Decizie Repartitoare Confidential

Decizie nr. 50 din 25.09.
2017
privind constatarea încălcării prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea concurenţei
nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi sancţionarea
întreprinderilor S.C. ista România S.R.L., S.C. Techem Energy Services S.R.L., S.C.
Elsaco Brunata S.R.L., S.C. Elsaco Electronic S.R.L, S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C.
Ovila Com S.R.L., S.C. Electroval Sound S.R.L., S.C. Laguna Serv S.R.L., S.C. Heat
Energy Serv S.R.L., Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani şi
Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti
În baza:
1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
153/29 februarie 2016, cu modificările și completările ulterioare1;
2. Decretului nr. 301/05.03.2015 privind numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015;
3. Decretului nr. 18/20.01.2017 privind numirea unui membru al Plenului Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;
4. Decretului nr. 19/20.01.2017 privind numirea unui membru al Plenului Consiliului
5. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului
6. Regulamentului de organizare, funcţionare al Consiliului Concurenţei, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601/26.07.2017, cu modificările şi completările
ulterioare;
7. Regulamentului de procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 601/26.07.2017, cu modificările şi completările ulterioare;
8. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 553/05.08.2010;
9. Instrucţiunilor din 11 octombrie 2016 privind individualizarea sancţiunilor pentru
contravenţiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenţei nr. 21/1996, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/03.11.2016;
1
denumită în continuare Lege;
10. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 553/05.08.2010;
11. Regulamentului privind desfăşurarea audierilor şi adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului
12. Raportului de investigaţie prezentat şi susţinut de către raportor în faţa Plenului Consiliului
Concurenței, precum şi a celorlalte acte şi lucrări din dosarul cauzei;
13. Audierii părţilor implicate din data de 21.09.2017;
14. Observaţiilor la Raportul de investigaţie transmise Consiliului Concurenţei de către părţile
implicate;
15. Declarațiilor primite de la reprezentanții legali ai S.C ista România SRL şi S.C. Elsaco
Brunata SRL, prin care recunosc în mod expres săvârșirea faptei anticoncurențiale2;
16. Faptului că în data de 25.09.2017 a avut loc deliberarea Plenului Consiliului Concurenţei cu
privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru ca acesta să poată decide în
mod valabil.
Având în vedere următoarele:
1. SUMAR EXECUTIV
(1) La data de 01.07.2010, Preşedintele Consiliului Concurenţei a emis Ordinul nr. 344 prin
care s-a dispus declanşarea unei investigaţii din oficiu având ca obiect posibila încălcare a
prevederilor art. 5 alin. (1) din Lege de către S.C. Elsaco Electronic S.R.L. Botoşani, S.C.
Elsaco Brunata S.R.L. Botoşani, S.C. ista Romania S.R.L. Bucureşti şi S.C. Techem
Energy Services S.R.L. Bucureşti pe piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de
costuri pentru căldură şi a serviciilor asociate, precum şi ale prevederilor art. 8 din Lege de
către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi
Publice, pe piaţa menţionată anterior.
(2) Investigaţia a fost extinsă, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 907 din
data de 08.12.2011, asupra unui număr de 41 de întreprinderi, cu referire la piaţa serviciilor
de exploatare a repartitoarelor de căldură sau asociate acestora.
(3) Piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire este o piaţă
naţională situată imediat în aval de pieţele comercializării şi montării repartitoarelor de
costuri pentru încălzire. Aceste servicii sunt conexe serviciilor de alimentare cu energie
termică, fiind prestate pentru consumatorii de energie termică din imobilele de tip
condominiu. Serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire constau în
citirea indexilor repartitoarelor, respectiv în defalcarea costurilor pentru consumatorii din
2
Cerere de acordare a unui tratament favorabil înregistrate la Consiliul Concurenței cu nr. RG : SC ista Romania
SRL 12779 din data de 20.09.2017 , SC Elsaco Brunata SRL 12925 din data de 21.09.2017 ;
2
condominii. Piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri include şi alte servicii
asociate care permit desfăşurarea în parametri optimi a serviciilor de exploatare.
(4) Serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri sunt prestate numai de către întreprinderi
autorizate de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilități Publice A.N.R.S.C., respectiv de către Autoritatea Naţională de Reglementare în
domeniul Energiei - A.N.R.E.3
(5) Piaţa serviciilor de licenţiere privind software-urile de defalcare a costurilor pentru încălzire
cuprinde toate drepturile asupra tehnologiilor utilizate în acest scop, care fac obiectul unei
licențe și substituenții săi.
(6) Unsprezece dintre părţile implicate au realizat două seturi de înţelegeri prin care acestea au
împărţit piaţa naţională privind exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire,
respectiv au fixat tarifele de vânzare a serviciilor către clienţii finali. Fixarea preţurilor s-a
realizat sub două forme: înţelegere pe orizontală privind tarifele practicate de către cele mai
importante întreprinderi active pe piaţa naţională, respectiv înţelegere pe verticală, privind
tarifele de vânzare, cu licenţiaţii softurilor de defalcare a costurilor prin intermediul
repartitoarelor de costuri pentru încălzire.
(7) În cadrul înţelegerii orizontale, S.C. ista Romania S.R.L., S.C. Techem Energy Services
S.R.L. şi S.C. Elsaco Brunata S.R.L. au realizat o înţelegere de împărţire a pieţei de
exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire şi de fixare a tarifelor pentru serviciile
de exploatare. Înţelegerea s-a realizat prin încheierea unor contracte de cesiune de portofolii
clienţi, întâlniri în cadrul cărora s-au discutat fixarea preţului şi împărţirea pieţei, planuri
comune de acţiune pentru împărţirea oraşelor, încheierea de contracte cu asociaţiile de
proprietari, prelungirea acestor contracte. S.C. Elsaco Electronic S.R.L a participat la
împărţirea pieţei naţionale a serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru
încălzire, împreună cu întreprinderile menţionate anterior.
(8) O mare parte dintre măsurile agreate de către cele patru întreprinderi au fost puse în practică
în perioada 2007-2017.
(9) În cadrul înţelegerilor verticale, în perioada 2004 – 2012, întreprinderile S.C. Techem
Energy Services S.R.L. şi S.C. Elsaco Brunata S.R.L. au stabilit tarife minime sau fixe
pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire, prin contractele
de licenţă, respectiv de parteneriat, încheiate cu S.C. Cagero Instal S.R.L. Bucureşti, S.C.
Ovila Com S.R.L. Cluj Napoca, S.C. Electroval Sound S.R.L. Piteşti, S.C. Laguna Serv
S.R.L. Miercurea Ciuc, Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă Paşcani,
3
În conformitate cu prevederile art. XIV lit. a) şi art. V din Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea
Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, şi a art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 51/2006,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, serviciul public de alimentare cu energie termică a trecut
integral în sfera de reglementare, autorizare şi control a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul
Energiei - A.N.R.E., Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice –
A.N.R.S.C. nemaiavând competenţă legală în acest domeniu. Ca urmare, autorizarea firmelor de prestări servicii de
repartizare a costurilor și actualizarea listei firmelor autorizate este de competența A.N.R.E.
3
respectiv cu S.C. Heat Energy Services S.R.L, în detrimentul clienţilor finali (în marea lor
majoritate asociaţii de proprietari).
(10) De asemenea, S.C. Elsaco Brunata S.R.L. a solicitat, în anul 2008, majorarea tarifelor
practicate de către întreprinderile licenţiate (inclusiv tarifele practicate de către Regia
Autonomă de Servicii Publice Ploieşti) pentru iarna 2008 – 2009. Întreprinderile în cauză au
pus în aplicare total sau parţial tarifele agreate prin contracte sau le-au majorat la solicitarea
Elsaco Brunata.
(11) Înţelegerea încheiată între S.C. ista Romania S.R.L., S.C. Techem Energy Services S.R.L.,
S.C. Elsaco Electronic S.R.L şi S.C. Elsaco Brunata S.R.L. constituie o înţelegere orizontală
unică şi continuă de împărţire a pieţei serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri
pentru încălzire şi de fixare a tarifelor practicate de către cele patru întreprinderi;
(12) Înţelegerile verticale încheiate, pe de o parte, între S.C. Elsaco Brunata S.R.L. şi licenţiaţii
acesteia - S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Ovila Com S.R.L., S.C. Electroval Sound S.R.L.,
S.C. Laguna Serv S.R.L., R.A.G.C.L. Paşcani, Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti,
iar pe de altă parte, între S.C. Techem Energy Services S.R.L. şi licenţiatul acesteia S.C.
Heat Energy Services S.R.L constituie înţelegeri verticale unice şi continue prin care aceste
întreprinderi au agreat fixarea tarifelor pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de
costuri.
(13) Întreprinderile în cauză au încălcat: prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) şi c) din Lege conform
cărora „sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de
întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea,
restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în
special cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte
condiţii de tranzacţionare”;
.……….
c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
(14) După transmiterea Raportului de investigație, întreprinderile ista Romania și Elsaco

Brunata au recunoscut, în mod expres, săvârșirea faptelor anticoncurențiale și au solicitat
aplicarea dispoziţiilor art. 57 alin. (2) și (3) din Lege, în sensul reducerii cuantumului
amenzii.
2. DESCRIEREA PĂRŢILOR IMPLICATE
(15) Părţile implicate sunt:
4
2.1. S.C. Elsaco Electronic S.R.L. Botoşani
(16) S.C. Elsaco Electronic S.R.L. (denumită în continuare Elsaco Electronic) este o
întreprindere cu capital privat, înfiinţată în anul 1994. Aceasta este membră a grupului
Elsaco care mai deţine societăţile : S.C. Elsaco Internaţional S.R.L, S.C. Elsaco Industry
S.R.L, S.C. Elsaco Software S.R.L., S.C. Elsaco Business Software S.R.L., Elsaco Construct
S.R.L., S.C. Construct & Asociaţii S.R.L, S.C. Elsaco Energie Verde S.R.L., E.K.C. AS
Solutions S.R.L, S.C. Enos Cod S.R.L şi S.C. Fotbal Club S.A.
(17) Grupul Elsaco activează în domeniul construcţiilor termoenergetice, construcţiilor
hidroedilitare, software, furnizare şi trading de energie, automatizări, etc.
(18) Elsaco Electronic are ca obiecte principale de activitate: Codul CAEN 2651 - Fabricarea de
instrumente şi dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigaţie şi respectiv Codul
CAEN 3320 - Instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale.
(19) Elsaco Electronic a activat pe piaţa exploatării repartitoarelor de costuri, fiind distribuitor şi
licenţiat pentru comercializarea repartitoarelor de costuri marca Brunata, respectiv a
software-urilor integrate în aceste repartitoare. La data de 28.09.2007, Elsaco Electronic
SRL s-a divizat, iar pentru o scurtă perioadă de timp, activitatea pe piaţa relevantă a fost
desfăşurată atât de către Elsaco Electronic, cât şi de către S.C. Elsaco Repartitoare S.R.L.
(20) La data de 01.11.2007, asociații Elsaco Electronic au vândut către Grupul Brunata din
Danemarca 50% din părțile sociale la S.C. Elsaco Repartitoare S.R.L. În acest fel, S.C.
Elsaco Repartitoare S.R.L. a intrat sub controlul comun al Elsaco Electronic şi al Grupului
Brunata International din Danemarca. După preluarea controlului în comun asupra ultimei
întreprinderi de către Grupul Brunata International, activitatea a fost preluată treptat de către
S.C. Elsaco Brunata S.R.L.
(21) Elsaco Electronic a fost implicată în activităţi legate de exploatarea repartitoarelor de
costuri cel puţin până în luna iunie 2008, dată la care ultimele contracte semnate de Elsaco
Electronic au fost transferate către Elsaco Brunata. De asemenea, pentru anumite puncte de
lucru (Piatra Neamţ, Târgu Mureş), Elsaco Electronic a continuat să fie autorizată
A.N.R.S.C. până la obţinerea de către Elsaco Brunata a autorizaţie.
(22) Cifra de afaceri a Elsaco Electronic este înregistrată din alte activități economice decât cele
privind comercializarea, montarea, exploatarea repartitoarelor de costuri ori asociate
acestora.
Tabel nr. 1 Indicatori financiari ai S.C. ELSACO ELECTRONIC S.R.L. (în lei)
Operator Structura actionariat Anul Cifra de afaceri Rata profitului (%)
netă
Elsaco I V - 40% 2014 169.595.330 1.33
Electronic J O - 20% 2015 376.688.351 3,54
P P - 20% 2016 125.998.103 n.a.
PD - 20%
5
2.2. S.C. Elsaco Brunata S.R.L.
(23) Acţionarii grupului Elsaco Electronic controlează 50% din Elsaco Brunata.
(24) Elsaco Brunata a făcut iniţial parte din grupul de firme ELSACO, compania-mamă fiind
Elsaco Electronic. Această întreprindere s-a desprins din Elsaco Electronic, la data de
28.09.2007, sub denumirea de Elsaco Repartitoare. După ce Grupul Brunata Internaţional a
preluat controlul în comun asupra Elsaco Repartitoare, ultima şi-a schimbat denumirea în
Elsaco Brunata, la data de 1.11.2007.
(25) Obiectul principal de activitate al Elsaco Brunata îl reprezintă codul CAEN 4322 - Lucrări
de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat. Elsaco Brunata realizează venituri, în
principal, din activităţile de comercializare, montare şi exploatare a repartitoarelor de costuri
pentru încălzire.
Tabel nr. 2 Indicatori financiari ai ELSACO Brunata (în lei)

Cifra afaceri
Operator Structura acţionariat Anul Rata profitului (%)
netă
I V - 20% 2014 8.600.545 5,85

J O - 10%
Elsaco 2015
P P - 10% 9.358.655 7,60
Brunata
PD -10%
Brunata Internaţional A/S - Danemarca 50% 2016 8.722.431 n.a.
(26) Elsaco Brunata exploatează repartitoare de costuri marca Brunata RME95, Futura şi
Futura+.
(27) Elsaco Brunata este deţinătoarea mărcii comerciale ELSACO-REP. Acest software este
folosit pentru defalcarea costurilor pentru încălzire şi pentru programul de comunicare cu
repartitorul de cost. Elsaco Brunata mai deţine drepturile de utilizare pentru aparatele Psion
de citire a anumitor tipuri de repartitoare.
2.3. S.C. ista Romania S.R.L. Bucureşti
(28) Întreprinderea ista Romania este prezentă pe piaţa din România cu servicii de calcul al
consumurilor individuale de apă şi căldură începând din anul 1995, când au fost montate
primele repartitoare de costuri. La începutul anului 2005, întreprinderea şi-a schimbat
denumirea din Viterra Energy Services în ista România. ista Romania este deţinută în
proporţie de 100% de către S.C. ista Deutschland GmbH.
(29) În anul 2008, ista Romania a fuzionat prin absorbţie cu S.C. Fluid Group Hagen Servicii
S.R.L., preluând astfel repartitoarele de costuri aflate anterior în exploatarea acestei
societăţi.
(30) ista Romania activează pe piaţa exploatării repartitoarelor de costuri pentru încălzire. De
asemenea, ista Romania oferă produse de contorizare individuală şi la branşament:
repartitoare de costuri de căldură, contoare de enegie termică, contoare de apă.
6
(31) ista Romania este autorizată de către A.N.R.S.C. pentru montarea şi exploatarea
repartitoarelor de costuri pentru încălzire, obţinând autorizaţii în acest sens pentru fiecare
oraş în care este prezentă.
(32) Cifra de afaceri a este prezentată în tabelul nr. 3.
Tabel nr. 3 Indicatori financiari ai ista Romania (în lei)

Operator Structură acţionariat Anul Cifra de afaceri Rata profitului (%)
2014 19.311.582 15,45
ista 2015 23.837.409 15,68
ista Deutschland GMBH - 100%
Romania 2016 26.755.619 n.a.
(33) ista Romania exploatează, în România, repartitoarele de tip doprimo II, doprimo II radio,
doprimo III, doprimo III radio,Siemens WHE 30 Z (Siemens), Siemens WHE 30 Z/RO
(FGH), Siemens WHE 460Z (radio Siemens). ista Romania deține software- ul pentru
exploatarea repartioarelor de costuri denumit WebNimbus.
2.4. SC. Techem Energy Services S.R.L. Bucureşti
(34) Techem s-a înfiinţat în anul 2002, având ca asociat unic pe Techem Energy Services
GmbH Germania, acesta din urmă fiind lider internaţional în furnizarea de servicii în
domeniul energiei.
(35) În anul 2007, Techem a fuzionat cu S.C. Servito S.R.L Arad şi a preluat contractele de
furnizare servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri aflate anterior în exploatarea S:C
General Fluid S.R.L.
(36) Techem deţine autorizaţii de la A.N.R.S.C. pentru montarea şi exploatarea repartitoarelor
de costuri pentru încălzire, obţinând autorizaţii în acest sens pentru fiecare oraş în care este
prezentă.
(37) Cifra de afaceri este prezentată în tabelul nr. 4.
Tabel nr. 4 Indicatori financiari ai Techem (în lei)

2014 9.003.758 - 5,72

Techem Energy Techem Energy Services GmbH
Services Germania –asociat unic 2015 10.838.312 0,81
2016 12.470.905 n.a.
(38) Techem exploatează repartitoare de costuri de tip Kundo 202 S (Servito 202S), Kundo 202
F (Servito 202F), Metra E-ITN 10.5 (Servito E-ITN 10.5), EURO EHKV II- (Servito EURO
II-), EURO EHKV II-O (Servito EURO II-O), EURO EHKV II-OF (Servito EURO IIOF),
EURO EHKV II-F (Servito EURO II-F), Twin Tech Optica EHKV – N10, FHKV data II
(Techem FHKV data II) , FHKV data III (Techem FHKV data III), FHKV radio 4(Techem
FHKV radio 4).
7
(39) Techem deţine licenţa pentru software-urile Heiztec, Heiztec 2, Heiztec 3. De asemenea,
Techem a dezvoltat propriul software pentru exploatarea repartitoarelor de costuri preluate
de la Servito (tip Kundo), în anul 2007.
2.5.Relaţia dintre părţile implicate în cadrul Asociaţiei Naţionale a Prestatorilor de

Servicii de Contorizare şi Calcul al Utilităţilor
(40) Elsaco Brunata, ista Romania şi Techem operează pe aceleaşi pieţe, respectiv piaţa
comercializării repartitoarelor de costuri, precum şi pe piaţa serviciilor asociate
repartitoarelor – servicii de montare, exploatare. Astfel, aceste întreprinderi se află în
competiţie la nivel naţional, funcţionând concomitent în mai multe aşezări urbane. În
localităţile urbane mici, întreprinderile operează individual sau în parteneriat cu alţi
prestatori de servicii.
(41) Fiecare dintre cele trei întreprinderi este titulară de licenţă pentru anumite mărci de
repartitoare, fiecare marcă de repartitor având asociată o bază de date specifică,
incompatibilă cu repartitoarele altor mărci; competiţia dintre cele trei întreprinderi este de
tipul intermarcă.
(42) Cele trei întreprinderi fac parte din Asociaţia Naţională a Prestatorilor de Servicii de
Contorizare şi Calcul al Utilităţilor (denumită în continuare ANPSC) - persoană juridică
română, de drept privat, constituită ca asociaţie profesională în domeniu, apolitică,
neguvernamentală, independentă şi fără scop patrimonial, înfiinţată în anul 2006, având ca
membrii fondatori:
- ista Romania;
- Techem;
- S.C. Fluid Group Hagen S.R.L. Carei (fuzionare prin absorbţie cu ista Romania);
- Elsaco Electronic (succesoarea legală a acesteia este Elsaco Brunata);
- S.C. Capital S.R.L. Craiova ;
- S.C. Decor Press S.R.L. Bucureşti;
- S.C. Mario Val S.R.L. Piteşti;
- S.C. General Fluid SA Bucureşti (fuzionare prin absorbţie cu Techem);
- S.C. Roni Termic S.R.L. Bucureşti (retrasă de pe piaţă).
(43) Scopul ANPSC este de a apăra, promova şi reprezenta interesele comune ale membrilor
asociaţi în faţa autorităţilor centrale şi locale sau a oricăror organisme neguvernamentale şi
de a apăra toţi utilizatorii de orice fel de practici ilegale utilizate în desfăşurarea serviciilor
de contorizare şi exploatare a echipamentelor.
(44) Potrivit informaţiilor furnizate de către Techem, activitatea ANPSC a fost suspendată de
facto în anul 2010.
8
2.6. S.C. CAGERO INSTAL S.R.L. BUCUREŞTI
(45) S.C. Cagero Instal S.R.L. s-a înfiinţat în anul 2004, iar începând cu data de 13.04.2016,
deţine autorizaţie A.N.R.S.C. pentru montare şi exploatare repartitoare de tip Brunata RME,
Brunata Futura, Brunata Futura+, Siemens WHE 3, Siemens WHE 5.
(46) S.C. Cagero Install S.R.L. şi-a început activitatea de montare şi exploatare a repartitoarelor
de costuri ca partener Elsaco Electronic având încheiat un contract de licenţă pentru
utilizarea software-ului ELSACO-REP-ET.
(47) Cifra de afaceri a S.C. Cagero Instal S.R.L. este prezentată în tabelul nr. 5.
Tabel nr. 5 Indicatori financiari ai S.C. CAGERO INSTAL S.R.L. BUCUREŞTI (în lei)
2014 1.552.378 0,50

Cagero Instal Asociaţi persoane fizice 2015 1.748.946 6,92
2016 2.104.127 13,76
2.7.S.C. OVILA COM S.R.L. CLUJ-NAPOCA
(48) S.C. Ovila Com S.R.L. s-a înfiinţat în anul 2005, având ca obiect principal de activitate
administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract. S.C. Ovila Com S.R.L. deţine
autorizaţie A.N.R.S.C. pentru montarea şi exploatarea repartitoarelor de costuri tip Brunata
RME 95 şi Futura.
(49) Cifra de afaceri a S.C. Ovila Com S.R.L. Cluj Napoca este prezentată în tabelul nr. 6.
Tabel nr. 6 Indicatori financiari ai S.C. OVILA COM S.R.L. CLUJ NAPOCA (în lei)
2014 69.933 45,22

Ovila Com Asociaţi persoane fizice 2015 76.175 64,48
2016 88.350 51,34
2.8. S.C. HEAT ENERGY SERVICES S.R.L. DROBETA-TURNU SEVERIN
(50) S.C. HEAT ENERGY SERVICES S.R.L. s-a înfiinţat în anul 2004, având obiect principal
de activitate efectuarea de lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.
(51) S.C. HEAT ENERGY SERVICES S.R.L. deţine autorizaţie A.N.R.S.C. pentru montarea şi
exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire în municipiile Drobeta
Turnu Severin, Constanţa şi Galaţi.
(52) S.C. Heat Energy Services este partener al Techem Energy Services şi licenţiat de Techem
pentru utilizarea sofware-ului Heiztec. S.C. Heat Energy Services exploatează repartitoare
de tip Twin Tech Optica EHKV – N10, FHKV data II (Techem FHKV data II), FHKV data
III (Techem FHKV data III).
9
(53) Cifra de afaceri a S.C HEAT ENERGY SERVICES S.R.L. înregistrează un nivel al cifrei
de afaceri în uşoară creştere, iar rezultatul exerciţiului financiar cunoaşte o apreciere în
perioada 2014-2015.
Tabel nr. 7 Indicatori financiari ai S.C. Heat Energy Services S.R.L. Drobeta-Turnu Severin (în lei)
2014 1.411.284 32,88

Heat Energy Services Asociaţi persoane fizice 2015 1.787.519 40,89
2016 1.422.233 27,47
2.9. S.C. LAGUNA SERV S.R.L. MIERCUREA CIUC
(54) S.C. Laguna Serv S.R.L. Miercurea Ciuc s-a înfiinţat în anul 2004, fiind autorizată de către
A.N.R.S.C. pentru exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor. În prezent S.C. Laguna
Serv S.R.L. nu mai efectuează activităţi de defalcare a costurilor din cauza eşuării sistemului
centralizat de alimentare cu energie termică în municipiul Miercurea Ciuc. Întreprinderea
are modificat obiectul de activitate principal, noul obiect de activitate fiind fabricarea de
articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp).
(55) S.C. Laguna Serv S.R.L. a exploatat repartitoare de tip Brunata şi Futura, fiind licenţiat de
către Elsaco Brunata pentru folosirea software-ului Elsaco-Rep ET.
(56) Cifra de afaceri a S.C. Laguna Serv S.R.L este prezentată în tabelul nr. 8.
Tabel nr. 8 Indicatori financiari ai S.C. LAGUNA SERV S.R.L. MIERCUREA CIUC în lei)
2014 97.689 3.25

Laguna Serv Asociaţi persoane fizice 2015 44.623 12,88
2016 22.396 n.a
2.10. REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ

PAŞCANI
(57) Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă Paşcani (denumită în continuare

RAGCL Paşcani) s-a înfiinţat în anul 1991 şi activează în principal în domeniul producerii
şi furnizării energiei termice. Activitatea de exploatare a repartitoarelor de costuri de tip
Brunata, Futura este autorizată de către A.N.R.S.C. începând cu luna iulie 2007.
(58) Din 19.11.2007, RAGCL Paşcani este licenţiată de către Elsaco Brunata pentru folosirea
software-ului ELSCO REP-ET folosit la defalcarea costurilor pentru încălzire.
(59) Cifra de afaceri activităţii de exploatare a repartitoarelor de costuri este de aproximativ
0,5% din cifra de afaceri totală, iar aceasta din urmă se menţine constantă, după cum rezultă
din tabelul nr. 9.
Tabel nr. 9 Indicatori financiari ai RAGCL Paşcani (în lei)

10
2014 7.984.444 -33,28
RAGCL Asociaţi persoane fizice 2015 7.524.426 -21,96
2016 7.427.287 -25,25
2.11. S.C. ELECTROVAL-SOUND S.R.L. PITESTI
(60) S.C. Electroval-Sound S.R.L. s-a înfiinţat în anul 2001, având ca obiect principal de
activitate realizarea de lucrări de instalaţii electrice.
(61) S.C. Electroval-Sound S.R.L. a obţinut autorizaţia A.N.R.S.C. pentru montarea şi
exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire la data de 21.11.2005.
Autorizaţiile pentru exploatarea şi montarea repartitoarelor de costuri au expirat la data de
08.12.2015, nemaifiind reînnoite.
(62) Pentru defalcarea costurilor de încălzire, S.C. Electroval-Sound S.R.L. a fost licenţiat de
către Elsaco Brunata pentru folosirea software-ului ELSACO-REP-ET.
(63) Cifra de afaceri a S.C. Electroval Sound S.R.L. este prezentată în tabelul nr. 10.
Tabel nr. 10 Indicatori financiari ai S.C. ELECTROVAL-SOUND S.R.L. PITESTI (în lei)
2014 3.851.090 15,83

Electroval-Sound Asociaţi persoane fizice 2015 4.901.648 11,37
2016 5.362.346 5,23
(64) Din cifra de afaceri aferentă anului 2015, S.C. Electroval Sound S.R.L. înregistrează numai
0,04% din cifra de afaceri din activitatea de exploatare a repartitoarelor. Practic, pe toată
perioada analizată, S.C. Electroval Sound S.R.L. înregistrează un procent redus de venituri
din această activitate (mai putin de 5000 de lei). Din luna noiembrie 2015, întreprinderea nu
a mai prestat servicii legate de exploatarea repartitoarelor de costuri.
2.12. REGIA AUTONOMĂ DE SERVICII PUBLICE PLOIEŞTI
(65) Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti (denumită în continuare R.A.S.P.), a fost
înfiinţată prin decizia nr. 125/1991 a Prefecturii Prahova şi a fost reorganizată prin
Hotărârea Consiliului Local nr. 13/1995, respectiv nr. 65/1998.
(66) Obiectul de activitate al Regiei Autonome de Servicii Publice Ploieşti a fost stabilit in
conformitate cu prevederile Hotărârilor Consiliului Local nr. 114/28.06.2002,
43/30.03.2004, 161/29.09.2005 şi 302/18.12.2006 având la bază sarcinile ce revin
autorităţilor publice locale privind cadrul juridic unitar pentru organizarea, monitorizarea şi
controlul funcţionării serviciilor de gospodarie comunală: servicii publice de alimentare cu
energie termică, de alimentare cu apă, de canalizare, de colectare şi epurarea apelor uzate,
de salubrizare, de iluminat public la nivelul municipiului.
(67) R.A.S.P. a obţinut autorizaţie A.N.R.S.C. pentru montare, respectiv exploatare a sistemelor
de repartizare a costurilor pentru încălzire în anul 2006, iar odată cu punerea în aplicare a
11
contractului de distribuţie încheiat cu ELSACO ELECTRONIC, nr. 3336 din 07.06.2006
(inclusiv licenţiere de utilizare a software-ului ELSAREP) a încheiat primele contracte de
prestări servicii cu asociaţiile de proprietari, intrând astfel pe piaţa serviciilor de exploatare a
(68) Cifra de afaceri înregistrată de R.A.S.P. este prezentată în tabelul nr. 11.
Tabel nr. 11 Indicatori financiari ai R.A.S.P. (în lei)

2014 7.144.814 14,75

R.A.S.P. Consiliul Local Ploieşti 2015 7.279.187 17,25
2016 6.874.851 3,02
(69) La nivelul anului 2015, cifra de afaceri aferentă serviciilor de exploatare a repartitoarelor
de costuri pentru încălzire era de 137.037 lei, reprezentând aproximativ 1,9% din cifra de
afaceri totală.
(70) R.A.S.P exploatează repartitoare de tip Brunata RME95 şi Futura, pentru care scop deţine
licenţa de utilizare a software-ului Elsaco-Rep-ET de la Elsaco Brunata.
3. PIAŢA RELEVANTĂ
3.1. DESCRIEREA SECTORULUI ANALIZAT ŞI A LEGISLAŢIEI CADRU
(71) Exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire reprezintă o activitate situată în aval
de activitățile de comercializare şi montare a sistemului de repartizare a costurilor.
(72) Activitatea de exploatare a repartitoarelor de costuri este conexă activităţii de termoficare
în sistem centralizat, fiind legată de distribuţia pe coloane verticale realizată în cadrul
locuinţelor de tip condominiu. În distribuţia în sistem centralizat realizată pe verticală, care
nu permite separarea individuală a instalaţiilor de încălzire din interiorul apartamentelor,
repartizarea costurilor prin intermediul repartitoarelor a fost considerată de către autorităţile
naţionale ca răspunzând cerinţelor europene privind eficientizarea consumului de căldură.
(73) Decizia vizează și servicii asociate serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri
pentru încălzire. Astfel, două dintre părţile implicate pun la dispoziţia terţilor, prin contracte
de licență, drepturile de utilizare a tehnologiei software folosite pentru repartizarea
costurilor pentru încălzire. Piaţa transferului drepturilor asupra tehnologiei de repartizare a
costurilor pentru încălzire este situată, de asemenea, în amonte de piaţa serviciilor de
exploatare a repartitoarelor de costuri.
12
3.1.1. Descrierea serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru
încălzire prin prisma legislaţiei naţionale
(74) Exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire cuprinde ansamblul de acţiuni pentru
supravegherea funcţionării şi întreţinerea sistemelor de repartizare a costurilor, precum şi
pentru repartizarea, emiterea şi transmiterea tabelelor centralizatoare cu consumurile
individuale de energie termică în vederea desfăşurării în condiţii sigure şi economice a
acesteia. Exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire se poate realiza numai de
persoane juridice autorizate de către A.N.R.S.C. , respectiv A.N.R.E.
(75) Sistemul de repartizare a costurilor diferă de sistemul de contorizare individuală prin
aceea că repartizarea nu înseamnă determinarea efectivă a consumului individual
precum în cazul celei de-a doua. Sistemul de repartizare a costurilor presupune însă
instalarea obligatorie a unui contor de energie termică la scara blocului – gigacalorimetru
care măsoară cantitatea de agent termic, pentru încălzire şi apă caldă menajeră, furnizată
în sistem centralizat. Această etapă este urmată de instalarea, la nivel de
consumator/calorifer, a unui sistem de repartizare, pentru fiecare apartament din
condominiu, a costurilor cu încălzirea.
(76) Sistemul de repartizare a costurilor de încălzire este format din:
1. Repartitorul de costuri : instrument care determină consumul individual, unităţile
măsurate de acesta reprezentând o valoare direct proporţională cu cantitatea de agent
termic/caldură primită de repartitor de la caloriferul pe care acesta este montat;
indicaţiile repartitoarelor arondate aceluiaşi gigacalorimetru (scară/bloc) se află în relaţii
reciproce de proporţionalitate. „Repartitoarele nu sunt funcţionale decât împreună cu o
bază de date, parte integrantă a programului de calcul” 4 . Repartitoarele de costuri
pentru energie termică care sunt instalate pe radiatoare, sunt contoare relative şi nu
mijloace de măsurare în sensul Directivei 2012/27/UE.
2. Baza de date asociată repartitorului (achiziţionată de prestator odată cu repartitorul,
dar separat de acesta 5 ): este specifică fiecărui tip sau mărci de repartitor şi conţine
factori de corecţie (cuplaj, temperatură, putere termică - determinaţi în laboratoare) „din
produsul cărora rezultă un factor de evaluare global pentru fiecare combinaţie
repartitor - corp încălzire (milioane de combinaţii)”6. Aceste aspecte au o complexitate
evidentă, de unde rezultă şi inaccesibilitatea consumatorului de a distinge între
caracteristicile de utilizare ale unui anumit tip de repartitor, faţă de altul.
(77) Motivul pentru care nu se poate configura o soluţie IT unitară care să fie utilizată pentru
toate repartitoarele rezidă în faptul că baza de date diferă de la un producător la altul. Din
acest motiv, calculele de repartizare se pot efectua numai dacă în unitatea de calcul sunt
utilizate repartitoare de acelaşi tip, nefiind admise repartitoare de la alţi producători. De
4
Raspuns A.N.R.S.C. prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 7437 din 21.10.2010;
5
Pe bază de licenţă;
6
13
asemenea, anumite tipuri de repartitoare se pot citi numai cu aparate speciale (ex. Psion, de
la Elsaco Brunata), ceea ce face imposibilă autocitirea sau exploatarea acestora de către alte
firme autorizate.
(78) Cei mai mari producători „pun la dispoziţia întreprinderilor, separat şi contracost, această
bază de date pentru tipul de repartitor ce se doreşte a fi exploatat”.7
• Sistemul de calcul: soluţia IT/softul care exploatează baza de date specifică
repartitorului transformă datele înregistrate de repartitoarele de costuri în cantitatea
de energie termică consumată, respectiv suma de plată aferentă consumului fiecărui
apartament.
(79) În unele cazuri, sistemul de calcul este pus la dispoziţie odată cu baza de date a
repartitorului”. De aceea anumite întreprinderi ( ✄ 8 ) cedează proprietatea intelectuală
asupra software-ului odată cu vânzarea produsului, în timp ce Techem sau Elsaco Brunata
comercializează separat drepturile de utilizare a software-urilor de defalcare a costurilor
încheind contracte de sublicenţă sau de licenţă. În alte situaţii, întreprinderile apelează la
societăţi care au ca obiect de activitate dezvoltarea şi implementarea de sisteme informatice
pentru crearea software-urilor de calcul (ex. achiziţionarea aplicaţiei Deconta de către
Techem în cazul preluării repartitoarelor de tip Metra, Kundo şi Servito Euro II în urma
fuziunii prin absorbţia S.C. Servito S.R.L. Arad, în anul 2007, aplicaţia ✄ 9 deţinută de
către S.C. Fluid Serv Repartitoare S.R.L. Constanţa, continuator al activităţii economice a
S.C. Fluid Serv S.A. Constanţa).
• Robinetul termostatic: reglează consumul, trebuind să asigure pe toată durata de
viaţă aceleaşi temperaturi în spaţiile deservite pentru aceleaşi poziţii de reglaj setate
pe dispozitivul de reglare; poziţiile de reglaj de pe robinet trebuie să corespundă
aceloraşi temperaturi interioare, în condiţiile în care sursa de căldură nu îşi schimbă
caracteristicile. Este singurul element al sistemului de repartizare care nu este
dependent de o anumită marcă de repartitor – spre deosebire de primele două care nu
sunt funcţionale separat, cel de al treilea, software-ul, putând fi creat de orice terţ de
specialitate care are acces la cel de al doilea element al sistemului de repartizare.
3.1.2. Legislaţia europeană specifică
3.1.2.1.Introducerea sistemului de contorizare în scopul eficientizării

consumului de energie
(80) Articolul 9 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică (denumită în continuare
Directiva) stabileşte necesitatea introducerii unui sistem de contorizare cu scopul
eficientizării consumului de energie, la nivelul consumatorilor. Astfel, potrivit Directivei,
7
Idem;
8
Confidential;
9
Confidential;
14
consumatorii finali de servicii de termoficare ar trebui să aibă contoare individuale la un preț
competitiv, care să reflecte cu precizie consumul lor de energie și care să ofere informații
privind momentul consumului de energie (cu excepții bazate pe motive tehnice și
financiare).
(81) Începând cu data de 31.12.2016, cerința pentru furnizarea de contoare care măsoară
consumul individual la consumatorii finali de încălzire și răcire se extinde la clădirile cu mai
multe apartamente și clădirile polivalente cu o sursă centrală de încălzire/răcire sau
aprovizionate de la o sursă centrală care deservește mai multe clădiri (cu excepții bazate pe
motive tehnice și financiare).
(82) Directiva clarifică faptul că, în cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este
fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere al costurilor,
utilizarea repartitoarelor individuale de costuri pentru energia termică destinate măsurării
consumului fiecărui corp de încălzire este obligatorie doar în cazul în care folosirea acestora
este eficientă din punct de vedere al costurilor. În caz contrar, pot fi avute în vedere metode
alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de
energie termică.
(83) În Nota de orientare privind Directiva 2012/27/EU privind eficienţa energetică (denumită
în continuare notă de orientare) 10 se prevede că, pentru interpretarea conceptului de
“eficienţă din punct de vedere al costurilor”, statele membre pot compara costurile
instalării11 şi întreţinerii repartitoarelor de costuri cu beneficiile clienţilor finali12 şi ale altor
părţi (proprietar/locator, furnizor de energie etc.). Aceste calcule se pot baza pe metodologia
prevăzută de standardul european EN 15459 (Performanța energetică a clădirilor - Cerințe
minime de performanță energetică a clădirilor).
(84) Articolul 9 (1) (b) din Directivă prevede faptul că statele membre sunt obligate să instaleze
contoare individuale la prețuri competitive în cazul în care:
a) se înlocuiește un contor existent, cu excepția situației în care acest lucru nu este posibil
din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potențiale
estimate pe termen lung;
b) se face o nouă conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor
renovări majore, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2010/31/UE.
10
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliul UE - Notă de orientare privind Directiva
2012/27/EU privind eficienţa energetică;
11
“La evaluarea avantajelor instalării contoarelor de energie termică/repartitoare individuale de costuri de căldură,
statele membre ar trebui să ia în considerare beneficiile diferite, inclusiv economii de energie care ar putea fi
realizate în rândul consumatorilor finali, prin schimbări de comportament declanșate de datele de măsurare și
informațiile de facturare pe baza consumului de energie termică măsurat”;
12
Clientul final include nu doar persoana care utilizează energie, ci și o persoană sau organizație precum o
asociație de proprietari în clădiri cu mai multe apartamente, care cumpără în comun energie;
15
3.1.2.2.Prevederi privind punerea la dispoziţia consumatorilor finali a
informaţiilor privind repartizarea costurilor şi costurile aferente,
fără sarcini
(85) Potrivit art. 11 din Directivă, repartizarea costurilor aferente informațiilor privind
facturarea pentru consumul individual de energie pentru încălzire și răcire în clădirile cu mai
multe apartamente și în clădirile polivalente se efectuează “fără a genera profit”.
(86) Costurile care rezultă din atribuirea acestei sarcini unei terțe părți, precum un furnizor de
servicii sau furnizorul local de energie, și care acoperă măsurarea, alocarea și contabilizarea
consumului individual real în astfel de clădiri, “pot fi puse pe seama consumatorilor finali,
în măsura în care astfel de costuri sunt rezonabile”.
(87) Nota de orientare clarifică faptul că sarcina de a defini condițiile în care costurile
menționate la articolul 11 alineatul (2) sunt "rezonabile" revine statelor membre.
3.1.2.3.Aplicarea Directivei la nivelul UE
(88) Statele membre au stabilit responsabilitatea instalării contoarelor sau reparitoarelor de

costuri fie în sarcina furnizorilor de energie termică (ex. Marea Britanie, Olanda, Bulgaria),
fie în cea a asociațiilor de proprietari (ex. Danemarca).
(89) Punerea în aplicare a Directivei este influenţată inclusiv de modul de organizare a
serviciului public de furnizare a energiei termice pe teritoriul statului membru.
Marea Britanie
(90) Spre exemplu, în Marea Britanie, furnizorii de energie termică au obligația de a instala
repartitoare de costuri, cu excepţia situaţiei în care se dovedeşte că instalarea de repartitoare
de costuri nu este eficientă din punct de vedere al costurilor sau nefezabil din punct de
vedere tehnic. Furnizorii de energie termică răspund de asemenea pentru înlocuirea
repartitoarelor de costuri defecte, pentru operarea continuă a repartitoarelor, întreţinerea lor
şi verificarea periodică a acestora pentru eventuale erori.
(91) Pentru a se asigura că nu se transferă plata către consumatorii finali, plata unor tarife
nerezonabile, Regulamentul privind contorizarea şi facturarea căldurii 13 prevede că, “în
cazul în care facturile și informațiile de facturare se referă la consumul de încălzire, răcire
sau la apă caldă de către clienții finali într-o clădire de tip condominiu: (A) costurile
furnizorului de căldură de a furniza facturi și informații de facturare vor fi transmise acelor
clienți finali, cu condiția de a nu se realiza niciun profit din astfel de servicii, sau (B) în
cazul în care furnizorul de căldură a atribuit sarcina de a furniza facturi sau informații de
13
Adoptat de Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii la data de 26.11.2014;
16
facturare către o terță parte, numai costurile rezonabile ale acestuia pot fi imputate
clienților finali.”
(92) Totodată, pentru a se asigura că procesul de instalare a contoarelor sau repartitoarelor de
costuri se va face cu respectarea legii, furnizorilor de energie termică din Marea Britanie li
s-a trasat responsabilitatea efectuării unor notificări către autorităţile publice competente
prin care să se stabilească situaţia tehnică a reţelei, localizarea acesteia, precum şi date de
ordin general privind consumatorii finali vizaţi de măsurile legate de procesul de instalare.
Olanda14
(93) În Olanda, furnizorii de energie termică sunt responsabili cu măsurarea energiei termice,
însă pentru realizarea acesteia recurg adesea la întreprinderi care oferă servicii de măsurare.
Astfel, în plus faţă de consumatori, atât administratorii de proprietăţi, cât şi furnizorii de
energie pot constitui grupuri-ţintă ale prestatorilor de servicii de măsurare.
(94) În cazul repartitoarelor de costuri care pot fi citite de la distanţă, întreprinderile din
domeniu au pregătit un cod de conduită în vederea garantării securităţii informaţiilor
provenite de la repartitoare. În anul 2014, numărul estimativ al locuinţelor din Olanda care
dispuneau de contoare de energie termică era de aproximativ 300.000. În aproximativ
415.000 de locuinţe erau instalate repartitoare de costuri şi aproximativ 100.000 de locuinţe
nu erau contorizate, ceea ce ar putea însemna că în aceste cazuri a fost aplicat un alt sistem
de repartizare a costurilor.
(95) Legea privind termoficarea prevede obligativitatea securizării unei instalaţii de măsurare a
energiei termice astfel încât să fie garantat un nivel de securitate corespunzător împotriva
fraudelor, abuzurilor sau violărilor instalaţiilor de măsurare. Autoritatea competentă cu
supravegherea aplicării legii privind termoficarea este instituţia autorizată să evalueze dacă
furnizorii au adoptat măsurile corespunzătoare cu privire la securitatea instalaţiilor de
măsurare şi este autorizată să intervină. Acest lucru înseamnă că furnizorii de energie
termică sunt responsabili pentru garantarea faptului că respectivele instrumente de măsurare
sunt suficient de sigure.
3.1.3. Aplicarea Directivei în România
(96) În România, responsabilitatea instalării repartitoarelor de costuri aparţine proprietarilor de

apartamente sau asociaţiilor de proprietari din condominii.
(97) Încă de la introducerea obligativităţii instalării repartitoarelor de costuri prin Legea nr.
325/2006 serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările şi
completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 325/2006), asociaţiile de
14
Sursa: Notificare privind modificări la Legea termoficării către DG Creştere Economică – Piaţa Internă,
Antreprenoriat şi IMM-uri;
17
proprietari au obligaţia efectuării “inventarului tuturor corpurilor de încălzire din spaţiile
cu destinaţie de locuinţă din condominiul respectiv, inclusiv, dacă este cazul, al celor din
spaţiile desprinse parţial de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.”
(98) Furnizorii de energie termică sunt implicaţi în procesul de instalare, exploatare a
repartitoarelor de costuri de o manieră tangenţială deşi, în anumite situaţii, pot fi cel mai
bine plasaţi pentru a realiza inventarul reţelelor şi a stabili fezabilitatea montării
repartitoarelor de costuri în anumite condominii. Astfel aceștia sunt solicitați de către
asociațiile de proprietari pentru a oferi informații despre tipurile de repartitoare care satisfac
cerinţele tehnice de montare din cadrul condominiului.
(99) Furnizorii de energie încheie convenții cu prestatorii de servicii de exploatare a
repartitoarelor de costuri pentru punerea la dispoziţie a defalcărilor de costuri pe baza cărora
se emit facturile fiscale către clienţii finali.
(100) În trei cazuri (Ploiești, Pașcani și Făgăraș), furnizorii de energie termică sunt chiar
licențiați de către prestatorii de servicii pentru folosirea softurilor de defalcare a costurilor
pentru încălzire.
(101) Astfel, furnizorii de energie termică pot fi prestatori de servicii de exploatare a
repartitoarelor de costuri fără nciun fel de restricții chiar dacă aceștia acționează, de cele mai
multe ori, ca operatori interni în sensul art. 17 alin. (1) din Directiva 2014/23/UE15 (ex. S.C.
Compania Locală de Termoficare Colterm S.A. Timişoara, Regia Autonomă de Servicii
Publice Ploieşti, S.C. Ecoterm S.A. Făgăraş şi Regia Autonomă de Gospodărire Comunală
şi Locativă Paşcani).
3.1.3.1.Transpunerea parţială în legislaţia naţională a dispoziţiilor

referitoare la repartitoarele de costuri prevăzute de Directivă
(102) Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 121 din 18.07.2014 privind
eficienţa energetică (denumită în continuarea Legea nr. 121/2014). Spre deosebire de
Directivă, Legea nr. 121/2014 prevede suportarea de către consumatorii finali a costurilor cu
repartizarea costurilor cu încălzirea, fără a se urmări stabilirea unui nivel rezonabil al
acestora.
(103) Necesitatea includerii în legislaţia naţională a nivelului rezonabil al costurilor rezultă
inclusiv din nota de orientare care prevede 16 că “sarcina de a defini condițiile în care
costurile menționate la articolul 11 alineatul (2) sunt "rezonabile" aparţine statelor
membre”.
(104) Legea nr. 121/2014 impune obligativitatea montării repartitoarelor individuale de costuri
pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte, cu toate că Directiva
prevede, la art. 9 alin. (3) că utilizarea repartitoarelor individuale de costuri pentru energia
15
Directiva 2014/23/UE A Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea
contractelor de concesiune;
16
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliul UE - Notă de orientare privind Directiva
2012/27/EU privind eficienţa energetică, paragraf 54;
18
termică destinate măsurării consumului fiecărui corp de încălzire este obligatorie doar în
cazul în care folosirea acestora este eficientă din punct de vedere al costurilor.
(105) Cu toate acestea, invocându-se Normativul tehnic17 aprobat de Autoritatea Națională de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., renunţarea la
sistemul de repartizare a costurilor pentru încălzire se poate realiza în situaţii în care
asociaţiile de proprietari apreciază că nu sunt întrunite condiţiile de instalare sau utilizare a
3.1.3.2. Legislaţia specifică domeniului exploatării repartitoarelor de costuri

pentru încălzire
Legislaţia primară în domeniul repartitoarelor de costuri
(106) Potrivit art. 13 coroborat cu art. 14 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 325/2006, Autoritatea
Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.) a
reprezentat autoritatea competentă în domeniul serviciului public de alimentare cu energie
termică care elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, norme tehnice privind
repartizarea consumurilor de energie termică, între consumatorii din imobilele de tip
condominiu, şi apă caldă de consum, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor
pentru încălzire.
(107) Odată cu transferarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sfera de
reglementare, autorizare şi control a A.N.R.E.,18 autorizarea firmelor de prestări servicii de
repartizare a costurilor și actualizarea listei firmelor autorizate a devenit de competența
A.N.R.E. Până la elaborarea unor noi reglementări de către A.N.R.E., sunt aplicabile
reglementările tehnice emise de către A.N.R.S.C.
(108) Potrivit art. 29 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 325/2006, în cazul consumatorilor dintr-un
condominiu, alimentaţi printr-un branşament termic comun, sunt obligatorii montarea de
către proprietari a sistemelor de repartizare a costurilor şi stabilirea unei metodologii de
repartizare a costurilor, aprobată în adunarea generală a asociaţiei de
proprietari/locatari, în baza metodologiei-cadru elaborate de A.N.R.S.C. Repartitoarele de
costuri fac parte integrantă din instalaţiile de utilizare aferente proprietăţii.
17
Anexa nr. 3 la Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 233/2004 - pentru aprobarea unor reglementări privind
contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică, modificat
prin Ordinul preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 255 din 14.04.2006;
18
În conformitate cu prevederile art. XIV lit. a) şi art. V din Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea
Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, şi ale art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 51/2006,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
19
Legislaţia secundară în domeniul exploatării repartitoarelor de costuri
(109) Primele reglementări în domeniu datează încă din anul 2004 când Guvernul României a
stabilit, prin HG. nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice
centralizate de alimentare cu energie termică, că măsurarea consumurilor de energie termică
pentru încălzire la nivel de branşament de imobil sau de scară şi repartizarea cheltuielilor pe
baza repartitoarelor de costuri, instalate la nivel de apartament, în vederea facturării, sunt
obligatorii. Potrivit acestui act normativ, montarea contoarelor de energie termică la nivel
de apartament în cazul distribuţiei orizontale, respectiv a repartitoarelor de costuri în cazul
distribuţiei verticale, este în sarcina proprietarilor, indiferent de sistemul de distribuţie
adoptat în cadrul condominiului şi trebuia să fie finalizată până la data de 30.09.2009.
(110) Ulterior, prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală nr. 233/200419, s-a elaborat şi s-a aprobat normativul tehnic privind
condiţiile de montare şi de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire
şi apă caldă de consum.
(111) Potrivit art. 6 din normativul tehnic, “sistemele de repartizare a costurilor pentru
încălzire pot fi utilizate numai în cazul în care corpurile de încălzire sunt dotate cu robinete
termostatice de reglare a debitului, astfel încât să existe posibilitatea reglării temperaturii în
incinta în care sunt montate corpurile de încălzire.” Prevederile acestui articol au determinat
ca oferta către asociaţiile de proprietari să se facă agregat - repartitor împreună cu robinet
termostatic.
(112) Prin normativul tehnic s-a stabilit că montarea sistemelor de repartizare a costurilor
pentru încălzire se face pentru un minimum de 80% din apartamentele racordate la sistemul
centralizat de alimentare cu energie termică din condominiul respectiv.
(113) Prin Ordinul A.N.R.E. nr. 53 din 22.06.201720 s-a aprobat un nou Regulament pentru
autorizarea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a
sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile
de tip condominiu, care prevede:
- condiţiile pentru eliberarea, prelungirea, modificarea, suspendarea, retragerea sau
eliberarea duplicatului pentru autorizaţiile pentru montarea şi exploatarea sistemelor de
repartizare a costurilor pentru încălzire şi apa caldă de consum;
19
Ordinul preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 233/2004 - pentru aprobarea unor reglementări privind contorizarea
consumatorilor racordaţi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica;
20
Autorizaţiile emise în baza Ordinului Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilități Publice nr. 259/2004 de aprobare a Normelor privind autorizarea în domeniul montării şi exploatării
sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apa caldă de consum în imobile de tip condominiu rămân
valabile pâna la data la care sunt valabile, sub condiţia de plată a tarifului de menţinere a autorizaţiei cumulat
pentru toată perioada care a mai rămas până la sfârşitul perioadei de valabilitate a autorizaţiei, la nivelul
cuantumului stabilit prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală nr. 259/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea în domeniul montării şi
exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip
condominiu, cu modificările şi completările ulterioare, în contul deschis la Trezorerie al ANRE.;
20
- procedura de solicitare şi eliberare a autorizaţiilor;
- procedura de prelungire, modificare, suspendare sau retragere a autorizaţiilor.
(114) Prin Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 343/2010 privind repartizarea consumurilor
de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii
sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum a fost
aprobată Norma tehnică de repartizare a consumurilor.
3.2. Caracteristicile sectorului exploatării sistemelor de repartizare
(115) Piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire este o piaţă
situată imediat în aval de pieţele comercializării şi montării repartitoarelor de costuri pentru
încălzire. Aceste servicii sunt prestate pentru consumatorii de energie termică din imobilele
de tip condominium. Serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire
constau în citirea indicatorilor repartitoarelor de costuri, respectiv în defalcarea costurilor cu
încălzirea pentru consumatorii din condominii.
3.2.1. Caracterul conex serviciului public de alimentare cu energie termică
(116) Caracterul conex al unui serviciu rezultă din natura instalaţiilor ce sunt exploatate,
independent de prestatorul căruia i-au fost încredinţate aceste servicii.
(117) În acest sens, trebuie precizat că, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 325/2006,
„Repartitoarele de costuri fac parte integrantă din instalaţiile de utilizare aferente
proprietăţii.” Aşadar, repartitoarele de costuri, odată cu achiziţionarea lor de către
utilizatorii finali (proprietarii apartamentelor din condominii) intră în componenţa
instalaţiilor proprii ale utilizatorilor. Instalaţiile proprii ale utilizatorilor nu sunt componente
ale ansamblului tehnologic şi funcţional al serviciului public de alimentare cu energie
termică (denumit SACET). Cu toate acestea, fiind strâns legate de acest ansamblu,
instalaţiile proprii ale utilizatorilor sunt conexe SACET.
(118) Rezultă că serviciul de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire este conex
SACET, fiindu-i aplicabile inclusiv dispoziţiile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare
de utilităţi publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(119) În acest sens, A.N.R.E. a şi preluat atribuţiile de reglementare, autorizare şi control în
acest domeniu, începând cu anul 2017.
3.2.2. Oferta
(120) Serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire pot fi prestate

exclusiv de către întreprinderi autorizate A.N.R.S.C sau A.N.R.E. Până în luna iulie 2017,
întreprinderile interesate trebuiau să obțină autorizare pentru serviciile de exploatare a
repartitoarelor de costuri pentru încălzire pentru fiecare punct de lucru în parte. După
21
preluarea activității de autorizare de către A.N.R.E., persoanele juridice solicită autorizarea
pentru societate și nu pentru fiecare punct de lucru. Întreprinderile trebuie doar să notifice
A.N.R.E. în legătură cu deschiderea unui punct de lucru după data obținerii autorizației.
3.2.2.1. Procedura de autorizare a întreprinderilor care prestează servicii de

exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire
(121) Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 325/2006, montarea, întreţinerea şi exploatarea
repartitoarelor de costuri pentru energia termică, atât pentru încălzire, cât şi pentru apa caldă
de consum, se efectuează numai de către persoane juridice autorizate de A.N.R.S.C. sau
A.N.R.E.
(122) După intrarea în vigoare, la data de 14 iulie 2017, a Ordinului preşedintelui A.N.R.E. nr.
53/2017, competenţa de autorizare aparţine exclusiv A.N.R.E.
(123) Solicitantul autorizării trebuie să fie persoană juridică cu sediul în România.
(124) Potrivit Regulamentului de autorizare21, dacă solicitantul deschide sau închide un punct
de lucru după data obținerii autorizației trebuie să notifice A.N.R.E în legătură cu această
situație.
(125) Poate fi exclusă dintr-o procedură de autorizare orice persoană juridică ce se află în
oricare dintre următoarele situaţii:
a) este în stare de faliment;
c) nu şi-a îndeplinit obligaţiile exigibile de plată a impozitelor şi taxelor către bugetul de
stat, inclusiv cel local, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat;
d) furnizează informaţii false în documentele prezentate.
(126) Prin Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 259/2004 şi, ulterior, prin Ordinul nr.
A.N.R.E. 53/2017 s-a stabilit ca, la autorizare, prestatorul de servicii să depună o declaraţie
pe propria răspundere că va respecta şi va asigura condiţiile impuse pentru exploatarea
sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire, respectiv că:
- deţine un software propriu sau o licenţă de software pentru repartizarea cheltuielior de
încălzire, adaptat pentru corpurile de încălzire din România;
- va asigura exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire, pe toată
durata de viaţă a acestora; durata de viaţă este de minimum 10 ani;
- va asigura postgaranţia pe toată durata de viaţă a sistemelor de repartizare a costurilor, în
ceea ce priveşte efectuarea lucrărilor de întreţinere, service, înlocuirea bateriilor şi
aplicarea sigiliilor.
(127) Potrivit Regulamentului de autorizare, acordarea sau refuzul A.N.R.E. de a elibera
autorizaţia se bazează pe elementele rezultate din documentele transmise de solicitant,
luându-se în considerare printre altele:
21
Regulament pentru autorizarea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a
sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu aprobat
prin Ordinul A.N.R.E. nr. 53 din 22.06.2017;
22
• asigurarea personalului calificat, experienţa profesională şi de conducere;
• existenţa unui cadru tehnic şi organizatoric care să permită persoanei juridice
desfăşurarea activităţilor pentru care solicit autorizarea;
• etc.
(128) Durata de valabilitate a autorizaţiei este de 5 ani de la data eliberării acesteia. Cererea
pentru prelungirea autorizaţiei se depune la sediul A.N.R.E. cu cel puţin 45 de zile înainte
(129) de expirarea termenului de valabilitate al acesteia.
(130) În cazul autorizaţiilor emise de A.N.R.S.C., nu se acordă prelungire, întreprinderile
urmând să parcurgă procedura iniţială de autorizare de către A.N.R.E..
(131) La cererea unui prestator sau din oficiu, A.N.R.E. poate decide modificarea autorizaţiilor
în cazul unor modificări ale statutului, unei schimbări a sediului, schimbării denumirii
întreprinderii, în caz de modificări privind capacitatea tehnică sau extinderea domeniului de
activitate al întreprinderii sau în caz de modificări legislative sau ale circumstanţelor de la
data eliberării autorizaţiilor care afectează substantial sau care conduc la imposibilitatea
desfăşurării activităţilor autorizate.
(132) În cazul nerespectării condiţiilor de valabilitate a autorizaţiei sau al încălcării de către
titularul de autorizaţie a unor reglementări adoptate în domeniu ori a unor obligaţii legale,
A.N.R.E. suspendă autorizaţia şi acordă un termen de conformare de maximum 3 luni
titularului autorizaţiei respective. Dacă situaţia nu se remediază, se procedează la retragerea
autorizaţiei.
(133) A.N.R.E. retrage autorizaţia şi în următoarele cazuri:
a) la cerearea motivată a titularului autorizaţiei;
b) vânzarea societăţii comerciale care desfăşoară activităţile pentru care s-a făcut
autorizarea;
c) decăderea din drepturi, incapacitatea sau falimentul titularului autorizaţiei.
3.2.2.2. Modele de afaceri în domeniu exploatării repartitoarelor de costuri

pentru încălzire
(134) Întreprinderile ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata activează pe piaţa exploatării
repartitoarelor de costuri. Licenţele pentru produsele pe care le comercializează pe teritoriul
României sunt achiziţionate de către cele trei întreprinderi de la ✄ 22.
(135) Elsaco Brunata deţine licenţă proprie pentru software-ul de repartizare a costurilor ✄ 23.
Licenţa pentru software-ul de repartizare a costurilor utilizat de Techem aparţine Techem
Energy Services GmbH. În România, Techem are dreptul de a acorda sublicenţe pentru
utilizarea software-ului Heiztec. ista Romania nu acordă licenţe altor terţi pentru exploatarea
repartitoarelor de costuri.
22
Confidential;
23
Confidential;
23
(136) Ceilalţi producători prezenţi pe teritoriul României prin mărcile Metra, Recoterm 24 ,
Siemens, Kundo nu prestează servicii de exploatare pe piaţa repartitoarelor de costuri pentru
încălzire.
(137) ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata deţin autorizaţii de exploatare pentru mai multe
oraşe şi municipii de pe teritoriul României unde dețin o prezență semnificativă în ceea ce
privește exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire.
(138) ista Romania activează pe trei pieţe ale produsului: comercializarea, montarea şi
exploatarea repartitoarelor de costuri. ista Romania utilizează contracte de prestări servicii
încheiate cu terţi autorizați/neautorizaţi A.N.R.S.C. pentru servicii de montare a
repartitoarelor de costuri şi servicii de citire a acestora, respectiv contracte de comision
pentru prospectarea pieţei de profil.
(139) Elsaco Brunata activează atât pe piaţa exploatării repartitoarelor de costuri, cât şi pe
pieţele din amonte: comercializarea repartitoarelor de costuri, montarea acestora şi cea de
licenţiere pentru software-urile pentru defalcare a costurilor pentru încălzire. Totodată,
Elsaco Brunata acordă pe bază de licenţă, contracost, dreptul de utilizare a software-ului
Elsaco REP ET unor întreprinderi concurente din aval. O situaţie privind întreprinderile
beneficiare ale licenţei acordate de ELSACO Brunata este prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 12. Situaţie întreprinderi beneficiare ale licenţei ELSACO REP ET
Denumire Data încheierii Valabilitate Reînnoire În Taxa de licenţă
întreprindere contractului vigoare
Cagero Instal 5A din 19.11.2007 60 luni Tacită DA 33% din val serv de calcul, dar
nu mai puţin de 0,138
E/repartitor
Contor Service A1680 din 21.06.2008 36 luni Tacită NU 0,25 E/repartitor
Laguna Serv A 41 din 01.11.2007 120 luni Nu NU 20%-37% din val serv de
calcul, în funcţie de numărul de
repartitoare exploatate
Ovila Com A 44 din 1.11.2007 36 luni Tacită şi act adiţional DA 40% din val serv de calcul dar
nr. 1 din 31.10.2010 nu mai puţin de 0,2
Euro/repartitor
30% din val serv de calcul de la
data de 31.10.2010
Regia Autonomă de 3255 DIN 07.06.2006 120 luni Act adiţional DA 25% din valoarea de citire
Servicii Publice Contract de licenţă anuala fără TVA până în 2014
Ploieşti nr.4876 din 8,5% din valoarea de citire
28.07.2016 anuala fără TVA de la data de
19.05.2014
13,4% din valoarea de
defalcare de la data de
28.07.2016
Fluid Serv A 4124 din 05.02.2010 60 luni Tacită NU 0,15 Euro
Constanţa
Regia Autonomă de 8A din 19.11.2007 12 luni Tacită şi DA 40% din val serv de calcul
Gospodărire Act adiţional nr. 5509
Comunală şi din 10.10.2012
Locativă Paşcani
24
S.C. Luxten Lighting Company S.A, sucursală a S.C. AEM Timişoara a exploatat repartitoare Recoterm până în
anul 2006;
24
(140) Se observă din tabelul de mai sus că valoarea taxei de licenţă percepute pentru
societăţile comerciale concurente active pe piaţa exploatării repartitoarelor de costuri pentru
încălzire diferă de la întreprindere la alta. În cazul taxei de licenţă percepute de Elsaco
Brunata S.R.L. pentru Cagero Instal S.R.L. şi pentru Ovila Com, aceasta este cea mai mare
valoare rezultată ca urmare a aplicării concomitente a două formule (fie volumul încasărilor
din serviciile de exploatare, fie valoare fixă pe repartitor).
(141) Techem activează la rândul său pe toate cele trei pieţe: comercializarea, montarea şi
exploatarea repartitoarelor de costuri. De asemenea, Techem este prezent şi pe piaţa de
licenţiere privind drepturile aspra tehnlogiei software de defalcare a costurilor pentru
încălzire.
(142) Techem a acordat o singură licenţă pentru drepturile de utilizare a software-ului de
defalcare a costurilor pe baza repartitoarelor de costuri. Beneficiarul licenţei este S.C. Heat
Energy Services S.R.L. (denumit în continuare Heat Energy Services) care activează pe
piaţa de exploatare a repartitoarelor de costuri, în municipiile Galaţi, Drobeta Turnu Severin
şi Constanţa. Astfel prin contractul de parteneriat încheiat între cele două părţi în anul
200425, Heat Energy Services se obligă să achite 50% din valoarea serviciilor de citire şi
repartizare a costurilor pentru încălzire, în schimbul folosirii software-urilor HEIZTEC şi
HEIZTEC 2, proprietate a lui Techem. Prin contractul de sublicenţă a software-ului de
repartizare HEIZTEC 3, taxa de licenţă a fost stabilită, începând cu data de 25.07.2011, la
30% din cifa de afaceri facturată pentru serviciul de citire şi repartizare a costurilor energiei
termice pentru încălzire.
(143) Furnizorii de energie termică – S.C. Compania Locală de Termoficare Colterm S.A.
Timişoara, Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti, Regia Autonomă de Gospodărire
Comunală şi Locativă Paşcani şi S.C. Ecoterm S.A. Făgăraş activează pe piaţa relevantă, în
Timişoara, Ploieşti, Paşcani şi Făgăraş. În scopul prestării serviciilor de exploatare a
repartitoarelor de costuri, trei dintre aceste întreprinderi au încheiat contracte de licenţă
pentru utilizarea software-urilor de defalcare cu întreprinderea Elsaco Brunata (Ploieşti,
Paşcani şi Făgăraş).
3.2.3. Cererea
(144) Cererea în materia repartitoarelor de costuri este formată din proprietarii (de regulă,
asociaţii de proprietari sau întreprinderi) apartamentelor racordate la sistemul centralizat de
alimentare cu energie termică din condominii.
(145) În cazul în care o asociaţie de proprietari/locatari stabileşte ca repartizarea consumurilor
individuale de energie termică pentru încălzire să se realizeze utilizându-se sisteme de
repartizare a costurilor, aceasta trebuie să parcurgă etapele prevăzute de art. 22 din
Normativul tehnic, dintre care amintim:
25
Contract de parteneriat din 12.12.2004;
25
solicitarea de la furnizorul de energie termică a tipului de repartitoare care satisfac
-
cerinţele tehnice de montare din cadrul condominiului;
- transmiterea cererilor de ofertă mai multor prestatori autorizaţi;
- analizarea ofertelor în comitetul executiv al Asociaţiei de proprietari/locatari;
- convocarea adunării generale a proprietarilor în vederea aprobării încheierii
contractului cu unul dintre prestatori (în situaţia în care într-un condominiu există
mai multe asociaţii alimentate de la un singur branşament termic comun tuturor
asociaţiilor, această hotărâre a adunării generale a proprietarilor/locatarilor va fi
comună pentru toate asociaţiile).
(146) După primirea şi analiza ofertelor în comitetul executiv al asociaţiei de
proprietari/locatari se convoacă adunarea generală a proprietarilor în vederea aprobării
încheierii contractului cu unul dintre prestatori.
(147) În cazul în care în condominiu există două sau mai multe asociaţii care sunt alimentate
de la un singur branşament termic comun tuturor asociaţiilor din condominiu, hotărârea
adunării generale a proprietarilor va fi comună pentru toate asociaţiile de proprietari/locatari
din condominiu. În această situaţie, “contractul cu prestatorul va fi semnat de toate
asociaţiile de proprietari/locatari din condominiu”. Reprezentantul asociaţiei de
proprietari/locatari, titulară a contractului de furnizare, are obligaţia, sub sancţiunea nulităţii
contractului cu prestatorul, de a face cunoscută în scris intenţia de montare a sistemelor de
repartizare a costurilor pentru încălzire celorlalte asociaţii de proprietari/locatari din
condominiu.
(148) Întrucât condiţiile tehnice nu permit ca serviciile de defalcare să fie efectuate decât dacă
în unitatea de calcul sunt utilizate indicaţiile corectate ale aceloraşi tipuri de repartitoare, se
ajunge la situaţia în care în cadrul aceluiaşi condominiu aparţinând unei unităţi de calcul să
nu poată exista două sau mai multe tipuri de repartitoare de costuri diferite.
(149) A.N.R.S.C. a adus la cunoştinţa26 Consiliului Concurenţei că această situaţie ar dispărea
dacă “toţi producătorii ar fi obligaţi să pună la dispoziţia oricui, în mod gratuit, baza de
date”. A.N.R.S.C. a comunicat că nu poate impune această măsură întrucât “producătorii
sunt persoane juridice din alte ţări”.
(150) A.N.R.S.C. a comunicat 27 că măsura impunerii asigurării exploatării sistemelor de
repartizare a costurilor pentru încălzire pe durata de viaţă a acestora este o măsură care
vizează protecţia consumatorului şi nicidecum nu este o măsura de captivitate a
consumatorului.
26
27
Idem;
26
3.2.4. Aspecte particulare privind serviciile de exploatare
3.2.4.1.Reglementarea pieţei
(151) Cele mai importante intervenţii ale A.N.R.S.C. care au avut impact asupra pieţei
relevante au constat în:
a) autorizarea de către A.N.R.S.C. a întreprinderilor active atât pe piaţa montării
repartitoarelor de costuri pentru încălzire, cât şi pe cea a exploatării acestora.
autorizarea se acordă pentru fiecare localitate în care întreprinderea îşi are punct de
lucru28;
b) obligativitatea furnizării serviciilor pe durata de viaţa a sistemelor de repartizare a
costurilor (min. 10 ani)
(152) A.N.R.S.C. a expus29 problematica autorizării ca o necesitate a verificării conformităţii
produselor ce se doresc a fi montate și a certificării faptului că toate caracteristicile tehnice
şi funcţionale sunt adecvate specificaţiei tehnice EN834. A.N.R.S.C. susţine că astfel se
protejează interesele consumatorilor care pot fi uşor înşelaţi prin achiziţionarea unor produse
inutilizabile.
(153) Totodată A.N.R.S.C. a făcut cunoscut că, la eliberarea autorizaţiilor de montare a
sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire, se solicită angajamentul ferm şi scris
al vânzătorului/producătorului că va asigura exploatarea repartitoarelor de costuri. Un astfel
de angajament presupune inclusiv existenţa unui software propriu sau a unei licenţe de
software pentru repartizarea cheltuielilor de încălzire.
(154) Pe baza celor susținute de către A.N.R.S.C., se reține că autorizarea pentru montarea
sistemelor de repartizare a costurilor este necesară în scopurile stabilite de aceasta.
(155) Pe de altă parte, existenţa autorizaţiei pentru exploatarea repartitoarelor de costuri ar putea
fi suplinită prin anexarea la angajamentul producătorului/furnizorului a declaraţiei privind
deţinerea software-ului sau a licenţei privind drepturile de utilizare a tehnologiei software30.
3.2.4.2. Posibilitatea limitată de alegere a consumatorului
(156) Potrivit Normativului tehnic “În cadrul unui condominiu care are mai multe contoare de
energie termică, toate corpurile de încălzire pentru care se face repartiţia costurilor cu
repartitoare electronice de costuri de la un acelaşi contor de energie termică vor avea
montate repartitoare de costuri de acelaşi tip şi de la acelaşi producător”.
(157) Repartitoarele electronice de costuri care au diferite forme ale pieselor de prindere pentru
adaptarea la diverse tipuri de corpuri de încălzire nu sunt considerate ca fiind de tipuri
28
Obligația de a obține autorizație pentru fiecar punct de lucru a fost eliminată prin Ordinul A.N.R.E. nr. 57/2017;
29
Idem;
30
Adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 16714 din 03.11.2016;
27
diferite. Variante ale aceluiaşi tip de repartitor de costuri nu sunt considerate ca fiind de
tipuri diferite.
(158) De asemenea, la eliberarea autorizaţiilor de exploatare, autoritatea competentă solicită
întreprinderilor o declaraţie că vor asigura exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor
pentru încălzire pe toată durata de viaţă a acestora, respectiv pe minimum 10 ani. În
practică, această declaraţie şi-a dovedit inutilitatea (ex. în cazul falimentului unor
întreprinderi sau în cazul cesiunii de portofolii sau a schimbului simulat de portofolii de
clienţi).
(159) În ceea ce priveşte captivitatea consumatorului pentru o perioadă de 10 ani, aceasta este
cauzată de mai multe motive:
a) consumatorul final este cel care suportă cheltuielile privind instalarea sistemelor de
repartizare a costurilor pentru încălzire, inclusiv cele de defalcare a costurilor cu
încălzirea;
b) întrucât condiţiile tehnice nu permit ca serviciile de defalcare să fie efectuate decât dacă
în unitatea de calcul sunt utilizate indicaţiile corectate ale aceloraşi tipuri de repartitoare,
se ajunge în situaţia în care în cadrul aceluiaşi condominiu aparţinând unei unităţi de
calcul să nu poată exista două sau mai multe tipuri de repartitoare de costuri diferite.
Astfel consumatorii finali sunt limitaţi, în ceea ce priveşte dreptul de a alege tipul de
repartitor, la întreprinderea care montează acest repartitor respectiv furnizorul de servicii
de exploatare a repartitorului de costuri pentru încălzire desemnat de către asociaţia de
proprietari;
c) pentru a schimba furnizorul serviciilor de exploatare, consumatorul este nevoit să
schimbe, de regulă, şi tipurile de repartitoare de costuri pe care acesta le deţine în
proprietate;
d) tarifele practicate de furnizorii de servicii de exploatare au fost uniformizate prin
înţelegeri de tarif.
(160) În cazul în care consumatorul final intenţionează să renunţe la un anumit furnizor de
servicii, este forţat, de regulă, să achiziţioneze odată cu noile servicii şi un alt tip de
repartitor de costuri pentru încălzire. Alternativa la această captivitate a reprezentat-o
renunţarea consumatorilor la sistemele de repartizare a costurilor pentru încălzire.
3.2.4.3.Oligopolul pe piaţa relevantă a serviciilor de exploatare a

repartitoarelor de costuri
(161) Interacţiunile repetate dintre cele mai mari întreprinderi prezente pe pieţele
comercializării, montării şi exploatării repartitoarelor de costuri au condus la omogenizarea
condiţiilor de piaţă.
(162) Totodată, pe fondul stabilităţii cererii sau chiar a prăbuşirii acesteia din cauza
debranşărilor masive, a reducerii subvenţiilor publice pentru energie termică şi a creşterii
28
neîncrederii consumatorilor în sistemul centralizat de energie termică, apariţia unor noi
potenţiali competitori a fost compromisă.
(163) În acelaşi timp, puterea de piaţă a celor trei întreprinderi - ista Romania, Elsaco Brunata şi
Techem - a crescut, ceea ce a determinat creşterea posibilităţii celor trei întreprinderi de a
ajunge la un echilibru acceptabil pentru părţile implicate, nefavorabil concurenţei.
(164) Alte condiţii care au favorizat apariţia acţiunilor concertate au fost cauzate inclusiv de
reglementările în materia condiţiilor de autorizare care, deşi au vizat descurajarea practicilor
mincinoase, de înşelăciune în dauna consumatorilor, au descurajat totodată întreprinderile
mai mici să îşi creeze puncte de lucru în afara localităţilor de reşedinţă.
(165) Obligația legală31 de a obţine autorizaţia A.N.R.S.C. pentru fiecare punct de lucru în parte
a avut capacitatea de a face ca asociaţiile de proprietari să aibă o ofertă limitată chiar şi în
cazurile în care, la expirarea duratei de viaţă a repartitoarelor de costuri, acestea doresc
schimbarea furnizorului de servicii. Practic, asociaţiile de proprietari ar fi solicitat
transmiterea de oferte numai întreprinderilor care deţin autorizaţii pentru localitatea în
cauză.
(166) Întreprinderile au fost descurajate să intre în contact cu asociaţiile de proprietari din altă
localitate pentru propunerea schimbării furnizorului până la înfiinţarea unui punct de lucru
în acea localitate, respectiv până la obţinerea autorizaţiei A.N.R.S.C. pentru acel punct de
lucru. Aceste aspecte au avut capacitatea de a reduce concurenţa potenţială în anumite zone
ale țării.
(167) Tabloul general al numărului de repartitoare exploatate pe piaţa relevantă din România
relevă faptul că cele trei întreprinderi Elsaco Brunata, ista Romania şi Techem deţin cote de
piaţă semnificative pe piaţa relevantă. Aceste poziţii au fost consolidate prin fuziuni sau
achiziţii de portofolii de la întreprinderi concurente (ex. fuziunea ista Romania cu S.C. Fluid
Group Hagen Servicii S.R.L., fuziunea Techem cu S.C. Servito S.R.L., cesiunile reciproce
de portofolii din municipiile Suceava, Braşov, Drobeta Turnu Severin între ista Romania şi
Elsaco Electronic etc.) ce au condus la întărirea poziţiei lor pe piaţă.
31
Eliminată prin Ordinul A.N.R.E. nr. 57/2017;
29
Tabel nr. 13 Situatie privind numarul de repartitoare in exploatare pe teritoriul României
Intreprindere Numar Din care în:
total in Bucuresti Arad Constanta Craiova Galati Ploiesti Suceava Iasi Oradea Deva Drobeta Cluj Bacau Altele
exploatare Turnu Napoca
2012-2015 Severin
Techem
Elsaco Brunata
ista Romania
Décor Press
Cagero Instal
Capital SRL
Standard Class
Meter
Fluid Serv
repartitoare
Collnago
Aquaterm
Debitron Energi
Ovila
Ecoterm
Capital Save
Energi
Cris Admin
Regia Autonomă
de Gospodorire
Comunală şi
Locativă Paşcani
Edira Investman
Regia Autonoma
de Serivicii Publice
Ploiesti
Instant Confort
Sepse
Hidroinstal Gaz
Cata &Cata
Colterm
Heat Energy
Services
TOTAL 1750927 891384 65346 91251 90691 89839 69848 30392 55474 49493 6833 57223 25704 25680 129769
CONFIDENTIAL
3.3. Definirea pieţei relevante
(168) Definirea pieţei relevante este, potrivit Instrucţiunilor Consiliului Concurenţei privind
definirea pieţei relevante 32 (denumite în continuare Instrucţiuni privind definirea pieţei
relevante), un instrument de identificare şi de delimitare a cadrului în interiorul căruia se
exercită concurenţa între întreprinderi.
3.3.1. Generalităţi privind definirea pieţei relevante
(169) Scopul principal al definirii pieţei relevante este acela de a identifica în mod sistematic
constrângerile concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile în cauză.
(170) Piaţa relevantă în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurenţă se
determină prin analiza atât a pieţei relevante a produsului, cât şi a pieţei relevante
geografice.
(171) Piaţa relevantă a produsului/serviciului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe
care consumatorul le consideră interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor,
preţurilor şi utilizării acestora.
(172) Piaţa relevantă geografică cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate
în cererea şi oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de
omogene şi care poate fi delimitată de zonele învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă
diferă în mod apreciabil în respectivele zone.
(173) Definirea pieţei relevante, atât la nivelul produsului, cât şi din punct de vedere geografic,
trebuie să permită identificarea concurenţilor reali ai întreprinderilor în cauză, care sunt
capabili să influenţeze comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să
acţioneze independent de presiunile unei concurenţe efective.
(174) Definirea pieţei relevante se face însă de la caz la caz, ţinându-se cont de condiţiile de
piaţă de la acel moment, procesul de definire a pieţei relevante urmărind identificarea
constrângerilor concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile în cauză în circumstanţele
specifice analizate.
(175) În cazul practicilor anticoncurenţiale ce restrâng concurenţa prin însăşi obiectul lor
(înţelegeri pe preţ, împărţirea de pieţe, limitarea producţiei, trucarea licitaţiilor etc.)
definirea pieţei relevante nu prezintă o influenţă decisivă în analiza cazului, astfel de practici
anticoncurenţiale grave fiind sancţionate per se (prin obiect), indiferent de poziţia pe piaţă a
întreprinderilor implicate.
(176) Piaţa relevantă din amonte cuprinde drepturile de licenţiere privind tehnologia transferată
cu scopul prestării serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri, iar piaţa din aval
cuprinde serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri.
32
Puse în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388 din 5.08.2010 pentru punerea în
aplicare a Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicat în Monitorul Oficial nr. 553/2010;
31
3.3.2. Piaţa relevantă a tehnologiei
(177) Definirea piețelor tehnologiilor urmează aceeași metodologie ca și cea pentru definirea
pieţelor de produse 33 . Piețele tehnologiilor sunt alcătuite din tehnologie și drepturile de
proprietate intelectuală care protejează tehnologia respectivă şi tehnologiile substituente, pe
care clienții le-ar putea folosi ca alternative34.
(178) Piaţa relevantă a tehnologiilor, în acest caz, cuprinde tehnologia pe care întreprinderile din
sectorul exploatării repartitoarelor de costuri o folosesc pentru citirea şi defalcarea costurilor
privind încălzirea (programele ✄ 35), precum și alte tehnologii la care ar putea opta clienții
ca răspuns la o creștere mică, dar permanentă a prețurilor relative ale tehnologiilor Elsaco
Brunata şi Techem.
(179) În cazul în care licențiații de ✄ 36sau ✄ 37 ar putea trece facil la tehnologii alternative, în
timp util, ca răspuns la o creștere mică, dar permanentă a prețului licenței pentru
tehnologiile Elsaco Brunata sau Techem, atunci aceste tehnologii alternative ar face parte
din piața relevantă a tehnologiei.
(180) Având în vedere că, în cazul restricţiilor privind preţurile de vânzare, definirea pieţei
relevante nu prezintă o influenţă decisivă în analiza cazului, piaţa relevantă a tehnologiei se
defineşte ca piaţa licenţierii privind software-urile de defalcare a repartitoarelor de costuri.
3.3.2.1. Piaţa geografică a tehnologiei
(181) Conform prevederilor Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, piaţa geografică
relevantă cuprinde zona în care sunt localizaţi agenţii economici implicaţi în livrarea
produselor incluse în piaţa produsului/serviciului, zona în care condiţiile de concurenţă sunt
suficient de omogene şi care poate fi diferenţiată în arii geografice vecine datorită, în
special, unor condiţii de concurenţă substanţial diferite.
(182) Piaţa geografică a tehnologiei software utilizată de către Elsaco Brunata, respectiv de către
Techem este o piaţă naţională.
(183) Tehnologiile software pot fi comercializate sub formă de licenţă la nivel naţional.
Licenţiaţi pot folosi acele drepturi pentru scopul exploatării repartitoarelor de costuri la
nivel naţional, cu condiţia obţinerii acordului licenţiatorului în acest sens, respectiv a
autorizaţiilor ANRSC pentru punctele de lucru relevante38.
33
Comunicarea Comisiei - Orientări privind aplicarea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene acordurilor de transfer de tehnologie (2014/C 89/03), paragrafele 19 şi urm.;
34
Comunicarea Comisiei - Orientări privind aplicabilitatea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene acordurilor de cooperare orizontală OJ C 11/2011, paragraf 116;
35
Confidential;
36
Confidential;
37
Confidential;
38
Obligația de a obține autorizație pentru fiecar punct de lucru a fost eliminată prin Ordinul A.N.R.E. nr. 57/2017;
32
3.3.3. Piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire
3.3.3.1 Piaţa relevantă a produsului/serviciului
(184) Exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire cuprinde ansamblul de acţiuni

pentru supravegherea funcţionării şi întreţinerea sistemelor de repartizare a costurilor,
precum şi pentru repartizarea, emiterea şi transmiterea tabelelor centralizatoare cu
consumurile individuale de energie termică, în vederea desfăşurării în condiţii sigure şi
economice a acesteia. Exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire se poate realiza
numai de persoane juridice autorizate de A.N.R.S.C.
(185) Sistemul de repartizare a costurilor presupune instalarea obligatorie a unui contor de
energie termică la scara blocului – gigacalorimetru care măsoară cantitatea de agent
termic, pentru încălzire şi apă caldă menajeră, furnizată în sistem centralizat - urmată de
instalarea unui sistem de repartizare a costurilor cu încălzirea, la nivel de
consumator/calorifer, pentru fiecare apartament din condominiu.
(186) Sistemul de repartizare a costurilor de încălzire este format din:
● Repartitoare de costuri: instrumente care determină consumul individual, unităţile
măsurate de acestea reprezentând o valoare direct proporţională cu cantitatea de agent
termic/căldură primită de repartitor de la caloriferul pe care acesta este montat;
● Baza de date asociată repartitorului (achiziţionată de prestator odată cu repartitorul,
dar separat de acesta): este specifică fiecărui tip sau mărci de repartitor şi conţine factori
de corecţie (cuplaj, temperatură, putere termică - determinaţi în laboratoare) din
produsul cărora rezultă un factor de evaluare global pentru fiecare combinaţie repartitor
- corp încălzire (milioane de combinaţii);
● Sistemul de calcul: soluţia IT/softul care exploatează baza de date specifică
repartitorului transformă datele înregistrate de repartitoarele de costuri în cantitatea de
energie termică consumată, respectiv suma de plată aferentă consumului fiecărui
apartament;
● Robinete termostatice: reglează consumul, trebuind să asigure pe toată durata de
viaţă aceleaşi temperaturi în spaţiile deservite pentru aceleaşi poziţii de reglaj setate pe
dispozitivul de reglare; poziţiile de reglaj de pe robinet trebuie să corespundă aceloraşi
temperaturi interioare în condiţiile în care sursa de căldură nu îşi schimbă
caracteristicile.
(187) Ca atare, piaţa relevantă a produsului, pe care activează întreprinderile implicate, se
defineşte ca fiind piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire.
Aceasta cuprinde inclusiv servicii asociate exploatării cum ar fi citirea repartitoarelor de
costuri, evaluarea suprafeţelor echivalente termic, a spaţiilor comune etc.
(188) Utilizarea sistemului de repartizare a costurilor este strâns legată de tipul de distribuţie a
energiei termice pe verticală, răspândită în cazul locuinţelor multifamiliale din România.
Astfel în cele mai multe cazuri, furnizarea căldurii se face prin coloane comune (pe
verticală) care nu permit separarea individuală a instalaţiilor de încălzire din interiorul
33
apartamentelor. În această situaţie, repartizarea cheltuielilor comune se poate face, cu
costuri rezonabile, numai prin instalarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire.
(189) Realizarea instalaţiilor interioare de încălzire în sistem de distribuţie pe orizontală39 şi
contorizare individuală a fiecărui apartament, deşi este o soluţie tehnică de viitor,
prespune costuri semnificativ mai mari care determină ca soluţia contorizării individuale să
fie de asemenea mai costisitoare. Pentru aceste considerente, piaţa relevantă a produsului nu
poate fi extinsă şi la sistemele de contorizare individuală.
(190) Cotele de piaţă ale prestatorilor de servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru
încălzire în perioadele 2006-2007 şi 2012-2015 sunt prezentate în graficele următoare:
Cote de piaţă
exploatare
repartitoare
e d 2012-2015 (confidential)
f
4% 3%
g 2%
h 3%
4%
a
i 27%
3%
b
c
18%
36%
39
Sistemul de distribuţie orizontală presupune o alimentare cu agent termic pe două coloane (tur-retur) la
încălzire şi una singură la apa caldă de consum prevăzută cu coloană de recircularea apei calde, coloane amplasate
pe casa scării. Din acestea se realizează racordurile individuale pentru fiecare apartament, branşamentele fiind
prevăzute cu robinete de sectorizare şi buclă de măsură, adică, la încălzire - contor de energie termică, iar la apa
caldă - debitmetru. De la aceste racorduri, se realizează, pe orizontală întreaga instalaţie interioară de încălzire şi
apă caldă a apartamentului (conducte de legătură, fitinguri şi robinete termostatate pe fiecare calorifer);
34
Cote de piaţă
exploatare
repartitoare
(2006-2007) (confidential)
d c
f
4% 10%
7%
e
g 11% a
h 22%
x 3% 3%
y
1%
2%
z
3% i b
1% t 31%
2%
3.3.3.2. Piaţa relevantă geografică
(191) Conform prevederilor Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, piaţa geografică
relevantă cuprinde zona în care sunt localizate întreprinderile implicate în livrarea
produselor incluse în piaţa produsului/serviciului, zona în care condiţiile de concurenţă sunt
suficient de omogene şi care poate fi diferenţiată în arii geografice vecine datorită, în
special, unor condiţii de concurenţă substanţial diferite. În mod similar, noţiunea de piaţă
geografică se referă şi la servicii. Pentru unele produse sau servicii, piaţa geografică
relevantă poate fi o parte dintr-o localitate, o localitate, un judeţ, o regiune sau o zonă din
România, pentru altele, întreaga ţară.
(192) În ceea ce priveşte piaţa furnizării de servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri,
piaţa relevantă geografică este reprezentată de zona în care condiţiile obiective de
concurenţă care se aplică furnizorilor de servicii sunt similare şi în care concurenţii sunt în
măsură să îşi ofere serviciile.
(193) În analiza pieţei relevante geografice, s-au luat în considerare faptul că un furnizor de
servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri trebuie analizat cu privire la zonele în care
operează. Argumentul principal este acela că, în situaţia în care un astfel de furnizor de
servicii decide să majoreze tarifele, acesta poate fi constrâns de intrarea pe piaţă a unui alt
furnizor de servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri, care acţionează într-o localitate
diferită, astfel încât consumatorii să poată alege între cei doi operatori.
(194) Aşadar, definirea pieţei relevante geografice ca naţională este cea mai bună cale de a
surprinde măsura constrângerii concurenţiale asupra întreprinderilor care furnizează servicii
35
de exploatare a repartitoarelor de costuri. Practic, în încercarea de a defini limitele
geografice ale unei pieţe a produsului/serviciului, scopul este de a identifica măsura în care
existenţa furnizorilor concurenţi poate impune constrângeri concurenţiale asupra
întreprinderilor în cauză.
(195) Piața relevantă geografică, pe care activează întreprinderile investigate, se definește ca
fiind naţională, respectiv piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru
încălzire din România.
4. ACTE ŞI FAPTE CONSTATATE
(196) Techem, Elsaco Brunata, Elsaco Electronic şi ista Romania au participat la un cartel,
scopul principal al acestuia fiind de împărţire a pieţei naţionale de exploatare a
repartitoarelor de costuri pentru încălzire şi de fixare a preţurilor privind serviciile de
exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire. Acestă înţelegere intră în categoria
acordurilor orizontale.
(197) În cadrul unor acorduri de licenţiere privind software-urile de calcul, încheiate de către
Elsaco Brunata şi Techem cu întreprinderi de pe piaţa exploatării repartitoarelor de costuri,
au fost fixate tarifele de citire şi repartizare a costurilor pentru încălzire. Aceste înţelegeri
intră în categoria acordurilor verticale.
4.1.Înţelegerea orizontală privind împărţirea pieţei şi fixarea preţurilor
4.1.1. Natura şi scopul încălcării
(198) În anul 2007, Elsaco Electronic şi ista Romania au încheiat contracte reciproce de cesiune
de portofolii de clienţi, împărţind piaţa de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru
încălzire prin schimburi reciproce de portofolii de clienţi în municipiile ✄ 40.
(199) În anul 2008, reprezentanţii Techem, Elsaco Brunata şi ista Romania s-au întâlnit în cadrul
ANPSC sau în afara acestei asociaţii cu scopul limitării concurenţei în ceea ce priveşte
exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire. În cadrul acestor întâlniri, Techem,
Elsaco Brunata şi ista Romania au fixat preţul serviciilor de exploatare a repartitoarelor şi au
împărţit piaţa, stabilind planuri de acţiune comune.
(200) Au fost încheiate contracte noi sau acte adiţionale la contractele vechi cu asociaţiile de
proprietari din zonele cedate, asigurându-se conservarea zonelor de activitate alocate
fiecăreia dintre părţi în condiţii de concurenţă redusă, fără a exista presiune concurenţială
din partea cedenţilor.
40
Confidential;
36
4.1.2. Contractele de cesiune clienţi dintre Elsaco Electronic şi ista Romania
(201) In anul 2007, între Elsaco Electronic şi ista Romania s-au încheiat contracte de cesiune de
clienţi reciproce.
(202) Prin contractul nr. ✄ 41, Elsaco Electronic a cedat către ista Romania clienţii reprezentând
aproximativ 14.000 repartitoare de costuri pentru încălzire din municipiul ✄ 42 ; preţul
acestei cesiuni a fost stabilit la 5.000 de lei.
(203) Prin contractul nr. ✄ 43 , ista Romania a cedat către Elsaco Electronic clienţii din
municipiul ✄ 44, reprezentând 14726 repartitoare45; şi în acest caz, preţul cesiunii este de
5000 de lei.
(204) Urmare a încheierii contractelor, care conţin clauze identice, au fost întocmite 15 procese-
verbale de predare-primire/schimb de repartitoare46. Din situaţia centralizatoare a acestora,
rezultă următoarele fapte:
- Elsaco Electronic a demontat repartitoarele ista (tip doprimo) de la clienţii preluaţi în
municipiul ✄ 47 şi le-a predat către ista Romania; concomitent, Elsaco Electronic a montat
clienţilor din Suceava repartitoare Elsaco Electronic, încheind cu aceştia contracte de
prestări servicii şi service având ca obiect citirea, defalcarea si repartizarea costurilor privind
încalzirea;
- ista Romania a demontat repartitoarele Elsaco (tip RME 95) de la clienţii preluaţi în Braşov
şi le-a predat către Elsaco Electronic, montând totodată propriile repartitoare şi încheind cu
clienţii contracte proprii (procedând în municipiul ✄ 48 în acelaşi mod în care Elsaco
Electronic a procedat în municipiul ✄ 49).
- au fost transmise efectiv către ista Romania un numar de 14.726 repartitoare de costuri (tip
ista, demontate, în prealabil, de către Elsaco Electronic în municipiul ✄ 50 ), iar Elsaco
Electronic a primit 9.523 repartitoare de costuri (tip Elsaco Electronic, demontate, în
prealabil, de către ista Romania în municipiul ✄ 51).
(205) Cele 15 procese verbale reprezintă documente care atestă punerea în aplicare a tranzacţiei.
41
Confidential;
42
Confidential;
43
Confidential;
44
Confidential;
45
Informatie confirmată prin adresa Elsaco Brunata nr. AS.171/14.12.2010 – transmisă ca urmare a inspecţiei
inopinate desfăşurate conform Procesului verbal de constatare şi inventariere nr. 997/3722 din 22.11.2010;
46
Transmise prin adresa nr. AS.171 /14.12.2010;
47
Confidential;
48
Confidential;
49
Confidential;
50
Confidential;
51
Confidential;
37
(206) Ulterior, cele două întreprinderi au renunţat la punctele de lucru din municipiul Suceava
(ista Romania), respectiv municipiul Braşov (Elsaco Electronic).
(207) Părțile au stabilit că cesiunile reciproce sunt „irevocabile și necondiționate”, iar acestea
„înlătură orice altă înțelegere verbală dintre părți, anterioară sau ulterioară încheierii lor”.
Aceste clauze relevă determinarea părților de a elimina orice echivoc din aceste contracte și
de a se asigura, prin irevocabilitatea contractelor, cedentul nu va încerca să oferteze clienții
cedați. În absența unei astfel de clauze, cedentul din oricare contract ar fi avut posibilitatea
să-și revoce decizia sa, redevenind astfel concurent al cesionarului în localitatea în care se
aflau clienții cedați. Or prin această clauză de irevocabilitate, părțile atestă voința lor de a se
angaja într-o înțelegere cu efecte pe perioadă nedeterminată.
(208) La data de 01.10.2007 a fost încheiat un act adiţional la contractul nr. ✄ 52, între Elsaco
Electronic şi ista Romania. Acest act adițional stabilește etapele de cedare a clienților din ✄
53
și ✄ 54. Totodată, actul adițional precizează că „există posibilitatea ca în locul clienţilor
din Drobeta Turnu Severin să fie aleşi de comun acord clienţii din oraşele ✄ 55.” Acest
lucru urma a fi stabilit până la data de 31.03.2008 printr-un alt act adiţional.
(209) Schimbul contractelor din ✄ 56s-a realizat, dar, la data de 14.04.2008, Elsaco Electronic
este considerată restantă faţă de ista Romania cu aproximativ ✄ 57de repartitoare de costuri.
De asemenea, Elsaco Electronic a predat către ista Romania repartitoarele de costuri din
municipiul ✄ 58. Astfel, după anul 2008, Elsaco Brunata, continuatoarea activităţii Elsaco
Electronic, nu a mai solicitat A.N.R.S.C. eliberarea unei autorizaţii de exploatare a
repartitoarelor de costuri pentru încălzire pentru municipiul ✄ 59.
(210) Prin comparaţie cu preţurile plătite pentru portofoliile de repartitoare în cazul altor
tranzacţii similare efectuate pe piaţa relevantă, în perioada 2007-2008, preţul plătit în cazul
tranzacţiilor dintre ista Romania şi Elsaco Electronic este net inferior, ceea ce denotă că
părțile au urmărit un schimb de portofolii și nu realizarea unor tranzacții comerciale bazate
pe o evaluare reală a portofoliilor în cauză. O situaţie comparativă privind aceste preţuri se
regăseşte în tabelul următor.
Tabel nr. 14 Situaţie comparativă privind preţurile oferite pentru portofoliile de repartitoare vândute
pe piaţa relevantă în perioada 2007-2008
Nr Tranzacţie (vânzător- Data Număr de Preţ total (lei) Preţ pentru fiecare
crt cumpărător) tranzacţiei repartitoare repartitor
52
Confidential;
53
Confidential;
54
Confidential;
55
Confidential;
56
Confidential;
57
Confidential;
58
Confidential;
59
Confidential;
38
1 Elsaco Electronic-ista
Romania
✄60 ✄61 ✄62 ✄63
ista Romania – Elsaco
2
Electronic
✄64 ✄65 ✄66 ✄67
3 Enersis Rom - Fluid Serv 01.11.2007 10.000 330.000 33 lei
4 General Fluid -Techem 02.10.2007 69.304 1.280.737 lei 18,6 lei
5 Informedia Construct- 27.08.2007 12.277 230.800 lei 18,8 lei
Techem
6. Aquaterm-Techem 27.10.2006 13.065 253.600 lei 19,41 lei
7. Marioval Top- Marioval Heat 01.03.2011 52.789 ~400.000 lei ~7,57 lei
Cost
8. Marioval Heat Cost- Cagero 31.10.2016 ~40.000 ~170.000 lei ~4,25 lei
instal
4.1.3. Discuţiile pentru limitarea concurenţei din data de 14.04.2008
(211) La data de 14.04.2008, a avut loc o întâlnire la care au participat reprezentanți ai ista
Romania, Techem şi Elsaco Brunata, în cadrul căreia s-au analizat mai multe aspecte
privind mediul concurenţial, astfel cum rezultă din documentul olograf68 ridicat în cadrul
inspecţiei inopinate de la sediul ista Romania. Menţiunile privind subiectele discutate,
făcute în cadrul documentului olograf denotă faptul că la aceste discuţii au participat
reprezentanţi ai ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata.
(212) Astfel, la unul din punctele discutate în cadrul şedinţei se remarcă nominalizarea Elsaco şi
a Techem ca partenere pentru cumpărarea a 1/3 din contractele aparţinând întreprinderilor
cu cifre de afaceri relativ reduse, denumite în cadrul documentului „firme mici”. Această
intenţie de preluare a contractelor aparţinând întreprinderilor mici este relevată de un e-mail
intern al Elsaco Brunata, din data de 18 decembrie 2009, prin care punctele de lucru ale
acesteia erau informate despre intenţia acestei întreprinderi de preluare a portofoliului
întreprinderilor mici, indiferent de modalitatea de preluare (achiziţie directă sau preluare cu
plata prin participare la profit sau cu plata unui procent din taxa de defalcare).
(213) Documentul olograf din data de 14.04.2008 a fost precedat de o discuţie pregătitoare la
sediul Techem, între ✄ 69 şi reprezentanţii Techem (conform unui e-mail intern al ista
Romania din data de 14.04.2008). Documentul olograf70 cuprinde menţiunea că documentul
nu aparţine ista Romania, ci aparţine ANPSC. Cu toate acestea, discuțiile purtate și
60
Confidential;
61
Confidential;
62
Confidential;
63
Confidential;
64
Confidential;
65
Confidential;
66
Confidential;
67
Confidential;
68
Ridicat de la ista Romania prin procesul verbal nr. 1001 din data de 22.11.2010 ;
69
Confidential;
70
Ridicat prin procesul verbal de constatare şi inventariere nr. 1001 din data de 22.11.2010;
39
consemnate în documentul olograf nu relevă participarea la ședință a celorlalți membri
ANPSC.
(214) Documentul olograf din data de 14.04.2008 cuprinde subiecte referitoare la:
„1. ✄ 71”
(215) Cele trei întreprinderi, ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata, erau beneficiari ai
serviciilor de comunicare şi relaţii publice asigurate de ✄ 72, iar relațiile contractuale cu
această întreprindere a constituit primul punct pe ordinea de zi.
„2. Preţuri”
(216) Subiectul „Preţuri” cuprinde o secţiune privind preţurile pentru servicii care se referă la
serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire. În cadrul acestui punct,
se menţionează preţul pentru servicii de 2,7 lei (inclusiv TVA), respectiv 2,27 lei fără TVA,
ca preţ pentru contractele vechi. În cazul clienţilor noi, preţul stabilit este de 2,5 lei + TVA.
(217) În cadrul şedinţei au fost discutate aspecte referitoare la achiziţionarea a 1/3 din
apartamentele „de la firmele mici” de către ista Romania, Techem şi Elsaco. Şi aici, cele trei
întreprinderi – ista Romania, Techem şi Elsaco – au în vedere o distribuţie echitabilă a
repartitoarelor în exploatare, respectiv câte ✄ 73de repartitoare (denumite în minută HKV)
de fiecare parte.
(218) De asemenea, s-a discutat împărţirea municipiului ✄ 74 în „zone de influenţă” de către
cele trei întreprinderi – ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata. Împărţirea municipiului
✄75 în zone de activitate dedicate fiecăreia dintre cele trei întreprinderi urma a fi stabilită
pe cartiere şi străzi, în perioada 5.05-9.05.2008.
(219) Documentul olograf are în vedere şi stabilirea unor tarife pentru servicii prestate de către
părţi, asociate serviciilor de defalcare a costurilor (19 lei/apartament pentru evaluarea
suprafeţelor echivalente termic (SET), respectiv 10 lei pentru “calcul comun”).
(220) Pregătirea şedinţei din data de 14.04.2008 s-a realizat cu centralizarea unor date despre
situaţia existentă la nivelul întregii ţări, respectiv diferenţele şi criteriile de împărţire a
municipiilor şi oraşelor între ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata. E-mail-ul din data de
14.04.2008, ridicat de la sediul firmei ista Romania, prezintă criteriile pe care conducerea
firmei şi le-a propus pentru împărţirea pieţei. Astfel piaţa serviciului de exploatare a
repartitoarelor de costuri a fost împărţită, prin schimbul unor contracte de prestări servicii de
exploatare a repartitoarelor de costuri, între ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata.
Schimburile ar fi trebuit realizate „unu la unu”, în ipoteza în care preţul serviciului de
exploatare a repartitoarelor de costuri „ar fi egal”. De altfel, înțelegerea părților și conduita
71
Confidential;
72
Confidential;
73
Confidential;
74
Confidential;
75
Confidential;
40
lor ulterioară avea să conducă la uniformizarea tarifelor pentru serviciile de exploatare a
(221) De asemenea, acelaşi e-mail din data de 14.04.2008 atestă faptul că înţelegerea de
împărţire a pieţei s-a realizat inclusiv prin contractele de cesiune de clienţi încheiate de
Elsaco Electronic şi ista Romania. Astfel, în urma schimburilor din anul 2007, documentul
arată că Elsaco ar mai fi avut încă ✄ 76 de repartitoare de cedat către ista Romania.
(222) Aceste propuneri au fost solicitate de către ✄ 77, pentru a le discuta la sediul Techem în
aceeaşi zi.
4.1.4. Plan de acţiuni privind schimbul de contracte între ista şi Techem – august
2008
(223) În luna august 2008, în urma unei întâlniri78 între P U şi ✄ 79, s-a realizat un plan de
acţiuni privind „schimbarea contractelor” între ista Romania şi Techem. Planul de acţiuni a
fost adus la cunoştinţa angajaţilor Techem prin e-mailul din data de 20.08.2008, denumit
„Schimbare contracte”. Planul de acţiuni urma a fi detaliat „poate pentru efectuarea efectivă
a lucrărilor – pe cantităţi şi termeni”.
(224) Planul de acţiuni privea un schimb de contracte între Techem şi ista Romania între
municipiile ✄ 80. În municipiul ✄ 81, ista România urma să sprijine şi să efectueze toate
acţiunile necesare pentru „trecerea contractelor la Techem (contacte cu asociaţiile,
semnarea acordurilor tripartite, alte acte etc.)”. În schimb, Techem urma să acorde
sprijinul necesar firmei ista Romania pentru „realizarea contactelor cu asociaţiile de
proprietari şi în alte acţiuni care să ajute la desfăşurarea rapidă a întregii acţiuni”.
(225) Conform planului de acţiuni, demontarea/montarea repartitoarelor de costuri în cele trei
oraşe trebuia să se încheie în jurul datei de 10.10.2008.
(226) Un e-mail intern al Techem, din data de 27.08.2008, denotă că între ista Romania şi
Techem a existat corespondenţă privind realizarea anunţului de notificare a asociaţiilor de
proprietari din ✄ 82, privind schimbarea contractelor. O situaţie cu asociaţiile predate de
către Techem la ista Romania este prezentată în e-mailul intern al Techem, din data de
3.12.2008.
76
Confidential;
77
Confidential;
78
E-mail din data de 27.08.2008;
79
Confidential;
80
Confidential;
81
Confidential;
82
Confidential;
41
(227) Acţiuni similare de notificare a asociaţiilor de proprietari s-au realizat şi la ✄83, după cum
rezultă din e-mailul intern al Techem, din data de 17.09.2008, intitulat „1) Reacţia clienţilor
Techem de la ✄ 84 cu privire la preluarea de către ista; 2) preluarea contractelor de la
RTS85.”
(228) Techem nu a mai activat în municipiul Oradea după data de 17.12.2012, data expirării
autorizaţiei A.N.R.S.C. pentru punctul de lucru Oradea. În municipiile Buzău şi Deva, cele
două întreprinderi continuă să acţioneze simultan, dar cu o prezenţă redusă din cauza
debranşărilor masive ale populaţiei.
(229) După expirarea unor contracte încheiate cu clienții cedați, cesionarul a reînnoit aceste
contracte, în niciunul din cazuri neexistând presiunea concurențială a cedentului. Cedentul
Techem nu a mai derulat acţiuni concurențiale efective în aceste zone (deschidere punct de
lucru, prospectare piață, ofertare clienți cedați sau clienți ai cesionarului). Această atitudine
pasivă este rezultatul continuării punerii în aplicare a rezoluției contravenționale de a nu
disturba cesionarul în activitatea sa din zona cedată.
4.1.5. Fixarea tarifelor pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri

pentru încălzire.
(230) ista Romania, Techem şi Elsaco Brunata au majorat preţurile din contractele de prestări
servicii încheiate cu asociaţiile de proprietari, în sensul celor agreate la şedinţa din data de
14.04.2008.
4.1.5.1 Preţuri puse în aplicare de Techem
(231) Techem practică, la data de 31.10.2008, un tarif unitar de exploatare lunară de 2,27 lei
(fără TVA)/repartitor, similar celui agreat pentru clienţii vechi în cadrul şedinţei din data de
14.04.2008. Creşterea tarifelor, începând cu anul 2008, este remarcată şi în municipiile
Braşov (2,27 lei fără TVA pentru clienţii vechi), Suceava (2,27 lei fără TVA pentru clienţii
vechi şi 2,5286 lei fără TVA pentru clienţii noi), Craiova (2,52 lei fără TVA pentru clienţii
noi), Galaţi (2,52 lei fără TVA pentru clienţii noi), Oneşti (2,27 lei fără TVA valabile din
anul 2010), Bucureşti (2,27 lei pentru clienţii vechi, valabile din anul 2008, 2,69 lei fără
TVA din anul 2009). Creşterea tarifelor rezultă inclusiv din contractele sau actele adiţionale
încheiate cu beneficiarii după data de 14.04.2008, pentru iarna 2008 – 200987.
83
Confidential;
84
Confidential;
85
S.C. Roni Termic Services S.R.L, în prezent radiată de la Oficul Naţional Registrul Comerţului;
86
Tariful de 2,5 lei a reprezentat un tarif fix, însă Techem şi ista Romania au utilizat tariful de 2,52 lei, având în
vedere că, în acest mod, tariful cu TVA aferent este de 3 lei;
87
Anexa 1 la contractul nr. 53 din data de 26.06.2008 (Oneşti), Anexa nr. 1 la contractul nr. 14 din 05.09.2008
(Craiova), Anexa nr. 1 la contractul nr. 102 din 29.01.2009, Act aditional din 05.07.2008 la Contractul nr. 12 din
42
(232) În acest sens, Techem a transmis notificări 88 asociațiilor de proprietari prin care îî
încunoştinţează despre necesitatea modificării preţului unitar pentru realizarea serviciului de
repartizare a costurilor cu încălzirea, începând cu sezonul 2008-2009.
4.1.5.2.Preţuri practicate de ista Romania
(233) ista Romania a majorat tarifele pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri
pentru iarna 2008-2009, în acord cu cele stabilite la şedinţa din data de 14.04.2008.
(234) La data de 12.06.2008, conducerea ista Romania anunţa, prin intermediul poştei
electronice89, directorii zonelor Vest, Est, Sud şi alte persoane responsabile că ista Romania
a stabilit o strategie de majorare a tarifelor de exploatare a repartitoarelor de costuri atât
pentru clienţii vechi ai ista Romania, cât şi pentru clienţii preluaţi de la S.C. Fluid Group
Hagen S.R.L.90. Strategia prevedea ✄ 91".
(235) Punerea în aplicare a tarifelor agreate pentru exploatarea repartitoarelor de costuri se poate
constata în cazul punctelor de lucru ale ista Romania: ✄ 92etc.
(236) Creşterea tarifelor rezultă inclusiv din contractele sau actele adiţionale încheiate cu
beneficiarii, după data de 14.04.200893. Unele asociaţii au refuzat noile tarife notificate de
către ista Romania, considerând nejustificată creşterea tarifelor.
4.1.5.3.Preţuri practicate de Elsaco Brunata
(237) Elsaco Brunata a majorat tarifele pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri
pentru iarna 2008-2009 în acord cu cele stabilite la şedinţa din data de 14.04.2008.
(238) Punerea în aplicare a tarifelor agreate pentru exploatarea repartitoarelor de costuri se poate
constata în cazul punctelor de lucru ale Elsaco Brunata din Suceava (2,5 lei fără TVA pentru
clienţii noi), Galaţi (2,7 lei cu TVA pentru clienţii vechi), Buzău (2,5 lei fără TVA pentru
data de 16.08.2005, Act aditional din 07.07.2008 la Contractul nr. 05 din data de 18.01.2005 (Suceava), Act
aditional din 19.08.2008 la contractul nr. 929 din 31.05.2004 (Brasov) etc.
88
Exemple de la dosarul cauzei: Notificare nr. 128 din 29.07.2008, Notificare nr. 105 din 15.07.2008, Notificare
nr. 112 din 03.07.2008;
89
E-mail din data de 12.06.2008 denumit “majorare preturi client ista”;
90
S.C. Fluid Group Hagen S.R.L. a fuzionat cu ista Romania în perioada 2007-2008;
91
Confidential;
92
Confidential;
93
Act adiţional nr. 5 din 06.08.2008 la contractul de vanzare cumpărare, montare si prestare servicii de calcul nr.
554/13.06.2007, act adiţional nr. 1 din 12.08.2008 la contractul de vanzare cumpărare, montare si prestare servicii
de calcul nr. 580/10.10.2007, act adiţional nr. 20 din 03.07.2008 la contractul de vanzare cumpărare, montare si
prestare servicii de calcul nr. 90/09.10.2003, act adiţional nr. 20 din 13.08.2008 la contractul de vanzare cumpărare,
montare si prestare servicii de calcul nr. 432/07.06.2005, act adiţional nr. 20 din 03.07.2008 la contractul de
vanzare cumpărare, montare si prestare servicii de calcul nr. 469/21.09.2005, act adiţional nr. 20 din 29.08.2008 la
contractul de vanzare cumpărare, montare si prestare servicii de calcul nr. 406/14.10.2004 etc.
43
clienţii noi). Creşterea tarifelor rezultă inclusiv din contractele de prestări servicii încheiate
cu beneficiarii, după data de 14.04.2008.94
(239) Două documente95 ridicate în cadrul inspecţiilor derulate la punctul de lucru din Buzău al
Elsaco Brunata relevă faptul că solicitările de majorare a tarifelor nu au fost acceptate de
asociaţiile de proprietari. Punerea în aplicare a tarifului de 2,5 lei/repartitor pentru
exploatarea repartitoarelor de costuri din municipiul Buzău rezultă inclusiv din prevederile
contractului de cesiune dintre S.C. SAD Impex S.R.L. şi Elsaco Brunata care, la art. III,
prevede că „odată cu cesionarea se modifică preţul serviciului de defalcare la valoarea de
2,5 lei/repartitor/luna în care se face contractul”.
(240) Totodată, corespondenţă electronică din data de 13.09.2010 relevă existenţa unor discuţii
avansate între reprezentanţii ista Romania şi Elsaco Brunata din municipiul Galaţi în scopul
de a avea o grilă comună de preţuri.
4.1.6. Concluzii
(241) Cele patru întreprinderi, Elsaco Electronic, Elsaco Brunata, Techem şi ista Romania au
împărţit piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor, iar Elsaco Brunata, Techem și ista
Romania au fixat preţul, prin încheierea de contracte de împărţire a pieţei, realizarea unor
planuri comune de acţiune, participarea la întâlniri în care s-au discutat fixarea preţului și
alinierea prețurilor conform acestor discuții.
(242) În cadrul întâlnirii din data de 14.04.2008, întreprinderile Elsaco Brunata, ista Romania şi
Techem au convenit asupra unor preţuri fixe pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor
de costuri, dar şi pentru alte servicii asociate, exemplificate în secţiunea 4.1.5. Preţurile
agreate au fost puse preponderent în practică, chiar dacă în anumite situaţii, au existat
impedimente legate de refuzul asociaţiilor de proprietari de a acepta majorările propuse.
(243) Ca urmare a întâlnirii din 14.04.2008, întreprinderile au rămas în contact prin e-mail și au
fost de acord cu privire la redactarea unor adrese care au fost trimise către clienți, pentru ca
aceştia să fie informaţi cu privire la modificările convenite.
(244) Înţelegerea dintre părţi a condus la reducerea concurenţei între întreprinderi prin
împărţirea pieţei şi eliminarea concurenţei privind preţurile practicate.
4.2. Înţelegeri verticale privind fixarea tarifului de vânzare a serviciilor de

exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire
4.2.1. Natura şi scopul încălcării
94
Contract de prestări servicii nr. 117 din 22.09.2008, Contract de prestari servicii nr. 110 din 07.10.2008, Contract
de prestări servicii nr. 0301 din 24.09.2008, Contract de prestări servicii nr. GE 13 din 14.11.2008 etc.;
95
Refuz de modificare a tarifelor exprimat de catre Asociatia de proprietary PT 1115 din data de 11.12.2009, e-
mail din 22.02.2010 care prevede că tariful de 2.7 lei/luna este valabil pentru toate asociatiile din municipiul
Buzau;
44
(245) Acordurile de transfer de tehnologie se referă la acordarea de licențe pentru drepturi
asupra unei tehnologii prin care licențiatorul autorizează licențiatul să folosească drepturile
asupra unei tehnologii acordate pentru producția de bunuri și prestarea de servicii, astfel
cum au fost definite la articolul 1 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr.
316/2014 din 21 martie 2014 al Comisiei privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene categoriilor de acorduri de transfer de
tehnologie (denumit în continuare „regulamentul de exceptare pe categorii a acordurilor de
transfer de tehnologie”).
(246) Potrivit Regulamentului de exceptare pe categorii a acordurilor de transfer de tehnologie
acordurile de transfer de tehnologie care conțin anumite restricții cu efecte anticoncurențiale
grave, precum fixarea prețurilor facturate terților, sunt excluse de la beneficiul exceptării pe
categorii prevăzute în prezentul regulament, indiferent de cotele de piață ale întreprinderilor
în cauză.
(247) În perioada 2004 - 2012, Techem şi Elsaco Brunata au încheiat contracte de licenţiere,
sub-licenţiere sau parteneriat, prin care au fost stabilite tarifele pentru serviciile de
exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire, cu întreprinderile: S.C. Heat Energy
Services S.R.L., S.C. Electroval-Sound S.R.L. Piteşti, RAGCL Paşcani, S.C. Cagero Instal
S.R.L Bucureşti, S.C. Laguna Serv S.R.L. Miercurea Ciuc, RASP şi S.C. Ovila Com S.R.L.
Cluj Napoca.
4.2.2. Stabilirea în cadrul contractelor cu licenţiaţii Elsaco Brunata a unor preţuri

minime pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri
(248) Pentru comercializarea repartitoarelor de costuri şi pentru exploatarea acestora, Elsaco

Brunata utilizează un model de distribuţie duală. Acest model presupune faptul că Elsaco
Brunata este furnizor de produse pentru comercianţii cu amănuntul de repartitoare de costuri
şi respectiv de tehnologie (licenţe pentru software-urile folosite pentru defalcarea
costurilor), pentru prestatorii de servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri şi alte
servicii asociate. În acelaşi timp, Elsaco Brunata este şi prestator de servicii de exploatare,
fiind concurent al clienţilor săi pe piaţa exploatării repartitoarelor de costuri.
(249) Relaţiile comerciale pe piaţa relevantă între Elsaco Brunata şi S.C. Electroval-Sound
S.R.L. Piteşti, RAGCL Paşcani, S.C. Cagero Instal S.R.L Bucureşti, S.C. Laguna Serv
S.R.L. Miercurea Ciuc, RASP şi S.C. Ovila Com S.R.L. Cluj Napoca s-au derulat/se
derulează în baza unor contracte de licenţă privind utilizarea soft-urilor de defalcare a
costurilor, prin intermediul repartitoarelor de costuri.
(250) În ceea ce priveşte contractele de licenţă încheiate de Elsaco Brunata cu licenţiaţii săi,
acestea întră în categoria acordurilor verticale, vizând punerea la dispoziţie a software-urilor
de defalcare a costurilor, de către Elsaco Brunata, către întreprinderile licenţiate.
45
(251) Serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri sunt oferite consumatorului final atât
prin intermediul licenţiaţilor software-urilor de defalcare a costurilor, cât şi prin intermediul
licenţiatorului Elsaco Brunata, care se adresează direct consumatorului final.
(252) Analiza contractelor de licenţiere încheiate de Elsaco Brunata cu licenţiaţii software-
urilor de calcul ELSACO –REP-ET, respectiv S.C. Electroval-Sound S.R.L. Piteşti,
RAGCL Paşcani, S.C. Cagero Instal S.R.L Bucureşti, S.C. Laguna Serv S.R.L. Miercurea
Ciuc şi S.C. Ovila Com S.R.L. Cluj Napoca, a relevat faptul că acestea cuprind prevederi
referitoare la tarifele minime ce urmau să fie practicate de către licenţiaţi, pentru serviciile
de exploatare a repartitoarelor de costuri.
(253) Aceste tarife stabilite prin contractele de licenţă sunt distincte de taxele de licenţă, pe care
utilizatorii licenţelor le plătesc licenţiatorului.
(254) De asemenea, un alt licenţiat al Elsaco Brunata, R.A.S.P., a majorat de comun acord cu
licenţiatorul, tariful pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri prestate
consumatorilor finali.
4.2.2.1. Clauze anticoncurenţiale în cadrul contractelor de licenţă
a. Contractul de licenţă nr. 5A din data de 19.11.2007 încheiat de ELSACO BRUNATA cu S.C.
Cagero Instal SRL
(255) Contractul conţine următoarea prevedere anticoncurenţială:
“Cap. 12. Politica de piaţă
Începând cu sezonul 2008-2009 nivelul minim al preţului serviciului de defalcare prestat
catre beneficiarii finali va fi de 0,6 Euro/luna/repartitor de costuri, urmând ca acest nivel
sa fie modificat pentru sezoanele următoare.”
b. Contractele de licenţă nr 8 A din data de 19.11.2007, respectiv nr. 5509 din data de
10.10.2012, încheiate de ELSACO BRUNATA cu RAGCL Paşcani
(256) Contractul din 19.11.2007 conţine următoarea prevedere anticoncurenţială:
către beneficiarii finali va fi de 0,6 Euro/lună/repartitor de costuri, urmând ca acest nivel
să fie modificat pentru sezoanele următoare.”
(257) Contractul de licență încheiat de ELSACO BRUNATA cu RAGCL Paşcani, la data de

10.10.2012, conţine următoarea prevedere anticoncurenţială:

către beneficiarii finali va fi de 2,5 lei Euro/lună/repartitor de costuri inclusiv TVA, urmând
ca acest nivel să poată fi modificat pentru sezoanele următoare prin acte adiţionale.”
46
c. Contractul de licenţă nr. A41 din data de 01.11.2007 încheiat de ELSACO BRUNATA cu
S.C. Laguna Serv S.R.L.

d. Contractul de licenţă nr. 7A din data de 19.11.2007 încheiat de ELSACO BRUNATA cu S.C.
Electroval Sound SRL
Începând cu sezonul 2008-2009 nivelul minim al preţului serviciului de defalcare prestat către
beneficiarii finali va fi de 0,6 Euro/lună/repartitor de costuri, urmând ca acest nivel să fie
modificat pentru sezoanele următoare.”
e. Contractul de licenţă nr. A44 din data de 01.11.2007 încheiat de ELSACO BRUNATA cu
S.C. Ovila Com S.R.L.
(260) Contractul conţine următoarea prevedere anticoncurenţială:
4.2.2.2. Alinierea R.A.S.P. la tarifele solicitate de către Elsaco Brunata
(261) La data de 06.06.2008, Elsaco Brunata a solicitat 96 reprezentanţilor RASP, S.C. Ovila
Com S.R.L., S.C. Cagero Instal S.R.L. şi S.C. Laguna Serv S.R.L. ca, pe perioada verii, să
notifice toate asociaţiile sau beneficiarii direcţi „asupra majorării taxei de citire defalcare”
a consumurilor şi cheltuielilor pentru încălzire, începând cu sezonul 2008-2009.
(262) Tarifele propuse au fost de „2,7 ron/repartitor/luna încălzire, acolo unde există deja
contracte din anul/anii precedenţi şi 3 ron/repartitor/lună pentru contractele noi”.
(263) RASP a aprobat majorarea tarifelor la nivelul de 0,6 Euro cu TVA inclus/repartitor/lună
(echivalent în lei 2,12 lei97), în cazul citirii de către prestator.
96
Prin adresa nr. 2217 din 06.06.2008 expediată de către Elsaco Brunata către licenţiaţii software-ului Elsaco-Rep-
IT;
97
Curs BNR la 21.07.2008, 1 Eur = 3,54 lei;
47
(264) Majorarea de la 0,5 Euro/repartitor/lună la nivelul de 0,6 Euro/repartitor/lună s-a realizat
în acord 98 cu solicitarea partenerului principal al RASP, respectiv Elsaco Brunata, nefiind
invocate considerente economice.
(265) Nivelul majorat al tarifului pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri
pentru încălzire este similar celui prevăzut în contractele de licenţă pe care Elsaco Brunata
le-a încheiat cu alţi prestatori de servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri.
(266) Acest nivel majorat a fost aprobat de Consiliul de Administraţie al RASP. Unele asociaţii
de proprietari nu au fost de acord cu majorarea propusă99.
4.3.2. Fixarea preţurilor în cadrul contractului de parteneriat încheiat de Techem

cu S.C. Heat Energy Services S.R.L., respectiv în cadrul contractului de
licenţă semnat de părţi
(267) Pentru exploatarea repartitoarelor de costuri, Techem utilizează, de asemenea, un model

de distribuţie duală. Acest model presupune faptul că Techem este furnizor de tehnologie
(licenţa pentru software-urile folosite pentru defalcarea costurilor) pentru un singur prestator
de servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri, Heat Energy Services. În acelaşi timp,
Techem este şi prestator de servicii, fiind concurent al clientului său pe piaţa relevantă a
exploatării repartitoarelor de costuri (Constanţa, Galaţi, Drobeta Turnu Severin).
(268) La data de 12.12.2004, Techem şi Heat Energy Services au încheiat un contract de
parteneriat prin care cele două întreprinderi au convenit „ să lucreze împreună la livrarea şi
montajul robinetelor termistatice şi al repartitoarelor de costuri pentru căldură şi la
realizarea repartizării energiei termice pe baza programului HEIZTEC, proprietatea lui
Techem, în următoarele oraşe Dr. Tr Severin, Constanţa, Galaţi”.
(269) În cadrul contractului de parteneriat încheiat de Techem cu S.C. Heat Energy Services
SRL, tariful pentru serviciul de exploatare a repartitorului de cost pentru încălzire a fost
fixat la „0,5 Euro/repartitor (TVA inclus), respectiv 2 Euro/apartament (TVA inclus)”.
(270) Aceste tarife au fost practicate de către Heat Energy Services până în anul 2008. La scurt
timp, după înţelegerea celor trei mari jucători de pe piaţă în ceea ce priveşte majorarea
tarifelor pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor, Heat Energy Services a majorat
tarifele practicate la 3 lei/repartitor (2,52 lei/repartitor fără TVA)100.
(271) Actul adițional nr. 10 la Contractul de parteneriat prevede că redevența pentru utilizarea
licenței este de 30% din veniturile Heat Energy Services.
(272) Techem s-a asigurat ca 50% din venituri și, începând cu 1.08.2008, 30% din acestea îi
revin sub forma de redevență.
98
Raspuns al RASP, transmis prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG nr.667 din 18.01.2017;
99
Referatul Biroului Reţele, Contorizare şi Repartitoare de Costuri nr. din 21.07.2008, copie transmisă prin adresa
nr.63 din 13.01.2017, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 667 din 18.01.2017;
100
Răspuns la punctul 7, adresa nr. 266 din 14.02.2013, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2043 din
19.02.2013;
48
(273) Situaţia prezentată101 de întreprinderea Heat Energy Services relevă faptul că, în prezent,
tarifele practicate de această întreprindere în localităţile în care presiunile concurenţiale sunt
mai mari (municipiul Constanţa) sunt cu aproximativ 16% mai scăzute decât în municipiile
Galaţi şi Drobeta Turnu Severin, unde concurenţii acestei întreprinderi sunt Elsaco Brunata,
Techem şi ista Romania.
4.3.3. Elemente care exclud încadrarea contractelor investigate din categoria

înţelegerilor de agent
(274) Potrivit Orientărilor Comisiei privind restricţionările verticale102, prevederile art. 101 (1)
din Tratat nu sunt aplicabile contractelor de agent.
(275) Înţelegerea de agent reprezintă situaţia în care o persoană fizică sau juridică
(agent/reprezentant) este învestită cu puterea de a negocia şi/sau de a încheia contracte pe
contul altei persoane (comitent/reprezentat), în numele agentului sau în numele
comitentului, în scopul: cumpărării de produse sau servicii de către comitent sau vânzării de
produse sau servicii furnizate de către comitent.
(276) Factorul determinant în stabilirea incidenţei art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996,
echivalentul art. 101 (1) din Tratat, îl reprezintă riscul financiar sau comercial al agentului,
legat de activităţile pentru care acesta a fost împuternicit ca agent de către comitent.
Înţelegerile de agent sunt considerate înţelegeri propriu-zise şi nu cad sub incidenţa art. 5
alin. (1) din Legea nr. 21/1996, dacă agentul nu suportă riscuri sau suportă riscuri
nesemnificative în legatură cu contractele negociate şi/sau încheiate pe contul comitentului
şi în legatură cu investiţiile specifice pietei pentru acel domeniu de activitate. În această
situaţie, funcţia de vânzare sau cumpărare se încadrează în activitatea comitentului, în
pofida faptului că agentul este o întreprindere distinctă. Astfel, comitentul suportă riscurile
financiare şi comerciale corespunzătoare, iar agentul nu desfăşoară o activitate economică
independentă în ceea ce priveşte activităţile pentru care a fost desemnat ca agent.
(277) Celelalte înţelegeri de agent cad sub incidenţa art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996. În
acest caz, agentul suportă astfel de riscuri şi va fi tratat ca un intermediar independent care
are dreptul de a-şi stabili strategia de piaţă necesară recuperării investiţiilor legate de
contract sau a investiţiilor specifice pieţei.
(278) În general, prevederile art. 5 alin. (1) din Lege nu sunt aplicabile obligaţiilor impuse
agentului cu privire la contractele negociate şi/sau încheiate pe contul comitentului, dacă
proprietatea asupra produselor care fac obiectul acordului nu este transferată agentului şi
dacă acesta nu este obligat, printre altele, direct sau indirect, să investească în activităţi de
promovare a vânzărilor, cum ar fi contribuţia la cheltuielile de publicitate ale comitentului.
(279) În cazul analizat, între părţile implicate au fost încheiate contracte având ca obiect
licenţierea privind software-urile de defalcare a costurilor pentru încălzire prin intermediul
repartitoarelor de către furnizorul Elsaco Brunata şi achiziţionarea drepturilor de utilizare a
101
Adresa nr. 232 din 26.10.2016, înregistrată cu nr. RG 16741 din 04.11.2016;
102
Orientări privind restricţiile verticale, paragrafele 12-21;
49
acestui software de către cumpărători în scopul revânzării ulterioare a serviciului de
exploatare către clienţii finali. Din analiza contractelor, se poate observa că între părţile
contractante a intervenit de fiecare dată transferul dreptului de utilizare asupra licenţelor
pentru o perioadă determinată, licenţiaţii suportând atât riscurile financiare, cât şi riscurile
comerciale aferente.
(280) Pentru evidenţierea relaţiei de vânzare-cumpărare, sunt de reţinut prevederile de la cap. 13
din contractele încheiate de Elsaco Brunata cu licenţiaţii săi în perioada 2007-2012:
“Cap 13 Răspunderea
Producătorul exclude în mod expres orice răspundere derivată din exploatarea ineficientă a
produsului.
Utilizatorul este direct răspunzător asupra corectitudinii datelor introduce şi prelucrate cu
ajutorul aplicaţiei, prin urmare şi de situaţiile elaborate de aplicaţie.
Producătorul exclude în mod expres răspunderea asupra pierderii datelor întrucât
aplicaţiile sunt prevăzute cu procedure de salvare şi arhivare a datelor, activitate care intră
în sarcina beneficiarului de licenţă.
Producătorul exclude în mod expres orice răspundere derivată din activarea funcţiilor de
protecţie a aplicaţiilor împotriva copiilor neautorizate sau în urma exploatării produsului
neconform cu documentaţia şi materialul de licenţă.”
(281) De asemenea, în privinţa acordului de parteneriat dintre Techem şi Heat Energy Servicies,
neîncadrarea acordului în categoria înţelegerilor de agent rezultă, printre altele, din
următoarele clauze contractuale:
“ 4.4. Dreptul de proprietate asupra tuturor produselor livrate de către Techem către Heat
rămâne în patrimoniul Techem până la achitarea integral a lor.
[…]
6.1. Pentru întârzierea de către “Techem” în livrarea aparatelor şi a materialelor care fac
obiectul prezentului Contract, “Techem” datorează partenerului ”Heat” despăgubiri în
valoare de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la valoarea totală a produselor
care trebuie livrate”
(282) Ţinând cont de aspectele prezentate, contractele analizate şi care au stat la baza relaţiilor
comerciale dintre părţile implicate nu pot fi calificate ca fiind contracte de agent. Aceste
contracte reprezintă contracte de licenţă sau parteneriat, în baza cărora furnizorul de
tehnologie (licenţiatorul) pune la dispoziţie licenţiaţilor săi software-ul pentru defalcarea
costurilor prin intermediul repartitoarelor de costuri, inclusiv “mediul de distribuţie şi
manualele de utilizare tipărite sau documentaţia electronica sau online sau componente
(părţi) ale acestora”.
5. EVALUAREA LEGALĂ
5.1. Incidenţa art. 5 alin. (1) din Lege
50
(283) Conform art. 5 alin. (1) din Lege „Sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii
ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect
împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a
acesteia, în special cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de
vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare; […] c) împart pieţele sau sursele de
aprovizionare […]”.
(284) Pentru aplicarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, este necesară îndeplinirea
cumulativă a următoarelor condiţii:
1. existenţa a cel puţin două întreprinderi sau a unei asociaţii de întreprinderi;
2. existenţa unei înţelegeri, a unei decizii a unei asociaţii de întreprinderi sau a unei practici
concertate şi
3. înţelegerea/decizia unei asociaţii de întreprinderi/practica concertată sa aibă ca obiect sau ca
efect restrângerea, impiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o
parte a acesteia.
5.2.Existenţa a cel puţin două întreprinderi sau a unei asociaţii de întreprinderi
(285) Dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Lege se aplică înţelegerilor, deciziilor luate de asociaţiile de
întreprinderi şi practicilor concertate săvârşite de întreprinderi de cetăţenie, respectiv de
naţionalitate română sau străină, săvârşite pe teritoriul României, precum şi a celor săvârşite
în afara teritoriului ţării, atunci când acestea produc efecte pe teritoriul României.
(286) Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 21/1996, „(1) Dispoziţiile prezentei
legi se aplică actelor şi faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa
săvârşite de: a) întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi – persoane fizice sau juridice –
de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română sau străină (...); (2) Prin întreprindere în
sensul prezentei legi se înţelege orice operator economic angajat într-o activitate constând
în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, independent de statutul său juridic şi
de modul de finanţare, astfel cum este definită în jurisprudenţa Uniunii Europene”.
(287) În cauza Polypropylene103, Curtea Europeană de Justiţie (denumită în continuare CEJ) a
definit întreprinderea din perspectiva dimensiunii sale economice, reţinând că „subiecţii
regulilor de concurenţă sunt întreprinderile, concept ce nu este identic cu noţiunea
personalităţii juridice utilizate în scopul legislaţiei comerciale sau fiscale. Acesta se poate
referi la orice entitate angajată în activităţi comerciale”.
(288) De asemenea, în cauza Klaus Hofner and Fritz Elser v. Macrotron104, CEJ şi-a reiterat
poziţia în privinţa definirii conceptului de întreprindere în sensul că: „(…) noţiunea de
întreprindere cuprinde orice entitate implicată într-o activitate economică, independent de
statutul juridic al acestei entităţi şi de modul său de finanţare”.
103
Decizia Comisiei Europene 86/398/EEC, Cazul IV/31149 Polypropylene, Jurnalul Oficial L 230/1, 1988,
paragraful 99;
104
Cauza C-41/90, Klaus Hofner and Fritz Elser v. Macrotron GmbH, paragraful 21;
51
(289) Definiţia dată anterior conceptului de întreprindere a fost completată de către CEJ, într-o
altă cauză, reţinând faptul că „orice activitate care constă în oferirea de bunuri sau servicii
pe o anumită piaţă reprezintă o activitate economică”.
(290) În scopul aplicării art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, sunt considerate întreprinderi, în
înţelesul Legii nr. 21/1996, părţile implicate care desfăşoară activităţi economice.
(291) Aceste întreprinderi sunt societăţi comerciale organizate conform legii române 105 în
societăţi comerciale pe acţiuni sau societăţi comerciale cu răspundere limitată.
(292) Părțile implicate desfăşoară o activitate economică constând în comercializarea, montarea
sau exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire.
5.3.Natura încălcării
(293) Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, sunt interzise orice înţelegeri
între întreprinderi, orice decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi orice practici concertate,
care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei.
(294) Formularea cu caracter general a dispoziţiei de la art. 5 alin. (1) din Lege permite
încadrarea nu doar a înţelegerilor de natură contractuală sau de altă natură, ci şi a oricăror
alte forme de cooperare între întreprinderi, prin care se restricţionează sau s-ar putea
restricţiona concurenţa.
(295) În mod normal, întreprinderile trebuie să acţioneze în mod independent pe piaţă şi să nu
coopereze în sensul influenţării condiţiilor de piaţă. Astfel, fiecare întreprindere trebuie să
îşi adopte, în mod independent, propriile strategii şi politici comerciale de piaţă.
(296) În sensul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, existenţa unei înţelegeri anticoncurenţiale
este determinată de adoptarea de către părţi, în mod expres sau implicit, a unui plan comun
care îngrădeşte sau tinde să îngrădească activitatea comercială a fiecăreia, comportamentul
lor individual pe o piaţă, prin stabilirea unor coordonate de acţiune comună sau prin
abţinerea de la acţiune pe piaţă.
(297) Potrivit jurisprudenţei comunitare106, elementul central al unei înţelegeri, în sensul art. 101
(1) din Tratat, îl constituie manifestarea sub orice formă a unui „concurs de voinţe între
întreprinderi în ceea ce priveşte aplicarea unei politici, urmărirea unui obiectiv sau
adoptarea unui anumit tip de comportament pe piaţă”.
(298) Realizarea unui acord de voinţe între întreprinderile participante constituie elementul
esenţial al unei înţelegeri anticoncurenţiale. Sintagma „acord de voinţe” face trimitere la
noţiunea de contract, ca izvor al obligaţiilor, indiferent de forma acestuia107.
105
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
publicată în Monitorul Oficial nr. 1066/2004;
106
Cauza T-41/96, Bayer vs. Comisia Europeană 2000, paragraf 173;
107
Potrivit dispoziţiilor Codului civil :
art. 1166 “Contractul este acordul de voinţă dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica,
transmite sau stinge un raport juridic”,
art. 1178 “Contractul se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor […]”
52
(299) Contractul poate lua forma unui înscris sub semnătură privată sau unui înscris autentic108
sau poate fi un înscris material sau chiar un simplu acord verbal 109. Acest contract poate fi
bilateral, sau multilateral.
(300) Indiferent de forma contractuală ce se încadrează în conceptul de înţelegere, acordul de
voinţă poate lua diverse forme de cooperare. Esenţialul constă în existenţa acordului de
voinţe între întreprinderi, indiferent de obiectul acestuia şi nu în forma pe care o ia
înţelegerea. Prin urmare, nu este neapărat nevoie să existe o formă scrisă a înţelegerii, care
să prevadă expres inclusiv sancţiuni sau alte măsuri de constrângere. Înţelegerea poate fi atât
expresă, cât şi tacită, scrisă sau chiar verbală.
(301) În cauză, înţelegerile s-au realizat prin încheierea de contracte, parteneriate, participarea
la întâlniri în care s-au discutat fixarea preţului si impartirea pietei, realizarea unor planuri
comune de acţiune.
5.3.1 Natura comportamentului ilicit în cazul înţelegerii orizontale între Elsaco Brunata,
Elsaco Electronic, ista Romania şi Techem
(302) Aşa cum reiese din secţiunea 4.1. înţelegerea dintre întreprinderile Techem, Elsaco
Brunata, şi ista Romania s-a realizat prin încheierea de contracte de cesiune portofolii
clienti, participarea la întâlniri în care s-au stabilit fixarea preţului serviciilor de exploatare a
repartitoarelor şi împărţirea pietei, realizarea unor planuri de acţiune comune. Elsaco
Electronic a participat doar la acte materiale care au vizat împărţirea pieţei.
(303) Ulterior au fost încheiate contracte noi cu asociaţiile de proprietari cedate (ulterior
reînnoite de către cesionar).
(304) Contractele de cesiune clienţi sunt contracte comerciale în înţelesul reglementărilor
comerciale naţionale şi în acelaşi timp, sunt înţelegeri în sensul Legii şi al jurisprudenţei în
materie de concurenţă. Contractele de cesiune analizate reprezintă expresia voinţei părţilor
de a acţiona pe piaţă potrivit clauzelor contractuale agreate.
(305) Pe baza celor descrise în secţiunea 4.1, înţelegerea între părţi este dovedită conform
standardelor de probă în materia concurenţei.
5.3.2 Natura încălcării în cazul contractelor de licenţă şi de parteneriat încheiate de Elsaco

Brunata şi Techem cu licenţiaţii lor
(306) Contractele de licență sau de parteneriat încheiate de Elsaco Brunata și Techem cu

partenerii acestora - Cagero Instal, Ovila Com, RAGCL, Laguna Serv, Electroval Sound și
Heat Energy Services - reprezintă, de asemenea, contracte comerciale în înțelesul
108
Potrivit dispoziţiilor art. 1241 din Codul civil “Înscrisul care constată încheierea contractului poate fi sub
semnătură privată sau autentic, având forţa probantă prevăzută de lege”.
109
Potrivit dispoziţiilor art. 1240 din Codul civil “Voinţa de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris”;
53
reglementărilor comerciale naţionale şi, în acelaşi timp, sunt înţelegeri în sensul Legii şi al
jurisprudenţei în materie de concurenţă. Prevederile inserate în contractele de licență sau de
parteneriat analizate reprezintă expresia voinţei părţilor de a acţiona pe piaţă potrivit
clauzelor contractuale agreate.
(307) În ceea ce priveşte majorarea tarifelor pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de
costuri de către R.A.S.P. de comun acord cu Elsaco Brunata, descrisă la subsecţiunea
4.2.2.2, aceasta intră în categoria înţelegerilor anticoncurenţiale întrucât intenţia părţilor şi
acordul de voinţă au luat formă unor documente scrise care atestă intenţia părţilor de a
majora tarifele fără o justificare economică: adresa Elsaco Brunata de solicitare a majorării,
referatul Biroului Reţele şi Contorizare şi Repartitoare de Costuri din cadrul R.A.S.P. de
propunere a majorării conform adresei şi aprobarea Consiliului de Administraţie prin
Hotărârea nr. 7 din data de 23.07.2008.
5.4. Înţelegere unică şi continuă
(308) Cartelurile reprezintă acţiuni complexe şi contacte coluzive derulate într-o perioadă mare
de timp, fiecare dintre acestea putând constitui o încălcare a articolului 5 alin. (1) din Legea
nr. 21/1996.
(309) Ar fi artificial și contrar spiritului articolului 5 alin. (1) din Lege în cazul în care
comportamentul coluziv ar fi împărţit într-o serie de încălcări distincte, care în mod
progresiv s-ar manifesta fie sub formă de acorduri, fie sub formă de practici concertate,
atunci când realitatea este că acestea sunt simple elemente constitutive legate printr-un
obiectiv economic continuu şi unic.
(310) Potrivit jurisprudenţei europene 110 , trei condiţii trebuie îndeplinite pentru a stabili că
ansamblul de acte materiale săvârşite de către părţile implicate reprezintă o încălcare
singulară şi continuă: existenţa unui plan general de realizare a unui obiectiv comun,
contribuţia întreprinderilor la acest plan şi cunoaşterea de către părţile implicate a conduitei
ilicite a celorlalţi participanţi.
(311) În acest sens, s-a aplicat noțiunea de "încălcare continuă unică" aşa cum se regăseşte ea în
jurisprudenţa Uniunii Europene. Acest concept include un complex de practici adoptate de
diferite părți în urmărirea unui scop economic anticoncurențial singular111. De asemenea,
jurisprudența europeană a stabilit că "o întreprindere poate fi considerată răspunzătoare
pentru înțelegere în ansamblul ei, chiar dacă se demonstrează că a participat în mod direct
numai într-unul sau unele dintre elementele constitutive ale acestei înțelegeri, în cazul în
care se demonstrează că a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască că coluziunea la care a
110
Hotărârea Curţii Europene de Justiţie din 16 iunie 2011 în cauzele T 204/08 şi T 212/08, paragraful 37;
111
Cazurile conexate T-25/95, Cimenteries CBR SA şi alţii vs. Comisia Europeană, paragraf 3699; Cazul T-54/03,
Lafarge vs Comisia Europeană, paragraf 482;
54
participat a făcut parte dintr-un plan global și că planul general a inclus toate elementele
constitutive ale înțelegerii"112.
(312) Cu toate că o înțelegere presupune o acţiune comună, fiecare participant la înţelegere
poate să joace propriul rol. Unii participanți pot fi mai activi decât alții. Simplul faptul că un
participant la o înțelegere joacă un rol adaptat circumstanțelor proprii nu exclude
responsabilitatea pentru încălcare Legii în ansamblul său, inclusiv actele comise de alți
participanți, dar care împart același scop ilegal și același efect113 anticoncurențial.
(313) Faptul că o întreprindere în cauză nu a participat direct la toate elementele constitutive ale
înțelegerii globale nu o poate scuti de responsabilitate pentru încălcarea articolului 5
alineatul (1) din Legea nr. 21/1996. O astfel de situație trebuie luată în considerare atunci
când se evaluează gravitatea încălcarii. O astfel de concluzie nu contravine principiului
potrivit căruia răspunderea pentru astfel de încălcări este personală, nu eludează principiul
analizei individuale a probelor prezentate şi nici nu încalcă dreptul la apărare al
întreprinderile implicate.
(314) Noțiunea de încălcare unică și continuă nu poate fi contestată pe considerentul că unul sau
mai multe elemente ale acestei serii de acte sau comportament continuu ar putea constitui,
de asemenea, în ele însele și luate în mod izolat o încălcare a articolul 5 alin. (1) din Legea
nr. 21/1996114. Cu toate acestea, atunci când diferitele acțiuni fac parte dintr-un plan de
ansamblu, Consiliul Concurenţei are dreptul - din motive obiective - să impute
responsabilitatea pentru aceste acțiuni, pe baza participării la încălcare în ansamblul său.
5.4.1. Aplicarea în prezenta cauză
5.4.1.1.Încălcare unică şi continuă în cazul înţelegerii orizontale privind

împărţirea pieţei şi fixarea preţurilor
(315) Înţelegerea între Elsaco Electronic, Elsaco Brunata, Techem şi ista Romania s-a derulat cu
un scop anticoncurenţial singular: de împărţire a pieţei şi de fixare a tarifelor.
112
Cazurile T-147/89, Société Métallurgique de Normandie vs. Comisia Europeană ; T- 295/94, Buchmann vs.
Comisia Europeană , paragraf 121; T-304/94, Europa Carton vs Comisia Europeană, paragraf 76; T-310/94,
Gruber & Weber vs. Comisia Europeană, paragraf 140; T-311/94, Kartonfabriek de Eendracht vs Comisia
Europeană , paragraf 237; T-334/94, Sarrió vs. Comisia Europeană, paragraf 169; T-348/94, Enso Española vs.
Comisia Europeană, paragraf 223; T-9/99, HFB Holding şi Isoplus Fernwärmetechnik vs. Comisia Europeană,
paragraf 231; C-49/92 P, Comisia Europeană vs. Anic Partecipazioni, paragraf 83; Cazurile reunite T-101/05 şi T-
111/05, BASF AG şi UCB SA vs. Comisia Europeană , paragraf 160;
113
Cazurile T-54/03, Lafarge vs. Comisia Europeană, paragraf 485;
114
Cazurile reunite C-204/00 P, C-205/00 P, C-211/00 P, C-213/00 P, C-217/00 P şi C-219/00 P Aalborg
Portland şi alţii vs. Comisia Europeană , paragraf 258; Cazurile C-49/92 P Comisia Europeană vs. Anic
Partecipazioni, paragrafele 78-81, 83-85 şi 203, C- 113/04 P Technische Unie vs Comisia Europeană , paragraf
178 şi T- 54/03 Lafarge vs. Comisia Europeană, paragraf 479;
55
(316) Părţile au convenit să împartă piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor şi să fixeze
preţul, aşa cum rezultă din cele descrise la capitolul 5.1. Elsaco Electronic a participat
numai la acte materiale de împărţire a pieţei, însă aceasta nu schimba natura unică şi
continuă a înţelegerii.
5.4.1.2.Încălcări unice şi continue în cazul înţelegerilor verticale de transfer

tehnologic (licenţiere privind software-urile de defalcare a costurilor
pentru repartitoarele de costuri)
(317) În cadrul contractelor de licenţă încheiate cu Elsaco Brunata şi Techem sau strâns legat de
acestea (cazul RASP), întreprinderile implicate au agreat majorarea tarifelor pentru
serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri. Această conduită a condus la
uniformizarea pieţei, creşterea tarifelor pentru clienţii finali. Întrucât preţurile/tarifele sunt
cele mai importante instrumente pentru concurenţă, contractele, acordurile şi înţelegerile
realizate între părţile implicate au avut drept rezultat creşterea preţurilor pentru beneficiul
părţilor şi peste nivelul care ar fi fost practicat în condiţii normale de concurenţă.
(318) De asemenea conduita părţilor a fost stabilită în cadrul unui contract de licenţă care prin
natura lui intră în categoria acordurilor verticale. Natura verticală a acordului este iterată, în
plus, de faptul că părţile implicate nu sunt concurenţi actuali sau potenţiali pe piaţa relevantă
de licenţiere privind drepturile asupra tehnologiei software de defalcare a costurilor prin
intermediul repartitoarele de costuri.
(319) Faptele anticoncurenţiale ale părţilor implicate reprezintă elemente constitutive ale unor
înţelegeri continue şi unice de fixare a tarifelor aferente serviciilor de exploatare a
5.5.Restricţionarea concurenţei
(320) Interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Lege se referă la orice „înţelegeri între
întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca
obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei”.
(321) Textul art. 5 alin. (1) din Lege nu distinge între înţelegeri orizontale, încheiate între
operatori economici concurenţi şi înţelegerile încheiate între operatori economici
neconcurenţi, situaţi la niveluri diferite ale lanţului producţie-distribuţie, denumite înţelegeri
verticale.
(322) Sintagma „au ca obiect sau au ca efect” trebuie interpretată în sensul că obiectul,
respectiv efectul, reprezintă cerinţe alternative şi nu cumulative. Legislaţia comunitară în
domeniul concurenţei defineşte restricţionările „hard-core” ca fiind restricţii deosebit de
grave aduse concurenţei, interzicându-le prin însăşi obiectul lor.
(323) După cum se poate observa, este vorba de acele restricţii care, din perspectiva obiectivelor
urmărite de regulile de concurenţă, au un potenţial anticoncurenţial ridicat, prin urmare nu
este necesar ca, în sensul aplicării art. 5 alin. (1) din Lege să se demonstreze efectele reale
56
asupra pieţei. Această prezumţie are la bază gravitatea restricţiei şi experienţa care arată că
este foarte probabil ca înţelegerile care au ca obiect restrângerea concurenţei să producă
efecte negative asupra pieţei şi să pericliteze obiectivele urmărite de regulile europene, dar
şi naţionale, de concurenţă. În acest sens, jurisprudenţa comunitară a statuat faptul că: „...nu
este nevoie a se lua în considerare efectele concrete ale unei înţelegeri din moment ce este
evident că obiectul său a fost de a preveni, restrânge sau distorsiona concurenţa”115.
(324) O înţelegere este anticoncurenţială dacă aceasta are obiect anticoncurenţial sau dacă are un
efect anticoncurenţial. Înţelegerea nu trebuie să aibă în acelaşi timp şi obiect şi efect
anticoncurenţial. Prin urmare, dacă este evident că o înţelegere a avut ca obiect restrângerea,
împiedicarea sau denaturarea concurenţei, nu mai este necesar să fie examinate efectele
acelei înţelegeri.
(325) Înţelegerea este anticoncurenţială chiar şi în situaţia în care aceasta nu este obligatorie prin
natura sa. Totodată, absenţa măsurilor de monitorizare a implementării nu afecteaza şi nu
influenţează în mod necesar gravitatea încălcării116.
(326) În linii generale, CEJ a statuat că anumite prevederi ale unei înțelegeri constituie restricții
deosebit de grave prin aceea că au ca obiect restricționarea concurenței: de exemplu,
restricțiile orizontale conținând prevederi de fixare a prețului sau de împărțire a piețelor sau
înțelegerile verticale care conțin prevederi de impunere a prețului de revânzare
distribuitorilor.
(327) Similar art. 101 par. (1) din TFUE, art. 5 alin. (1) lit.c) din Lege interzice orice înțelegeri,
decizii ale asociațiilor de întreprinderi sau practici concertate care au ca obiect sau efect
“împărțirea piețelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al
volumului de vânzări și achiziții ori pe alte criterii”.
(328) La nivel național și la nivelul UE, se consideră că acordurile de partajare a pieței au ca
obiect restricționarea concurenței, punct de vedere confirmat de către CEJ și de către
Tribunalul UE (fost Tribunal de Primă Instanță).
(329) În cazul European Night Services vs. Comisia Europeană117, Tribunalul UE a statuat că,
atunci când o înțelegere conține restricționări evidente ale concurenței, Comisia Europeană
nu este obligată să ia în considerare efectul pe care înțelegerea orizontală l-a avut pe piață.
Prevederile de fixare a prețului și de împărțire a pieței restricționează concurența și cad în
mod automat sub incidența interdicției prevăzute de art. 101 din TFUE.
(330) Comisia Europeană a considerat, în cazul Ferry Operators118, că obiectul unei înțelegeri nu
este afectat de faptul că acea înțelegere s-a dovedit a fi dificil de pus în practică și, deci,
poate nu a avut un efect de restricționare a concurenței.
115
Cauzele 56 şi 58/64, Etablissements Consten SA & Grundig-Verkaufs-GMBH vs. Comisia Europeană, 1966,
paragraful 342, reiterat în cauza T-395/94, Atlantic Container Line AB vs Comisia Europeană, 2002, paragraful 76;
116
Cauza T 64/02 Henbach vs. Comisia Europeană și cauza T 59/99 Ventouris vs Comisia Europeană [2003],
paragraful 52;
117
Cazurile conexate T - 374, 375,384&388/94, paragraful 136 ;
118
Decizia Comisiei Europene din data de 30 octombrie 1996 în cazul Ferry operators, publicată în Jurnalul Oficial
L26 din 29.01.1997, paragraful 65;
57
(331) Este evident ca situația de exclusivitate a unei firme, pe o anumită arie geografică, îi
asigură acesteia un monopol în cadrul acelei zone, stare economică pe care respectiva
societate este liberă apoi să o exploateze. Practic, și prin fenomenul de împărțire a piețelor,
se ajunge la situația în care, între membrii unei astfel de înțelegeri, concurența prin preț
dispare.
(332) Comisia Europeană și CEJ au acționat ferm împotriva oricăror forme de împărțire
geografică a piețelor.
(333) In cazul Cement 119 , Comisia Europeană a descoperit ca membrii comunitatii de
producatori de ciment au operat sistematic, printre altele, pentru divizarea piețelor, în baza
principiului home market, abținându-se de la a exporta pe alte piețe vecine și realizând
eforturi concertate în scopul diminuării fluxurilor peste granițe. Un astfel de comportament
ce a avut ca scop sau ca efect ne-expedierea anumitor produse pe piețele domestice
(naționale) din alte State Membre, precum și regularizarea vânzărilor către alte State
Membre, a fost considerat ca fiind în mod clar interzis de către art. 101 (1) din TFUE.
(334) Și in cazul Peroxygen Products120, Comisia a sancționat producatorii unui produs chimic,
pentru operarea unei înțelegeri ce includea o regulă home market de genul celei specificate
mai sus.
(335) In cazul Soda-Ash121, Comisia a sancționat doi producători de soda sintetică deoarece unul
dintre aceștia s-a angajat să furnizeze produsul chimic doar în Regatul Unit al Marii Britanii
și Irlandei de Nord, pe când celălalt avea exclusivitate în a furniza produsul în Europa
continentală..
(336) Conform Orientărilor CE privind restricțiile verticale 122 , restrângerea capacităţii
cumpărătorului de a-şi stabili preţul de vânzare, adică acordurile sau practicile concertate al
căror obiect, direct sau indirect, este stabilirea unui preț de revânzare fix sau minim sau a
unui nivel fix sau minim al prețului pe care cumpărătorul este obligat să îl aplice, este o
restricție gravă a concurenţei (în continuare „RPM”). Fixarea unui nivel fix sau minim al
preţului se poate realiza fie în mod direct, fie indirect. În cazul dispoziţiilor contractuale sau
al practicilor concertate care stabilesc direct preţul de revânzare, restricţia este flagrantă.
(337) Totodată, potrivit paragrafului 117 lit. a) din Orientările privind aplicarea articolului 101
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordurilor de transfer de tehnologie123
(denumite în continuare Orientări), constituie o restricţie gravă în sensul articolului 4
119
Decizia Comisiei Europene din data de 30 noiembrie 1994 publicată în Jurnalul Oficial L 343 din data de
30.12.1994 ;
120
Decizia Comisiei Europene din data de 23 noiembrie 1984 publicată în Jurnalul Oficial L35 din data de
07.02.1985;
121
Decizia Comisiei Europene din data de 19 decembrie 1990 publicată în Jurnalul Oficial L152 din data de
15.06.1991;
122
publicate în Jurnalul Oficial nr. C 130 din 19.05.2010;
123
JO C 89 din 28.03.2014;
58
alineatul (1) litera (a) din regulamentul de exceptare pe categorii 124 , “restrângerea
capacității unei părți de a-și stabili prețurile la vânzarea de produse către terți”.
(338) Potrivit paragrafului 118 din Orientări, restricțiile care au ca obiect direct sau indirect
determinarea unui preț de vânzare fix sau minim sau a unui nivel al prețului fix sau minim
pe care licențiatorul sau licențiatul va trebui să-l respecte atunci când vinde produse terților
este o restricţie gravă. “Atunci când acordurile fixează în mod direct prețul de vânzare,
restricția este evidentă.”
5.5.1. Restricţionarea concurenţei în cadrul înţelegerii orizontale
(339) Conform Orientarilor Comisiei Europene privind aplicarea articolului 81 alineatul (3)
din Tratat, pentru a determina dacă un acord are ca obiect restrângerea concurenţei, trebuie
sa se ia în considerare următoarele elemente: conţinutul acordului şi scopurile urmărite de
acesta, contextul în care acordul se aplică.
A. Conţinutul acordului
(340) Înţelegerea Elsaco Electronic, Elsaco Brunata, Techem şi ista Romania este una complexă
şi cuprinde restricţii grave privind împărţirea pieţei relevante, precum şi în ceea ce priveşte
fixarea preţurilor.
(341) Înțelegerea intervenită între Elsaco Electronic, Elsaco Brunata, ista Romania și Techem a
avut ca obiect împărțirea pieței şi fixarea preţului, prin alocarea reciprocă de teritorii sau
clienţi în municipiile ✄ 125etc. între cele patru întreprinderi și eliminarea totală sau parţială a
concurenței care se manifesta anterior între aceste întreprinderi. Ulterior înțelegerii,
întreprinderile implicate au renunțat la participarea pe piața în cauză, lăsând astfel, clienților
o posibilitate restrânsă de a alege. Clienţii s-au aflat în situaţia de a încheia contracte noi sau
acte adiţionale la vechile contracte cu cesionarii contractelor. Ulterior sau concomitent cu
încheierea actelor adiţionale, o mare parte dintre clienţi au fost notificaţi despre necesitatea
acceptării unor tarife majorate pentru serviciile de repartizare a costurilor cu încălzirea.
B. Scopul înţelegerii
(342) În cazul înţelegerii dintre Elsaco Electronic, Elsaco Brunata, Techem şi ista Romania,
intenţia părţilor a fost de a limita concurenţa prin împărţirea pieţei sau a clienţilor si fixarea
de tarife peste nivelul rezultat în condiţii de concurenţă normală.
(343) Efectele acestor acţiuni ale părţilor rezultă chiar din acţiunile lor ceea ce face ca
124
Regulamentul (UE) NR. 316/2014 al Comisiei din 21 martie 2014 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3)
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene categoriilor de acorduri de transfer de tehnologie, JO L 93 din
28.03.2014
125
Confidential;
59
restricţionarea concurenţei să se producă automat prin însuşi obiectul practicilor descrise la
secţiunea 4.1. din prezenta decizie.
(344) Potrivit Comunicării Comisiei Europene - Orientări privind aplicabilitatea articolului 101
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordurilor de cooperare orizontală126
“schimburile de informații între concurenți privind informații individualizate referitoare la
cantități sau prețuri pe care intenționează să le aplice în viitor ar trebui considerate ca fiind
o restrângere a concurenței prin obiect. În plus, schimburile private de informații dintre
concurenți cu privire la intențiile lor individualizate în legătură cu prețurile viitoare ar fi
considerate în mod normal ca fiind înțelegeri de tip cartel și ar fi amendate, întrucât au ca
obiect, în general, fixarea prețurilor sau a cantităților. Schimburile de informații care
constituie înțelegeri de tip cartel nu numai că încalcă articolul 101 alineatul (1), dar, în
plus, este foarte puțin probabil să respecte condițiile de la articolul 101 alineatul (3)”.
(345) Înţelegerea în cauză şi-a produs efecte pe piaţă, efecte care s-au materializat, în principal,
prin retragerea uneia dintre întreprinderile participante dintr-o localitate, în schimbul
retragerii altei întreprinderi dintr-o altă localitate, restrângerea posibilităţii de a alege un
furnizor de servicii şi majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de către părţile implicate.
C. Contextul economic şi juridic
(346) Serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire sunt servicii conexe
serviciului de energie termică. Ele sunt de importanţă deosebită pentru populaţie fiind
instituite în beneficiul acesteia pentru a putea asigura repartizarea consumului de energie
termică în cadrul asociaţiilor de locatari, sistemul de distribuţia a energiei termice
nepermiţând o distribuire pe orizontală a agentului termic, respectiv o contorizare
individuală a consumului. La nivel european, legislaţia relevantă impune statelor membre
instituirea unor mecanisme de control pentru a se asigura rezonabilitatea costurilor cu aceste
servicii de citire-repartizare a costurilor pentru consumatorii finali.
D. Aptitudinea înţelegerii de a împiedica, restrânge sau denatura concurenţa pe piaţa

serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pntru incalzire
(347) Înţelegerea între părţile implicate reprezintă o înţelegere unică de partajare a pieţei şi
fixare a tarifelor, care intră sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art. 5 alin.(1) din Legea
nr. 21/1996.
5.5.2. Restricţionarea concurenţei în cadrul înţelegerilor verticale
(348) Conform Orientarilor Comisiei Europene privind aplicarea articolului 81 alineatul (3)
din Tratat, pentru a determina dacă un acord are ca obiect restrângerea concurenţei, trebuie
126
publicat în JO C 11 din 14.01.2011;
60
sa se ia în considerare următoarele elemente: conţinutul acordului şi scopurile urmărite de
acesta, contextul în care acordul se aplică.
A. Conţinutul acordului
(349) Contractele de licenţă/parteneriat încheiate de Elsaco Brunata şi Techem cu licenţiaţii lor,

cuprind prevederi privind stabilirea fie a unui preţ fix (contract de parteneriat încheiat cu
Techem), fie a unui preţ minim (contracte de licenţă încheiate cu Elsaco Brunata). Acestea
reprezintă restricţii grave ale concurenţei conform jurisprudenţei naţionale şi europene.
B. Scopul înţelegerii
(350) Restricţiile verticale privind stabilirea fie a unui preţ fix (contract de parteneriat încheiat
cu Techem), fie a unui preţ minim (contracte de licenţă încheiate cu Elsaco Brunata) au ca
obiect restricţionarea concurenţei privind preţurile şi vizează eliminarea acesteia şi creşterea
tarifelor practicate în raport cu clienţii finali.
C. Contextul economic şi legal
(351) Intrarea pe piaţă este strict controlată prin reglementările adoptate de A.N.R.S.C. şi
A.N.R.E., iar piaţa licenţierii privind software-urile de defalcare a costurilor este conexă
pieţei serviciului public de alimentare cu energie termică, precum şi pieţei din aval a
exploatării repartitoarelor de costuri. Astfel, declinul sau stabilitatea pieţei principale face ca
şi pieţele conexe să înregistreze un trend asemănător, nemaiexistând intrări pe piaţă care să
ameninţe reţelele celor trei întreprinderi existente pe pieţele comercializării, montării şi
exploatării repartitoarele de costuri.
(352) Fixarea directă a preţului prin contracte are impact semnificativ asupra pieţei,
consumatorii fiind direct afectaţi de majorările de preţuri stabilite prin contractele de
licenţiere.
D. Aptitudinea înţelegerii de a împiedica, restrânge sau denatura concurenţa pe piaţa

licenţierii privind software-urile de defalcare a repartitoarelor de costuri
(353) Contractele încheiate între părţile implicate cuprind restricţii anticoncurenţiale privind
fixarea tarifelor, care intră sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea
nr. 21/1996.
5.6. Inaplicabilitatea art. 101 alin. (1) din TFUE – Lipsa afectării comerţului între statele
membre
61
(354) În conformitate cu art. 101 alin. (1) din TFUE, sunt incompatibile cu piaţa internă şi
interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi
orice practici concertate care „pot aduce atingere comerţului dintre statele membre”.
(355) Potrivit art. 3 (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a
regulilor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, autorităţile de concurenţă
şi instanţele statelor membre trebuie să aplice articolul 101 din TFUE acordurilor, deciziilor
asociaţiilor de întreprinderi sau practicilor concertate în sensul art.101 alin. (1) din TFUE
care pot aduce atingere comerţului dintre statele membre în sensul acestei dispoziţii, atunci
când aplică dreptul naţional al concurenţei acestor acorduri, decizii sau practici concertate.
(356) În conformitate cu art. 101 alin. (1) din TFUE, sunt incompatibile cu piaţa internă şi
interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi
orice practici concertate care „pot aduce atingere comerţului dintre statele membre”.
(357) Criteriul efectului asupra comerţului este un criteriu legislativ autonom de drept
comunitar, care trebuie evaluat separat în fiecare caz. Acesta este un criteriu jurisdicţional,
care defineşte domeniul de aplicare a dreptului comunitar al concurenţei. Dreptul comunitar
al concurenţei nu se aplică acordurilor şi practicilor concertate care nu pot aduce atingere în
mod semnificativ comerţului dintre statele membre.
(358) În cazul art. 101 din TFUE, acordul trebuie să poată aduce atingere comerţului dintre
statele membre. Nu este necesar ca fiecare parte din acord, inclusiv orice restrângere a
concurenţei care poate decurge din acord, să poată aduce atingere comerţului. În cazul în
care acordul, în ansamblul său, poate aduce atingere comerţului dintre statele membre,
dreptul comunitar se aplică întregului acord, inclusiv părţilor acestuia care, luate separat, nu
aduc atingere comerţului dintre statele membre.
(359) Potrivit punctului 18 al Comunicării Comisiei Europene – Orientări privind conceptul de
efect asupra comerţului din articolele 81 şi 82 din Tratat 127 (denumita in continuare
Comunicarea Comisiei Europene), din textul art. 101 din TFUE, precum şi din jurisprudenţa
instanţelor comunitare rezultă că, în aplicarea criteriului efectului asupra comerţului, trebuie
luate în considerare trei elemente:
(a) conceptul de ”comerţ între Statele Membre”,
(b) noţiunea de ”poate să afecteze” şi
(c) conceptul de ”caracter apreciabil”.
(360) Deşi cerinţa de a exista un efect asupra comerţului „între Statele Membre” presupune că
trebuie să existe un impact asupra activităţilor economice transfrontaliere ce implică cel
puţin două state membre, aplicarea criteriului efectului asupra comerţului este independentă
de definiţia pieţelor geografice relevante, comerţul între statele membre putând fi afectat şi
în cazurile în care piaţa relevantă este naţională sau subnaţională.
(361) Chiar şi în ipoteza în care ar exista o afectare a comerţului între statele membre, se
apreciază că înţelegerile în discuţie nu au capacitatea de a afecta comerţul între statele
127
Publicată în JO C 101, 27.4.2004, paragrafele 81–96;
62
membre într-o măsură „apreciabilă”. Astfel aplicabilitatea legislaţiei comunitare se referă
doar la înţelegerile, practicile şi deciziile care sunt susceptibile să producă efecte de o
anumită dimensiune.
(362) Natura produselor sau a serviciilor la care se referă o înţelegere sau practică reprezintă un
factor important în aprecierea capacităţii înţelegerii sau practicii în cauză de a aduce atingere
comerţului intracomunitar, prin aceea că, atunci când, având în vedere natura produselor,
comerţul transfrontalier cu acestea se face cu uşurinţă sau produsele sunt importante pentru
întreprinderile care doresc să intre pe o piaţă dintr-un alt stat membru, aplicabilitatea
dreptului comunitar se poate stabili mai uşor faţă de alte cazuri în care, din cauza naturii
produselor, cererea pentru produsele respective este limitată sau repsectivele produse
prezintă un interes scăzut pentru extinderea activităţii economice într-un alt stat membru.
(363) Astfel, în cazurile Carlo Bagnasco v. BPN (C-215/96) şi Dutch Banks, CEJ şi respectiv
Comisia Europeană au statuat că acordurile bancare pur naţionale nu erau apte de a afecta
comerţul intracomunitar. În cazul Bagnasco, CEJ a constatat faptul că nu era posibilă
afectarea în mod semnificativ a comerţului deoarece potenţialul comercializării serviciilor
bancare de retail (garanţii pentru facilităţile de credit ataşate conturilor curente) era foarte
limitat. Piaţa respectivă nu era susceptibilă de realizarea unor importuri, iar serviciile
bancare de retail nu reprezentau un factor important care să influenţeze alegerea făcută de
întreprinderile dintr-un stat membru de a se stabili sau nu într-un alt stat membru.
(364) Aşa cum s-a menţionat şi la capitolul 4, piața serviciilor de exploatare a repartitoarelor de
costuri este reglementată în prezent de către A.N.R.E., și este conexă pieței serviciilor de
alimentare cu energie termică. Condițiile de funcționare a piețelor europene similare diferă
în funcție de modul de reglementare de către autoritățile naționale competente.
(365) Pe pieţele relevante ale serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri şi de licenţiere
privind software-urile de repartizare a costurilor, nu există schimburi comerciale
semnificative între statele membre, chiar dacă întreprinderile în cauză activează la nivel
global, inclusiv pe piaţa europeană.
(366) În plus, nu se poate aprecia că înţelegerea de împărţire a pieţei şi de fixare a preţurilor ar
putea avea efecte asupra altor pieţe conexe în cadrul cărora schimburile comerciale cu
statele membre prezente de o manieră semnificativă.
(367) Pentru motivele invocate la paragrafele anterioare, afectarea comerţului comunitar nu este
semnificativă, nefiind incidente prevederile art. 101 alin. (1) din TFUE.
5.7. Inaplicabilitatea art. 5 alin. (2) din Lege
(368) Potrivit Legii nr. 21/1996, interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) nu se aplică
înţelegerilor sau categoriilor de înţelegeri între întreprinderi, deciziilor sau categoriilor de
decizii ale asociaţiilor de întreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici
concertate, atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
63
a) contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea
progresului tehnic sau economic, asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un avantaj
corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere, decizie ori practică
concertată;
b) impun întreprinderilor în cauză doar acele restricţii care sunt indispensabile pentru atingerea
acestor obiective;
c) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a
pieţei produselor în cauză.
(369) Niciuna dintre premisele cazului nu conduce la concluzia că înţelegerile investigate ar
avea efectele benefice prevăzute la litera art. 5 alin. 2 lit. a). De asemenea, înţelegerea de
împărţire a pieţei şi de fixare a preţurilor nu este indisepensabilă pentru atingerea unor
obiective şi este astfel improbabil ca, în astfel de cazuri, să fie respectate prevederile art. 5
alin. (2) din Legea nr. 21/1996.
(370) De altfel, Curtea Europeană de Justiţie a reţinut, în mai multe cazuri128, că înţelegerile sau
practicile concertate care vizează restricţionarea concurenţei prin preţ sunt considerate
restricţii prin obiect şi nu aduc beneficii concurenţei. În plus, nu se poate demonstra că, o
înţelegere de fixare a ar aduce beneficii consumatorilor, cu atât mai mult cu cât se produce o
creştere a preţurilor în urma acordurilor orizontale şi verticale, respectiv cu o limitare a
furnizorilor de servicii disponibili în cazul înţelegerii orizontale.
(371) De asemenea, nici înţelegerile verticale investigate nu pot beneficia de de exceptare pe
categorii în conformitate cu prevederile art. 4 lit. (b) din Regulamentului (CE) nr. 2790/1999
al Comisiei privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri
verticale şi practici concertate (denumit în continuare Regulamentul de exceptare pe
categorii nr. 2790/1999).
(372) Conform prevederilor art. 4 lit. (b) din Regulamentul de exceptare pe categorii nr.
2790/1999, exceptarea nu se aplică „acordurilor verticale care, direct sau indirect,
separat ori în combinație cu alți factori sub controlul părților, au ca obiect restrângerea
capacității cumpărătorului de a-și stabili prețul de vânzare, fără a aduce atingere
posibilității furnizorului de a impune un preț de vânzare maxim sau de a recomanda un preț
de vânzare, cu condiția ca acestea din urmă să nu echivaleze cu un preț de vânzare fix sau
minim ca rezultat al presiunii ori al stimulentelor oferite de oricare dintre părți”, indiferent
de cota de piaţă deţinută de părţile implicate.
(373) Aceleaşi prevederi se regăsesc şi la art. 4 lit. b) din Regulamentul UE de exceptare pe
categorii nr. 330/2010:
„Restricțiile care elimină beneficiul exceptării pe categorii – restricții grave
Exceptarea prevăzută la articolul 2 nu se aplică acordurilor verticale care, direct sau
indirect, separat sau în combinație cu alți factori aflați sub controlul părților, au ca obiect:
(a) restrângerea capacității cumpărătorului de a-și stabili prețul de vânzare, fără a aduce
128
Cauza C 8/72 Vereeniging van Cementhandelaren vs. Comisia Europeană, Cauza C 48/69 Imperial Chemical
Industries Ltd. vs. Comisia Europeană;
64
atingere posibilității furnizorului de a impune un preț de vânzare maxim sau de a
recomanda un preț de vânzare, cu condiția ca acestea din urmă să nu echivaleze cu un preț
de vânzare fix sau minim stabilit ca rezultat al presiunii exercitate ori al stimulentelor
oferite de oricare dintre părți”.
(374) De asemenea, în mod similar prevederilor comunitare, art. 5 lit. b) din Regulamentul
privind aplicarea art. 5 alin. (2) în cazul înţelegerilor verticale prevede că exceptarea nu se
aplică „înţelegerilor verticale care, direct sau indirect, separat sau împreună cu alţi factori
aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:
a) restrângerea libertăţii cumpărătorului de a-şi determina preţul de vânzare [...]”.
(375) De asemenea, potrivit art. 4 alin. (2) din Regulamentul nr. 316/2014 al Comisiei din 21
martie 2014 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene categoriilor de acorduri de transfer de tehnologie “atunci când
întreprinderile părți la acord nu sunt întreprinderi concurente, exceptarea prevăzută la art. 2
din regulament nu se aplică acordurilor care, în mod direct sau indirect, izolat sau în
combinație cu alți factori aflați sub controlul părților, au ca obiect: restrângerea capacității
unei părți de a-și stabili prețurile la vânzarea de produse către terți, fără să se aducă atingere
posibilității de a impune un preț de vânzare maximal sau de a recomanda un preț de vânzare,
cu condiția ca acest fapt să nu ducă la un preț de vânzare fix sau minimal în urma unor
presiuni exercitate sau măsuri de stimulare oferite de oricare dintre părți.
5.8. Exceptarea individuală
(376) Regulamentele de exceptare pe categorii conţin o listă a restricţiilor grave care conduc
la excluderea integrală a acordului vertical din sfera de aplicare a Regulamentului de
exceptare pe categorii. În cazul în care o astfel de restricţie gravă este inclusă într-un acord,
acel acord este prezumat ca intrând în sfera de aplicare a art. 101 (1) din Tratat şi a art. 5
alin. (1) din Legea nr. 21/1996. Se prezumă, de asemenea, că există posibilitatea ca
acordul să nu îndeplinească condiţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996, iar ca urmare
nici exceptarea individuala să nu fie aplicabilă.
(377) Cu toate acestea, întreprinderile au posibilitatea să demonstreze efectele favorabile
concurenţei în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Lege într-un caz individual. În cazul în
care întreprinderile susţin că posibilele creşteri ale eficienței rezultă din includerea
restricţiilor grave în acord şi demonstrează că, în general, toate condiţiile art. 5 alin (2)
din Lege sunt îndeplinite, Consiliul Concurenţei trebuie să evalueze posibilele efecte
negative asupra concurenței înainte de a efectua o evaluare finală privind respectarea
condiţiilor art. 5 alin (2) din Legea nr. 21/1996.
(378) În această situaţie, întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi care invocă beneficiul
prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996, le revine sarcina de a dovedi că sunt
65
îndeplinite condiţiile prevăzute de aceste alineate 129 . Cererile prin care părţile invocă
exceptarea trebuie să fie motivate130. Prin urmare, nu Consiliul Concurenţei este cel care
trebuie să demonstreze că intervenţia sa asupra acestor restricţionări ale concurenţei
produce un beneficiu în interesul consumatorilor.
(379) În speţa analizată, părţile implicate nu au susţinut faptul că acordurile încheiate de
retaileri cu furnizorii sunt exceptate de la interdicţia prevăzută la art. 101 (1) din Tratat şi
la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996. Prin urmare, părţile nu au demonstrat îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la art. 101 (3) din Tratat şi la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996,
astfel încât acordurile nu pot fi exceptate individual.
(380) Aplicarea exceptării în temeiul art. 101 (3) din Tratat şi al art. 5 alin (2) din Lege este
condiţionată de îndeplinirea condiţiilor in mod cumulativ. Atunci când toate condiţiile sunt
îndeplinite, acordul consolidează concurenţa pe piaţa relevantă, deoarece stimulează
întreprinderile implicate să ofere consumatorilor produse mai ieftine sau de mai bună
calitate, despăgubindu-i astfel pe aceştia din urmă pentru efectele nefavorabile ale
restrângerilor concurenței.
(381) Prin urmare, este suficient ca una dintre aceste condiţii să nu fie îndeplinită pentru ca un
acord să nu beneficieze de exceptarea prevăzută la art. 101 (3) din Tratat şi art. 5 alin. (2)
din Legea nr. 21/1996.
Jurisprudenţa europeană arată că practici similare celor din prezenta decizie nu pot
beneficia de exceptare individuală.
(382) CEJ a reţinut în cazul CEPSA Estaciones de Servicio SA că o clauză de tipul RPM
(menţinerea preţului de revânzare) nu poate beneficia de exceptare pe categorii, iar o
exceptare individuală în baza art. 81(3) din Tratat (actual 101) este „improbabilă”131.
(383) De asemenea, în anul 2000, B&W Loudspeakers a solicitat Comisiei Europene exceptare
de la prevederile art. 101 (1) din Tratat pentru distribuţia selectivă a produselor sale 132.
Comisia a constatat că acordurile notificate conţineau diferite restricţii grave de
concurenţă, respectiv RPM, restricţii asupra livrărilor încrucişate între distribuitori şi
interzicerea vânzărilor prin internet. Comisia a emis o adresă prin care declara
neintervenţia sa, în anul 2002, dar doar după ce compania a fost de acord să elimine
restricţiile grave din contracte, inclusiv cele referitoare la RPM.
(384) În cazul „Acordului dintre Re VBBB si VBVB” 133 , Comisia a concluzionat că
menţinerea unui preţ de revânzare pe piaţa cărţilor nu oferea beneficii corespunzătoare
consumatorilor odată ce sistemul nu permitea consumatorilor mai multe posibilităţi de
alegere şi îi impiedica în obţinerea unor preţuri mai scăzute.
129
Conform art. 5 alin (5) din Lege și art. 2 din Regulamentul CE nr. 1/2003 din 16 decembrie 2002 privind
punerea în aplicare a regulilor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din Tratat;
130
Cazul T 65/98 Van den Bergh Foods Ltd vs Comisie, judecata Curții din 23.10.2003, paragraf 136;
131
Judecata CEJ din 11/09/2008 in cazul CEPSA Estaciones de Servicio SA v. LV Tobar e Hijos SL, C-279/06;
par. 75 si 78-79;
132
Cazul IV/C-3/37.709 B&W Loudspeakers Ltd, 24/06/2002 (press release); IP/00/1418;
133
Decizia Comisiei din data de 25 noiembrie 1981 referitoare la o procedura conform articolului 85 din Tratatul
CEE, OJ [1982] L54/36 2;
66
(385) În cazul de față, practicile care fac obiectul acordurilor verticale reprezintă înţelegeri
care conduc la restricţionarea licențiatului în stabilirea politicii de preţuri.
(386) Consiliul Concurenţei consideră că cel puţin una dintre condiţiile prevăzute de art. 5 alin.
(2) din Lege nu este îndeplinită.
(387) Astfel, potrivit Legii, acordurile dintre întreprinderi nu trebuie să impună restricţionări
ale concurenţei care nu sunt indispensabile pentru realizarea obiectivelor enumerate la art.
5 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 21/1996.
(388) Această condiţie implică un dublu criteriu. În primul rând, un acord restrictiv trebuie să
fie în mod rezonabil necesar în scopul obţinerii avantajelor (îmbunătăţirea producţiei sau
distribuţiei şi avantaje pentru consumatori) şi, în al doilea rând, restricţionările care decurg
din acest acord trebuie, de asemenea, să fie în mod rezonabil necesare pentru obţinerea
acestor avantaje. Ca atare, analiza acestei condiţii trebuie să decurga din îndeplinirea
primului criteriu, respectiv situaţia în care au fost identificate avantaje care decurg din
acord.
(389) Astfel, potrivit Comunicării Comisiei Orientări privind aplicarea articolului 101 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordurilor de transfer de tehnologie 134
este improbabil ca restrângerile grave să poată îndeplini condițiile prevăzute la articolul
101 alineatul (3). În general, asemenea acorduri nu îndeplinesc (cel puțin) una din primele
două condiții prevăzute la articolul 101 alineatul (3). În general, ele nu creează avantaje
economice obiective sau avantaje pentru consumatori. În afară de aceasta, acordurile de
acest tip nu îndeplinesc în general a treia condiție, care are legătură cu caracterul
indispensabil al restricțiilor. De exemplu, în cazul în care părțile fixează prețul la care
trebuie vândute produsele realizate sub licență, atunci acest lucru va duce, în principiu, la o
producție mai scăzută și la o alocare greșită a resurselor, precum și la prețuri mai mari
pentru consumatori.
(390) De asemenea, restricţia privind preţul nu este legată de o creştere a eficienţei serviciilor.
(391) În concluzie, acordurile încheiate de părţile implicate nu pot fi exceptate de la interdicţia
prevăzută de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996.
5.9. Inaplicabilitatea art. 7 alin. (1) din Lege
(392) Art.7 alin. (1) din Lege prevede că interdicţia prevazută la art. 5 alin. (1) nu se aplică în
cazul înţelegerilor/deciziilor unei asociaţii/practicilor concertate considerate a avea un
impact minor asupra concurenţei. Astfel, o înţelegere/decizie/practică concertată
anticoncurenţială nu intră sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr.
21/1996, în cazul în care întreprinderile participante nu depăşesc o anumită cotă de piaţă
(prag de minimis). Motivaţia este aceea că înţelegerea/decizia/practica concertată în cauză,
deşi anticoncurenţială, are un impact minor asupra concurenţei, datorat cotelor de piata
realizate de către întreprinderile implicate.
134
OJ C 89/03 din anul 2014;
67
(393) Cu toate acestea, art. 7 alin. (4) din Lege prevede că înţelegerile sau deciziile
asociatiilor de întreprinderi, aflate sub pragul de minimis legal, cad sub incidenţa interdicţiei
prevăzute la art. 5 alin. (1) din Lege atunci când acestea privesc preţuri sau tarife, tocmai în
considerarea caracterului foarte grav al unor asemenea încălcări. Deci, în situaţia acordurilor
care au ca obiect fixarea tarifelor sau împărţirea pieţei şi/sau a clienţilor, chiar dacă
întreprinderile participante ar îndeplini condiţiile de aplicare a excepţiei, ele nu vor
beneficia de excepţia de la aplicarea Legii datorită faptului că practica respectivă afectează
semnificativ concurenţa.
(394) În cazul de faţă, nu este necesar a lua în considerare cotele de piaţă ale părţilor implicate în
întelegere, întrucât articolul 7 alin. (1) din Lege nu este aplicabil înţelegerilor care vizează
împărţirea pieţei şi fixarea tarifelor pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de
costuri pentru încălzire.
6. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR ȘI POZIȚIA CONSILIULUI CONCURENȚEI
6.1.Observațiile părților implicate în cadrul înțelegerii orizontale
Observațiile Elsaco Electronic
(398) Elsaco Electronic susţine că nu a activat şi nu a fost implicată în activităţi legate de

exploatarea repartitoarelor după 27.09.2007. De asemenea, potrivit Elsaco Electronic,
numai documentele aferente transferului activităţii legate de exploatarea repartitoarelor au
fost întocmite în iunie 2008, nu şi transferul efectiv al activităţii. În ceea ce priveşte
autorizarea ANRSC, Elsaco Electronic susţine că acesta a fost retrasă ulterior divizării.
(399) De asemenea, Elsaco Electronic invocă jurisprudenţa europeană relevând faptul că, odată
cu preluarea activităţii de către o nouă entitate, responsabilitatea pentru fapta Elsaco
Electronic s-ar fi transmis susccesorului economic al acestei întreprinderi, respectiv Elsaco
Repartitoare S.R.L. și ulterior Elsaco Brunata.
(400) Elsaco Electronic iterează că, prin cesionarea clienţilor, s-a urmărit profitabilitatea
întreprinderilor şi nu restricţionarea concurenţei.
(401) Totodată Elsaco Electronic invocă împlinirea termenului de prescripţie în cazul faptelor
săvârşite de această entitate.
Poziția Consiliului Concurenței
(402) Faţă de observaţiile primite, Consiliul Concurenţei arată faptul că Actul adiţional din
data de 01.10.2007 privind modificarea Contractului de cesiune de protofolii nr.
1926/07.06.2007135 priveşte faptele anticoncurenţiale săvârşite pe piaţa relevantă; acest act
135
A se vedea subsecţiunea 4.1.2;
68
adiţional este semnat de către reprezentantul legal al Elsaco Electronic şi denotă implicarea
acestei întreprinderi în săvârşirea faptelor anticoncurenţiale şi după data de 27.09.2007. În
această situaţie, nu prezintă relevanţă dacă actul adiţional a avut sau nu a avut efecte în
practică. De asemenea, adresa privind numărul de repartitoare de costuri aflate în
exploatarea Elsaco Electronic, transmisă de reprezentantul Elsaco Electronic din Târgu
Mureş arată faptul că, la data de 03.12.2010, Elsaco Electronic desfăşura încă activităţi pe
piaţa relevantă conform autorizaţiilor emise de către ANRSC.
(403) Consiliul Concurenţei a reţinut ca ultimă dată a încălcării comise de Elsaco Electronic
data la care a semnat ultimul contract legat de activităţile pe piaţa relevantă, respectiv 2
iunie 2008.
(404) În ceea ce priveşte principiul succesiunii economice, Curtea Europeană de Justiție a
reținut136 că aplicarea principiului continuității economice se justifică prin necesitatea de a
asigura că sancțiunile pentru încălcările dreptului concurenței au un efect descurajator.
Tribunalul a statuat137 în mod întemeiat că „[e]ste adevărat că, în anumite împrejurări, o
încălcare a normelor de concurență poate fi imputată succesorului economic al unei
persoane juridice care este autorul acesteia, chiar și atunci când aceasta din urmă nu a
încetat să existe la data adoptării deciziei de constatare a respectivei încălcări, pentru ca
efectul util al acestor norme să nu fie compromis în urma modificărilor aduse în special
formei juridice a întreprinderilor în cauză”.
(405) În cazul de faţă, se aplică principiul răspunderii personale. În cazul în care o entitate
încalcă normele de concurență, răspunderea pentru această încălcare revine întreprinderii
respective, potrivit principiului răspunderii personale138.
(406) În ceea ce priveşte observaţia Elsaco Electronic privind faptul că, prin cesionarea
clientelei, s-a urmărit profitabilitatea întreprinderilor, iar nu restricţionarea concurenţei,
trebuie menţionat că documentele probatorii atestă o înţelegere de împărţire a pieţei
naţionale, iar cesionarea contractelor reprezintă acţiuni ale acestei înţelegeri. Înţelegerea a
fost pus în aplicare, pe de o parte de ista Romania şi Elsaco Electronic, iar pe de altă parte
de ista Romania şi Techem, aşa cum rezultă din contractele de cesiune, respectiv din
acţiunile descrise la secţiunea 4.1 din prezenta decizie.
(407) În ceea ce priveşte legătura între cesionarea contractelor şi rentabilizarea unor puncte de
lucru, niciunul din documentele existente la dosarul cauzei nu confirmă situaţia dificilă a
punctelor de lucru ale Elsaco Electronic din Drobeta Turnu Severin sau Brașov (3500,
respectiv 13000 de repartitoare). Adresa transmisă Consiliului Concurenței de Elsaco
Brunata nr. 1223/2013139, existentă la dosarul cauzei, arată că punctul de lucru Oltenița cu
un număr redus de repartitoare (14.000) şi cu 4-9 angajaţi avea costul cel mai mic de
136
Hotărârea CEJ în cauza C 280/06 Eti și alții vs. Autorita Garante della Concurenza e del Mercato v Ente
tabacchi italiani, paragrafele 40-42;
137
Hotărârea Tribunalului în cauza T 9/99 HFB și alții vs. Comisia, paragraf 106;
138
a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 iulie 1999, Comisia Europană vs. Anic Partecipazioni, C 49/92 P,
paragraful 145 și Hotărârea din 16 noiembrie 2000, Cascades vs. Comisia Europeană, C 279/98 P, paragraful 78;
139
Înregistrată la Consiliul Concuenței cu nr. 120 din data de 04.03.2013;
69
funcţionare şi de menţinere, iar punctul de lucru Bucureşti, cu un număr de cel puţin 10 ori
mai mare de repartitoare aflate în exploatare avea un cost de menţinere şi funcţionare mai
ridicat, dar se afla şi acesta în stuaţie profitabilă.
(408) De asemenea, Consiliul Concurenţei arată că documentele aflate la dosar atesta ca exista
intreprinderi cu număr mult mai mic de repartitoare aflate în exploatare care înregistrează
profit din aceasta activitate (ex. Ovila Com - tabel nr. 6 – 45-62% rata a profitului). În mod
similar, pot fi nominalizate şi alte întreprinderi care au înregistrat profit din aceasta
activitate deşi au un număr redus de repartitoare în exploatare (Heat Energy Services, Sepse
Rm Valcea sau Marioval Heat Cost). De asemenea, împărţirea pieţei a fost urmată de
majorarea tarifelor practicate faţă de clienţii finali.
(409) În cazul de faţă, Consiliul Concurenţei reţine că restricţionarea concurenţei rezultă din
însuşi obiectul înţelegerii părţilor, nefiind necesar a demonstra efectele. De asemenea, este
evident că înţelegerile anticoncurenţiale au ca efect, de regulă, creşterea profitabilităţii
întreprinderilor implicate, astfel că argumentele Elsaco Electronic nu sunt de natură să
înlăture convingerile Consiliului Concurenţei privind obiectul anticoncurenţial al
înţelegerii.
(410) În ceea ce priveşte termenul de prescripţie, Consiliul Concurenţei reţine că în cazul
faptelor continue, termenul de prescripţie începe să curgă de la data epuizării faptelor
anticoncurenţiale. Or, în cazul de faţă, fapta anticoncurenţială săvârşită de Elsaco
Electronic s-a epuizat la data retragerii efective de pe piaţa exploatării repartitoarelor de
costuri afectată de înţelegerea continuă a părţilor implicate, deci termenul de prescripţie a
început să curgă, cel mai devreme, în luna iunie 2008, neîmplinindu-se până la data emiterii
prezentei decizii.
(411) Referitor la faptul că Elsaco Electronic a intenţionat să îşi asume angajamente pentru
înlăturarea faptelor anticoncurenţiale, Consiliul Concurenţei reţine că, potrivit legii, această
procedură este separată de procedura investigaţiei. În plus, nu se poate reține că intenția
părților de a îsi asuma angajamente reprezintă intenția părților de a colabora dincolo de
obligația legală.
Observațiile Elsaco Brunata
(412) Elsaco Brunata susţine, în cadrul observaţiilor transmise Consiliului Concurenţei, că şi-a
asumat în integralitate consecinţele acţiunilor şi înţelegerilor întreprinse, dupa divizarea
parţială a Elsaco Electronic.
(413) Elsaco Brunata face precizarea că numărul de clienţi este în continuă scădere şi
societatea nu a achiziţionat nicio altă firmă de profil.
70
(414) Totodată Elsaco Brunata susţine că, în cazul de faţă, ar trebui să se constate intervenţia
prescripţiei întrucât fapta se consumă la data încheierii înţelegerii, respectiv la data semnării
contractului cu ista Romania.
(415) În final, Elsaco Brunata arată că încadrarea faptelor a fost realizată fără a se ţine seama
de impactul real din piaţă, iar majorarea preţurilor a fost necesară ca urmare a evoluţiei
inflaţiei, salariului mediu şi minim pe economie, precum şi a celorlalte costuri adiacente.
Potrivit Elsaco Brunata, preţurile nu au fost impuse clienţilor, ci negociate cu aceştia, iar
efectul asupra pieţei şi asupra concurenţei ar fi inexistent.
Ulterior formulării observaţiilor, Elsaco Brunata a recunoscut existenţa faptei
anticoncurenţiale.
(416) Faţă de argumentele invocate de Elsaco Brunata, Consiliul Concurenţei reiterează că

fiecare întreprindere răspunde pentru faptele proprii şi nu pentru faptele altor întreprinderi.
(417) În ceea ce priveşte scăderea numărului de clienţi, Consiliul Concurenţei a luat în
considerare situaţia dificilă a pieţei relevante cauzată de scăderea numărului de clienţi ai
părţilor implicate.
(418) Referitor la faptul că Elsaco Brunata nu a pus în practică anumite elemente ale
înţelegerii cum ar fi aceea de achiziţionare a portofoliilor întreprinderilor mici, trebuie
menţionat că această situaţie nu constituie o circumstanţă atenuantă întrucât lipsa acestor
achizitii nu dovedeşte faptul că Elsaco Brunata a luat măsuri de evitare a punerii în practică.
(419) În ceea ce priveşte data de la care fapta concurenţială începe, aceasta coincide cu data
semnarii contractului cu ista Romania, respectiv data de 07.06.2007. Punerea în practică a
înţelegerii a avut loc şi după acest moment, de exemplu prin: semnarea contractului,
predarea-primirea clienţilor, încheierea de acte adiţionale cu clienţii noi, reînnoirea
contractelor, perpetuarea situatiei de neconcurenţă. Aşadar, în aceste condiţii fapta
anticoncurenţială este continuă, Consiliul Concurenţei considerând că punerea ei în practică
continuă şi în prezent, astfel că termenul de prescripţie nu a început să curgă.
(420) Pe de altă parte, deşi potrivit jurisprudenţei naţionale sau europene analiza efectelor nu
este necesară în cazul restricţionărilor prin obiect, Consiliul Concurenţei a avut în vedere
inclusiv impactul pe piaţă al înţelegerii (paragrafele 350- 351 din decizie): majorarea
tarifelor, alinierea lor şi lipsirea clienţilor noi sau existenţi de posibilitatea de a alege oferta
cea mai bună. Pe de altă parte, efectele acţiunilor părţilor rezultă chiar din acţiunile lor,
restricţionarea concurenţei rezultând din însuşi obiectul practicilor descrise antrior în
prezenta decizie.
(421) În cazul de faţă, acţiunea întreprinderilor implicate este concertată şi justificările
economice nu sunt de natură să înlăture răspunderea părţilor implicate. Odată cu împărţirea
pieţei, negocierea cu clienţii finali a devenit mai uşoară. Prin acordul anticoncurenţial,
părţile au realizat împarţirea pieţei relevante geografice, lipsind ulterior clienţii finali de
posibilitatea de a alege.
71
Observațiile Techem
(422) Potrivit Techem, împărţirea şi fixarea preţului de catre Techem nu e dovedită, Consiliul
Concurenţei săvârşind o eroare de drept. Astfel cazul ar fi construit pe anumite e-mailuri
interne ale ista Romania și Elsaco Brunata și un document olograf aparținând ANPSC, iar
standardul de probă nu ar fi la nivelul juridic corespunzător. Astfel potrivit întreprinderii,
orice dubii trebuie interpretate în favoarea întreprinderii, iar în cazul de faţă nu există
dovada participării Techem la discuţii sau referitor la încheierea unor înţelegeri cu
concurenţii săi. Mai mult, Techem susţine că reprezentanţii săi nu au participat la întâlnirea
din data de 14.04.2008, şi, în consecinţă, întreprinderea nu a pus în aplicare niciuna dintre
acţiunile agreate în cadrul discuţiilor din data de 14.04.2008. Astfel, potrivit observaţiilor
sale, Techem nu a preluat apartamente/contracte de la întreprinderi mici, nu a agreat preţuri
cu privire la serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri sau cu privire la serviciile
asociate, nu a agreat să împartă pieţe şi nu există nicio dovadă a Consiliului Concurenţei
împotriva Techem cu privire la acest pretins schimb de contracte.
(423) Techem susţine că decizia sa de a ieşi de pe piaţă în municipiile Oradea şi Deva s-a
realizat din considerente comerciale şi economice: deteriorarea situaţiei economico-
financiare şi în scopul obţinerii unui beneficiu de pe urma transferului. Techem nu avea
opţiunea de a renunţa pur şi simplu la clienţii din Oradea şi Deva din cauza prevederilor
legale. Pe de altă parte, Techem a încetat acţiunile de îndata ce i s-a adus la cunostinţă ca
ieşirea de pe pieţe/transferul clienţilor este considerat neconcurenţial.
(424) Potrivit observaţiilor sale, Techem şi-a determinat preţurile în mod independent,
preţurile aplicate de Techem reprezentând o reacţie la condiţiile pieţei. Potrivit Techem,
transparenţa pieţei a permis alinierea preţurilor, astfel că, în acest caz, este relevantă
jurisprudenţa CEJ din cazul C89/95 Ahlstrom Osakeyhtio vs. Comisia Europeană
(paragrafele 71, 105 și 126).
(425) Consiliul Concurenţei arată că există mai multe dovezi concludente privind implicarea
Techem care, de exemplu, prin discuţiile purtate în special cu ista Romania a înţeles să
substituie concurenţa dintre părţi cu o situaţie de neconcurenţă, lipsind consumatorii noi de
posibilitatea de a alege furnizorul de servicii. De exemplu, e-mailul intern al ista Romania
din data de 14.04.2008 arată că dl. ✄ 140 avea nevoie de planurile de împărţire a pieţei
pentru a avea o discuţie la sediul Techem pe marginea acestora. În acest context,
menţionarea Techem în documentul olograf care aparţine ANPSC nu este întâmplătoare.
140
Confidential;
72
Techem şi ista Romania se aflau în plină campanie de preluare a repartitoarelor de la
întrerprinderi concurente prin achiziţii masive (de la General Fluid, Fluid Group Hagen,
Servito) iar împărţirea pieţei şi fixarea preţului au fost considerate instrumente adecvate
pentru stabilizarea pieţei. Emailurile interne ale Techem din lunile august şi decembrie
2008 (prezentate la secţiunile 4.1.3. și 4.1.4. din prezenta decizie) reprezintă dovezi care
atestă continuitatea discuţiilor între ista Romania şi Techem. De asemenea, datele
aparţinând ANPSC atestă existenţa unor situaţii centralizatoare privind numărul total de
repartitoare aflate în exploatarea părtilor.
(426) Aşadar rezultă că Techem a participat la discuţii privind împărţirea pieţei, concretizate
prin punerea acestui plan în aplicare în relaţia cu ista Romania şi şi-a aliniat preturile pentru
serviciile de repartizare a costurilor conform discuţiilor din data de 14.04.2008 (a se vedea
secţiunea 4.1.5.1).
(427) De asemenea, cu referire la considerentele pretins obiective care au determinat decizia

Techem de ieşire de pe piaţa din Oradea şi Deva, trebuie reţinut că, în vederea aplicării
articolului 5 din Lege, este suficient ca un acord să aibă drept obiect restrângerea,
împiedicarea sau denaturarea concurenței, independent de efectele sale concrete. În
consecință, în cazul acordurilor care se încheie în cadrul întâlnirilor întreprinderilor
concurente, există o încălcare a acestei dispoziții atunci când aceste întâlniri au un
asemenea obiect și urmăresc astfel să organizeze în mod artificial funcționarea pieței.
Acesta este cazul, de exemplu, atunci când două întreprinderi își exprimă voința comună de
a pune capăt războiului prețurilor și de a stabiliza piețele relevante.
(428) Referitor la stoparea punerii în aplicare a faptei, arătăm că participarea mai redusă sau
mai sporită a întreprinderii la întâlniri, precum și punerea în aplicare mai mult sau mai puțin
completă a măsurilor convenite nu au relevanţă asupra existenței încălcării şi a răspunderii
contravenţionale. Întreprinderile care participă la înţelegeri ce au drept scop restrângerea
concurenței nu ar putea ieși din sfera de aplicare a articolului 5 din Lege pretinzând că
acordul lor nu a fost destinat să influențeze concurența în mod semnificativ. În cazul de
față, dimensiunea redusă a încălcării a fost luată în considerare la individualizarea
sancțiunii.
(429) Consiliul Concurenţei consideră că Techem avea opţiunea cedării contractelor catre un
competitor mai mic, pe baze comerciale. În cazul de faţă, planul a fost amplu şi s-a încheiat
în mod clandestin. Pe de altă parte, faptul că Techem şi ista Romania continuă să concureze
pe piaţa din Buzău este determinat tocmai de realizarea de catre Techem a caracterului
anticoncurenţial al înţelegerii sale cu părţile implicate141.
141
Conform observației depuse de Techem la raportul de investigație (RG 12583 din 14.09.2017) privind încetarea
acțiunii de implementare a „tranzacției comerciale menționate în e-mailul intern din data de 20.08.2008 (Anexa 20
la Raportul de Investigație), după ce am luat la cunoștință că această tranzacție ar putea, într-o interpretare
extremă, să ridice îngrijorări de natură concurențială”;
73
(430) Pe de altă parte, favorizarea comportamentului anticoncurenţial de catre legislaţia în
vigoare este reţinută de Consiliul Concurenţei la individualizarea sancţiunilor părţilor
participante la înţelegerea de împărţire a pieţei şi de fixare a preţurilor.
(431) Techem nu si-a determinat preţurile în mod independent, propunând nivelul de 2,27 lei
pentru clienţii vechi şi 2,52 lei pentru clienţii noi, similar celorlalţi competitori. De
exemplu, notificările de majorare a prețurilor sunt de natură a reliefa existenţa unor acţiuni
concertate. Acţiunile Techem şi ista Romania de notificare a asociaţiilor de proprietari au
avut loc în aceeaşi perioadă (mai – iulie 2008). În plus, documentele de la dosar atestă că
Techem este prima întreprindere care a pus în aplicare noile tarife. Astfel, reiese că
Techem nu a acţionat independent în stabilirea tarifelor.
(432) Majorările de preţuri propuse au creat reacţii din partea asociaţiilor de proprietari, astfel
că unii şi-au manifestat nemulţumirea vis-à-vis de majorările propuse. În acest context, este
greu de crezut că notificările transmise acestora au putut fi accesate de catre concurenţi şi
considerate astfel o sursă de aliniere. În plus, perioada în care s-au realizat aceste notificări
sau modificări contractuale privind majorarea tarifelor coincide în cazul tuturor celor trei
întreprinderi, aceasta fiind înainte de iarna anului 2008-2009. Campania de majorare a
tarifelor a continuat şi în perioada 2009-2010, dar în baza aceleiaşi rezoluţii
contravenţionale.
(433) Referitor la observaţia Techem potrivit căreia inexistenţa unor obligaţii de neconcurenţă
între părţi relevă că nu a existat o înţelegere anticoncurenţială, părţile fiind libere sa intre pe
respectivele pieţe, arătăm că schimburile de contracte au avut loc într-un cadru clandestin şi
secret, neexistând niciun cadru juridic pentru includerea acestor clauze de neconcurenţă. În
practică, neconcurenţa s-a manifestat pe deplin în municipiul Oradea unde Techem a
renunţat la contracte în beneficiul ista Romania.
Observațiile ista Romania
(434) ista Romania invocă mai mult circumstanțe atenuante pentru săvârșirea faptelor
anticoncurențiale.
(435) Astfel, ista Romania admite că înţelegerea a vizat o parte mica a pieţei şi susţine că
întreprinderea nu a mai aplicat preţuri similare concurenţilor, începând cu anul 2011.
(436) Pe de altă parte, o altă observaţie face referire la caracterul continuu al faptei care este
strâns legat de barierele instituite prin legislaţia internă. Astfel, întreprinderea care a cedat
clienţii dintr-o localitate trebuie să solicite o nouă autorizare A.N.R.S.C în cazul în care
doreşte să-si reînfiinţeze punctul de lucru. De asemenea, intrarea pe piaţă necesită o
înţelegere nouă cu întreprinderea cesionară intrucât aceasta din urmă are obligaţia furnizării
serviciilor pe durata de viaţa a sistemelor de repartizare a costurilor (min. 10 ani) conform
Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 259/2004 şi, ulterior, prin Ordinul nr. A.N.R.E.
53/2017.
74
(437) Întreprinderea propune acordarea unei circumstanţe atenuante constând în situaţia
economică nefavorabilă la nivelul întregului sector de activitiate ca urmare a debranşărilor
masive şi a renunţării clienţilor la repartizarea costurilor prin intermediul repartitoarelor de
costuri pentru încălzire.
✄142.
Poziţia Consiliului Concurenţei
(438) Consiliul Concurenţei reţine majoritatea împrejurărilor invocate de ista Romania ca fiind
circumstanţe atenuante pentru săvârşirea faptelor.
6.2.Observațiile părților implicate în cadrul înțelegerii verticale
Observaţiile Techem
(440) Potrivit observaţiilor transmise, Techem susține că nu a intenționat să fixeze prețul de

revânzare pentru Heat Henergy Services, ci intenția a fost aceea dea a asigura că Techem
primește o sumă fixă minimă din valoarea serviciilor de exploatare a repartitoarelor de
costuri pentru căldură prestate de Heat Energy Services.
(441) De asemenea, potrivit Techem, contractele încheiate cu Heat Energy Services nu prevăd
vreo sancţiune pentru nerespectarea tarifelor şi Techem nu a monitorizat respectarea
acestora. Ca urmare, Heat Energy Services nu a practicat tarifele. Heat a aplicat preţul cel
mult până la finele lui 2008 și nu există dovezi că ar fi fost aplicat după anul 2008.
(442) Techem afirmă că Actul Adițional nr. 10 din 05.11.2008 la Contractul de parteneriat a
modificat art. 4.6 și 4.7 din Contractul de Parteneriat, astfel că efectele art. 4.6 au încetat.
(443) Pe de altă parte, se invocă faptul că impactul efectiv asupra pieței a fost limitat, iar în
raportul de investigație sunt prezentate doar efecte generale. Astfel, potrivit Techem,
Contractul de parteneriat a produs efectele pe o parte limitată a pieței. Deci, Consiliul
Concurenţei trebuie să atribuie faptei gravitate mica conform Instrucţiunilor privind
individualizarea sancțiunilor. În plus, implicarea părţilor ar fi extrem de redusă şi acestea ar
fi evitat punerea in aplicare, aceasta fiind o circumstanță atenuantă de care trebuie să se țină
seama, potrivit pct. 18 lit. b) din Instrucţiunile privind individualizarea sancțiunilor.
(444) Pe de altă parte, Techem afirmă că încălcarea a durat maxim 4 ani – până la sfârşitul
anului 2008.
142
Confidential;
75
(445) Restricțiile grave care conduc la excluderea integrală a acordului vertical din sfera de
aplicare exceptărilor pe categorii sunt prevăzute atât în Instrucțiunile privind aplicarea art.
5 din legea concurenței în cazul înțelegerilor verticale, cât și în Orientărilor Comisiei
privind restricţionările verticale. Una dintre restricţiile grave se referă la impunerea
prețurilor de revânzare, adică la acordurile sau practicile concertate al căror obiect direct
sau indirect este stabilirea unui preț de revânzare fix sau minim sau a unui nivel fix sau
minim al prețului pe care cumpărătorul este obligat să îl aplice. În cazul dispozițiilor
contractuale sau al practicilor concertate care stabilesc direct prețul de revânzare, restricția
este flagrantă.
(446) În cazul de față ne aflăm în prezența unei practici anticoncurențiale grave, prin obiect,
analiza efectului în piață nemaifiind necesară. Heat Energy Services a practicat cel puțin în
anumite perioade de timp prețurile stabilite. În ceea ce privește faptul că nu au existat
clauze sancționatorii sau de monitorizare, se reţine faptul că Actul adiţional nr. 10 încheiat
între Techem şi Heat Energy Services, la data de 05.11.2088, menţionează că „Heat va
transmite lunar (la sfârşitul lunii) o situaţie cu numărul de repartitoare şi apartamente şi
cu tariful de serviciu aplicat pentru care Heat a emis facturi”.
(447) Actul adițional nr. 10 nu modifică art.4.6 din Contractul de parteneriat, ci doar prevede că
redevența pentru utilizarea licenței este de 30% din veniturile Heat Energy Services.
(448) Techem s-a asigurat ca 50% din venituri și, începând cu 1.08.2008, 30% din acestea îi
revin sub forma de redevență. În același timp, prin fixarea nivelului minim al tarifului de
repartizare a costurilor, Techem își asigură o redevență minimă de:
50% x nr de repartitoare x 0.5 Euro
și, mai apoi
30% x 0.5 Euro x nr de repartitoare.
(449) Acest nivel minim este respectat și în perioada 2008 – prezent, așa cum rezulta din
dosarul cauzei.
(450) In cazul de față ne aflăm în prezența unei practici anticoncurențiale grave, prin obiect,
analiza efectului în piață nemaifiind necesară.
(451) Art. 5 din lege prevede ca sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale
asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect
împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte
a acesteia. Faptul ca intelegerea a avut impact pe o parte a pieței a fost avut în vedere la
individualizarea sancţiunii.
(452) Pe de altă parte, fapta săvârșită de Techem nu poate fi încadrată în categoria faptelor de
gravitate mică, întrucât:
76
- licenţiatorul deţine cote de piaţă semnificative pe piaţa licenţierii privind software-urile de
defalcare a repartitoarelor de costuri;
- clauzele contractuale prin care se stabilesc tarifele de exploatare a repartitoarelor de costuri
prin practicarea unui preţ fix reprezintă o restricţie gravă a concurenţei care restrânge
capacitatea licenţiaţilor de a stabili preţul de vânzare către consumatorii finali.
(453) În ceea ce privește acordarea circumstanței atenuante privind evitarea punerii în aplicare,
nu se poate avea în vedere un astfel de element din moment ce licențiatul a fost în poziția
de a pune în aplicare înțelegerea, iar nu licențiatorul Techem; totodată, licențiatul a
practicat cel puțin în anumite perioade de timp prețurile stabilite. Pe parcursul semnării de
noi acte adiționale, prevederea referitoare la prețul de revânzare nu a fost modificată.
Observaţiile Elsaco Brunata
(454) Observația Elsaco Brunata privind înțelegerea verticală cu licențiații săi se rezumă la
faptul că prețul minimal din cuprinsul contractelor de licențiere ar fi un preț recomandat.
Motivul recomandării ar fi fost acela de acoperire a inflației și de a se acoperi celelalte
prețuri și costuri care au crescut, la nivel național.
(455) Niciunul din contractele cu licențiații descriși la secțiunea 2 nu denotă caracterul de

recomandare a preţului de revanzare. Exemple:
o Începând cu sezonul 2008-2009 nivelul minim al preţului serviciului de
defalcare prestat catre beneficiarii finali va fi de 0,6 Euro/luna/repartitor de
costuri, urmând ca acest nivel sa fie modificat pentru sezoanele următoare.
o Începând cu sezonul 2012-2013 nivelul minim al preţului serviciului de
defalcare prestat către beneficiarii finali va fi de 2,5 lei Euro/lună/repartitor de
costuri inclusiv TVA, urmând ca acest nivel să poată fi modificat pentru
sezoanele următoare prin acte adiţionale.
(456) Intr-un mediu concurențial normal, fiecare întreprindere trebuie să acționeze autonom,
în baza propriilor calcule de cost/economice. Decizia de acoperire a ratei inflației și a altor
costuri este interzis a se realiza prin înțelegerea la nivelul prețurilor de revânzare, între
întreprinderile de pe piață, indiferent de palierul pe care se află întreprinderea pe respectiva
piață.
Observaţiile RASP
77
(457) RASP susține că majorarea tarifului a avut ca temei prestarea unui serviciu suplimentar
către beneficiar, adică citirea repartitorului de către prestator și nicidecum nu a existat o
înțelegere prealabilă între RASP și Elsaco Brunata. Acesta din urmă a informat despre
mărirea taxei de citire-defalcare pe care urma să o practice, însă RASP nu a pus în aplicare
acest tarif.
(458) Totodata, RASP susține că nu a prestat serviciul de citire al repartitoarelor la niciun
beneficiar, procedura generală fiind autocitirea
(459) RASP a înregistrat venituri din serviciul de repartizare a costurilor pentru încălzire așa
cum se observă din situațiile financiare ale acestei întreprindei. Faptul că o mare parte din
clienții finali au procedat la autocitirea indexurilor nu exclude existența înțelegerii între
licențiator și licențiatul software-ului de defalcare a costurilor pentru încălzire. Utilizatorii
finali au optat pentru autocitire în marea majoritate a cazurilor din considerente proprii, cum
ar fi valoarea mai mică a tarifului în această situație.
(460) RASP a majorat tariful ca urmare a solicitării primite de la Elsaco Brunata și fără o
decizie independentă în această privință.
Observaţiile RAGCL
(461) Potrivit observaţiilor transmise de RAGCL, încheierea contractelor de licenţă nu s-

realizat cu încălcarea Legii. Astfel prevederile contractuale au fost negociate în interesul
clienţilor finali, Regia având interes ca aceştia să fie mulţumiţi şi să rămână beneficiarii
sistemului centralizat de termoficare.
(462) RAGCL susţine că, la semnarea contratului nou cu Elsaco Brunata, va avea în vedere să
nu fie introduse clauze care să lase loc unor interpretări sau suspiciuni de încălcare a Legii.
(463) Clauzele privind fixarea preţului de vânzare a serviciilor de exploatare a repartitoarelor de

costuri pentru încălzire au fost introduse atât în contractul încheiat de RAGCL cu Elsaco
Brunata din anul 2007, cât şi în contractul din 2012. Aceasta reflectă dorinţa părţilor de a
pune în aplicare prevederile acestei clauze. Obiectul anticoncurenţial al clauzei constă în
intenţia părţilor de majorare a tarifelor, fără avantaje subsecvente pentru consumatori.
Observaţiile Cagero Instal
78
(464) Cagero Instal susţine că dispozițiile din contractul de licenţiere cuprinzând tariful privind
serviciile de repartizare a costurilor pentru încălzire au fost eliminate prin încheierea unui act
adiţional la contract.
(465) Actul adițional nu a fost transmis în timpul investigației, deși a fost solicitat expres. În
plus, actul adițional este nedatat, nu are număr și nu este similar altor acte adiționale
încheiate de Elsaco Brunata cu alți licențiați, neputând fi luat în considerare pentru
reconsiderarea duratei participării Cagero Instal la practica anticoncurențială verticală.
7. CONCLUZII
7.1. Consecinţele juridice ale încălcării art. 5 alin. (1) din Lege
(466) Potrivit art.46 alin.(1) din lege, atunci când Consiliul Concurenţei constată că anumite
fapte contravin prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, acesta poate:
• să ordone încetarea practicilor anticoncurenţiale constatate;
• să dispună măsuri interimare;
• să accepte angajamente;
• să aplice întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi amenzi în condiţiile prevăzute
la cap. VI din lege;
• să formuleze recomandări, să impună părţilor condiţii sau alte obligaţii. În cazul în care
Consiliul Concurenţei decide potrivit prevederilor lit. a), poate impune orice măsuri
corective comportamentale sau structurale care sunt proporţionale cu încălcarea comisă
şi necesare pentru încetarea efectivă a încălcării. Măsurile corective structurale vor fi
impuse atunci când nu există o măsură corectivă comportamentală la fel de eficientă sau
atunci când o măsură corectivă comportamentală la fel de eficientă ar fi mai oneroasă
pentru întreprinderea în cauză decât o măsură corectivă structurală.
7.1.1. Răspunderea juridică
(467) S.C. Elsaco Electronic S.R.L a participat la împărţirea pieţei naţionale a serviciilor de
exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire. După data de 28.09.2007, Elsaco
Electronic a început să cedeze treptat activităţile legate de exploatarea repartitoarelor de
costuri către Elsaco Repartitoare, respectiv Elsaco Brunata. Astfel, Elsaco Electronic a
încheiat cu ista Romania, la data de 01.10.2007, un act adiţional la contractul de ✄ 143.
Acest act adițional stabilește etapele de cedare a clienților din ✄ 144 și ✄ 145. Totodată, actul
143
Confidential;
144
Confidential;
79
adițional precizează că „există posibilitatea ca în locul clienţilor din ✄ 146să fie aleşi de
comun acord clienţii din oraşele ✄ 147 .” Acest lucru urma a fi stabilit până la data de
31.03.2008 printr-un alt act adiţional. Elsaco Electronic a continuat să desfășoare activități
pe piața relevantă inclusiv pe parcursul anului 2008, an în care situaţiile privind dinamica
serviciilor de montare şi exploatare a repartitoarelor de costuri, prezentate de către Elsaco
Electronic şi Elsaco Brunata relevă că numai prima dintre ele a avut activitate în perioada
2005-2008.
(468) Elsaco Electonic este considerată implicată în înțelegerea în cauză până la data de
02.06.2008, dată la care drepturile şi obligaţiile decurgând din contractele încheiate de către
Elsaco Electronic pe piaţa exploatării repartitoarelor de costuri au fost transferate către
Elsaco Brunata.
(469) În conformitate cu principiile responsabilității personale și caracterului personal al
sancțiunilor, care se aplică în legislaţia UE în domeniul concurenței, persoana fizică sau
juridică care administrează întreprinderea în cauză atunci când încălcarea s-a produs
răspunde pentru această încălcare, chiar dacă, la data deciziei de constatare a încălcării,
exploatarea întreprinderii nu mai era responsabilitatea sa. Astfel, responsabilitatea pentru
încălcarea întreprinderii - sau cea a entităților care o constituie – este atribuită persoanei
juridice sau fizice care administrează întreprinderea în cauză atunci când încălcarea a fost
săvârșită, chiar dacă activele și persoanele care au contribuit la comiterea încălcării au fost
transferate către o terță persoană, după perioada încălcării.
(470) Succesiunea legală desemnează situaţia în care o persoană juridică este trasă la răspundere
pentru participarea la o încălcare a regulilor de concurenţă chiar dacă între timp şi-a
schimbat denumirea, domeniul de activitate, a fost preluată de o altă companie sau şi-a
schimbat forma de organizare. Acest principiu a fost aplicat în cazul Enichem Anic vs.
Comisia Europeană 148.
„Atunci când contestă faptul că Tribunalul de Primă Instanţă i-a atribuit responsabilitatea
încălcării deşi şi-a transferat afacerea cu polipropilenă către Monte, Anic nu ia în seamă
principiul răspunderii personale şi neglijează factorul decisiv, identificat în jurisprudenţa
Curţii de Justiţie, respectiv că testul privind „continuitatea economică” se poate aplica doar
dacă persoana juridică responsabilă pentru funcţionarea întreprinderii a încetat să existe
după ce s-a comis încălcarea. De asemenea, trebuie adăugat faptul că aplicarea acestor teste
nu contrazice în niciun fel principiul certitudinii juridice.”
(471) Aşadar, principiul succesiunii legale este valabil indiferent dacă entitatea juridică
responsabilă de încălcare îşi modifică numele, sediul, domeniul de activitate sau îşi vinde
activele pe care le-a folosit pentru a săvârşi încălcarea, atâta timp cât această entitate
continuă să existe.
145
Confidential;
146
Confidential;
147
Confidential;
148
Cazul C-49/92, par.145;
80
(472) Pe de altă parte, principiul succesiunii economice reprezintă o excepţie de la principiul
succesiunii legale şi a fost instituit pentru a rezolva situaţiile în care entitatea juridică
responsabilă de încălcare nu mai există149. Acest principiu nu se aplică în cazul prezent.
(473) Având în vedere că atât Elsaco Brunata, cât şi Elsaco Electronic au fost implicate în
diverse faze ale înţelegerii de împărţire a pieţei şi de fixare a preţurilor, trebuie reţinută
răspunderea personală a acestora pentru faptele săvârşite.
7.2. Individualizarea sancţiunilor
(474) Potrivit dispoziţiilor art. 55 alin (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996, încălcarea prevederilor
art. 5 alin. (1) din Lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între
0,5% şi 10% din cifra de afaceri totală realizată de întreprinderea contravenientă în anul
financiar anterior sancţionării.
(475) Ca principiu, aplicarea sancţiunilor se realizează proporţional cu faptele anticoncurenţiale
săvârşite şi cu perioada de încălcare a Legii nr. 21/1996. Amenzile se individualizează atât
din punct de vedere obiectiv (gravitatea faptei), cât şi din punct de vedere subiectiv, al
autorului faptei.
(476) Potrivit prevederilor Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru
contravenţiile prevăzute la art. 55 din lege, instrucţiuni emise de Consiliul Concurenţei150
(denumite în continuare Instrucţiuni privind individualizarea sancţiunilor), metodologia de
stabilire a cuantumului amenzii se bazează pe fixarea unui nivel de bază care se poate
majora în cazul existenţei circumstanţelor agravante sau se poate reduce în cazul existenţei
circumstanţelor atenuante.
(477) Potrivit aceloraşi Instrucţiuni, nivelul de bază se determină în funcţie de gravitatea faptei
şi de durata acesteia. Nivelul de bază se obţine prin însumarea celor două cuantumuri (x
gravitate + y durată = nivel de bază).
7.2.1. Gravitatea faptei
7.2.1.1.Gravitatea faptelor în cazul înţelegerii orizontale
(478) Potrivit Instrucţiunilor, restricţionările pe orizontală de natura celor prevăzute la art. 7

alin. (4) lit. a) din Legea nr. 21/1996, respectiv cartelurile în vederea fixării preţurilor,
149
O persoană fizică sau juridică care nu a comis încălcarea poate fi totuși sancționată pentru această încălcare în
cazul în care persoana fizică sau juridică care a comis încălcarea a încetat să mai existe, în drept sau din punct de
vedere economic, pentru a împiedica o întreprindere să evite sancțiunile prin simpla schimbare a identității sale,
prin restructurări, vânzări sau alte modificări juridice sau organizaționale;
150
Puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 694 din 11 octombrie 2016 pentru
punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 55
din Legea concurenţei nr. 21/1996, publicat în Monitorul Oficial numărul 882 din data de 3 noiembrie 2016;
81
împărţirii pieţelor sau a clienţilor, limitării producţiei ori a vânzărilor sau alte practici care
împiedică buna funcţionare a pieţei, intră în categoria faptelor de gravitate mare.
(479) Categoria încălcarilor în funcţie de gravitate este stabilită după cum urmează:
• încălcarea săvârşită de S.C. ista Romania S.R.L., S.C. Elsaco Brunata S.R.L. şi S.C.
Techem Energy Services S.R.L se încadrează în categoria încălcărilor de gravitate
mare, cuantumul decis pentru gravitate fiind de 5% din cifra de afaceri totală realizată;
• încălcarea săvârşită de S.C. Elsaco Electronic S.R.L se încadrează în categoria
încălcărilor de gravitate mare, cuantumul decis pentru gravitate fiind de 4% din cifra de
afaceri totală realizată.
7.2.1.2.Gravitatea faptelor în cazul înţelegerii verticale
(480) Evaluarea gravităţii unei încălcări se face de la caz la caz, pentru fiecare tip de încălcare,
luându-se în considerare toate împrejurările relevante ale cazului. În evaluarea gravităţii
încălcării se iau în considerare, printre altele, natura faptei săvârşite, dimensiunea şi
importanţa pieţei relevante, cotele de piaţă cumulate ale întreprinderilor participante,
impactul concret al încălcării pe piaţă, atunci când acesta poate fi măsurat etc.
(481) În funcţie de gravitate, încălcările pot fi de trei categorii:
a) de gravitate mică: restricţionări verticale, cu impact redus asupra pieţei relevante sau
care afectează doar o parte limitată a acesteia;
b) de gravitate medie: restricţii orizontale sau verticale a căror modalitate de realizare este
mai complexă sau mai riguroasă, cu impact mai mare pe piaţă, producând efecte pe zone
întinse ale acesteia . În această categorie se includ, de regulă, şi restricţiile de natura celor
prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. b) din Lege;
c) de gravitate mare: restricţionări orizontale de tipul cartelurilor precum şi de abuzuri de
poziţie dominantă.
(482) Pentru a stabili gravitatea încălcării art. 5 alin. (1) lit.a) din Lege de către Elsaco Brunata,
Techem şi licenţiaţii acestora, părţi implicate, s-au avut în vedere următoarele aspecte
specifice cazului, respectiv:
a) în perioada analizată, licenţiatorii deţine cote de piaţă semnificative atât pe piaţa din
licenţierii privind software-urile de defalcare a repartitoarelor de costuri, cât şi pe piaţa
exploatării repartitoarelor de costuri;
b) clauzele contractuale prin care se stabilesc tarifele de exploatare a repartitoarelor de
costuri prin practicarea unui preţ fix reprezintă o restricţie gravă a concurenţei care
restrânge capacitatea licenţiaţilor de a stabili preţul de vânzare către consumatorii finali.
(483) Luându-se în considerare toate împrejurările relevante, încălcarea prevederilor art. 5 alin.
(1) lit. a) din lege de către Elsaco Brunata şi Techem reprezintă o faptă de gravitate medie,
82
încadrându-se în categoria restricţionărilor pe verticală a căror modalitate de realizare este
mai complexă şi mai riguroasă, cu un impact mai puternic asupra pieţei.
(484) Având în vedere considerentele prezentate, se reţine faptul că restricţionările verticale
incluse în contractele de licenţă încheiate între Elsaco Brunata şi fiecare dintre cei 7
licenţiaţi ai acestora, care încalcă prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din lege reprezintă fapte
anticoncurenţiale de gravitate medie pentru Elsaco Brunata şi Techem, iar pentru cei 7
licenţiaţi fapte anticoncurenţiale de gravitate mică, astfel cum prevăd Instrucţiunile.
(485) Conform Instrucţiunilor, categoria încălcarilor în funcţie de gravitate este stabilită după
cum urmează:
• încălcarea savărşită de întreprinderile S.C. Techem Energy Services S.R.L. şi S.C.
Elsaco Brunata S.R.L se încadrează în categoria încălcărilor de gravitate medie,
cuantumul decis pentru gravitate fiind de 2% din cifra de afaceri totală realizată;
• încălcarea savărşită de întreprinderile S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Ovila Com S.R.L.,
Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani, Regia Autonomă de
Servicii Publice Ploieşti, S.C. Electroval Sound S.R.L., S.C. Laguna Serv S.R.L. şi S.C.
Heat Energy Serv S.R.L., se încadrează în categoria încălcărilor de gravitate mică,
cuantumul decis pentru gravitate fiind de 0,8% din cifra de afaceri totală realizată.
7.2.2. Durata încălcării
(486) Durata încălcărilor este luată în considerare pentru a distinge între:

• încălcări de scurtă durată (mai puţin de un an), pentru care nu se aplică niciun cuantum
adiţional;
• încălcări de durată medie (de la un an la cinci ani), pentru care se poate aplica o creştere
de până la 50% din cuantumul determinat de gravitatea faptei;
• încălcări de lungă durată (peste cinci ani), pentru care se poate aplica o creştere a
cuantumului amenzii cu până la 10% pe an din cuantumul determinat pentru gravitatea
faptei.
(487) Durata încălcării pentru fiecare dintre părțile implicate în săvârșirea faptelor
anticoncurențiale se regăseşte în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 15 Durata încălcării în cazul înţelegerii orizontale
Data începerii Data încheierii

Denumire Durata încălcării
faptelor faptelor
1 ista Romania 07.06.2007 Septembrie 2017 10 ani şi 2 luni Lungă
2 Elsaco Brunata 07.11.2007 Septembrie 2017 9 ani şi 9 luni Lungă
3 Techem 14.04.2008 Septembrie 2017 9 ani şi 4 luni Lungă
4 Elsaco Electronic 07.06.2007 02.06.2008* 1 an Scurtă
83
* Data la care activitatea de exploatare a repartitoarelor a fost cedată către Elsaco Brunata (după semnarea, la
data de 02.06.2008, a actului adiţional la contractul de cesiune portofoliu clienţi nr. 930/15.09.2007 dintre S.C.
Elsaco Electronic S.R.L. şi S.C. SAD Impex S.R.L..
Tabel nr. 16 Durata încălcării în cazul înţelegerilor verticale
Data începerii Data încheierii

Denumire Durata încălcării
faptelor faptelor
1 Elsaco Brunata 07.11.2007 Septembrie 2017* 9 ani şi 9 luni Lungă
2 Techem 12.12.2004 Septembrie 2017 12 ani şi 8 luni Lungă
3 Cagero Instal 19.11.2007 Septembrie 2017* 9 ani şi 9 luni Lungă
4 Ovila Com 01.11.2007 Septembrie 2017* 9 ani şi 9 luni Lungă
5 Laguna Serv 01.11.2007 mai 2015*** 7 ani şi 6 luni Lungă
6 Electroval Sound 19.11.2007 noiembrie 2015*** 8 ani Lungă
7 R.A.S.P. Ploieşti 06.06.2008 martie 2009**** 9 luni Scurtă
8 RAGCL Paşcani 19.11.2007 prezent* 9 ani şi 9 luni Lungă
9 Heat Energy Services 12.12.2004 prezent** 12 ani şi 8 luni Lungă
* În privinţa licenţiatorului Elsaco Brunata, 3 dintre contractele investigate sunt în vigoare la data prezentei
decizii, respectiv Contractul de licenţă nr. 5A din data de 19.11.2007 încheiat cu S.C. Cagero Instal SRL,
Contractul de licenţă nr. 5509 din data de 10.10.2012, încheiat cu RAGCL Paşcani şi Contractul de licenţă nr.
A44 din data de 01.11.2007 încheiat cu S.C. Ovila Com S.R.L.
** În privinţa licenţiatorului Techem, contractul de parteneriat încheiat cu licenţiatul S.C. Heat Energy
Services S.R.L. din data de 12.12.2004 este încă în vigoare la data luării deciziei.
*** Data ieşirii întreprinderii de pe piaţa relevantă.
****Data încheierii sezonului iarna 2008-2009.
(488) Categoria încălcărilor orizontale, în funcţie de durată, este stabilită după cum urmează:
• încălcarea săvârşită de S.C. Elsaco Brunata S.R.L. , S.C. ista Romania S.R.L. şi S.C.
Techem Energy Services S.R.L se încadrează în categoria încălcărilor de lungă durată
(peste 5 ani), cuantumul adiţional decis pentru durată fiind de 5% pe an din nivelul
stabilit pentru gravitate şi proporţional pentru fiecare lună aferentă încălcării, astfel: S.C.
Elsaco Brunata S.R.L (48,75%), S.C. ista Romania S.R.L. (50,83%), S.C. Techem
Energy Services S.R.L. (46,65%);
• încălcarea săvârşită de S.C. Elsaco Electronic S.R.L se încadrează în categoria
încălcărilor de durată mică (mai mică de un an), fără aplicarea unui cuantum adiţional;
(425) Categoria încălcărilor verticale, în funcţie de durată, este stabilită după cum urmează:
• încălcarea savărşită de întreprinderile S.C. Techem Energy Services S.R.L. şi S.C.
Elsaco Brunata S.R.L se încadrează în categoria încălcărilor de lungă durată (peste 5
ani), cuantumul decis pentru durată fiind de 1% pe an din nivelul stabilit pentru gravitate
şi proporţional pentru fiecare lună aferentă încălcării, astfel: S.C. Techem Energy
Services S.R.L. (12,66%) şi S.C. Elsaco Brunata S.R.L. (9,75%);
84
• încălcarea savărşită de întreprinderile S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Ovila Com S.R.L.,
Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani, S.C. Electroval Sound
S.R.L., S.C. Laguna Serv S.R.L. şi S.C. Heat Energy Serv S.R.L., se încadrează în
categoria încălcărilor de lungă durată (peste 5 ani), cuantumul decis pentru durată fiind de
1% pe an din nivelul stabilit pentru gravitate şi proporţional pentru fiecare lună aferentă
încălcării, astfel: S.C. Cagero Instal S.R.L. (9,75%), S.C. Ovila Com S.R.L. (9,75%),
Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani (9,75%), S.C. Electroval
Sound S.R.L. (8%), S.C. Laguna Serv S.R.L. (7,5%) şi S.C. Heat Energy Serv S.R.L.
(12,66%);
• încălcarea savărşită de Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti se încadrează în
categoria încălcărilor de durată mică (mai mică de un an), fără aplicarea unui cuantum
adiţional.
7.2.3. Circumstanţe atenuante
(489) Potrivit punctului 18 din Instrucţiuni, nivelul de bază poate fi micşorat în cazul reţinerii de
circumstanţe atenuante.
(490) Pentru încălcările orizontale, se reţin ca circumstanţe atenuante următoarele:
• întreprinderea dovedește existența și implementarea efectivă a unui program de
conformare cu regulile de concurență, pentru întreprinderile: S.C. ista Romania S.R.L. şi
S.C. Techem Energy Services S.R.L., astfel că nivelul de bază se reduce cu 10%;
• cifra de afaceri realizată pe piața pe care a avut loc încălcarea reprezintă o parte relativ
redusă de până la 20% din cifra de afaceri totală a întreprinderii, pentru: S.C. Elsaco
Electronic S.R.L., astfel că nivelul de bază se reduce cu 25%;
• comportamentul anticoncurenţial al întreprinderilor a fost autorizat sau încurajat de
autorităţi publice ori de legislaţia existentă pentru întreprinderile: S.C. Elsaco Electronic
S.R.L., S.C. Elsaco Brunata S.R.L, S.C. ista Romania S.R.L. şi S.C. Techem Energy
Services S.R.L., astfel că nivelul de bază se reduce cu 10%;
• sectorul exploatării repartitoarelor de costuri traversează un context economic
nefavorabil, pentru întreprinderile: S.C. Elsaco Brunata S.R.L, S.C. ista Romania S.R.L.,
S.C. Elsaco Electronic S.R.L. şi S.C. Techem Energy Services S.R.L., astfel că nivelul
de bază se reduce cu 10%;
• dimensiunea redusă a încălcării pentru întreprinderile: S.C. Elsaco Brunata S.R.L, S.C.
ista Romania S.R.L., S.C. Elsaco Electronic S.R.L. şi S.C. Techem Energy Services
S.R.L., astfel ca nivelul de bază se reduce cu 10%;
• colaborarea dincolo de obligaţia legală prin furnizarea unor date şi informaţii care au stat
la baza constatării faptelor anticoncurenţiale pentru întreprinderile: S.C. Elsaco Brunata
S.R.L., S.C. ista Romania S.R.L., S.C. Elsaco Electronic S.R.L. şi S.C. Techem Energy
Services S.R.L. astfel că nivelul de bază se reduce cu 10%.
(491) Pentru încălcarea verticală, se reţin ca circumstanţe atenuante următoarele:
85
• cifra de afaceri realizată pe piața pe care a avut loc încălcarea reprezintă o parte relativ
redusă de până la 20% din cifra de afaceri totală a întreprinderii pentru: Regia Autonomă
de Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani, Regia Autonomă de Servicii Publice
Ploieşti, S.C. Electroval Sound S.R.L., S.C. Laguna Serv S.R.L., astfel că nivelul de
bază se reduce cu 25%;
• sectorul exploatării repartitoarelor de costuri traversează un context economic
nefavorabil, pentru întreprinderile S.C. Techem Energy Services S.R.L., S.C. Elsaco
Brunata S.R.L, S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Ovila Com S.R.L., Regia Autonomă de
Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani, Regia Autonomă de Servicii Publice
Ploieşti, S.C. Electroval Sound S.R.L., S.C. Laguna Serv S.R.L. şi S.C. Heat Energy
Serv S.R.L, astfel că nivelul de bază se reduce cu 10%;
• dimensiunea redusă a încălcării pentru întreprinderile: S.C. Techem Energy Services
S.R.L., S.C. Elsaco Brunata S.R.L, S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Ovila Com S.R.L.,
Heat Energy Serv S.R.L., astfel ca nivelul de bază se reduce cu 10%;
• colaborarea dincolo de obligaţia legală prin furnizarea unor date şi informaţii care au stat
la baza constatării faptelor anticoncurenţiale pentru S.C. Techem Energy Services
S.R.L., S.C. Elsaco Brunata S.R.L, S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Ovila Com S.R.L.,
Heat Energy Serv S.R.L., astfel ca nivelul de bază se reduce cu 10%.
(492) Întreprinderile S.C. ista Romania S.R.L şi S.C. Elsaco Brunata S.R.L au recunoscut
săvârşirea faptelor anticoncurenţiale menţionate în raportul de investigaţie, în condiţiile
prevăzute de art. 57 din Lege. Aceste întreprinderi beneficiază de diminuarea nivelului de
bază al amenzii cu un procent de 15%, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) si (3)
din Lege şi ale art. 47 lit. b) din Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru
contravenţiile prevăzute la art. 55 din Lege.
În temeiul prevederilor art. 19 alin. (1) şi alin. (4), ale art. 46 alin. (1) lit. d) şi ale art. 60
alin. (5) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare,
PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI
DECIDE
86
Art. 1. Se constată încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea concurenţei
republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Lege), prin
realizarea unei înţelegeri orizontale unice şi continue de împărţire a pieţei naţionale a serviciilor
de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire şi de fixare a tarifelor aferente
serviciului de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire, de către următoarele
întreprinderi:
1. S.C. ista Romania S.R.L.
2. S.C. Techem Energy Services S.R.L.
3. S.C. Elsaco Brunata S.R.L.
Art.2. Se constată încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin.(1) lit. c) din Lege de către S.C. Elsaco
Electronic S.R.L., prin participarea la împărţirea pieţei naţionale a serviciilor de exploatare a
repartitoarelor de costuri pentru încălzire, împreună cu întreprinderile menţionate la art. 1.
Art.3. Se constată încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege, prin realizarea unei
înţelegeri verticale privind fixarea tarifului aferent serviciului de exploatare a repartitoarelor de
costuri pentru încălzire, de către următoarele întreprinderi:
1. S.C. Elsaco Brunata S.R.L.
2. S.C. Techem Energy Services S.R.L.
3. S.C. Heat Energy Services S.R.L.
4. S.C. Cagero Instal S.R.L.
5. S.C. Laguna Serv S.R.L
6. S.C. Ovila Com S.R.L.
7. Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti
8. Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani
9. S.C. Electroval Sound S.R.L.
Art. 4. În temeiul art. 55 alin. (1) lit. a) din Lege, se sancţionează întreprinderile:
87
- S.C. ista Romania S.R.L., S.C. Techem Energy Services S.R.L. şi S.C. Elsaco Brunata
S.R.L. pentru încălcarea art. 5 alin. (1) lit. a) şi c) din Lege;
- S.C. Elsaco Electronic S.R.L. pentru încălcarea art. 5 alin.(1) lit. c) din Lege;
- S.C. Elsaco Brunata S.R.L, S.C. Techem Energy Services S.R.L., S.C. Heat Energy Serv
S.R.L, S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Laguna Serv S.R.L., S.C. Ovila Com S.R.L.,
Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti, Regia Autonomă de Gospodărire
Comunală şi Locativă Paşcani, S.C. Electroval Sound S.R.L., pentru încălcarea art. 5
alin. (1) lit. a) din Lege.
Art. 5. În temeiul art. 55 alin. (1) lit. a) din Lege, se sancţionează întreprinderile: S.C. ista
Romania S.R.L, S.C. Elsaco Brunata S.R.L, şi S.C. Techem Energy Services S.R.L., pentru
încălcarea constatată la art. 1, cu următoarele amenzi:
. S.C. ista Romania 1.008.888 lei, reprezentând ✄ 151% din cifra de afaceri realizată
S.R.L. în anul 2016. În cazul în care întreprinderea nu atacă în
contencios administrativ decizia emisă de către Consiliul
Concurenţei, aceasta va beneficia de reducerea acordată ca
urmare a recunoaşterii, cuantumul amenzii fiind de 706.221 lei,
reprezentând ✄ 152% din cifra de afaceri realizată în anul 2016.
2. S.C. Elsaco Brunata 389.238 lei, reprezentând ✄ 153% din cifra de afaceri realizată în
S.R.L. anul 2016. În cazul în care întreprinderea nu atacă în contencios
administrativ decizia emisă de către Consiliul Concurenţei,
aceasta va beneficia de reducerea acordată ca urmare a
recunoaşterii, cuantumul amenzii fiind de 291.929 lei,
reprezentând 3,34% din cifra de afaceri realizată în anul 2016.
3. S.C. Techem Energy 457.215 lei, reprezentând ✄ 154% din cifra de afaceri realizată în anul
Services S.R.L. 2016.
151
Confidential;
152
Confidential;
153
Confidential;
154
Confidential;
88
Art. 6. În temeiul art. 55 alin. (1) lit. a) din Lege se sancţionează S.C. Elsaco Electronic S.R.L.
pentru încălcarea constatată la art. 2 cu amendă în cuantum de 1.763.973 lei, reprezentând 1,4%
din cifra de afaceri realizată în anul 2016.
Art. 7. În temeiul art. 55 alin. (1) lit. a) din Lege, se sancţionează întreprinderile: S.C. Elsaco
Brunata S.R.L, S.C. Techem Energy Services S.R.L., S.C. Cagero Instal S.R.L., S.C. Ovila Com
S.R.L., Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Paşcani, Regia Autonomă de
Servicii Publice Ploieşti, S.C. Electroval Sound S.R.L., S.C. Laguna Serv S.R.L. şi S.C. Heat
Energy Serv S.R.L., pentru încălcarea constatată la art. 3, cu următoarele amenzi:
1. S.C.Elsaco Brunata 134.020 lei, reprezentând ✄ 155% din cifra de afaceri realizată
S.R.L. în anul 2016. În cazul în care întreprinderea nu atacă în
contencios administrativ decizia emisă de către Consiliul
Concurenţei, aceasta va beneficia de reducerea acordată ca
urmare a recunoaşterii, cuantumul amenzii fiind de 105.302 lei,
reprezentând 1,2% din cifra de afaceri realizată în anul 2016.
2. S.C. Techem Energy 196.696 lei, reprezentând ✄ 156% din cifra de afaceri realizată
Services S.R.L. în anul 2016.
3. S.C. Cagero Instal S.R.L. 12.937 lei, reprezentând ✄ 157% din cifra de afaceri realizată în
anul 2016.
4. S.C. Ovila Com S.R.L. 543 lei, reprezentând ✄ 158% din cifra de afaceri realizată în
anul 2016;
5. Regia Autonomă de 37.136 lei, reprezentând ✄159% din cifra de afaceri realizată în
Gospodărire Comunală şi anul 2016;
Locativă Paşcani
6. Regia Autonomă de 34.374 lei, reprezentând ✄160% din cifra de afaceri realizată în
Servicii Publice Ploieşti anul 2016;
155
Confidential;
156
Confidential;
157
Confidential;
158
Confidential;
159
Confidential;
160
Confidential;
89
7. S.C. Electroval Sound 26.812 lei, reprezentând ✄161% din cifra de afaceri realizată în
S.R.L. anul 2016;
8. S.C. Laguna Serv S.R.L. 112 lei, reprezentând ✄ 162% din cifra de afaceri realizată în
anul 2016;
9. S.C. Heat Energy Serv 8.973 lei reprezentând ✄163% din cifra de afaceri realizată în
S.R.L. anul 2016.
Art. 8. La individualizarea amenzii, se reţine faptul că nu pot fi stabilite sancţiuni sub pragul
minim de 0,5% prevăzut de art.55 alin.(1) din Lege.
Art. 9 Sumele prevăzute la art. 5, 6 şi 7 se vor achita, în termen de maxim 30 de zile de la

comunicare, în contul „Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de către alte instituţii de
specialitate”, deschis la trezoreria la care este arondat plătitorul, beneficiar „bugetul de stat”. O
copie a documentului de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei.
Art. 10 Prezenta Decizie poate fi atacată în contencios administrativ, conform art. 51 alin. (1)
din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la
Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 11 Direcţiile şi compartimentele de specialitate din subordinea Secretarului General şi

Direcţia Teritorială din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a
prezentei Decizii.
8.
Art. 12 Prezenta Decizie se va comunica către:
Denumire întreprindere Adresa Nr inregistrare la Registrul

Comertului/Cod Unic de
Identificare
1. S.C. Elsaco Brunata S.R.L. București, str. Ritmului, nr. 39, J 40/14610/2011, CUI
22480163
161
Confidential;
162
Confidential;
163
Confidential;
90
2. S.C. Techem Energy Services București, str. Delea Veche, nr. J 40/10035/2002, CUI
S.R.L. 24A, etaj 1, sector 2, Cod Postal 14935183
024102
3. S.C. Elsaco Electronic SRL Botoșani, str. Pacea, nr. 41A, cod J07/1201/1994, CUI 7464520
710137, jud Botosani
4. S.C ista Romania S.R.L. București, Splaiul Independenței, J 40/424/1999, CUI 11417888
nr. 294, Corp O2, Et1, Sector 6
5. S.C. Heat Energy Services Drobeta Turnu Sevein, str. Maresal J 25/574/2004, CUI 16963309
S.R.L. Ion Antonescu, nr. 55, bl Z10, sc. 3
Ap 1
6. S.C. Cagero Instal S.R.L. Bucuresti, B-dul Liviu Rebreanu, J 40/19924/2004, CUI
nr. 5, Bl 52, sector 3 17001272
7. S.C. Laguna Serv S.R.L Sat Leliceni, Comuna Leliceni, nr. J 19/450/2004, CUI 16398620
157, jud. Harghita
8. S.C. Ovila Com S.R.L. Cluj Napoca, Str. Gorges J 12/3395/2005, CUI 17977671
Clememenceau, nr. 4,
9. Regia Autonomă de Servicii Ploiești, Piața Victoriei, nr. 17, jud. J29/378/1991, CUI 1343872
Publice Ploieşti Prahova
10. Regia Autonomă de Pașcani, str. Moldovei, nr. 21, jud J22/9/1991, CUI 1999398
Gospodărire Comunală şi Iași
Locativă Paşcani
11. S.C. Electroval Sound S.R.L. Pitești, str. Mr. Sever Niculescu, nr. J 03/733/2001, CUI 14365554
33, jud. Argeș
Preşedinte,
BOGDAN M. CHIRIŢOIU
91

Decizie Repartitoare Confidential

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decizie Repartitoare Confidential

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decizie nr. 50 din 25.09.

Având în vedere următoarele:

(14) După transmiterea Raportului de investigație, întreprinderile ista Romania și Elsaco

2. DESCRIEREA PĂRŢILOR IMPLICATE

(15) Părţile implicate sunt:

Tabel nr. 2 Indicatori financiari ai ELSACO Brunata (în lei)

I V - 20% 2014 8.600.545 5,85

2.3. S.C. ista Romania S.R.L. Bucureşti

Tabel nr. 3 Indicatori financiari ai ista Romania (în lei)

2.4. SC. Techem Energy Services S.R.L. Bucureşti

Tabel nr. 4 Indicatori financiari ai Techem (în lei)

2014 9.003.758 - 5,72

2.5.Relaţia dintre părţile implicate în cadrul Asociaţiei Naţionale a Prestatorilor de

2014 1.552.378 0,50

2.7.S.C. OVILA COM S.R.L. CLUJ-NAPOCA

2014 69.933 45,22

2.8. S.C. HEAT ENERGY SERVICES S.R.L. DROBETA-TURNU SEVERIN

2014 1.411.284 32,88

2.9. S.C. LAGUNA SERV S.R.L. MIERCUREA CIUC

2014 97.689 3.25

2.10. REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ

(57) Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă Paşcani (denumită în continuare

Tabel nr. 9 Indicatori financiari ai RAGCL Paşcani (în lei)

2.11. S.C. ELECTROVAL-SOUND S.R.L. PITESTI

2014 3.851.090 15,83

2.12. REGIA AUTONOMĂ DE SERVICII PUBLICE PLOIEŞTI

Tabel nr. 11 Indicatori financiari ai R.A.S.P. (în lei)

2014 7.144.814 14,75

3.1. DESCRIEREA SECTORULUI ANALIZAT ŞI A LEGISLAŢIEI CADRU

3.1.2. Legislaţia europeană specifică

3.1.2.1.Introducerea sistemului de contorizare în scopul eficientizării

3.1.2.3.Aplicarea Directivei la nivelul UE

(88) Statele membre au stabilit responsabilitatea instalării contoarelor sau reparitoarelor de

3.1.3. Aplicarea Directivei în România

(96) În România, responsabilitatea instalării repartitoarelor de costuri aparţine proprietarilor de

3.1.3.1.Transpunerea parţială în legislaţia naţională a dispoziţiilor

3.1.3.2. Legislaţia specifică domeniului exploatării repartitoarelor de costuri

Legislaţia primară în domeniul repartitoarelor de costuri

3.2. Caracteristicile sectorului exploatării sistemelor de repartizare

3.2.1. Caracterul conex serviciului public de alimentare cu energie termică

(120) Serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire pot fi prestate

3.2.2.1. Procedura de autorizare a întreprinderilor care prestează servicii de

3.2.2.2. Modele de afaceri în domeniu exploatării repartitoarelor de costuri

3.2.4.2. Posibilitatea limitată de alegere a consumatorului

3.2.4.3.Oligopolul pe piaţa relevantă a serviciilor de exploatare a

3.3.1. Generalităţi privind definirea pieţei relevante

3.3.2.1. Piaţa geografică a tehnologiei

3.3.3.1 Piaţa relevantă a produsului/serviciului

(184) Exploatarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire cuprinde ansamblul de acţiuni

3.3.3.2. Piaţa relevantă geografică

4. ACTE ŞI FAPTE CONSTATATE

4.1.Înţelegerea orizontală privind împărţirea pieţei şi fixarea preţurilor

4.1.1. Natura şi scopul încălcării

4.1.3. Discuţiile pentru limitarea concurenţei din data de 14.04.2008

4.1.5. Fixarea tarifelor pentru serviciile de exploatare a repartitoarelor de costuri

4.1.5.1 Preţuri puse în aplicare de Techem

4.1.5.2.Preţuri practicate de ista Romania

4.1.5.3.Preţuri practicate de Elsaco Brunata

4.2. Înţelegeri verticale privind fixarea tarifului de vânzare a serviciilor de

4.2.1. Natura şi scopul încălcării

4.2.2. Stabilirea în cadrul contractelor cu licenţiaţii Elsaco Brunata a unor preţuri

(248) Pentru comercializarea repartitoarelor de costuri şi pentru exploatarea acestora, Elsaco

4.2.2.1. Clauze anticoncurenţiale în cadrul contractelor de licenţă

(257) Contractul de licență încheiat de ELSACO BRUNATA cu RAGCL Paşcani, la data de