Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. ……… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru aria curriculară

TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI

INTEGRATĂ
DISCIPLINA TERAPIE OCUPAȚIONALĂ

Învățământ special
Clasa a V-a – clasa a X-a
Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate

2019

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 1
Notă de prezentare
Curriculum-ul propus pentru elevii cu dizabilităţi senzoriale multiple
/surdocecitate răspunde unei cerinţe imperative a educaţiei comprehensive şi
integrative pe care şcoala românească şi societatea se străduiesc să o implementeze în
ultimii ani. Pregătirea elevilor cu dizabilități pentru inserţia socială şi şcolar –
profesională presupune elaborarea unor programe de lucru proprii, articulate pe principii
comune şi strategii incluzive.
Soluţiile educaţionale propuse se regăsesc în realizarea unui curriculum deschis,
centrat pe copil şi respectând principiile educaţiei integrate: principiul normalizării,
principiul drepturilor egale, principiul diversităţii şi principiul unicităţii şi al individualizării.
Procesul de învăţământ dintr-o unitate de învăţământ special trebuie să vizeze,
pe lângă componenta instructiv-educativă şi o componentă compensator-recuperatorie,
aceasta din urmă fiind realizată prin intermediul activităţilor din cadrul ariilor curriculare
„Terapii specifice şi de compensare” şi „Terapia educaţională complexă şi integrată”. Se
respectă, astfel, unul dintre principiile fundamentale ale educaţiei speciale: principiul
asigurării unităţii instrucţiei, educaţiei, compensării, recuperării şi/ sau reeducării.
Aria curriculară „Terapia educaţională complexă şi integrată” cuprinde
următoarele module: Formarea autonomiei personale, Socializarea, Terapia
ocupaţională, Stimularea cognitivă şi Ludoterapia. Activităţile propuse în cadrul acestor
module sunt realizate de către profesorul-educator (clasele a V-a – a X-a) cu toţi elevii
clasei, în completarea programului centrat pe predare-învăţare-evaluare, şi au un
caracter terapeutic recuperator – compensator. Aceste tipuri de activităţi prin conţinutul
lor, se referă predominant la aria de dezvoltare personală şi socială, având ca scop final
creşterea gradului de independenţa, de autonomie personală a elevului/ tânarului cu
dizabilităţi, precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare.
Activităţile se găsesc într-o relaţie de interdependenţă, cu implicaţii metodologice
intermodulare/ intradisciplinare şi intramodulare, urmărind valorificarea învăţării sociale
cu largă deschidere spre mediul social.
Pornind de la valenţele învăţării comutative, programa pentru „Terapia
educaţională complexă şi integrată” propune o intervenţie modulară, realizată pe
domenii progresive.
Finalităţile acestei programe au un caracter practic şi urmăresc formarea unor
deprinderi de autonomie personală şi socială, sporind gradul de adaptabilitate al elevilor
cu dizabilităţi.
La baza proceselor de învăţare recuperatorie stau educaţia senzorial-motrică şi
dobândirea autonomiei personale şi sociale, acestea asigurând terenul educaţiei
cognitive şi al integrării în comunitate.
Stimularea cognitivă a elevilor cu dizabilităţi senzoriale multiple /surdocecitate
are o notă de specificitate, cu un parcurs diferit de dezvoltarea cognitivă şi învăţarea
instrumentală a copilului obişnuit. Structurarea proceselor de cunoaştere se referă la
dobândirea instrumentelor de bază ale cunoaşterii (citit, scris, socotit) şi la formarea
unor tehnici de muncă intelectuală. E necesar ca activităţile desfăşurate în cadrul
acestei arii să aibă un pronunţat caracter ludic.
Ludoterapia implică jocuri de stimulare a diverselor funcţii şi procese psihice şi
are valenţe multiple în sfera dezvoltării structurilor psihice ale elevilor cu dizabilități.
Socializarea şi activităţile de terapie ocupaţională contribuie la formarea unei
personalităţi adaptative, integrative. Activităţile de tip ergoterapeutic asigură formarea
unor deprinderi care îl pregătesc pe tânărul cu dizabilităţi pentru integrarea socio-
profesională.
Proiectul de programă propune conţinuturi şi exemple de activităţi de învăţare ce
au ca scop dezvoltarea abilităților manuale prin utilizarea şi valorizarea resurselor
personale ale elevilor (simţuri, cunoaşterea mediului înconjurător, natural şi social, etc.).

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 2
 Prin parcurgerea programei, elevii vor dobândi următoarele abilităţi practice:
 cunoaşterea propriului corp, a elementelor din mediul familiar şi social;
 ascultarea activă;
 abilităţi de operare cu materiale și tehnici diverse;
 abilităţi de utilizare a cunoştinţelor dobândite în situaţii concrete de viaţă;
 abilităţi de adaptare la cerinţele grupului şi de lucru în echipă.
Proiectul de programă poate fi utilizat la toate clasele V- X din unităţile de
învăţământ special care şcolarizează elevi cu dizabilităţi senzoriale multiple
/surdocecitate indiferent de planul cadru după care este organizată activitatea instructiv
educativă. Schema orară săptămânală se stabileşte la nivelul fiecărei clase în funcţie
de caracteristicile colectivului de elevi şi obiectivele de intervenţie propuse.
Aceste programe sunt concepute ca structuri interdisciplinare cu conţinut
specific, astfel încât să răspundă cerinţelor psihoindividuale de dezvoltare, dar şi
dezideratului general, de formare a unei personalităţi apte de a participa activ la viaţa în
familie, de grup profesional şi social. În scopul atingerii acestui deziderat major, sunt
necesare următoarele: cunoaşterea propriei persoane, a mediului şi a normelor de
compatibilizare cu acesta, structurarea abilităţilor de ordin psihomotric şi instrumental,
ce îl susţin ca membru activ al acestor grupuri, precum şi cunoaşterea/ respectarea
regulilor de existenţă independentă, condiţionată de maturizarea emoţională şi
atitudinală, prin responsabilizarea sa faţă de activitate şi faţă de ceilalţi.
Programa propusă pentru modulele cuprinse în aria curriculară „Terapia
educaţională complexă şi integrată” are un caracter orientativ, oferind cadrului didactic
libertatea de a alege exerciţii de învăţare şi activităţi cu caracter terapeutic în
concordanţă cu particularităţile individuale şi de grup ale elevilor cu dizabilităţi
senzoriale multiple /surdocecitate.

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 3
Competenţe generale

1. Îmbunătăţirea abilităţilor psihomotrice prin intermediul acţiunilor

de explorare polisenzorială a mediului înconjurător

2. Exersarea tehnicilor de lucru, folosind diverse materiale şi

instrumente

3. Confecţionarea şi aprecierea unor produse utile şi complexe

4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea socială

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 4
CLASA A V-A – CLASA A X-A
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Îmbunătăţirea abilităţilor psihomotrice prin intermediul acţiunilor de explorare
polisenzorială a mediului înconjurător
Clasa a V-a – Clasa a X-a
1.1. Explorarea polisenzorială a mediului înconjurător
- Jocuri de memorie vizuală, auditivă, tactil-kinestezică - „Recunoaște personajul/
autorul sunetului, instrumentul muzical, jocuri de memorie vizuală în cadrul software-
ului educativ);
- Jocuri sincretice (de analiză si sinteză perceptuală și în plan mental): incastre:
puzzles (reconstituire imagistică dintr-un număr gradat de piese);
- Jocuri asociative ;
- Jocuri de construcţie în plan obiectual şi/sau imagistic; trasee în relief sau în plan
imagistic (parcurgerea cu degetul/cu creionul);
- Jocuri de redare a conturului pe bază de şablon;
- Jocuri de colorat şi desenat;
- Jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicare: jocuri de mişcare şi ritm (“Bate
în ritmul meu!), cântece însoţite de mişcare (“Dacă vesel se trăieşte!“; “Bate vântul
frunzele!”);
- Jocuri funcţionale:
 perceptive (“Ce poate fi dulce?”, “Ce culoare are … ?” “Care este mai mare ? ”
etc.);
 verbale (jocuri de exersare a aparatului fono-articulator;
 jocuri onomatopeice ”Orchestra”;
 imitative: neverbale (jocuri de mimă/ pantomimă).
1.2. Exersarea psihomotricităţii
- Exerciţii de reprezentare a schemei corporale prin:
 modelaj;
 desen (desen lacunar; desen liber);
 joc de construcţie (reconstituire din figuri geometrice);
 puzzle;
- Exerciţii de localizare a obiectelor, prin raportare la schema corporală (“Ce obiecte
sunt în dreapta/ stânga ta! “ etc.)
- Exerciţii de identificare şi discriminare obiectuală şi/sau imagistică (“Spune ce este!”;
“Recunoaşte obiectul!” etc.)
- Jocuri de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după criterii asociate
- Exerciţii de apreciere a poziţiilor spaţiale a unor obiecte reale şi/ sau reprezentate
imagistic (în faţă, în spate, deasupra-dedesubt, înăuntru/ în afară; lângă, peste etc)
- Exerciţii de discriminare vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor, unele faţă de altele;
- Exerciţii de modificare a relaţiilor spaţiale dintre obiecte, după anumite criterii;
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile (cu indicarea acţiunilor specifice)/ a
zilelor săptămânii/ anotimpurilor/ lunile anului;
- Jocuri de asociere “acţiuni specifice momentelor zilei- imagine”; “anotimp - imagine”;
- Exerciţii-joc de ordonare temporală a acțiunilor;
- Software educative pe structuri perceptiv-motrice.
1.3. Exersarea gesturilor manuale fundamentale şi a coordonării motrice
- Exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei mişcărilor
- Exerciţii-joc pentru antrenarea mâinii dominante (exerciţii pentru palmă, pumn,
degete (ex: trasarea unui semicerc cu mâna dreaptă şi continuarea lui cu mâna

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 5
 Clasa a V-a – Clasa a X-a
stângă)
- Exerciţii de rupere/ lipire/ îndoire/ modelare/ bobinare/răsucire/ mulare/ înşirare/
şnuruire/ tăiere/ înnodare/ îmbinare/ împletire/ ţesut/ cusut - „Ornamente pentru
pomul de iarnă”, „Mărgele”, “Curcubeul” , “Colierul de mărgele” etc.
- Conturare şi tăiere după şablon (“Figuri geometrice simple”, “Pomul de iarnă”,
“Fructe şi legume”,“Palma”, “Animale” etc.);
- Colaje - „Floarea”, „Covoraş cu plante uscate”, „Tablou din seminţe”, „Coliba de
lemn”;
- Origami - „Bărcuţa”, “Cutia de cadou”, “Cocorul” etc.);
- Exerciţii cu operaţii asociate- îndoire şi lipire; decupare şi lipire (“Solzii peştişorului”;
“Rama de tablou”; “Ţiglele de pe casă” etc.);
- Exerciţii de înnodare/deznodare (“Bentiţa”, “Funda”; „Covoraşul” etc.);
- Exerciţii de cusut (“Semnul de carte” ; “Batista”, ”Nasturi” etc.);
- Exerciţii de împletire în 3 şuviţe / ţesut ( “ Brăţara”; trusa “Să ţesem frumos!” etc.);
- Divertisment grafic exprimat în desenare şi colorare
- Desen dupa şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului - cu fond, prin haşurare
de linii), incastrare, desen după obiecte familiare prin asociere/redare de figuri
geometrice (ou, casă, scară etc).

2. Exersarea tehnicilor de lucru, folosind diverse materiale şi instrumente

Clasa a V-a – Clasa a X-a

2.1.Manipularea instrumentelor specifice prelucrării materialelor
- Exerciţii de utilizare a diverselor instrumente: pensulă, foarfecă cu vârfurile rotunjite,
ac mare, matriţe, lopeţica, mosorel, planşetă, perforator, capsator, gherghef, riglă,
metru de croitorie, şablon/ tipar, ştampile, truse de desen, carioci, culori, creioane,
jocuri de construcţie, puzzle, incastre, jucării/instrumente muzicale, păpuşi/
marionete, jucării, aparatură muzicală (CD-Rom, DVD-Rom, radio-casetofon,
casete, CD- uri etc.).
2.2.Utilizarea materialelor de lucru în activitatea practică
- Exerciţii practice de utilizare a materialelor (pahar, lipici, lut, ceară, ipsos, aluat,
seminţe, hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată, carton, acuarele,
plastilina, mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână, frunze, flori uscate, coji de nucă, tărtăcuţe,
boabe de fasole, linte, sâmburi de fructe, conuri de brad, scoici, melci, castane,
ghindă, sârmă, dopul de plută, lemn, staniol, materiale textile, beţişoare, scobitori,
coji de ou, panglici, piele etc.);
- Exerciţii de separare a materialelor după anumite criterii.
2.3.Exersarea tehnicilor de lucru utilizate în activităţile de terapie ocupaţională
- Exerciţii de rupere/ lipire/ îndoire/ colaj/ origamii modelare / bobinare / răsucire /
mulare / înşirare şnuruire / tăiere / înnodare / îmbinare / împletire/ ţesut / cusut/
vopsire/ asamblare/ Tangram/ Origami;
- Exerciţii de rupere si mototolire a hârtiei („Colierul păpuşii”, „Ornamente pentru
pomul de iarnă”, „Mărgele”, etc.);
- Exerciţii de trasare după sablon, decupare după conturul trasat si lipire („Chenare
din figuri geometrice”, „Peştişorul din carton”, „Semaforul”, „Ochelarii din carton”,
„Cadranul de ceas”, colaj „Scenă din poveşti”, etc.);
- Exerciţii de modelare cu plastilină/lut („Biluţe”, „Covrigi”, „Şiragul de mărgele”,
„Lanţuri din cerculeţe”, „Bastonaşe”, „Coşul cu fructe”, „Litere şi cifre”, etc.);
- Mişcări de apăsare / aplatizare („Plăcinta”, „Turtiţa”, „Biscuiţi” etc.);

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 6
 Clasa a V-a – Clasa a X-a
- Mişcări translatorii şi mişcări circulare a degetelor faţă de planşetă („Morcovul’,
„Omul de zăpadă” etc.);
- Mişcări de adâncire cu ajutorul degetului mare („Paharul”);
- Mişcări de presare a lutului în forme de lemn / ipsos.
- Exerciţii de bobinare, răsucire, împletire, înnodare, snuruire („Şnur de mărţişor”,
„Semnul de carte” (cu perforare), „Ciucuri”, „Brăţări din fire împletite”, „Bentiţe”,
„Coarda”, „Biciul”, „Frânghia”, „Plasa pentru minge” etc.) ;
- Exerciţii de cusut /ţesut cu benzi din hârtie, împletituri din 2-3 benzi („Să ţesem
frumos”, „Covoraşul”, „Plasa”, „Sacoşa”);
- Exerciţii de divertisment grafic;
- Exerciţii de învăţare a elementelor de limbaj plastic:
 punctul;
 linii în diferite sensuri (verticale, orizontale, oblice, curbe, circulare);
 colorarea şi haşurarea unor contururi simple;
 redarea prin îmbinare de linii a unor forme şi imagini cunoscute de către copii;
 redarea unor obiecte simple prin îmbinarea diferitelor forme cunoscute de către
copii;
 colorarea unor spaţii din ce în ce mai mici;
 dactilopictură;
 mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor;
 exerciţii de alternare a culorilor;
 aşezarea în pagină a elementelor temei (îndeosebi în plan monoliniar);
- Desen figurativ (linia dreaptă -“Franjurile covorului”, “Curcubeul”), frântă - “Dinţii
fierăstrăului”, “Fulgerul”; curbă -“Valurile mării”, “Spirala” etc.);
- Exerciţii de desen schematizat, compoziţii simple din figuri;
- Exerciţii - joc Tangram;
- Exerciţii de desen liber/ pe o temă dată;
- Exerciţii de compoziţie simplă prin puncte, linii, pete de culoare, dactilopictură etc.
- Exerciţii de compoziţie liberă: desen, colaj, grafică etc.
- Exerciţii de desen ornamental şi decorativ (” Felicitarea ”, ” Rama de tablou” ; ”Vaza
cu flori” ; ”Oul de Paşte” ; ” Costumul popular” etc.).

3. Confecţionarea şi aprecierea unor produse utile şi complexe

Clasa a V-a – Clasa a X-a

3.1.Realizarea de produse, utilizând tehnicile învăţate
- Exerciţii de confecţionare a unor produse :puzzle, lipituri, origami („Cutia de cadou”,
„Raţa” etc”), modelare - „Coşul cu fructe”; colaje („Vaza cu flori”, „Copacul”, „Mobila
păpuşii din cutii de chibrituri”); şnuruire („Şnur de mărţişor” etc.), împletire
(„Frânghia”; “Funda”; “Brăţara”); compoziţii din hârtie creponată mototolită
(„Curcubeul”, „Strugurele”, „Fluturele”); compoziţii cu coji de ou/ scoici( „Mozaic”,
„Rama de tablou”; „Solzii peştişorului” etc.)
- Exerciţii de confecţionare a unor jucării şi machete („Felinar din bostan”, „Sorcova”,
„Acordeonul”, „ Moara”, „Balaurul”, „Dansul micilor indieni”, „Mozaic”, „Rama de
tablou”, „Clovnul”, „Peisaj” etc.);
- Jocuri de construcţie şi asamblare („Trusa Combira”, „Trusa Arca”, „Trusa Mozaic”).
3.2. Analizarea, descrierea şi aprecierea produsului finit
- Exerciţii de ambalare a unui cadou;
- Exerciţii de confecţionare a unor produse individual şi în grup (machete, jucării,
tablouri, colaje);

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 7
 Clasa a V-a – Clasa a X-a
- Exerciţii demonstrative (variante de utilizare a aceluiaşi produs cu tehnici şi
materiale diferite);
- Concursuri;
- Expoziţii.

4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea socială

Clasa a V-a – Clasa a X-a

4.1.Exersarea deprinderilor de ordine şi igienă
- Activităţi practice de igienă personală şi de control al ţinutei;
- Exerciţii de ordonare a obiectelor personale, a rechizitelor, jucăriilor;
- Activităţi practice de îngrijire a clasei/ camerei de locuit;
- Exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, călcare, aspirare, utilizare a măturii
şi a făraşului;
- Exerciţii de desfacere a unor produse ambalate (cutii, borcane etc.) sau de
strângere a instrumentelor de lucru;
- Exerciţii de spălare a obiectelor utilizate (instrumente de lucru).
4.2.Exersarea conduitei independente prin activităţi cu caracter ergoterapeutic
- Exerciţii de preparare a unui sandwich, ceai, salată de fructe, suc de fructe;
- Exerciţii de manipulare a unor obiecte în condiţii de siguranţă (ex: cărat tavă, ibric
plin, curăţat legume, fructe);
- Exerciţii practice de amenajare a unei mese festive;
- Activităţi simple de îngrijire a plantelor de la “colţul viu al clasei/ casei”(plantare,
stropire, curăţare, recoltare);
- Activităţi de dezvoltare a comportamentului ecologic (colectarea deşeurilor
reciclabile şi utilizarea lor în activităţi de bricolaj);
- Activităţi simple de îngrijire a animalelor de casă/ de companie (identificare, hrănire
adecvată, îngrijire etc.);
- Exerciţii de personalizare a spaţiului de locuit (decorarea clasei/ camerei
personale).

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 8
 Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a V-a – Clasa a X-a
Elemente de explorare - Proprietăţile fizice ale obiectelor, perceptibile pe baza
polisenzorială a lumii simţurilor, exerciţii de identificare a proprietăţilor fizice ale
înconjurătoare unor obiecte noi
- Explorare și manipulare a obiectelor din mediu, prin
antrenarea mai multor analizatori (auditiv /vizual, tactil
etc)
- Discriminare olfactivă, gustativă, tactilă
Structuri perceptiv- - Schemă corporală
motrice de bază - - Orientare spațio - temporală
schemă corporală; - Momentele zilei, zilele săptămânii, anotimpurile, lunile
culoare-formă-mărime; anului
orientare, organizare şi - Organizare de acțiuni
structurare spaţio- - Software educative pe strucuturi perceptiv-motrice
temporală
Tehnici de lucru - Gesturile manuale fundamentale, coordonarea
motrică și oculo motorie
- Instrumente de lucru (pensulă, foarfecă, ac, matriţe,
lopeţica, mosorel, planşetă, perforator, capsator,
gherghef, riglă, metru de croitorie, şablon/tipar, truse de
desen, jocuri de construcţie, puzzle, incastre etc.) şi
utilitatea acestora
- Materiale (pahar, lipici, lut, ceară, ipsos, aluat, seminţe,
hârtie de mărimi şi grosimi diferite, creponată / glasată,
carton, carioci, plastilina, mărgele, aţă, sfoară, şnur, lână,
frunze, flori uscate, scoici, melci, castane, ghinde, sârmă,
lemn, staniol, beţişoare, coji de ou, panglici, piele)
- Tehnici de lucru (rupere/ lipire/ îndoire/ colaj/ Origami/
modelare bobinare/ răsucire/ mulare/ înşirare/ şnuruire /
tăiere/ înnodare / îmbinare/ împletire/ ţesut / cusut /
asamblare/ vopsire/ Tangram
Produse finite - Realizare a unor produse : jucării, obiecte decorative,
machete
- Produse realizate individual şi în grup
- Expoziţii de produse
Deprinderi de ordine şi - Igiena personală şi controlul ţinutei
igienă - Ordonarea obiectelor personale, a rechizitelor, jucăriilor
- Îngrijire a clasei/ camerei de locuit
- Spălare a obiectelor utilizate (instrumente de lucru)
- Amenajarea spaţiului personal şi social

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 9
Sugestii metodologice
Activităţile din aria „Terapia educaţională complexă şi integrată”, desfăşurate cu
elevii cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate au un pronunţat caracter ludic,
jocul stimulându-i afectiv-motivaţional şi încurajând relaţionarea pozitivă elev-elev, elev/
profesor-educator.
Cadrul didactic are libertatea de a crea variate situaţii de învăţare, apelând la
jocul de rol, dramatizare, organizarea de activităţi cu caracter practic-aplicativ. Acestea
conduc la însuşirea unor cunoştinţe cu caracter instrumental, dar şi la formarea unor
deprinderi de autonomie personală şi socială, necesare integrării socio-profesionale.
Una din formele de manifestare a copilului este jocul. În mod obişnuit, o
asemenea activitate este izvorâtă din nevoia de acţiune, de mişcare a copilului- o
modalitate de a-şi consuma energia- sau de a se distra, un mod plăcut de a utiliza
timpul şi nu numai.
Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii
psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la activitățile
didactice, sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul acestora. Ştim că jocul
didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică
stimulată. Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile adaptive de tip
recreativ proprii activităţii umane, în general, în anumite momente ale evoluţiei sale
ontogenice, în mod special. Profesorul educator asigură trecerea treptată de la jocul
primar (de manipulare şi imitativ) la cel evoluat (joc simbolic, joc cu reguli) şi urmăreşte
să determine, într- un sens pozitiv, comportamenul copilului. Activităţile de joc încep cu
acţiuni simple de explorare a spaţiului apropiat şi de manipulare a obiectelor familiare a
se trece progresiv la implicaţii ludice tot mai variate sub aspectul conţinutului şi al
complexităţii acestuia.
Profesorul educator imprimă jocului un caracter terapeutic–compensator,
stimulând şi dezvoltând capacitățile psihomotorii, de comunicare şi afectiv-relaţionale
ale copilului cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate.
Socializarea, alături de celelalte procese ale dezvoltării, reprezintă o coordonată
importantă a modelării personalității, a modalităților de manifestare în cadrul social și a
comunicării cu cei din jur. Socializarea este un proces firesc, dar și fundamental în
devenirea omului ca ființă socială, un proces necesar prin care omul asimilează, dar și
împărtășește la rândul său.
Abilitățile sociale sunt importante pentru dezvoltarea globală a copiilor, deoarece
ei încep să formeze relații pozitive cu adulții și cu alți copii încă de la vârstă fragedă. În
interacțiunile sociale se formează calități precum respectul, compasiunea, empatia.
În context social copiii exersează abilitățile lingvistice și abilitățile de rezolvare a
problemelor. În general, copiii care interacționează mai mult cu alți copii de vârstă
apropiată, sunt cei care au și cele mai bune abilități de comunicare
Pentru persoanele cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate, termenul
”independență” presupune atingerea nivelului maxim în raport cu abilitățile de care
dispune. Pentru unii, aceasta înseamnă că ei reușesc să desfășoare doar o parte a
sarcinii de lucru sau vor avea nevoie de sprijin pentru finalizarea activității. Pentru alți
elevi poate însemna doar un suport adecvat - de ex. interpreți pentru limbajul mimico-
gestual, tehnici de ajutor – pentru a participa la viața de zi cu zi.
În toate activităţile de terapie ocupaţională folosirea jocurilor este primordială.
Jocul contribuie la dezvoltarea tuturor simţurilor, a afectivităţii inteligenţei,
psihomotricităţii, sensibilităţii; jocurile îl pregătesc pe copil pentru relaţiile sociale şi îl
pun în contact şi cu artele, cu condiţia ca jocurile alese pentru el să fie în concordanţă
cu posibilităţile restante, ca urmare a dizabilității şi să aibă un caracter formativ.

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 10
 Activitățile de terapie ocupațională oferă copiilor cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate metode variate, activități plăcute, distractive, pentru a îmbogăți
deprinderile cognitive, fizice si motorii si pentru a spori încrederea în sine. Cu ajutorul
terapiei ocupaționale, elevul va învăța să interacționeze cu membrii familiei și să
dezvolte relații sociale cu alți copii și parteneri de joc.
Stimularea cognitivă a copilului cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate
este necesară și specifică. Universul acestuia trebuie descompus în termeni de
experiență interindividuală printr-un proces de direcționări care să ducă la achiziții de
comportamente de învățare satisfăcătoare. În consecință, structurarea proceselor de
cunoaștere constituie un modul complex și dominant, căruia îi urmează dezvoltarea
cognitivă și învățarea instrumentală, într-un parcurs diferit de învățarea copilului
obișnuit. Ca să înceapă să înțeleagă sensul lucrurilor din jurul său, un copil cu
dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate trebuie să perceapă informații relevante
din mediu, iar apoi să le folosească în situații concrete de viață. Mulți dintre copiii cu
dizabilități întâmpină dificultăți, fie la receptarea informațiilor, fie la recunoașterea și
folosirea lor ulterioară.
Antrenamentul de gândire consumă un timp îndelungat la acești copii, dar este
esențial pentru dezvoltarea unei autonomii ulterioare reale. Pentru a adopta o atitudine
de autodepășire în plan școlar , psihosocial și cultural, elevul cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate este stimulat printr-o metodologie specială să–și însușească
,,cultura instrumentală” (citit-scris, socotit) ca etapă indispensabilă în procesul de
pătrundere în lumea valorilor de ordin cognitiv, moral , estetic, etc. Cultura
instrumentală este completată și amplificată prin parcurgerea materiilor specifice ariilor
curriculare din planul de învățământ, la care se adaugă disciplinele opționale, astfel
încât școala să vină în întâmpinarea intereselor de cunoaștere ale elevului cu
dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate, să dezvolte disponibilitățile sale de
cunoaștere, să-l orienteze în mediul social și informațional, atât de complex și de vast,
ce caracterizează lumea de azi.

Bibliografie:.
 Asociaţia RENINCO România, (2000), Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu
CES, Editura MarLink, București;
 Ausubel, P., D., (1986), Învăţarea în şcoală, E.D.P., Bucureşti;
 Creţu, E., (1999), Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar, Ed. Aramis,
Bucureşti;
 Lambert, L., (1986), Enseignement special et handicap mentale, Paris;
 Liiceanu, A., Popescu, A., (2000), Programul educaţional ”Decizia e a mea!”,
Bucureşti;
 Păunescu, C., Muşu, I., (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului
handicapat mintal, Ed. Medicală Bucureşti;
 Păunescu, C., (1977), Deficienţa mintală şi procesul învăţării, E.D.P. Bucureşti;
 Muşu, I., Taflan, A. (coord.), (1997), Terapia educaţională integrate, Editura PRO
HUMANITATE, București;
 Preda, V., (2007), Elemente de psihopedagogie specială, Ed. Eikon, Cluj-Napoca;
 Rozorea, A., (1998), Deficiența de vedere–o perspectivă psihosocială și
psihoterapeutică , Editura Pro Humanitate, București;
 Preda, V., (2000), Orientări teoretico-praxiologice în educația specială, Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 11
  Damaschin, D., (1973), Defectologie – Teoria și practica compensației. Nevăzători,
ambliopi, orbi-surdomuți, Editura Didactică și Pedagogică, București;
 Verza, E., (2007), Defectologie și logopedie, Modulele I, II și III, Editura Credis,
Bucureşti.

Grup de lucru

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei Naţionale

Gabriela RAUS, coordonator Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Anton Daniela Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași
Beraru Laura Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași
Ghițu Brîndușa Liceul Special ”Moldova”, Tg. Frumos, jud. Iași
Iordăchescu Florin Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași
Vasiliu Coca Marlena Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași

Programă școlară TERAPIE EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 12