Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2021 249
MINISTERUL EDUCAŢIEI
Programa şcolară
pentru disciplina
KINETOTERAPIE
Învățământ special
Clasele pregătitoare – a IV-a
Deficiențe senzoriale multiple/Surdocecitate
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 1
250 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
București, 2021
Notă de prezentare
Kinetoterapia este definită ca terapie prin mișcare și se realizează prin
programe de recuperare care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau
creșterea nivelului funcțional în cazul diverselor afecțiuni. Principalul mijloc specific
al kinetoterapiei, exercițiul fizic, este utilizat în scopul recuperării somato-funcționale,
motrice și psihomotrice sau al reeducării funcțiilor compensatorii, în cazul
deficiențelor parțial reversibile sau ireversibile.
Kinetoterapia este o disciplină de învățământ care îmbină cunoștințe din
disciplinele medicale, disciplinele de specialitate din educație fizică și cele din
domeniul științelor educației. Kinetoterapia are ca principală caracteristică
interdisciplinaritatea, ceea ce oferă ocazia specialiștilor din domeniul Științelor
motricității umane să identifice resurse pentru noi abordări teoretice și metodologice.
Kinetoterapia este o disciplină specifică învățământului special fiind prevăzută
în planurile cadru de învățământ pentru elevii cu deficiențe intelectuale ușoare și
moderate, elevii cu deficiențe intelectuale grave, severe și/sau asociate, elevii cu
deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate, elevii cu deficiențe auditive și elevii cu
deficiențe vizuale.
Programa școlară reprezintă unul dintre instrumentele prin care sunt
implementate prevederile Legii Educației Naționale nr.1/2011 privind curriculum, cu
respectarea câtorva principii esențiale:
- Continuitate la nivelul ciclurilor de învățământ/claselor
- Individualizarea și particularizarea evaluării și a terapiei
- Centrarea pe elev a terapiei
- Interdisciplinaritate
Programa şcolară pentru disciplina Kinetoterapie reprezintă o ofertă
curriculară pentru învățământul primar, clasele Pregătitoare – a IV-a, din
învățământul special pentru deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate. Disciplina
este prevăzută în Plan-Cadru de învățământ pentru învățământul special primar și
gimnazial, dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate în aria curriculară “Terapii
specifice și de compensare” şi are un buget de timp de 2 ore/săptămână, pe
parcursul fiecărui an școlar (clasele Pregătitoare – IV).
Făcând parte din aria curriculară “Terapii specifice și de compensare” alături
de celelalte terapii specifice elevului cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate,
Kinetoterapia contribuie la creșterea integrării sociale a acestuia, centrându-şi
intervenţia pe ameliorarea/compensarea/reeducarea funcţională/corectarea și
recuperarea motrică. Kinetoterapia are un rol foarte important în recuperarea
medicală, readaptarea psihică și socială, în orientarea școlară a elevului cu
deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate, urmărind corectarea deficienţelor fizice
primare şi secundare și/sau recuperarea afecţiunilor neuro-motorii,
educarea/reeducarea respirației și a echilibrului.
Programa disciplinei Kinetoterapie este elaborată din perspectiva modelului
de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este
realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al
absolventului de ciclu primar.
Programa școlară a fost elaborată pentru elevi școlarizați la nivel primar, fără
a fi conturate competențe și exemple de activități pentru fiecare clasă deoarece
populația elevilor cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate reprezintă o
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 251
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 3
252 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
activitatea independentă;
motivaţia.
Programa școlară pentru disciplina școlară Kinetoterapie ajută elevii cu deficiențe
senzoriale multiple/surdocecitate să înțeleagă stadiile de dezvoltare fizică armonioasă, să-
şi formeze un reflex de atitudine corectă a corpului în activităţile cotidiene, să valorifice
deprinderile motrice de bază şi pe cele specifice unor ramuri sportive, chiar și în activităţi
competiţionale extracuriculare.
Programa şcolară de Kinetoterapie este astfel concepută, încât să încurajeze
creativitatea didactică-terapeutică şi adecvarea demersurilor didactice-terapeutice la
sistemul de nevoi şi interese ale elevilor cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate, la
nivelul lor de vârstă, la particularităţile acestora, precum şi ale comunităţii educaţionale.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 253
Competenţe generale
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 5
254 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 255
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 7
256 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Conținuturi
Domenii de Elemente de conținut - Clasa pregătitoare – clasa a IV-a
conţinut
Atitudini - Pozițiile de bază și pozițiile derivate
deficiente ale - Postura corectă în poziţiile de bază şi în acţiuni motrice variate
posturii simple
corporale / - Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/deficiențelor de la
Deficiențe fizice nivelul capului și gâtului (torticolis, etc.)
- Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/deficiențelor de la
nivelul toracelui (stern înfundat, stern în carenă, etc.)
- Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/deficiențelor de la
nivelul coloanei vertebrale (cifoză, lordoză, scolioză, etc.)
- Exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente/deficiențelor de la
nivelul membrelor (varum, valgum, flexum, platfus, etc.)
- Exerciţii de redresare şi corectare a posturii şi aliniamentului corpului
(metoda Klapp)
- Exerciţii pentru corectarea poziţiei anormale a centurii scapulare
- Exerciţii pentru corectarea poziţiei anormale a bazinului
- Exerciţii pentru corectarea şi redresarea poziţiei asimetrice a
bazinului
- Exerciţii pentru formarea simţului de simetrie la nivelul trunchiului prin
corectarea atitudinilor asimetrice a umerilor, omoplaţilor, toracelui,
coloanei vertebrale
- Exerciţii pentru realizarea unui sprijin simetric pe membrele inferioare
prin corectarea asimetriei funcţionale a acestora
- Complexe de exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă:
Exerciții active libere
Exerciții active cu propria rezistență
- Actul respirator şi reglarea respiraţiei în efort (vorbire, activități fizice,
activități de timp liber)
Reeducare - Posturări în poziţii reflex-inhibitorii
neuro-motorie - Rulări în decubit ventral/decubit dorsal pe Physio-ball
- Rostogoliri laterale la saltea
- Rulări posterioare din ghemuit
- Tehnici de facilitare neuro-musculară
- Exerciţii de mobilizare pasivă
- Exerciţii de mobilizare activo-pasivă
- Exerciții de mobilizare pasivo-activă
- Exerciţii de mobilizare activă liberă
- Exerciţii de mobilizare activă rezistivă
- Exerciţii de tracţiune/împingere
- Exerciţii de triplă flexie pentru membrele inferioare
- Exerciţii de menţinere a ortostatismului, micşorând baza de
susţinere
- Exerciţii de deplasare cu mijloace ajutătoare
- Exerciţii de redresare pasivă, pasivo-activă sau activă
- Metoda Kabat - Schemele pentru membre, cap, gât şi trunchi
- Metodele: Bobath, Vojta, Peto
Psihomotricitate Schemă corporală:
- Exerciții de identificare și numire a propriilor părți ale corpului
- Exerciţii de imitare a mişcărilor realizate de profesorul de
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 257
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 9
258 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Sugestii metodologice
Evaluarea în Kinetoterapie reprezintă primul și ultimul act al procesului de
reeducare-recuperare, determinând identificarea scopului actului kinetoterapeutic,
stabilirea strategiei terapeutice, a momentului în care actul kinetoterapeutic este finalizat,
precum și a eficienței și a limitelor acțiunilor întreprinse.
Primul pas constă în evaluarea potențialului fizic al copilului în vederea stabilirii
diagnosticului funcțional și a confirmării diagnosticului medical. Precizarea şi confirmarea
diagnosticului constituie premisă în constituirea demersului terapeutic. Următoarea etapă
este cea de stabilire a grupelor de lucru, individual sau grup de 2-3 elevi, în funcție de tipul
și gravitatea deficiențelor fizice. Etapa finală constă în elaborarea programului de
intervenție kinetoterapeutic, în funcție de diagnostic, de vârsta psiho-neuromotorie și de
posibilitățile de înțelegere și răspuns ale copilului cu deficiențe senzoriale
multiple/surdocecitate.
În urma stabilirii diagnosticului funcțional de către profesorul de Kinetoterapie,
diagnosticul trebuie confirmat de un medic. Pentru a respecta principiul hipocratic „Primum
non nocere”, profesorul de Kinetoterapie poate introduce elevul în programul de
recuperare doar ca urmare a unei adeverințe medicale pe care sunt specificate
diagonsticul ce necesită Kinetoterapie și diagnosticele asociate / afecțiunile asociate.
Pe parcursul intervenției kinetoterapeutice sunt utilizate diferite instrumente și
metode de evaluare. Evaluarea motricității generale a elevilor cu deficiențe senzoriale
multiple/surdocecitate se realizează prin metode obiective și subiective de evaluare.
Cele mai frecvente instrumente de evaluare aplicate pe parcursul actului
kinetoterapeutic sunt:
a) în etapa evaluării iniţiale şi finale:
somatoscopie generală şi segmentară
somatoscopie instrumentală
examen clinic general
somatometrie
probe de evaluare a mersului
probe de evaluare a prehensiunii
bilanţul articular prin goniometrie şi mişcări test
bilanţul muscular prin examen manual
spirometria
probe de evaluare a echilibrului
probe funcţionale cardio-vasculare
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 10
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 259
SOMATOSCOPIA INSTRUMENTALĂ
Examinarea somatoscopică instrumentală a aliniamentului se realizează cu:
firul cu plumb, la care raportările se fac doar pe verticală;
cadrul antropometric de simetrie (CAS), la care raportările se fac atât pe verticală cât
şi pe orizontală.
Examinarea somatoscopică instrumentală se realizează din spate, profil si din faţă.
SOMATOMETRIA
Reprezintă un ansamblu de masurători antropometrice pe baza cărora, prin
calcularea unor indicatori specifici, se apreciază nivelul de creştere şi gradul de dezvoltare
fizică.
Măsurătorile antropometrice se realizează cu: taliometrul, bandă metrică,
compas, caliper, riglă gradată, echer.
Măsurătorile antropometrice se sistematizează în:
dimensiuni longitudinale (înălţimea, bustul, capul, gâtul, lungimea membrelor
superioare și inferioare, în ansamblu şi pe segmente);
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 11
260 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
EVALUAREA MERSULUI
Mecanismul mersului constă în mişcarea întregului corp: cap, trunchi, umeri,
membre superioare, bazin şi membre inferioare. În mersul normal, membrele inferioare se
deplasează alternativ şi constant, realizând funcţia de sprijin şi propulsie.
EVALUAREA PREHENSIUNII
Tipuri de prehensiune şi teste de eficacitate:
Prehensiunea terminală: apucarea unui ac sau a unui băţ de chibrit aşezat pe masă;
Prehensiunea subterminală: pentru priza bidigitală police-index, constă în încercarea de
a smulge o foaie de hârtie ţinută între aceste două degete;
Prehensiunea subtermino-laterală („pensa de cheie” sau „pensa de scris” ): se
realizează bidigital, ca și cum ai răsuci o cheie;
Prehensiunea palmară: apucarea unor obiecte grele şi voluminoase;
Prehensiunea prin opoziţie digito-palmară: agăţarea cu degetele II-V de o bară,
apucarea volanului, purtarea unui geamantan, etc.;
Prehensiunea latero-laterală: menţinerea unui obiect subţire, spre exemplu creion, între
feţele laterală şi medială a două degete apropiate, mai ales index şi medius.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 12
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 261
EVALUAREA ECHILIBRULUI
a) Evaluarea echilibrului static
Testul Romberg investighează echilibrul în poziţia stând, membrele inferioare
apropiate, membrele superioare pe lângă trunchi sau orientate în plan anterior cu coatele
extinse. Iniţial, testarea se face cu ochii deschişi. Se apreciază timp de 60 de secunde
pierderea sau încercările de menţinere a echilibrului (redresări) prin oscilaţii excesive sau
prin păşire. În leziuni vestibulare se observă devierea laterală în partea afectată.
Testul Romberg sensibilizat evaluează echilibrul din poziţia stând cu un picior în
faţa celuilalt reducându-se astfel suprafaţa de sprijin; se execută cu ochii deschişi. Poziţia
se menţine 60 de secunde. Este interpretat ca şi testul Romberg.
Testul Matorin pentru evaluarea coordonării generale şi a echilibrului. Elevul din
poziţia stând, execută săritură cu întoarcere în jurul axei longitudinale a corpului, spre
stânga şi spre dreapta. În timpul săriturii, elevul nu trebuie să îşi piardă echilibrul, trebuie
să aterizeze cu picioarele lipite, ca în poziţia iniţială, iar întoarcerea să fie de cât mai multe
grade.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 13
262 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
SPIROMETRIA
Este o componentă a explorării funcţionale respiratorii, care serveşte la măsurarea
volumelor şi debitelor pulmonare. Se realizează cu ajutorul spirometrului.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 14
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 263
1. DEFICIENŢE FIZICE:
Principii de lucru:
- trunchiul se va menţine în plan anterior;
- membrele superioare se vor menţine în plan posterior la nivelul sau deasupra
liniei umerilor – cu ajutorul lor se realizează profilaxia cifozei dorsale;
- membrele inferioare se vor menţine în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept): mers pe călcâie; mers cu flexia trunchiului la diferite
grade; mers cu genunchii flectați; mersul „soldatului”/„ursului”/„elefantului”; etc.
Variante de alergare (spatele drept): alergare cu genunchii sus; alergare cu pas adăugat;
alergare cu pendularea gambelor înainte; etc.
Exerciții la nivelul trunchiului:
- flexii;
- înclinări laterale;
- răsuciri;
- circumducţii în plan anterior. Se vor executa pasiv, activ liber.
Exerciţii pentru membrele superioare:
- se vor executa sub forma mişcărilor de abducţie a braţelor la 90q sau mişcări de
ducere a mâinilor pe vertex, la ceafă, pe umeri, etc.
Exerciţii pentru membrele inferioare:
- flexii ale coapsei pe bazin;
- abducţii;
- adducţii,
- circumducţii în plan anterior,
Exerciţii cu obiecte portative:
- bastoane, mingi, etc., care localizează mişcările;
- la aparate: scară fixă, bancă de gimnastică, etc.;
- se vor respecta planurile în care lucrează trunchiul (anterior), membrele
superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).
Exerciţii utilitar-aplicative (târâre) şi redresări pasive.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 16
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 265
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 17
266 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
sănătoasă va ridica umărul, lucrând invers: iniţial la nivelul liniei umerilor, apoi
deasupra liniei umerilor.
Exerciţiile cu obiecte portative şi cele utilitar aplicative se execută după aceeaşi
structură corectivă a mobilizării membrelor superioare.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 18
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 267
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 19
268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
2. AFECŢIUNI NEUROLOGICE:
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 20
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 269
NOTĂ:
La disciplina KINETOTERAPIE nu se pun note sau calificative.
În funcţie de evoluţia elevului şi a deficienţei fizice, în planul de intervenţie
personalizat se pot face modificări în ceeea ce priveşte: numărul de repetări, amplitudinea
mişcării, viteza mişcării şi dozarea efortului, conform principiului progresivităţii şi gradării
efortului.
Aplicarea mijloacelor specifice Kinetoterapiei impune o metodologie diferită, în
funcţie de specificul deficienţei copilului.
Kinetoterapia trebuie să compenseze consecinţele deficitului vizual și auditiv în
toate domeniile (corporal, spaţial, relaţional) şi la toate nivelurile (însuşire primară,
rafinare, adecvare, perfecţionare etc). În general, activităţile vor viza corectarea
deficienţelor fizice, creşterea orientării spaţio-temporale, creşterea eficienţei deprinderilor
de autoservire, cotidiene şi perfecţionarea rutinelor compensatorii prin însuşirea unor
tehnici particulare.
Copiii cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate sunt capabili să participe la
numeroase activităţi motrice, dar numai cu echipamente adaptate și respectarea unor
reguli stricte pentru buna desfăşurare a activităţilor respective:
1. Este foarte important să cunoaștem experiența motrică a elevilor și nivelul de
dezvoltare motrică, luând în calcul „ce” şi „cât” văd, „ce” şi „cât” aud aceştia, dacă
deficiența este congenitală sau dobândită și care sunt activităţile contraindicate.
2. Trebuie urmărită obținerea independenței elevilor în primul rând prin atitudinea pozitivă
a kinetoterapeutului și stimularea atitudinii active a elevului. Trebuie evitată
hiperprotejarea elevului atât de cadrele didactice cât și de părinți, deoarece se limitează
posibilitatea de exploarare a mediului şi se întreţine teama de necunoscut.
3. Pentru o mai bună recuperare, profesorii pot recomanda părinților o continuare a
terapiei și acasă, spunându-le activitățile fizice preferate elevilor.
4. Echipamentele, materialele și metodele de predare utilizate vor fi adaptate.
5. Pentru aplicarea strategiilor didactice se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- ghidarea manuală a mişcării copilului spre poziţiile corecte şi hipercorective;
- utilizarea unui model (tactil-kinestezic), astfel încât copiii să distingă cum se
relaţionează segmentele corpului într-o mişcare;
- ghidarea deplasărilor sau activităţilor motrice ale copiilor în funcţie de vederea
reziduală a copilului. Profesorul va stabili măsurile de exploare la maximum a resturilor
vizuale, utilizând culori contrastante (pentru aparatura de specialitate, mingi, marcatori de
teren, echipamentul colegilor) şi lumină puternică, acolo unde e cazul etc.
6. În organizarea şi conducerea activităţilor de kinetoterapie, se va ţine cont de
următoarele indicaţii metodologice:
- se va utiliza fondul muzical în execuţie (pentru motivare, relaxare);
- se evită activităţile care presupun schimbări rapide de direcţie, sens; acestea determină
un anumit grad de incertitudine în mişcări şi nesiguranţa nevăzătorilor;
- se aleg acele mijloace (jocuri, întreceri, exerciţii analitice etc.) care furnizează satisfacţie
imediată copiilor, facilitează contactele sociale şi au efecte importante în plan funcţional.
- se utilizează exerciţii care nu necesită multe informaţii verbale.
- persoanele care poartă permanent ochelari trebuie să folosească sisteme de protecţie a
acestora atunci când participă la activităţi de mânuire a diverselor obiecte (mingi,
bastoane, corzi etc.)
7. Sala de kinetoterapie:
- uşile trebuie să stea închise sau deschise, niciodată între-deschise, pentru că pot
crea confuzii la nivelul percepţiei şi aşa destul de diminuată;
- nu trebuie să existe obstacole în sală;
- pentru marcarea spaţiilor de desfăşurare a jocurilor se pot folosi suprafeţe diferite
ca textură sau consistenţă;
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 21
270 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
- delimitarea spațiului se va face prin culori vii, pentru a favoriza orientarea copiilor cu
resturi de vedere;
- se izolează zonele periculoase (arcade, stâlpi, calorifere) cu materiale care să evite
accidentările în cazul contactelor neprevăzute.
8. Profesorul de Kinetoterapie:
- lucraţi consecvent pentru recuperarea deficienţelor fizice într-o manieră sistematică
şi progresivă;
- întăriţi şi încurajaţi permanent răspunsurile elevilor, stabilind anumite standarde de
comportament, apreciind aspectele pozitive;
- urmăriți obţinerea independenţei elevului cu deficiențe senzoriale multiple prin
stimularea atitudinii active a acestuia;
- transmiteţi lent şi clar indicaţiile legate de execuţie și puneţi accent în execuţie doar
pe 1 – 2 elemente;
- asiguraţi în permanenţă asistenţă în execuţiile copiilor și aplicaţi strategii de
învăţare multisenzorială;
- utilizați modelarea ca metodă, acordând sprijin și ajutor tactil-kinestezic pentru
nevăzător şi predominant vizual pentru ambliop dar și repere auditive;
- utilizați un limbaj clar, concis şi care vizează repere verbale cunoscute de către
elevii cu deficiențe senzoriale multiple;
- înainte de a vorbi cu elevul cu deficiențe senzoriale multiple asigurați-vă că acesta
este atent și cu fața spre voi. Vorbiți cu fața spre elev, la o distanță optimă care să permită
labiolectura (“citirea pe buze”), rar și clar, fără exagerări ale buzelor, pe un ton normal;
- folosiți comunicarea totală pentru a vă asigura că mesajul este corect receptat și
dacă este nevoie reluați informațiile/propozițiile pentru ca acestea să fie bine înțelese;
- folosiți un fluier sau un indicator verbal prin care să se marcheze începutul şi
sfârşitul unei acţiuni motrice.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 22
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 271
NORMATIV
DE DOTARE MINIMALĂ, LA DISCIPLINA KINETOTERAPIE,
UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT NIVEL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL
Cantitate
Nr.
Mijloace de învăţământ U.M. Titluri /
crt.
Titlu
APARATE, ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE
1. Bancă de gimnastică Buc. 1 2
2. Spalier Buc. 1 2
3. Saltea Buc. 1 6
4. Banchetă pentru mobilizare Buc. 1 1
5. Bare paralele Buc. 1 1
6. Oglindă perete Buc. 1 4
7. Minge (diverse dimensiuni) Buc. 1 10
8. Bandă elastică Set. 1 4
9. Baston (diverse dimensiuni) Buc. 1 10
10. Minge medicinală Buc. 1 4
11. Rulouri (diverse dimensiuni) Buc. 1 5
12. Bară de tracțiune Buc. 1 1
13. Stepper Buc. 1 1
14. Bandă de alergare Buc. 1 1
15. Bicicletă ergonomică Buc. 1 1
16. Greutaţi pentru încheieturi (săculeţi nisip) Buc. 1 2
17. Placă de echilibru Buc. 1 2
18. Cantar persoane Buc. 1 1
19. Taliometru persoane Buc. 1 1
20. Spirometru Buc. 1 1
21. Goniometru Buc. 1 1
22. Instrument de măsură - cronometru Buc. 1 2
23. Instrument de măsură – ruletă de 2m Buc. 1 2
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 23
272 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
BIBLIOGRAFIE
1. Bratu, M., (2011), Bazele generale ale kinetoterapiei, Editura BREN, București;
2. Chiriac, M., (2000), Testarea manuală a forţei musculare, Editura Universităţii din
Oradea;
3. Ciolcă, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în kinetoterapie, Editura
Universitară, Bucureşti;
4. Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, Editura Axa, Bucureşti;
5. Cordun, M., (1999), Postura corporală normală şi patologică, Editura ANEFS,
Bucureşti;
6. Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureşti;
7. Fozza, C. A., (2002), Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura Fundaţia
România de Mâine, Bucureşti;
8. Geambaşu, A., (2005), Jocurile de mişcare pentru ambliopi, Editura Cartea
Universitară, Bucureşti;
9. Kiss I., (2007), Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Editura Medicală, Bucureşti;
10. Marcu. V., Dan. M. (coord), (2006), Kinetoterapie/Physiotherapy, Editura Universităţii
din Oradea;
11. Robănescu, N., (1999), Reeducare neuro-motorie, Editura Medicală, Bucureşti;
12. Sbenghe,T., (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura
Medicală, Bucureşti;
13. Sbenghe T., (1999), Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală,
Bucureşti;
14. Sidenco, E.L., (2003), Evaluarea articulară şi musculară a membrului superior –
Aplicaţii în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti;
15. Sidenco, E.L., (2003), Coloana vertebrală şi membrul inferior – Evaluare
mioarticulară în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti;
16. Stănescu, M., Ciolcă, C., Urzeală C., (2004), Jocul de mişcare. Metodă şi mijloc de
instruire în educaţie fizică şi sport, Editura Cartea Universitară, Bucureşti;
17. Şdic, L., (1982), Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi a tulburărilor de statică
vertebrală, Editura Medicală, Bucureşti;
18. Şerbescu, C, (2000), Kinetoprofilaxia primară – Biologia condiţiei fizice, Editura
Universităţii din Oradea.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei
Adrian COZMA, coordonator Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special primar - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 24
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 273
MINISTERUL EDUCAŢIEI
Programa şcolară
pentru disciplina
KINETOTERAPIE
Învățământ special
Clasele a V-a – a X-a
Deficiențe senzoriale multiple/Surdocecitate
București, 2021
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 1
274 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Notă de prezentare
Kinetoterapia este definită ca terapie prin mișcare și se realizează prin programe
de recuperare care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului
funcțional în cazul diverselor afecțiuni. Principalul mijloc specific al kinetoterapiei, exercițiul
fizic, este utilizat în scopul recuperării somato-funcționale, motrice și psihomotrice sau al
reeducării funcțiilor compensatorii, în cazul deficiențelor parțial reversibile sau ireversibile.
Kinetoterapia este o disciplină de învățământ, care îmbină cunoștințe din
disciplinele medicale, disciplinele de specialitate din educație fizică și cele din domeniul
științelor educației. Kinetoterapia are ca principală caracteristică interdisciplinaritatea, ceea
ce oferă ocazia specialiștilor din domeniul Științelor motricității umane să identifice resurse
pentru noi abordări teoretice și metodologice.
Kinetoterapia este o disciplină specifică învățământului special fiind prevăzută în
planurile cadru de învățământ pentru elevii cu deficiențe intelectuale ușoare și moderate,
elevii cu deficiențe intelectuale grave, severe și/sau asociate, elevii cu deficiențe
senzoriale multiple/surdocecitate, elevii cu deficiențe auditive și elevii cu deficiențe vizuale.
Programa școlară reprezintă unul dintre instrumentele prin care sunt implementate
prevederile Legii Educației Naționale nr.1/2011 privind curriculum, cu respectarea câtorva
principii esențiale:
- Continuitate la nivelul ciclurilor de învățământ/claselor
- Individualizarea și particularizarea evaluării și a terapiei
- Centrarea pe elev a terapiei
- Interdisciplinaritate
Programa şcolară pentru disciplina Kinetoterapie reprezintă o ofertă curriculară
pentru învățământul gimnazial, clasele a V-a – a VIII-a, din învățământul special pentru
deficiențe senzoriale multiple/Surdocecitate. Disciplina este prevăzută în Plan-Cadru de
învățământ pentru învățământul special primar și gimnazial, dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate în aria curriculară “Terapii specifice și de compensare” şi are un
buget de timp de 2 ore/săptămână, pe parcursul fiecărui an școlar (clasele a V-a – a X-a).
Făcând parte din aria curriculară “Terapii specifice și de compensare” alături de
celelalte terapii specifice elevului cu deficiențe senzoriale multiple/Surdocecitate
Kinetoterapia contribuie la creșterea integrării socio-profesionale a acestuia, centrându-şi
intervenţia pe ameliorarea/compensarea/reeducarea funcţională /corectarea și
recuperarea motrică. Kinetoterapia are un rol foarte important în recuperarea medicală,
readaptarea psihică și socială, în orientarea școlară și profesională a copilului cu
deficiențe senzoriale multiple/Surdocecitate, urmărind corectarea deficienţelor fizice
primare şi secundare și/sau recuperarea afecţiunilor neuro-motorii, educarea/reeducarea
respirației și a echilibrului.
Programa disciplinei Kinetoterapie este elaborată din perspectiva modelului de
proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel
încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului de ciclu gimnazial.
Programa școlară a fost elaborată pentru elevi școlarizați la nivel gimnazial, fără a fi
conturate competențe și exemple de activități pentru fiecare clasă deoarece populația
elevilor cu deficiențe senzoriale multiple/Surdocecitate reprezintă o categorie eterogenă
din punct de vedere al potențialului biomotric și al capacității de mișcare.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
Notă de prezentare
Competenţe generale
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare/abilitare-reabilitare
Conţinuturi
Sugestii metodologice
Competenţele, sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau
a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 275
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 3
276 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Competenţe generale
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 277
CLASELE A VA – A XA
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare/terapie
1. Manifestarea unor atitudini pozitive față de propria dezvoltare fizică
armonioasă
Clasa a V-a – clasa a VIII-a
1.1. Exersarea complexelor de exerciții fizice pentru corectarea și redresarea
deficiențelor fizice secundare
- Realizarea la comandă a complexelor de exerciții fizice pentru redresarea posturii
corporale;
- Efectuarea complexelor de exerciții fizice pasivo-active pentru corectarea deficiențelor
fizice primare și secundare;
- Efectuarea complexelor de exerciţii libere şi cu obiecte portative pentru corectarea
deficiențelor fizice primare și secundare.
1.2. Realizarea fără model a două exerciții corective, specifice deficienței primare
- Exersarea cu ajutor a exerciţiilor corective pentru abaterile de postură;
- Dozarea exercițiilor propuse în funcție de propria capacitate de efort;
- Executarea fără ajutor a exercițiilor învățate anterior în activitățile desfășurate.
1.3. Menţinerea unei atitudini corecte a corpului în activităţile cotidiene
- Adoptarea voluntară a unei posturi corporale corecte în activitățile fizice;
- Redresarea posturii corporale deficiente la recomandarea unei persoane;
- Păstrarea voluntară a unei posturi corporale corecte o perioadă cât mai îndelungată, în
timpul rutinelor zilnice.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 5
278 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 279
Conţinuturi
Domenii de Elemente de conținut - Clasa a V-a – clasa a X-a
conţinut
Atitudini - Pozițiile de bază și pozițiile derivate ale acestora
deficiente ale - Postură corectă în poziţiile de bază şi în acţiuni motrice variate
posturii - Exerciții de tonifiere musculară, mobilitate și stabilitate articulară
corporale - Complexe de exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente /
/Deficiențe fizice deficiențelor de la nivelul capului și gâtului (torticolis, etc.)
- Complexe de exerciții pentru corectarea atitudinilor
deficiente/deficiențelor de la nivelul toracelui (stern înfundat, stern în
carenă, etc.)
- Complexe de exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente /
deficiențelor de la nivelul coloanei vertebrale (cifoză, lordoză, scolioză,
etc.)
- Complexe de exerciții pentru corectarea atitudinilor deficiente /
deficiențelor de la nivelul membrelor (varum, valgum, flexum, platfus,
etc.)
- Exerciţii de redresare şi corectare a posturii şi aliniamentului corpului
(metoda Klapp)
- Exerciţii pentru corectarea poziţiei anormale a centurii scapulare
- Exerciţii pentru corectarea şi redresarea poziţiei asimetrice a bazinului
- Exerciţii pentru formarea simţului de simetrie la nivelul trunchiului prin
corectarea atitudinilor asimetrice a umerilor, ompolaţilor, toracelui,
coloanei vertebrale
- Exerciţii pentru realizarea unui sprijin simetric pe membrele inferioare
- Reflexul de postură corectă
- Complexe de exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă:
Exerciții pasive, pasivo-active, activo-pasive
Exerciții active libere
Exerciții active cu propria rezistență
Exerciții active cu obiecte portative
- Cunoştinţe despre regimul echilibrat de viaţă, zilnic şi săptămânal:
igienă personală, alimentație sănătoasă, stil de viață activ, somn
Reeducare - Posturări în poziţii reflex-inhibitorii
neuro-motorie - Posturări relaxante/facilitatorii
- Rulări în decubit ventral/decubit dorsal pe physio-ball
- Rostogoliri laterale la saltea
- Rulări posterioare din ghemuit
- Tehnici de facilitare neuro-musculară
- Exerciţii de mobilizare pasivă
- Exerciţii de mobilizare activo-pasivă
- Exerciții de mobilizare pasivo-activă
- Exerciţii de mobilizare activă liberă
- Exerciţii de mobilizare activă rezistivă
- Exerciţii de tracţiune/împingere
- Exerciţii de aruncare a unor obiecte portative
- Exerciţii de triplă flexie pentru membrele inferioare;
- Exerciţii de menţinere a ortostatismului, micşorând baza de
susţinere, ridicând progresiv centrul de greutate
- Exerciţii de deplasare cu mijloace ajutătoare
- Deplasare pe un traseu impus
- Exerciţii de redresare pasivă, pasivo-activă sau activă
- Metoda Kabat - Schemele pentru membre, cap, gât şi trunchi
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 7
280 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 281
Sugestii metodologice
Evaluarea în Kinetoterapie reprezintă primul și ultimul act al procesului de
reeducare-recuperare, determinând identificarea scopului actului kinetoterapeutic,
stabilirea strategiei terapeutice, a momentului în care actul kinetoterapeutic este finalizat,
precum și a eficienței și a limitelor acțiunilor întreprinse.
Primul pas constă în evaluarea potențialului fizic al copilului în vederea stabilirii
diagnosticului funcțional și a confirmării diagnosticului medical. Precizarea şi confirmarea
diagnosticului constituie premisă în constituirea demersului terapeutic.
Următoarea etapă este cea de stabilire a grupelor de lucru, individual sau grup de
2-3 elevi, în funcție de tipul și gravitatea deficiențelor fizice.
Etapa finală constă în elaborarea programului de intervenție kinetoterapeutic, în
funcție de diagnostic, de vârsta psiho-neuromotorie și de posibilitățile de înțelegere și
răspuns ale copilului deficient de auz.
În urma stabilirii diagnosticului funcțional de către profesorul de Kinetoterapie,
diagnosticul trebuie confirmat de un medic. Pentru a respecta principiul hipocratic „Primum
non nocere”, profesorul de Kinetoterapie poate introduce elevul în programul de
recuperare doar ca urmare a unei adeverințe medicale pe care sunt specificate
diagonsticul ce necesită Kinetoterapie și diagnosticele asociate /afecțiunile asociate.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 9
282 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 10
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 283
SOMATOSCOPIA INSTRUMENTALĂ
Examinarea somatoscopică instrumentală a aliniamentului se realizează cu:
firul cu plumb, la care raportările se fac doar pe verticală;
cadrul antropometric de simetrie (CAS), la care raportările se fac atât pe verticală cât
şi pe orizontală.
Examinarea somatoscopică instrumentală se realizează din spate, profil si din faţă.
SOMATOMETRIA
Reprezintă un ansamblu de masurători antropometrice pe baza cărora, prin
calcularea unor indicatori specifici, se apreciază nivelul de creştere şi gradul de dezvoltare
fizică.
Măsurătorile antropometrice se realizează cu: taliometrul, bandă metrică,
compas, caliper, riglă gradată, echer.
Măsurătorile antropometrice se sistematizează în:
dimensiuni longitudinale (înălţimea, bustul, capul, gâtul, lungimea membrelor
superioare și inferioare, în ansamblu şi pe segmente);
dimensiuni transversale (diametrul bitemporal, bizigomatic, anvergura, diametrul
biacromial, toracic, biepicondiliar, bistiloidian, bicret, bispinal, bitrohanterian,
bimaleolar, lăţimea palmei, lăţimea piciorului);
dimensiuni sagitale (diametrul antero-posterior al capului, al toracelui, sacro-pubian);
dimensiuni circulare (perimetre ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, braţului,
antebraţului, taliei, şoldului, coapsei, genunchiului, gambei, gleznei);
dimensiuni ale masei somatice (greutate şi compoziţie corporală);
determinarea plicilor.
EVALUAREA MERSULUI
Mecanismul mersului constă în mişcarea întregului corp: cap, trunchi, umeri,
membre superioare, bazin şi membre inferioare. În mersul normal, membrele inferioare se
deplasează alternativ şi constant, realizând funcţia de sprijin şi propulsie.
Elementele mersului normal:
suportul antigravitaţional al corpului
păşitul
echilibrul
propulsia
Timpii mersului sunt:
1) primul sprijin dublu;
2) primul sprijin unilateral cu: semipasul posterior, momentul verticalei, semipasul
anterior;
3) al doilea sprijin dublu;
4) al doilea sprijin unilateral.
EVALUAREA PREHENSIUNII
Tipuri de prehensiune şi teste de eficacitate:
Prehensiunea terminală: apucarea unui ac sau a unui băţ de chibrit aşezat pe masă;
Prehensiunea subterminală: pentru priza bidigitală police-index, constă în încercarea de
a smulge o foaie de hârtie ţinută între aceste două degete;
Prehensiunea subtermino-laterală („pensa de cheie” sau „pensa de scris” ): se
realizează bidigital, ca și cum ai răsuci o cheie;
Prehensiunea palmară: apucarea unor obiecte grele şi voluminoase;
Prehensiunea prin opoziţie digito-palmară: agăţarea cu degetele II-V de o bară,
apucarea volanului, purtarea unui geamantan, etc.;
Prehensiunea latero-laterală: menţinerea unui obiect subţire, spre exemplu creion, între
feţele laterală şi medială a două degete apropiate, mai ales index şi medius.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 11
284 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
EVALUAREA ECHILIBRULUI
a) Evaluarea echilibrului static
Testul Romberg investighează echilibrul în poziţia stând, membrele inferioare
apropiate, membrele superioare pe lângă trunchi sau orientate în plan anterior cu coatele
extinse. Iniţial, testarea se face cu ochii deschişi. Se apreciază timp de 60 de secunde
pierderea sau încercările de menţinere a echilibrului (redresări) prin oscilaţii excesive sau
prin păşire. În leziuni vestibulare se observă devierea laterală în partea afectată.
Testul Romberg sensibilizat evaluează echilibrul din poziţia stând cu un picior în
faţa celuilalt reducându-se astfel suprafaţa de sprijin; se execută cu ochii deschişi. Poziţia
se menţine 60 de secunde. Este interpretat ca şi testul Romberg.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 12
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 285
SPIROMETRIA
Este o componentă a explorării funcţionale respiratorii, care serveşte la măsurarea
volumelor şi debitelor pulmonare. Se realizează cu ajutorul spirometrului.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 13
286 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
1. DEFICIENŢE FIZICE:
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 14
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 287
Principii de lucru:
- trunchiul se va menţine în plan anterior;
- membrele superioare se vor menţine în plan posterior la nivelul sau deasupra
liniei umerilor – cu ajutorul lor se realizează profilaxia cifozei dorsale;
- membrele inferioare se vor menţine în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept): mers pe călcâie; mers cu flexia trunchiului la diferite
grade; mers cu genunchii flectați; mersul „soldatului”/„ursului”/„elefantului”; etc.
Variante de alergare (spatele drept): alergare cu genunchii sus; alergare cu pas adăugat;
alergare cu pendularea gambelor înainte; etc.
Exerciții la nivelul trunchiului:
- flexii,
- înclinări laterale;
- răsuciri;
- circumducţii în plan anterior.
Se vor executa pasiv, activ liber.
Exerciţii pentru membrele superioare:
- se vor executa sub forma mişcărilor de abducţie a braţelor la 90q sau mişcări
de ducere a mâinilor pe vertex, la ceafă, pe umeri, etc.
Exerciţii pentru membrele inferioare:
- flexii ale coapsei pe bazin;
- abducţii;
- adducţii,
- circumducţii în plan anterior,
Exerciţii cu obiecte portative:
- bastoane, mingi, etc., care localizează mişcările;
- la aparate: scară fixă, bancă de gimnastică, etc.;
- se vor respecta planurile în care lucrează trunchiul (anterior), membrele
superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).
Exerciţii utilitar-aplicative (târâre) şi redresări pasive.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 15
288 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 16
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 289
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 17
290 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 18
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 291
2. AFECŢIUNI NEUROLOGICE:
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 19
292 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
NOTĂ:
La disciplina KINETOTERAPIE nu se pun note sau calificative.
În funcţie de evoluţia elevului şi a deficienţei fizice, în planul de intervenţie
personalizat se pot face modificări în ceeea ce priveşte: numărul de repetări, amplitudinea
mişcării, viteza mişcării şi dozarea efortului, conform principiului progresivităţii şi gradării
efortului.
Aplicarea mijloacelor specifice Kinetoterapiei impune o metodologie diferită, în
funcţie de specificul deficienţei copilului.
Kinetoterapia trebuie să compenseze consecinţele deficitului vizual și auditiv în
toate domeniile (corporal, spaţial, relaţional) şi la toate nivelurile (însuşire primară,
rafinare, adecvare, perfecţionare etc). În general, activităţile vor viza corectarea
deficienţelor fizice, creşterea orientării spaţio-temporale, creşterea eficienţei deprinderilor
de autoservire, cotidiene şi perfecţionarea rutinelor compensatorii prin însuşirea unor
tehnici particulare.
Copiii cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate sunt capabili să participe la
numeroase activităţi motrice, dar numai cu echipamente adaptate și respectarea unor
reguli stricte pentru buna desfăşurare a activităţilor respective:
1. Este foarte important să cunoaștem experiența motrică a elevilor și nivelul de
dezvoltare motrică, luând în calcul „ce” şi „cât” văd, „ce” şi „cât” aud aceştia, dacă deficiența
este congenitală sau dobândită și care sunt activităţile contraindicate.
2. Trebuie urmărită obținerea independenței elevilor în primul rând prin atitudinea pozitivă
a kinetoterapeutului și stimularea atitudinii active a elevului. Trebuie evitată hiperprotejarea
elevului atât de cadrele didactice cât și de părinți, deoarece se limitează posibilitatea de
exploarare a mediului şi se întreţine teama de necunoscut.
3. Pentru o mai bună recuperare, profesorii pot recomanda părinților o continuare a
terapiei și acasă, spunându-le activitățile fizice preferate elevilor.
4. Echipamentele, materialele și metodele de predare utilizate vor fi adaptate.
5. Pentru aplicarea strategiilor didactice se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- ghidarea manuală a mişcării copilului spre poziţiile corecte şi hipercorective;
- utilizarea unui model (tactil-kinestezic), astfel încât copiii să distingă cum se
relaţionează segmentele corpului într-o mişcare;
- ghidarea deplasărilor sau activităţilor motrice ale copiilor în funcţie de vederea
reziduală a copilului. Profesorul va stabili măsurile de exploare la maximum a resturilor
vizuale, utilizând culori contrastante (pentru aparatura de specialitate, mingi, marcatori de
teren, echipamentul colegilor) şi lumină puternică, acolo unde e cazul etc.
6. În organizarea şi conducerea activităţilor de kinetoterapie, se va ţine cont de
următoarele indicaţii metodologice:
- se va utiliza fondul muzical în execuţie (pentru motivare, relaxare);
- se evită activităţile care presupun schimbări rapide de direcţie, sens; acestea
determină un anumit grad de incertitudine în mişcări şi nesiguranţa nevăzătorilor;
- se aleg acele mijloace (jocuri, întreceri, exerciţii analitice etc.) care furnizează
satisfacţie imediată copiilor, facilitează contactele sociale şi au efecte importante în plan
funcţional.
- se utilizează exerciţii care nu necesită multe informaţii verbale.
- persoanele care poartă permanent ochelari trebuie să folosească sisteme de protecţie
a acestora atunci când participă la activităţi de mânuire a diverselor obiecte (mingi,
bastoane, corzi etc.)
7. Sala de kinetoterapie:
- uşile trebuie să stea închise sau deschise, niciodată între-deschise, pentru că pot crea
confuzii la nivelul percepţiei şi aşa destul de diminuată;
- nu trebuie să existe obstacole în sală;
- pentru marcarea spaţiilor de desfăşurare a jocurilor se pot folosi suprafeţe diferite ca
textură sau consistenţă;
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 20
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 293
- delimitarea spațiului se va face prin culori vii, pentru a favoriza orientarea copiilor cu
resturi de vedere;
- se izolează zonele periculoase (arcade, stâlpi, calorifere) cu materiale care să evite
accidentările în cazul contactelor neprevăzute.
8. Profesorul de kinetoterapie:
- lucraţi consecvent pentru recuperarea deficienţelor fizice într-o manieră sistematică şi
progresivă;
- întăriţi şi încurajaţi permanent răspunsurile elevilor, stabilind anumite standarde de
comportament, apreciind aspectele pozitive;
- urmăriți obţinerea independenţei elevului cu deficiențe senzoriale multiple prin
stimularea atitudinii active a acestuia;
- transmiteţi lent şi clar indicaţiile legate de execuţie și puneţi accent în execuţie doar pe
2 – 3 elemente;
- asiguraţi în permanenţă asistenţă în execuţiile copiilor și aplicaţi strategii de învăţare
multisenzorială;
- utilizați modelarea ca metodă, acordând sprijin și ajutor tactil-kinestezic pentru
nevăzător şi predominant vizual pentru ambliop dar și repere auditive;
- utilizați un limbaj clar, concis şi care vizează repere verbale cunoscute de către elevii
cu deficiențe senzoriale multiple;
- înainte de a vorbi cu elevul cu deficiențe senzoriale multiple asigurați-vă că acesta este
atent și cu fața spre voi. Vorbiți cu fața spre elev, la o distanță optimă care să permită
labiolectura (“citirea pe buze”), rar și clar, fără exagerări ale buzelor, pe un ton normal;
- folosiți comunicarea totală pentru a vă asigura că mesajul este corect receptat și dacă
este nevoie reluați informațiile/propozițiile pentru ca acestea să fie bine înțelese;
- folosiți un fluier sau un indicator verbal prin care să se marcheze începutul şi sfârşitul
unei acţiuni motrice.
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 21
294 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
NORMATIV
DE DOTARE MINIMALĂ, LA DISCIPLINA KINETOTERAPIE,
UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT NIVEL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL
Profesorii de Kinetoterapie vor insista pe lângă conducerea şcolii, pentru asigurarea unor dotări
minimale, necesare realizării competenţelor generale şi specifice, prevăzute de programă, conform
următorului normativ:
Nr. Cantitate/
Mijloace de învăţământ U.M. Titluri
crt. Titlu
APARATE, ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE
1. Bancă de gimnastică Buc. 1 2
2. Spalier Buc. 1 2
3. Saltea Buc. 1 6
4. Banchetă pentru mobilizare Buc. 1 1
5. Bare paralele Buc. 1 1
6. Oglindă perete Buc. 1 4
7. Minge (diverse dimensiuni) Buc. 1 10
8. Bandă elastică Set. 1 4
9. Baston (diverse dimensiuni) Buc. 1 10
10. Minge medicinală Buc. 1 4
11. Rulouri (diverse dimensiuni) Buc. 1 5
12. Bară de tracțiune Buc. 1 1
13. Stepper Buc. 1 1
14. Bandă de alergare Buc. 1 1
15. Bicicletă ergonomică Buc. 1 1
16. Greutaţi pentru încheieturi (săculeţi nisip) Buc. 1 2
17. Placă de echilibru Buc. 1 2
18. Cantar persoane Buc. 1 1
19. Taliometru persoane Buc. 1 1
20. Spirometru Buc. 1 1
21. Goniometru Buc. 1 1
22. Instrument de măsură - cronometru Buc. 1 2
23. Instrument de măsură – ruletă de 2m Buc. 1 2
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 22
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 295
BIBLIOGRAFIE
1. Bratu, M., (2011), Bazele generale ale kinetoterapiei, Editura BREN, București;
2. Chiriac, M., (2000), Testarea manuală a forţei musculare, Editura Universităţii din
Oradea;
3. Ciolcă, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în kinetoterapie, Editura
Universitară, Bucureşti;
4. Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, Editura Axa, Bucureşti;
5. Cordun, M., (1999), Postura corporală normală şi patologică, Editura ANEFS,
Bucureşti;
6. Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureşti;
7. Fozza, C. A., (2002), Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura Fundaţia
România de Mâine, Bucureşti;
8. Geambaşu, A., (2005), Jocurile de mişcare pentru ambliopi, Editura Cartea
Universitară, Bucureşti;
9. Kiss I., (2007), Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Editura Medicală, Bucureşti;
10. Marcu. V., Dan. M. (coord), (2006), Kinetoterapie/Physiotherapy, Editura Universităţii
din Oradea;
11. Robănescu, N., (1999), Reeducare neuro-motorie, Editura Medicală, Bucureşti;
12. Sbenghe,T., (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura
Medicală, Bucureşti;
13. Sbenghe T., (1999), Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală,
Bucureşti;
14. Sidenco, E.L., (2003), Evaluarea articulară şi musculară a membrului superior –
Aplicaţii în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti;
15. Sidenco, E.L., (2003), Coloana vertebrală şi membrul inferior – Evaluare
mioarticulară în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti;
16. Stănescu, M., Ciolcă, C., Urzeală C., (2004), Jocul de mişcare. Metodă şi mijloc de
instruire în educaţie fizică şi sport, Editura Cartea Universitară, Bucureşti;
17. Şdic, L., (1982), Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi a tulburărilor de statică
vertebrală, Editura Medicală, Bucureşti;
18. Şerbescu, C, (2000), Kinetoprofilaxia primară – Biologia condiţiei fizice, Editura
Universităţii din Oradea.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei
Adrian COZMA, coordonator Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
Programa şcolară KINETOTERAPIE – Învăţământ special gimnazial - Deficiențe senzoriale multiple / Surdocecitate 23