DISTOPIA (1)

O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie)

reprezintă chiar antiteza unei societăţi utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se
caracterizează prin prezenţa uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o
formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul
dis- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp ce topos înseamnă „loc“.

Trăsături ale societăţilor distopice

O societate distopică poate prezenta cel puţin una din aceste trăsături:
 stratificare socială, astfel că apartenenţa la o clasă socială este definită strict şi impusă cu forţa
iar mobilitatea socială este non-existentă (vezi şi castă).
 un singur stat-naţiune condus de o elită fără idei democratice
 un sistem de propagandă de stat cu programe şi siteme educaţionale care îi obligă pe cetăţeni să
adore statul respectiv şi guvernul său, în încercarea de a-i convinge că viaţa lor în acel stat e
dreaptă şi bună.
 o conformare la aceste reguli din partea tuturor cetăţenilor şi ideea că individualismul e ceva
negativ
 o figură politică fantomatică ce se află în fruntea acelui stat şi pe care oamenii o adoră după ce
au fost victime ale unei campanii de cult al personalităţii, cum ar fi Big Brother din 1984 (film)
Binefăcătorul din Noi (roman), sau Tatăl din filmul Equilibrium.
 un sentiment de frică sau dezgust faţă de lumea exterioară.
 o părere negativă în legatură cu viaţa tradiţională sau orice formă de religie organizată,
considerată primitiva şi lipsită de sens.
 dominarea unei religii a statului, ex. Death-Worship în Eastasia din 1984 sau Technopriests în
The Incal
 memoria instituţională care poate şterge în orice clipă memoria individuală
 un sistem penal care nu se bazează pe justiţie ci foloseşte tehnici de tortură psihologică sau
fizică
 absenţa unor produse de bază, ca de ex. penuria de alimente
 o constantă supraveghere din partea guvernului, agenţiilor sau Poliţiei secrete
  forţe de poliţie militarizată sau forţe private de securitate
 interzicerea prezenţei lumii naturale în viaţa cotidiană
 construcţie a unei realităţi ficţionale în care grupuri largi de oameni sunt obligate sau
ameninţate să creadă
 corupţie, impotenţă sau alte uzurpări ale valorilor democratice
 rivalităţi între grupuri care de fapt acţionează ca un cartel
 insistenţe ale forţelor din sistem care susţin că au creat cea mai bună dintre lumile posibile, că
toate problemele se datorează acţiunii inamicului şi a cozilor de topor sau ale spionilor săi

Trăsături ale ficţiunilor distopice

 o poveste spusă selectiv despre o revoluţie, un război, o revoltă, efectele suprapopulării, un
dezastru natural, o schimbare climaterică ce au adus schimbări dramatice în plan social.
 e o naraţiune la persoana I, de obicei pagini extrase dintr-un jurnal, un caiet găsit al unui autor,
în viaţă sau mort
 un standard de viaţă scăzut, sau mai scăzut decât în societatea contemporană. În romanul Brave
New World sau în filmul Equilibrium, standardul de viaţă e mai ridicat decât cel din prezent dar
preţul plătit pentru asta e pierderea inteligenţei si a emoţiei.
 un protagonist care înţelege că în societatea respectivă e ceva putred
 se bazează pe modele din lumea noastră, dar care sunt conduse de o clică, o corporaţie, un
partid politic totalitar etc.
 deoarece literatura distopică are loc într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, foloseşte
tehnologie mai avansată decât cea existentă în prezent, dar care e controlată exclusiv de grupul
celor care deţin puterea. Grupul celor dominaţi are la dispoziţie tehnologie mai proastă decât
cea existentă în ziua de azi.
 Familiaritatea este trăsătura esenţială a distopiei, lumea acesteia nu e doar neplăcută, ci are
unele ecouri din societatea de azi, se bazează pe experienţa cititorilor. Dacă cititotorul se
identifică cu aceste trăsături şi le recunoaşte, lectura distopiei se transformă într-o experienţă
personalizată.
 Autorii se folosesc adesea de convenţia literaturii distopice pentru a pune în evidenţă grija lor
faţă de anumite evoluţii periculoase şi derapaje din societate. Spre exemplu George Orwell şi-a
extras titlul 1984 din chiar anul în care a scris romanul (1948), pentru a avertiza asupra
derapajelor stalinismului.
Listă de autori de literatură distopică
Procesul de Franz Kafka
Călcâiul de fier de Jack London
Noi de Evghenâi Zamiatin
Maşina se opreşte de E.M. Forster
1984 de George Orwell
Ferma animalelor de George Orwell
Brave New World de Aldous Huxley (carte la
limita dintre utopie şi distopie)
Maimuţă şi esenţă de Aldous Huxley
Among the Hidden de Margaret Haddix
Imnul de Ayn Rand
Battle Royale de Koushun Takami
Bend Sinister de Vladimir Nabokov
Copiii oamenilor de P.D. James
Portocala mecanică de Anthony Burgess
Chung Kuo de David Windgrove
Dayworld de Phillip Jose Farmer
Visează androizii oi electrice? de Philip K.
Dick
Doc şi Fluff de Pat Califia
De partea cealaltă de Alfred Kubin
Dominaţia de S. M. Stirling
Elvissey de Jack Womack
Fahrenheit 451 de Ray Bradbury
Hrana de M. T. Anderson
Un prieten de pe Pământ de T. C. Boyle.
The Giver de Lois Lowry
Harrison Bergeron de Kurt Vonnegut
Incal de Alejandro Jodorowsky
Nu se poate întâmpla aici de Sinclair Lewis
Orbită periculoasă de John Brunner
Jennifer Government de Max Barry
Kallocain de Karin Boye
Nivelul 7 de Mordecai Roshwald
Logan's Run de William F. Nolan si George
Clayton Johnson
Faceţi loc! Faceţi loc! de Harry Harrison
The Handmaid's Tale de Margaret Atwood
Neuromancer de William Gibson.
Oryx şi Crake de Margaret Atwood
Planeta maimuţelor de Pierre Boulle
Pianul mecanic de Kurt Vonnegut
Acte întâmplătoare de violenţă fără sens de
Jack Womack
Omul din Castelul de sus de Philip K. Dick
The Running Man de Richard Bachman, un
pseudonim al lui Stephen King.
Oile privesc în sus de John Brunner
Călător pe unda de şoc de John Brunner
Această zi perfectă de Ira Levin
Timpul dezarticulat de Philip K. Dick
The Wanting Seed de Anthony Burgess
Bun venit în casa Maimuţei! de Kurt Vonnegut
Slynxul de Tatyana Tolstaya
Rammer de Larry Niven
Al doilea mesager de Bujor Nedelcovici
Fisura de Dumitru Radu Popa
Adio, Europa de Ion Desideriu Sârbu
Lupul şi Catedrala de Ion Desideriu Sârbu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă