Blade Runner 2049 (Vânătorul

de recompense 2049)
Discuție asupra filmului

Inovare Culturală
Cristescu Alexandra-Gabriela
 Cuprins

I. Prezentare. Producție. Discuții - recenzii

II. Proprie sumarizare film
 I. Prezentare. Producție

Blade Runner este un film științifico-fantastic din 1982

regizat de Ridley Scott și scris de Hampton Fancher și David
Peoples. Cu Harrison Ford, Rutger Hauer, Sean Young și Edward
James Olmos, este o adaptare a romanului din 1968 al lui Philip K.
Dick, Do Androids Dream of Electric Sheep?
Filmul este plasat într-un viitor distopic Los Angeles din
2019, în care oamenii sintetici cunoscuți sub numele de replicanți
sunt bio-proiectați de către compania Tyrell pentru a lucra asupra
coloniilor spațiale. Când un grup fugar de replicanți avansați condus
de Roy Batty (Hauer) evadează înapoi pe Pământ, polițistul ars Rick
Deckard (Ford) acceptă fără tragere de inimă să-i vâneze.
Blade Runner din ceea ce am citit a a avut inițial performanțe
slabe pe scenele din America de Nord și a triat considerabil părerile
criticiilor.
Unii i-au lăudat complexitatea tematică și imaginile, în timp
ce alții i-au criticat ritmul lent și lipsa de acțiune.
Din punctual meu de vedere mi s-a părut o acțiune cursivă și
închegată pentru un film. Nu se compară cu regizările de mari
dimensiuni ale unui serial ca să poată fi criticat atât de aspru din
perspectivele dinamice.
Ulterior a devenit un film considerat clasic pentru marea
masă a vizionatorilor și de atunci a ajuns să fie considerat unul
dintre cele mai bune filme științifico-fantastice din toate timpurile.
Aici criticile se mulează și pe argumentul meu acela că întradevăr
și-a atins scopul de a prezenta o lume cu un design de producție
care înfățișează un viitor high-tech, dar în degradare.
Blade Runner este, probabil, cel mai discutat film SF făcut
vreodată. A obținut această onoare fiind un eșec la lansarea sa
originală, obținând astfel strălucirea valoroasă a unui adevărat cult
(ceva ce nu s-ar putea spune niciodată despre Star Wars, Spune
Andrew).
Când a fost relansat în cinematografe sub forma unui montaj
al regizorului în 1992, a fost reevaluat de critici prin urmările
rediscutării acestuia și mai mulți oameni au plătit să-l vadă.
Ironia acestei legitimări întârziate este că după montaj
sensul scenelor devine mai criptic și mai ambigu decât originalul.
Ce îmi lasă mie loc de interpretări din nou merge mână în
mână cu recenzia lui Andrew și anume speculațiil legate de faptul
că Deckard însuși este un replicant.
Am mai aflat și că Blade Runner este adesea privit atât ca un
exemplu important de cinema neo-noir ( adică un mod de filmare
obscurizat, ceva asemănător cu ideea de film întunecat cu aspe
gtegrotești, povești sinister și fundal constant decadent, degradat,
intunecat) cât și ca o lucrare de bază a genului cyberpunk.
Totodată, un aspect interesant pentru mine acela fiind coloana
sonoră. În recenzia lui Andrew Collins se vorbește despre această
compoziție realizată de Vangelis, ce a fost nominalizată în 1982 la
un BAFTA și un Glob de Aur ca cea mai bună muzică originală.
 Filmul a influențat multe producții cinematografice
științifico-fantastice, jocuri video, anime și seriale de televiziune. A
adus opera lui Philip K. Dick în atenția Hollywood-ului, iar câteva
dintre lucrările sale au devenit ulterior filme precum Total Recall
(1990), Minority Report (2002) și A Scanner Darkly (2006). În 1993,
a fost selectat pentru conservare în Registrul Național de Film al
S.U.A. de către Biblioteca Congresului ca fiind „important din
punct de vedere cultural, istoric sau estetic”.
Printre scenele controvesate este cea introdusă ulterior legată
de visul cu unicorn la lui Deckard- este de fapt o previzualizare a
oregamiului în forma de unicorn făcute de ofițerul Gaff la
schimbările dintre topic până la filanul filmului.
A doua scenă este însoțită și de vocea de fundal ambele la
final unul vrut a fi fericit– aceste două segmente au fost inițial
înlăturate și readăugate ca un compromise între studioul de
producție și regizor. Unele dintre versiuni au mai multe scene de
acțiune mai grotești decay cele vizionate de mine în varianta
regăsită ( vezi link)
O continuare, regizat de Denis Villeneuve și intitulată Blade
Runner 2049, a fost lansată în octombrie 2017, alături de o trilogie
de scurtmetraje care acoperă intervalul de treizeci de ani dintre
decorurile celor două filme. Seria anime Blade Runner: Black Lotus
a fost lansată în 2021.
 II. Proprie sumarizare film

Povestea implică un soi de război civil totuși la nivel

interstellar în care omul crează prin biotehnologie o nouă categorie
de roboți superiori în tot ce înseamnă forță brută dar și cu mai multe
considerente umane ca niciodată inclusive inteligență. Ei erau
folosiți tot drept scalvi sau pntru muncile de jos ale societății până
când s-a pornit un război. Aceste sisteme tehnologice au deprins si
emoțiile tipic umane răsculându-se. În urma războiului ei au fost
categorisit drept fiind o tehnologie interzisă.
Deschidere fastuoasă a filmului printr-o metropolă
cibernetică colosală unde oamenii totuși au aspectul de la 1980. Am
văzut o înșiruire de elemente futuristice ( după cum se gândea pe
atunci că ar arăta viitorul) dar unde oamenii se purtau la costum,
femeile respectabile aveau sacouri clasice cu epoleți. Mi-a mai
plăcut de unu dintre personajele feminine ce avea obiceiul să
fumeze. Dacănu mă înșel pe atunci se discuta și despre emanciparea
femiii ce putea fuma cot la cot cu un barbat.
 Revenind, totul este sub pătura nocturnă iluminată de apogeul
tehnologiei urmat de scena în care vocea unui calculator face
anunțul unui către Kowalski Neon. Un proaspăt angajat al
companiei Tyrell.
Fundalul musical specific anilor 80’ întârește starea de straniu
și dinamic al procesului de interogare printr-un aparat ce semăna cu
o compresă cu aer menită să măsoare mișcările pupilei - un soi de
test al adevărului despre c are încă nu știm decât că măsoară sau
arată mișcările irisului.
Alt cadru- cel al unui oraș pământean suprapopulat cu mașini
și zepeline hiperdotate -,, a land of opportunity”.
Acest pământ plin de oportunități pune în scenă prima dată un
soi de Chinatown arhiplin cu multe leduri, aglomerație și o ploaie
densă unde totuși cineva stătea la masă și mânca din farfurii specific
chinezesc( ca niște boluri). Focusul se mută pe cineva care citea
ziarul. După așteptările mele de acum din păcate cinematografia
încă nu este în puctul cu care generația noastră s-a obișnuit. Revăd
de fapt o altă lume cu o altă mentalitate.
,, a new life awaits you in the world of colonies,, Anunță
zepelinul
,,Golden land... And adventure”.
Bătrânul de la tejghea îmbrăcat precum un vânzător la
restaurantele micuțe japoneze ce servea clienți americani deși încă
nu știa exact limba lor îl servește cititorului de ziar până ce un alt
personaj apare și-l acuză că este,, vânătorul de comori,, sau,, blade
runner,, această icoadă îmbăcată la costum vine din partea
polițistului Bryant.
Tot de discutat atmosfera ce se menține pe toată durata
filmului sumbră și ploioasă. Următoarea scenă prezintă o clădire a
poliției ce părea de fapt un apogeu al tehnologiei dar devenea de
rangul unui megalit ponosit în care se taie tehnologia în pofida unui
birou tipic al unui ,, investigator”.
Aici aflăm coeficienți noi despre poveste. Din companica ce
i-a creat Tyrell adică , au scăpat 6 invenții de acest gen primul fiind
Leon Nexus 6 urmat de Roy Batty sau liderul lor.
Tot aici aflăm despre ce însemna aparatul de mai devreme
folosit la interogatoriu – este un tip de test numit Voight-Kampff
ce identifică sau face diferența dintre oameni și aceste replici.
Următoarea este Zhora – numită și ,, beauty and the beast,,
adică întruchipeazî atât frumuseșe cât și o putere de luptă colosală.
Cea de-a patra este Pris – sau basic pleasure model – un fel de
păpusă pentru serviciile de club dar în stil military.
Ei sunt făcuți să copieze tot ce înseamnă uman mai puțin
emotiile dor că pe parcursul duratei lor de viață de maxim 4 ani
ajung să deprindă adesea stângaci și aceste emoții.
Pentru mine e echivalemtul cu prototipul de ivenție bionică
dar cu mintea unui copil. Un leitmotiv interesant de film totuși.
Vedem și această corporație în forme trapezoidale pline de
lumini și circuite electrice. Scena interioară este interesantă -un
birou amenajat cu coloane stâlpi cu păsări, posibili vulture, din
metale lucioase masă simetrizată de statuete și o deschidere larga
către exerir unde se afla și biroul. Penteu mine seamană mai mult cu
ceva ușor egiptean unde își face apariția o femeie frumoasă și o
bufniță cibernetică.
Rachel și el se prezintă drept Deckard.
Aici are loc testarea lui Rachel pentru a identifica dacă și
aceasta este o replică.
Replicanții sunt până la urmă tot mașinării iar dacă ele
cauzează rău atunci este rolul Luis a se implica. Aici apare un alt
personaj prin care se explică de fapt ce este acel test de dilatare al
pupilerolr : un test de empatie -,, blush response,, sau capabilitatea
de dilatare sau fluctuația pupilelor - dilatarea involuntara a pupile-
irisului.
Eldon Tyrell este cel care vrea sa vadă capacitatea testului pe
Rachel. Astfel, întrebări varii menite sa creeze emoție pentru
interogat încep să se scurgă printre pereții grei ai încâperii.
La ultima întrebare Rachell nu răspunde și este poftită afară,
ulterior Deckard trage concluzia că și ea este un replicant doar că
cei care cunosc acest lucru sunt doar el și cu al său creatpr Eldon.
Rachell este de fapt experimental perfect de replică cu
amintiri astfel încât durata de viață a patru ani este mult prea scurtă
pentru a distila emoții veritabile.
Scenele următoare implică în a o găsi prin niște indicci dintr o
poza de la locuința lui Kowalski pe așa numita Madame Saloma
sau Zhora.
O găsește într-un bar ea fiind una dintre dansatoarele
principale de acolo. Totul pleacă de la elucidarea misterului din
poză. În poză , se afla o oglindă, în oglindă reflexia unei femei
blonde cu un tatuaj în colțul chipului al unei vipere. În casa lui
Kowalski este găsit de către Deck și un solz. Înițail merge să caute
proveniența lui și ulterior ajunge și la bar.
Făcând muncă sub acoperire ajunge și în dresingul doamnei
Salome unde era cât pe ce să fie ucis.
În fuga sa reușește să o ucidă pe aceasta. Următoarea țintă
este Pris – aceasta ître timp merge să îl caute pe un anume J F
Sebastian. Cel care a produs de fapt corpurile pentru ei.
Tot pe parcurs Kowalski încearcă să-l ucidă pe Deck și
sfîrșește ucis împusșat în cap de către Rachell. Și acesta vine cu o
poveste mai profundă despre esența umană unde îi caută explicație
în brațele vânătorului de recompense.
Povestea este o urmărire continuă. Acești roboți căutau de
fapt la oameni o metodă de a li se prelungii viața în timp ce partea
umană dorea să îi distrugă.

Prin Sebastian, Roy ajunge la Eldon pe care îl ucide

spărgându-I ochii iar ultima parte a filmului prezită lupta dintre Roy
și Deck în care mașinăria este totuși detronată cu și prin emoțiile
confuse ale omului.
Pe culmile dintre nebunie și moarte Roy îl urmărește pe D.
Pare precum un calculator defect ce spune lucruri defalcate menite
sa instige la spaima. Se ajunge la o urmărire cățărată pe clădire încă
pe tonul sumbru al nopții ploiaise până pe acoperiș ca mai apoi Roy
spune ca experiata de a trai în frica este de fapt egala cu sclavia în
tip ce Deck se ținea de un stalp al acoperișului pentru a nu cădea
este salvat de Roy. I spune lui Deck cate lucruri a văzut, ceva omul
nu va vedea de fapt vreodată și lucrurile acestea vor fi pierdute,,
precum lacrimile în ploaie,,.
 Referințe

Andrew Collins, 1982, Empire, Blade Runner Review. Disponibil la :

https://www.empireonline.com/movies/reviews/blade-runner-
review/?fbclid=IwAR3o-Me-FTFdPaMwnhNBhwM-
eH9OkGD1mtTBRBe4gNYg5Ooj7HNfAKK0G2E . Accesat la data
06.02.2023.

Link Film – https://ww4.fmovies.co/film/blade-runner-4202/