662 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.

2021

Anexa nr. II la Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3702/21.04.2021

MINISTERUL EDUCAŢIEI

Programa şcolară
pentru aria curriculară

TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI

INTEGRATĂ
Disciplina LUDOTERAPIE

Învățământ special
Clasele a V-a – a VIII-a
Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate

București, 2021

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 1
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 663

Notă de prezentare
Terapia Educaţională Complexă şi Integrată este o ramură a psihopedagogiei
speciale care abordează complex şi integrativ programele educaţional terapeutice
pentru valorificarea resurselor de învăţare prin: stimulare cognitivă, ludoterapie, terapie
ocupaţională, activităţi de socializare şi formarea autonomiei personale a elevului,
oferind o largă deschidere spre normalizarea condiţiilor de viaţă.
Programa şcolară pentru Terapia educaţională complexă şi integrată
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V- VIII din învăţământul special gimnazial,
având următoarea structură:
- Notă de prezentare,
- Competenţe generale,
- Competenţe specifice,
- Conţinuturi,
- Sugestii metodologice.
Aria curriculară Terapia educaţională complexă şi integrată este prevăzută în
Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special gimnazial, dizabilităţi
intelectuale uşoare şi moderate, Anexa nr. 7 la O.M.E.N. nr. 3622/18.05.2018 privind
aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul special preşcolar, primar şi gimnazial, şi
cuprinde următoarele discipline:
x Formare a autonomiei personale,
x Socializare,
x Stimulare cognitivă,
x Terapie ocupaţională,
x Ludoterapie.
Parte integrantă a ariilor curriculare cu caracter terapeutic, Terapia
educaţională complexă şi integrată are alocate 20 de ore săptămânal/clasă care sunt
normate învăţătorului-educator sau profesorului-educator. Distribuirea orelor pe tipuri de
activităţi terapeutice se realizează de către fiecare cadru didactic, cu avizul Comisiei
pentru curriculum din fiecare unitate de învăţământ special, numărul orelor stabilindu-
se, în mod personalizat, pentru fiecare clasă, în funcţie de particularităţile de vârstă şi
nevoile de dezvoltare ale elevilor.
Activităţile sunt desfăşurate de către învăţători-educatori/profesori-educatori,
cadre didactice cu studii de specialitate în domeniul psihologiei şi ştiinţelor educaţiei sau
absolvenţi ai altor specializări cuprinse în Centralizator, care au parcurs un stagiu
atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţia specială, conform art. 248, alin. (5)
din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.
Activităţile cuprinse în aria curriculară Terapie educaţională complexă şi
integrată sprijină şi completează programul de predare-învăţare-evaluare realizat de
profesorul de psihopedagogie specială şi se derulează în continuarea programului
instructiv-educativ susţinut de acesta. Conţinutul activităţilor de Terapie educaţională
complexă şi integrată va fi corelat cu cel al celorlalte activităţi instructiv-educative şi
terapeutice.
Activităţile propuse în această programă au un caracter terapeutic și urmăresc
formarea unor competenţe în sfera cunoaşterii, a autonomiei personale şi sociale, și
creșterea gradului de adaptabilitate al elevilor cu dizabilităţi, în vederea participării
active la viaţa comunităţii, fiind în concordanţă cu prevederile Legii educației naționale
nr.1/2011 si cu actele normative subsecvente Legii educației naționale, din domeniul
învățământului special si special integrat care garantează „drepturi egale de acces al
tuturor cetățenilor României la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi
superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nici o formă de discriminare”.
Achiziţiile, transpuse în programă sub forma competenţelor (generale si
specifice), converg spre dezideratul general de formare a unei personalităţi apte de a
participa activ la viaţa în familie, de grup profesional şi social.

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 2
664 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021

Programa şcolară de Terapia educaţională complexă şi integrată propune o

varietate largă de activităţi, oferind cadrului didactic libertatea de a alege exerciţiile de
învăţare şi activităţile cu caracter terapeutic-compensator corespunzătoare nivelului de
dezvoltare psihofizică al elevilor cu dizabilităţi şi, respectiv, zonei proximei dezvoltări al
fiecărui caz în parte.
Diversitatea metodologică este strâns legată de cadrul larg al conţinutului
organizat pe numeroase domenii aflate în strânsă interdependenţă. Fiecare tip de
activitate terapeutică propune o întreagă paletă de metode, tehnici şi strategii didactice
cu valenţe pregnant terapeutice.
Principiul integrativ al acţiunii educaţional-terapeutice obligă ca activităţile
educaţionale să fie valorificate sub toate aspectele, ca urmare a faptului că aceste
categorii terapeutice nu pot fi abordate separat. Cadrul didactic trebuie să apeleze la
toate tehnicile terapeutice care utilizează actul însuşirii cunoştinţelor şi formării
deprinderilor în sfera educaţiei intelectuale, la cele care utilizează jocul şi mişcarea ca
factori terapeutici în sfera educaţiei fizice, artterapia şi terapia ocupaţională satisfăcând
principiile educaţiei estetice.
Acest obiectiv de integrativitate se poate realiza prin două modalităţi. Prima
modalitate presupune elaborarea de sisteme de activităţi educaţional-terapeutice,
pentru un anumit obiectiv comportamental final, care se poate realiza prin strategii şi
tehnici educaţional-terapeutice diferite:
- prin strategii de psihoterapie cognitivă sub diferitele ei forme,
- prin psihoterapie de expresie concretizată în maniere diferite,
- prin activităţi educaţionale cu preponderenţă psihomotrică,
- prin activităţi de formare a autonomiei personale şi sociale.
A doua modalitate este structurată pe demersul integrat prin care
educaţia/învăţarea nu este concepută a fi apanajul unor unităţi izolate, ci ca o
educaţie/învăţare care să valorifice toate resursele de învăţare/educaţie conexe oferite
elevului de şcoală, familie şi de comunitate, ultimele două având o importanţă deosebită
în problematica generală a integrării elevului cu dizabilităţi în comunitate, în condiţii de
viaţă normală.
La baza proceselor de învăţare recuperatorie stau educaţia senzorial-motrică şi
dobândirea autonomiei personale şi sociale, acestea asigurând terenul educaţiei
cognitive şi al integrării în comunitate.
Terapia educaţională complexă şi integrată este structurată pe 5 discipline:
Formare a autonomiei personale, Socializare, Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională
și Ludoterapie. Pentru fiecare dintre cele 5 discipline a fost elaborată o programă
şcolară stabilindu-se competenţe generale şi specifice, activităţi de învăţare şi domenii
de conţinut.
Activităţile specifice Terapiei educaţionale complexe şi integrate sunt
prezentate în complexitatea lor, respectând principiul integrativităţii ce reprezintă o
caracteristică esenţială a terapiei educaţionale. Aceste activităţi, deşi pot avea fiecare în
parte autonomie funcţională proprie, de sine stătătoare, se găsesc şi într-o relaţie de
interdependenţă reciprocă. Această viziune relevă în mod pregnant caracterul integrat,
fapt ce are implicaţii metodologice notabile în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
educaţional-terapeutice.
Programele şcolare de TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ
sunt concepute pe ciclu de şcolaritate oferind o gamă variată de activităţi educaţional-
terapeutice.
Formaţiunile de studiu/clasele de elevi în învăţământul special sunt heterogene şi
chiar dacă elevii sunt grupaţi în principal în funcţie de criteriul vârstei cronologice şi
criteriul tipului şi gradului dizabilității, în aceeaşi clasă elevii au niveluri de dezvoltare
diferite, diagnostice şi sindroame variate, fapt ce împiedică o abordare unitară a unei
teme cu toţi elevii.

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 3
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 665

Activitatea se desfăşoară preponderent individualizat, personalizat, iar formarea

unei competenţe specifice poate dura întregul ciclu şcolar.
De asemenea, pe parcursul unui ciclu de şcolarizare elevii pot înregistra
progrese semnificative dar şi regrese, anulându-se astfel achiziţiile dobândite în cadrul
demersului educaţional-terapeutic parcurs, creându-se discrepanţe la nivelul clasei de
elevi, făcând dificilă abordarea frontală a activităţilor.

Activităţile de Ludoterapie au o contribuţie majoră în planul dezvoltării personalităţii

elevului cu dizabilităţi intelectuale moderate şi uşoare ca urmare a valenţelor multiple pe
care le are jocul. Prin activităţile de ludoterapie, elevul cu dizabilităţi intelectuale învaţă
să se joace, jocul având rolul de a-i stimula interesul de cunoaştere şi autocunoaştere.
Cadrul didactic are rolul de a asigura trecerea treptată de la jocul simplu de manipulare
sau de imitaţie spre acea formă de joc mai complex: jocul simbolic, urmărind să
determine, într-un sens pozitiv, comportamenul copilului.
Prin joc se iniţiază acţiuni de formare şi dezvoltare a calităţilor perceptive-motrice,
vizuale, auditive, kinestezice, de analiză şi sinteză perceptivă, precum şi ale proceselor
cognitive superioare.
Prin activităţi ludice, cadrul didactic poate valoriza potenţialul formativ al copilului,
într-o modalitate unitară cu implicaţii la nivel afectiv-motivaţional, valoric, al autonomiei
personale, precum şi al proceselor de comunicare.
Programa şcolară de Ludoterapie este centrată pe competenţe şi îşi propune să
aducă în prim plan activitatea didactică orientată spre elev. Orientarea demersului
didactic pornind de la competenţe permite proiectarea activităţilor în funcţie de
caracterul terapeutic al acestora, cu accent pe latura ludică a învăţării, a dezvoltării
abilităţilor socio-emoţionale care sa-i permită interrelaţionarea pozitivă şi asumarea de
roluri în cadrul grupurilor de apartenenţă.
Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care
constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării
competenţelor.
Programa propusă are un caracter orientativ, oferind cadrului didactic libertatea
de a alege activităţi şi jocuri cu caracter terapeutic corespunzătoare nivelului de
dezvoltare psihofizică al elevilor cu dizabilități intelectuale şi, respectiv, zonei proximei
dezvoltări a fiecărui caz în parte.
În cadrul activităţilor de Ludoterapie, sunt avute în vedere următoarele aspecte:
¾ utilizarea deprinderilor motrice pentru realizarea unor activităţi ludice;
¾ participarea activă şi asumarea de roluri individuale în cadrul jocurilor;
¾ exprimarea adecvată a emoţiilor şi implicarea în soluţionarea conflictelor;
¾ manifestarea de comportamente sociale adecvate;
¾ aplicarea unor strategii de prevenire a eşecului.
Cadrul didactic are la dispoziţie un cadru larg de selectare atât a conţinutului, cât
şi a perspectivelor de abordare, în funcţie de competenţele vizate.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care contribuie
predominant la realizarea competenţelor generale, proiectarea activităţii didactice,
precum şi elemente de evaluare continuă.

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 4
666 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021

Competenţe generale

1. Manifestarea calităţilor, priceperilor şi deprinderilor motrice prin

participarea activă la jocuri organizate

2. Manifestarea unor comportamente adecvate în cadrul diferitelor

tipuri de jocuri

2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în cadrul jocului

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 5
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 667

CLASELE a V-a – a VIII-a

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Manifestarea calităţilor, priceperilor şi deprinderilor motrice prin participarea
activă la jocuri organizate
Clasele a V-a – a VIII-a
1.1. Utilizarea obiectelor pentru rezolvarea unor sarcini diverse în cadrul jocurilor
- jocuri de manipulare a unor jucării şi obiecte şcolare;
- exerciţiu-joc de completare a unor suporturi lacunare;
- exerciţiu-joc de asociere a momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare;
- jocuri de sinteză perceptuală în cadrul software-ului educativ;
- jocuri de asamblare;
- jocuri sincretice;
- jocuri de comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare, analiză şi sinteză.
1.2. Utilizarea deprinderilor motrice combinate, pentru realizarea unor activităţi
ludice, cu eforturi diferite
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi a lateralităţii;
- jocuri perceptiv-motrice în plan obiectual şi imagistic;
- jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare spaţio-temporală;
- jocuri motrice simbolice;
- jocuri de contrucţie;
- jocuri de expresie corporală;
- jocuri de imitare gestuală;
- jocuri simbolic-reprezentative;
- jocuri pentru dezvoltarea vocabularului.

2. Manifestarea unor comportamente adecvate în cadrul diferitelor tipuri de

jocuri
Clasele a V-a – a VIII-a
2.1. Îndeplinirea rolurilor individuale în diferite jocuri
- jocuri de imitare a unor conduite;
- jocuri de rol/ dramatizări;
- jocuri de socializare;
- exerciţii de asumare a unor roluri în cadrul jocului;
- jocuri de identificare cu un model;
- jocuri de mimare a unor stări afective.
2.2. Participarea activă la diferite tipuri de jocuri în acord cu spiritul regulilor de joc
- jocuri cu reguli;
- jocuri de stimulare şi corectare a unor comportamente;
- exerciţii de alegere a jocului în funcţie de preferinţe, interese;
- jocuri de rol care valorizează respectarea regulilor.
2.3. Cooperarea în cadrul grupului pentru realizarea sarcinilor de joc, manifestând
respect faţă de parteneri
- jocuri-competiţii pe diverse teme;
- dramatizare;
- exerciţii de asumare a unor sarcini în cadrul jocului;
- activităţi de formare a spiritului de fairplay în joc
- exrciţii de selectare a partenerilor de joc.
2.4. Implicarea activă în soluţionarea conflictelor în situaţii diverse de viaţă
- jocuri simbolic-reprezentative;
- rezolvarea unor situaţii – problemă;
- jocuri de alternare şi răsturnare de rol;
- exerciţii de identificare a tipurilor de conflicte şi a cauzelor generatoare;

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 6
668 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021

Clasele a V-a – a VIII-a

- exerciţii de gestionare a unor conflicte;
- activităţi de exersare a diferitelor tehnici de negociere în cadrul jocului;
- exerciţii de autocontrol comportamental;
- jocuri de rol pentru aplicarea tehnicilor simple de comunicare şi negociere
- jocuri de acţiune cu subiecte din viaţa cotidiana.

3. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în cadrul jocului

Clasele a V-a – a VIII-a
3.1. Gestionarea adecvată a propriilor emoţii în relaţiile cu ceilalţi în cadrul jocurilor
colective
- jocuri afective (jocuri de expresie afectivă);
- jocuri de mimare a unor stări afective;
- jocuri de identificare cu un model;
- exerciţii de identificare a principalelor tipuri de emoţii;
- activităţi de exprimare adecvată a emoţiilor în raport cu ceilalţi;
- jocul în oglindă
3.2. Manifestarea de comportamente sociale adecvate în diferite contexte
- jocuri de mimare a unor stări afective
- jocuri de rol/ dramatizări;
- exerciţii de identificare a comportamentelor acceptate/neacceptate;
- activităţi de socializare cu prilejul diferitelor sărbători.
3.3. Aplicarea de strategii personalizate de prevenire a eşecului
- exerciţii pentru identificarea particularităţilor sentimentelor de eşec, de pierdere, de
frustrare
- exerciţii de identificare a surselor unui posibil eşec;
- jocuri de rol;
- jocuri de stimulare, corectare a unor comportamente.

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 7
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 669

Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasele a V-a – a VIII-a
Deprinderi motrice Jocuri funcţionale
- jocuri perceptive (vizual/ auditiv)
- jocuri senzorio-motorii
- jocuri verbale
- jocuri de imitaţie
Jocuri de construcţie
- jocuri de construcţie fără model
- jocuri de construcţie cu model
Jocuri pentru dezvoltarea conduitelor motrice generale
- jocuri de mişcare variate
- jocuri de echilibru
- jocuri de expresie corporală
- jocuri de imitare gestuală
Jocuri pentru dezvoltarea abilităţii manuale
- jocuri de manipulare şi prehensiune
- jocuri de îndemânare
- jocuri de exersare a coordonării oculo-manuale
- jocuri de incastre
- jocuri de construcţie şi asamblare
- jocuri de expresie grafico-plastică
Dezvoltare personală Jocuri pentru dezvoltarea proceselor psihice
- jocuri de dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive,
tactile
- jocuri de stimulare a gândirii, memoriei, imaginaţiei,
atenţiei, limbajului: jocuri sincretice (de analiză şi sinteză
perceptuală şi în plan mental);
- jocuri analitico-sintetice (de comparaţie, cu unele
elemente de abstractizare şi generalizare, tip “rezolvare
de probleme”);
- jocuri de memorie vizuală şi auditivă şi de atenţie;
- jocuri funcţionale (senzorio-motorii, perceptive, verbale,
imitative);
- jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicare
Jocuri pentru valorificarea structurilor psiho-individuale
- jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor
trebuinţe, necesităţi proprii/ jocuri cu subiecte din viaţa
cotidiană
- jocuri de acţiune concretă cu elementele mediului
Relaţionare Jocuri cu reguli
interpersonală - jocuri cognitive
- jocuri sociale
Jocuri pentru comunicare şi relaţionare în plan social
- jocuri de stimulare, dezvoltare a diferiterilor tipuri de
comunicare (mimico-gestuală, verbală)
- jocuri de expresie corporală - mişcare şi ritm
- jocuri simbolice
Jocuri pentru integrare socio-culturală
- jocuri de socializare cu prilejul sărbătorilor oficiale şi
religioase
- jocuri şi cântece legate de obiceiuri şi tradiţii populare
- jocuri-competiţii

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 8
670 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021

Domenii de conţinut Clasele a V-a – a VIII-a

- jocuri distractive
- jocuri de imitare
Gestionarea emoţiilor Jocuri de expresie
- jocuri plastice
- jocuri verbale
- jocuri muzicale
Jocuri simbolice
- jocuri afective
- jocuri de identificare cu un model
- jocuri de socializare

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 9
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 671

Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea
programelor şcolare de Terapie Educaţională Complexă şi Integrată pentru proiectarea
şi derularea activităţilor specifice: Formare a autonomiei personale, Socializare,
Stimulare cognitivă, Terapie ocupaţională şi Ludoterapie.
Cadrul didactic va urmări ca actul educaţional să vizeze crearea unor situaţii de
învăţare cu un pregnant caracter practic-aplicativ şi terapeutic, în vederea formării unor
competenţe în sfera cunoaşterii, dar şi creşterea gradului de adaptabilitate şi
independenţă al elevilor, prin realizarea conexiunii permanente între cele 5 tipuri de
activităţi de Terapie Educaţională Complexă şi Integrată.

Strategii didactice:
Metodele de învăţământ vor fi selectate în raport cu contribuţia specifică în
formarea competenţelor, conţinutul activităţilor didactice şi cu particularităţile elevilor
(vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul şi gradul dizabilităţii, specificitatea mijloacelor de
comunicare alternative). Se pot utiliza o varietate de metode didactice: expozitive,
intuitive, activ-participative, etc.
Metodele expozitive utilizate în activităţile didactice cu elevii cu dizabilităţi
intelectuale vor respecta următoarele cerinţe:
‒ folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării;
‒ prezentarea clară, precisă şi concisă a informaţiilor, sistematizarea ideilor;
‒ antrenarea elevilor prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înţelegerii
conţinuturilor şi a interveni cu noi explicaţii şi clarificări atunci când se impune
acest lucru;
‒ evitarea verbalismului excesiv.
Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic şi dramatizare) pot fi aplicate cu
succes, facilitând participarea activă, emoţională a elevilor, constituind şi un mijloc de
socializare şi interrelaţionare.
În contextul activităţilor didactice specifice învăţământului special metoda
demonstraţiei, a modelării sau a imitaţiei sunt potrivite şi eficiente în actul educaţional
datorită compatibilităţii dintre specificul lor şi particularităţile de învăţare ale elevilor cu
dizabilităţi.
Utilizarea metodelor activ-participative vor permite elevului cu dizabilităţi
intelectuale atingerea competenţelor prin efort personal sau prin colaborare cu alţi
colegi. Specific acestor metode este faptul că stimulează interesul pentru cunoaştere,
facilitează contactul cu realitatea înconjurătoare şi dezvoltă învăţarea prin cooperare.
Acestea contribuie la formarea competenţelor referitoare la ascultarea activă, luarea
deciziei, autonomiei personale, responsabilităţii şi participării sociale.
Selecţia, stabilirea şi integrarea mijloacelor de învăţământ în cadrul activităţilor
educaţional-terapeutice se realizează prin corelarea permanentă a acestora cu
specificul competenţelor vizate, al conţinuturilor concrete şi al metodelor şi procedeelor
didactice utilizate.
În cazul elevilor cu dizabilităţi intelectuale unele mijloace pot avea şi un rol
compensator, antrenând dezvoltarea unor competenţe specifice.

Planificarea şi proiectarea didactică:

Programa şcolară reprezintă documentul curricular oficial de referinţă pentru
elaborarea planificării anuale şi semestriale.
Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor
etape:
t corelarea competenţelor specifice cu conţinuturile prezentate în
programa şcolară;
t stabilirea unităţilor de învăţare;
t stabilirea succesiunii parcurgerii unităţilor de învăţare;
Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 10
672 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021

t stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învăţare.

Planificarea anuală poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:

Nr. crt. Unitatea de învăţare Competenţe specifice Nr. ore Observaţii

Planificarea anuală presupune:

t identificarea unităţilor de învăţare şi a succesiunii acestora;
t asocierea unităţilor de învăţare cu competenţele specifice;
t eşalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de
învăţare).

Planificarea semestrială poate fi elaborată astfel:

Unitatea de Competenţe Nr. ore/
Nr. crt. Conţinuturi Observaţii
învăţare specifice perioada

Planificarea semestrială presupune parcurgerea următoarelor etape:

t realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi;
t distribuirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare;
t stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare;
t alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.

Având în vedere specificul activităţilor de Terapie Educaţională Complexă şi

Integrată, proiectarea activităţilor didactice se poate realiza şi pe termen scurt,
respectiv săptămânal, permiţând cadrului didactic adaptarea intervenţiei terapeutice
în funcţie de zona proximei dezvoltări şi potenţialul de dezvoltare al elevilor.

Un posibil model de planificare săpămânală, este prezentat mai jos:

Subiectul Obiective Strategii

Ziua Orar Evaluare Observaţii
activităţii operaţionale didactice

În realizarea planificărilor sâptămânale, se vor avea în vedere următoarele

aspecte:
t selectarea conţinuturilor, a subiectelor activităţilor şi asocierea acestora cu
obiectivele operaţionale, în concordanţă cu particularităţile colectivului de
elevi;
t selectarea celor mai adecvate strategii didactice;
t prezentarea metodelor şi instrumentelor aplicabile la clasă, tipul acestora.

Evaluarea
Evaluarea elevilor cu dizabilităţi intelectuale se realizează în contexte diferite,
atât prin metode tradiţionale, cât şi prin metode moderne de evaluare. Ea are o funcţie

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 11
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 673

puternic ameliorativă, întreg procesul didactic şi terapeutic adaptându-se permanent în

funcţie de rezultatele acesteia.
Având în vedere faptul că la activităţile de Terapie Educaţională Complexă şi
Integrată nu se realizează aprecierea prin note sau calificative, va fi utilizată
preponderent evaluarea de progres, raportată la competenţele vizate prin documentele
de proiectare a intervenţiei educaţional-terapeutice.

Contexte, factori şi medii de instruire

Spre deosebire de activităţile de predare-învăţare-evaluare care se desfăşoară
de regulă, în sălile de clasă, activităţile educaţional-terapeutice, prin specificul lor, se
pot desfăşura şi în medii mai puţin formale, adecvate contextului de învăţare: camere
polisenzoriale, laboratoare IT, ateliere tematice, săli de sport, terenuri de joacă etc.

În funcţie de domeniul tematic abordat, activităţile de Socializare pot impune

schimbarea cadrului clasic de desfăşurare a intervenţiei educaţional-terapeutice cu
medii mult mai adecvate contextului de învăţare:
t vizitele la muzee, obiective turistice, instituţii, deplasări în comunitate, care
asigură cadrul pentru exersarea deprinderilor de comportare;
t deplasările în natură şi excursiile, oferă cadrul relaţional şi acţional (prin
interacţiunea cu colegii în contexte extraşcolare);
t spectacolele de teatru, adecvate vârstei şi nivelului de înţelegere al copiilor,
care transmit mesaje referitoare la modele de conduită, de comportamente
moral-civice;
t serbări sau alte evenimete artistice;
t activităţi desfăşurate în parteneriate cu elevi din alte şcoli în scopul realizării
unor proiecte simple.
În proiectarea activităţilor terapeutice se vor corela metodele şi mijloacele
adecvate cu contextele şi mediile de instruire cele mai potrivite demersului educativ-
compensator.
Vizitele la diferite instituţii şi obiective culturale sau deplasarea în natură vor
contribui substanţial la creşterea gradului de autonomie personală şi adaptabilitate
socială, facilitând exersarea competenţelor de orientare spaţială, de interrelaţionare cu
semenii şi raportare adecvată la mediul social.
În proiectarea activităţilor terapeutice se vor corela metodele şi mijloacele
adecvate cu contextele şi mediile de instruire cele mai potrivite demersului educativ-
compensator.

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 12
674 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021

Bibliografie
x Cucoş, C., (2000), Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi;
x Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri
şi examene de obţinere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iaşi;
x Gherguţ, A., (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii
diferenţiate şi incluzive în educaţie, Editura Polirom, Iaşi;
x Ionescu, M., (2010), (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea
timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Vanemonde, București;
x Muşu, I., Taflan, A., (1997), (coord.), Terapia educaţională integrată, Editura Pro
Humanitate, Bucureşti;
x Popescu, Al., (1993), Terapia ocupațională și ergoterapia, vol. I, Editura Cerna,
București;
x Popovici, D.V., Matei, R., (2005), Terapie ocupațională pentru persoane cu
deficiențe, Editura Muntenia, Constanța;
x Radu, D.I., Ulici, G., (2003), Evaluarea și educarea psihomotricității, Editura
Fundației Humanitas, Bucureşti;
x Verza, E., Verza, E.F., (2011), (coord), Tratat de psihopedagogie specială,
București, Editura Universității din București;
x Vlad, E., (1999), Evaluarea în actul educational-terapeutic, Editura Pro
Humanitate, Bucureşti;
x Vlad, M., Ghilaş, I., Cozma, A., Vasiliu, C.M., (2009), Dicţionar enciclopedic de
Psihopedagogie specială, Editura Fundaţiei Culturale Marin Speteanu, Bucureşti;
x ***(2011), Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011 şi actele normative subsecvente
acesteia, referitoare la învăţământul special şi special integrat;
x ***Planurile-cadru, programele şcolare în vigoare;
x ***(2016), Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
Document de politici educaționale, Institutul de Științe ale Educației;
x ***(2014), Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar -
planuri-cadru de învățământ și programe școlare, anexă la O.M. nr.
3593/18.06.2014.

Grupul de lucru

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei

Adrian Romeo COZMA, coordonator Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Cozma Romeo Adrian Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Mozer-Schonborn Lucian Școala Gimnazială Specială Nr. 7 București
Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”
Vasile Marinela
București
Perșinaru Sorina Marinela Școala Gimnazială Specială Nr. 2 București
Ionescu Corina Școala Gimnazială Specială Nr. 2 București
Meran Mariana Școala Gimnazială Specială ”Sf. Nicolae” București

Programa şcolară TECI – LUDOTERAPIE - Învăţământ special gimnazial - Dizabilităţi intelectuale uşoare şi moderate 13