Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. ……… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru aria curriculară

TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI

INTEGRATĂ
DISCIPLINA FORMAREA AUTONOMIEI
PERSONALE
Învățământ special
Clasa a V-a – clasa a X-a
Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate

2019

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 1
Notă de prezentare
Curriculum-ul propus pentru elevii cu dizabilităţi senzoriale multiple
/surdocecitate răspunde unei cerinţe imperative a educaţiei comprehensive şi
integrative pe care şcoala românească şi societatea se străduiesc să o implementeze în
ultimii ani. Pregătirea elevilor cu dizabilități pentru inserţia socială şi şcolar –
profesională presupune elaborarea unor programe de lucru proprii, articulate pe principii
comune şi strategii incluzive.
Soluţiile educaţionale propuse se regăsesc în realizarea unui curriculum deschis,
centrat pe copil şi respectând principiile educaţiei integrate: principiul normalizării,
principiul drepturilor egale, principiul diversităţii şi principiul unicităţii şi al individualizării.
Procesul de învăţământ dintr-o unitate de învăţământ special trebuie să vizeze,
pe lângă componenta instructiv-educativă şi o componentă compensator-recuperatorie,
aceasta din urmă fiind realizată prin intermediul activităţilor din cadrul ariilor curriculare
„Terapii specifice şi de compensare” şi „Terapia educaţională complexă şi integrată”. Se
respectă, astfel, unul dintre principiile fundamentale ale educaţiei speciale: principiul
asigurării unităţii instrucţiei, educaţiei, compensării, recuperării şi/ sau reeducării.
Aria curriculară „Terapia educaţională complexă şi integrată” cuprinde
următoarele module: Formarea autonomiei personale, Socializarea, Terapia
ocupaţională, Stimularea cognitivă şi Ludoterapia. Activităţile propuse în cadrul acestor
module sunt realizate de către profesorul-educator (clasele a V-a – a X-a) cu toţi elevii
clasei, în completarea programului centrat pe predare-învăţare-evaluare, şi au un
caracter terapeutic recuperator – compensator. Aceste tipuri de activităţi prin conţinutul
lor, se referă predominant la aria de dezvoltare personală şi socială, având ca scop final
creşterea gradului de independenţa, de autonomie personală a elevului/ tânarului cu
dizabilităţi, precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare.
Activităţile se găsesc într-o relaţie de interdependenţă, cu implicaţii metodologice
intermodulare/ intradisciplinare şi intramodulare, urmărind valorificarea învăţării sociale
cu largă deschidere spre mediul social.
Pornind de la valenţele învăţării comutative, programa pentru „Terapia
educaţională complexă şi integrată” propune o intervenţie modulară, realizată pe
domenii progresive.
Finalităţile acestei programe au un caracter practic şi urmăresc formarea unor
deprinderi de autonomie personală şi socială, sporind gradul de adaptabilitate al elevilor
cu dizabilităţi.
La baza proceselor de învăţare recuperatorie stau educaţia senzorial-motrică şi
dobândirea autonomiei personale şi sociale, acestea asigurând terenul educaţiei
cognitive şi al integrării în comunitate.
Stimularea cognitivă a elevilor cu dizabilităţi senzoriale multiple /surdocecitate
are o notă de specificitate, cu un parcurs diferit de dezvoltarea cognitivă şi învăţarea
instrumentală a copilului obişnuit. Structurarea proceselor de cunoaştere se referă la
dobândirea instrumentelor de bază ale cunoaşterii (citit, scris, socotit) şi la formarea
unor tehnici de muncă intelectuală. E necesar ca activităţile desfăşurate în cadrul
acestei arii să aibă un pronunţat caracter ludic.
Ludoterapia implică jocuri de stimulare a diverselor funcţii şi procese psihice şi
are valenţe multiple în sfera dezvoltării structurilor psihice ale elevilor cu dizabilități.
Socializarea şi activităţile de terapie ocupaţională contribuie la formarea unei
personalităţi adaptative, integrative. Activităţile de tip ergoterapeutic asigură formarea
unor deprinderi care îl pregătesc pe tânărul cu dizabilităţi pentru integrarea socio-
profesională.
Proiectul de programă propune conţinuturi şi exemple de activităţi de învăţare ce
au ca scop dezvoltarea abilităților manuale prin utilizarea şi valorizarea resurselor
personale ale elevilor (simţuri, cunoaşterea mediului înconjurător, natural şi social, etc.).

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 2
 Prin parcurgerea programei, elevii vor dobândi următoarele abilităţi practice:
 cunoaşterea propriului corp, a elementelor din mediul familiar şi social;
 ascultarea activă;
 abilităţi de operare cu materiale și tehnici diverse;
 abilităţi de utilizare a cunoştinţelor dobândite în situaţii concrete de viaţă;
 abilităţi de adaptare la cerinţele grupului şi de lucru în echipă.
Proiectul de programă poate fi utilizat la toate clasele V- X din unităţile de
învăţământ special care şcolarizează elevi cu dizabilităţi senzoriale multiple
/surdocecitate indiferent de planul cadru după care este organizată activitatea instructiv
educativă. Schema orară săptămânală se stabileşte la nivelul fiecărei clase în funcţie
de caracteristicile colectivului de elevi şi obiectivele de intervenţie propuse.
Aceste programe sunt concepute ca structuri interdisciplinare cu conţinut
specific, astfel încât să răspundă cerinţelor psihoindividuale de dezvoltare, dar şi
dezideratului general, de formare a unei personalităţi apte de a participa activ la viaţa în
familie, de grup profesional şi social. În scopul atingerii acestui deziderat major, sunt
necesare următoarele: cunoaşterea propriei persoane, a mediului şi a normelor de
compatibilizare cu acesta, structurarea abilităţilor de ordin psihomotric şi instrumental,
ce îl susţin ca membru activ al acestor grupuri, precum şi cunoaşterea/ respectarea
regulilor de existenţă independentă, condiţionată de maturizarea emoţională şi
atitudinală, prin responsabilizarea sa faţă de activitate şi faţă de ceilalţi.
Programa propusă pentru modulele cuprinse în aria curriculară „Terapia
educaţională complexă şi integrată” are un caracter orientativ, oferind cadrului didactic
libertatea de a alege exerciţii de învăţare şi activităţi cu caracter terapeutic în
concordanţă cu particularităţile individuale şi de grup ale elevilor cu dizabilităţi
senzoriale multiple /surdocecitate.

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 3
Competenţe generale:

1. Dezvoltarea capacităților psiho-individuale în vederea formării

unor comportamente independente de bază

2. Formarea şi educarea unor abilităţi de întreţinere şi igienă

personală şi a spaţiului de locuit

3. Formarea şi exersarea conduitei independente pentru integrarea în

plan social

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 4
CLASA A V- A – CLASA A X- A
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Dezvoltarea capacităților psiho-individuale în vederea formării unor
comportamente independente de bază
CLASA A V- A – CLASA A X- A
1.1. Formarea gesturilor de bază şi a capacităţilor motrice complexe
- Exerciţii de urmărire a unor trasee gradate ca dificultate, formate din linii orizontale,
verticale, oblice, curbe („Labirintul”);
- Exerciţii combinate de presare, rupere, mototolire, îmbinare, desfacere;
- Exerciţii combinate de mişcare, deplasare, oprire, răsucire, ridicare, urmărire a unui
traseu (joc „Cursa cu obstacole”);
- Joc de construcţie;
- Jocuri tip incastru, puzzle din lemn (cu un număr gradat de piese);
- Copieri după şablon tactil;
- Jocuri de cusut (înşiretare), ţesut („Să ţesem frumos!”), împletit.
1.2. Fixarea schemei corporale şi a lateralităţii
- Exerciţii de localizare a obiectelor, prin raportare la schema corporală proprie (în
faţă – în spate; la stânga – la dreapta, pe, sub, deasupra-dedesubt, etc.);
- Urmărirea cu degetul a unor trasee conturate tactil;
- Exerciţii de localizare a obiectelor prin raportare la diferite repere;
- Exerciţii de plasare a obiectelor prin raportare la diferite repere spaţiale fixe / mobile;
- Jocuri de identificare a segmentelor corpului pe manechin;
- Exerciţii-joc de percepere a poziţiilor propriului corp;
- Exerciţii de asociere parte corporală – funcţie.
1.3. Dezvoltarea capacităţii de orientare, organizare şi structurare spaţială
- Jocuri de deplasare în spaţiu după comenzi date;
- Exerciţii-joc de căutare a unui obiect ascuns, după indicații verbale;
- Exerciţii-joc de apreciere a relaţiilor spaţiale între obiecte („Spune-mi unde este
...?”);
- Exerciţii-joc de apreciere a distanţelor între obiecte (slalom);
- Exerciţii de localizare în desen/planşă a unor obiecte;
- Exerciţii de completare a unui desen lacunar;
- Exerciţii de reprezentare în desen a unor repere spaţiale date („Casa”, etc.).

2.Formarea şi educarea unor abilităţi de întreţinere şi igienă personală şi a

spaţiului de locuit
CLASA A V- A – CLASA A X- A
2.1. Formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de igienă alimentară
- Exerciţii practice de mărunţire şi de consumare a alimentelor de consistenţe diferite;
- Exerciţii de recunoaştere a alimentelor proaspete/ alterate (după culoare, miros,
aspect);
- Exerciţii de identificare a datei de expirare, a conţinutului produsului alimentar, a
modului de folosire, a raportului preţ/cantitate/calitate;
- Exerciţii de stabilire a unui meniu pentru mesele principale (dimineaţă – prânz -
seară);
- Exerciţii de deschidere - închidere cutii/ împachetare alimente;
- Exerciţii de măsurare/ cântărire a diverselor alimente;
- Exerciţii de stabilire a unui meniu pentru mese festive (Paşte, Crăciun);

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 5
 CLASA A V- A – CLASA A X- A
- Exerciţii practice de aranjare şi strângere a mesei festive;
- Exerciţii de realizare a reţetelor (aperitive, mâncăruri calde/reci, dulciuri).
2.2. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de igienă personală
- Exerciţii de denumire şi utilizare a obiectelor de toaletă/din baie;
- Exerciţii practice de spălare şi ştergere;
- Exerciţii practice de întreţinere a igienei personale: faţă, dinţi, păr, mâini, corp,
folosirea prosopului;
- Exerciţii de cunoaştere a operaţiilor de asigurare a igienei intime la fete şi băieţi;
- Exerciţii practice de folosire şi igienizare a grupului sanitar.
2.3. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de igienă vestimentară şi a
încălţămintei
- Exerciţii de identificare şi denumire corespunzătoare a diferitelor piese de
îmbrăcăminte şi încălţăminte;
- Exerciţii practice de utilizare a vestimentaţiei şi a încălţămintei;
- Exerciţii de alegere a vestimentaţiei în funcţie de gen, momentul zilei, eveniment şi
anotimp;
- Exerciţii de sortare a rufelor murdare/ curate;
- Exerciţii de îngrijire/curăţare şi depozitare a lor;
- Exerciţii practice de spălare (manuală şi/sau automată) a obiectelor vestimentare;
- Exerciţii de îngrijire şi de depozitare a hainelor şi incălţămintei (spălare, curăţare,
împăturire, călcare, aşezare pe umeraş sau în spaţiul de depozitare).
2.4. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de întreţinere şi igienizare a spaţiului
de locuit (sala de clasă, dormitorul etc.)
- Exerciţii de însuşire şi utilizare a denumirii spaţiilor de locuit şi a dependinţelor;
- Exerciţii de identificare şi utilizare a pieselor de mobilier din clasă şi din cameră;
- Joc didactic „Reamenajăm clasa, camera”;
- Exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, împăturire;
- Exerciţii de simulare a unor întâmplări din gospodărie şi rezolvarea lor;
- Exerciţii de identificare a posibilelor pericole din spaţiul de locuit (prize, foc
nesupravegheat, substanţe toxice, medicamente etc.).

3. Formarea şi exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan

social
Clasa a V-a – Clasa a X-a
3.1. Dezvoltarea deprinderilor de existenţă activă în mediul familial
- Exerciţii de identificare a datelor personale (nume – prenume, vârstă, data naşterii,
adresă, număr de telefon, scrierea numelui);
- Exerciţii de identificare a membrilor familiei (mama, tata, frați, surori, bunici, verișori
etc.);
- Exerciţii de descriere a persoanelor apropiate(fraţi/ surori, părinţi/ bunici) cu
încadrarea în categoria de vârstă adecvată (copil - tânăr - adult - bătrân), prin sprijin
verbal şi imagistic;
- Exerciţii de descriere a membrilor familiei după criterii date (nume, vârstă, data
naşterii, loc de muncă, profesia etc.);
- Exerciţii practice de pregătire pentru viaţa casnică de familie:
o aranjarea patului;
o ştergerea prafului;
o măturatul;

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 6
 Clasa a V-a – Clasa a X-a
o spălarea lenjeriei intime;
o împachetare-despachetare de obiecte;
o îngrijirea plantelor si animalelor.
3.2. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de orientare, deplasare şi relaţionare
în mediul social
- Exerciţii practice de recunoaştere a spaţiilor din şcoală, cartierului şi a zonelor
învecinate şcolii şi casei;
- Exerciţii de conducere a colegului nevăzător în spaţiul şcolii, în cartier şi în zonele
învecinate şcolii;
- Exerciţii practice de deplasare pietonală, în zone de interes (biserică, poşta,
magazin, teren de joacă), însoţit/ singur;
- Exercitii practice de planificare a deplasării pe distanţe scurte ( în cartier, oraş).

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 7
Conţinuturi:
Domenii de conţinut Clasa a V-a – Clasa a X-a
Gesturile rectilinii şi - Jocuri pentru coordonarea oculo-motorie
rotative - Jocuri de atenţie
Coordonarea oculo- - Jocuri de urmărire a unor trasee gradate ca dificultate,
motorie şi dinamica formate din linii orizontale, verticale, oblice, curbe
bimanuală - Jocuri de presare, rupere, mototolire, îmbinare,
desfacere
- Jocuri de mişcare, deplasare, oprire, răsucire, ridicare,
urmărire a unui traseu
- Jocuri de construcţie
- Jocuri incastrare
- Jocuri -puzzle din lemn copieri după şablon tactil
- Jocuri de cusut (înşiretare), ţesut („Să ţesem frumos!”),
împletit
Psihomotricitatea- - Exerciţii –joc de localizare a unor obiect, prin raportare
coordonare oculo- la schema corporală proprie
motorie, schemă - Exerciții joc de urmărire cu degetul a unor trasee
corporală şi lateralitate conturate tactil
- Exerciţii-joc de identificare a propriului corp şi a părţilor
componente
- Jocuri de identificare a segmentelor corpului pe
manechin
- Exerciţii-joc de percepere a poziţiilor propriului corp
- Exerciţii de asociere parte corporală – funcţie
Orientare, organizare şi - Jocuri de deplasare în spaţiu după comenzi date
structurare spaţio- - Exerciţii-joc de căutare a unui obiect ascuns, după
temporală indicatii verbale
- Exerciţii-joc de apreciere a distanţelor între obiecte
- Exerciţii de localizare în desen/planşă a unor obiecte
- Exerciţii de completare a unui desen lacunar
Igiena alimentară - Exerciţii de recunoaştere a alimentelor proaspete/
 bucătaria şi sala de alterate (după culoare, miros, aspect)
mese (sufrageria) - Exerciţii de stabilire a unui meniu pentru mesele
 alimentele/ hrana principale (dimineaţă – prânz - seară)
omului şi a animalelor - Exerciţii de deschidere - închidere cutii/ împachetare
 alimente proaspete şi alimente
alterate - Exerciţii de stabilire a unui meniu pentru mese festive
 pregătirea şi servirea (Paşte, Crăciun)
mesei - Exerciţii practice de aranjare şi strângere a mesei
 igiena spaţiilor festive
alimentare - Exerciţii de realizare a unior reţete
Igiena personală - Exerciţii de numire şi utilizare corectă a sălii de baie şi a
 obiectele de toaletă obiectelor de toaletă
 sala de baie; - Exerciţii practice de spălare şi ştergere
 grupul sanitar. - Exerciţii practice de întreţinere a igienei personale: faţă,
dinţi, păr, mâini, corp, folosirea prosopului

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 8
 Domenii de conţinut Clasa a V-a – Clasa a X-a
- Exerciţii de cunoaştere a operaţiilor de asigurare a
igienei intime la fete şi băieţi
- Exerciţii practice de folosire şi igienizare corectă a
grupului sanitar
Igiena îmbrăcămintei şi - Obiectele de vestimentaţie (îmbrăcăminte şi
a încălţămintei încălţăminte)
- Depozitarea şi întreţinerea
- Utilizarea corespunzătoare în funcţie de diverse
momente şi situaţii
Spaţiile locuinţei, clasei - Exerciţii de însuşire şi utilizare corectă a denumirii
şi utilitatea lor; spaţiilor de locuit şi a dependinţelor
mobilierul clasei şi al - Exerciţii de identificare şi utilizare corectă a pieselor de
locuinţei, activităţi de mobilier din clasă şi din cameră
îngrijire, reamenajare - Exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, împăturire
- Exerciţii de simulare a unor întâmplări din gospodărie şi
rezolvarea lor
- Exerciţii de identificare a posibilelor pericole din spaţiul
de locuit
Mediul familial şi social - Exerciţii de identificare a datelor personale
– deplasare, orientare şi - Exerciţii de identificare a membrilor familiei
relaţionare - Exerciţii practice de pregătire pentru viaţa casnică de
Familial: date personale; familie:
relaţiile în cadrul familiei  aranjarea patului;
Social: magazinul de  ştergerea prafului;
lângă școală  măturatul
 spălarea lenjeriei intime;
 împachetare-despachetare de obiecte;
 îngrijirea plantelor si animalelor
Casa şi clasa - Exerciţii practice de recunoaştere a spaţiilor din şcoală,
• spaţiile locuinţei, clasei cartierului şi a zonelor învecinate şcolii şi casei
şi utilitatea lor; - Exerciţii de conducere a colegului nevăzător în spaţiul
• mobilierul clasei şi al şcolii, în cartier şi în zonele învecinate şcolii
locuinţei; - Exerciţii practice de deplasare pietonală, în zone de
activităţi de îngrijire, interes
reamenajare
ƒ

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 9
Sugestii metodologice
Activităţile din aria „Terapia educaţională complexă şi integrată”, desfăşurate cu
elevii cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate au un pronunţat caracter ludic,
jocul stimulându-i afectiv-motivaţional şi încurajând relaţionarea pozitivă elev-elev, elev/
profesor-educator.
Cadrul didactic are libertatea de a crea variate situaţii de învăţare, apelând la
jocul de rol, dramatizare, organizarea de activităţi cu caracter practic-aplicativ. Acestea
conduc la însuşirea unor cunoştinţe cu caracter instrumental, dar şi la formarea unor
deprinderi de autonomie personală şi socială, necesare integrării socio-profesionale.
Una din formele de manifestare a copilului este jocul. În mod obişnuit, o
asemenea activitate este izvorâtă din nevoia de acţiune, de mişcare a copilului- o
modalitate de a-şi consuma energia- sau de a se distra, un mod plăcut de a utiliza
timpul şi nu numai.
Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii
psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la activitățile
didactice, sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul acestora. Ştim că jocul
didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică
stimulată. Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile adaptive de tip
recreativ proprii activităţii umane, în general, în anumite momente ale evoluţiei sale
ontogenice, în mod special. Profesorul educator asigură trecerea treptată de la jocul
primar (de manipulare şi imitativ) la cel evoluat (joc simbolic, joc cu reguli) şi urmăreşte
să determine, într- un sens pozitiv, comportamenul copilului. Activităţile de joc încep cu
acţiuni simple de explorare a spaţiului apropiat şi de manipulare a obiectelor familiare a
se trece progresiv la implicaţii ludice tot mai variate sub aspectul conţinutului şi al
complexităţii acestuia.
Profesorul educator imprimă jocului un caracter terapeutic–compensator,
stimulând şi dezvoltând capacitățile psihomotorii, de comunicare şi afectiv-relaţionale
ale copilului cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate.
Socializarea, alături de celelalte procese ale dezvoltării, reprezintă o coordonată
importantă a modelării personalității, a modalităților de manifestare în cadrul social și a
comunicării cu cei din jur. Socializarea este un proces firesc, dar și fundamental în
devenirea omului ca ființă socială, un proces necesar prin care omul asimilează, dar și
împărtășește la rândul său.
Abilitățile sociale sunt importante pentru dezvoltarea globală a copiilor, deoarece
ei încep să formeze relații pozitive cu adulții și cu alți copii încă de la vârstă fragedă. În
interacțiunile sociale se formează calități precum respectul, compasiunea, empatia.
În context social copiii exersează abilitățile lingvistice și abilitățile de rezolvare a
problemelor. În general, copiii care interacționează mai mult cu alți copii de vârstă
apropiată, sunt cei care au și cele mai bune abilități de comunicare.
Pentru persoanele cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate, termenul
”independență” presupune atingerea nivelului maxim în raport cu abilitățile de care
dispune. Pentru unii, aceasta înseamnă că ei reușesc să desfășoare doar o parte a
sarcinii de lucru sau vor avea nevoie de sprijin pentru finalizarea activității. Pentru alți
elevi poate însemna doar un suport adecvat - de ex. interpreți pentru limbajul mimico-
gestual, tehnici de ajutor – pentru a participa la viața de zi cu zi.
În toate activităţile de terapie ocupaţională folosirea jocurilor este primordială.
Jocul contribuie la dezvoltarea tuturor simţurilor, a afectivităţii inteligenţei,
psihomotricităţii, sensibilităţii; jocurile îl pregătesc pe copil pentru relaţiile sociale şi îl
pun în contact şi cu artele, cu condiţia ca jocurile alese pentru el să fie în concordanţă
cu posibilităţile restante, ca urmare a dizabilității şi să aibă un caracter formativ.
Activitățile de terapie ocupațională oferă copiilor cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate metode variate, activități plăcute, distractive, pentru a îmbogăți

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 10
deprinderile cognitive, fizice si motorii si pentru a spori încrederea în sine. Cu ajutorul
terapiei ocupaționale, elevul va învăța să interacționeze cu membrii familiei și să
dezvolte relații sociale cu alți copii și parteneri de joc.
Stimularea cognitivă a copilului cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate
este necesară și specifică. Universul acestuia trebuie descompus în termeni de
experiență interindividuală printr-un proces de direcționări care să ducă la achiziții de
comportamente de învățare satisfăcătoare. În consecință, structurarea proceselor de
cunoaștere constituie un modul complex și dominant, căruia îi urmează dezvoltarea
cognitivă și învățarea instrumentală, într-un parcurs diferit de învățarea copilului
obișnuit. Ca să înceapă să înțeleagă sensul lucrurilor din jurul său, un copil cu
dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate trebuie să perceapă informații relevante
din mediu, iar apoi să le folosească în situații concrete de viață. Mulți dintre copiii cu
dizabilități întâmpină dificultăți, fie la receptarea informațiilor, fie la recunoașterea și
folosirea lor ulterioară.
Antrenamentul de gândire consumă un timp îndelungat la acești copii, dar este
esențial pentru dezvoltarea unei autonomii ulterioare reale. Pentru a adopta o atitudine
de autodepășire în plan școlar , psihosocial și cultural, elevul cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate este stimulat printr-o metodologie specială să–și însușească
,,cultura instrumentală” (citit-scris, socotit) ca etapă indispensabilă în procesul de
pătrundere în lumea valorilor de ordin cognitiv, moral , estetic, etc. Cultura
instrumentală este completată și amplificată prin parcurgerea materiilor specifice ariilor
curriculare din planul de învățământ, la care se adaugă disciplinele opționale, astfel
încât școala să vină în întâmpinarea intereselor de cunoaștere ale elevului cu
dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate, să dezvolte disponibilitățile sale de
cunoaștere, să-l orienteze în mediul social și informațional, atât de complex și de vast,
ce caracterizează lumea de azi.

Bibliografie:.
 Asociaţia RENINCO România, (2000), Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu
CES, Editura MarLink, București;
 Ausubel, P., D., (1986), Învăţarea în şcoală, E.D.P., Bucureşti;
 Creţu, E., (1999), Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar, Ed. Aramis,
Bucureşti;
 Lambert, L., (1986), Enseignement special et handicap mentale, Paris;
 Liiceanu, A., Popescu, A., (2000), Programul educaţional ”Decizia e a mea!”,
Bucureşti;
 Păunescu, C., Muşu, I., (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului
handicapat mintal, Ed. Medicală Bucureşti;
 Păunescu, C., (1977), Deficienţa mintală şi procesul învăţării, E.D.P. Bucureşti;
 Muşu, I., Taflan, A. (coord.), (1997), Terapia educaţională integrate, Editura PRO
HUMANITATE, București;
 Preda, V., (2007), Elemente de psihopedagogie specială, Ed. Eikon, Cluj-Napoca;
 Rozorea, A., (1998), Deficiența de vedere–o perspectivă psihosocială și
psihoterapeutică , Editura Pro Humanitate, București;
 Preda, V., (2000), Orientări teoretico-praxiologice în educația specială, Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
 Damaschin, D., (1973), Defectologie – Teoria și practica compensației. Nevăzători,
ambliopi, orbi-surdomuți, Editura Didactică și Pedagogică, București;
 Verza, E., (2007), Defectologie și logopedie, Modulele I, II și III, Editura Credis,
Bucureşti.

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 11
Grup de lucru

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei Naţionale

Gabriela RAUS, coordonator Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Anton Daniela Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași
Beraru Laura Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași
Ghițu Brîndușa Liceul Special ”Moldova”, Tg. Frumos, jud. Iași
Iordăchescu Florin Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași
Vasiliu Coca Marlena Liceul Tehnologic Special”Vasile Pavelcu”, Iași

Programă școlară FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE –Învățământ special gimnazial– Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 12