea unor răspunsuri emoționale la diferite situații
concrete de viață;
- exerciţii-joc de evidenţiere a relaţiilor sociale;
- exerciţii de observare dirijată a unor situaţii reale;
- exerciții aplicative de comunicare şi comportare civilizată în diverse situaţii;
- exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor reacţii
emoţionale adecvate și neadecvate;
- discuţii pe marginea unor texte cu suport imagistic sugestiv;
- exerciţii- joc de simulare a unor situaţii de viaţă pe tema conflictelor din cadrul
grupurilor de apartenenţă;
- exerciţii de terapie de grup;
- jocuri de rol bazate pe empatie;
- dramatizări pe baza unor povestiri tematice;
- joc de rol cu finalităţi diferite;
- discuţii pe marginea unor texte cu suport imagistic sugestiv.
5.2 Manifestarea unor comportament adecvate în contexte sociale variate
- exerciţii de lecturare a unor texte pe teme date, pe baza a difeite sentimente
(respect/ lipsa de respect; curaj/ frica, laşitatea; bunătate/ răutate; sinceritatea/
minciună etc)
- jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni (prietenie/ duşmănie;
cooperare/ răutate etc.)
- discuții tematice cu privire la anumite situații din experiența proprie care necesită
manifestarea autocontrolului;
- exerciţii de identificare a stimulilor care perturbă derularea unei activități în bune
condiţii;
- exerciţii pentru identificarea particularităților sentimentelor de eşec, de pierdere, de
frustrare;
- exerciţii pentru antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reacţiilor motrice;
- exerciții de utilizare în comunicarea cu ceilalți a modalităților de ascultare activă;
- discuţii de grup, pe baza experienţei personale, despre comportamentul agresiv și
consecințele acestuia;
- realizarea unui inventar de situaţii care implica diferite manifestări emoţionale și
răspunsurile adecvate acestora;
- discuţii tematice;
- joc de rol;
- dramatizări.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a V-a – clasa a X-a
Comunicarea orală - Citirea cu suport imagistic
- Metoda globală
- Metoda analitico- sintetică
- Dialogul
- Reguli de comunicare
- Lexicul: vocabular tematic
- Structuri gramaticale
Comunicarea scrisă - Scrierea corectă a literelor mari și mici de mână
- Îfmbinarea cuvintelor în propoziții simple și dezvoltate
- Înțelegerea semnificației unui mesaj scris
- Ortografie și punctuație
- Scrierea funcțională
Obiecte și fenomene din - Proprietăți ale obiectelor și fenomenelor din mediul
mediul înconjurător înconjurător
- Structuri perceptive- mortice de bază
- Schema corporală
- Scheme senzorio- motorii utilizate în activități practice
diverse
Reguli şi norme de - Relaționarea în cadrul grupului
comportament adecvat - Norme de comportament adecvat
Dezvoltare socio- - Manifestări emoționale
emoțională - Managementul emoțiilor
- Controlul și autocontrolul
- Importanța autocontrolului
- Tehnici de autocontrol
Tehnici de autocontrol - Factori de risc
- Comportamentul în situaţii limită
- Gestionarea propriilor emoții
- Empatia
- Modalităţi de rezolvare a conflictelor din cadrul grupurilor
de apartenenţă
- Mecanisme de autocontrol
școlare de Terapii și programe de intervenție pentru proiectarea și derularea activităților
specifice de: stimulare multisenzorială, educație psihomotrică, structurarea și dezvoltarea
limbajului, tehnici alternative de comunicare, educație ritmică, stimulare cognitivă, tehnici
de modelare comportamentală.
Activitățile de „Terapii și programe de intervenție” se stabilesc în funcție de tipul
de dizabilitate și de nivelul de severitate al diagnosticului elevului și se realizează prin
planuri de intervențe personalizată de către profesorul psihopedagog; orele din acestă
categorie sunt alocate pe clasă/ pe săptămănă.
De asemenea, aceste tipuri de activități se desfășoară în ședințe de aproximativ
15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în cabinete specializate sau în
clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială
sau cu profesorul educator.
Cadrul didactic va urmări ca actul educational- terapeutic- compensatoriu să vizeze
crearea unor situații de învățare cu un pregnant caracter terapeutic- compensatoriu, în
vederea formării unor competenţe în sfera cunoaşterii, dar și creșterea gradului de
adaptabilitate și independență al elevilor cu dizabilități intelectuale.
Pentru aplicarea in mod eficient a programei de „Terapii și programe de intervenție”
este necesar să evidentiem cateva idei cu caracter general care definesc strategia de
organizare şi aplicare a acestui tip de activitati de intervenţie:
- programarea activitatilor se va face în funcţie de caracterul terapeutic al educaţiei;
- elaborarea de programe de interventie educational-terapeutica personalizate;
- utilizarea unor structuri de activitate integrata bazate pe principiul
interdisciplinarității;
- evaluarea trebuie privită ca o componenta esenţiala de valorificare a rezultatelor şi
de optimizare a proceselor incluse în derularea actului educaţional- terapeutic-
compensatoriu.
formarea competențelor, conținutul activităților educațional- terapeutice și cu
particularitățile elevilor (vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul și gradul dizabilității,
specificitatea mijloacelor de comunicare alternative). Se pot utiliza o varietate de metode
didactice: metode de simulare, metode activ- participative, demonstrația, metoda imitației,
a modelării, a fragmentării operațiilor în secvențe mici și înlănțuirea lor, metode specifice
de structurare și organizare spațio- temporală, metode de terapie comportamentală etc
În contextul activităților didactice specifice învățământului special metoda
demonstrației, a modelării sau a imitației sunt potrivite și eficiente în actul educational-
terapeutic- compensatoriu datorită compatibilității dintre specificul lor și particularitățile de
învățare ale elevilor cu dizabilități.
Selecția, stabilirea și integrarea mijloacelor de învățământ în cadrul activităților
utilizate. Se va avea permanent în vedere particularităţile utilizării mijloacelor de
învăţământ în educaţia specială: importanța mijloacelor concret-intuitive la elevii cu
dizabilități intelectuale; utilizarea mijloacelor moderne audio-vizuale şi informatice, precum

și utilizarea de softuri educationale.
Planificarea și proiectarea didactică:

Planificarea, ca activitate de organizare a actului educational- terapeutic-
compensatoriu se concretizează în elaborarea planificării calendaristice, care cuprinde
planificarea anuală și semestrială a activităților, urmate de elaborarea programelor de
intervenție.
t corelarea competențelor specifice cu conținuturile prezentate în programa
școlară;


învățare).


Având în vedere specificul activităților de Terapii și programe de intervenție,
proiectarea activităților educational- terapeutice se realizează prin planul de intervenție
personalizat. Acesta reprezintă un instrument educațional de planificare și programare a
activităților educațional- terapeutice și de concentrare a intervențiilor, pe baza unui proces
de identificare a capacităților, abilităților, competențelor elevilor cu dizabilități intelectuale.
Programul de intervenție personalizat cuprinde o primă parte care se referă la
datele de identificare ale elevului, urmand, ca cea de a doua parte să descrie, pe scurt,
dificultățile pe care le întâmpină elevul (acestea constituind rezultate ale evaluării
complexe). Pe baza acestor rezultate se stabilesc prioritățile de intervenție, concretizate
în activități cu caracter educational- terapeutic- compensatoriu și structurate într-un
program care cuprinde: competențe, conținuturi, precum și metode și mijloace de
realizare.
Programul de intervenție personalizat poate fi structurat, conform următorului

tabel:
Metode și
Perioada Criterii minimale Metode și
Competențe mijloace
Conținuturi de de apreciere instrumente
de
intervenție a progreselor de evaluare
realizare
Revizuirea programului de intervenție se face în funcție de rezultatele evaluărilor

periodice care consemnează obiectivele realizate, dificultățile întâmpinate, precum și meto
dle care au avut impact ridicat, fie el pozitiv sau negativ.
Evaluarea
Evaluarea elevilor cu dizabilităţi intelectuale se realizează în contexte diferite, atât
prin metode tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie puternic
ameliorativă, întreg procesul educațional- terapeutic- compensatoriu adaptându-se
permanent în funcţie de rezultatele acesteia.
Având în vedere faptul că activitățile la de Terapii și programe de intervenție nu
se realizează aprecierea prin note sau calificative, va fi utilizată preponderent evaluarea
de progres, raportată la competențele vizate prin documentele de proiectare a intervenției
educațional- terapeutice- compensatorii.
Spre deosebire de activitățile de predare- învățare- evaluare care se desfășoară de
regulă, în sălile de clasă, activitățile educațional- terapeutice- compensatorii, prin specificul
lor, se pot desfășura în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în
parteneriat cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
În proiectarea acestui tip de activități se va avea în vedere corelarea metodelor și
mijloacelor adecvate cu contextele și mediile de intervenție cele mai potrivite demersului
educațional- terapeutic- compensatoriu.
Bibliografie
1. Anca, M.,(2003), Logopedie, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană,;
3. Cucoş, C., (2000), Pedagogie generală, Iași: Editura Polirom;
6. Popovici, D.V. (coord.), (2016), Strategii de comunicare augmentativă și alternativă
pentru copiii nonverbali, Bucureşti: Editura Universității din București;
7. Popovici, D.V., Racu, A., Dani, A., Crețu, V., (2009), Intervenția recuperativ-
terapeutică pentru copiii cu dizabilități multiple, Chișină: Editura Ruxandra;
8. Verza, E., Verza, E. F. (coord), (2011), Tratat de psihopedagogie specială,
9. Verza, E., (2003),Tratat de logopedie, vol. I, București: Editura Fundaţiei
Humanitas;
10. Verza, E., (2009), Tratat de logopedie, vol. II, București: Editura Semne;
11. Vrăsmaş, E.,(1999), Învăţarea scrisului - o perspectivă comprehensivă şi
integrativă, București: Editura Pro Humanitate;
12. Vrăsmaş, E., Stănică, C., (1997), Terapia tulburărilor de limbaj – Intervenţii
logopedice, București: Editura Didactică şi Pedagogică;
13. Vlad, M., Ghilaş, I., Cozma, A., Vasiliu, C.-M., (2009), Dicţionar enciclopedic de
Psihopedagogie specială, București: Editura Fundaţiei Culturale Marin Speteanu;
14. ***Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011 şi actele normative subsecvente acesteia,
referitoare la învăţământul special şi special integrat;
15. *** Planurile-cadru, programele şcolare în vigoare;
16. *** (2016) Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
17. *** (2014) Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar-
3593/18.06.2014.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educației și Cercetării

Romeo Adrian COZMA, Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Vasile Marinela Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” București
Suță Lizia Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” București
Meran Mariana Școala Gimnazială Specială „Sf. Nicolae” București
Programa şcolară
pentru disciplina
KINETOTERAPIE
București, 2021
Programa școlară KINETOTERAPIE – Învățământ special primar – Dizabilități intelectuale grave/ severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Kinetoterapie, definită ca terapia prin mișcare se realizează prin programe de
recuperare care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului
funcțional, în cazul diverselor afecțiuni. Principalul mijloc specific al kinetoterapiei,
exercițiul fizic este utilizat în scopul recuperării somato-funcționale, motrice și
psihomotrice sau al reeducării funcțiilor compensatorii, în cazul deficitelor parțial
reversibile sau ireversibile.
Kinetoterapia este o disciplină de învățământ situată la granița dintre disciplinele
medicale, disciplinele de specialitate din educație fizică și cele din domeniul științelor
educației, ce are ca principală caracteristică interdisciplinaritatea, ceea ce oferă ocazia
specialiștilor din domeniul Științelor motricității umane să identifice resurse pentru noi
abordări teoretice și metodologice.
Disciplina de învățământ Kinetoterapie este o disciplină specifică învățământului
special, fiind prevăzută în planurile cadru de învățământ pentru elevii cu dizabilități
intelectuale ușoare și moderate, elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate, elevii cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate, elevii cu dizabiltăți
auditive și elevii cu dizabilități vizuale.
Planul cadru de învățământ pentru învățământul special - nivel primar, elaborat
cu aplicativitate pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
localizează disciplina Kinetoterapie în cadrul celei de-a noua arie curriculară Terapii
specifice și de compensare (individuale/ de grup). În cadrul planului cadru de
învățământ, disciplinei îi sunt alocate un număr de două ore/săptămână. Clasele cu
elevi cu dizabilități intelectuale grave, severe care prezintă deficite locomotorii asociate
vor beneficia de 4 ore de kinetoterapie pe clasă/săptămână, fără a se modifica numărul
total de ore alocat ariei curriculare.
Includerea Kinetoterapiei în cadrul ariei „Terapii specifice şi compensare”
contribuie, alături de celelalte discipline cu caracter terapeutic-recuperator, la creşterea
gradului de adaptabilitate prin corectarea, ameliorarea şi/sau compensarea afecţiunilor
aparatului locomotor. Astfel, disciplina Kinetoterapie reprezintă un factor important în
recuperarea și adaptarea elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate la solicitările cărora trebuie să le răspundă această categorie de elevi zi de zi.
De asemenea, în multe țări europene elevii cu dizabilități beneficiază de terapie prin
intermediul mișcării.
Programa disciplinei Kinetoterapie este elaborată din perspectiva modelului de
proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel
încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului de ciclu primar.
Programa școlară a fost elaborată pentru elevi școlarizați la nivel primar, fără a
contura competențe și exemple de activități pentru fiecare clasă deoarece populația
elevilor cu dizabilități grave, severe și/sau asociate reprezintă o categorie eterogenă din
punct de vedere al potențialului biomotric și al capacității de mișcare.
În acest sens, profilul absolventului de ciclu primar pe care disciplina
Kinetoterapie își propune să îl formeze vizează adaptarea cât mai bună la solicitările
zilnice și satisfacerea nevoilor cotidiene.
Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele
elemente:
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare / terapie
- Conţinuturi
dobândite prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
Competenţele generale conturează achiziţiile elevului pe parcursul ciclului

primar. Acestea conduc la formarea unui stil de viață sănătos al elevului, la dezvoltarea
fizică armonioasă și la îmbunătățirea motricității acestuia.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă
achiziții dobândite pe o durată mai scurtă de timp, comparativ cu perioada necesară
pentru formarea competențelor generale. Pentru realizarea competenţelor specifice, în
programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare/ terapie care valorifică
experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor
Continuțurile instruirii sunt grupate pe următoarele domenii:
1. Atitudini deficiente ale posturii corporale/Deficite fizice
2. Reeducare neuromotorie
3. Psihomotricitate
4. Capacitate motrică.
Sugestiile metodologice prezintă recomandări pentru realizarea programelor de
exerciții pentru corectarea deficitelor fizice, elemente de tehnologie didactică și probe și
teste de evaluare.
Disciplina Kinetoterapie, alături de celelalte discipline din aria curriculară Terapii
specifice și de compensare contribuie direct la finalităţile învăţământului, concretizate în
menţinerea/îmbunătățirea sănătăţii elevilor prin utilizarea activităţilor motrice în scop
terapeutic. Disciplina Kinetoterapie este aceea prin care se influenţează dezvoltarea
fizică armonioasă, corectându-se deficitele fizice, se formează deprinderile motrice, se
dezvoltă capacitatea de efort şi se favorizează integrarea în mediul social. Se
urmăreşte astfel o dobândire progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor, raportată la tipul și gradul dizabilității manifestate.
Pentru conceperea și aplicarea programelor kinetoterapeutice se impune
aplicarea principiului individualizării, ca particularitate a principiului accesibilității,
individualizarea intervenţiei realizându-se prin constituirea și aplicarea Planurilor de
Intervenție Personalizate. Astfel, se realizează adaptarea permanentă a terapiei la tipul
şi gradul dizabilității, diagnosticul medical, afecțiunile asociate, nivelul de dezvoltare al
potențialului biomotric etc.
Programa reprezintă principala sursă de informare în demersul de proiectare
curriculară, prin clarificările conceptuale şi metodologice pe care le oferă constituindu-
se într-un instrument util şi uşor de folosit de către profesorii de Kinetoterapie care
lucrează cu elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate.
1. Participarea la activități fizice cu caracter profilactic/ terapeutic

pentru menținerea/ obținerea atitudinii corporale corecte
2. Realizarea actelor motrice în activitățile cotidiene la elevii cu

afecțiuni neurologice
3. Utilizarea segmentelor corpului pentru satisfacerea nevoilor

primare
4. Efectuarea mișcărilor elementare în vederea dezvoltării

capacităţii motrice

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare/ terapie
1. Participarea la activități fizice cu caracter profilactic/ terapeutic pentru

menținerea/ obținerea atitudinii corporale corecte
1.1. Exersarea mijloacelor fizice specifice în vederea corectării deficitelor fizice
- Realizarea exercițiilor pentru prevenirea apariției deficitelor fizice;
- Executarea mișcărilor specifice pentru corectarea atitudinilor deficiente de postură;
- Efectuarea exercițiilor corective din diferite poziții de bază ale organismului.
1.2. Reproducerea prin imitație a variantelor de mişcări specifice exercițiilor
corective
- Realizarea în același timp cu cadrul didactic a mișcărilor propuse de acesta;
- Exersarea grupelor de mişcări specifice segmentelor corpului pentru corectarea
deficitelor fizice;
- Corectarea posturii corporale în acțiuni motrice dinamice.
1.3. Adoptarea unei atitudini corporale corecte în vederea prevenirii apariţiei
dizabilităților fizice la nivel structural
- Adoptarea, pe parcursul lecţiei, a posturii corporale corecte;
- Redresarea, la atenţionare, a posturii corporale deficiente;
- Modificarea pozițiilor de bază adoptate deficitar în cadrul derulării exercițiilor fizice.
2. Realizarea actelor motrice în activitățile cotidiene la elevii cu afecțiuni

neurologice
2.1. Executarea cu ajutor a mijloacelor specifice în vederea reducerii spasticității
- Participarea la exerciții de rulare, pe toate direcțiile de mișcare, din decubit
dorsal/decubit ventral pe Phisio-ball;
- Posturarea în poziții reflex inhibitoare;
- Exersarea cu ajutor a mijloacelor specifice de întindere musculară, dezechilibrări.
2.2. Efectuarea exercițiilor fizice de tonifierea în regim de alungire a musculaturii
spastice
- Realizarea tehnicilor de facilitare neuro-musculară la nivelul membrelor superioare,
membrelor inferioare și trunchiului;
- Exersarea mișcărilor de întindere musculară;
- Efectuarea exercițiilor de mobilizare pasivă.
2.3. Adoptarea pozițiilor specifice organismului uman
- Menținerea pozițiilor patrupedie, pe genunchi, așezat, ortostatism, adoptate cu ajutor;
- Păstrarea echilibrului în diverse poziții ale organismului, micșorând progresiv
suprafața de sprijin pe sol;
- Păstrarea echilibrului în diverse poziții ale organismului, ridicând centrul de greutate
progresiv.
3. Utilizarea segmentelor corpului pentru satisfacerea nevoilor primare

3.1. Identificarea propriei scheme corporale
- Indicarea părților componente ale propriului corp;
- Denumirea părților componente ale propriului corp;
- Raportarea propriului corp la obiectele din mediul înconjurător: sus – jos, în față – în
spate.
3.2. Efectuarea actelor motrice specifice stabilirii lateralității
- Aruncarea unei mingi de tenis cu mâna preferată;

- Prinderea unei mingi de tenis cu segmentul dominant;
- Lovirea unei mingi cu piciorul preferat;
- Aruncarea unui obiect la o țintă verticală sau orizontală.
3.3. Exersarea tipurilor de prehensiune
- Efectuarea prehensiunii prin opoziție sub-terminală;
- Efectuarea prehensiunii prin opoziție terminală;
- Efectuarea prehensiunii prin opoziție sub-termino-laterală;
- Efectuarea prehensiunii palmare;
- Efectuarea prehensiunii prin opoziție digito-palmară;
- Efectuarea prehensiunii interdigitale latero-laterală.
4. Efectuarea mișcărilor elementare în vederea dezvoltării capacităţii motrice

4.1. Realizarea actelor motrice cotidiene, respectând axele biomecanice
fiziologice de mișcare
- Deplasarea pe un traseu prestabilit, marcând pe sol pașii;
- Atingerea unor puncte marcate pe un perete în timp cât mai scurt;
- Mutarea unor mingi de pe o treaptă a spalierului pe alta.
4.2. Exersarea deprinderilor motrice în condiții standardizate
- Executarea deplasării pe un traseu impus;
- Efectuarea săriturii în condiții standardizate;
- Efectuarea aruncării și prinderii în condiții standardizate.
4.3. Exersarea de acţiuni motrice simple, în regimul diferitelor calităţi motrice
- Efectuarea exercițiilor de coordonare în regimul celorlalte calități motrice;
- Efectuarea exercițiilor de rezistență în regimul celorlalte calități motrice;
- Efectuarea exercițiilor de forță în regimul celorlalte calități motrice;
- Efectuarea exercițiilor de viteză în regimul celorlalte calități motrice.
4.4. Participarea la jocuri dinamice care vizează educarea calităților motrice
- Desfășurarea jocului „Prinde-l pe cel cu mingea”;
- Desfășurarea jocului „Nu scăpa mingea”;
- Desfășurarea jocului „Raţele şi vânătorii”.
Conţinuturi
Atitudini deficiente ale - Pozițiile de bază și pozițiile derivate
posturii corporale/ - Postura corectă în poziţiile de bază şi în acţiuni motrice
Deficite fizice variate
- Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/
deficitelor de la nivelul capului și gâtului (torticolis etc.)
- Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/deficitelor
de la nivelul toracelui (stern înfundat, stern în carenă etc.)
- Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/
deficitelor de la nivelul coloanei vertebrale (cifoză,
lordoză, scolioză etc.)
- Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/ deficitelor
de la nivelul membrelor (varum, valgum, flexum, platfus
etc.)
- Exerciţii de redresare şi corectare a posturii şi
aliniamentului corpului (metoda Klapp)

- Exerciţii pentru corectarea poziţiei anormale a centurii
scapulare în deficitelor fizice ale coloanei vertebrale
- Exerciţii pentru corectarea poziţiei anormale a bazinului în
deficitele fizice ale coloanei vertebrale şi/ sau ale
membrelor inferioare
- Exerciţii pentru formarea simţului de simetrie la nivelul
trunchiului prin corectarea atitudinilor asimetrice a umerilor,
ompolaţilor, toracelui, coloanei vertebrale
- Exerciţii pentru realizarea unui sprijin simetric pe membrele
inferioare prin corectarea asimetriei funcţionale a acestora
- Exerciţii pentru corectarea şi redresarea poziţiei asimetrice
a bazinului
- Complexe de exerciții pentru dezvoltarea fizică
armonioasă:
x Exerciții active libere
x Exerciții active cu propria rezistență
x Exerciții cu obiecte portative
- Actul respirator şi reglarea respiraţiei în efort
- Exerciții de respirație abdominală
- Exerciții de respirație toracică
Reeducare - Posturări în poziţii reflex inhibitoare
neuromotorie - Rulări în decubit ventral/ dorsal pe physio-ball
- Rostogoliri laterale la saltea
- Rulări posterioare din ghemuit
- Tehnici de facilitare neuro-musculară
- Exerciţii de mobilizare pasivă
- Exerciţii de mobilizare activo-pasivă
- Exerciții de mobilizare pasivo-activă
- Exerciţii de mobilizare activă liberă
- Exerciţii de mobilizare activă rezistivă
- Exerciţii de tracţiune/ împingere
- Exerciţii de triplă flexie pentru membrele inferioare
- Exerciţii de menţinere a ortostatismului, micşorând baza de
susţinere pe parcursul recuperării
- Exerciţii de deplasare cu mijloace ajutătoare
- Exerciţii de redresare pasive, pasivo-active sau active
- Metoda Kabat - Schemele pentru membre
- Metoda Kabat - Schemele pentru cap, gât şi trunchi
- Metoda Bobath
- Metoda Vojta
- Metoda Peto
Psihomotricitate - Lateralitate
- Schemă corporală
- Orientare spațio-temporală
- Prehensiune
- Exerciții de echilibru în activități statice
- Exerciţii de denumire şi indicare a părţilor corpului său
- Exerciţii de imitare a mişcărilor realizate de profesor
- Exerciţii de cunoaştere a schemei corporale proprii
- Exerciții de descriere a poziției corpului propriu față de
obiectele din mediul înconjurător
- Exerciţii-joc de recunoaştere a schemei corporale proprii
- Deplasare în diferite variante pe un traseu indicat, având un

săculeţ de nisip legat de un picior
- Deplasare prin săritură de pe un picior pe altul, pe un
traseu impus
- Exerciţii de introducere a unor mărgele într-o sticlă
- Exerciţii de aruncare şi prindere a unor obiecte cu o mână
şi cu ambele mâini, în funcţie de dimensiunile obiectelor
- Exerciţii ludice de introducere a cuburilor cu orificiu pe un
ax/ a mărgelelor pe sfoară/ a pieselor de şah pe tabla
specială etc.
- Exerciţii de prindere a obiectelor de dimensiuni diferite, cu
folosirea tuturor tipurilor de prehensiune
- Exerciţii de înşurubat-deşurubat
- Exerciții de mers, alergare, săritură, desfășurate cu accent
pe membrul inferior dominant
- Exerciții de aruncare, prindere, transport de greutăți,
desfășurate accent pe membrul superior dominant
Capacitate motrică DEPRINDERI DE LOCOMOŢIE
- Variante de mers: obişnuit, pe vârfuri, pe călcâie
- Variante de deplasare: deplasare în patrupedie
- Variante de alergare: în tempo uniform moderat, cu purtare
de obiecte, cu schimbare de direcţie
- Variante de sărituri: pe loc, peste obstacole
- Târârea joasă
DEPRINDERI DE MANIPULARE
a) de tip propulsie: lansare, rostogolire, azvârlire
b) de tip absorbţie: prindere cu ambele mâini
DEPRINDERI DE STABILITATE
a) de tip axial: îndoire, întindere, răsucire, întoarcere,
balansare
b) posturi statice sau dinamice: posturi ortostatice,
rostogoliri
CALITĂŢI MOTRICE
- Viteza de execuţie în acţiuni motrice singulare
- Viteza de deplasare pe direcţie rectilinie
- Rezistenţa generală la eforturi aerobe
- Coordonarea acțiunii segmentelor faţă de corp
- Calități motrice combinate
JOCURI DE MIȘCARE
- Jocuri dinamice
Intervenţia de natură kinetoterapeutică debutează cu activitatea de evaluare a
aparatului locomotor, care cuprinde aprecierea nivelului de creştere şi dezvoltare fizică,
a mersului, a prehensiunii, a amplitudinii articulare şi a forţei musculare, în vederea
precizării diagnosticului funcţional şi stabilirii grupelor de terapie, în funcţie de tipul
dizabilității şi gravitatea diagnosticului. Precizarea şi confirmarea diagnosticului
constituie premisă în constituirea demersului terapeutic. Programul de recuperare
kinetică se realizează în funcţie de caz (patologie), vârsta neuro-psihomotorie
(posibilităţi de mişcare) şi posibilităţi de înţelegere, răspuns/reacţie.
În urma depistării, etapă realizată de profesorul de kinetoterapie, diagnosticul
trebuie confirmat de medic. Pentru a respecta principiul hipocratic „Primum non nocere”,
profesorul de kinetoterapie poate introduce elevul în programul de recuperare atunci
când primește din partea familiei copilului o adeverință medicală prin care să fie
recomandată kinetoterapia, pe care sunt specificate diagnosticele afecțiunilor asociate
ale elevului.
Evaluarea are diferite funcţii:
evaluarea inițială are funcție diagnostică - stabilește nivelul deficitului fizic și
capacitatea de efort a elevului și permite construirea programului kinetoterapeutic;
evaluarea continuă are funcție ameliorativă - oferă informații despre rezultatele
obținute în urma derulării traseului terapeutic, urmăreşte dacă obiectivele propuse
au fost atinse şi permite continuarea demersului terapeutic;
evaluarea finală sau sumativă are funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor -
stabileşte gradul în care au fost atinse finalităţile generale propuse, comparând
performanţele atinse de fiecare elev cu performanţele aşteptate de profesorul de
kinetoterapie (interpretarea criterială).
Cele mai frecvente instrumente de evaluare aplicate în diverse momente ale
traseului terapeutic sunt:
a) în etapa evaluării iniţiale şi finale:
x somatoscopie generală şi segmentară
x somatoscopie instrumentală
x examen clinic general
x somatometrie
x probe de evaluare a mersului
x probe de evaluare a prehensiunii
x bilanţul articular prin goniometrie şi mişcări test
x bilanţul muscular prin examen manual
x spirometria
x inventarul de abilităţi motorii şi psihomotorii cuprins în ghidul Portage pentru
educaţie timpurie
b) în etapele de evaluare continuă:
x observaţia
DESCRIEREA PROBELOR ŞI METODELOR DE EVALUARE

SOMATOSCOPIA GENERALĂ ŞI SEGMENTARĂ
Somatoscopia constă în examinarea vizuală a aliniamentului global şi
segmentar al corpului din faţă, spate şi profil, în stare statică şi dinamică.
Somatoscopia generală apreciază:
x statura
x starea de nutriţie
x atitudinea globală a corpului
x proporţionalitatea între ansamblul somatic şi părţile sale, dar şi între segmente
x concordanţa dintre vârsta biologică şi cronologică
x ţesut celular subcutanat
x muşchii scheletici, se apreciază ca formă şi relief în funcţie de: vârstă, sex, biotip
somatic, etc.
x oasele: formă, dimensiuni, sechele după rahitism, etc.
x articulaţiile: volum, formă, dezaxări, mobilitate articulară voluntară liberă
x motricitate spontană sau provocată
x atitudinea în timpul examinării
Somatoscopia segmentară constă în cercetarea caracterelor morfologice şi
funcţionale ale regiunilor, părţilor şi segmentelor corpului, în mod metodic, de sus în jos:
cap, faţă, gât, trunchi etc.
SOMATOSCOPIA INSTRUMENTALĂ
Examinarea somatoscopică instrumentală a aliniamentului se realizează cu:
x firul cu plumb, la care raportările se fac doar pe verticală;
x cadrul antropometric de simetrie (CAS), la care raportările se fac atât pe verticală cât
şi pe orizontală.
Examinarea somatoscopică instrumentală se realizează din spate, profil si din
faţă.
SOMATOMETRIA
Reprezintă un ansamblu de masurători antropometrice pe baza cărora, prin
calcularea unor indicatori specifici, se apreciază nivelul de creştere şi gradul de
dezvoltare fizică.
Măsurătorile antropometrice se realizează cu: taliometrul, bandă metrică,
compas, caliper, riglă gradată, echer.
Măsurătorile antropometrice se sistematizează în:
x dimensiuni longitudinale (înălţimea, bustul, capul, gâtul, lungimea membrelor
inferioare și superioare, în ansamblu şi pe segmente);
x dimensiuni transversale (diametrul bitemporal, bizigomatic, anvergura,
diametrul biacromial, toracic, biepicondiliar, bistiloidian, bicret, bispinal,
bitrohanterian, bimaleolar, lăţimea palmei, lăţimea piciorului);
x dimensiuni sagitale (diametrul antero-posterior al capului, diametrul antero-
posterior al toracelui, sacro-pubian);
x dimensiuni circulare (perimetre ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului,
braţului, antebraţului, şoldului, coapsei, genunchiului, gambei, gleznei, talia);
x dimensiuni ale masei somatice (greutate şi compoziţie corporală);
x determinarea plicilor.
EVALUAREA MERSULUI
Mecanismul mersului constă în mişcarea întregului corp: cap, trunchi, umeri,
membre superioare, bazin şi membre inferioare.
În mersul normal, membrele inferioare se deplasează alternativ şi constant,
realizând funcţia de sprijin şi propulsie.
Elementele mersului normal:
x suportul antigravitaţional al corpului
x păşitul
x echilibrul
x propulsia
Timpii mersului sunt:
1) primul sprijin dublu;
2) primul sprijin unilateral cu: semipasul posterior, momentul verticalei, semipasul
anterior;
3) al doilea sprijin dublu;
4) al doilea sprijin unilateral.
EVALUAREA PREHENSIUNII
Tipuri de prehensiune şi teste de eficacitate:

a) Prehensiunea terminală: apucarea unui ac sau a unui băţ de chibrit aşezat pe
masă;
b) Prehensiunea subterminală: pentru priza bidigitală police-index, constă în
încercarea de a smulge o foaie de hârtie ţinută între aceste două degete;
c) Prehensiunea subtermino-laterală: se realizează bidigital, ca și cum ai răsuci o
cheie, se mai numeşte „pensa de cheie” şi tridigital, se mai numeşte „pensa de
scris”;
d) Prehensiunea palmară: apucarea unor obiecte grele şi voluminoase;
e) Prehensiunea prin opoziţie digito-palmară: agăţarea cu degetele II-V de o bară,
apucarea volanului, purtarea unui geamantan, etc.;
f) Prehensiunea latero-laterală: menţinerea unui obiect subţire, spre exemplu
creion, între feţele laterală şi medială a două degete apropiate, mai ales index şi
medius.
EVALUAREA AMPLITUDINII ARTICULARE (BILANŢUL ARTICULAR)

Constă în aprecierea gradului de mobilitate într-o articulaţie, prin măsurarea
analitică a unghiurilor de mişcare, pe direcţiile anatomice posibile, în planurile şi axele
corespunzătoare.
Aprecierea unghiurilor maxime de mişcare se realizează prin goniometrie.
Goniometrele sunt de diferite modele şi mărimi, adaptate dimensiunilor
segmentelor de studiat.
Bilanţul articular al coloanei vertebrale se pretează mai puţin exprimărilor cifrice
ale unghiurilor de mişcare, de aceea se utilizează măsurători indirecte sau mişcări test:
A) Mişcări în plan sagital şi ax frontal:
Pentru coloana dorso-lombară:
x Testul separării degetelor
x Testul Shober
x Distanţa degete-sol
Pentru coloana cervico-dorsală: se măsoară distanţa menton-stern, înainte şi
după executarea mişcărilor de flexie-extensie.
B) Mişcări în plan frontal şi ax sagital:
Pentru coloana dorso-lombară: se măsoară distanţa dactilion-capul fibulei.
Pentru coloana cervico-dorsală: se măsoară distanţa lobul urechii-acromion.
C) Mişcări în plan transversal şi ax vertical:
Pentru coloana dorso-lombară: se măsoară gradul deplasării planului frontal
al umerilor în raport cu planul bazinului (subiectul în poziţia „aşezat călare pe un
scaun”).
Pentru coloana cervico-dorsală: se măsoară distanţa menton-acromion.
EVALUAREA FORŢEI MUSCULARE ( BILANŢUL MUSCULAR)

Se realizează global, când explorează grupe musculare cu acţiuni principale
comune şi analitic, atunci când, prin poziţii şi manevre specifice este evidenţiată
acţiunea izolată a unui muşchi sau cel mult a unui grup limitat.
Este o metodă subiectivă, dependentă de experienţa profesorului de
kinetoterapie.
Se utilizează scala de evaluare în 6 trepte (0-5), care evaluează forţa musculară
astfel:
x f0 (zero): muşchiul nu realizează contracţie;
x f1 (schiţată): se sesizează contracţie a muşchiului prin palperea lui sau a
tendonului;
x f2 (mediocră): muşchiul mobilizează segmentul în amplitudine completă,

numai cu eliminarea gravitaţiei;
x f3 (acceptabilă): muşchiul mobilizează segmentul în amplitudine completă
împotriva gravitaţiei;
x f4 (bună): este forţa unui muşchi capabil să mobilizeze segmentul în
amplitudine completă şi împotriva unei rezistenţe cu valoare medie;
x f5 (normală): reprezintă forţa unui muşchi capabil să mobilizeze segmentul pe
toată amplitudinea de mişcare, împotriva unei rezistenţe maxime, aplicate pe
segmentul de mobilizat, cât mai distal.
SPIROMETRIA
Este o componentă a explorării funcţionale respiratorii, care serveşte la
măsurarea volumelor şi debitelor pulmonare. Se realizează cu ajutorul spirometrului.
ETAPE ÎN TRASEUL TERAPEUTIC AL CORECTĂRII CELOR MAI

FRECVENTE DEFICITE FIZICE ŞI AFECŢIUNI NEUROLOGICE
1. DEFICITE FIZICE:
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea CIFOZEI
TIPIC DORSALE (funcţionale sau structurate):
Poziţii utilizate:
- stând depărtat, înclinat posterior sau pe vârfuri;
- pe genunchi pe călcâie şezând, cu sprijin pe palme ( patrupedie );
- decubit ventral sau lateral;
- atârnat.
Principii de lucru:
- trunchiul va fi menţinut în plan posterior, în extensie;
- membrele superioare se vor poziţiona în plan posterior la nivelul orizontalei liniei
umerilor sau deasupra acesteia (prin abducţia braţelor la 90q sau prin menţinerea
mâinilor pe umeri, la ceafă, pe vertex sau prin abducţia braţelor peste 90q);
- membrele inferioare se vor menţine în plan anterior, prevenind lordoza lombară
compensatorie;
- se contraindică poziţia decubit lateral şi mişcările trunchiului constând în flexii şi
circumducţii în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept, mâinile la ceafă): mers pe vârfuri; mers cu
flexia alternativă a coapselor pe abdomen; mers fandat anterior; mers pe partea externă
a picioarelor; etc.
Variante de alergare (spatele drept, mâinile la ceafă): alergare cu genunchii sus;
alergare cu pendularea gambelor înapoi; etc.
Exerciții la nivelul trunchiului:
- extensii,
- înclinări laterale;
- răsuciri;
- circumducţii în plan posterior.
Se vor executa pasiv, activ liber.
Exerciţii pentru membrele superioare:
- se vor executa în plan posterior la nivelul liniei umerilor sau deasupra
acesteia.
Exerciţii pentru membrele inferioare:
- flexii ale coapsei pe bazin;
- abducţii;
- circumducţii în plan anterior,
Exerciţii cu obiecte portative:
- bastoane, mingi, etc., care localizează mişcările;
- la aparate: scară fixă, bancă de gimnastică, etc.;

Se vor respecta planurile în care lucrează trunchiul (posterior), membrele
superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).
Exerciţii utilitar-aplicative (târâre) şi redresări pasive.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea LORDOZEI

TIPIC LOMBARE ((funcţionale sau structurate):
Poziţii utilizate:
- stând depărtat;
- pe genunchi pe călcâie şezând, cu sprijin pe palme (patrupedie );
- decubit ventral, dorsal sau lateral;
- aşezat;
- atârnat.
Principii de lucru:
- trunchiul se va menţine în plan anterior;
- membrele superioare se vor menţine în plan posterior la nivelul sau
deasupra liniei umerilor – cu ajutorul lor se realizează profilaxia cifozei
dorsale;
- membrele inferioare se vor menţine în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept): mers pe călcâie; mers cu flexia trunchiului la
diferite grade; mers cu genunchii flectați; mersul „soldatului”/„ursului”/„elefantului” etc.
Variante de alergare (spatele drept): alergare cu genunchii sus; alergare cu pas
adăugat; alergare cu pendularea gambelor înainte etc.
- flexii,
- răsuciri;
- circumducţii în plan anterior.
se vor executa sub forma mişcărilor de abducţie a braţelor la 90q sau mişcări de
ducere a mâinilor pe vertex, la ceafă, pe umeri, etc.
- abducţii;
- adducţii,
Se vor respecta planurile în care lucrează trunchiul (anterior), membrele
superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).
Exerciţii utilitar-aplicative (târâre) şi redresări pasive.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea SCOLIOZELOR

Principii de lucru:
- se aplică numai pe coloana redresată;
- se tonifică şi se mobilizează concomitent musculatura spatelui, deoarece
mobilizarea fără tonifiere accentuează curbura, iar tonifierea fără
mobilizare este urmată de consolidarea şi fixarea deficitului;
- în scolioza în „S” se fixează în poziţie corectă corectivă sau hipercorectivă
o curbură – cu ajutorul membrelor superioare curbura dorsală şi cu
ajutorul membrelor inferioare curbura lombară – în poziţii care să ofere
curburii alterne posibilitatea mobilizării dinamice;
- se contraindică flexia trunchiului.

Poziţii utilizate:
- stând cu membrul inferior de partea convexităţii în următoarele poziţii: pe
vârf, pe bancă, pe o treaptă a scării fixe, fandat anterior;
- fandat lateral sau aşezat pe coapsa dreaptă;
- patrupedie cu dispunere asimetrică pe hemicorp în cazul scoliozei în „C”:
se vor plasa anterior palma de partea concavităţii şi genunchiul de partea
convexităţii;
- patrupedie cu dispunere simetrică pe hemicorp în cazul scoliozei în „S”: se
vor plasa anterior palma şi genunchiul de aceeaşi parte;
- decubit cu dispunere asimetrică a membrelor inferioare şi superioare atât
în scolioza în „C” cât şi în cea în „S”, dar simetrică pe hemicorp în scolioza
în „S” şi asimetrică pe hemicorp în cea în „S”;
- atârnat cu priză asimetrică, unică sau dublă, pentru ambele forme de
scolioză.
- Exerciții la nivelul trunchiului:
- îndoiri laterale de partea convexităţii
- rotaţii spre convexitate
- extensii
- circumducţii în plan posterior
- au efect direct asupra umerilor, omoplaţilor şi indirect asupra coloanei
vertebrale;
- abducţia la 90q a ambelor braţe reprezintă un exerciţiu corect corectiv atât
de partea convexităţii, cât şi de partea concavităţii;
- constau din mişcări asimetrice: membrul superior de partea concavităţii va
lucra la nivelul liniei umerilor sau deasupra acesteia, iar membrul superior
de partea convexităţii va lucra la nivelul liniei umerilor sau sub aceasta.
- urmăresc redresarea laterală a bazinului;
- se execută asimetric: membrul inferior de partea convexităţii va lucra la
nivelul orizontalei bazinului sau deasupra nivelul acesteia, iar membrul
inferior de partea concavităţii va lucra la nivelul orizontalei bazinului sau
sub nivelul acesteia.
Exerciţii utilitar aplicative cu caracter corectiv:
- pentru scolioza în „C” se utilizează mersul obişnuit al patrupedelor (mână
şi genunchi opus anterior); se revine cu membrele paralele şi se reia
păşirea;
- pentru scolioza în „S” se utilizează „pasul cămilei”, respectiv păşire
concomitentă cu membrele de aceeaşi parte.
- se pot utuliza: bastoane, mingi medicinale etc., cele mai utilizate fiind
exerciţiile cu bastoane;
- în scolioza în „C”, bastonul se fixează oblic la nivelul omoplaţilor şi se
apucă asimetric de capete, respectiv cu mâna de partea concavităţii
capătul de sus şi mâna de partea convexităţii capătul de jos; se execută
exerciţii de trunchi ;
- în scolioza în „S”, bastonul se fixează în acelaşi mod, mişcările trunchiului
sunt aceleaşi, cu menţiunea: curbura lombară trebuie fixată în poziţie
corectivă (stând depărtat) sau hipercorectivă (poziţia fandat anterior cu
membrul inferior de partea convexităţii).
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea

TORTICOLISULUI (congenital şi dobândit)
Poziţii utilizate:
- stând;
- aşezat;
- pe genunchi;
- decubit;
- atârnat.
Exerciţii de cap şi gât:
- răsuciri de partea afectată şi îndoiri laterale de partea sănătoasă;
- extensii;
- circumducţii de partea sănătoasă şi în plan posterior.
- răsuciri;
- extensii;
Se lucrează asimetric: membrul superior de partea afectată va coborî umărul, lucrând la
nivelul liniei umerilor şi sub nivelul acesteia; membrul superior de partea sănătoasă va ridica
umărul, lucrând invers: iniţial la nivelul liniei umerilor, apoi deasupra liniei umerilor.
Exerciţiile cu obiecte portative şi cele utilitar aplicative se execută după
aceeaşi structură corectivă a mobilizării membrelor superioare.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea TORACELUI

ÎNFUNDAT
Poziţii utilizate:
- stând;
- aşezat;
- pe genunchi;
- decubit;
Exerciţii
- mers pe vârfuri cu mâinile la ceafă, cu ducerea coatelor spre înapoi;
- alergare pe loc cu mâinile sub axilă şi ridicarea alternativă a genunchilor la
piept;
- stând – inspiraţie şi expiraţie contra unei rezistenţe opuse de profesor;
- pe genunchi, cu sprijin pe palme – ducerea trunchiului înainte şi în jos;
- decubit dorsal, genunchii uşor flectaţi, tălpile pe sol – inspiraţie şi expiraţie,
modificând diametrul anteroposterior al toracelui;
- decubit ventral, cu mâinile prinse la spate – târâre cu ajutorul picioarelor.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea TORACELUI

PLAT
Poziţii utilizate:
- stând;
- aşezat;
- pe genunchi;
- decubit;
Exerciţii
- mers cu fandare pe piciorul drept, mâinile pe şold, cu ducerea coatelor la
fiecare pas înapoi;
- stând cu mâinile pe şold – genuflexiuni, cu ducerea membrelor superioare
prin lateral sus, cu inspiraţie; revenire cu expiraţie;
- pe genunchi, cu sprijin pe palme – flexia trunchiului prin depărtarea

palmelor pe sol, cu inspiraţie; revenire cu expiraţie;
- decubit ventral, cu palmele sprijinite pe sol lateral de torace – târâre prin
împingerea în mâini.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea GENUNCHILOR

ÎN VARUM
Poziţii utilizate:
- stând depărtat cu picioarelor abduse;
- aşezat sau decubit dorsal cu genunchii flectaţi şi apropiaţi şi picioarele
abduse;
Exerciţii
- alergare cu călcâiele la şezut;
- stând depărtat, membrele superioare lateral – fandare lateral
stânga/dreapta, cu vârful piciorului fandat orientat în exterior;
- pe genunchi, cu membrele superioare lateral – aşezarea pe coapsa
stângă/dreaptă, ridicarea membrelor inferioare extinse în echer, îndoirea
genunchilor şi ducerea lor spre stanga/dreapta, ridicare în poziția pe
genunchi;
- decubit ventral, extensia trunchiului cu apucarea gleznelor – balansarea
trunchiului înainte şi înapoi;
- decubit lateral – flexia şi extensia alternativă a genunchilor la piept;
- sărituri pe piciorul drept/stâng simultan cu îndoirea genunchiului
heterolateral la piept.

ÎN VALGUM
Poziţii utilizate:
- stând pe vârfuri, cu picioarele aduse;
- așezat sau decubit cu gambele încrucişate, cu un picior pe genunchiul
opus.
Exerciţii
- mers pe vârfuri, cu membrele superioare extinse sus, în prelungirea
corpului;
- mers pe partea externă a picioarelor, mâinile pe cap;
- stând depărtat, cu o minge în mâini – aplecarea trunchiului cu aruncarea
mingii printre picioare către înapoi;
- decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 90º - apropierea şi
depărtarea picioarelor;
- atârnat cu spatele la scara fixă - menţinerea unei mingi medicinale între
genunchi;
- atârnat cu faţa la scara fixă - balansarea membrelor inferioare extinse.

ÎN FLEXIE:
Poziţii utilizate:
- stând pe vârfuri;
- aşezat.
Exerciţii
- mers pe vârfuri cu mânile pe şolduri;
- alergare cu membrele inferioare extinse înainte, mâinile la ceafă,
- stând cu mâinile pe şolduri - săritură cu genunchii extinşi şi ducerea
membrelor superioare prin înainte sus, aterizare pe vârfuri;
- așezat, mâinile pe genunchi – târâre cu ridicarea alternativă a şoldurilor;
- așezat, cu sprijin posterior, cu o minge medicinală menţinută între glezne

- ridicarea şi coborârea picioarelor;

ÎN HIPEREXTENSIE:
Poziţii utilizate:
Exerciţii
- mers cu genunchii îndoiţi, mâinile la ceafă;
- stând, cu genunchii îndoiţi, mâinile pe genunchi – săritură consecutivă pe
ambele picioare (broscuţa);
- stând depărtat, cu membrele superioare lateral – fandare laterală stânga/
dreapta, cu arcuire şi ducerea mâinilor pe şolduri;
- pe genunchi, ţinând o minge medicinală deasupra capului – aşezarea în
partea dreaptă/stângă cu coborârea mingii în partea opusă;
- decubit ventral, flexia alternativă şi simultană a gambelor pe coapse, cu
învingerea unei rezistenţe.
-
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea PICIORULUI

PLAT:
Poziţii utilizate:
- decubit;
- aşezat;
- pe genunchi;
- stând;
Principii de lucru:
- programul corectiv se va efectua iniţial din poziţii stabile, puţin obositoare,
fără sprijin pe picioare;
- pe măsură ce musculatura plantară se tonifică se va trece la exerciţii din
poziţia stând şi din mers pe vârfuri şi călcâie;
- exerciţiile din articulaţiile gleznelor se execută simultan sau alternativ sub
următoarele forme: extensii şi circumducţii în planul de mişcare al
extensiei.
Exerciţii
- mers pe vârfuri, cu ridicarea şi coborârea membrelor superioare prin
înainte;
- mers pe călcâie, cu mâinile la ceafă;
- mers pe vârfuri cu picioarele încrucişate peste o linie trasată pe sol;
- stând în faţa oglinzii - ridicarea genunchiului stâng/drept la piept simultan
cu ridicarea pe vârf a piciorului de sprijin;
- decubit dorsal, cu picioarele apropiate – flexia şi extensia genunchilor,
menţinând tălpile apropiate.
2. AFECŢIUNI NEUROLOGICE:
Metode şi modalităţi de reeducare neuromotorie
a) gimnastica medicală:
x gimnastica medicală generală şi metode fizice adjuvante
x gimnastică medicală segmentară;
x kinetobalneoterapie;
b) tehnicile de facilitare neuromusculară proprioceptivă:
x schemele Kabat pentru membre;
x schemele Kabat pentru cap, gât şi trunchi;
x tehnici de tonifiere;
tehnici de inversare a antagoniştilor;

x
tehnici de relexare;
x
c) metode analitice de reeducare neuromotorie:
x metoda Kenny;
x metoda Phelps;
d) metode globale de reeducare neuromotorie:
x metoda Margaret Rood;
x metoda Bobath;
x metoda Temple Fay;
x metoda Brunnstrom;
x metoda Frankel;
e) metode funcţionale de reeducare neuromotorie:
x metoda Tardieu;
x metoda Vojta;
x metoda Peto.
Aplicarea mijloacelor specifice kinetoterapiei impune o metodologie
diferită, în funcţie de specificul dizabilității copilului. Astfel, în lecţia cu elevi cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate:
x Puneţi accent pe deprinderile fundamentale: stabilitate, locomoţie şi de
manipulare!
x Lucraţi fără rezerve pentru recuperarea deficitelor fizice într-o manieră
sistematică şi progresivă!
x Arătaţi, demonstraţi mai mult şi lucraţi în acelaşi timp cu copilul!
x Transmiteţi lent şi clar indicaţiile legate de execuţie!
x Puneţi accent în execuţie doar pe 2 – 3 elemente!
x Reduceţi indicaţiile verbale pe cât posibil!
x Repetaţi demonstraţia şi reluaţi anumite indicaţii; metoda demonstraţiei se
dovedeşte a fi mult mai eficientă decât explicaţia!
x Aplicaţi strategii de învăţare multisenzorială!
x Structuraţi atent conţinutul fiecărei activităţi!
x Impuneţi reguli simple în execuţia subiecţilor!
x Verbalizaţi pe marginea acţiunii întreprinse şi cereţi copilului s-o facă în
momentul execuţiei!
x Asiguraţi în permanenţă asistenţă în execuţiile copiilor!
x Lăsaţi copiii să repete de mai multe ori acţiunile reuşite, asigurând astfel
dezvoltarea încrederii în forţele proprii şi a sentimentului de satisfacţie!
x Întăriţi şi încurajaţi permanent răspunsurile elevilor, stabilind anumite
standarde de comportament, apreciind aspectele pozitive!
x În programele de exerciţii aplicate, profesorul de kinetoterapie trebuie să ţină
cont de faptul că elevii cu dizabilități intelectuale severe preferă schimbări
puţine în cadrul programelor de exerciţii şi în general, participă doar la
activităţi terapeutice cu un predominant caracter ludic.
Profesorii de Kinetoterapie vor insista pe lângă conducerea şcolii, pentru
asigurarea unor dotări minimale, necesare realizării competenţelor generale şi specifice,
prevăzute de programă, conform următorului normativ.
NORMATIV
DE DOTARE MINIMALĂ/ UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT,
LA DISCIPLINA KINETOTERAPIE,
UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT NIVEL PRIMAR
Cantitate
Nr.
Mijloace de învăţământ U.M. Titluri /
crt.
Titlu
APARATE, ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE
1. Bancă de gimnastică Buc. 1 1
2. Spalier Buc. 1 1
3. Saltea Buc. 1 2
4. Banchetă pentru mobilizare Buc. 1 1
5. Bare paralele Buc. 1 1
6. Oglindă perete Buc. 1 1
7. Minge (diverse dimensiuni/ materiale) Buc. 1 10
8. Bandă elastică Set. 1 3
9. Baston Buc. 1 3
10. Minge medicinală Buc. 1 2
11. Rulouri (diverse dimensiuni) Buc. 1 5
12. Cercuri Buc. 1 3
13. Bară de tracțiune Buc. 1 1
14. Stepper Buc. 1 1
15. Bandă de alergare Buc. 1 1
16. Bicicletă ergonomică Buc. 1 1
17. Cantar persoane Buc. 1 1
18. Instrument de măsură - cronometru Buc. 1 2
19. Instrument de măsură – ruletă de 2 m Buc. 1 2
Bibliografie
1. Chiriac, M., (2000), Testarea manuală a forţei musculare, Oradea: Editura
Universităţii din Oradea;
2. Ciolcă, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în kinetoterapie,
Bucureşti: Editura Universitară;
3. Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, Bucureşti: Editura Axa;
4. Cordun, M., (1999), Postura corporală normală şi patologică, Bucureşti: Editura
ANEFS;
5. Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, Bucureşti: Editura CD Press;
6. Fozza, C.A., (2002), Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice Bucureşti:
Editura Fundaţia România de Mâine;
7. Geambaşu, A., (2005), Jocurile de mişcare pentru ambliopi, Bucureşti: Editura
Cartea Universitară, Bucureşti;
8. Kiss, I., (2007), Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Bucureşti: Editura Medicală;
9. Marcu. V., Dan, M., (2006), (coord.), Kinetoterapie/ Physiotherapy, Oradea: Editura
10. Robănescu, N., (1999), Reeducare neuro-motorie, Bucureşti: Editura Medicală;
11. Sbenghe,T., (1987) Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Bucureşti :
Editura Medicală;
12. Sbenghe, T., (1999), Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Bucureşti :
Editura Medicală;
13. Sidenco, E.L., (2003), Evaluarea articulară şi musculară a membrului superior –

Aplicaţii în kinetoterapie şi medicina sportivă, Bucureşti: Editura Fundaţiei România
de Mâine;
14. Sidenco, E.L., (2003), Coloana vertebrală şi membrul inferior – Evaluare
mioarticulară în kinetoterapie şi medicina sportivă, Bucureşti: Editura Fundaţiei
România de Mâine;
15. Stănescu, M., Ciolcă, C., Urzeală C., (2004), Jocul de mişcare. Metodă şi mijloc de
instruire în educaţie fizică şi sport, Bucureşti: Editura Cartea Universitară;
16. Şdic, L., (1982), Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi a tulburărilor de statică
vertebrală, Bucureşti: Editura Medicală;
17. Şerbescu, C., (2000), Kinetoprofilaxia primară – Biologia condiţiei fizice, Oradea:
Editura Universităţii din Oradea.
Grupul de lucru:

Romeo Adrian COZMA, coordonator Inspectoratul Școlar al Municipiului
București

Șuță Vicol Eduard Școala Gimnazială Specială Constantin Păunescu, București
Nicușor
Andrei Andreea Ioana Școala Gimnazială Specială Constantin Păunescu, București
Mogîldea Maria Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz Sfânta
Claudia Maria, București
Rusu Marina Claudia Liceul Tehnologic Special Nr. 3, București
Burciu Alina Andreea Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți de Vedere,
București
Programa şcolară
pentru disciplina
KINETOTERAPIE
București, 2021
Programa școlară KINETOTERAPIE – Învățământ special gimnazial-Dizabilități intelectuale grave/severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Kinetoterapie, definită ca terapia prin mișcare se realizează prin programe de
recuperare care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului
funcțional în cazul diverselor afecțiuni. Principalul mijloc specific al kinetoterapiei, exercițiul
fizic este utilizat în scopul recuperării somato-funcționale, motrice și psihomotrice sau al
reeducării funcțiilor compensatorii, în cazul deficitelor parțiale reversibile sau ireversibile.
Kinetoterapia este o disciplină de învățământ situată la granița dintre disciplinele
medicale, disciplinele de specialitate din educație fizică și cele din domeniul științelor
educației, ce are ca principală caracteristică interdisciplinaritatea, ceea ce oferă ocazia
specialiștilor din domeniul Științelor motricității umane să identifice resurse pentru noi
abordări teoretice și metodologice.
Disciplina de învățământ Kinetoterapie este o disciplină specifică învățământului
special, fiind prevăzută în planurile cadru de învățământ pentru elevii cu dizabilități
intelectuale ușoare și moderate, elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau
asociate, elevii cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate, elevii cu dizabiltăți auditive
și elevii cu dizabilități vizuale.
Planul cadru de învățământ pentru învățământul special – nivel gimnazial, elaborat și
cu aplicativitate pentru elevii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate
localizează disciplina Kinetoterapie în cadrul celei de-a noua arie curriculară Terapii
specifice și de compensare (individuale/de grup). În cadrul planului cadru de învățământ,
disciplinei îi sunt alocate un număr de două ore/săptămână. Clasele cu elevi cu dizabilități
intelectuale grave, severe care prezintă deficite locomotorii asociate vor beneficia de 4 ore
de kinetoterapie pe clasă/săptămână, fără a se modifica numărul total de ore alocat ariei
curriculare.
Includerea Kinetoterapiei în cadrul ariei „Terapii specifice şi compensare” contribuie,
alături de celelalte discipline cu caracter terapeutic-recuperator, la creşterea gradului de
adaptabilitate prin corectarea, ameliorarea şi/sau compensarea afecţiunilor aparatului
locomotor. Astfel, disciplina Kinetoterapie reprezintă un factor important în recuperarea și
adaptarea elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate la solicitările
cărora trebuie să le răspundă această categorie de elevi zi de zi. De asemenea, în multe
țări europene elevii cu dizabilități beneficiază de terapie prin intermediul mișcării.
Programa disciplinei Kinetoterapie este elaborată din perspectiva modelului de
proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel
încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului de ciclu gimnazial.
Programa școlară a fost elaborată pentru elevi școlarizați la nivel gimnazial, fără a
contura competențe și exemple de activități pentru fiecare clasă deoarece populația
elevilor cu dizabilitati grave, severe și/sau asociate reprezintă o categorie eterogenă din
punct de vedere al potențialului biomotric și al capacității de mișcare.
În acest sens, profilul absolventului de ciclu gimnazial pe care disciplina Kinetoterapie
își propune să îl formeze vizează adaptarea cât mai bună la solicitările zilnice și
satisfacerea nevoilor cotidiene.
Structura programei şcolare include,pe lângă nota de prezentare, următoarele
elemente:
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare / terapie
- Conţinuturi
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dobândite
prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în diverse contexte particulare.
Competenţele generale conturează achiziţiile elevului pe parcursul ciclului gimnazial.
Acestea conduc la formarea unui stil de viață sănătos al elevului, la dezvoltarea fizică
armonioasă și la îmbunătățirea motricității acestuia.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă achiziții

dobândite pe o durată mai scurtă de timp, comparativ cu perioada necesară pentru
formarea competențelor generale. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă
sunt propuse exemple de activităţi de învăţare / terapie care valorifică experienţa concretă a
elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Continuturile instruirii sunt grupate pe următoarele domenii:
1. Atitudini deficiente ale posturii corporale / Deficite fizice
2. Reeducare neuromotorie
3. Psihomotricitate
4. Capacitate motrică.
Sugestiile metodologice prezintă recomandări pentru realizarea programelor de
exerciții pentru corectarea deficitelor fizice, elemente de tehnologie didactică și probe și
teste de evaluare.
Disciplina Kinetoterapie, alături de celelalte discipline din aria curriculară Terapii
specifice și de compensare contribuie direct la finalităţile învăţământului, concretizate în
menţinerea/îmbunătățirea sănătăţii elevilor prin utilizarea activităţilor motrice în scop
terapeutic. Disciplina Kinetoterapie este aceea prin care se influenţează dezvoltarea fizică
armonioasă, corectându-se deficitele fizice, se formează deprinderile motrice, se dezvoltă
capacitatea de efort şi se favorizează integrarea în mediul social și profesional. Se
urmăreşte astfel o dobândire progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor, raportată la tipul și gradul dizabilității manifestate.
Pentru conceperea și aplicarea programelor kinetoterapeutice se impune aplicarea

principiului individualizării, ca particularitate a principiului accesibilității, individualizarea
intervenţiei realizându-se prin constituirea și aplicarea Planurilor de Intervenție
Personalizate. Astfel, se realizează adaptarea permanentă a terapiei la tipul şi gradul
dizabilității, diagnosticul medical, afecțiunile asociate, nivelul de dezvoltare al potențialului
biomotric, etc.
Programa reprezintă principala sursă de informare în demersul de proiectare
curriculară, prin clarificările conceptuale şi metodologice pe care le oferă constituindu-se
într-un instrument util şi uşor de folosit de către profesorii de Kinetoterapie care lucrează
cu elevii cu dizabilități intelectuale grave/severe și/sau asociate.
1. Manifestarea unor atitudini pozitive față de propria dezvoltare

fizică
2. Realizarea de activităţi motrice în vederea obţinerii

independenţei funcţionale la elevii cu afecţiuni neurologice
3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitările vieții

cotidiene, în urma educării componentelor psihomotricității și a
tipurilor de prehensiune
4. Exersarea actelor motrice, în contextul integrării sociale și

profesionale

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare / terapie
1. Manifestarea unor atitudini pozitive față de propria dezvoltare fizică
1.1. Exersarea complexelor de exerciții fizice pentru corectarea și redresarea
deficitele fizice secundare
- Efectuarea complexelor de exerciții fizice pentru corectarea deficitelor fizice primare
și secundare;
- Realizarea la comandă a complexelor de exerciții fizice pentru redresarea posturii
corporale;
- Efectuarea complexelor de exerciţii libere şi cu obiecte portative pentru corectarea
deficitelor fizice primare și secundare.
1.2. Realizarea fără model a unui număr de trei exerciții corective, specifice
dizabilitatii prezentate
- Însuşirea exerciţiilor corective pentru abaterile de postură;
- Dozarea exercițiilor propuse în funcție de capacitatea proprie de efort;
- Executarea fără ajutor a exercițiilor învățate în cadrul activităților desfășurate anterior.
1.3. Menţinerea unei atitudini corecte a corpului în activităţile cotidiene
- Adoptarea voluntară a unei posturi corporale corecte în cadrul activităților fizice;
- Redresarea posturii corporale deficiente, atât voluntar, cât și la recomandarea unei
persoane;
- Păstrarea voluntară a unei posturi corporale corecte o perioadă cât mai îndelungată,
în timpul rutinelor zilnice.
2. Realizarea de activităţi motrice în vederea obţinerii independenţei

funcţionale a elevilor cu afecţiuni neurologice
2.1. Executarea independent a două mijloace specifice, în vederea
decontracturării
- Posturarea în poziții reflex inhibitoare;
- Rostogolirea laterală pe saltea din poziția decubit dorsal / decubit ventral;
- Rularea posterioară pe saltea din poziția ghemuit.
2.2. Efectuarea exercițiilor fizice de tonifiere în regim de scurtare a grupelor
musculare antagoniste musculaturii spastice
- Realizarea tehnicilor de facilitare neuro-musculară la nivelul membrelor superioare,
membrelor inferioare și trunchiului;
- Realizarea exercițiilor fizice cu obiecte portative;
- Efectuarea exercițiilor de mobilizare activă, activ rezistivă.
2.3. Menţinerea echilibrului în activitățile cotidiene
- Desfășurarea unor activități cu membrele superioare din poziția așezat pe scaun /
scaun cu rotile;
- Realizarea transferului din poziția așezat în poziția ortostatică cu / fără sprijin la
spalier;
- Păstrarea echilibrului dinamic în timpul deplasărilor în poziție ortostatică cu / fără
sprijin.
3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitările vieții cotidiene, în urma

educării componentelor psihomotricității și a tipurilor de prehensiune
3.1. Indicarea componentelor scemei corporale proprii și la un partener
- Recunoașterea părților componente ale propriului corp și ale unui partener;
- Realizarea unui puzzle format din părțile componente ale unui manechin;

- Raportarea propriului organism în raport cu obiectele din mediul înconjurător: sus –
jos, în fața – în spatele, stânga – dreapta.
3.2. Exersarea actelor motrice simple în vederea dezvoltării ambidextriei și
educării orientării spaţio-temporale
- Prinderea unei mingi cu ambele mâini;
- Aruncarea la țintă cu ambele mâini;
- Lovirea unei mingi atât cu piciorul dominant, cât și cu celălalt picior, pentru țintirea
unor popice plasate pe sol;
- Deplasarea la comandă pe diferite direcții.
3.3. Executarea tipurilor de prehensiune specifică activităților zilnice în vederea
dezvoltării comportamentelor adaptative
- Deschiderea cu cheia a unei uși încuiate;
- Răsfoirea unei cărți, pagină cu pagină;
- Scrierea numelui pe o foaie de hârtie.
4. Exersarea actelor motrice, în contextul integrării sociale și profesionale

4.1. Realizarea exercițiilor fizice în scopul creșterii capacității generale de efort
- Alergarea de durată;
- Pedalarea la bicicleta ergonomică;
- Realizarea traseelor utilitar-aplicative cu un număr mare de ateliere.
4.2. Exersarea deprinderilor motrice în activităţile cotidiene
- Realizarea deprinderilor motrice de locomoție;
- Efectuarea deprinderilor motrice de manipulare;
- Realizarea deprinderilor motrice axiale;
- Efectuarea deprinderilor de autonomie personală.
4.3. Exersarea deprinderilor specifice unor ramuri de sport adaptat în activitățile
cotidiene
- Exersarea deprinderilor specifice unor sporturi individuale: atletism, gimnastică,
ciclism, tenis de masă, badminton;
- Exersarea deprinderilor specifice unor sporturi de echipă: fotbal, baschet, handbal,
volei, bocce.
4.4. Aplicarea în jocuri a regulilor stabilite
- Desfăşurarea joculul „Mingea frige”;
- Desfăşurarea jocului „Concurs: Rupe hârtia!”;
- Desfăşurarea jocului „Statuile”.
Conţinuturi
Atitudini deficiente / - Pozițiile de bază și pozițiile derivate
Deficite fizice - Postura corectă în poziţiile de bază şi în acţiuni motrice
variate
- Complexe de exerciții pentru corectarea atitudinilor
deficiente/deficitelor de la nivelul capului și gâtului
(torticolis, etc.)
deficiente/deficitelor de la nivelul toracelui (stern înfundat,
stern în carenă, etc.)
deficiente/deficitelor de la nivelul coloanei vertebrale
(cifoză, lordoză, scolioză, etc.)
deficiente/deficitelor de la nivelul membrelor (varum,
valgum, flexum, platfus, etc.)
- Exerciţii de redresare şi corectare a posturii şi
aliniamentului corpului (metoda Klapp)
- Exerciţii pentru corectarea poziţiei anormale a centurii
scapulare în deficitelor fizice ale coloanei vertebrale
- Exerciţii pentru corectarea poziţiei anormale a bazinului în
deficitelor fizice ale coloanei vertebrale şi/ sau ale
membrelor inferioare
- Exerciţii pentru formarea simţului de simetrie la nivelul
trunchiului prin corectarea atitudinilor asimetrice a
umerilor, ompolaţilor, toracelui, coloanei vertebrale
- Exerciţii pentru realizarea unui sprijin simetric pe
membrele inferioare prin corectarea asimetriei funcţionale
a acestora
- Exerciţii pentru corectarea şi redresarea poziţiei
asimetrice a bazinului
- Reflexul de postură corectă
- Complexe de exerciții pentru dezvoltarea fizică
armonioasă:
x Exerciții active libere
x Exerciții active cu propria rezistență
x Exerciții cu obiecte portative
x Exerciții cu partener
- Actul respirator şi reglarea respiraţiei în efort
- Exerciții de respirație abdominală
- Exerciții de respirație toracică
- Exerciții de reducare respiratorie
- Exerciții pentru creșterea elasticității toracice
Intervenţia de natură kinetoterapeutică debutează cu activitatea de evaluare a
aparatului locomotor, care cuprinde aprecierea nivelului de creştere şi dezvoltare fizică, a
mersului, a prehensiunii, a amplitudinii articulare şi a forţei musculare, în vederea precizării
diagnosticului funcţional şi stabilirii grupelor de terapie, în funcţie de tipul dizabilității şi
gravitatea diagnosticului. Precizarea şi confirmarea diagnosticului constituie premisă în
constituirea demersului terapeutic. Programul de recuperare kinetică se realizează în
funcţie de caz (patologie), vârsta neuro-psihomotorie (posibilităţi de mişcare) şi posibilităţi
de înţelegere, răspuns/reacţie.
În urma depistării, etapă realizată de profesorul de kinetoterapie, diagnosticul
trebuie confirmat de medic. Pentru a respecta principiul hipocratic „Primum non nocere”,
profesorul de kinetoterapie poate introduce elevul în programul de recuperare atunci când
primește din partea familiei copilului o adeverință medicală prin care să fie recomandată
kinetoterapia, pe care sunt specificate diagnosticele afecțiunilor asociate ale elevului.
Evaluarea are diferite funcţii:
evaluarea inițială are funcție diagnostică - stabilește nivelul deficitului fizic și
capacitatea de efort a elevului și permite construirea programului kinetoterapeutic;
evaluarea continuă are funcție ameliorativă - oferă informații despre rezultatele obținute
în urma derulării traseului terapeutic, urmăreşte dacă obiectivele propuse au fost atinse
şi permite continuarea demersului terapeutic;
evaluarea finală sau sumativă are funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor -
stabileşte gradul în care au fost atinse finalităţile generale propuse, comparând
performanţele atinse de fiecare elev cu performanţele aşteptate de profesorul de
kinetoterapie (interpretarea criterială).
Cele mai frecvente instrumente de evaluare aplicate în diverse momente ale
traseului terapeutic sunt:
a) în etapa evaluării iniţiale şi finale:
x somatoscopie generală şi segmentară
x somatoscopie instrumentală
x examen clinic general
x somatometrie
x probe de evaluare a mersului
x probe de evaluare a prehensiunii
x bilanţul articular prin goniometrie şi mişcări test
x bilanţul muscular prin examen manual
x spirometria
x inventarul de abilităţi motorii şi psihomotorii cuprins în ghidul Portage pentru
educaţie timpurie
b) în etapele de evaluare continuă:
x observaţia
DESCRIEREA PROBELOR ŞI METODELOR DE EVALUARE

SOMATOSCOPIA GENERALĂ ŞI SEGMENTARĂ
Somatoscopia constă în examinarea vizuală a aliniamentului global şi segmentar

al corpului din faţă, spate şi profil, în stare statică şi dinamică.
Somatoscopia generală apreciază:
x statura
x starea de nutriţie
x atitudinea globală a corpului
x proporţionalitatea între ansamblul somatic şi părţile sale, dar şi între
segmente
x concordanţa dintre vârsta biologică şi cronologică
x ţesut celular subcutanat

x muşchii scheletici, se apreciază ca formă şi relief în funcţie de: vârstă, sex,
biotip somatic, etc.
x oasele: formă, dimensiuni, sechele după rahitism, etc.
x articulaţiile: volum, formă, dezaxări, mobilitate articulară voluntară liberă
x motricitate spontană sau provocată
x atitudinea în timpul examinării
Somatoscopia segmentară constă în cercetarea caracterelor morfologice şi

funcţionale ale regiunilor, părţilor şi segmentelor corpului, în mod metodic, de sus în jos:
cap, faţă, gât, trunchi, etc.
SOMATOSCOPIA INSTRUMENTALĂ
Examinarea somatoscopică instrumentală a aliniamentului se realizează cu:
x firul cu plumb, la care raportările se fac doar pe verticală;
x cadrul antropometric de simetrie (CAS), la care raportările se fac atât pe
verticală cât şi pe orizontală.
Examinarea somatoscopică instrumentală se realizează din spate, profil si din faţă.
SOMATOMETRIA
Reprezintă un ansamblu de masurători antropometrice pe baza cărora, prin
calcularea unor indicatori specifici, se apreciază nivelul de creştere şi gradul de dezvoltare
fizică.
Măsurătorile antropometrice se realizează cu: taliometrul, bandă metrică,
compas, caliper, riglă gradată, echer.
Măsurătorile antropometrice se sistematizează în:
x dimensiuni longitudinale (înălţimea, bustul, capul, gâtul, lungimea membrelor
inferioare și superioare, în ansamblu şi pe segmente);
x dimensiuni transversale (diametrul bitemporal, bizigomatic, anvergura,
diametrul biacromial, toracic, biepicondiliar, bistiloidian, bicret, bispinal,
bitrohanterian, bimaleolar, lăţimea palmei, lăţimea piciorului);
x dimensiuni sagitale (diametrul antero-posterior al capului, diametrul antero-
posterior al toracelui, sacro-pubian);
x dimensiuni circulare (perimetre ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului,
braţului, antebraţului, şoldului, coapsei, genunchiului, gambei, gleznei, talia);
x dimensiuni ale masei somatice (greutate şi compoziţie corporală);
x determinarea plicilor.
EVALUAREA MERSULUI
Mecanismul mersului constă în mişcarea întregului corp: cap, trunchi, umeri,
membre superioare, bazin şi membre inferioare.
În mersul normal, membrele inferioare se deplasează alternativ şi constant,
realizând funcţia de sprijin şi propulsie.
Elementele mersului normal:
x suportul antigravitaţional al corpului
x păşitul
x echilibrul
x propulsia
Timpii mersului sunt:
1) primul sprijin dublu;
2) primul sprijin unilateral cu: semipasul posterior, momentul verticalei, semipasul
anterior;
3) al doilea sprijin dublu;
4) al doilea sprijin unilateral.
EVALUAREA PREHENSIUNII
Tipuri de prehensiune şi teste de eficacitate:
a) Prehensiunea terminală: apucarea unui ac sau a unui băţ de chibrit
aşezat pe masă;
b) Prehensiunea subterminală: pentru priza bidigitală police-index, constă
în încercarea de a smulge o foaie de hârtie ţinută între aceste două
degete;
c) Prehensiunea subtermino-laterală: se realizează bidigital, ca și cum ai
răsuci o cheie, se mai numeşte „pensa de cheie” şi tridigital, se mai
numeşte „pensa de scris”;
d) Prehensiunea palmară: apucarea unor obiecte grele şi voluminoase;
e) Prehensiunea prin opoziţie digito-palmară: agăţarea cu degetele II-V
de o bară, apucarea volanului, purtarea unui geamantan, etc.;
f) Prehensiunea latero-laterală: menţinerea unui obiect subţire, spre
exemplu creion, între feţele laterală şi medială a două degete apropiate,
mai ales index şi medius.
EVALUAREA AMPLITUDINII ARTICULARE (BILANŢUL ARTICULAR)

Constă în aprecierea gradului de mobilitate într-o articulaţie, prin măsurarea
analitică a unghiurilor de mişcare, pe direcţiile anatomice posibile, în planurile şi axele
corespunzătoare.
Aprecierea unghiurilor maxime de mişcare se realizează prin goniometrie.
Goniometrele sunt de diferite modele şi mărimi, adaptate dimensiunilor
segmentelor de studiat.
Bilanţul articular al coloanei vertebrale se pretează mai puţin exprimărilor cifrice ale
unghiurilor de mişcare, de aceea se utilizează măsurători indirecte sau mişcări test:
A) Mişcări în plan sagital şi ax frontal:
Pentru coloana dorso-lombară:
x Testul separării degetelor
x Testul Shober
x Distanţa degete-sol
Pentru coloana cervico-dorsală: se măsoară distanţa menton-stern, înainte şi
după executarea mişcărilor de flexie-extensie.
B) Mişcări în plan frontal şi ax sagital:
Pentru coloana dorso-lombară: se măsoară distanţa dactilion-capul fibulei.
Pentru coloana cervico-dorsală: se măsoară distanţa lobul urechii-acromion.
C) Mişcări în plan transversal şi ax vertical:
Pentru coloana dorso-lombară: se măsoară gradul deplasării planului frontal al
umerilor în raport cu planul bazinului (subiectul în poziţia „aşezat călare pe un scaun”).
Pentru coloana cervico-dorsală: se măsoară distanţa menton-acromion.
EVALUAREA FORŢEI MUSCULARE ( BILANŢUL MUSCULAR)

Se realizează global, când explorează grupe musculare cu acţiuni principale
comune şi analitic, atunci când, prin poziţii şi manevre specifice este evidenţiată acţiunea
izolată a unui muşchi sau cel mult a unui grup limitat.
Este o metodă subiectivă, dependentă de experienţa profesorului de kinetoterapie.
Se utilizează scala de evaluare în 6 trepte ( 0-5 ), care evaluează forţa musculară
astfel:
x f0 (zero): muşchiul nu realizează contracţie;
x f1 (schiţată): se sesizează contracţie a muşchiului prin palperea lui sau a
tendonului;
x f2 (mediocră): muşchiul mobilizează segmentul în amplitudine completă,
numai cu eliminarea gravitaţiei;
x f3 (acceptabilă): muşchiul mobilizează segmentul în amplitudine completă

împotriva gravitaţiei;
x f4 (bună): este forţa unui muşchi capabil să mobilizeze segmentul în
amplitudine completă şi împotriva unei rezistenţe cu valoare medie;
x f5 (normală): reprezintă forţa unui muşchi capabil să mobilizeze segmentul
pe toată amplitudinea de mişcare, împotriva unei rezistenţe maxime, aplicate
pe segmentul de mobilizat, cât mai distal.
SPIROMETRIA
Este o componentă a explorării funcţionale respiratorii, care serveşte la măsurarea

volumelor şi debitelor pulmonare. Se realizează cu ajutorul spirometrului.
ETAPE ÎN TRASEUL TERAPEUTIC AL CORECTĂRII CELOR MAI FRECVENTE

DEFICITE FIZICE ŞI AFECŢIUNI NEUROLOGICE
1. DEFICITE FIZICE:
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea CIFOZEI TIPIC
DORSALE (funcţionale sau structurate):
Poziţii utilizate:
- stând depărtat, înclinat posterior sau pe vârfuri;
- pe genunchi pe călcâie şezând, cu sprijin pe palme ( patrupedie );
- atârnat.
Principii de lucru:
- trunchiul va fi menţinut în plan posterior, în extensie;
- membrele superioare se vor poziţiona în plan posterior la nivelul
orizontalei liniei umerilor sau deasupra acesteia (prin abducţia braţelor
la 90q sau prin menţinerea mâinilor pe umeri, la ceafă, pe vertex sau
prin abducţia braţelor peste 90q);
- membrele inferioare se vor menţine în plan anterior, prevenind
lordoza lombară compensatorie;
- se contraindică poziţia decubit lateral şi mişcările trunchiului constând
în flexii şi circumducţii în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept, mâinile la ceafă): mers pe vârfuri; mers cu flexia
alternativă a coapselor pe abdomen; mers fandat anterior; mers pe partea externă a
picioarelor; etc.
Variante de alergare (spatele drept, mâinile la ceafă): alergare cu genunchii sus;
alergare cu pendularea gambelor înapoi; etc.
- extensii,
- răsuciri;
- se vor executa în plan posterior la nivelul liniei umerilor sau deasupra
acesteia.
- abducţii;

- se vor respecta planurile în care lucrează trunchiul (posterior),
membrele superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).
Exerciţii utilitar-aplicative ( târâre) şi redresări pasive.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea LORDOZEI TIPIC

LOMBARE ((funcţionale sau structurate):
Poziţii utilizate:
- stând depărtat;
- pe genunchi pe călcâie şezând, cu sprijin pe palme (patrupedie );
- decubit ventral, dorsal sau lateral;
- aşezat;
- atârnat.
Principii de lucru:
- trunchiul se va menţine în plan anterior;
- membrele superioare se vor menţine în plan posterior la nivelul sau
deasupra liniei umerilor – cu ajutorul lor se realizează profilaxia cifozei
dorsale;
- membrele inferioare se vor menţine în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept): mers pe călcâie; mers cu flexia trunchiului la
diferite grade; mers cu genunchii flectați; mersul „soldatului”/„ursului”/„elefantului”; etc.
Variante de alergare (spatele drept): alergare cu genunchii sus; alergare cu pas
adăugat; alergare cu pendularea gambelor înainte; etc.
- flexii,
- răsuciri;
- circumducţii în plan anterior.
- se vor executa sub forma mişcărilor de abducţie a braţelor la 90q sau
mişcări de ducere a mâinilor pe vertex, la ceafă, pe umeri, etc.
- abducţii;
- adducţii,
- se vor respecta planurile în care lucrează trunchiul (anterior),
membrele superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).
Exerciţii utilitar-aplicative ( târâre) şi redresări pasive.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea SCOLIOZELOR

Principii de lucru:
- se aplică numai pe coloana redresată;
- se tonifică şi se mobilizează concomitent musculatura spatelui, deoarece
mobilizarea fără tonifiere accentuează curbura, iar tonifierea fără mobilizare
este urmată de consolidarea şi fixarea deficitului;
- în scolioza în „S” se fixează în poziţie corectă corectivă sau hipercorectivă o
curbură – cu ajutorul membrelor superioare curbura dorsală şi cu ajutorul
membrelor inferioare curbura lombară – în poziţii care să ofere curburii

alterne posibilitatea mobilizării dinamice;
- se contraindică flexia trunchiului.
Poziţii utilizate:
- stând cu membrul inferior de partea convexităţii în următoarele poziţii: pe
vârf, pe bancă, pe o treaptă a scării fixe, fandat anterior;
- fandat lateral sau aşezat pe coapsa dreaptă;
- patrupedie cu dispunere asimetrică pe hemicorp în cazul scoliozei în „C”: se
vor plasa anterior palma de partea concavităţii şi genunchiul de partea
convexităţii;
- patrupedie cu dispunere simetrică pe hemicorp în cazul scoliozei în „S”: se
vor plasa anterior palma şi genunchiul de aceeaşi parte;
- decubit cu dispunere asimetrică a membrelor inferioare şi superioare atât în
scolioza în „C” cât şi în cea în „S”, dar simetrică pe hemicorp în scolioza în
„S” şi asimetrică pe hemicorp în cea în „S”;
- atârnat cu priză asimetrică, unică sau dublă, pentru ambele forme de
scolioză.
- îndoiri laterale de partea convexităţii
- rotaţii spre convexitate
- extensii
- circumducţii în plan posterior
- au efect direct asupra umerilor, omoplaţilor şi indirect asupra coloanei
vertebrale;
- abducţia la 90q a ambelor braţe reprezintă un exerciţiu corect corectiv atât de
partea convexităţii, cât şi de partea concavităţii;
- constau din mişcări asimetrice: membrul superior de partea concavităţii va
lucra la nivelul liniei umerilor sau deasupra acesteia, iar membrul superior de
partea convexităţii va lucra la nivelul liniei umerilor sau sub aceasta.
- urmăresc redresarea laterală a bazinului;
- se execută asimetric: membrul inferior de partea convexităţii va lucra la
nivelul orizontalei bazinului sau deasupra nivelul acesteia, iar membrul
inferior de partea concavităţii va lucra la nivelul orizontalei bazinului sau sub
nivelul acesteia.
Exerciţii utilitar aplicative cu caracter corectiv:
- pentru scolioza în „C” se utilizează mersul obişnuit al patrupedelor (mână şi
genunchi opus anterior); se revine cu membrele paralele şi se reia păşirea;
- pentru scolioza în „S” se utilizează „pasul cămilei”, respectiv păşire
concomitentă cu membrele de aceeaşi parte.
- se pot utuliza: bastoane, mingi medicinale, etc., cele mai utilizate fiind
exerciţiile cu bastoane;
- în scolioza în „C”, bastonul se fixează oblic la nivelul omoplaţilor şi se apucă
asimetric de capete, respectiv cu mâna de partea concavităţii capătul de sus
şi mâna de partea convexităţii capătul de jos; se execută exerciţii de trunchi ;
- în scolioza în „S”, bastonul se fixează în acelaşi mod, mişcările trunchiului
sunt aceleaşi, cu menţiunea: curbura lombară trebuie fixată în poziţie
corectivă (stând depărtat) sau hipercorectivă (poziţia fandat anterior cu
membrul inferior de partea convexităţii).
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea TORTICOLISULUI

(congenital şi dobândit)
Poziţii utilizate:
- stând;
- aşezat;
- pe genunchi;
- decubit;
- atârnat.
Exerciţii de cap şi gât:
- răsuciri de partea afectată şi îndoiri laterale de partea sănătoasă;
- extensii;
- circumducţii de partea sănătoasă şi în plan posterior.
- răsuciri;
- extensii;
- se lucrează asimetric: membrul superior de partea afectată va coborî umărul,
lucrând la nivelul liniei umerilor şi sub nivelul acesteia; membrul superior de partea
sănătoasă va ridica umărul, lucrând invers: iniţial la nivelul liniei umerilor, apoi deasupra
liniei umerilor.
Exerciţiile cu obiecte portative şi cele utilitar aplicative se execută după
aceeaşi structură corectivă a mobilizării membrelor superioare.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea TORACELUI ÎNFUNDAT

Poziţii utilizate:
- stând;
- aşezat;
- pe genunchi;
- decubit;
x mers pe vârfuri cu mâinile la ceafă, cu ducerea coatelor spre înapoi;
x alergare pe loc cu mâinile sub axilă şi ridicarea alternativă a genunchilor la piept;
x stând – inspiraţie şi expiraţie contra unei rezistenţe opuse de profesor;
x pe genunchi, cu sprijin pe palme – ducerea trunchiului înainte şi în jos;
x decubit dorsal, genunchii uşor flectaţi, tălpile pe sol – inspiraţie şi expiraţie,
modificând diametrul anteroposterior al toracelui;
x decubit ventral, cu mâinile prinse la spate – târâre cu ajutorul picioarelor.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea TORACELUI PLAT

Poziţii utilizate:
- stând;
- aşezat;
- pe genunchi;
- decubit;
x mers cu fandare pe piciorul drept, mâinile pe şold, cu ducerea coatelor la fiecare
pas înapoi;
x stând cu mâinile pe şold – genuflexiuni, cu ducerea membrelor superioare prin
lateral sus, cu inspiraţie; revenire cu expiraţie;
x pe genunchi, cu sprijin pe palme – flexia trunchiului prin depărtarea palmelor pe sol,
cu inspiraţie; revenire cu expiraţie;
x decubit ventral, cu palmele sprijinite pe sol lateral de torace – târâre prin
împingerea în mâini.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea GENUNCHILOR ÎN

VARUM
Poziţii utilizate:
- stând depărtat cu picioarelor abduse;
- aşezat sau decubit dorsal cu genunchii flectaţi şi apropiaţi şi picioarele
abduse;
x alergare cu călcâiele la şezut;

x stând depărtat, membrele superioare lateral – fandare lateral stânga/dreapta, cu
vârful piciorului fandat orientat în exterior;
x pe genunchi, cu membrele superioare lateral – aşezarea pe coapsa stângă/dreaptă,
ridicarea membrelor inferioare extinse în echer, îndoirea genunchilor şi ducerea lor
spre stanga/dreapta, ridicare în poziția pe genunchi;
x decubit ventral, extensia trunchiului cu apucarea gleznelor – balansarea trunchiului
înainte şi înapoi;
x decubit lateral – flexia şi extensia alternativă a genunchilor la piept;
x sărituri pe piciorul drept/stâng simultan cu îndoirea genunchiului heterolateral la piept.

VALGUM
Poziţii utilizate:
- stând pe vârfuri, cu picioarele adduse;
- asezat sau decubit cu gambele încrucişate, cu un picior pe genunchiul opus.
x mers pe vârfuri, cu membrele superioare extinse sus, în prelungirea corpului;

x mers pe partea externă a picioarelor, mâinile pe cap;
x stând depărtat, cu o minge în mâini – aplecarea trunchiului cu aruncarea mingii
printre picioare către înapoi;
x decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 90º - apropierea şi depărtarea
picioarelor;
x atârnat cu spatele la scara fixă - menţinerea unei mingi medicinale între genunchi;
x atârnat cu faţa la scara fixă - balansarea membrelor inferioare extinse.

FLEXIE:
Poziţii utilizate:
- stând pe vârfuri;
- aşezat.
x mers pe vârfuri cu mânile pe şolduri;
x alergare cu membrele inferioare extinse înainte, mâinile la ceafă,
x stând cu mâinile pe şolduri - săritură cu genunchii extinşi şi ducerea membrelor
superioare prin înainte sus, aterizare pe vârfuri;
x așezat, mâinile pe genunchi – târâre cu ridicarea alternativă a şoldurilor;
x așezat, cu sprijin posterior, cu o minge medicinală menţinută între glezne –
ridicarea şi coborârea picioarelor;

HIPEREXTENSIE:
Poziţii utilizate:
x mers cu genunchii îndoiţi, mâinile la ceafă;
x stând, cu genunchii îndoiţi, mâinile pe genunchi – săritură consecutivă pe ambele
picioare (broscuţa);
x stând depărtat, cu membrele superioare lateral – fandare laterală stânga/ dreapta,

cu arcuire şi ducerea mâinilor pe şolduri;
x pe genunchi, ţinând o minge medicinală deasupra capului – aşezarea în partea
dreaptă/stângă cu coborârea mingii în partea opusă;
x decubit ventral, flexia alternativă şi simultană a gambelor pe coapse, cu învingerea
unei rezistenţe.
Exemple de exerciţii şi principii de lucru pentru corectarea PICIORULUI PLAT:

Poziţii utilizate:
- decubit;
- aşezat;
- pe genunchi;
- stând;
Principii de lucru:
- programul corectiv se va efectua iniţial din poziţii stabile, puţin obositoare,
fără sprijin pe picioare;
- pe măsură ce musculatura plantară se tonifică se va trece la exerciţii din
poziţia stând şi din mers pe vârfuri şi călcâie;
- exerciţiile din articulaţiile gleznelor se execută simultan sau alternativ sub
următoarele forme: extensii şi circumducţii în planul de mişcare al extensiei.
x mers pe vârfuri, cu ridicarea şi coborârea membrelor superioare prin înainte;
x mers pe călcâie, cu mâinile la ceafă;
x mers pe vârfuri cu picioarele încrucişate peste o linie trasată pe sol;
x stând în faţa oglinzii - ridicarea genunchiului stâng/drept la piept simultan cu
ridicarea pe vârf a piciorului de sprijin;
x decubit dorsal, cu picioarele apropiate – flexia şi extensia genunchilor, menţinând
tălpile apropiate.
2. AFECŢIUNI NEUROLOGICE:
Metode şi modalităţi de reeducare neuromotorie
a) gimnastica medicală:
x gimnastica medicală generală şi metode fizice adjuvante
x gimnastică medicală segmentară;
x kinetobalneoterapie;
b) tehnicile de facilitare neuromusculară proprioceptivă:
x schemele Kabat pentru membre;
x schemele Kabat pentru cap, gât şi trunchi;
x tehnici de tonifiere;
x tehnici de inversare a antagoniştilor;
x tehnici de relexare;
c) metode analitice de reeducare neuromotorie:
x metoda Kenny;
x metoda Phelps;
d) metode globale de reeducare neuromotorie:
x metoda Margaret Rood;
x metoda Bobath;
x metoda Temple Fay;
x metoda Brunnstrom;
x metoda Frankel;
e) metode funcţionale de reeducare neuromotorie:
x metoda Tardieu;
x metoda Vojta;
x metoda Peto.
Aplicarea mijloacelor specifice kinetoterapiei impune o metodologie diferită, în

funcţie de specificul dizabilitatii copilului. Astfel, în lecţia cu elevi cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate:
Puneţi accent pe deprinderile fundamentale: stabilitate, locomoţie şi de manipulare!

x
x Lucraţi fără rezerve pentru recuperarea deficitelor fizice într-o manieră sistematică
şi progresivă!
x Arătaţi, demonstraţi mai mult şi lucraţi în acelaşi timp cu copilul!
x Transmiteţi lent şi clar indicaţiile legate de execuţie!
x Puneţi accent în execuţie doar pe 2 – 3 elemente!
x Reduceţi indicaţiile verbale pe cât posibil!
x Repetaţi demonstraţia şi reluaţi anumite indicaţii; metoda demonstraţiei se
dovedeşte a fi mult mai eficientă decât explicaţia!
x Aplicaţi strategii de învăţare multisenzorială!
x Structuraţi atent conţinutul fiecărei activităţi!
x Impuneţi reguli simple în execuţia subiecţilor!
x Verbalizaţi pe marginea acţiunii întreprinse şi cereţi copilului s-o facă în momentul
execuţiei!
x Asiguraţi în permanenţă asistenţă în execuţiile copiilor!
x Lăsaţi copiii să repete de mai multe ori acţiunile reuşite, asigurând astfel
dezvoltarea încrederii în forţele proprii şi a sentimentului de satisfacţie!
x Întăriţi şi încurajaţi permanent răspunsurile elevilor, stabilind anumite standarde de
comportament, apreciind aspectele pozitive!
x În programele de exerciţii aplicate, profesorul de kinetoterapie trebuie să ţină cont
de faptul că elevii cu dizabilitati intelectuale severe preferă schimbări puţine în
cadrul programelor de exerciţii şi în general, participă doar la activităţi terapeutice
cu un predominant caracter ludic.
Profesorii de Kinetoterapie vor insista pe lângă conducerea şcolii, pentru asigurarea
unor dotări minimale, necesare realizării competenţelor generale şi specifice, prevăzute de
programă, conform următorului normativ.
NORMATIV
DE DOTARE MINIMALĂ/ UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT, LA DISCIPLINA
KINETOTERAPIE,
UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL
Cantitate
Nr.
Mijloace de învăţământ U.M. Titluri /
crt.
Titlu
APARATE, ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE
1. Bancă de gimnastică Buc. 1 1
2. Spalier Buc. 1 1
3. Saltea Buc. 1 2
4. Banchetă pentru mobilizare Buc. 1 1
5. Bare paralele Buc. 1 1
6. Oglindă perete Buc. 1 1
7. Minge (diverse dimensiuni / materiale) Buc. 1 10
8. Bandă elastică Set. 1 3
9. Baston Buc. 1 3
10. Minge medicinală Buc. 1 2
11. Rulouri (diverse dimensiuni) Buc. 1 5
12. Cercuri Buc. 1 3
13. Bară de tracțiune Buc. 1 1
14. Stepper Buc. 1 1
15. Bandă de alergare Buc. 1 1
16. Bicicletă ergonomică Buc. 1 1
17. Cantar persoane Buc. 1 1
18. Instrument de măsură - cronometru Buc. 1 2
19. Instrument de măsură – ruletă de 2m Buc. 1 2
Bibliografie
1. Chiriac, M., (2000), Testarea manuală a forţei musculare, Oradea: Editura
2. Ciolcă, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în kinetoterapie,
București: Editura Universitară;
3. Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, București: Editura Axa;
4. Cordun, M., (1999.), Postura corporală normală şi patologică, București: Editura
ANEFS;
5. Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, București: Editura CD Press;
6. Fozza, C. A., (2002), Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, București:
Editura Fundaţia România de Mâine;
7. Geambaşu, A., (2005.), Jocurile de mişcare pentru ambliopi, București: Editura
Cartea Universitară;
8. Kiss I., (2007), Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, București: Editura Medicală;
9. Marcu. V., Dan. M. (coord), (2006), Kinetoterapie/Physiotherapy, Oradea: Editura
10. Robănescu, N., (1999), Reeducare neuro-motorie, București: Editura Medicală;
11. Sbenghe,T.,(1987), Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, București:

Editura Medicală;
12. Sbenghe T., (1999), Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, București: Editura
Medicală;
13. Sidenco, E.L., (2003), Evaluarea articulară şi musculară a membrului superior –
Aplicaţii în kinetoterapie şi medicina sportivă, București: Editura Fundaţiei România
de Mâine;
14. Sidenco, E.L., (2003), Coloana vertebrală şi membrul inferior – Evaluare
mioarticulară în kinetoterapie şi medicina sportivă, București: Editura Fundaţiei
România de Mâine;
15. Stănescu, M., Ciolcă, C., Urzeală C., (2004), Jocul de mişcare. Metodă şi mijloc de
instruire în educaţie fizică şi sport, București: Editura Cartea Universitară;
16. Şdic, L., (1982), Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi a tulburărilor de statică
vertebrală, București: Editura Medicală;
17. Şerbescu, C, (2000), Kinetoprofilaxia primară – Biologia condiţiei fizice, Oradea:
Editura Universităţii din Oradea.
Grupul de lucru:


Șuță Vicol Eduard Școala Gimnazială Specială Constantin Păunescu, București
Nicușor
Andrei Andreea Ioana Școala Gimnazială Specială Constantin Păunescu, București
Mogîldea Maria Claudia Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz ”Sfânta
Maria”, București
Rusu Marina Claudia Liceul Tehnologic Special Nr. 3, București
Burciu Alina Andreea Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți de Vedere,
București
Programa şcolară
pentru disciplina
EVALUARE ȘI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ,

PSIHODIAGNOZĂ
București, 2021
Programa școlară EVALUARE ȘI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ - Învățământ special primar - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Psihodiagnoza este o modalitate științifică de cunoaștere a persoanei, de
evaluare a diferitelelor caracteristici psihice, de natură cognitivă, conativă și atitudinală,
precum și a personalității în ansamblul ei.
În unitățile de învățământ special, psihodiagnoza urmărește optimizarea
procesului instructiv-educativ și terapeutic într-un sens dublu:
t evaluează disponibilitățile elevului de a se adapta la sarcinile școlare și
t depistează gradul de adaptare a condițiilor de instruire la particularitățile elevilor.
Pe de altă parte, psihodiagnoza reprezintă o etapă importantă a activității de
orientare școlară și profesională prin care se încearcă o punere în acord a profilului
aptitudinal, a aspirațiilor elevului cu segmentul ocupațiilor și profesiilor în care elevul
poate avea cele mai mari șanse de succes.
Consilierea școlară reprezintă procesul de acordare a asistenței
psihopedagogice elevilor și celorlalte persoane implicate în procesul educațional (cadre
didactice, diriginți, directori, părinți, membri ai comunității și ai autorităților locale). Rolul
consilierii este unul proactiv, presupunând prevenirea situațiilor de criză personală și
educațională a elevilor. Consilierea școlară se axează pe unitatea triadică elev - familie -
școală, în vederea desfășurării unei educații eficiente și a dezvoltării optime a
În acest sens, trăsăturile definitorii ale consilierii școlare sunt următoarele:
t este un proces de dezvoltare,
t are un rol proactiv și de prevenire,
t optimizează modul în care elevul relaționează cu școala,
t abordează diverse probleme ale elevului consiliat (personale, educaționale, sociale,
de orientare școlară și profesională).
Procesul de consiliere școlară îndeplinește următoarele funcții:
t de apreciere/evaluare a persoanelor consiliate,
t de coordonare, sub forma unor acțiuni sistematice a celor implicați în consiliere,
t de ameliorare a relației educaționale (profesor-elev, elev-elev, școală-familie, elevi-
părinți),
t de abilitare a elevului în domeniul gestionării emoțiilor și în domeniul afectiv-
motivațional,
t de prevenire și rezolvare a conflictelor posibile sau existente,
t de informare și orientare școlară și profesională.
În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate, procesul
de consiliere își propune în principal cunoașterea potențialului restant funcțional al
elevilor, a zonei actuale și a celei proxime de dezvoltare, în vederea identificării
strategiilor individualizate menite să faciliteze formarea unor comportamente adaptative
viabile la nivel social, pentru o integrare viitoare optimă.
Programa școlară pentru disciplina Evaluare și consiliere psihopedagogică,
psihodiagnoză reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele din învățământul special
primar și gimnazial (de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a), pentru elevi cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, având următoarea structură:
x Notă de prezentare
x Competențe generale
x Competențe specifice
x Conținuturi
x Sugestii metodologice
Disciplina Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză face parte din
aria curriculară Terapii specifice și de compenasare (individuale/ de grup), fiind
prevăzută în Planul-cadru de învățământ pentru învățământul special primar și
gimnazial, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate, Anexa nr. 9 la O.M.E.N.
nr. 3622/18.05.2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul special

preșcolar, primar și gimnazial.
Parte integrantă a disciplinelor cu caracter terapeutic, disciplina Evaluare și
consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză are alocată 1 oră/săptămână/clasă, care
este normată profesorului psihopedagog.
Tipul și ponderea activităților, de evaluare și psihodiagnoză sau de consiliere, în
cadrul programul săptămânal, se stabilesc de către profesorul psihopedagog în funcţie
de particularitățile de vârstă și nevoile de dezvoltare ale elevilor, acestea fiind precizate
în planurile de intervenție personalizată.
Activitățile din cadrul disciplinei Evaluare și consiliere psihopedagogică,
psihodiagnoză se desfășoară în ședințe de 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de
2-3 elevi, în cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat
cu profesorul de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
terapeutic, urmărind formarea unor competenţe în domeniul relaționării interpersonale și
gestionării emoțiilor, a adoptării unui stil de viață sănătos, a proiectării traseului de
formare profesională etc., sporind gradul de adaptabilitate al elevilor cu dizabilităţi
intelectuale, în vederea participării active la viața comunității. Aceste finalități sunt în
persoanelor cu dizabilități 2014-2020 și Strategia europeană pentru persoanele cu
dizabilități 2010-2020, care valorifică la rândul lor potențialul combinat al prevederilor
Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale Tratatului privind funcționarea
Uniunii Europene și al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi.
Achizitiile, transpuse în programă sub forma competențelor generale si specifice,
converg spre dezideratul general de formare a unei personalităţi apte de a participa activ
În elaborarea programei școlare pentru disciplina Evaluare și consiliere
psihopedagogică, psihodiagnoză s-au avut în vedere următoarele:
t adecvarea curriculumului atât la realităţile sistemului de învăţământ special şi la cele
ale societăţii, cât și la particularitățile de dezvoltare ale elevilor cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, având ca obiectiv pregătirea acestora
pentru viaţă şi facilitarea integrării socio-profesionale;
t echilibrarea ponderii activităților de evaluare/psihodiagnoză și de consiliere în funcţie
de particularitățile psihoindividuale, de vârstă și nevoile de dezvoltare ale elevilor;
t flexibilizarea curriculumului, parcurgerea şi aplicarea acestuia permiţând abordarea
t continuitatea curriculumului, cu asigurarea unei treceri optime de la un ciclu de
t diversificarea criteriilor de structurare a conţinutului, conform nivelului de dezvoltare
atins de elevi;
t corelarea activităţilor propuse prin curriculum cu idealul educaţional;
t utilitatea curriculumului pentru cei cărora se adresează (profesori - elevi - familie -
comunitate).
Avand in vedere particularitățile psihoindividuale ale elevilor cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, complexitatea și asocierea diagnosticelor,
eterogenitatea manifestărilor comportamentale etc., activitățile de învățare care se
regasesc în programa pentru ciclul primar se pot desfășura pe tot parcursul întregii
școlarități, existând situații în care unii elevi sa nu poată atinge competențele propuse
pentru ciclul gimnazial.
Pe de altă parte, așa cum o arată și numele, disciplina Evaluare și consiliere
psihopedagogică, psihodiagnoză se află la confluența a două mari domenii: pe de o
parte al evaluării și psihodiagnozei, care îi conferă caracterul de expertizare complexă și
de cunoaștere a elevului, iar pe de altă parte al consilierii, care îi conferă caracterul
formativ și terapeutic, ceea ce justifică includerea disciplinei în aria curriculară Terapii

specifice și de compensare.
Prezenta programă este structurată în două module:
I. Evaluare și psihodiagnoză – obiective, metode și instrumente de evaluare.
II. Consiliere psihopedagogică – competențe generale și specifice, activități de
învățare și conținuturi.
I. EVALUARE ȘI PSIHODIAGNOZĂ - OBIECTIVE, METODE ȘI

INSTRUMENTE DE EVALUARE
Ținând cont de faptul că activitățile de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză

nu au ca scop formarea de competențe ci realizarea unei evaluări complexe, necesară
conturării profilului psihopedagogic al elevului cu dizabilități, în modulul Evaluare și
psihodiagnoză sunt formulate obiectivele evaluării, fiind prezentate instrumente de
evaluare și nu activități de învățare.
Astfel, obiectivele activităților de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză sunt
următoarele:
x Evaluarea activităților și proceselor psihice, a personalității elevilor cu
dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate.
x Cunoașterea formațiunilor de studiu din punct de vedere al dinamismului și
a relațiilor existente între elevi.
În activitatea de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză, profesorul
psihopedagog poate alege dintr-o gamă variată de metode de evaluare și interpretare
a rezultatelor evaluării, dintre care amintim:
1. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare cunoaşterii elevului prin analiza
comportamentului şi a activităţii acestuia:
t Metoda observaţiei comportamentului elevului,
t Metoda analizei procesului de integrare socială a elevului.
2. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare pentru cunoaşterea elevului prin
colaborare cu elevul, familia, cadrele didactice:
t Metoda anamnezei,
t Metoda autobiografiei,
t Metoda autocaracterizării,
t Metoda convorbirii,
t Metoda chestionarului,
t Metoda analitică.
intermediul grupului social:
t Metoda anchetei sociale,
t Metoda sociometrică (tehnicile sociometrice, testul sociometric).
4. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare cunoaşterii elevului prin intermediul
experimentului:
t Metoda experimentului natural,
t Metoda experimentului de laborator (metoda testelor psihologice).
5. Metode pentru prelucrarea informaţiei necesare în activitatea de cunoaştere a
elevului:
t Metoda interpretativă,
t Metoda biografică,
t Metoda statistică,
t Metoda intercorelaţiei.
6. Metode pentru valorificarea informaţiei necesare în activitatea de cunoaştere a
elevului:
t Metoda caracterizării libere,
t Metoda dosarului individual,
t Metoda grafică (profil psihopedagogic, profilul clasei/sociogramă).
Metodele prezentate au caracter flexibil, profesorul psihopedagog selectându-le în
funcție de particularitățile psihoindividuale ale elevilor cu dizabilități intelectuale grave,
severe și/sau asociate.
Limbajul profesorului pihopedagog trebuie să fie accesibil, raportat la vârsta şi la
nivelul de dezvoltare atins de către elev. Creearea unui climat afectiv pozitiv reprezintă
condiţia fundamentală pentru o comunicare reală cu copilul.
Activitatea de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză se realizează

preponderent în cabinet dar și prin observarea comportamentului elevilor în timpul orelor
de curs, al activităților extracurriculare, pentru surprinderea aspectelor suplimentare
legate de capacitatea de relaționare, implicarea în activități, comportament, etc.
Formele de organizare a activității de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză
pot fi individuale și în grup.
O importanță deosebită va fi acordată respectării principiilor activităților de
evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză, respectiv:
t confidențialitatea actului de consiliere,
t respectarea individualității,
t sinceritatea în cadrul actului de consiliere,
t negocierea soluțiilor și respectarea deciziilor partenerilor implicați în actul
de consiliere;
t nediscriminarea,
t acordarea unor servicii în echipă multidisciplinară (profesori de
psihopedagogie specială, profesori-educatori, medici, asistenți sociali).
Finalitatea activității de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză constă în
elaborarea Fișei de evaluare psihopedagogică, care va conține rezultatele evaluării și
tipurile de activități recomandate elevului. Aceasta va fi întocmită doar pentru elevii
cuprinși în programul de consiliere.
Redăm în cele ce urmează un inventar al activităților de evaluare a diferitelor

însușiri, procese și funcții psihice, însoțit de exemple de instrumente de evaluare.
Ariile/ Funcțiile Exemple de instrumente

Conținutul activității
investigate de evaluare utilizate
Psihomotricitatea Organizarea şi dinamica motorie x Probe pentru evaluarea
generală: psihomotricității
t coordonare dinamică generală (Ozeretki-Guillman)
t coordonare oculo-manuală x Probe de tapping,
t dexteritate manuală punctare, asamblare,
t capacități fizice decupaj, etc.
t forța – viteza – precizia x Proba pentru lateralitate
mișcărilor și dominanta laterală
Structurarea schemei corporale (Harris, Piaget-Head)
Dominanta manuală
Lateralitatea
Funcțiile Evaluarea funcţiilor senzoriale: x Probe de evaluare a
senzorial t vizuală capacității de
perceptive t auditivă discriminare senzorială
t vizuo-motrică
t tactilo-kinestezică
Structurarea conduitelor x Bateria Piaget-Head
motrice de bază: x Proba Bender Santucci
t conduita perceptivă de culoare
t conduita perceptivă de formă
t conduita perceptivă spaţio-
temporală
t capacităţi perceptive:
o percepţia poziţiilor
o percepţia direcţiilor
o constanta percepţie
o raportul fond – formă
t coordonare perceptiv-motrică

Dezvoltarea Stabilirea nivelului de dezvoltare x Matricile Progresive
intelectuală intelectuală Raven (standard și
color)
Stabilirea nivelului operaţional x Probe piagetiene
al gândirii: x Probe pentru nivelul de
t operaţii ale gândirii înţelegere, raport
t stadii de dezvoltare cauzal, concepte
Memoria Funcţionalitate mnezică: x Proba memorie auditivă,
t pe analizatori: vizual, auditiv, vizuală, Rey
tactil-kinestezic x Proba volum memorie -
t pe material verbal, numeric, învăţare 10 cuvinte
convenţional, imagistic, x Povestire
acţional, asociativ x Proba reactualizare
t memorie spontană – voluntară cuvinte, imagini, gesturi,
t memorie mecanică – logică expresii, acţiuni
t volum, fidelitate, stocare, uitare x Probe de memorie
Limbajul Dezvoltarea funcţiilor cognitive, x Probe vocabular (pasiv
comunicative ale limbajului: – activ)
t nivelul dezvoltării vocabularului x Grilă prelexie, pregrafie,
pasiv-activ competenţe lingvistice
t aspectul fonetic al limbajului x Probe verbale,
t posibilităţi de verbalizare nonverbale din testele
t tulburări ale limbajului oral-scris de inteligenţă (noţiuni,
t comunicare nonverbală concepte, nivel de
t funcţia de simbolizare şi operare cu noţiuni
integrare: noţiuni, concepte, empirice)
nivel de operare cu
noţiunişcolare
t funcţia de persuasiune şi
expresivitate
Atenţia Nivelul de dezvoltare a atenţiei x Probe de atenţie
spontane şi voluntare: concentrată (Toulouse
t observarea, Pieron)
t concentrarea x Probe de atenție
t distributivitatea distributivă (Praga)
Tipurile de atenţie cu calităţi de x Proba atenţie voluntară
funcţionalitate pe analizatori: (Metodica căsuţă)
t vizual, x Proba frânare voluntată
t auditiv x Proba punctare
t asociativ x Proba tapping
Dificultăţi, tulburări majore de x Labirinte simple
concentrare
Temperamentul Stabilirea tipului de x Proba apreciere
temperament temperament
x Inventar Eysenck
Afectivitatea Reactivitatea emoţională, x Chestionare
sistemul de reacţii şi sentimente personalitate
Nivelul de organizare a trăirilor x Fabulele Duss
afective:
t tipuri de trăiri - pozitive,
negative
t forme stabile de dispoziţii

t conduite relaţional-valorice
Tulburările vieţii afective
Caracterul Formarea imaginii de sine x Probe proiective (om,
Cunoaşterea de sine casă, arbore, desen
Trăsăturile de caracter liber)
constituite în forme de x Probe situaţionale
comportament x Completare fraze
Operarea cu criterii valorice lacunare
Maturizarea Nivelul dezvoltării autonomiei x Scale de maturizare
socială personale și sociale: socială
t deprinderi de autoservire, x Scala comportamentelor
t interrelaţionare de adaptare
t achiziţii instrumentale x Probe sociometrice,
t comuncare socială sociograme
t acţiune în mediu
Potenţial de Nivelul potenţialului de învăţare x Probe examinare
învăţare dificultăţi de învăţare
limbaj
x Probe de cunoştințe
generale
x Grile evaluare
competenţe curriculare
x Probe prelexie,
pregrafie, competenţe
lingvistice
x Probe precalcul, calcul
matematic
II. CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii

pozitive față de sine
2. Relaționarea interpersonală adecvată cu persoane familiare
3. Exersarea abilităților necesare unui stil de viață sănătos

1. Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de
sine
1.1. Conștientizarea propriului corp prin identificarea diferitelor senzații, a părților
corpului și a funcțiilor de bază ale acestora
- exerciții de identificare, denumire sau indicare prin gesturi a părților corpului propriu,
ale colegului, pe o păpușă, în oglindă, în imagini, planșe, mulaje;
- exerciții de răspuns motric la o comandă, de antrenare, folosire a diferitelor părți ale
corpului;
- exerciții de identificare a funcţiilor de bază ale diferitelor părţi ale corpului (auz, văz,
mişcare, miros, gust, pipăit);
- exerciții de localizare a organelor interne;
- exerciții de identificare şi denumire a senzaţiilor de durere, foame, sete, frig, cald;
- exerciții de identificare a funcțiilor organelor interne;
- jocuri didactice imagistice referitoare la noțiuni corporale și senzații.
1.2. Recunoașterea asemănărilor și deosebirilor între sine și ceilalți
- discuții tematice despre asemănările și deosebirile dintre oameni;
- desenarea conturului mâinii și ale amprentelor personale;
- exerciții practice de măsurare, cântărire și de alcătuire a unor fișe cu caracteristicile
somatice personale;
- exerciții de identificare a unor asemănări și deosebiri între sine și personaje din povești
- exerciţii de identificare şi denumire a numelui propriu, a numelor membrilor familei, ale
colegilor, prietenilor etc.;
- rezolvarea unor fișe de lucru pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre
sine și ceilalți;
- activități de realizare a unui jurnal în imagini cu persoanele familiare;
- realizarea unor postere despre diferențele dintre oameni;
- exerciții de identificare a diferenţelor şi a complementarităţii fete-băieţi;
- jocuri de rol pentru analizarea personajelor;
- jocuri de autocunoaștere și intercunoaștere.
2. Relaționarea interpersonală adecvată cu persoane familiare

2.1. Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuți
- exerciţii de stimulare senzorială, însoţite de trăirea unor stări emoţionale adecvate;
- exerciţii pentru antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reacţiilor motrice;
- exerciții de identificare a diferitelor tipuri de emoții și sentimente în imagini, texte, filme,
videoclipuri;
- exerciții de recunoaștere sau de exprimare a diferitelor emoții și sentimente prin
mimică și gestică;
- exprimarea diferitelor stări emoţionale prin realizarea unor desene, modelaje din lut și
plastelină, colaje etc.;
- conversații pe teme diferite care să accentueze sentimentele personale legate de
situația analizată;
- vizionarea de filme cu identificarea reacțiilor emoționale adecvate și neadecvate a
diferitelor personaje;
- jocuri de rol pentru exprimarea unor răspunsuri emoționale la diferite situații concrete
de viață;
- exerciții pentru combaterea comportamentelor auto și heteroagresive.

2.2. Manifestarea unei atitudini favorabile față de activitățile școlare prin
îndeplinirea de roluri specifice în cadrul grupului
- exerciţii de descriere a propriei persoane, cu identificarea rolurilor îndeplinite;
- exerciții de identificare a rolurilor îndeplinite de către colegi și alte persoane familiare;
- jocuri pentru trezirea interesului față de activitățile școlare (jocuri perceptiv-motrice,
simbolice, cu reguli etc.);
- jocuri de rol pentru exersarea diferitelor roluri sociale;
- discutarea unei liste de reguli care trebuie respectate în clasă, în școală și în familie;
- desfășurarea unor activități practice în clasă și în familie.
2.3. Manifestarea interesului față de persoanele din jur și față de interrelaționare
- jocuri ce presupun cooperarea între elevi;
- discuții organizate despre modalitățile de a-ți face prieteni și de a-i menține;
- povestirea unor întâmplări din viața personală;
- discuţii prin care se arată respect şi grijă pentru ceilalţi
- exerciţii de evidenţiere a regulilor de comportament în relaţionarea cu ceilalţi
- exersarea comportamentelor de cooperare și întrajutorare.
3. Exersarea abilităților necesare unui stil de viață sănătos

3.1. Identificarea în contexte familiare a comportamentelor adecvate și neadecvate
- alcătuirea unei liste de cuvinte care sugerează comportamente adecvate, politicoase;
- exersarea salutului în raport de momentul zilei și de persoană;
- exersarea formulelor de politețe;
- discutarea unor norme de comportament în contexte de viaţă familiare;
- exerciții de identificare a unor comportamente adecvate și neadecvate în cadrul
diferitelor grupuri de apartenență;
- exemplificarea unor acţiuni personale în care elevii au făcut dovada unor
comportamente adecvate și neadecvate;
- vizionarea unor filme care ilustrează comportamente adecvate și neadecvate;
- jocuri de rol care ilustrează diferite tipuri de comportamente.
3.2. Identificarea situațiilor de risc și a comportamentelor adecvate asociate
acestora
- dialoguri dirijate pe tema rutinelor zilnice de igienă personală şi a importanţei acestora
pentru sănătatea personală;
- jocuri de teme de igienă;
- experimente simple cu relevanță pentru igiena personală;
- exerciţii de identificare a simptomelor unor boli frecvente;
- jocuri de simulare a diferenţelor dintre stările de sănătate şi boală;
- exerciții de identificare a situațiilor de risc din mediul înconjurător;
- exerciţii de recunoaştere a alimentelor proaspete/alterate (după culoare, miros,
aspect) și de evaluare a valabilităţii acestora;
- exerciții de identificare a alimentelor sănătoase;
- exerciţii de recunoaştere a unor substanţe toxice şi agenţi nocivi pentru organism;
- exerciții de formare a deprinderilor de prevenire a îmbolnăvirilor;
- exerciții de formare a deprinderilor de prevenire a accidentelor;
- exerciții de apreciere a timpului acordat activităţii fizice şi odihnei;
- jocuri de rol pe tema vizitei la medic.
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa pregătitoare – Clasa a IV-a
Autocunoaștere Corpul uman
t caracteristicile corpului uman
t părțile corpului uman
t funcții
t elemente de schemă corporală
Identitatea personală
t importanța numelui și prenumelui
t diferența dintre prenume și numele de familie
Asemănări și deosebiri între sine și ceilalți
t trăsături fizice
t interese
t comportamente
Dezvoltare emoțională Managementul emoțiilor
Exprimarea emoţiilor de bază
Înţelegerea şi respectarea emoţiilor celorlalţi
Importanța autocontrolului
Mecanisme de autocontrol
Roluri sociale Roluri și responsabilități în cadrul grupului:
Identificarea rolurilor sociale ale persoanelor din
mediul apropiat
Recunoaşterea unor roluri din diferite domenii de
activitate
Identificarea propiilor roluri sociale
Exersarea unui rol social
Participarea la viaţa grupului de apartenenţă
Relaționare Relaționare în cadrul grupului
interpersonală Relații în familie
Relații în grupul școlar
Relații în comunitate
Norme și Tipuri de comportamente
comportamente moral- t comportamente adecvate
civice t comportamente neadecvate
Reguli de comportament în relația cu ceilalți
Stil de viață sănătos Rutine zilnice de igienă personală
Starea de sănătate și boală
Riscuri din mediul înconjurător
Conduite preventive în situații de risc:
Cunoașterea și evitarea factorilor de risc din mediu
Acordarea primului ajutor
Importanța activității fizice și odihnei
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul psihopedagog în aplicarea
programei școlare și în proiectarea și derularea activităților consiliere psihopedagogice.
Cadrul didactic va urmări ca actul educațional să vizeze crearea unor situații de
învățare cu un pregnant caracter practic-aplicativ și terapeutic, în vederea formării unor
competenţe în sfera cunoaşterii, dar și creșterea gradului de adaptabilitate și
independență al elevilor.
formarea competențelor, conținutul activităților de consiliere psihopedagogică și cu
particularitățile elevilor cu dizabilități mintale grave, severe și/sau asociate (vârsta, nivelul
dezvoltării psihice, nivelul însușirii limbajului, specificitatea mijloacelor de comunicare
alternative etc.). Se pot utiliza o varietate de metode didactice: expozitive, intuitive, activ-
participative etc.
Metodele expozitive utilizate in activitățile de consiliere psihopedagogică a elevilor
cu dizabilități intelectuale vor respecta următoarele cerințe:
conținuturilor și a interveni cu noi explicații și clarificări atunci când se impune
acest lucru;
Selecția, stabilirea și integrarea mijloacelor de învățământ în cadrul activităților de
consiliere psihopedagogică se realizează prin corelarea permanentă a acestora cu
didactice utilizate.
Dintre metodele de consiliere individuală a elevilor cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/sau intelectuale, cele mai frecvente sunt:
t activitățile ludice,
t exercițiile de învățare,
t jocurile de rol,
t punerea în situație,
t vizionarea de filme și comentarea lor,
t realizarea de desene, afișe, colaje,
t comentarea unor texte și imagini,
t completarea de fișe de lucru,
t imaginarea și evaluarea unor situații problematice.
În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate unele
mijloace pot avea și un rol compensator, antrenând dezvoltarea unor competențe
specifice.

t corelarea competențelor specifice cu conținuturile prezentate în programa școlară;



t eșalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de învățare).


Având în vedere specificul activităților de consiliere psihopedagogică, proiectarea

activităților didactice va fi reliefată în planul de intervenție personalizată ca instrument
educațional de planificare și programare a activităților educațional-terapeutice și de
concentrare a intervențiilor, pe baza unui proces de identificare a capacităților, abilităților,
competențelor elevilor cu cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate.
PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT
Numele şi prenumele elevului: ___________________________________________

Data şi locul naşterii: ___________________________________________________
Domiciliul: ____________________________________________________________
Şcoala: _______________________________________________________________
Echipa de lucru: _______________________________________________________
Problemele cu care se confruntă copilul/elevul/tânărul (rezultatele evaluării
complexe): ____________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Priorităţi pentru perioada (se specifică intervalul de timp):

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
STRUCTURA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Criterii
Metode şi Perioada Metode şi
Competențe/ minimale de
Conţinuturi mijloace de de instrumente
obiective apreciere a
realizare intervenţie de evaluare
progreselor
EVALUAREA PERIODICĂ:
¾ Obiective realizate:
______________________________________________________________________
¾ Dificultăţi întâmpinate:
______________________________________________________________________
¾ Metode cu impact ridicat:
______________________________________________________________________
pozitiv: _____________________________________________________________
negativ: _____________________________________________________________
¾ Revizuirea programului de intervenţie educaţional-terapeutică (în funcţie de

rezultatele evaluărilor periodice):
______________________________________________________________________
¾ Recomandări particulare:
______________________________________________________________________
¾ Rolul şi modul de implicare a părinţilor în program:

______________________________________________________________________
Evaluarea
prin metode tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie
puternic ameliorativă, întreg procesul didactic şi terapeutic adaptându-se permanent în
funcţie de rezultatele acesteia.
Având în vedere faptul că la activitățile de consiliere psihopedagogică nu se
realizează aprecierea prin note sau calificative, va fi utilizată preponderent evaluarea de
progres, raportată la competențele vizate prin documentele de proiectare a intervenției
educațional-terapeutice.
Contexte, factori si medii de instruire

Spre deosebire de activitățile de predare-învățare-evaluare care se desfășoară de
regulă, în sălile de clasă, activitățile de consiliere psihopedagogică, prin specificul lor, se
vor desfășura preponderent în cabinete de consiliere specializate, dar și prin observarea
comportamentului elevilor, în timpul orelor de curs, al activităților extracurriculare, pentru
surprinderea aspectelor suplimentare legate de capacitatea de relaționare, implicarea în
activități, comportament etc.
Bibliografie
1. Băban, A., (2001), (coord.), Consiliere educațională. Ghid methodologic pentru orele
de dirigenție și consiliere, Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală a Universității;
2. Boici, Gh., Stănică, I., (1998), Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării,
Reșița: Editura Timpul;
3. Cocoardă, E., (2004), Consilierea în școală. O abordare psihopedagogică, Sibiu:
Editura Psihomedia;
4. Dumitru, I.Al., (2008), Consilierea psihopedagogică, ediția a II-a, revizuită, Iași:
Editura Polirom;
6. Lungu-Nicolae, S., (1991), Teste psihologice, București: Institutul Național pentru
Recuperare și Educație Specială a persoanelor handicapate;
7. Mitrofan, N., (1997), Testarea psihologică a copilului mic, București: Editura
EditPress Mihaela SRL;
8. Radu, D.I., Ulici, G., (2003), Evaluarea și educarea psihomotricității, București:
Editura Fundației Humanitas;
9. Şchiopu, U., (1970), Introducere în psihodiagnostic, București: Centrul de multiplicare
al Universității București;
10. Şchiopu, U., Verza, E., (1995), Psihologia vârstelor, București: Editura Didactică şi
Pedagogică;
11. Tomșa, Gh., (2003), Consilierea și orientarea în școală, București: Editura CREDIS;
București, București: Editura Universității din București;
13. Vlad, E., (1999), Evaluarea în actul educațional-terapeutic, București: Editura Pro
Humanitate.
Grupul de lucru:


Programa școlară
pentru disciplina
EVALUARE ȘI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ,

PSIHODIAGNOZĂ
București, 2021
Programa școlară EVALUARE ȘI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ-Învățământ special gimnazial - Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate 1
Notă de prezentare
Psihodiagnoza este o modalitate științifică de cunoaștere a persoanei, de evaluare a
diferitelelor caracteristici psihice, de natură cognitivă, conativă și atitudinală, precum și a
personalității în ansamblul ei.
În unitățile de învățământ special, psihodiagnoza urmărește optimizarea procesului
instructiv-educativ și terapeutic într-un sens dublu:
- evaluează disponibilitățile elevului de a se adapta la sarcinile școlare și
- depistează gradul de adaptare a condițiilor de instruire la particularitățile elevilor.
Pe de altă parte, psihodiagnoza reprezintă o etapă importantă a activității de orientare
școlară și profesională prin care se încearcă o punere în acord a profilului aptitudinal, a
aspirațiilor elevului cu segmentul ocupațiilor și profesiilor în care elevul poate avea cele
mai mari șanse de succes.
Consilierea școlară reprezintă procesul de acordare a asistenței psihopedagogice
elevilor și celorlalte persoane implicate în procesul educațional (cadre didactice, diriginți,
directori, părinți, membri ai comunității și ai autorităților locale). Rolul consilierii este unul
proactiv, presupunând prevenirea situațiilor de criză personală și educațională a elevilor.
Consilierea școlară se axează pe unitatea triadică elev-familie-școală, în vederea
desfășurării unei educații eficiente și a dezvoltării optime a personalității elevului.
În acest sens, trăsăturile definitorii ale consilierii școlare sunt următoarele:
- este un proces de dezvoltare,
- are un rol proactiv și de prevenire,
- optimizează modul în care elevul relaționează cu școala,
- abordează diverse probleme ale elevului consiliat (personale, educaționale, sociale,
de orientare școlară și profesională).
- Procesul de consiliere școlară îndeplinește următoarele funcții:
- de apreciere/ evaluare a persoanelor consiliate,
- de coordonare, sub forma unor acțiuni sistematice a celor implicați în consiliere,
- de ameliorare a relației educaționale (profesor-elev, elev-elev, școală-familie, elevi-
părinți),
- de abilitare a elevului în domeniul gestionării emoțiilor și în domeniul afectiv-
motivațional,
- de prevenire și rezolvare a conflictelor posibile sau existente,
- de informare și orientare școlară și profesională.
În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/ sau asociate, procesul de
consiliere își propune în principal cunoașterea potențialului restant funcțional al elevilor, a
zonei actuale și a celei proxime de dezvoltare, în vederea identificării strategiilor
individualizate menite să faciliteze formarea unor comportamente adaptative viabile la
nivel social, pentru o integrare viitoare optimă.
Programa școlară pentru disciplina Evaluare și consiliere psihopedagogică,
psihodiagnoză reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele din învățământul special
primar și gimnazial (de la clasa pregătitoare la clasa a X-a), pentru elevi cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, având următoarea structură:
- Conținuturi
Disciplina Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză face parte din aria
curriculară Terapii specifice și de compensare (individuale/de grup), fiind prevăzută în
Planul-cadru de învățământ pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități
intelectuale grave, severe și/sau asociate, Anexa nr. 9 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018
gimnazial.
Parte integrantă a disciplinelor cu caracter terapeutic, disciplina Evaluare și consiliere

psihopedagogică, psihodiagnoză are alocată 1 oră/ săptămână/clasă, care este normată
profesorului psihopedagog.
Tipul și ponderea activităților, de evaluare și psihodiagnoză sau de consiliere, în cadrul
programul săptămânal, se stabilesc de către profesorul psihopedagog în funcţie de
particularitățile de vârstă și nevoile de dezvoltare ale elevilor, acestea fiind precizate în
planurile de intervenție personalizată.
Activitățile din cadrul disciplinei Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză
se desfășoară în ședințe de 15-45 de minute, individual sau cu grupuri de 2-3 elevi, în
cabinete specializate sau în clasa în care este înscris elevul, în parteneriat cu profesorul
de psihopedagogie specială sau cu profesorul educator.
terapeutic, urmărind formarea unor competenţe în domeniul relaționării interpersonale și
gestionării emoțiilor, a adoptării unui stil de viață sănătos, a proiectării traseului de
formare profesională etc., sporind gradul de adaptabilitate al elevilor cu dizabilităţi
intelectuale, în vederea participării active la viața comunității. Aceste finalități sunt în
persoanelor cu dizabilități 2014-2020 și Strategia europeană pentru persoanele cu
dizabilități 2010-2020, care valorifică la rândul lor potențialul combinat al prevederilor
Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale Tratatului privind funcționarea
Uniunii Europene și al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi.
Achizițiile, transpuse în programă sub forma competențelor generale și specifice,
converg spre dezideratul general de formare a unei personalităţi apte de a participa activ
În elaborarea programei școlare pentru disciplina Evaluare și consiliere
psihopedagogică, psihodiagnoză s-au avut în vedere următoarele:
- adecvarea curriculumului atât la realităţile sistemului de învăţământ special şi la cele
ale societăţii, cât și la particularitățile de dezvoltare ale elevilor cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/ sau asociate, având ca obiectiv pregătirea acestora
pentru viaţă şi facilitarea integrării socio-profesionale;
- echilibrarea ponderii activităților de evaluare/ psihodiagnoză și de consiliere în funcţie
de particularitățile psihoindividuale, de vârstă și nevoile de dezvoltare ale elevilor;
- flexibilizarea curriculumului, parcurgerea şi aplicarea acestuia permiţând abordarea
- continuitatea curriculumului, cu asigurarea unei treceri optime de la un ciclu de
- diversificarea criteriilor de structurare a conţinutului, conform nivelului de dezvoltare
atins de elevi;
- corelarea activităţilor propuse prin curriculum cu idealul educaţional;
- utilitatea curriculumului pentru cei cărora se adresează (profesori- elevi- familie-
comunitate).
Având în vedere particularitățile psihoindividuale ale elevilor cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/ sau asociate, complexitatea și asocierea diagnosticelor,
eterogenitatea manifestărilor comportamentale etc., activitățile de învățare care se
regăsesc în programa pentru ciclul primar se pot desfășura pe tot parcursul întregii
școlarități, existând situații în care unii elevi să nu poată atinge competențele propuse
pentru ciclul gimnazial.
Pe de altă parte, așa cum o arată și numele, disciplina Evaluare și consiliere
psihopedagogică, psihodiagnoză se află la confluența a două mari domenii: pe de o parte
al evaluării și psihodiagnozei, care îi conferă caracterul de expertizare complexă și de
cunoaștere a elevului, iar pe de altă parte al consilierii, care îi conferă caracterul formativ
și terapeutic, ceea ce justifică includerea disciplinei în aria curriculară Terapii specifice și
de compensare.
Prezenta programă este structurată în două module:

I. Evaluare și psihodiagnoză- obiective, metode și instrumente de evaluare.
II. Consiliere psihopedagogică- competențe generale și specifice, activități de învățare și
conținuturi.
I. EVALUARE ȘI PSIHODIAGNOZĂ – OBIECTIVE, METODE ȘI

INSTRUMENTE DE EVALUARE
Ținând cont de faptul că activitățile de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză

nu au ca scop formarea de competențe ci realizarea unei evaluări complexe, necesară
conturării profilului psihopedagogic al elevului cu dizabilități, în modulul Evaluare și
psihodiagnoză sunt formulate obiectivele evaluării, fiind prezentate instrumente de
evaluare și nu activități de învățare.
Astfel, obiectivele activităților de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză sunt
următoarele:
x Evaluarea activităților și proceselor psihice, a personalității elevilor cu dizabilități
intelectuale grave, severe și/ sau asociate.
x Cunoașterea formațiunilor de studiu din punct de vedere al dinamismului și a relațiilor
existente între elevi.
În activitatea de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză, profesorul
psihopedagog poate alege dintr-o gamă variată de metode de evaluare și interpretare a
rezultatelor evaluării, dintre care amintim:
1. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare cunoaşterii elevului prin analiza
comportamentului şi a activităţii acestuia:
t Metoda observaţiei comportamentului elevului,
t Metoda analizei procesului de integrare socială a elevului.
colaborare cu elevul, familia, cadrele didactice:
t Metoda anamnezei,
t Metoda autobiografiei,
t Metoda autocaracterizării,
t Metoda convorbirii,
t Metoda chestionarului,
t Metoda analitică.
intermediul grupului social:
t Metoda anchetei sociale,
t Metoda sociometrică (tehnicile sociometrice, testul sociometric).
4. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare cunoaşterii elevului prin intermediul
experimentului:
t Metoda experimentului natural,
t Metoda experimentului de laborator (metoda testelor psihologice).
5. Metode pentru prelucrarea informaţiei necesare în activitatea de cunoaştere a elevului:
t Metoda interpretativă,
t Metoda biografică,
t Metoda statistică,
t Metoda intercorelaţiei.
6. Metode pentru valorificarea informaţiei necesare în activitatea de cunoaştere a
elevului:
t Metoda caracterizării libere,
t Metoda dosarului individual,
t Metoda grafică (profil psihopedagogic, profilul clasei/ sociogramă).
Metodele prezentate au caracter flexibil, profesorul psihopedagog selectându-le în
funcție de particularitățile psihoindividuale ale elevilor cu dizabilități intelectuale grave,
severe și/ sau asociate.
Limbajul profesorului pihopedagog trebuie să fie accesibil, raportat la vârsta şi la
nivelul de dezvoltare atins de către elev. Crearea unui climat afectiv pozitiv reprezintă
condiţia fundamentală pentru o comunicare reală cu copilul.
Activitatea de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză se realizează

preponderent în cabinet dar și prin observarea comportamentului elevilor în timpul orelor
de curs, al activităților extracurriculare, pentru surprinderea aspectelor suplimentare legate
de capacitatea de relaționare, implicarea în activități, comportament etc.
Formele de organizare a activității de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză
pot fi individuale și în grup.
O importanță deosebită va fi acordată respectării principiilor activităților de
evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză, respectiv:
t confidențialitatea actului de consiliere,
t respectarea individualității,
t sinceritatea în cadrul actului de consiliere,
t negocierea soluțiilor și respectarea deciziilor partenerilor implicați în actul de consiliere;
t nediscriminarea,
t acordarea unor servicii în echipă multidisciplinară (profesori de psihopedagogie
specială, profesori- educatori, medici, asistenți sociali).
Finalitatea activității de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză constă în
elaborarea Fișei de evaluare psihopedagogică, care va conține rezultatele evaluării și
tipurile de activități recomandate elevului. Aceasta va fi întocmită doar pentru elevii
cuprinși în programul de consiliere.
Redăm în cele ce urmează un inventar al activităților de evaluare a diferitelor
însușiri, procese și funcții psihice, însoțit de exemple de instrumente de evaluare.

Psihomotricitatea Organizarea şi dinamica motorie x Probe pentru evaluarea
generală: psihomotricității (Ozeretki-
t coordonare dinamică generală Guillman)
t coordonare oculo-manuală x Probe de tapping,
t dexteritate manuală punctare, asamblare,
t capacități fizice decupaj, etc.
t forța – viteza – precizia mișcărilor x Proba pentru lateralitate
Structurarea schemei corporale și dominanta laterală
Dominanta manuală (Harris, Piaget-Head)
Lateralitatea
Funcțiile Evaluarea funcţiilor senzoriale: x Probe de evaluare a
senzorial t vizuală capacității de discriminare
perceptive t auditivă senzorială
t vizuo-motrică
t tactilo-kinestezică
Structurarea conduitelor motrice x Bateria Piaget-Head
de bază: x Proba Bender Santucci
t conduita perceptivă de culoare
t conduita perceptivă de formă
t conduita perceptivă spaţio-
temporală
t capacităţi perceptive:
o percepţia poziţiilor
o percepţia direcţiilor
o constanta percepţie
o raportul fond – formă
t coordonare perceptiv-motrică
Dezvoltarea Stabilirea nivelului de dezvoltare x Matricile Progresive
intelectuală intelectuală Raven (standard și color)

Stabilirea nivelului operaţional al x Probe piagetiene
gândirii: x Probe pentru nivelul de
t operaţii ale gândirii înţelegere, raport cauzal,
t stadii de dezvoltare concepte
Memoria Funcţionalitate mnezică: x Proba memorie auditivă,
t pe analizatori: vizual, auditiv, tactil- vizuală, Rey
kinestezic x Proba volum memorie -
t pe material verbal, numeric, învăţare 10 cuvinte
convenţional, imagistic, acţional, x Povestire
asociativ x Proba reactualizare
t memorie spontană – voluntară cuvinte, imagini, gesturi,
t memorie mecanică – logică expresii, acţiuni
t volum, fidelitate, stocare, uitare x Probe de memorie
Limbajul Dezvoltarea funcţiilor cognitive, x Probe vocabular (pasiv –
comunicative ale limbajului: activ)
t nivelul dezvoltării vocabularului x Grilă prelexie, pregrafie,
pasiv-activ competenţe lingvistice
t aspectul fonetic al limbajului x Probe verbale,
t posibilităţi de verbalizare nonverbale din testele de
t tulburări ale limbajului oral-scris inteligenţă (noţiuni,
t comunicare nonverbală concepte, nivel de operare
t funcţia de simbolizare şi integrare: cu noţiuni empirice)
noţiuni, concepte, nivel de operare cu
noţiunişcolare
t funcţia de persuasiune şi
expresivitate
Atenţia Nivelul de dezvoltare a atenţiei x Probe de atenţie
spontane şi voluntare: concentrată (Toulouse
t observarea, Pieron)
t concentrarea x Probe de atenție
t distributivitatea distributivă (Praga)
Tipurile de atenţie cu calităţi de x Proba atenţie voluntară
funcţionalitate pe analizatori: (Metodica căsuţă)
t vizual, x Proba frânare voluntată
t auditiv x Proba punctare
t asociativ x Proba tapping
Dificultăţi, tulburări majore de x Labirinte simple
concentrare
Temperamentul Stabilirea tipului de temperament x Proba apreciere
temperament
x Inventar Eysenck
Afectivitatea Reactivitatea emoţională, x Chestionare personalitate
sistemul de reacţii şi sentimente x Fabulele Duss
Nivelul de organizare a trăirilor
afective:
t tipuri de trăiri- pozitive, negative
t forme stabile de dispoziţii
t conduite relaţional-valorice
Tulburările vieţii afective
Caracterul Formarea imaginii de sine x Probe proiective (om,
Cunoaşterea de sine casă, arbore, desen liber)
Trăsăturile de caracter

constituite în forme de x Probe situaţionale
comportament x Completare fraze
Operarea cu criterii valorice lacunare
Maturizarea Nivelul dezvoltării autonomiei x Scale de maturizare
socială personale și sociale: socială
t deprinderi de autoservire, x Scala comportamentelor
t interrelaţionare de adaptare
t achiziţii instrumentale x Probe sociometrice,
t comuncare socială sociograme
t acţiune în mediu
Potenţial de Nivelul potenţialului de învăţare x Probe examinare
învăţare dificultăţi de învăţare limbaj
x Probe de cunoştințe
generale
x Grile evaluare
competenţe curriculare
x Probe prelexie, pregrafie,
competenţe lingvistice
x Probe precalcul, calcul
matematic
II. CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
1. Utilizarea resurselor personale pentru construirea identității de sine
2. Utilizarea constructivă a abilităților de interrelaționare în diferite

contexte
3. Adoptarea unui stil de viață sănătos în relația cu sine, cu ceilalți și
cu mediul
4. Participarea la proiectarea propriului traseu de formare profesională

1. Utilizarea resurselor personale pentru construirea identității de sine
1.1. Identificarea și prezentarea trăsăturilor fizice și morale proprii și ale celorlalți.
- exerciții de diferențiere a trăsăturilor fizice de cele morale;
- exerciții de prezentare personală;
- descrierea propriei persoane în relaţiile cu ceilalţi;
- povestiri sau întâmplări reale pentru evidențierea trăsăturilor unor personaje;
- completarea unor fişe de lucru pentru identificarea caracteristicilor personale;
- exerciţii pentru identificarea asemănărilor şi a deosebirilor, prin comparare cu ceilalţi;
- completarea unor fișe de observație cu privire la trăsăturile proprii, ale colegilor, ale
persoanelor familiare.
1.2. Identificarea schimbărilor asociate diferitelor vârste
- exerciţii de identificare a unor asemănări și deosebiri fizice cu părinţii, frații, surorile;
- analizarea unor fotografii personale, ale părinților din diferite etape de viață;
- evidenţierea modificărilor somatice pe vârste prin completarea regulată a unor fișe de
lucru;
- vizionarea unor filme care abordează tema trecerii de la o etapă de vârstă la alta;
- culegere de informaţii şi discuţii în grup despre schimbările specifice pubertăţii.
1.3. Manifestarea încrederii în sine pe parcursul activităților desfășurate
- exerciții de identificare a calităților personale;
- exerciții de prezentare a unor reușite personale;
- exerciții de identificare a punctelor slabe și a modalității de atenuare a efectului
acestora;
- jocuri de rol, cu asumarea formală/ informală a rolului de lider în cadrul grupurilor de
apartenență;
- discuții pe tema unor situații critice și a modalităților de depășire ale acestora;
- exersarea unor strategii de abordare prin joc a eșecului, a situaţiilor negative/ frustrante.
2. Utilizarea constructivă a abilităților de interrelaționare în diferite contexte

2.1. Utilizarea tehnicilor de autocontrol și de exprimare adecvată a emoțiilor
- exerciții de identificare a reacțiilor emoționale adecvate și neadecvate în diferite texte și
filme;
- exerciții de diferențiere a reacțiilor emoționale adecvate și neadecvate în diferite
contexte sociale;
- descrierea emoțiilor personale pe parcursul activităților desfășurate;
- discuţii de grup, pe baza experienţei personale, despre dezavantajele unor reacții
emoționale și a comportamentale neadecvate;
- exerciţii de identificare a stimulilor care perturbă derularea unei activități în bune
condiţii;
- discuții tematice cu privire la anumite situații din experiența proprie care necesită
manifestarea autocontrolului;
- exerciţii pentru identificarea particularităților sentimentelor de eşec, de pierdere, de
frustrare;
- exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru exprimarea în mod adecvat a emoţiilor;
- discuţii de grup, pe baza experienţei personale, despre comportamentul agresiv și
consecințele acestuia;
- realizarea unui inventar de situaţii care implică diferite manifestări emoţionale și
răspunsurile adecvate acestora.

2.2. Participarea activă în cadrul grupurilor de apartenență, prin îndeplinirea de
roluri specifice
- exerciţii de descriere a propriei persoane și a membrilor familiei, cu precizarea rolurilor
şi raporturilor dintre aceştia;
- vizionarea de filme tematice pentru identificarea unor roluri din diferite domenii de
activitate;
- exerciții de identificare și descriere a rolurilor sociale ale diferitelor persoane din
comunitate;
- exerciții de identificare a propriilor interese și aptitudini în vederea indeplinirii anumitor
roluri sociale;
- activități practice de asumare a unor roluri în grupurile de apartenență;
- exerciții pentru conștientizarea necesității asumării unor roluri sociale;
- desfășurarea unor activități practice în școală și în comunitate.
2.3. Aplicarea regulilor de interrelaționare pozitivă în contexte școlare și
extrașcolare
- exerciţii de identificare a unor reguli de comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza
discutării unor situaţii concrete din experienţa elevilor;
- exerciţii de evidenţiere a regulilor de interrelaționare pozitivă din poveşti, povestiri,
poezii, fabule, etc.;
- exerciţii de selectare a unor interese comune ca premiză a stabilirii unor relații pozitive
în cadrul grupului;
- exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor care contribuie la iniţierea şi păstrarea
unei relații pozitive într-un grup;
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă despre relațiile existente în cadrul
grupului;
- jocuri de rol pe teme privind raporturile între oameni;
- realizarea unor postere pentru a pune în valoare calitățile identificate la ceilalți membri
ai grupului;
- discuţii în grup despre spiritul de echipă, pornind de la mesajul unor poveşti, povestiri,
poezii
- realizarea unor proiecte comune cu colegii.
3. Adoptarea unui stil de viață sănătos în relația cu sine, cu ceilalți și cu mediul

3.1. Aplicarea regulilor de comportare civilizată în diferite contexte sociale
- exerciții de identificare a unor reguli de comportament acceptate social, pornind de la
povestiri, desene animate familiare şi de la situaţii concrete din experiența elevilor;
- exerciții de recunoaştere a unor situații care evidențiază respectarea sau încălcarea
regulilor de comportare;
- construirea unor poveşti cu început dat, care să pună în evidenţă comportamente
bazate pe corectitudine și cooperare;
- jocuri de rol, pornind de la personaje cunoscute sau de la întâmplări din experienţa
proprie care să pună în evidență comportamente adecvate în diferite contexte;
- exerciții-joc de exprimare a propriilor opinii legate de persoane, întâmplări, evenimente,
situații date, etc.;
- discuţii individuale şi în grup pentru identificarea măsurilor de corectare a unor
comportamente neadecvate.
3.2. Adoptarea unuei conduite preventive în raport cu situațiile de risc ce pot
acționa asupra propriului corp
- exerciții de identificare a surselelor potenţiale de risc acasă, în şcoală sau în
comunitate;
- exerciţii de identificare a simptomelor unor boli frecvente;
- discuții tematice privind modalităților de transmitere a bolilor;

- compararea stărilor de sănătate și boală;
- exerciții de identificare a modalităților de prevenire a îmbolnăvirilor;
- rezolvarea de situații problemă privind starea de sănătate;
- exerciții de identificare și grupare a situațiilor de risc din mediul înconjurător ce pot
acționa asupra propriului corp;
- exerciții de identificare a diferitelor substanțe nocive;
- vizionarea unor filme referitoare la efectele substanțelor nocive asupra corpului uman;
- discuții tematice privind consecințele consumului unor substanțe nocive asupra
propriului corp;
- realizarea în echipă a unor benzi desenate, colaje, postere, pliante care ilustrează
efectele consumului de substanțe nocive;
- predicții asupra stării de sănătate în condiții de suprasolicitare fizică, psihică, consum de
alcool sau droguri;
- exerciții de analiză a unor cazuri reale și precizarea regulilor respectate/ nerespectate;
- vizionare de filme educative privind comportamentul adecvat în diferite situații de risc;
- discuții tematice despre timpului acordat activității fizice și odihnei, respectarea unui
program zilnic;
- exerciții de prezentare a unui program zilnic;
- exerciții de familiarizare cu măsurile de acordare a primului ajutor;
- organizarea de concursuri pe tema educației pentru sănătate.
4. Participarea la proiectarea propriului traseu de formare profesională

4.1. Descrierea activității profesionale ale părinților și ale altor persoane cunoscute
- exerciții de identificare a diferitelor tipuri de activități umane;
- discuții dirijate cu privire la principalele caracteristici ale unei activităţi;
- jocuri de rol cu tematici legate de diferite ocupații;
- exerciții de descriere a activităţii profesionale a părinţilor, a altor persoane cunoscute.
4.2. Identificarea propriilor aptitudini și interese în vederea alegerii unei ocupații
adecvate
- exerciții de identificare a caracteristicilor unei activități (sarcini, responsabilități, mediu
de lucru, echipamente, orar etc.);
- vizionarea de filme tematice despre ocupații;
- discuții tematice cu persoane angajate legate de ocupațiile acestora;
- discuții individuale cu privire la rezultatele de la chestionarele de interese și abilități;
- prezentarea în fața clasei/ joc de rol cu privire la sarcinile, responsabilitățile și calitățile
necesare în activitatea preferată;
- activități ocupaționale simple;
- prezentarea și analiza unor pliante, broșuri cu oferta educațională după finalizarea
gimnaziului;
- participarea la târgul de ofertă educațională pentru alegerea traseului profesional;
- simularea alegerii unor opțiuni posibile de traseu educațional;
- alcătuirea unui portofoliu personal adecvat unei ocupații;
- vizite în instituții de formare profesională și la agenți economici pentru familiarizarea cu
diferite trasee educaționale şi cu locuri de muncă/ ocupații.
Conţinuturi
Identitate de sine Identitatea de sine
t Trăsături fizice
t Trăsături morale
t Schimbări asociate diferitelor vârste
Încrederea în sine
t calități personale (puncte tari)
t puncte slabe
Strategii de abordare a eșecului/ situațiilor frustrante
Tehnici de autocontrol Managementul emoțiilor
Importanța autocontrolului
Factori perturbatori
Strategii de autocontrol
Comportamentul agresiv și consecințele acestuia
Roluri sociale Roluri și responsabilități în cadrul grupului:
Identificarea rolurilor sociale în mediul familiar, școlar
și în comunitate
Roluri din diferite domenii de activitate
Importanța asumării de responsabilități și roluri
Asumarea propriilor roluri sociale
Participarea activă la viața grupului de apartenență
Relaționare Relaționare în cadrul grupului
interpersonală Relații în familie
Relații în grupul școlar
Relații în comunitate
Norme și comporta- Tipuri de comportamente
mente moral-civice Comportamente bazate pe respect, sinceritate, cinste,
grijă față de sine și față de ceilalți
Comportamente bazate pe lipsă de respect, minciună,
necinste, lipsă de grijă față de sine și față de ceilalți
Reguli de comportament în diferite contexte sociale
Stil de viață sănătos Starea de sănătate și boală
Riscuri din mediul înconjurător
Conduite preventive în situații de risc:
Cunoașterea și evitarea factorilor de risc din mediu
Acordarea primului ajutor
Importanța activității fizice și odihnei
Orientare școlară și Traseul educațional și de formare profesională
profesională Interese și aptitudini
Meserii cunoscute: denumire, activități principale, unelte
şi instrumente, loc de desfășurare
Utilitatea socială a meseriilor: produse realizate,
beneficii pentru sine şi pentru comunitate
Planificarea traseului educațional și de formare
profesională
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul psihopedagog în aplicarea
programei școlare și în proiectarea și derularea activităților consiliere psihopedagogice.
Cadrul didactic va urmări ca actul educațional să vizeze crearea unor situații de
învățare cu un pregnant caracter practic-aplicativ și terapeutic, în vederea formării unor
competențe în sfera cunoașterii, dar și creșterea gradului de adaptabilitate și
independență al elevilor.
formarea competențelor, conținutul activităților de consiliere psihopedagogică și cu
particularitățile elevilor cu dizabilități mintale grave, severe și/sau asociate (vârsta, nivelul
dezvoltării psihice, nivelul însușirii limbajului, specificitatea mijloacelor de comunicare
alternative etc.). Se pot utiliza o varietate de metode didactice: expozitive, intuitive, activ-
participative, etc.
Metodele expozitive utilizate in activitățile de consiliere psihopedagogică a elevilor
cu dizabilități intelectuale vor respecta următoarele cerințe:
‒ folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării;
‒ prezentarea clară, precisă și concisă a informațiilor, sistematizarea ideilor;
‒ antrenarea elevilor prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înțelegerii
lucru;
‒ evitarea verbalismului excesiv.
socializare si interrelaționare.
autonomiei personale, responsabilității si participării sociale.
Selecția, stabilirea și integrarea mijloacelor de învățământ în cadrul activităților de
consiliere psihopedagogică se realizează prin corelarea permanentă a acestora cu
didactice utilizate.
Dintre metodele de consiliere individuală a elevilor cu dizabilități intelectuale
grave, severe și/ sau intelectuale, cele mai frecvente sunt:
t activitățile ludice,
t exercițiile de învățare,
t jocurile de rol,
t punerea în situație,
t vizionarea de filme și comentarea lor,
t realizarea de desene, afișe, colaje,
t comentarea unor texte și imagini,
t completarea de fișe de lucru,
t imaginarea și evaluarea unor situații problematice.
În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale grave, severe și/ sau asociate unele
mijloace pot avea și un rol compensator, antrenând dezvoltarea unor competențe
specifice.
t corelarea competențelor specifice cu conținuturile prezentate în programa
școlară;


învățare).

Având în vedere specificul activităților de consiliere psihopedagogică, proiectarea

activităților didactice va fi reliefată în planul de intervenție personalizată ca instrument
educațional de planificare și programare a activităților educațional-terapeutice și de
concentrare a intervențiilor, pe baza unui proces de identificare a capacităților,
abilităților, competențelor elevilor cu cu dizabilități intelectuale grave, severe și/ sau
asociate.
PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT
Numele şi prenumele elevului: ____________________________________________

Data şi locul naşterii: ____________________________________________________
Domiciliul: _____________________________________________________________
Şcoala: _______________________________________________________________
Echipa de lucru: _______________________________________________________
Problemele cu care se confruntă copilul/elevul/tânărul (rezultatele evaluării
complexe): ____________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Priorităţi pentru perioada (se specifică intervalul de timp):

___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
STRUCTURA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
Criterii
Metode şi Perioada Metode şi
Competențe/ minimale de
Conţinuturi mijloace de de instrumente
obiective apreciere a
realizare intervenţie de evaluare
progreselor
EVALUAREA PERIODICĂ:
¾ Obiective realizate:
___________________________________________________________________
¾ Dificultăţi întâmpinate:
___________________________________________________________________
¾ Metode cu impact ridicat:
___________________________________________________________________
pozitiv: _____________________________________________________________
negativ: _____________________________________________________________
¾ Revizuirea programului de intervenţie educaţional-terapeutică (în funcţie

de rezultatele evaluărilor periodice):
___________________________________________________________________
¾ Recomandări particulare:
___________________________________________________________________
¾ Rolul şi modul de implicare a părinţilor în program:

___________________________________________________________________
Evaluarea
prin metode tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie puternic
ameliorativă, întreg procesul didactic şi terapeutic adaptându-se permanent în funcţie de
Având în vedere faptul că la activitățile de consiliere psihopedagogică nu se
realizează aprecierea prin note sau calificative, va fi utilizată preponderent evaluarea de
progres, raportată la competențele vizate prin documentele de proiectare a intervenției
educațional- terapeutice.

Spre deosebire de activitățile de predare- învățare- evaluare care se desfășoară de
regulă, în sălile de clasă, activitățile de consiliere psihopedagogică, prin specificul lor, se
vor desfășura preponderent în cabinete de consiliere specializate, dar și prin observarea
comportamentului elevilor în timpul orelor de curs, al activităților extracurriculare, pentru
surprinderea aspectelor suplimentare legate de capacitatea de relaționare, implicarea în
activități, comportament, etc.
Bibliografie
1. Băban, A., (2009), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere, Cluj-Napoca;
profesorului, Bucureşti: Editura Humanitas Educaţional;
3. Boici, Gh., Stănică, I., (1998), Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării,
Reşiţa: Editura Timpul;
4. Cocoardă, E., (2004), Consilierea în școală. O abordare psihopedagogică, Sibiu:
Editura Psihomedia;
5. Dumitru, I. Al., (2008), Consilierea psihopedagogică, ediția a II-a, revizuită, Iași:
Editura Polirom;
7. Lungu-Nicolae, S.,(1991), Teste psihologice, București: Institutul Național pentru
Recuperare și Educație Specială a persoanelor handicapate;
8. Mitrofan, N., (1997), Testarea psihologică a copilului mic, București: EditPress Mihaela
SRL;
9. Radu, D.I., Ulici, G.,(2003), Evaluarea și educarea psihomotricității, București: Editura
10. Şchiopu, U., (1970), Introducere în psihodiagnostic, Centrul de multiplicare al
Universității București;
11. Şchiopu, U., Verza, E.,(1995), Psihologia vârstelor, București: Editura Didactică şi
Pedagogică;
12. Tomșa, Gh.,(2003), Consilierea și orientarea în școală, București: Editura CREDIS;
13. Verza, E., Verza, E. F. (coord), (2011), Tratat de psihopedagogie specială, București:
Editura Universității din București;
14. Vlad, E., (1999), Evaluarea în actul educațional-terapeutic, București: Editura Pro
Humanitate.
Grupul de lucru:

Mozer- Schonborn Lucian Școala Gimnazială Specială Nr. 7 București
Vasile Marinela Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” București
Meran Mariana Școala Gimnazială Specială „Sf. Nicolae” București

Programe Învăţământ Special Primar Şi Gimnazial, Dizabilităţi Intelectuale Grave, Severe Şi Sau Asociate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programe Învăţământ Special Primar Şi Gimnazial, Dizabilităţi Intelectuale Grave, Severe Şi Sau Asociate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.

Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaţiei nr. 3702/21.04.2021

ABILITĂȚI DE COMUNICARE ȘI LIMBAJ

Programa școlară pentru disciplina Abilități de comunicare și limbaj este

Sugestiile metodologice cuprind strategii didactice, proiectarea activității

1. Receptarea și transmiterea de mesaje simple orale și/sau prin

2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode

3. Formularea de mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative și

4. Relaționarea prin intermediul comunicării în contexte familiare

2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative

3. Formularea de mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative și

4. Relaționarea prin intermediul comunicării în contexte familiare

Domenii de conţinut Clasa pregătitoare

Domenii de conţinut Clasa pregătitoare

2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative

3. Formularea de mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative și

4. Relaționarea prin intermediul comunicării în contexte familiare

Domenii de conţinut Clasa I

Domenii de conţinut Clasa I

1.4. Emiterea de sunete, silabe și pronunțarea de cuvinte uzuale cu rol

2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative

3. Formularea de mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative și

4. Relaționarea prin intermediul comunicării în contexte familiare

Domenii de conţinut Clasa a II-a

Domenii de conţinut Clasa a II-a

2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative

3. Formularea de mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative și

4. Relaționarea prin intermediul comunicării în contexte familiare

Domenii de conţinut Clasa a III-a

Domenii de conţinut Clasa a III-a

1.4. Emiterea de sunete, silabe și pronunțarea de cuvinte uzuale cu rol

2. Receptarea de cuvinte și mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative

3. Formularea de mesaje simple scrise și/sau prin metode alternative și

4. Relaționarea prin intermediul comunicării în contexte familiare

Domenii de conţinut Clasa a IV-a

Domenii de conţinut Clasa a IV-a

contribuie la formarea competențelor referitoare la ascultarea activă, luarea deciziei,

Planificarea anuală poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:

Planificarea anuală presupune:

Planificarea semestrială poate fi elaborată astfel:

Planificarea semestrială presupune parcurgerea următoarelor etape:

ocupa evaluarea formativă, evidențiind zona proximei dezvoltări, ca instrument de reglare

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educației

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaţiei nr. 3702/21.04.2021

ABILITĂȚI DE COMUNICARE ȘI LIMBAJ

Sugestiile metodologice cuprind strategii didactice, proiectarea activității

1. Receptarea și utilizarea adecvată de mesaje orale și/sau prin

2. Receptarea de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și

3. Elaborare de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și

4. Participarea activă la comunicare în contexte diferite

2. Receptarea de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative

3. Elaborare de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative de

4. Participarea activă la comunicare în contexte diferite

Domenii de conţinut Clasa a V-a

Citirea - Cartea: copertă, pagină, text, ilustrații, orientare în pagină

2. Receptarea de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative

3. Elaborare de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative de

4. Participarea activă la comunicare în contexte diferite

Domenii de conţinut Clasa a VI-a

2. Receptarea de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative

3. Elaborare de mesaje scrise și/sau prin metode alternative și augmentative de

4. Participarea activă la comunicare în contexte diferite