Anexa nr............ la Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. ……… /…….

2019,
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ORTODOX

Învățământ special
Clasele a Va - a Xa
Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate

2019

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 1
Notă de prezentare
Surdocecitatea este o dizabilitate gravă, multisenzorială (combinaţie de
dizabilități de văz şi de auz), de cele mai multe ori asociată şi cu alte tipuri de
dizabilități.
În categoria elevilor cu surdocecitate/ dizabilitate senzorială multiplă putem
întâlni elevi care prezintă:
• dizabilitate de auz şi dizabilitate de vedere congenitale sau dobândite în copilăria
mică - SURDOCECITATE;
• dizabilitate de auz congenitală, dizabilitate de vedere dobândită -
SURDOCECITATE;
• dizabilitate de vedere congenitală, dizabilitate de auz dobândită -
SURDOCECITATE;
• dizabilitate de auz şi dizabilitate de vedere dobândite - SURDOCECITATE;
• dizabilitate de vedere congenitală sau dobândită și dizabilități asociate-
DIZABILITĂȚI SENZORIALE MULTIPLE (DSM);
• dizabilitate auditivă și dizabilități asociate - DIZABILITĂȚI SENZORIALE MULTIPLE
(DSM);
• Dificultăţi de procesare la nivel central a informaţiei vizuale şi auditive (în acest caz
vorbim de cecitate corticală şi surditate corticală) - DIZABILITĂȚI SENZORIALE
MULTIPLE;
• Dificultăţi de procesare a informaţiei vizuale şi/sau auditive asociate cu alte
dizabilităţi - DIZABILITĂȚI SENZORIALE MULTIPLE.
Educația elevilor cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate este o
provocare. Nu există o singură strategie care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui
elev. Fiecare elev cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate are nevoie de forme
diferite de sprijin, de aceea un număr mare de specialiști vor face parte din echipa de
intervenție. Munca în echipă, comunicarea eficientă și sinceră între toți membrii echipei
interdisciplinare și părinții elevilor cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate este
esențială. Părinții trebuie implicați în toate etapele intervenției, iar membrii echipei
trebuie să fie atenți, să îi informeze cu respect și sensibilitate, să nu dea informații care
sunt în contradicție .Toți membrii echipei sunt responsabili pentru crearea unui mediu
de învățare care să reducă efectele dublei deficiențe și să mărească oportunitățile de
învățare.
Programul de intervenţie personalizat (P.I.P.) reprezintă un instrument de
proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice, utilizat pentru
eficientizarea activităţilor de intervenţie. În procesul de elaborare P.I.P. este absolut
necesară colaborarea dintre membrii echipei interdisciplinare și părinții elevilor cu
dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate. Aceștia trebuie să aibă în vedere punctele
forte, interesele şi nevoile elevului. Fiecare membru al echipei, în funcție de domeniul
de activitate/disciplină predată, deține anumite informații despre elev şi poate face
recomandări vizând perspectivele dezvoltării acestuia.
Educația religioasă a elevilor și ideea privind existența lui Dumnezeu se
bazează pe capacitatea de a opera cu concepte abstracte. Elevul cu deficiențe
senzoriale multiple/surdocecitate prezintă dificultăți în înțelegerea conceptelor
abstracte, mulți dintre ei nu vor depăși un stadiu operator concret al gândirii. Elementul
comun al tuturor religiilor este iubirea și ea se comunică elevului prin bunătate, respect,
empatie, apreciere și sprijin permanent. Mulți dintre elevii cu care lucrăm nu vor
înțelege că există ceva sau cineva pe care nu-l pot percepe tactil, vizual sau auditiv,
mulți nu-și vor putea forma o opinie privind divinitatea. Important este să le oferim
posibilitatea de a avea contact cu tot ce înseamnă viața religioasă a comunității.

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 2
Fiecare elev cu deficințe senzoriale multiple/surdocecitate va înțelege și va avea acces
la dimensiunea spirituală a vieții conform cu nivelul lui de dezvoltare.
Programa şcolară pentru disciplina Religie are alocată o oră pe săptămână în
trunchiul comun al planului cadru de învăţământ, în cadrul ariei curriculare „Om şi
societate”. Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice și exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Religie direcționează
achiziţiile elevului pe întregul parcurs școlar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă
etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru
realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Activitățile de învățare propuse au
un statut orientativ, profesorul având libertatea de a-și alege acele activități de învățare
care corespund cel mai bine potențialului elevului cu surdocecitate/dizabilități
senzoriale multiple.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului
pentru dobândirea competenţelor de bază. Conţinuturile învăţării se subordonează atât
domeniilor, cât şi temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum şi elemente de
evaluare continuă.
Disciplina Religie contribuie la dezvoltarea elevului cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate prin: formarea unei atitudini pozitive faţă de propria persoană și
respectarea valorilor moral-religioase în relaţia cu ceilalţi.

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 3
 Competenţe generale

1. Cunoaşterea mediului religios

2. Stimularea dragostei faţă de toate fiinţele

3. Respectarea regulilor de comportament moral–religios în

situaţii concrete

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 4
Clasele a Va - a Xa
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Cunoașterea mediului religios
Clasele a Va - a Xa
1.1. Identificarea și denumirea obiectelor specifice mediului religios
Exemple de activități de învățare:
- Exerciţii de utilizare a obiectelor de referinţă ca repere pentru activităţile de
educaţie religioasă;
- Exerciții de utilizare a calendarului cu obiecte de referință (zilnic, săptămânal,
lunar);
- Exerciţii de diferenţiere a surselor sonore specifice mediului religios (cântece
de orgă, clopot);
- Exerciţii-joc de diferenţiere a stimulilor vizuali din lăcaşul de cult (lumânări,
altar, cădelniţă);
- Exerciţii de diferențiere a mirosurilor de: tămâie, mir, lumânare;
- Exerciţii de diferențiere a gustului de anafură de alte gusturi.
1.2. Identificarea și denumirea simbolurilor religioase
Exemple de activități de învățare:
- Exerciţii de utilizare a unui simbol religios (tactil/ pictogramă) în activităţile de
educaţie religioasă;
- Exerciţii de identificare a unui lăcaş de cult (fotografii, obiecte în
miniatură,vizite în lăcaşurile sfinte);
- Exerciţii de explorare şi denumire a simbolurilor religioase: icoane, cruci,
cădelniță, Biblia, cărţi de rugăciune etc.
1.3. Identificarea și denumirea principalelor sărbători religioase
Exemple de activități de învățare:
- Exerciţii de recunoaştere a principalelor sărbători religioase prin:
• activităţi muzicale (cântece specifice sărbătorilor religioase);
• activităţi artistico-plastice (colaj, felicitări tematice, decoraţiuni pentru bradul
de Crăciun, aranjamente decorative specifice sărbătorilor);
- Joc de rol/dramatizări;
- Scenete religioase;
- Organizarea unor vizite la lăcaşuri sfinte, cu participarea la slujbe religioase;
- Exerciţii de diferenţiere a zilelor obişnuite de o zi de sărbătoare (exerciţii de
diferenţiere a rutinei zilnice de activităţile specifice zilelor de sărbătoare).

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 5
2. Stimularea dragostei faţă de toate fiinţele
Clasele a Va - a Xa
2.1. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de propria persoană
Exemple de activități de învățare:
- Exerciţii de identificare a expresiilor emoţionale proprii;
- Exerciții de identificare și denumire a emoțiilor personajelor din povești;
- Exerciții de conştientizare a unor stări emoţionale prin jocul simbolic;
- Exerciții de formare a comportamentelor adecvate în diferite situaţii (îi ajutăm
pe colegii mai mici, ne împărțim jucăriile);
- Exerciții prin care se încurajează copiii să facă opţiuni;
- Repetarea unor activități care le-a făcut plăcere și în care au avut succes;
- Organizarea unor expoziţii cu lucrări personale pentru asigurarea succesului
personal;
- Exerciţii de autoapreciere/autoevaluare: analiza produselor activităţii, însoţită
de aprecieri stimulative;
- Organizarea unor concursuri.
2.2. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de familie
Exemple de activități de învățare:
- Exerciții de învățare a numelui membrilor familiei;
- Exerciții de identificare a relațiilor dintre membrii familiei;
- Exerciţii de exprimare a sentimentului de dragoste, pornind de la experienţele
personale ale elevului din familie, împărtăşirea experienţelor plăcute.
2.3. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de ceilalți
- Exerciții de identificare a persoanelor din mediul apropiat în funcție de
trăsăturile de bază/indici tactili ;
- Exerciții de identificare a trăirilor emoționale ale celorlalți;
- Exerciții de manifestare a empatiei față de stările emoționale negative ale
celorlalți prin gesturi(mângâie,îmbrățișează);
- Exersarea comportamentului de cerere sau oferire a ajutorului pentru
rezolvarea unor situații;
- Exerciții în care elevii vor fi încurajați să împartă jucării/obiecte cu alți elevi;
- Exerciţii de antrenare a elevilor în activităţi practice pe grupe pentru a facilita
relaţiile de cooperare;

3. Respectarea regulilor de comportament moral-religios în situaţii concrete

Clasele a Va - a Xa
3.1. Identificarea sărbătorilor şi a ritualurilor religioase
Exemple de activități de învățare:
- Exerciții de explorare a cărților tactile cu tematică religioasă;
- Organizarea unor vizite la biserică, participarea la slujbe, liturghii;
- Organizarea unor activități plastice cu semnificație religioasă:
 confecționarea ornamentelor
 colaj
 machete tematice
 modelaj
- Organizarea unor evenimente cu semnificaţie religioasă (scenete, serbări
etc.)

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 6
3.2. Cunoașterea comportamentelor moral-religioase
Exemple de activități de învățare:
- Exerciţii pentru înţelegerea conceptelor de bine-rău, adevăr- minciună;
- Discuţii pe marginea unor texte cu conţinut religios;
- Exerciţii cu caracter practic-aplicativ de respectare a regulilor de
comportament în diferite contexte;
- Exerciții de imitare a unor comportamente religioase simple;
- Exerciţii de memorare a unor rugăciuni simple;
- Exerciții-joc de rol/dramatizare.
3.3. Aplicarea valorilor moral-religioase în relaţia cu ceilalţi
Exemple de activități de învățare:
- Exerciții prin care copilul este învăţat să răspundă în mod adecvat la diferite
situaţii sociale (salutul la venirea şi plecarea unei persoane, salutul de bună
dimineaţa/noapte bună, formarea comportamentului de rugăminte şi
mulţumire pentru un obiect/acţiune/activitate);
- Exerciții prin care copilul este învăţat să aştepte până când i se satisface o
dorinţă sau „să-şi aştepte rândul”;
- Exerciţii de conștientizare și exprimare a expresiilor emoţionale proprii
- Exerciţii de identificare a emoţiilor unor personaje în fotografii/
pictograme/video;
- Exerciţii de exprimare a unor stări emoţionale prin mimică, gestică,
pantomimă;
- Exerciţii de încurajare a relaţiilor de prietenie şi întrajutorare prin activităţile de
grup;
- Exersarea respectului față de persoanele din mediul social (părinţi, profesori,
cadre medicale, colegi): exersarea actelor de politeţe obişnuită, cooperarea în
realizarea unor sarcini, respectarea muncii celorlalţi elevi.
3.4. Adoptarea unor atitudini pozitive față de mediul înconjurător
Exemple de activități de învățare:
- Exerciții de identificare și denumire a animalelor;
- Organizarea unor activități de îngrijire a plantelor;
- Organizarea unor activități de grădinărit;
- Exersarea regulilor de ocrotire a mediului, păstrarea curățeniei în natură;
- Organizarea unor excursii în natură;
- Organizarea unor vizite în muzee;
- Organizarea unor activități artistico-plastice.

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 7
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasele a Va - a Xa
Obiecte de referinţă ca reper pentru activităţile de
Caracteristici ale educaţie religioasă
mediului religios Obiecte de referință în calendarul cu activitățile zilnice,
săptămânale, lunare ale elevului
Stimuli vizuali din lăcaşul de cult (lumânări, altar,
cădelniţă)
Lăcaşuri de cult Stimuli auditivi: clopot, cădelniță, slujbe
Stimuli olfactivi: tămâie, mir, lumânare
Stimuli gustativi: anafură
Obiecte din mediul religios: icoane, cruci, cădelniță,
Simboluri religioase
biblie, cărți de rugăciune
Sărbători religioase Obiceiuri și tradiții
Comunicarea în situații cotidiene
Atitudinea faţă de
Emoții și sentimente
propria persoană
Comportamentul de oferire a ajutorului
Îngrijirea plantelor
Atitudinea pozitivă față Ocrotirea mediului
de mediul înconjurător Micul creștin și animalele
Micul creștin și plantele
Familia creștină
Roluri în familie
Dragostea faţă de familie Responsabilități în familie
Comportamentul de solicitare /oferire a ajutorului
Comportamente dezirabile în familie
Empatia față de stările emoționale negative ale
celorlalți Comportare civilizată
Valorile moral-religioase
Formule de adresare și de politețe
în relaţia cu ceilalţi
Comportamentul de solicitare /oferire a ajutorului
Respectul pentru persoanele din mediul social

Reguli sociale în mediul religios

Comportament moral- Comportamente dezirabile social
religios Relații de cooperare
Micul creștin în viața de zi cu zi

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 8
Sugestii metodologice
Evaluarea elevului cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate se bazează pe
observarea comportamentului elevului în situaţii structurate şi mai puţin structurate.
Este recomandabil să se observe un comportament de mai multe ori, în mai multe
situaţii, locuri şi momente.
Principiile evaluării sunt:
- abordarea elevului ca pe un tot unitar;
- stabilirea unui mediu securizant şi a unei relaţii de încredere cu elevul;
- folosirea tehnicilor de observaţie repetată;
- implicarea persoanelor care cunosc bine elevul;
- urmărirea a ceea ce elevul poate să facă;
- acordarea timpului necesar elaborării răspunsului;
- acordarea şansei de a reuşi.
În cazul elevilor cu dizabilități senzoriale multiple /surdocecitate adesea există un
decalaj între vârsta mentală şi vârsta cronologică, astfel încât un elev cu vârsta
cronologică de 7 ani poate avea o vârstă mentală de 5 ani sau chiar mai puţin. Vârsta
mentală / vârsta de dezvoltare se stabileşte pe baza scalelor de dezvoltare .( un
exemplu îl constituie Scalele Callier-Azusa, ediţiile G şi H special concepute pentru
această categorie de elevi ).
Evaluarea funcţionării reale a elevului implică necesitatea de a analiza
activităţile din punct de vedere al informaţiei accesibile acestuia, mai ales în ceea ce
priveşte vederea şi auzul funcţional, deoarece elevul ar putea utiliza un singur input
senzorial într-un anumit moment, fără a integra informaţiile de la celelalte simţuri. Când
observăm reacţii de hipersensibilitate la anumiţi stimuli, oprim pentru moment
evaluarea şi introducem o activitate care îi place şi îl linişteşte. Se vor nota toţi stimulii
senzoriali la care reacţionează negativ, care produc stări de disconfort sau agitaţie şi
vor fi descrise comportamentele elevului în fișele de evaluare. Pe baza informațiilor
dobândite în urma evaluării se vor elabora strategiile de intervenție .
În cazul elevului cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate, care nu poate
vorbi despre sine, „Pașaportul personal” poate fi un document util. Pașaportul personal
reunește informaţii din trecut, din prezent şi din contexte diferite, pentru a ajuta
partenerii de comunicare să înțeleagă elevul și să interacționeze cu succes.
Pașaportul personal implică o sinteză a informațiilor primite de la toți cei care
cunosc elevul cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate și descrie cele mai
eficiente modalități de comunicare cu acesta. Informațiile sunt prezentate clar, pentru
a putea fi înțelese de orice persoană (se va pleca de la ideea că persoana care citește
nu are nici o informație anterioara despre elev). Nu se vor scrie termeni medicali, doar
implicațiile diagnosticului într-o formă simplă, dar care să explice ce dificultăți are
elevul. De exemplu, în primele pagini vor fi trecute informații esențiale despre elev: risc,
medicație, mod de comunicare, nevoi, cum vede, cât aude, dacă are dificultăți de
orientare și mobilitate, ce îi place să facă, ce nu îi place, numărul de telefon al
părinților, adresa. Este necesar acordul părinților pentru a realiza pașaportul personal al
elevului. Documentul trebuie să fie ușor de citit, atractiv, cu abordarea pozitivă a
elevului.
Elevul cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate trebuie învăţat să tolereze
şi să accepte interacțiunea cu ceilalți. În etapele iniţiale, elevul se poate opune
interacţiunii. Prioritatea este stabilirea unei relaţii de încredere, securizante cu acesta.
Etapele specifice care vor apărea în fiecare nouă interacțiune cu ceilalți
(McInnes şi Treffry, 2000):
- rezistă interacţiunii, se opune ;
- tolerează interacţiunea în coacțiune cu profesorul;

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 9
 - cooperează pasiv;
- agreează interacțiunea, îi face plăcere, dar este încă pasiv ;
- răspunde pozitiv profesorului în timpul interacțiunii;
- conduce;
- imită, la cerere, activitatea profesorului;
- inițiază dialogul social.
Prima abordare specifică, care permite intrarea în lumea elevului cu dizabilități
senzoriale multiple/surdocecitate constă în a intra în rezonanță cu mișcările elevului.
Mișcările corpului elevului sunt imitate de profesor și îi sunt reflectate înapoi astfel încât
gradul de conștientizare al propriului corp crește. (De exemplu: elevul lovește banca ,
profesorul imită mișcarea lovind la rândul lui banca.)
Mișcarea în coacțiune reprezintă o dezvoltare a activității de rezonanță, diferența
fiind faptul că există un alt nivel de conștientizare a prezenței adultului și a interacțiunii.
Profesorul efectuează în coacțiune cu elevul mișcarea și astfel îl direcționează spre
activitățile dorite. Activitatea începe cu mișcările preferate ale elevului. Mișcările noi se
introduc secvențial și se repetă periodic până când elevul le învață. Mișcarea în
coacțiune facilitează inițierea comportamentului de semnalizare și astfel pune bazele
unui mod de comunicare. Profesorul trebuie să răspundă imediat la comportamentul tip
semnal al elevului. Comportamentul tip semnal este interpretat, se va căuta valoarea
comunicativă a acestuia. Atunci când profesorul nu este sigur de semnificația
comportamentului semnal , el imită elevul, arătându-i astfel că a fost auzit.
Elevul cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate trebuie atenționat de
prezența colegilor de clasă, de prezența profesorilor, terapeuților. Trebuie să i se
acorde timp pentru a se acomoda cu aceștia în situații care prezintă siguranță pentru el.
Trebuie să fie lăsat să controleze durata și intensitatea interacțiunilor inițiale.
Elevii cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate au nevoie de indici pentru
recunoaşterea persoanelor. Se vor stabili elemente de identificare a persoanelor cu
care elevul intră în interacţiune (indici: inele, brăţari etc.) şi indici pentru a activităţi (ex:
cântecele pentru fiecare activitate), cu scopul de a structura activitatea şi de a crea
posiblitatea de anticipare a rutinei.
Fiecare activitate trebuie să urmeaze un pattern consistent de fiecare dată.
Începutul şi sfârşitul activităţii se vor realiza în acelaşi mod de fiecare dată. Începutul şi
sfârşitul activităţilor vor fi delimitate prin utilizarea unor indicii, semnale, din partea
profesorului şi dacă este necesar şi o pauză. Aceste rutine vor creşte în complexitate
pe măsura ce înţelegerea elevului se dezvoltă. Ritmul este utilizat în foarte multe
activităţi, pentru a ajuta elevii să conştientizeze succesiunea evenimentelor.
Odată ce elevul are încredere în profesor şi îi este familiară rutina, se pot
introduce mici schimbări în activitate. Obiectivul este ca elevul să recunoască noile
experienţe fără ca acesta să fie stresat. Fiecare răspuns neobişnuit al elevului în timpul
rutinei are valoare comunicativă şi este necesar să fie identificată semnificaţia acestui
comportament.
Dacă rutina unui copil este astfel structurată încât să includă întotdeauna un
anumit obiect ,după un timp obiectul va caracteriza rutina respectivă. Asociația obiect-
activitate fiind realizată, profesorul poate utiliza obiectul respectiv ca obiect de referință
Obiectele de referinţă ajută elevii cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate
să anticipeze și să se pregătească pentru activitatea, să comunice preferințele pentru o
activitate. Obiectele de referinţă sunt tangibile, sugerează începutul sau sfârşitul
activităţii, pot fi folosite pentru a solicita o activitate sau pot fi utilizate pentru a face
referire la un anumit tip de activitate.
În alegerea obiectului de referinţă se va ţine cont de :
- gradul de reprezentare (în etapele iniţiale se utilizează obiecte concrete,
facilitând elevului asocierea cu activitatea, apoi se pot utiliza obiecte miniaturale,

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 10
 părţi ale obiectelor);
- caracteristici vizuale şi tactile ale obiectelor adaptate potenţialului real al
elevului;
- portabilitate (să fie uşoare, să poată fi puse în gentuţa);
- să fie uşor de înlocuit în caz de deteriorare/ pierdere.
Aceste obiecte de referință pot fi utilizate pentru a ordona ziua elevului , pentru a
crea un orar concret, tangibil- un calendar cu obiecte.
Calendarele cu obiecte de referință/imagini simbol/indici tactili/pictograme:
- informează elevul asupra evenimentelor din timpul zilei
- îl ajută să anticipeze și să se pregătească pentru activitatea zilnică
- se pot construi atât pe verticală, cât și pe orizontală
- pot lua forma unor cutii compartimentate, cărți, afișe de carton, albume
- pot conține obiecte de referință, imagini simbol, indici tactili-vizuali, pictograme
- trebuie astfel plasate încât să permită accesul elevului la el fără efort
Adaptarea clasei trebuie să permită elevului cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate folosirea eficientă a restantului auditiv și vizual prin:
- spații pentru activități diferențiate prin culoarea pereților, a podelei, a mobilierului
- împărțirea clasei pe zone de activitate și asocierea cu echipamente particulare
- locul și poziția nemodificată a obiectelor
- evitarea aglomerării
- nivel adecvat de luminozitate, grad de strălucire redus
- pereții de o culoare diferită de cea a podelei
- existența barelor de ghidaj
- simboluri tactile/Braille la intrarea în săli
- contrast la nivelul clanțelor ușii
- spaţiu liniştit în unul dintre colţuri.
Tulburările de comportament la elevii cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate pot să apară din cauza deprivării senzoriale, anxietăţii,
neînţelegerii, lipsei de abilităţi de a-şi comunica propriile nevoi, a prezenţei unor situaţii
dificile pentru elev (zgomot, aglomeraţie, prea mulţi stimuli senzoriali, prea puţini stimuli
senzoriali).
Strategiile de prevenire a problemelor de comportament la elevii cu dizabilități
senzoriale multiple /surdocecitate au următoarele componente esențiale:
- stabilirea rutinelor și utilizarea calendarelor cu obiecte de referință ajută elevii să
anticipeze, să se pregătescă pentru activități și scad nivelul de anxietate
- stabilirea regulilor în termeni de comportament observabil, explicarea regulilor,
afișarea lor cu un conținut accesibil nivelului funcțional al elevului și întărirea prin
laudă a comportamentelor efectuate de elevi conform regulilor
- stabilirea limitelor – stabilirea consecințelor unui comportament indezirabil
- adaptarea mediului să permită folosirea eficientă a restantului auditiv și vizual al
elevilor cu dizabilități senzoriale multiple /surdocecitate
- formarea și dezvoltarea unui mod de comunicare.
Mary Foster, consultant şi formator Sense UK, propune următorul plan de
management al tulburării de comportament:
1. Informează-te:
În ce constă tulburarea de comportament?
Care au fost metodele de management ale acestuia în experienţa anterioară a
copilului?
2. Evaluare:
Care este funcţia comportamentului respectiv?
Ce obţine persoana prin acest comportament?
Se repetă comportamentul respectiv?

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 11
Exista un mod de a condiţiona comportamentul respectiv?
Care sunt condiţiile în care persoana nu dezvoltă probleme de comportament?
3. Adaptarea mediului
Pot fi făcute schimbări în desfăşurarea activităţii, a rutinei, privind durata/stilul/conţinutul
interacţiunii, pentru a modifica, deliberat, condiţionarea comportamentului?
4. Dezvoltare
Cum poate fi încurajat un comportament diferit şi mai adecvat?
Cum poate fi dirijat comportamentul?
Există un ghid comportamental?
Ghidul respectiv este cunoscut şi de alte persoane? Este folosit realmente acest ghid?
5. Consideraţii etice:
Respectul faţă de individ/ familie

Pentru a se maturiza social și afectiv elevii trebuie să cunoască mai mulți adulți și
medii diferite. Ei vor fi încurajați, să interacționeze cu mai multe persoane, în contexte
diferite, făcându-i atenți atât asupra stilului de interacțiune cât și a conținutului. Elevii cu
dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate pot fi incluși în grupe, perechi cu alți elevi
care sunt mai competenți în comunicare, dacă este posibil. Această activitate trebuie
coordonată cu atenție pentru a nu-și pierde încrederea și stima de sine. Elevii pot
participa la sărbătorile care au loc în școală, cu suportul profesorului. Ei vor fi scoși din
activitățile de grup imediat ce prezintă semne ale stresului. Inițial vor participa pasivi ca
și observatori. Odată ce activitatea de grup le devine familiară vor fi încurajați să
participe activ.

Bibliografie
1. Aitken, S.coord. (2007) .Procesul de predare - învăţare la copiii cu surdocecitate,
Contact - comunicare - învăţare, Ed. Semne, București;
2. Buică,C.B.(2004). Bazele defectologiei .Ed.Aramis,București;
3. Curriculum Surdocecitate/Deficiențe senzoriale multiple aprobat prin ordin de
ministru nr. 5243/1.09.2008 – Sense International Romania;
4. Hathazi, A. (2012). Comunicare în contextul deficienței multiple, Ed. Presa
Universitară Clujeană
5. McInnes, J.M., Treffry J.A. (2000) .Copilul cu surdocecitate - Ghid de dezvoltare,
Ed. Semne, Bucureşti;
6. Murdoch, H. (2009). A curriculum for multi-sensory-impaired children, Sense UK.
7. Stillman, R.D. (2010). Instrumente de evaluare a copiilor cu deficienţe senzoriale
multiple/surdocecitate, Scalele Callier-Azusa (G) şi (H), traducere, adaptare şi
tehnoredactare Mihaela Adriana Moldovan, Ed. Semne, Bucureşti.

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 12
Grupul de lucru

Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educaţiei Naţionale

Aura - Codruța DANIELESCU, Coordonator Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Francisc HALASZ, Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Diana BUMBĂCILĂ, Inspectoratul Școlar Județean Timiș

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Bălăngean Laura - Ionela Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ”Constantin
Pufan” Timișoara
Filimon Erica Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă "Dumitru
Ciumăgeanu" Timișoara
Gatea Simona Flavia Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă "Dumitru
Ciumăgeanu" Timișoara
Irimia Codruța Liceul Teoretic Special ”Iris” Timișoara
Jianu Gabriela Maria Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ”Constantin
Pufan” Timișoara
Oance Mihaela Dorina Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ”Constantin
Pufan” Timișoara
Păștilă Marilena Camelia Liceul Teoretic Special ”Iris” Timișoara
Pletea Miruna Marilena Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ”Constantin
Pufan” Timișoara
Popa Gabriela Monica Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ”Constantin
Pufan” Timișoara
Rein Elena Liceul Teoretic Special ”Iris” Timișoara

Programă școlară RELIGIE-CULTUL ORTODOX - Învățământ special gimnazial - Dizabillități senzoriale multiple/ surdocecitate 13