1.

MĂRIMI SCALARE

Mărimile fizice caracterizate prin valoare numerică și unitate de măsură se

numesc MĂSURI SCALARE.

Exemple de mărimi fizice scalare

a) distanța parcursă de un corp [d]si=m

b) durata unui eveniment [Δt] si=s;

c) volumul unui corp[V]si=m3;

d) masa unui corp[m]si=kg;

e) temperatura unui corp [T]si=K;

f) densitatea unei substanțe [ ]si=kg/m3;

g) sarcina electrică [q]si=C;

h) intensitatea curentului electric [I]si=A;

2.MĂRIMI VECTORIALE

MĂRIMI VECTORIALE se caracterizează prin valoare numerică, unitate de

măsură, direcţie și sens.

2. Exemple de mărimi vectoriale

a) forţa [F]SI = N.;

b) deplasarea/accelerația unui corp [a]SI = m/s2

c) viteza unui corp [v]SI = m/s

.
(a+b)2 = (a+b)* (a+b)
= a2 +ab+ba+b2
(a+b2) = a2+2ab+ b2
= ab=ba
ab+ba= 2ab+a
= 2ba

(a-b)2 = (a-b)* (a-b)

= a2 -ab-ba+b2
(a-b2) = a2-2*a*b+ b2

În urma măsurătorilor efectuate, se pot enunța următoarele teoreme:

 Teorema înălțimii într-un triunghi dreptunghic. Înălțimea unui triunghi

dreptunghic la pătrat este egală cu produsul proiecțiilor celor două catete pe
ipotenuză: h2 = pr 1 · pr 2.
 Teorema catetei într-un triunghi dreptunghic. Cateta unui triunghi
dreptunghic la pătrat este egală cu produsul dintre ipotenuză și proiecția
acestei catete pe ipotenuză: cat2 = ip · pr.
 Teorema lui Pitagora pentru un triunghi dreptunghic. Într-un triunghi
dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor celor două
catete: ip2 = cat12 + cat22.
  Desenează pe o coală de hârtie cu pătrățele (sau pe hârtia milimetrică) două
triunghiuri dreptunghice de dimensiuni diferite și notează vârfurile acestora.
 Construiește, pentru fiecare triunghi, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei și
notează piciorul perpendicularei pe ipotenuză.
 Notează catetele, ipotenuza, înălțimea și proiecțiile catetelor pe ipotenuză.
 Măsoară, cu ajutorul riglei sau hârtiei milimetrice, fiecare dintre segmentele
notate anterior și scrie valorile corespunzătoare într-un tabel de tipul celui de
mai jos. (Am notat cu cat1 și cat2 cele două catete, cu ip – ipotenuza, cu h –
înălțimea triunghiului, iar cu pr1 și pr2 proiecțiile catetelor pe ipotenuză.)

pr1 pr2
Triunghiul cat1 (cm) cat2 (cm) ip (cm) h (cm)
(cm) (cm)
ABC AB … AC … BC … AD … BD … CD …
MNP … … … … … …

A. Teorema înălțimii
Prelucrarea datelor experimentale

 Utilizând măsurătorile realizate în decursul experimentului, completează un

tabel de tipul celui alăturat.

h pr1 pr2 h2 pr1 · pr2

Triunghiul
(cm) (cm) (cm) (cm2) (cm2)
ABC AD … BD … CD … AD2 … BD · CD …
MNP … … … … …

 Compară valorile obținute în ultimele două coloane ale tabelului, pentru cele
două triunghiuri, și formulează o concluzie.
Concluzie

 Pentru triunghiul ABC, cu înălțimea AD, se găsește egalitatea: AD2 = BD ·

CD.
 Pentru triunghiul MNP, cu înălțimea MH, se găsește egalitatea: MH2 = NH ·
PH.

B. Teorema catetei
Prelucrarea datelor experimentale

 Utilizând măsurătorile realizate în decursul experimentului, completează un

tabel de tipul celui alăturat. Pentru fiecare triunghi, ia în considerare cele
două catete.

cat pr ip cat2 ip · pr
Triunghiul
(cm) (cm) (cm) (cm2) (cm2)
ABC AB … BD … BC … AB2 … BC · BD …
ABC AC … CD … BC … AC2 … BC · CD …
MNP … … … … …
MNP … … … … …

 Compară valorile obținute în ultimele două coloane ale tabelului, pentru cele
două triunghiuri, și formulează o concluzie.

Concluzie

 Pentru triunghiul ABC, cu înălțimea AD , teorema catetei se scrie: AB2 = BC

· BD; AC2 = BC · DC.
 Pentru triunghiul MNP, cu înălțimea MH, teorema catetei se scrie: MN2 = NP
· NH; MP2 = NP · PH.