ETICHETE DEPERICOL $1 MANIPULARE = ae NL Gatnteleirednsers Cu iene a ieee emu cita lt wen) uray i/ousy, 3A >. >. >. >... > nce ha cui I NcnUeySemnalizarea vehiculelor care transporta marfuri periculoase a) Pentru un transport in colete: at. Clasele 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1,6.2, 8,9 'b) Pentru un transport in cistema sau in vrec: bi. O singuré marfa periculoasa aS ae -viac a ae. 2. Mai muite marfuri periculoase alae. IUNLYOMSNVUL NI VIWNOISSIONd AYVWHOS 3d NULNAD FATII - INDRUMAR PRIVIND TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI PERICULOASE ADR Fundatia Academia de Transport Intern gi International” - ARTRI - BUCURESTI. ‘ulfe 2020 ‘ul Eeltat Apr!EEE —_ Indrumar ADR, CUVANT INAINTE Lucrarea de fala se prezinta ca o sinteza a reglementéfilor inteme s/ internationale privind transportul rutier de marfuri periculoase, avand ca baza de plecare prevederile Acordului European pentru Transportul Rutier International de Méirfuri Peticuloase - ADR, la care Roménia a aderat prin Legea nr. 31/1994 Ne adresam atat conducditorilor auto si consilierilor de siguran{a care doresc s4 obtina certificatele profesionale corespunztoare, prevazute de lege, cat si celortalti lucrétori cu responsabilitati in domeni ‘Avand in vedere complexitatez gi volumul mare al informatillor din ADR, am incercat s& le structuram gi sa le sintetizaim, astfel incat sa fie ugor de infeles si de utiizat, atat pentru pregattiea teoretica necesara obtinerii certificatelor profesionale, ct si pentru activitatea practic’ de zi cu zi a celor interesafi, Lucrarea conjine nofiunile de baz referitoare la transporturile tutiere de marfuri periculoase, fie ambelate, fie transportate in cisterna, cuprinzdnd si dou’ capitole separate destinate transporturiior de méirfuri periculoase din clasele de pericol 1 si7. FATI-ARTRI sper ca aceasta lucrare s& va sprijine in insugirea cunostinfelor necesare asigurdrii sigurantei rutiere a transporturilor de marfuri periculoase. De asemenea, va stém in permanenta la dispozifie cu 0 bazé tehnico-materiala de exceptie si cu lectori pregattiti e& va orienteze pe calea profesionalismului Indrumar ADR Cuprins Capitotul | LEGISLATIE Capitolul il SARCINI $I OBLIGATII PRIVIND SIGURANTA. Capitolul Ill CLASIFICAREA MARFURILOR PERICULOASE. Capitolul IV AMBALAREA MARFURILOR PERICULOASE Capitolul V DOCUMENTELE DE BORI Capitolut VI MARCAREA SI ETICHETAREA COLETELOR. Capitolul Vil PLACARDAREA S$! SEMNALIZAREA VEHICULELOR Capitolul Vill RESTRICTII SI INTERDICTII Capitolul IX EXCEPTII.. Capitolul X ECHIPAMENTELE OBLIGATORII ALE VEHICULELOR Capitolul XI TRANSPORTUL iN CISTERNA, Capitolul XII TRANSPORTUL SUBSTANTELOR DIN CLASA 1... Capitolul Xill TRANSPORTUL SUBSTANTELOR DIN CLASA 7.. Capitolul XIV INTREBARI RECAPITULATIVE..... 41. Conducatori auto ADR - Curs de baz’ (Colete), 2. Conducatori auto ADR - Cisterna, 3. Conducatori auto ADR - Clasa 1. 4. Conducatori auto ADR - Clasa 7..Indrumar ADR indrumar ADR Capitolul 1 LEGISLATIE 1. ADR Acordul european referitor la transportul rutier international de marturi periculoase - A fost adoptat in anul 1957, la Geneva gia intrat in vigoare in 1968. ~ Pana in prezent, 51 de state sunt semnetare ale ADR: Albania, Andorra, ‘Austria, Azorbaidjan, Belarus, Belgia, Bosnia-Herfegovina, Bulgaria, Cipru, Croalia, Danemarca, Eivejia, Estonia, Federatja Rusé, Finlanda, Franja, Georgia, Germani Grecia, Inlanda, Islanda, italia, Kazahstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea’ Britanie, Maroc, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehd, Republica Macedonia de Nord. Republica Moldova, Romania, San Marino, Serbia, Siovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Tadjikistan, Tunisia, Turcia, Ucraina, Ungaria. | ~ Acordul permite executarea unui transport rutier de marfuri periculoase fhumai daca sunt indepiinite anumite conditi obligatori privind marfa. admis la ‘transport, vehiculul si echipajul acestula. ~ Este insoft de Anexele A gi B, care au urmatoarea structura: Dispozitit generale $i dispozitil referitoare la produse $i ‘marfuri periculoase Dispoziti generale Clasiticare Lista m&rfurlor periculoase, dispozit speciale si except fertoare la marturle periculoase ambalate in cantitali limitate Partea4 —_Dispozti referitoare la utlizarea ambalajelorg! a cisternelor ParteaS —_Proceduri de expediere Parteaé —_Proscripfirefertoare la constructia gi Incercarea ambalaelor,recipienelor mari pentu transport tn vrac (RM), ambalajelor mai cisternelor gi containerelor pentru mart in rae Partea7 —_Dispoziireterioae la condiile de transport, incarcare, descércare si manipulare ‘Anexa 8 —_Dispoziti retertoare la echipamentul de transport sila ‘peratiunile de transport Parteas _Prescrpfiretertoare la echipale, echipament, exploatarea vohicuielor la documentaje Partea9 —_Proscripireteritoare la constructa sl agrearea vehicuelor Partea cheie pentru utilzarea ADR 0 reprezinta tabelul A din capitolul 3.2, ce confine lista celor peste 3000 de marfuri periculoase, imparyt in 20 de coloane. 4 5ADR ‘Tabelul cuprinde cele mai importante informati privind marfurle, care sunt rate in ordinea crescatoare a numerelor ONU, cum ar fi denumirea, clasa, sau grupele de ambalare, eticheta sau etichetele care trebuie aplicate si UPrzitile de ambalare si de transport, autorizarea transportului In vac sau in island si prevederi privind cantitatilelimitate sau exceptate. in ADR oxisté gi tabelul B, ce cuprinde indexul alfabetic al substantelor si obiectelor din ADR, pentru a putea gsi numarul ONU al unei substante, atunci cAnd Se cunoaste numai denumirea ei oficialé pentru transport. Daca, totusl, nu se cunoaste decat denumirea comerciala a produsului, se va consulta rubrica 14 din figa tehnica de securitate a marfil, in care producatorul specifica informatie reteritoare la transportui substantel respective gi la clasificarea ei ca fiind sau nu periculoasa pentru transport. La fiecare doi ani, acordul ADR este republicat, cu modificarle 1 amendamentele stabiite de comun acord de partie semnatare. Ulima edijie publicata este ADR 2019, care a intrat in vigoare fa 1 ianuarie 2019 gi ale carei prevederi se aplic’ practic de la 1 iulle 2019 (informati la zi privind amendamentele aduse ADR puteti gsi pe www.unece.org si www.ar.t0). 2. REGLEMENTARI ALE UNIUNU EUROPENE Directiva 94/S5/EC g1 anexa ei ADR, cu privire la uniformizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la transportul rutier al marturilor periculoase, prevede practic aplicarea normelor ADA gi la transportul intern de marfuri periculoase pe teritoriu! statelor UE. 8, REGLEMENTARI NATIONALE ~ Legea nr. 31/1994 — prin care Romania a aderat la acordul ADR; - HGR nr. 1175/2007 — stabileste normele de efectuare a transportull rutier de mérfuri periculoase in Romania, prin aplicarea prevederilor ADR $i la traficul intern de marturi periculoase (vezi cap. XIV) = OMT nr. 1214/2015 pentru aprobarea normelor privind pregatirea. si atestarea profesionala a personalului de specialtate din domeniul transporturlor rutiere - OMT nr. 2134/2005 - RNTR 3 — privind agrearea, omologarea si inspectia tehnicd a vehiculelorutlizate pentru transportul mérturlor pericuioase; =H nr. 1061/2008 — privind transportul deseurilor periculoase; = Legea nr. 211/2011 - prvind regimul degeurior. Exista si acorduri speciale (bilaterale sau muttilaterale), incheiate intre unele state, prin care un transport interzis prin acordul ADR poate fi autorizat sau unele ‘marfuri pot fi transportate in condi mai putin riguroase decat cele impuse de ADR, dar numai pe teritoril lor. Indrumar ADR In afard de reglementarile ADR, referitoare la transportul rutier al marfurilor periculoase, exista prevederi legate si de alte moduri de transport: © feroviar — R. + naval - fluvial - A.D.N., ‘© maritim - codui 11.0.6, + aerian ~ instructiunile tehnice 1.C.A.O-1ATA. Transporturile efectuate conform dispozitiior ADR se vor supune si prevederilor din alte reglementarile nationale sau internationale refertoare la transporturile de mérfuri (conventile TIR, CMR, AETR etc). + 4, PREGATIREA PROFESIONALA Certificatul de pregStire profesionala ADR pentru conducstori auto Certificatul de pregatre profesionala ADR este obligatoriu pentru toti conducatorii auto care transport marfuri periculoase, indiferent de MMA a Vehiculului utlizat sau de cantitatea de marfa transportata, daca aceasta depaseste limitele libere previzute in cap. 1.1.3.6 din ADR (vezi cap. IX, Scutin. Tipuri de cursuri de pregatire gf specializare profestoncié ADR Sonu Clans de piss care ee pet Hoaul ae - transporte ‘vansport Gursul de bazé | Toate clasele, n afara oe 1 7 Colete sau wae Specialzarea | Subsianje din clasele 2, 3,4.1,47,43,5.1, cistems | 5.2,61,6.2, 8,9 Colete gi cisterna liar Specialzarea | su pstante si obiecte din clasa 1 (explozibile) Colete ‘Specializarea_| Substanje si obiecte din clasa 7 clasa7__| (radioactive) _Soete Certificatul ADR, eliberat de Autoritatea Rutiera Romana-A.R.R., este valabil 5 ani gi este obligatoriu pentru transportul intern si international de marfuri periculoase. find recunoscut in toate {arile semnatare ADR. Pentru prelungirea valabiitati, in anul precedent datei de expirare, detinatorul certificatului trebuie s& urmeze un nou curs recapitulativ si s4 promoveze examenul corespunzétor. Noua perioada de valabilitate incepe de la data expirari certficatului je progitire profesicna’a penisu consilierl de sigurenia Conform OMT 1214/2015, orice intreprindere care efectueaza transporturi Tutiere de mérfuri periculoase ori care desfagoara operatiuni de Incarcare si/sau descarcare aferente acestor transporturi trebuie s& desemneze unul sau mai mult!indrumar ADR Indrumar ADR consilieri de siguranta. Certificatul consilierului de siguranté este eliberat de Autoritatea Rutiera Roman&-AR.R. si are 0 valabilitate de 5 ani, care se poate prelunyi dupa ve Utularul urmezza un tiou curs de pregatire si promoveaza examenul corespunzator. Instruirea personalutui irnplicat trensportul de marfuri periculozse Personalul implicat in transportul de marfuri periculoase trebuie instrut Periodic, in functie de atributile si responsabiltaile respectivelor persoane. Acestea vor cunoaste riscurile si pericolele prezentate de mérfurile periculoase, precum si fiscul de ranire sau de expunere rezultata dintr-un incident petrecut pe parcursul transportului marfurilor periculoase, inclusiv in timpul incrc&rii gi descarcaii Evidenfele instruiriitrebuie pastrate de catre angajator si vor fi verificate la inceputul unei noi angajair AUTORITAT COMPETENTE isterul Trenspenurilor elaboreaza reglementirle specifice in domeniul transportuilor rutiere gi al actvitatior conexe acestora. Transportul rutier de marfuri periculoase se efectueaza de catre operatorii de transport rutier autorizati de catre Autcritetez Rutiert Roménd - AFAR. De asemenea, ARR. elibereazS ceriificatele de pregatie profesionala pentru conducstori auto si consiieri de siguranta implicati in transportul de. marfur periculoase Control! transportului rutier al marfurilor periculoase se realizeaza de catre: ‘+ Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier - ISCTR » Comsia Nationala pentru Controlul Activitatlor Nucleare - CNCAN + Garda Nationala de Mediu — GNM © Inspectoratul General ai Politiei Romane ‘Agrearea si inspecjia tehnica periodic’ a vehiculelor destinate transportului anumitor” marfuri periculoase se efectueazd conform Reglementarilor privind omologarea, agrearea si efectuarea inspectiel tehnice periodice a vehiculelor destinate trensportului anumitor méirfuri periculoase - RNTR 3, aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 2134 / 8 decembrie 2005 cu modifica si completéri uterioare, si se efectueazé de catre Registrul Auto ‘Roman-RAR, prin reprezentanjele sale tertoriale. Inspectia suprastructurilor specializate, montate pe vehiculele rutiere destinate transportului rutier al marfurlor peticuloase si a ambalajelor destinate transportului rutier al mérfurilor periculoase, se realizeazé de catre organisme competente desemnate de Ministarvi Economist. Reglementarea conditilor de realizate gi de omologare a ambalajelor gi recipientelor se face tot de catre Ministerul Economiei Capitoiai It SARCINA $l OBLIGAFII PRIVIND SIGURANTA 1. SARCINILE CONSILIERULUI DE SIGURANTA Sub responsabiltatea conducstorulu intreprinderi, consilerul de sigurants ‘are urmatoarele sacin: = s& monitorzeze respectarea prescriptilor refertoare la transportul marfurlor Periculoase: = 8 consilieze intreprinderea in operatiunile care privesc transportul marfurilor periculoase; = 84 asigure redactarea unui raport anual privind actvitaie respective’ intreprinderi feferitoare la transportul de marfuri periculoase. Raportl se pastreaza timp de § ani $18 pune ia dispoztia autontaior nationale, Ia cererea acestora, In plus, consiierul de siguranta moniterzeazé urmétoarele practici gi proceduri = proceduile carb vizeeza respectares prescripilorrefertoare Is identiicarea ‘mécunior pericuioase transportate = practica inireprinderi: privind luarea in considerate la achizijonarea de miloace de transport, a oricdrei nevoi speciale privind la mérfurle periculoase transporate; = procedurile care permit verificarea echipamentului utilizat pentru transportul marfurior perculoase sau pentru operaiunile de incércare sau descarcare. = faptul c8 angajati implcati ai inireprinderii au 0 pregatire corespuncatoare, ‘si C@ aceasta pregatire este inscrisé in dosarul lor, = punerea in aplcare @ procedurior de urgent adecvate pentru eventvalele accidente sau incidente; = sfectuarea de analze $i daca este necesar, redactarea de rapoarte Prvitoare la accidentele, incidentele sau faptelor grave constatate pe parcursul transportului marfurlor periculoase sau in tmpul operatiunilor Ge incarcare sav descarcare = luarea de mAsuri adecvato pentru evitaroa incidentelor seu infrctiunilor grave; = luarea in considerare a prescriptilor legislative si a nevoilor partculare feferitoare la transportul de marfuri periculoase, in cea ce priveste alegerea $)utlizarea subcontractanflor sau a ator factor implica = veriicarea faptului cd personalulalocat transportuui de mérfuri periculoase ‘sau inc&rcarii sau descarcarii acestor mérfuri dispune de proceduri de executie si de instructiuni detaliate; = introduceree nor actiuni pentru sensibiizarea la riscurle legate de transportul marfutilor periculoase ori incdrcarii sau descérearii-acestor marti repetiri accidentelor,Indrumar ADR ~ implementarea procedutlor de verificare, pentru a asigura prezenta la bordul mijloacelor de transport a documentelor si echipamentelor de sigurant& care trebuie s& insoteasca transporturile, gi conformitatea acestor documente si echipamente cu reglementérile; = implemeniarea procedutlor de verificare pentru a asigura respectarea prescripfilor referitoare la operatiunile de incrcare si descarcare. = existenja planului de securitate. Daca in timpul transportulti, incarcarii sau descarcarii s-a produs un accident care a afectat persoane, bunuri sau mediul inconjurator, consilierul redacteaz un raport privind accidentul destinat directiunii intreprinderi sau unei autoritafi publice locale, dupa ce a adunat toate datele utile in acest scop. Acest raport va fi trmis autoritatii competente in termen de cel mult o luna, dupa producerea evenimentulul 2, OBLIGATIILE PRINCIPALILOR FACTORI IMPLICATI IN TRANSPORT Expeditorul Expeditorul de méirfuri periculoase are obligatia: (@) sa se asigure c& marfurile periculoase sunt clasificate si autorizate pentru transport conform ADR; (b) s& furnizeze transportatoruiui indicatii si informatil si, dacd este cazul, documentele de transport si documenteie de insotire a mairfii necesare: (o) s& nu utiizeze decat ambalaje, RMV-uni si cisterne omologete si adaptate la transportul substantelor In cauza i prevazute cu marcile ADR: (4) 88 respecte prescriptil2 referitoare la modul de expediere sila restritile de expediere; (e) S& se asigure ca si cistemele, vehiculele si containerele mari sau mici pentru transportul in vrac, goale, necurataie si nedegazate, sd fie marcate si etichetate in conformitate cu ADR si ca cisternele goale, necurétate, sa fie inchise si 8d prezinte aceleasi garantii de etangeitate ca si cum ari pline Transportatorul ‘Transportatorul are In special urmatoarele obligati (@) 8 verifice daca marfurile periculoase care urmeaza sa fie transportate sunt autorizate pentru transport conform ADR; (b) 88 se asigure c& toate nformatile prescrise in ADR referitoare la marfurile periculoase care urmeazd a fi transportate au fost furnizate de catre expeditor inaintea transportului si cd documentalia prescrisé este la bordul unitii de transport. (©) 88 se asigure vizual c& vehiculele si incércéturile nu prezinta defecte vizibile, scurgeri sau fisur,lipséi de dispoztive ale echipamentului etc. 10 Indrumar ADR (@) 88 se asigure od nu a expirat data pentru urmatoarea incercare pentru vehiculele cisterna, vehiculele-baterie, clsterele demontabile, cisternele mobile, ontainerele cisterna gi CGEM; (€) s8 verfce daca vehiculele nu sunt supraincarcate; (®) 88 se asigure cA au fost puse etichetele de pericol si semnalizirile presctise pentru vehicule: (g) 88 se asigure c& echipamentele prescrise in instructiunile scrise pentru soferi se afia la bordul vehiculului Dacd transportatorul constaté o abatere de la prescriptile ADR, el nu trebuie 's4 puna in circulatie transportul pana la punerea in conformitate a acestula. Daca se constaté pe parcurs o incalcare care ar putea afecta siguranta transportului, expedierea trebuie oprita cét mai curdnd posibl, tinand seama de imperativele de siguranta legate de circulate, imobilizarea expedieri, precum siguranta publicd, Transportul nu va putea fi reluat decst dupé punerea conformitate a expedieri, Autortatea competentd implicat& pentru restul parcursului poate acorda o autorizaije pentru continuarea transportului, Dacd conformitatea recesara nu poate fi realizata gi dacd nu a fost acordata o autorizalie pentru restul parcursului, autoritatea competenté va asigura transportatorului _asistenta administraiva necesara, Aceasta este valabil gi in cazul in care transportatorul ‘duce la cunostinta respectivel autortiti cd nu -a fost semnalat de catre expeditor Caracterul periculos al marfurilor incredinjale pentru transport si c& doreste, in Virtutea dreptului aplicabil in special la contractul de transport, $8 le descarce, s& le distruga sau si le facd inofensive Destinatarul Destinatarul are obligatia de a nu refuza primirea marfurilor fara motive Intemeiate gi de a verifica, dupa desc&rcare, c& prescriptle ADR care ii apartin au {ost indeplinite. Dac, In cazul unui container, aceasta venificare scoate in evidenté o incdicare a prescriptilor ADR, destinatarul trebuie s4 returneze containerul transportatorului, numai dupa ce containerul a fost pus in conformitate cu acestea Daca destinatarul apeleaza la servicille altor factori implicati (descarcator, curator, statle de decontaminare etc.), acesta trebuie sa ia masurile adecvate pentru a se asigura c& prescripile ADR au fost respectate, 1"indrumar ADR aE CLASIFICAREA MARFURILOR PERICULOASE, 4. GENERALITATI DEFINITIE: O substanté este considerata periculoasa atunci c&nd prezint’ un rise pentru sénatatea sau siguranta omului sau pentru mediul inconjurstor. Principalele riscuri prezentate de substantele periculoase ADR sunt: © Explozia Emanatia (sub presiune) de gaze + Inflamabilitstea +» Toxicitatea * Corosivitatea © Comburanta «= Infectia +» Radioactivitatea © Reactia vioienta spontana ¢ Temperatura ridicat& Humarul ONU gi denumivea offciaia pentru transport ‘Numrui ONU este un cod unic de identificare a mérfurilor periculoase, atribuit fiecdreia dintre cele peste 3000 de substante periculoase enumerate in ADR. Este format intotdeauna din peiru cifre arabe, care insa luate separat nu au nici o ssernifcalie aparte, precedate de lterele UN (United Nations), Fiecérei substante periculoase (deci fiecarui numar ONU) i-a fost atribuita o denumire oficial pontru transport, bine definita (chimica, tehnica etc.) sau, dupa az, colectvs. Aceasta va fi float gin document de transport al marl (actisoare CMR sau avz di sofire-a.mérfi, dupa caz). In ADR sunt folosite urmatoarele tipuri de denumiri(ttluri): A. Denuimiri (situ) individuale: Ex.: UN1090 ACETONA B, Denumiri (tsivri) genavice Ex: UN1133 ADEZIVI (tidluri) specifice n. Ex: UN1477 NITRATI AN | (titurt) generele n.s.2, Ex.: UN1325 SOLID ORGANIC, INFLAMABIL, N.S.A. Rubricile de la B, C gi D sunt definite drept rubrici colective. {GANICI, NSA, 2 Indrumar ADR nda AOR Ciaseie de mariuri periculozse in functie de pericolul principal pe care il prezinta, fiecare marfa periculoasé gin ADR este repartizata intr-o clasa de pericol. Daca un produs are concomitent ‘mai mult pericole, el este introdus intotdeauna in clasa care corespunde pericolului ‘cel mai mare in timpul transportului, celelaite pericole find considerate secundare. Respectind anumite criteri stricte din ADR, clasficarea mérfurilor trebuie efectuaté de catre expeditor (eventual cu ajutorul ‘abricantului), care este responsabil pentru aceasta, : rs PERCOL coe cussa | wumateciser | PEROT Bree + | SBR Ses | sctcia_[oeonauae exe oe mn me Press gn SS BUR, BST | [asks nanan Tena wos : nant inflamabilitates na Subse sop nai, vas | suttti aubrosetee [Notas uf crt, eo fubaanioesDiodbte” | eeegy [suman puath meee desensibiizate ote _| , Iceni ™ Suber supine apr FT api cine a a al ‘sponiane explora alcaline ca | Stiri Sr acta | Cats de SG a, sl, 19 | Seerdoaisgese nna post iu + Pei de open aorta 51 | Subsinsecomburenio | Comburna [pel epistles ae Tae a ‘ome 52 | Porotorarst | gM lperonde ae Merperon e ci orn et | span es insta Ra ence, pes ez ‘Substente infectioase: Infectia cence mea soluti care cénfin 7 | —subitas aioscive—| Raioecvisea | sn msn 3ST ® nae TAat sha Sod aah oo 8 | __substane core | Corsvtta [ASH 20 =| Sie Seas cs] St aaa eo pericolo civerse | batera cu it ‘Mirfurile periculoase dintr-o clas sunt definite In functie de proprietaile lor Periculoase, conform criterilor de la fiecare clas de pericol in parte. O substanta poate avea si unul sau mai multe riscuri secundare, 13Indrumar ADR Subdiviziunile claselor; Codul de clasificare Fiecare clasa de pericol este impaitité in mai multe subdiviziuni, in functie de pericolul secundar comun al substantelor si de alte proprietati asemanatoare (chimice, fizice sau allele). Subdiviziunile sunt descrise print-un cod de clasificare, format dintr-o combinatie de cifre arabe ¢ilitere majuscule(doua pana la patru). ‘Codul de clasificare al fiecdrei substante periculoase se formeaza astfel = pentru clasele 3, 41, 4.2, 4.3, 5.1, 6.2, 6.4, 6.2, 831 9: © olitera (sau mai multe) care arata pericolul prezentat F '$ = autoreactiv (supus aprinderii spontane) in contact cu apa degaja gaze inflamabile corosiv infectios comburant = pericol divers desensibiizat R= reglarea temperaturi ® 0 cifrd care arata fie proprietatile fzico-chimice sau tipul substantei (solid lichid, obiect, organic, anorganic), fle ordinea in cadrul claset sau subdiviziurilor - la elasa 2 codul se compune din o cifrd (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) gio litera (sau mai ‘multe, tn functie de p-oprietaitle periculoase ale gazulu Az asixant | T= toxic TO = tone, Comburant } F = inflamabi ‘oxig,nflamabl | TFC = toxic, mflamabi, corosiv [O= comburant | TC = toxic, corosiv_| TOG = toxie, comburant, corosiv Ia clasa 1 codul este format din cifrele subdiviziunii corespunzatoare (1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5 gi 1.6) si itera grupei de compatibitate in care se gaseste substanta (A, B, C,D.E.F.G.HJ.K.LN,siS) -la clasa 7 nu exist’ cod de clasificare, Grupa de ambelare In vederea ambalari, sudstantele, altele decat cele din clasele 1, 2, 6.2, 6.2 $17 si cele autoreactive din clasa 4.1, sunt atribuite grupelor de ambalare in functie de gradul de pericol pe care il prezint. Grapa de ambalare I | substanje foarte periculoase (grad rdicat de pericol) Grupa de ambalare tl_| substanje periculoase (grad mediu de perico) Grupa de ambaiare lf | substante putin periculoase (grad scazut de pericol) 1“ el Indrumar ADR. 2. CLASELE DE MARFURI PERICULOASE Va vom prezenta in continuare caracteristicle reprezentative ale fiecarei clase de pericol, cu exceptia claselor 1 si 7, care sunt detaliate in capitole separate, CLASA 2- GAZELE (@rgen, heiu, amoniac, oxigen, ae licid ekigerat,hcrogen comprimat st.) DEFINITIE: Un gaz este 0 substan{a care la 50° C are o presiune a vaporilor de peste 3 bari si este complet gazoasa la 20° C sila o presiune de cca. 7 bar. Pericolul principal al acestei clase este reprezentat de presiunea ridicata din timpul transportului, precum si de amanatia de gaze. Substanfele $i obiectele din clasa 2 se subimpart In: 1, @sz compriinst: un gaz care, atunci cand este ambalat sub presiune pentru transport, se af in totalitate in stare gazoasa la -50°C; aceasta categorie cuprinde toate gazele care au o temperatura critica mai mic sau egal cu -50°C: 2. Gaz tichefiat: un gaz care, atunci cand este ambalat sub presiune pentru transport, se afla partial in stare lichid& la temperaturi mai mari de - 50°C. Se disting: - Gaz lichofist fe prestuce inaita: un caz care are o temperatura criticd mai mare de -50°C si mai mica sau egala cu +65°C; si ~ Gaz jishefiat fe presiune joesa: un gaz care are o temperatura critica mai mare de +65°C; 3, Gaz lichafiat re un gaz care, atundi cdnd este ambalat pentru transport, se afla partial in stare lichida din cauza temperaturi lu joase; 4. Gez czolvat: un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport, este dizolvat intr-un solvent in stare lichid’; 5. Generatori de eerosot si recipiente de capacitate mica care contin gaze (cartuse de gaze) 6. Alte obiecte care contin un gaz sub presiune; 7. Gaze necomprimats supuse unor prescripti speciale (egantioane de gaze) 8. Substante chimics sub presiune: lichide, paste sau pulberi, presurizate cu un propulsor care indeplineste criterile de definire ale unui gaz comprimat sau lichefiat. 8. Gaze adcorbite: un gaz care, atunci cand este ambalat in vederea transportulu, este adsorbit ntr-un material solid poros, rezuitand o presiune interna a recipientului ‘mai mica de 101.3 kPa la 20° C gi mai mica de 300 kPa la 50°C. Substaniele si obiectele din ciasa 2, cu exceptia aerosolilor si a chimicalelor sub presiune, sunt atriouite uneia din grupele de mai jos, in functie de proprietatile periculoase pe care le prezinta: 18iar ADR, A asfixiant - gaze necomburante, neinflamabile si netoxice, care dilueaza sau Inlocuiesc oxigenul din atmosfera (argon, heliu, azot); {© comburant (oxidan}- gaze ondante (productioare de oxigen, care provoacd aprinderea sau intretin arderea unor substante sau materiale (oxigen comprimat, aer lichid refrigerat), F inflamabil - gazele care la o temperatura de 20° C si o presiune standard de 3 bari se pot aprinde, daca se aflé in amestec cu aerul Intr-o proportie volumetrica $ cu 13% (hidrogen comprimat, acetilend dizolvata, metan, butan), . jl T toxic — gaze toxice sau corosive care pun in pericol sanatatea omulul {monoxid de carbon, gaz comprimat de cocserie); TF toxic, inflamabil, TC toxic, corosiv- gaze care, datorité corosivititi lor, trebuie incluse in categoria gazelor toxice cu un ‘isc secundar de corosivitate (amoniac anhidru, clor, fosgen), TO toxic, comburant (oxidant); ‘TEC toxic, inflamabil, corosiv; FOC toxic, comburant (oxidant), corosiv, Gazele au 0 densitate foarte micé si, de aceea, pentru 2 putea efectua un transport economic de gaze, canitatea de gaz introdusa int-un recipient cu Un Volum determinat trebuie 8 fle majorata foarte mut, prin diverse procedee ~ comprimarea gazului: . ~lichefierea gezului prin cresterea presiunl la temperatura ambianté (de ex ropan licheiat); "hheteree pez pn rire puter a presinestmostric dex: zat lichefiat); ~ dzolvarea sub presiune a unui gaz it at produs Nu wliat: almosfera, aerul care ne inconjoara, este ur amestec de gaze, format din: azot (78,2%), oxigen (20,5%), argon (0,92%), bioxid de carbon (0,03%), ‘zon gi alte gaze, praf, fum, alte particule in suspensie. de siguramys La manigutarea butslitior © Sse pastreze buteliile curate si uscate, protejate de uleluri, grasimi © si nu se arunce violent bute pe sol, s& nu se rostogoleasc’ © butelile se ageaza vertical si se ancoreazé de un suport fix (rasteluri speciale); © butelile trebuie protejate fat& de soare gi se evita supraincalzirea lor. 16 indrumar ADR ee In timpul transportului * 80 va folosi un camion descoperit sau cu prelata, dar intotdeauna bine ventilat va exista un perete tans intre sofer gi compartimentul de inc&rcatura Se va utiliza un cadru special de sustinere a butelilor, neflind permisd stivuirea acestora, in caz de accident i & Multe gaze sunt mai grele decat aerul gi au tendinta s& se acumuleze la rivelul solului sau in spati joase, inlocuind oxigenul din aer si provocand asfixierea % Contactul cu gazele refrigerate sau lichefiate poate provoca arsuri reel hipotermie sau degeratun, iar inhalarea lor duce la degeraturi ale organelor interna ‘in special ale plmaniior. % Butelile deteriorate ori cele care prezinta defectiuni la elementele de Siguranta nu trebuie inc&rcate intr-un palet si nici acceptate la transport fa CLASA 3~ LICHIDE INFLAMABILE (rotons kerosen, metano, alcool, benzina, aceton lacur,vopsele et) DEFINITIE: In aceasta clas sunt incluse substantele sau produsele care Prezint& urmatoarele proprieta © sunt lichide, potrivit definitiei din ADR. © au la 50°C 0 presiune a vaporilor de maximum 2 bari gi nu sunt gazoase la 20°C sila o presiune standard de un bar © auun punct de aprindere de cel mult 60°C. In clasa 3 sunt incluse si substantele licide si solide in stare topta, cu punct de aprindere mal mare de 60°C, transportate la cald la 0 temperatura egald sav mal mare decat punctul ior de aprindere. Aceste substante se regasesc ta Nr ONO 3256, De asemenea, In clasa 9 inira substantele explozive desensibilzate lichide Acestea sunt substante explozive lichide, dizolvate in apa sau in alte lichide aetfel [neat sa formeze un lchid f8ra proprietat| explozive. Aceste marfuri periculoase sent desemnate de Nr. ONU: 1204, 2059, 3064, 3343, 3357 si 3379, ‘Subdiviziunile clasei 3 F Lichide inflamabile, fara risc secundar: F1 Lichide inflamabile care au un punct de aprindere « 60°C; F2 Lichide inflamabile care au un punct de aprindere > 60°C. transportate la o temperaturéi egal sau mai mare decat temperatura lor de aprindere (substante transportate la cald); F3 Articole continand lichide inflamabile, 7er ‘indrumar ADR FT Lichide infiamabile, toxice: FT1 Lichide infiamabile, toxice; FT2 Pesticide: FC Lichide inflamabile, corosive FTC Lichide inflamabile, toxice, corosive: D Lichide explozive desensibilizate. i ite urmatoarelor grupe de ambalare: Lichidleinftamabie sunt atrbute umétoaelo: gupe de are Grupa de ambelare " Gn crouzet inchis) ‘ < 23°C Wt 325° 560°C Proprietétile fizico-chimice ale lichidelor inflamabile ) a vaporilor reprezinta temperatura ‘> Punetul de infizmabilitate (aprindere’ eprenta tempera minima la care un lichid produce suficienti vapori inflamabili, pe rinda. oer nele de aceastéproprietate, chile pot 2. Daten Ge inlamaile cu punctl de aprindere a vaporior sub © puterie inflamabile - cu punctul de aprindere a vaporiorintre 0 ipod c © mediu inflamabile - cu punctul de aprindere a vaporlor intre 23" Substanis UN 1203 Benzing {UN 1090 Acetona UN 1220 Metanol UN 1223 Kerosen TUN1202 Motoring : Nota bene: Motorina, desi are punctul de aprindere peste 60° C, este inclusa in ADR printr-o derogare special a es tea este proprietatea unel substanfe a se amesteca omogen cu & Misc! substanta, * Electrizarea combusit ineareandu-se cu sarcini electrice prin favorizeaza producerea fenomenulul sunt: agitarea lichidului combustibil in cisterna ‘© prezenta unor elemente strdine: apa, particule solide, gaze © trecerea lichidulul combustibil prin conducte sl site , ie, acestea scifi hidrocarburilor combustibile, see prin trecre, contact sau influent. Facoth care 18 Indrumar ADR ‘* curgerea cu vitez a lichiduiui combustibil tn jeturi pulverizate de ja inaitime sau care lovesc perefi metatici. Masuri de siguranta Conduc&torul auto trebuie 88 alba gra: * 88 nu incarce ambalaje sau recipiente deteriorate sau care prezinté la exterior urme de scurgeri ale produsului; ‘* 88 Indeparteze imediat sursele de incendiu, daca se constatd scurgeri de Substante sau eliminari de vapori ale acestora; * sd conecteze la pamant cisternele, pentru a se preveni producerea fenomenului de incarcare electrostatica; © sa nu fumeze tn cabina gi la minimum 50 de m de zona ‘n care se afld Vehiculul cu incarcéturd inflamabila; ‘s& nu utlizeze!aparate de ilminat cu flacaré deschisa, ‘* sa limiteze eventualele scurgeri de lichide inflamabile folosind materialele absorbante din dotare, nisip sau pimant, Scurgerile pe sol sau in apele ‘curgatoare provoaca o poluere de durata a mediului inconjurator. '* 8a impiedice, pe cat posibil, scurgerile de lichide inflamabile in gurile de canalizare, folosind materiaul de protectie din dotare, deoarece se pot produce explozii putemice. ‘Nu uitafi: chiar si recipientele goale sau cistemele goale nedeaazate sunt eriguloase, prin explozia amestecului de vaporiinflamabili si aer| f CLASA 4.1 ~ SUBSTANTE SOLIDE INFLAMABILE, | SUBSTANTE AUTOREACTIVE $1 SOLIDE EXPLOZIBILE DESENSIBILIZATE {nafalin, celuloid, deseut de caucluc, su, fstorropu,chibatur tc) DEFINITIE: In aceasté clasé sunt incluse substantele si obiectele Inflamabile solide, substantele autoreactive (solide sau lichide), substantelo oxplozive desensibilizate solide. ‘Subdiviziunile clasei 4.1 F Substanje solide inflamabile, férd rise secundar: F4 Organice; F2 Organice, topite; F3 Anorganice; FO Substante solide inflamabile, comburante (oxidante); FT Substante solide inflamabile, toxice: 19a Indrumat ADR FT4 Organice, toxice; FT2 Anorganice, toxice; FC Substanfe solide infiamabile, corosive: FC1 Organioe, corosive: FC2 Anorganice, corosive; . 1D Substante solide explozive desensiblizate, fara risc secundar; DT Substante solide explozive desensibilzate, toxice; SR Substante autoreactive: ‘SRI Care nu necesitd reglarea temperaturi SR2 care necesita regiarea temperaturi Substar finiti gi proprietéti Sapstenele solide mfamabilo sunt substante solide usor inflamabile si Jbstanfe solide care se pot inflama prin frecare. aaa oenfoe olde uso ifemabie sunt subtarke puerlnte, granite ‘sau pastoase, care sunt periculoase daca iau foc cu usurinté gi daca flacara se propaga cu usurint@. Pericolu! poate proveni nu numai de la foc, dar si de la Brodusele de combustie toxice. Pulberile de metal sunt in mod special periculoase Geoarece sunt dficl de stins dupa ce s-au aprins — agentii extinctoni normal, cum ar fidioxidul de carbon si apa, putand s& sporeasca pericolul ‘Alocare in grupe de smbaiare 7 . (a) Substantele solide usor inflamabile care, in timpul incercari, prezinta o duraté de combustie mai micd de 45 secunde pentru o distant masureta de 100 mm, trebuie clasificate in Grupa de ambalare Il: daca flacéra se propaga dincolo de zona vumezita, © Grupa de ambalare Ill: daca zona umezité opreste propagarea flécari timp de cel putin 4 minute; . (0) Pulberile metalce gi pulberile de aliaje metalice trebuie si fe clasiicate in. ‘© Grupa de ambalare ll: dacd, atunci cand sunt incercate, reactia se| propagai pe toala lungimea esantionului in S minute sau mai putin + Grupa de ambalare I: daca, atunci cind sunt Incercate, reactia se) propaga pe toata lungimea egantionului in mai mult de § minute Substante autoressti Definitii Substanfelo autoreactive sunt substante instabile din punct de vedere termic, susceptibile de a suferi 0 descompunere puternic exoterma, chiar in absentia ‘oxigenului (aerului. 20 Indrumar ADR Proprietati Descompunerea substanfelor autoreactive poate fi declansaté de caldura, contactul cu impuritti catalitice (de exemplu, acizi, compusi ai metalelor grele, baze), frecare sau impact. Viteza de descompunere creste o data cu temperatura gi variaza In functie de substant3. Descompunerea, poate antrena degajarea de gaze sau de vapori toxic. Pentru anumite substanle autoreactive, temperatura de transport trebuie controlat’. Anumite substante autoreactive se pot descompune exploziv, mai ales daca sunt inchise. Aceasta caracteristic se poate modifica prin adaugarea de diluanti sau folosind ambalaje corespunzatoare. Unele substante autoreactive ard puternic. i Clasificare ‘Substantele autoreactive sunt clasificate in 7 tipuri, in functie de gradul de pericol pe care il prezintd. Tipurile variaza de (a tipul A, care nu este admis la {transport in ambaiajul in care a fost supus incercaii, pana la tipul G, care nu face obiectui prescripfilor pentru substantele autoreactive din clasa 4.1. Clasificarea tipurlor de la B la F depinde direct de cantitatea maxima permisa intr-un ambalaj, Dosonsibitizere Pentru siguranta transportului, substantele autoreactive se desensibilizeaz’ prin addugarea unui ciluant, solid sau lichid. Acesta trebuie sa fie compatibil cu substanta autoreactiva si sé nu alba un efect negativ asupra stabiltati termice si a tipulul de pericol prezentat de aceasta Frescrintii privind regtsrea tornpereturii Unele substante nu pot fi transportate decat la o temperaturd controlata, cu Vehioule special dotate cu instalatii de récire Thermoking. Temperatura de regiare este temperatura maxima la care o substanj’ autoreactiva poate fi transportata in siguranté. In cazul defectarii sistemului de regiare, ar putea fi necesara aplicarea procedurilor de urgenta. Temperatura critica este temperatura la care aceste procedur trebuie puse in aplicare, Temperatura criticé si temperatura de reglare se calouleaza pomind de la TDAA (vezi capitolul Definii). Tip do recplont eA Teper de] Temporatara EE Taglar, Rtas amp a |_S 20 20°C sub TOAA | “10°C sub TORR RMV > 20°C = 35% 15°C sub TDAA 10°C sub TDAA = 350 40°6 sub TDAA | 5° sub TDAA Cisteme_ T 550°C 10°C sub TDAA 5°C sub TDAA TTDAA a substanfeiaribalats pentru vanspow! Substanie explozive cesensibilizete solide ‘Substanjele explozive desensibilizate solide sunt substante care se umezesc ‘cu apa sau alcool sau se dilueaza cu alte substante pentru a elimina proprietatile explozive. aI indrumar ADR Masuri de siguranta VEHICUL ~ 88 fie echipat cu agregat frigorific. = Sle consulate! ined vaprt substaneloransportate 8 nu Tn cabina goferului, " ps uae = 88 alba spatiul destinat inc&rcaturi echipat cu fante gi clape de ventilate; = sa aib& dispozitive de control permanent al temperaturii din spatiul inc&reatur MARFA = coletele si fie dispuse in spatii aerisite si accesible, pentru a putea fi descarcate cu usurinta 51 rapid in caz de urgenta; 225 fie Proteatdimpotrva carr sia scantelor,izolata el de sursble de Jur SOFER ~ 8 cunoasca masurile de interventie in cazul defectarii agregatului frigorific; = s& supravegheze in timpul transportului temperatura din spafiul destinat incarcaturi si 84 consemnaze periadic temperatura de reglare (la perioade de cel mult 6 ore); ~ 8 detina lista fumnizorilor de agent de racire si a unitatilor service pentru depanarea agregatului frigorific. GLASA 4,2 ~ SUBSTANJE SUPUSE APRINDERI! SPONTANE (osfor ab, fostor gabon etc) DEFINITIE: h clasa 4.2 sunt incluse: substante piroforice = chiar $i intr-o cantitte redusd, se aprind spontan, in contact cu aerul, int-un interval de cel mult § minute, nefind necesara flacéra sau sc&ntela pentru a provoca incendiul (fosforl lb si galben); ‘Substante si obiecte autoinflamabite = se pot aprinde in contact cu aerul, fra cexistenta unel amorse sau a unel alte surse de energie,doar in cant mari (de ‘ordinul kilogramelor) si dupa un timp mai indelungat (ore sau zile) de contact cu aerul (carbon, bumbac ume). Subdiviziunile clasei 4.2 Substante predispuse la aprindere spontana, St Organice,lichide: $2 Organice, solide; $3 Anorgarice,lchide; 4 Anorganice, solide; $5 Organometalice 8rd risc secundar: Indrumar ADR ‘SW Substante predispuse la aprindere spontand, care, in contact cu apa, degala gaze inflamabile; ‘SO Substanfe precispuse la aprindere spontand, comburante (oxidante); ST Substanfe predispuse la aprindere spontana, toxice: 8T1 Organice, toxice, chide; 812 Organice, toxice, solide; 873 Anorganice, toxice,lichide, ST4 Anorganice, toxice, solide; ‘SC Substante predispuse la aprindere spontana, corosive: 'SC1 Organice corosive, lichide; C2 Organice, corosive, solide; 803 Anorganice, corosive, chide; ‘$04 Anorganice, corosive, solide. Proprietati Auto-incaizirea este un proces in care reactia gradual a substanjei cu coxigenul (din aer) produce c&ldura, Dacé rata de producere a caldurii depaseste rata de pierdere a c&lduri, atunc! temperatura substantei creste, cea ce poate duce la auto-aprindere si combustie. incadrarea in grupe de ambetare Grupa de ambalare I: Substartele predispuse la aprindere spontand (Giroterice) Grupa de embalare Il: Substantele si obiectele care se auto-incalzese si pentru care, pe un esantion cubic cu latura de 2.5 cm, la 0 temperatura de Incercare de 140°C in decursul a 24 de ore, se observa o aprindere spontana sau o crestere a temperatuti la peste 200 °C; Grupa de embalare lil: Substantele si obiectele care se auto-incdlzesc si pentru care, pe un eganton cubic cu latura de 2,5 cm, nu se observa fenomenele citate la grupa ll, dar care, pe un esantion cubic cu latura de 10 ‘om, la 0 temperatura de incercare de 140°C in decursul a 24 de ore, se observ o aprindere spontand sau o crestere a temperatura peste 200°C. Masuti de siguranta Pericolul principal il constituie inceneiul 'a incarcatura, atunci cand aceasta intra Tn contact cu oxigenul din aer De aceea, substantele vor fi ambalate in ambalaje ermetic inchise, care sa ru permita patrunderea aerului, iar interiorul ambalajulul va fi vidat sau ve contine in loc de aer un gaz inert. Bineinfeles, la incSrcare nu vor fi acceptate colete care s& prezinte orice semn de deteriorare, fisuri ete. 23Indrumar ADR CLASA 4.3— SUBSTANTE CARE, IN CONTACT CU APA, BEGAJA GAZE INFLAMABILE (carb, sod, potas, pate zine i, calou,aculatoare cu sod ets) DEFINITIE: Cuprinde substanfele care, in reactie cu. apa, degaja gaze inflamabile, in stare s& formeze amestecuri explozive cu aerul, precum #1 obiectele care contin astfel de substante ‘Subdiviziunile clasei 4.3 W Substante care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile, tard rise secundar, si obiectele care contin astfel de substante: Wi Lichide: W2 Solide; W3 Obiecte; WF1 Substante chide, inlamabile care, in contact cu apa, degaia gaze inflamabite; \WF2 Substante lichide, inflamabile care, in contact cu apa, degaja gaze Inflamabile, solide, inflamabile; WS Substante solide, inflamabile care se auto-incdizesc care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile: WO Substante solide, comburante (oxidante) care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile; WT Substante toxice care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile: WT1 Lichide: WT2 Solide; WC Substante corosive care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile, WC1 Lichide, WC2 Solide; WEG Substante inflamabile, corosive care, 11 contact cu apa, degaja gaze inflamabile Proprietati Substante din clasa 4.3, in contact cu apa, degajé gaze infiamabile care pot forma amestecuri explozive cu aerul. Aceste amestecuri sunt ugor inflamabile it contactul cu 9 flacdra deschisa, cu scéntelle produse de o unealta sau cu becul neprotejate ete Incadrarea in grupe de ambalare Grupa de ambalare |: 0 substanté care reactioneaza puternic cu apa la temperatura ambianta, degajand un gaz susceptibil a aprindere spontand, 24 ee Indrumar ADR saan Ete ifamabil into proporis egalé seu mai mare de 10 Ig substanta/ minut: Grupa de ambaiaze iI: o substanfé care reactioneaza suficient de rapid cu apa a temperatura ambianta, degajnd un gaz inflamabllint-o proporis maxima de cel putin 20 kg substantal ora; Grupa de ambalzre I: 0 substanta care reactioneazé lent cu apa la femperatura ambianta, degajand un gaz inlamabil ntr-o proportie maxima de ‘cel putin 1 Ukg de substanta/ ora Masuri de siguranta Pericolul principal Il constituie incendlui fa incdrcdtura, asociat cu aprinderea In aer 2 vaporior degajatj de unele produse la contact cu apa (Inclusiv tu vapont de apa existenti in atmosferd), precum si reactite intense determinate vo instabilitatea chimica, |ncendiul acestor substanje nu va putea fi stins decdt cu nisip sau pamént uscat ‘Ambelajele utilzate vor fi rezistente la apai (de ex, butoaie de otel) gi ermetic Inchise. De asemenea, se vor folosi doar vehicule inchise sau proveeuto an rolata in mod preventv, se interzice tumatu,focul deschis §1 posibiltatce eae Contact cu punctele calde, cum ar fijeava de esapament sau un bec aprine SLASA 5.1 - SUBSTAN] COMBURANTE (oroxid de hidrogen concentra, acid clorc, azote) 'MITEE: Cuprinde substantele si obiectele care, fara a fi ele insele combustible, pot, $4 elbereze oxigen, provocénd sau favorizand aprinderea slice ssubstante, O Substante comburante (exidante) rd rise secundar sau obiecte care contin astfel de substante: 01 Lichide: 02 Solide; 03 Obiecte; OF Substante solide, comburants (oxidante), inflamabile: OS Substante solide comburante (oxidante), predispuse la aprindere spontana OW Substante solide comburante (oxidante) care, in contact cu apa, degaj’ {gaze inflamabile; OT Substante comburante (oxidante) toxice: OT1 Lichide; 25{indrumar ADR O72 Solide; OC Substante comburante (oxidante) corosive: (OC! Lichide; 0C2 Solide; ‘OTC Substante comburante (oxidante) toxice, corosive. ‘Substante solide comburante (oxidante) ir irarea in grupe de ambalare Ceaartge aislare | oice substan care ir amestec de 4/t sau 171 in fm) cuss wre dua a di conus dee Coa ou "oc do bromat Jo potas 9 celozb de 32 (n masa area ambalate Tf once substanié caro, in amestec de 4? sou 1/1 dn masa) cu celuloza are o durata medie de combustie < decat durata medie de combustie a unui amestec de bromat de potasiu si celuloz de 2/3 (in masa) $i care nu indeplineste criterile de clasficare in grupa de ambalare | Grupa de ambalare Il: orice substanta care, in amestec de 4/1 sau 1/1 cu celuloza (in masa) are o durata medie de combustie = decat durata medie de combustie @ unui amestec de bromat de potasiu gi celuloz de 3/7 (in masa) $1 care nu indeplineste criterile de clasficare in grupele de ambalare | gl ‘Substante lichide comburante (oxidante) a in grupe de ambalare . . te enn care in ames de 11 (in mass celuloza, se aprinde spontan sau are o duratd medie de crestere a presiunit < decat cea a unui amestec 1/1 (in masa) de acid percloric 50% si celuloza; Grupa de ambalare Ill: orice ‘substanta care, In amestec 1/1 (masa) cu celuloza are o durata medie de crestere a presiunii = cu cea a unui amestec de 1/1 (masa) de acid nitric In solutie apoasa 65% si celuloza. Masurl de siguranté Substantele ‘Ourmburante, foarte bogate in oxigen, in combinatie a materialele combustibile (inflamabile), pot declansa o ardere puternica. In areraita, apariscurte de ars supranigenarea almostre,precum go reacie : are a cal ° ye sel comnpartmentui de IncSreBtur nu tebue s fe confeconat inoterle iomabie ar dacd este dn ir, acesta fe fanfugal, La sini Tabagleior nu seve‘ utza materiale combustible sau infamabie Indrumar ADR in mod preventiv, sunt interzise fumatul, focul deschis, contactul cu ‘materiale organice (lemn, fesaturi textile etc.), mai ales in cazul scurgeri sau imprastieri produselor. CLASA 5.2- PEROXIZI ORGANIC! (ray ganic al pero de iroge,ep8crigenld pei tc) DEFINITIE: Cuprinde peroxizii organici si preparatile de peroxizi organici (roduse destinate unor cercetér de laborator). Peroxizi orgahici sunt substante ‘organice care contin structura bivalents ~O-O- si pot fi considerati derivati ai eroxidului de hidrogen, In care unul sau doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti prin radicali organici ‘Subdiviziunite clasei 5.2 1 Peroxizi organic, care nu necesita reglarea temperaturi; 2 Peroxizi organici care necesit’ reglarea de temperatur’ Proprietaii Peroxi2i organici sunt predispusi la descompunere exotermica, produsa sub efectul cAlduri, al frecari, al socului sau at contactuiui cu impuritti (acizi, compusi ai metalelor grele, amine etc.), Poate antrena o degajare de vapori sau de gaze inflamabile sau nocive. Viteza de descompunere creste odaté cu temperatura si variaza th funclie de compoziia peroxiduu, Uneor este obligatore. reglarea temperaturii in timpul transportulu, Numerosi peroxizi organici ard rapid. Trebuie evitat orice contact al peroxiziior organici cu ochi, deoarece anumiti peroxizi pot rovoca leziuni grave ale comesi, chiar dupa un contact scurt, sau pot avea efecte ‘corosive asupra piel Clasificare Peroxizii organici sunt clasificati in gapte tipuri, conform gradului de pericol Pe care il prezinté. Tipurile variaza de la tipul A, care nu este admis la transport in ‘ambalajul in care @ fost supus la incercare, pana la tipul G, care nu face obiectul rescriptillor pentru peroxizii organici din clasa 5.2. Clasificarea tipurilor de la B la F este legata direct de cantitatea maxima de substanta autorizata pe colet. Desensibilizarea peroxiziler organici Pentru siguranta transportului, peroxizii organici sunt adesea desensibilizati prin addugarea de substante organice lichide sau solide, substante anorganice solide sau apa, Prescriptii referitcare fa regiarea temzeraturll Unit peroxizi organici nu pot fi transportati decat in conditile reglarii temperaturii. Temperatura de reglare este temperatura maxima la care peroxidul EyIndrumar ADR Anarumar ADR organic poate fi transportat in conditii de siguranté. In cazul defectéri sistemului de reglare, ar putea fi necesara aplicarea procedurlor de urgent. Temperatura critica ‘este temperatura la care aceste proceduri trebuie puse in aplicare. Temperatura de reglare gi temperatura critic sunt calculate (a se vedea tabelul) pomind de la TDAA (vezi cap. Definiti), [Teresi de vocipiont [| ‘1DAAY Temperatura de | Temperatura crtica | roglare ‘Arbalaje simple | 5206 20°C sub TDAA | 10°C sub TDAA | RM 320°C 535°C | 15°C sub TDAA | 10°C sub TOAA | > 35°C 70°C sub TDAA | _5°C sub TDAA Galera 50°C 40°C sub TDAA | 5°C sub TDAA | | | *TOWA a substajel ambalate panini transport GLASA 8.1 - SUBSTANTE TOXICE pesticide, clanus, arsenic, fen, ricatina, anlina, compusi al mercurull ete) DEFINIFIE: Clasa 6.1 cuprinde substantele despre care se stie, din ‘expetient’, sau despre care se poate admite, conform experimentelor efectuate pe ‘animale, cd pot, in cantit&tirelativ reduse, printr-o actiune unica si de scurta durata, $8 dauneze s8natati omului sau s& provoace moartea, prir inhalare, prin absorbiie cutanata sau prin ingestie. Subelviziunite ciasel 6.4 T Substanfe toxice fara risc secundar: T1 Organice, lichide; 2 Organice, solide; 73 Organometalice; T4 Anorganice, lichide: 8 Anorganice, solide; 6 Pesticide, lichide; TT Pesticide, solide; 78 Egantioane; 9 Alte substante toxice; ‘TF Substante toxice inflamabile ‘TF1 Lichide; TF2 Lichide, utilizate ca pesticide; ‘TF3 Solide; ‘TS Substante toxice care se auto-incaizesc, solide; ‘TW Substante toxice care, In contact cu aerul, degaja gaze inflamabile WI Lichide; TW2 Solide; TO Substanfe toxice comburante (oxidante): 28 Indrumar ADR po TO Lichide; TO2 Solide; TC Substante toxice corosive: TC1 Organice, lichide; TC2 Organice, solide: TC3 Anorganice, lichide: ‘TC4 Anorganice, solide; TFC Substante toxice, infiamabile, corosive. ‘TFW Substante toxice, inflamabile, care, In contact cu apa, degaja gaze inflamabie. Dei Substantele toxice pot patrunde In organism prin inhalare, ingestie, sau absorbjie cutanata. In raport cu propretatle toxice si cu modul de intoxicare so masoara doza letala medie a unei substente 'DLSO penta toxicitatea acuta la ingestfe (doz letala medie): doza unica de substanta determinata statistic, care este de agteptat s8 provoace moartea Intr- tn interval de 14 zile,a jumalate din grupul de gobolani albinosi adullj, atunci cand teste administrata pe cale orala. Valoarea DLSO este exprimata in mg/kg. ‘DLSO pentru toxicitates acuté le ebscrstie cutenati: doza de substants care, aplicata timp de 24 de ore prin contact continuu pe pielea unui iepure albinos, este foarte probabil s& provoace moartea int-o perioad’ de 14 zile a jumatate din animalele din grup. Rezultatul este exprimat in mgfkg CLEO pentru toxicisien acuté ia inhelare: concentratia de vapor, ceata ‘sau pulbere care, administrata prin inhalare continua timp de 0 ord unui grup de gobolani albinosi adult, mascull i femele, este foarte probabil s& provoace moartea intr-0 perioada de 14 zile a jumalate din animalete din grup. Rezutatul este exprimat in mall aer pentru particule si In mrnvm® aer (ppm) pentru vapor Ciastficare gi incsdrare in grupe de arnbalare Grupa de ambelare |: Substante foarte toxice Grupa de ambalare I Substante toxice Grupa de ambalare Ill: Substante putin toxice Gradul de toxicitate se apreciaz in functie de efectele constatate asupra comului in cazuri de intoxicatie accidentslé, precum si de alte proprietati ale substantelor, cum ar fi: stare lichida, volatiltate mare, proprietati speciale de absorbtie cutanaté, efecte biologice speciale. In absenta observatillor efectuate ‘asupra omulti, gradul de toxicitate s@ stabileste prin teste efectuate asupra animalelor de laborator. sesuri de siguranis Nu trebuie 8 ultafi cd va putefiintoxica si dacd furati sau mancatj, fard 6 va spalati pe maini, dupa ce ali alins o substanta toxicd sau c8 o rand cat de mica 29Indrumar ADR reprezinté o zona feate vulnerabili, orn care substanga otravitoare poate intra in sange, Unete substan(e pot patrunde fn circulatia sangvina direct prin piele, in lbsanta oricarei ris Tard 84 provesce arsuri sau durert = he acces, manpularea acestor substante se face obligatoriu cu echi de protectie corespunzator. . Pement ‘Conduestond auto va lua urmatoarele masurile adecvate nu se accept la transport colete deteriorate ori cu urme de scurgere a Substage toxice; ‘© vehiovels contaminate cu substante toxice nu vor mai fi utiizate di ‘dupa ce sunt curdtate de personal specialzat; seat toate ceélate m&rfuritransportate in acelasi vehicul vor fi controlate daca 2u fest § e€ contaminate, luandu-se masuri de eliminare a urmelor de Substanjé noc prin curafare, spalare cu agenti de decontaminare; ‘© parile o2 lemn ale platfomel destinate incarcaturi care au intra I Contact cu substantele toxice vor fi indepartate gi arse; 7 ‘= se va.eviainhalarea eventvalelor emanati de vapori sau gaze toxice » se vor om scurgerile accientale de substante toxice in canale sau tn apele cusstoare; maniglaee ambelajelor numai cu echipamentul individual indicat curdtarea pili cu ap& $i indep&rtarea hainelor care au fost substi osc. 7 ie © incérearea in comun cu produse alimentare, furaje sau alte bunuri de consun i acelasi vehicul se admite numai dacd se asigura separarea Corespurzseare a celor doua tipuri de marfuri (de ex. print-un perete piin) i CLASA 6.2— SUBSTANTE INFECTIOASE anor Se reactant oescene DEFINITIE: In clasa 6.2 sunt ircluse substantele despre care se stie sau se presupune c& au in cotinutul lor agenti patogeni, denumite substante infectioase. ‘gent patogeni sur microorganisme (bacter, viusun, toxine, paraziti,ciuperci gi rickettsi) §\ prion. cxe pot provoca bol infectioase grave la animale sau la cameni Pericolul || covstituie contactul corpului uman cu agentii patogeni, care se poate realiza prin inhare (nas), ingestie (ura) sau prin absorbtie cutanata (piele). Riscurle prezerise sun imbolndivirea, moartea imediata sau dup 0 perioada mai lung de timp, pec.n si poluarea aeruii, ape, soluui, faunei, lore. 30 Indrumar ADR ‘Subdiviziunile clasei 6.2 11 Substante infectioase pentru om: 2 Substanfe infectioase numai pentru animale; 13 Degeuri de spital; 14 Esantioane de diagnosticare. i clasifieart |Produsele biologice” sunt produse derivate din organisme vi, utlizete pentru prevenivea,tratamentul sau ciagnosticarea malacir a om sau ahimale, sau pentru cewollarea, experimentarea sau cercetarea acestora, Pot include produse finite sau nefinite, ca vaccinurie. * Culture” sunt rezultatul unui proces prin care agentii patogeni sunt inmmutti {in mod intentionat. iDeseurile medicale sau degouri de spital” sunt degeuri care previn de ta tratamentele medicale administrate animalelor sau oamenilor sau din cercetarea biologica, Egantioanele prelevate de fa pacienf sunt materiale de origine unand sau animalé, prelevate direct de la oameni sau animale (ex. excrefi, secreli, sange, fesutur si parti ale corpului) transportate in scop de cercetare, diagnosticare, investigati, tratament gi prevenire a unor afectiuni Clasificarea ‘Substantele infectioase trebuie clasificate in clasa 6.2 si atribuite numerelor ONU 2814, 2900, 3291 sau 3373, dupa caz. ‘Substanfele infectioase sunt repartizate in urmatoarele categoti Categoria A: O substanta infectioasa care poate s8 provoace invaliditate permanent sau 0 maladie mortala sau potential mortala la oameni sau animale, altfel sanatoase. Exemple: anand, virusul Ebola, viusul rac, virusul pollo, HIV (in eutur et. Categoria B: O substan{a infectioasé’ care ru corespunde cterilor de clasificare in clasa A. Produse biotogice Produsele biologice sunt repartizate in urmatoarele grupe {@) Produsele fabricate si ambalate pentru uzul profesiunii medicale sau at partcularlor pentru ingrijirea sénatti, Substantele din aceasta grepa nu sunt supuse prescriptilor ADR; (6) Produsele care nu se regasesc la paragraful a) gi se cunoaste sau se crede cd pot contine substante infectioase gi care indeplinese criterile de clasificare in categorie A sau B. Micro-organisme gf organisme modificate genetic Mioro-organismele modificate genetic, care nu corespund defntiei unei substante infectioase, trebuie clasficate ca substante din clasa ®. atindrumar ADR. Degeuri medicaie sax degeuri de spitat Deseurile medicale (de spital) sunt alocate la Nr. ONU 2814 sau 2900, dupa ew Animale infectate Orice animal viu infectat in mod intentionat si cunoscut sau suspectat cd este jurtéor de substante infectioase trebuie transportat numai in conditile aprobate de futo:talea competent, Cu exceptia cazulul in care o substanta infectioasa nu poate {itrarsportata prin alte mijoace, nu se vor utiliza animale vii pentru a transporta acea subsiani Mésuri de siguranta * manipularea numai cu echipamentul individual indicat; @ 88 se opreasca scurgerile accidentale de substante infecticase in canale sau in apele curgatoare: © SA se curefe pielea atinsd de substantele infectioase cu apa rece din abundenta gi sa se indeparteze hainele stropite cu avestea * incdrearea in comun cu produse alimentare, furaje sau alte bunuri de consum se admite numai dacd se asigura separarea corespunzatoare celor dous tipuri de méifuri (de ex. print-un perete pilin) Uneori in timpul transportului trebuie mentinuta 0 anumit. temperatura, sent pastrarea in bune conditiuni a materialulu biologic sau a extractelor de natura umand ori animala, find necesar transport la temperatura controtats. In cazul in care exista pericolu! provocarii de infectii in urma unui incident sau acciet,trebuie delimitata zona gi avertzata autoritatea sanitara competenta CLASA 8 - SUBSTANTE COROSIVE (acid sui, soo caustic, baer de acumulatoare etc) DEFINITIE: Cuprinde substantele care, prin actiunea lor chimicd, ataca ‘psu! epitelial al piel gi mucoasele sau care, in cazul unei scurgeri, pot provoca ‘une ator mérfuri sau miloacelor de transport, sau le pot distruge. Tot aici sunt cupirse $i substanfele care formeazé o substanté corosiva lichid& numai in we2eri4 apei sau care, in prezenta umiditati naturalc a eerulu, produc vapor! {aroew sau particule in suspensie corosive, Subdiviziunlie classi 8 €1-C11 Substanje corosive fara tisc secundar gi obiecte continnd asemenea substante; 1-C4 Substante acide: C1 Anorganice, lichide; C2 anorganice, solide; 32 Indrumer ADR €3 Organice, chide; C4 Organice, solide: €5-C8 Substante bazice: 5 Anorganice,lichide; 6 Anorganice, solide; C7 Organice, lichide; C8 Organice, solide; C9-C10 Alte substante corosive: 9 Lichide; C10 Solide, C11 Obiecte CF Substante corosive, inflamabile: CFI Lichide; CF2 Solide; CS Substante corosive, care se autoincalzesc: CSI Lichide; C82 Solide; ‘CW Substante corosive care, in contact cu apa, deyajd gaze inflamabie; CW! Lichide; cw Solide; CO Substante corosive comburante (oxidante): CO} Lichide: C02 Solide; CT Substante corosive tonice gi obiecte continand asemenea substante. CT! Lichide: CT2 Solide; CT3 Obiecte; CFT Substante corosive lishide, inflamabile, toxice; COT Substante corosive comburante (oxidante). toxice Clasificare gi atribuirea in cadrul grupelor ée ambslare Grupa de ambalare : Substante foarte corosive Grupa de ambalare Il: Substante corosive Grupa de ambalare Ill: Substante putin corosive Atribuirea substantelor in grupele de ambalare |, I i Il se face astfl (2) Grupa de ambalare | cuprinde substantele care provoaca o distrugere pe toata grosimea fesutului cutanat intact, in 60 de minute, incepand imediat dupa o durata de expunere de 3 minute sau mai putin; (©) Grupa de ambaiare Il cuprinde substantele care provoacdi o distrugere a {esutului cutanat intact pe toata grosimea sa in timp de 14 zile incepand de la expunerea timp de 3 minuie, dar nu mai mult de 60 de minute; (©) Grupa de ambalare Il cuprinde substantele care: 33Indrumar ADR: in - provoaca o distrugere a fesutului cutanat intact pe toatd grosimea sa, limp de 14 Ze incepand iediat dupa o data de expunere de peste 60 de minute, dar nu mai mult de 4 ore; sau iMgele despre care se crede cA nu provoacd o distrugere a fesutulul cutanat infact pe toaté grosimea sa, dar a caror rata a coroziuni la orice ofel sau aluminlu depageste 6,25 mm pe an la temperatura de incercare de 55°C. atunci cand este incercata pe ambele materiale. asuri de siguranga Gand are foc un contact local cu pielea, ochii sau mucoasele, substantele corosive provoaca degradarea si distrugerea tesutului epitelial ~ aga-numitele arsuri chimice. Se va spala zona vatamate cu muita apa, dupa scoaterea hainelor stropite cu substante corasive, dae e cazul. Se va apeia abligatoriu la medic pentru tratarea cofespunzatoare a arsuniorchimice Pin ea2 de scurger, se va urmari evilarea deverséril produselor In canale or ape curgatoare, CLASA §~ SUBSTENTE $1 CBIECTE CU PERICOLE DIVERSE (amisrt, bateri de itu, powant! marin, substante transportae la cald ete.) GEFINITIE: In aceasté clasd sunt incluse substanfele care prezinta diverse pericole. altele decat cele evidentiate la celelaite clase, dar care pot fi primejdioase pentru om gi pentru mediulineonjurator. Subdiviziunite ciaeel 9 sunt: . Mt Substante care, inhalate sub forma de pulbere find, pot pune én pericol sanatatea: M2 Substante si aparate care, in caz de incendiu, pot forma dioxine; M3 Substante care degajé vapor inflamabil M4 Baterii cu itu M5 Echipamente de salvare; M6-M8 Substante periculoase pentru medku M6 Substante poluante pentru mediul aovatic, chide; M7 Substanfe poluante pentru mediul acvatic, solide, M2 Micro-organisme $i organisme modificate genetic; M9-M10 Sulpstante transportate la temperatura ridicata MB Lichide; M10 Solide; W411 Alte substante care prezinta un risc in timpul transportului dare care nu ‘corespund definitiel nici unei alte clase. 34 Indrumar ADR. 4, Substane care, inhalate sub forma de pulbere find, pot pune in pericol sénatatea Este vorba despre azbest si amestecurile ce contin azbest, care pot afecta sever sinatatea, provocand, dupa expuneri prelungite, diverse tipuri de cancer gi alte boli pulmonare grave. Azbestul a fost folosit in trecut pe scar larga in multe domenil ale industriel, in special ca izolator in constructi. In prezent, In Uniunea Europeana este interzisa extractia, manufacturarea, procesarea si utlizarea de orice tip a azbestului. Totus, se pune deseori problema eliminari deseurlor de azbest, mai ales la demolarea cladirilor vechi. Orice manipualre a produselor ce contin azbest se face numai cu echipament de protectie respiratorie corespunzator. Degeurile ce contin azbest sunt obligatoriu transportate ca deseuri periculoase ADR. 2. Subsiante si aperate care, {a caz de incendiu, pot forma dioxine ‘Cuprind difenil: policiorati (PCB), trifenili policlorati (PCT) si diferili i trifenil polinalogenati si amestecurile care contin aceste substante, precum si aparatele, ‘cum ar f ransformatoarele sau condensatori, PCB sunt considerati ca periculos! din ‘cauza persistenfei in mediul inconjurétor, a capacitai de bioacumulare, a faptului c& nu se degradeaz’ in mediul ambiant si provoacd efecte adverse gi toxice asupra “organismelor expuse la aceste substante, Dioxinele rezulté din arderea PCB. Sunt substante care se bioacumuleaza gi ‘au timp de Injumatatire mare, iar expunerea cronic& duce la: disfuncti reproductive, dereglari ale tiroidei, diabet, endometrioz, afectarea sistemulul imunitar sia sistemului nervos (central si periferic), sarcom si cloracnee. Testele efectuate pe animale au dovedit si efecte cancerigene. 3, Substanfe care degald vapor inftamebili Substanjele care degaja valor inflamabili cuprind polimeri ce contin lichide inflamabile, cu punct de aprindere mai mic de 55 °C. 4, Sateril cu fitiu Termenul ,pile cu Itiu’ se referd la toate baterile gi pilele care contn ity sub orice forma, inclusiv pilele si bateriile cu membrana polimeric& sau cu litts ionic. In ‘fara de pericolul de poluare @ mediului, baterile cu iti prezinta, in caz de expunere la caldura sau scurtcrouitare, si pericol de incendiu, explozie, degajare de fum dens intant, arsuri termice sau chimice etc. 5, Echizements de zaivers Este vorba de obiecte ce contin substanfe explozive din clasa 1, eventual si alte substante periculoase, utlizate in vehicule in scopul protectiei individuale (generatoare de gaz pentru sacii gonflabil, module de saci gonflabil, retractoare Pentru centurile de siguranta), De asemenea, aici sunt cuprinse ¢i barcile de salvare, dispozitivele de plutie individuale si topoganele autogonfiabile. Nr. ONU 2080 se aplic& dispozitivelor autogonfiabile, iar Nr. ONU 3072 se aplicd celor care nu sunt autogonflabile. 35Indrumar ADR 6. Substante periculoase pentru mediul inconjurator Poluanti pentru mediull acvaiic Substantele pericuioase pentru mediu includ substante solide sau lichide care polueazd mediul acvatic, precum si solutiie sau amestecurile unor astfel de substante (cum ar fi preparatele si deseurile). ‘Substantele sau amestecurile clasificate ca substante periculoase pentru mediu (mediul acvatic), care nu sunt aitfel clasificate conform ADR, trebuie atribuite: Nr ONU 3077 SUBSTANTA PERICULOASA PENTRU MEDIU, SOLID, N'S.A; sau Nr. ONU 3082 SUBSTANTA PERICULOASA PENTRU MEDIU, LICHID, N.S.A. . Micro-organisme seu organisme modificate garetic Micro-organismele modificate genetic (MOMG) si organismele modificate genetic (OMG) sunt micro-organisme si organisme al c&ror material genetic a fost odiicat deliberat prin ingineria genetica Intr-un mod care nu are loc in natura ‘Acestea sunt atfibuite clasei 9 (Nr. ONU 3245) daca nu corespund defintiei de subszante toxice sau substante infectioase, dar pot antrena modificari la animate, Vegetale sau la substantele microbiologice, modificéri care, in mod normal, nu rezul din reproducere naturalé. 7. Substante traneportste ia temporazurd ridicaté Substantele transportate la cald cuprind substantele transportate in stare lichic&, la 0 temperatura = 100 °C. Ele mai cuprind, de asemenea, substantele solide traneportate la o temperatura = 240 °C. 8, Alte substanje care prezinté un rise in dimou! nu corespund defini! nict unai alte ciaze = Compus de amoniac solid avand un punct de aprindere mai mic de 60 °C = Ditionité cu rise mic Lichid extrem de volatil ~ Substanté care degaja vapor nocivi Substante care contin alergeni ‘ruse chimice gi truse de prim ajutor sporty ibuirea la 0 grup ce ambelare ‘Substanfele gi obiectele din Ciasa 9 sunt atribuite la: : = Grupa de ambalare Il: substante mediu periculoase; = Grupa de ambalare Ill: substante putin periculoase. Masur de sigur Produsele in clasa © pot ina int-o reactie de descompurere ori de polimerizare, deosrece pot produce: distrugerea ambalajelor,rénzea persoanelor Poluarea mediiut inconjurétor sa celui acvatic, In cazul rAspancin in aer, in apa Eau pe sol a unui produs poluant, se va incerca stoparea extinderi zone afectate gi evilzrea deversiriin canale sau ape curgatoare 36 Indrumar ADR Capitotui IV AMBALAREA MARFURILOR PERICULOASE 4. GENERALITATI ‘Ambalarea marfurilor periculoase trebuie 88 respecte exigente stricte, in conformitate cu cerintele ADR. Ambalajele trebuie sa fie de bund calitate, solide, ‘4 reziste la socutile gi solictarile din timpul transportului, s8 nu-permita plerderea continutului, s& nu prezinte la exterior urme de substante periculoase, $4 nu fie cevodate de mérturl periuloase pe care fe conjn sau 88 nu reacioneze cu acestea Mérfurle periculoase nu trebuie ambalate impreund tn acelagi_ambalaj ‘exterior sau supra-ambalaj cu alte mérfuri (periculoase sau nu), daca reactioneazd cu acestea, provocand: © oardere au o degajare mare de caldur& » odegajare de gaze inflamabile, comburante, toxice sau asfixiante | _formarea'de substante corosive sau instabile La incéircarea oric&rui amtalaj se lasd o marja de incarcare pentru a exclude scurgerea continutului sau deformarea ambalajulul. Gradul de umplere depinde de coeficientul de dilatare a lichidulu, fiind in general cuprins intre 90 si 98% din capacitatea recipinetulu. Recipientele sub presiune se vor umple la maximum 95% din capacitate, la 50° C. ‘Ambalajele goale si necurstate trebuie si respecte aceleasi prescripfi ca gi ‘cand ar fi pline 5 vor fi deciarate ca atare in documentul de transport al maf ‘ADR ciferentiaza urmatoarele tipuri de ambalaje balaie mici, cum ar fi, printre altele, butoaiele, canistrele, cutile, sacii si butelile de gaz. Capacitatea si masa acestor recipiente sunt limitate la 450 I, respectiv 400 kg, lata cdteva exemple de ambalaje: Butelie _butoi de lemn cutie Supra-ambeteie'e sunt ‘eprezentate de un invelis utiizat de acelasi ‘expeditor pentru a confine unul sau mai multe colete care formeazai o unitate mai sor de manevrat si de arimat in timpul transportului. Supraambalajele nu trebuie supuse unor teste. canistra butoi de metal 3Indrumar ADR _Exemple- un palet de Incarcare pe care sunt agezate mai mute cote fale cu 0 banda adezivs, 0 hus de piasic elastic sau prin ate miloace adecvate - un ambala exterior de protecte, cum ar fo eu sau un cog de rch Ambaiajeie de zfutor (sicuranté) se utllzeaz’ pentru a transporta coletele deteriorate, care prezinta defecte sau scurgeri ale mérfurilor sau din care marfurile s~ au rspandit sau s-au scurs, dar numai pentru transportul pand la un loc unde substantele periculoase sd fie eliminate sau recuperate, taciblentele mari pentru vias (denumite prescurtatRMV, respectiv IBC sau GRV in limbile engleza | francez) sunt ambalaje ce constau dintr-un ambalaj rigid sau flexibil a) avand 0 capacitate: 1) ce nu depageste 3 m°, pentru substantele solide gi lichide din grupele de ambalare I! gil; ji) ce nu depaseste 1,5 m*, pentru substantele solide din grupa de ambalare |, ambalate in RMV fiexibile, din materiale plastice rigide, compozite, din carton sau lemn; il) ce nu depageste 3 m*, pentru substantele solide din grupa de ambalare | ambalate in RMV metalice; iv) ce nu depageste 3m’, pentru substantele radioactive din clasa 7; ') concepute pentru manipularaa mecanica ©) care pot rezista la solictarile produse in timpul manipul&rii si transportului Existé mai multe tipuri de RMV-uri: metalice, flexible, din plastic rigid, compozite cu recipient interior in plastic, din carton gi din lemn. RMV-urile din metal, material plastic rigid $] compozite vor fi supuse unei inspectii tehnice periodice la interval de 2,5, respectiv 5 ani, Nunes 7 7 RIMV metalic. RMV flexibil RMV de plastic 38 Indrumar ADR ‘Ambalajele_mari sunt ambalaje formate dintr-un ambalaj exterior care ccontine obiecte sau ambalaje interioare si care: ‘a) este conceput pentru o manipulare mecanic&, ) are o mas net mai mare de 400 kg sau 0 capacitate mai mare de 450 ltr, dar al cérui volum nu depageste 3 m Instructiunile de ambalare referitoare la ambalajele mari sunt codificate “n ADR cu literele LP (din termenul englezesc large package). 2. CODUL AMBALAJELOR, ; Fiecdrui ambaiaj ADR ii este atribuit un cod, format astfel a) o cifré araba, care arata tipul ambaiajului 1. Butoi 2. Butoi din lemn 3. Bidon (canistra) 4, Lada 5. Sac 8. Ambataje compozite 7. (rezerval) 0. ambalaje metalice ugoare b)o litera majusculd care indica material utiizat A Oil G.Carton 8 Aluminiu H: Material plastic, G.Lema natural L Material text Placa} M. Hartie F.Lemn recondiionat _N. Metal (atu! ecatofe! sau aluminiv) P. Stil, porfelan, gesio €) ocird araba care reprezinta categoria de ambalaj, de exemplu 1 = capac fix 2= capac detagabil Codul poate farrat de erate ‘T= ambaial de siguranta \V= ambalaj special smbalaj cu specifcatie diferita i in ofl cu capac nedetagabl ste din Pace) 65k:2 = sac din past ang la pula HAT = ambale eampoal tin paste cu blo ester ai fe 3, MARCAJUL AMBALAJELOR ADR: Orice ambaiaj folosit pentru marfuri ADR trebuie s& prezinte un marca), care arata cd ambalajul respectiv corespunde unui anumit model standardizat 1 c& a indeplirit cerintele probelor corespunzétoare. Pentru a afla ce substante pot fi 39Indrumar ADR transport si care este masa maxima de substanfa pe care © poate contine un ~ambalai.2b4¢ consultate coloanele 8, 9(a) si 9(b) din ista marfurlor periculoase. Hatta ambalajelor ADR contine: a) simbois! ONY sau Iterel RIADR (pentru ambalajele agreate la transportul feroviar/rutier) by codul 872231 «un cod"07mat din dous pat 1) 0 Bea care arata grupa sau grupele de ambalaj pentru care poate fi folost: (Litera TS x TIL UL Y i Zz til 2)pénirulichide ~ densitatea relativa a lichidului care poate fi continut Peniru solide sauu ambalaje interioare — masa bruta in kg bala] ¢ sce sau ambalaje interioare — litera S peri#ichde - presiunea hidraulica de proba (kPa) 9) ultimele dou8 cite ale anului de fabricatie 4) numel S2tvbi care a autorizat atribuirea marcajulul (g) nue fabrcantului {ncazul ambalajelor reconditionate, marcajul mai contine gi: 1) nee n care s-aetectuatreconaiionarea i) marca i care a efectuat reconditionarea }) aru de econdtjonare, litera JR Exempt W) scvrasisies FV Nuvie23 T) (Ay nart5083 ) Nees In marcajul UN al MRV se gasesc intotdeauna literele X, Y sau Z, ‘care eu8¢22a5i sernificatie ca gi pentru ambalaje. Cutie noua de carton Butoi nou de ofel pentru 40 r Indrumar ADR Exempla: TIANY/T-83/B/F WO 11000/250/1000/3-90/-/Steel/3,5/S4-82 In plus fat8 de mareajete obignuite, RMV-urle vor purta si unul cin marcajele de mai jos, in functie de rezistenta acestuia la stivuire: = 3 a : ees | eueennpatice 4, CONTAINERELE Containerele sunt dispozitive de transport concepute pentru a facilita manipularea marfurilor pentru transporturie muitimodale. Au un volum interier de cel Putin 1m’. Utiizarea Jor nu modificd exigentele la care trebuie s& raspunda Tecipientele (coletele, MRV etc.) In care sunt transportate m&rfurile periculoase. Containerele mari au un volum interior de peste 3 m° gi trebuie sa corespunda anumitor norme (de exemplu, containerul ISO) $i s& fie structural apte pentru transport. 5. TRANSPORTULIN VRAG Unele produse ADR, mai putin periculoase si sub forma solid’, pot fi transportate in vrac, fara ambalaj, in vehicule speciale pentru vrac, care trebuie 8 ‘indeplineasc& anumite condifii tehnice. Cel mai bun exemplu cunoscut este cel al camionului-bend cu prelata. 4indrumar ADR Capitelul V DOCUMENTELE DE BORD In afar de documentele necesare pentru transportul rutier de_marfuri generale, atunci cand se transporté mérfuri periculoase la bordul vehiculului trebuie 1 se ale gi unele documente strict legate de natura periculoasa a transportulu tarifeatul de agreare a vehiculuisi (4ac8 e cazul), certifcatul profesional ADR al fonducdtorului auto, documentul de transport al marfi gi instructunile in scris (fsa ce sgurant. 4. CERTIFICATUL DE AGREARE ADR PENTRU VEHICUL, sale emis de Registrul Auto Roman ~ RAR, prin reprezentantele sale; 1e obligatoriu atat pentru transportul national, cat si pentru cel international; “a bordul vehiculului se pastreaza obligatoriu originalul documentului “onthe: identificarea vehiculului (marca, tip, numar de gasiv) si a proprietaruli, ‘erurerarea marfurilor periculoase care pot fi transportate, data expirari, - duria de valabiltate este de 1 an; “yeticulele care necesita ceriicat de agreare ADR sunt vehiculele FL, OX AT, EXIl, EXIlsMEMU (vezi cap. Defiiti). pentu un tractor cu semiremorca sunt necesare un certficat pentru tractor si un ‘ui pentru semiremorca, “eypeditorul are dreptul s& controleze certificatul de agreare ADR al vehicululul tn timpulincarcari, este interzis transportul altor substante periculoase decat cele menfionate tn certicatul de agreare ADR. “pentru cisteme, recipiente i instalati de operare, se obfine in preatabil o “utotzatie tehnica pentru suprastructura, emisd de S:C. IPROCHIM. 2. CERTIFICATUL DE FORMARE PROFESIONALA ADR: in timpul transportului rutier de marfuri periculoase, fiecare membru al chipaluluitrebuie s& defina un cerficat de formare profesional ADR, ‘orespunzator marfi transportate, In termen de valabiltate. Dac vehiculul are MMA gece 3.5 tone, conducdtorul auto trebuie s8 deting si certficat profesional pentru transport de mérfuri generale! 3, DOCUMENTUL DE TRANSPORT AL MARFII -nvexist& un model impus, poate fi reprezentat de scrisoarea CMR sau de orice alt cooument de insotire a marfil(factura, aviz de insofire a marfi etc.); cartine obligatoriu urmatoarele date: Indrumar ADR 4. aumérul ONU al marfi transportate 2. denumirea oficiald pentru transport completata, dac& @ cazul, cu denumirea tehnic& intre paranteze. 3.- pentru substanfele si obiectole din clasa 1, codul de clasificare ~ pentru celelalte clase: numérul modelelor_de_elichete cu care sunt elichetate marfurie; dac& sunt necesare mai multe etichete, urmatoarele vor flindicate intre paranteze; 4, grupa de ambalare; P 6. codul de restrictie prin tuneluri (TRC) - daca traseul cuprinde un tunel rutier 6. numarul si descrierea coletelor 7, santitsten totelé de marfé tranapott (ote, ass nah sou sb et 8. numele si adresa expeditorului 9, numele gi adresa destinaterulul sau destinatarior. 10. declaratia conforma dispozitilor unui acord special (seca. car, Informatie enumerate la punctele 1-5 trebuie si aparé obligatoriu in documentul de transport in ordinea de mai sus. Exemple: UN 2212 AMIANTA ALBASTRA, 9, Il (E) UN 1230 METANOL, 3(6 4), Il, (DIE) UN 0160 PULBERE FARA FUM, 1-1C, (B1000C) Gazuri particuizre Penira deseuri care conjin mazfuri pericuisase Numdrul ONU, cuvantul ,DESEU" si denumirea oficialé pentru transport: Exemplu: .UN 1220, DESEU METANOL, 3 (6.1), I, (DIE Peniru colete (Sutoaie, butelii de gaz, MRV) goale necurajeze “Ambalaje goale’, “recipiente goale” sau “MRV goale’, urmate de clasa produsului pe care !au continut si inilialele “ADR” sau *RID* Exemplu: "AMBALAJE GOALE, 3, ADR” Pentru containere-cistern goale necuritate “Containere-cisterna goale’, urmata de clasa produsului pe care (-au continut si de “ADR’ sau “RID', dar in plus se indica: “ultima marfa transportata’, precum gi umérul ONU gi denumirea oficialé pentru transport a ultimei marfitransportate. Pentru cisterns gozle, necuréjate “Vehicukcistern’ gol, ‘cisterna demontabili goala, “container-cisternd gol’, ‘cistern’ mobil goala’, “Vehicu-baterie gol” sau “CGEM gol” (dupa caz), clasa ultime! marfi incarcaie, ADR sau RID, “ultima marfé incarcata:", numarul ONU $i denumirea oficiald pentru transport a ultimei marfi incarcate. Exemplu: “Vehicul-cisterna gol, 3, ADR, ultima marfa inc’reata: UN 1089 ACETALDEHIDA" Transportul in ambalaje de ajutor Dupa denumirea mari transportate, se adéug’ “AMBALA DE AJUTOR’. 43Indrumar ADR Pentru transportul de substanfe autorecctive din clase 4.1 sau peroxizi organic! din clasa 5.2: ‘Se mentioneaz& .Temperatura de reglare. care trebuie respectate in timpul transportulul Pentru transporturile care precedé sau urmeazé un traseu maritim sau gerian ‘Se adauga men{iunea ,Transport conform 1.1.4.2.1" Pentru transport! de substanje poluante, care indeplinesc criteriiie din cep. ADR 2.2.9.1.10 Se adauga mentiunea “PERICULOS PENTRU MEDIU’ sau “POLUANT MARIN" (daca traseui cuprinde si un parcurs maritim). Aceasta prevedere nu se aplic& pentru UN 3077 si UN 3082 Pentru transportul international, documentul de transport trebuie redactat tn limba oficiala de {ari de expedite gi, in plus, in franceza, erglez8 sau germana, daca limba oficialé nu este una dintre cele trei de mai sus. Expeditorul si transportatorul trebuie s& pastreze o cope a documentului de transport si orice alte informatit specitice ADR pentru o pericada de minimum 3 luni °C" si Temperatura criticd.....°C* 4, INSTRUCTIUNLE SCRISE instructiuaite scrise conform ADR (numite in trecut g fige de siguranté) Ele sunt utlizate ca ajutor in caz de situatie de urgenta sau accident care poate aparea sau se poate intmpla in cursul transportului Pe durata transportulu, instrucfiunile scrise se vor gai la bordul vehiculului si se vor plasa intr-un loc ugor accesibil Vor fi furnizate de catre trarspotator echipajului vehicululul int-o limba pe care fiecare membru o poate citi si intelege, inainte de inceputul cursei (nu mai este necesar& traducerea figei in alte limbi). inainte de inceputul cursei, membrii echipajului vehiculului trebuie s4 se informeze in legatura cu marfurile periculoase Incércate si s& consult instructiunile sorise. Practc, in functie de etichetele de pericol ale marfurilor incarcate, vor putea fi identficate actiunile de urgent generale §i specifice care trebuie intreprinse in caz de accident sau incident Instructiunile in scris vor cotespunde obligatoriu unui model de patru pagii. 5, CERTIFICATUL DE INCARCARE PE VAS A CONTAINERULUL Este un document necesar pentru un transport rutier de containere care precede un traseu maritim si trebule sd Insoteascd documentul de transport. Un document unic poate indeplini functille documentului de transport si ale certificatuul de’ incdrcare pe vas al containerului — se numeste document de transport multimodal. Are drept scop asigurarea respectarii prescripfile refertoare la calitatea coletelor din interiorul containerului; incdrcarea in comun; arimarea coletelor din container. Indrumar ADR MARCAREA $f ETICHETAREA COLETELOR Expeditorii marfurlor periculoase trebuie 88 marcheze si si eticheteze coletele conform prevederilor ADR. Eticheteie ADR precizeaz’ ci toate ambalajele (inclusiv RMV-urile) ce contin marfuri periculoase trebuie sa fie dotate cu etichete. Etichetele ce pericel au forma unui romb cu laturile egale, avand cel putin 100 mm, mai putin dacd dimensiunea coletului nu permite aplicarea etichetei standard. Fiecare eticheta are inscriptionata in partea de jos 0 cra, care semnifica pericolul corespunzator. Daca substantele periculoase prezint& mai multe pericole, acestea vor fi semnaiate prin aplicares mai multor etichete aldturate Eticheta de man'pulare (pr, ¢4) araté direcfia in care trebuie agezat coletul pe care este aplicatS, Aceasta etichet este prevazuté pentru ambalajele care nu {rebuie rastumate, existand pericolul scurgerilor de substanta din ambala) Mazcajul pentru subetente periculoate pentre media Coletele care contin marfuri periculoase pentru mediul acvatic (poluant), adicd cele care indeplinesc conditile din cap. 22.9.1.10 ADR, cu exceptia UN 3077 i UN 3082, vor fi marcate in mod durabil gi cu marcajul de mai jos: 45