1. NEVOILE {I RESURSELE.

ACTIVITATEA UMAN|
1.1. NEVOILE {I ACTIVITATEA UMAN| 1.1.1. Nevoile : rol,clasificare,evolu]ie Omul este un produs al naturii [i al societ\]ii,este deci concomitent fiin]\ biologic\ [i social\. Pentru a se putea manifesta ca fiin]\ social\ [i ra]ional\,omul trebuie s\ consume o mare varietate de bunuri [i servicii,acoperindu-[i astfel o varietate de nevoi ( de la alimente [i `mbr\c\minte la servicii ). Nevoile omului constituie mobilul `ntregii sale activit\]i prin care el transform\ natura pentru a-[i produce cele necesare traiului. ~n func]ie de apartenen]a omului la natur\ [i societate,nevoile se clasific\ `n : naturale-individuale sau biologico-materiale (ex. hran\,sex etc. ); sociale ( educa]ie,cultur\ etc. ). ~n func]ie de complexitatea lor nevoile se clasific\ `n : nevoi elementare,de baz\ ( cele biologice ); nevoi complexe,superioare ( cele spirituale ). Nevoile formeaz\ un sistem dinamic [i nelimitat.Sistemul nevoilor este dinamic deoarece nevoile se multiplic\ [i se diversific\ pe m\sur\ ce sunt satisf\cute,iar indivizii [i societatea `[i formuleaz\ noi idealuri,scopuri,evolu=nd de la cele simple,elementare,la cele complexe,elevate.Nevoile sunt nelimitate ca num\r,dar limitate ca volum. Multiplicarea [i diversificarea nevoilor sunt condi]ionate de : nivelul de dezvoltare a societ\]ii ( condi]ionare obiectiv\ ); nivelul de dezvoltare a individului ( condi]ionare subiectiv\ ). 1.1.2. Activitatea uman\ : rol [i caracter Activitatea omului,care face posibil\ existen]a societ\]ii,este generat\ [i orientat\ de necesitatea acoperirii nevoilor.Activitatea care `l define[te pe om ca specie este munca proces specific `ntre om [i natur\,prin care acesta `[i pune `n valoare capacit\]ile de transformare,de anticipare,`[i prefigureaz\ `n con[tiin]\ scopurile,`[i formuleaz\ interesele [i caut\ [i creaz\ mijloacele adecvate pentru realizarea acestora. Activitatea economic\,munca,este modul fundamental prin care se manifest\ societatea.Ea are un caracter func]ional,fiind orientat\ spre satisfacerea unor nevoi [i este un proces cu finalitate (satisfacerea nevoilor societ\]ii). 1.2. RESURSELE {I LIMITELE LOR 1.2.1. Defini]ia [i clasificarea nevoilor ~n scopul satisfacerii nevoilor,omul ac]ioneaz\ asupra naturii,adapteaz\ elementele naturii potrivit scopurilor lui.Ansamblul elementelor pe care le

folose[te omul `n activitatea sa pentru a-[i satisface trebuin]ele constituie RESURSELE.Ele sunt suportul consumului,de cantitatea [i calitatea lor depinz=nd gradul `n care omul `[i acoper\ nevoile,la nivel individual [i social. Exist\ resurse primare ( poten]ialul demografic [i resursele naturale ) [i resurse derivate ( ma[ini [i unelte,cuno[tin]e,experimente [tiin]ifice ). Resursele naturale se clasific\ astfel: a) Dup\ durata folosirii lor : - neregenerabile sau epuizabile ( prime,z\c\minte ); - regenerabile ( aer,ap\,p\m=nt ). b) Dup\ posibilitatea recuper\rii lor : - recuperabile ( metal,sticl\ ); - par]ial recuperabile ( biologice ); - nerecuperabile ( resurse energetice ). 1.2.2. Caracterul limitat al resurselor Resursele sunt `ns\ limitate!Aceast\ limitare reprezint\ o problem\ principal\ a omenirii,deoarece: multiplicarea [i diversificarea nevoilor solicit\ un consum tot mai mare de resurse; omul descoper\ noi resurse,dar ele r\m=n limitate la poten]ialul planetei; cre[terea nevoilor este `nso]it\ de o cre[tere mai lent\ a resurselor; acoperirea unor nevoi suplimentare,`n cre[tere,presupune o utilizare mai bun\,mai ra]ional\ a resurselor limitate. 1.3. RA}IONALITATEA UTILIZ|RII RESURSELOR 1.3.1. Conceptul de ra]ionalitate economic\

minereu,materii

Satisfacerea nevoilor existen]iale ale omului nu este `nt=mpl\toare,spontan\,ci are un caracter ra]ional.Numai `n acest fel omul reu[e[te s\-[i satisfac\ necesit\]i nelimitate cu resurse limitate. Ra]ionalitatea este o caracteristic\ a comportamentului economic,care determin\ luarea deciziilor agen]ilor economici exclusiv din perspectiva raportului eforturi ( cheltuieli ) efecte ( venituri ). Expresia ra]ionalit\]ii `n economie este eficien]a care `nseamn\ a satisface trebuin]e mai mari cu acelea[i resurse sau cu resurse mai pu]ine.Maximizarea efectelor utile prin minimizarea consumului de resurse este obiectivul oric\rei activit\]i economice. 1.3.2. {tiin]a economic\ [i rolul ei

Ra]ionalitatea utiliz\rii resurselor a dus la apari]ia [tiin]ei economice,care `ncearc\ descoperirea raportului optim `ntre produc]ie [i consum.

{tiin]a economic\ studiaz\ comportamentul uman `n activitatea de alocare,`n condi]ii optime,a resurselor cu folosire alternativ\,pentru satisfacerea unor nevoi nelimitate [i `n continu\ diversificare.Ea are un caracter practic,formativ [i educativ,oferind agen]ilor economici posibilitatea de a ac]iona ra]ional [i eficient.Studiul [tiin]ei economice reprezint\ un act de cultur\,unul din cele mai importante domenii ale vie]ii societ\]ii.

2.1. ECONOMIA NATURAL| {I ECONOMIA DE SCHIMB 2.1.1. Bunuri libere [i bunuri economice Finalitatea activit\]ii economice o reprezint\ satisfacerea trebuin]elor,realizat\ cu ajutorul bunurilor. Lu=nd drept criteriu provenien]a lor,bunurile se clasific\ `n : a) bunuri libere provenite de la natur\,la care omul are acces liber ( aerul,lumina, c\ldura cosmic\ etc. ); b) bunuri economice provenite din activitatea economic\,produse `n cantit\]i limitate,cu eforturi ( cheltuieli ) de resurse. Diferen]a dintre bunurile libere [i cele economice trebuie interpretat\ uneori `n func]ie de timp [i de loc.Aerul de munte sau apa m\rii sunt bunuri libere numai pentru cei care beneficiaz\ de ele `n mod gratuit,iar pentru cei care fac cheltuieli pentru a accede la ele,constituie bunuri economice. 2.1.2. Distinc]ia dintre economia natural\ [i economia de schimb Dup\ modul `n care oamenii au acces la bunurile economice se disting : economia natural\ - `n care trebuin]ele oamenilor sunt satisf\cute cu bunuri provenite din activitatea proprie,direct,f\r\ a apela la schimb; economia de schimb - `n care trebuin]ele sunt satisf\cute cu bunuri ob]inute indirect,prin intermediul schimbului. Economia natural\ a dominat p=n\ `n Evul Mediu,dup\ care sfera ei s-a restr=ns treptat,azi domin=nd economia de schimb ( de[i economia natural\ nu a disp\rut ). 2.1.3. Condi]iile economiei de schimb Economia de schimb a ap\rut pe o anumit\ treapt\ a dezvolt\rii societ\]ii,pe baza a dou\ condi]ii cumulative : diviziunea muncii [i independen]a produc\torilor. Diviziunea muncii reprezint\ specializarea agen]ilor economici pe activit\]i,domenii, ramuri [i subramuri economice : agricultur\,industrie,comer],prest\ri de servicii,construc]ii etc. Fiecare produce anumite bunuri din care consum\ o parte,restul bunurilor ced=ndu-le altora,`n schimbul unor bunuri de care au nevoie pentru propria existen]\.

Diviziunea muncii,care se ad=nce[te pe m\sura dezvolt\rii societ\]ii,contribuie `n mod substan]ial la progresul economic,deoarece prin specializare produc\torul : `[i cunoa[te mai bine activitatea; `[i adapteaz\ mai bine mijloacele cu care munce[te; realizeaz\ o calitate superioar\ a bunurilor; m\re[te permanent produc]ie. Pe l=ng\ avantaje,diviziunea muncii are [i unele dezavantaje : monotonia unei activit\]i specializate,fiecare individ fiind deosebit de priceput `ntr-un domeniu foarte specializat,ceea ce duce la favorizarea somajului. Independen]a produc\torilor ( fundamentat\ pe proprietatea particular\ ) este expresia libert\]ii agen]ilor economici care ac]ioneaz\ pentru realizarea propriilor interese.~n acest sens,fiecare participant la schimb va solicita o contrapresta]ie pentru bunurile sale,altfel pierz=nd interesul de a produce [i participa la schimb. Orice bun economic apt s\ satisfac\ o nevoie [i care face obiectul schimbului prin v=nzare-cump\rare se nume[te marf\.Economia de schimb bazat\ pe proprietatea privat\ a fost denumit\ ini]ial concuren]ial\,apoi capitalist\,apoi economie de pia]\. 2.1.4. Clasificarea economiilor dup\ gradul de satisfacere a trebuin]elor Economiile na]ionale sunt foarte diferite,`ns\ ele pot fi clasificate `n : economii desvoltate sau superdezvoltate ( S.U.A.,Japonia,Germania etc. ); economii subdezvoltate ( ]\ri din Africa,Asia,chiar Europa ).

2.2. UNIVERSUL ECONOMIEI 2.2.1. Componentele universului economic Activitatea economic\ `n desf\[urarea sa ca rela]ie resurse-trebuin]e constituie universul economiei. Componentele acestui univers sunt : a) unit\]ile economice ( agen]ii economici ) reprezint\ veriga de baz\ `n care se realizeaz\ activitatea economic\;ele sunt specializate [i autonome; b) bunurile economice sunt obiectele reale [i mijloacele financiare; c) actele economice sau ac]iunile pe care le realizeaz\ `n mod efectiv unit\]ile economice; acestea mai sunt numite [i opera]iuni economice [i se clasific\ `n : - opera]iuni de produc]ie ( crearea bunurilor economice ); - opera]iuni de consum ( utilizarea bunurilor economice ); - opera]iuni de schimb extern ( import-export );

opera]iuni de reparti]ie [i de redistribuire a veniturilor; opera]iuni financiare.

Leg\turile,tranzac]iile dintre agen]ii economici `n decursul unui an se numesc fluxuri economice iar totalitatea fluxurilor dintr-o economie formeaz\ circuitul economic.Universul economiei reprezint\ ma[ina economic\ sau mecanismul economic. 2.2.2. Categoriile de agen]i economici Dup\ genul de activit\]i la care particip\,agen]ii economici se grupeaz\ pe sectoare institu]ionale : 1) societ\]i comerciale nefinanciare ( care produc bunuri [i servicii marf\ ); 2) institu]ii financiare ( mobilizeaz\ [i repartizeaz\ disponibilit\]ile financiare din economie ); 3) societ\]i de asigurare ( garanteaz\ desp\gubiri `n caz de risc ); 4) administra]ii publice ( produc servicii non-marfare [i redistribuie veniturile ); 5) administra]ii private ( produc servicii non-marfare [i servicii marf\ ); 6) menajele ( consum\ [i ofer\ bunuri [i servicii marf\ nefinanciare ); 7) exteriorul ( restul lumii ); 2.3. CARACTERISTICILE ECONOMIILOR MODERNE Economiile moderne sunt acele economii care r\spund performant unor `ntreb\ri precum : ce s\ produc\ ?,c=t?,pentru cine?.Ele se caracterizeaz\ prin urm\toarele tr\s\turi : a) realizeaz\ cele mai mari produc]ii medii pe locuitor,din bunuri economice diverse [i de calitate,asigur=nd un nivel de trai mai ridicat popula]iei; b) sunt structurate [i func]ioneaz\ ca economii de pia]\,progresul lor av=nd la baz\ proprietatea privat\ [i libertatea de ac]iune; c) interven]ia statului este limitat\ ( `ntreprinderi,b\nci,societ\]i de asigurare ) rolul s\u fiind luarea de m\suri economico-financiare pentru diminuarea efectelor negative ale economiei de pia]\; d) realizeaz\ o eficien]\ de ansamblu ridicat\,adic\ ob]in produc]ii mari cu consumuri reduse de resurse; Exist\ [i fenomene negative : poluarea,s\r\cia,`ngrijirea medical\ precar\ etc. !!!

ECONOMIA DE PIA}|
3.1. SISTEMUL ECONOMIEI DE PIA}| 3.1.1. Defini]ia economiei de pia]\

Economiile ]\rilor lumii constituie un adev\rat mozaic `n care predomin\ economiile de schimb bazate pe proprietatea privat\.Acestea sunt cunoscute azi sub numele de economii de pia]\,structur\ spre care evolueaz\ [i economia Rom=niei. Economia de pia]\ este o economie de schimb `n care : 1. proprietatea privat\ este dominant\; 2. raportul dintre cerere [i ofert\ determin\ principiile de stabilire a priorit\]ilor economice [i a metodelor de organizare [i producere; 3. pre]ul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice. 3.1.2. Tr\s\turile fundamentale ale economiei de pia]\ a) pluralismul formelor de proprietate,`n care predomin\ proprietatea privat\; b) pia]a este cadrul general prin care se stabile[te ce,c=t [i pentru cine s\ se produc\,`n condi]iile libert\]ii de ac]iune a agen]ilor economici; c) concuren]a sau competi]ia dintre agen]ii economici constituie factorul principal al progresului; d) motiva]ia particip\rii la activitatea economic\ o reprezint\ realizarea intereselor agen]ilor economici ( produc\tori [i consumatori ); e) formarea liber\ a pre]urilor bunurilor economice,pe baza cunoa[terii de c\tre agen]ii economici a cererii [i ofertei; f) existen]a statului democratic care are rolul de a : asigura cadrul institu]ional al economiei de pia]\; supraveghea func]ionarea normal\ a pie]ei. 3.2. PROPRIETATEA 3.2.1. Defini]ia [i atributele propriet\]ii Proprietatea reprezint\ o rela]ie `ntre oameni,un contract social cu privire la bunurile materiale,spirituale [i de alt\ natur\,existente `n societate sau ob]inute din activitatea economic\. Atributele propriet\]ii sunt : dreptul de posesiune; dreptul de utilizare; dreptul de dispozi]ie; dreptul de uzufruct; Atributele propriet\]ii pot fi `nstr\inate : 1. `n totalitate : pe baz\ de contraechivalent ( actul de v=nzare cump\rare ); f\r\ echivalent ( dona]ie sau mo[tenire ); 2. par]ial : prin `nstr\inarea uneia sau mai multora din cele patru atribute ( de ex.,`nstr\inarea atributelor de posesiune [i utilizare a unei locuin]e duce la la rela]ii de `nchiriere,loca]ie de gestiune etc. ).

3.2.2. Formele de proprietate ~n raport de titularul subiectului propriet\]ii,se disting : a) proprietatea privat\ - ce apar]ine subiec]ilor persoane fizice sau juridice ( firme ).Ea poate fi proprietate individual\ sau proprietate asociativ\. b) proprietatea public\ - apar]in=nd statului,cuprinde unit\]i care produc bunuri [i servicii cu destina]ie social\ [i cultural\ ( [coli,teatre,spitale ). c) proprietatea mixt\ - apar]in=nd at=t proprietarilor priva]i c=t [i statului;este o asocia]ie `ntre proprietatea public\ [i proprietatea privat\. Prin pluralismul formelor de proprietate se `n]elege coexisten]a `n cadrul unei ]\ri a principalelor forme de proprietate aflate `n interdependen]\.Pluralismul genereaz\ competi]ie `ntre formele de proprietate pentru men]inere [i afirmare.Consecin]ele pluralismului formelor de proprietate,care `n esen]\ avantajeaz\ consumatorul,sunt : reducerea cheltuielilor de produc]ie; ridicarea calit\]ilor bunurilor; sporirea volumului produc]iei; promovarea progresului tehnic. 3.3. LIBERA INI}IATIV| 3.3.1. Esen]a [i formele de concretizare a liberei ini]iative Libera ini]iativ\ constituie expresia libert\]ii agentului economic de a poseda bunuri,de a le utiliza [i de a dispune de ele [i de uzufructul lor. ~n esen]\,libera ini]iativ\ exprim\ dreptul agen]ilor economici de a ac]iona pentru realizarea propriilor interese,dar `n a[a fel `nc=t s\ nu afecteze cu nimic libertatea celorlal]i. Libertatea de ac]iune `n economie este reglementat\ juridic `n fiecare ] ar\.Fundamentul ei `l constituie proprietatea,surs\ de interese [i motiva]ii pentru agen]ii economici. Libera ini]iativ\ se concretizeaz\ `n dreptul agen]ilor economici : de a dezvolta,men]ine sau restr=nge ac]iunile; de a se manifesta ca `ntreprinz\tori; de a se angaja `n mod liber `n acte de schimb,asocia]ii [i societ\]i cu caracter economic; de a adopta decizii privind ac]iunile [i bunurile lor. 3.3.2. Evolu]ia [i consecin]ele liberei ini]iative Libera ini]iativ\ cunoa[te cea mai mare dezvoltare `n condi]iile propriet\]ii private,determin=nd realizarea unei activit\]i eficiente pentru proprietar [i pentru societate.Ea este `ngr\dit\ sau limitat\ `n ]\rile unde exist\ monopoluri sau dictaturi [i `n ]\rile unde sectorul privat este foarte slab.

Urm\rindu-[i interesele,`n condi]iile libert\]ii de ac]iune,agen]ii economici `[i orienteaz\ eforturile [i resursele spre : ceea ce este necesar [i eficient; acoperirea nevoilor sociale reale; promivarea unor activit\]i utile. ~n condi]ile propriet\]ii private [i ale liberei ini]iative,veniturile sunt inegal distribuite datorit\ inegalit\]ii eficien]ei agen]ilor economici,determinate la r=ndul ei de diferen]ele dintre oameni.

BANII 4.1. ORIGINEA,EVOLU}IA {I FUNC}IILE BANILOR 4.1.1. Originea [i evolu]ia banilor Banii `nso]esc orice ac]iune economic\,av=nd o importan]\ deosebit\ `n economia de pia]\,fiind,potrivit expresiei lui Paul Samuelson s=ngele care irig\ sistemul economic. Banii au ap\rut din necesitatea facilit\rii schimburilor,realizate ini]ial sub form\ de troc. 1) Primele forme concrete de bani au fost anumite bunuri : animale,bl\nuri,piei,buc\]i de metal;ele aveau rol de intermediar [i de etalon pentru m\surarea celorlalte bunuri. 2) Treptat,rolul de bani s-a restr=ns la metalele pre]ioase ( aur,argint ) pentru c\ aveau o valoare mare `ntr-un volum mic.
3)

Deoarece buc\]ile de metal pre]ios trebuiau evaluate de fiecare dat\,fiind diferite ca m\rime [i puritate,oamenii au trecut la baterea de moned\ ( sec. VII VI `.e.n. ). Moneda este o bucat\ tipizat\,de metal pre]ios,de o anumit\ greutate [i puritate,cu un semn distinctiv pentru a fi recunoscut\.

4) ~n secolul XVII,monedelor li s-au ad\ugat bancnotele,semne b\ne[ti emise de b\nci care certificau prezen]a aurului `n b\nci [i exprimau angajamentul b\ncii de a le preschimba,la cerere,`n aur ( p=n\ la primul r\zboi mondial ).Dreptul de a emite bancnote este rezervat B\ncii Centrale sau Na]ionale. 5) ~n sec. XX a ap\rut moneda scriptural\ ( banii de cont ). 4.1.2. Defini]ia [i func]iile banilor

Nu exist\ o defini]ie a banilor universal acceptat\.Azi banii sunt expresia generic\ pentru moneda metalic\,bancnote,moneda scriptural\ [i alte instrumente recunoscute ca moned\,existente `n posesia agen]ilor economici,av=nd forme [i denumiri diferite de la ]ar\ la ]ar\,acceptate pentru schimburi [i pl\]i `ntr-un spa]iu economic dat. Func]iile banilor : a) mijloc de m\sur\ a activit\]ii economice permit m\surarea [i compararea `n timp [i spa]iu a cheltuielilor [i rezultatelor.Moneda na]ional\ este etalonul general de m\sur\ pentru `ntreaga activitate economic\. b) mijloc de schimb apar ca intermediar `ntre dou\ tranzac]ii diferite : v=nzare/cump\rare.Instrumentul concret al m\sur\rii monetare este pre]ul. c) mijloc de plat\ - orice obliga]ie economic\ este evaluat\ `n bani [i `nceteaz\ prin achitarea sumei corespunz\toare; d) mijloc de economisire permit agen]ilor economici s\ re]in\ veniturile monetare necheltuite pentru economii [i consumuri viitoare. 4.2. MASA B|NEASC| {I PUTEREA DE CUMP|RARE A BANILOR 4.2.1. Defini]ia [i componentele masei b\ne[ti Suma de bani aflat\ `n circula]ie la un moment dat `ntr-o economie [i apar]in=nd agen]ilor economici reprezint\ masa b\neasc\ sau monetar\. Componentele masei b\ne[ti sunt : numerarul ( format din bancnote [i moned\ metalic\ ); banii scripturali ( banii de cont ). Numerarul [i banii scripturali au acela[i rol,se pot suplini [i transforma unii `n ceilal]i.Banii scripturali sunt majoritari. Masa monetar\ este direct propor]ional\ cu volumul bunurilor [i serviciilor supuse v=nz\rii [i invers propor]ional\ cu viteza de rota]ie a banilor :

M#PY/V

M # masa monetar\; P # nivelul pre]urilor; Y # cantitatea de bunuri economice supuse tranzac]iilor; V # viteza de rota]ie a banilor ( num\rul mediu de opera]iuni de v=nzare/cump\rare [i de pl\]i pe care le mijloce[te o unitate monetar\ `ntr-o anumit\ perioad\ de timp ). 4.2.2. Puterea de cump\rare a banilor Cantitatea de bunuri [i servicii care se poate procura cu o unitate b\neasc\ reprezint\ puterea de cump\rare a banilor sau valoarea banilor. Fundamental este,pentru valoarea banilor,nivelul de dezvoltare a unei economii.Puterea de cump\rare a monedei `[i are premisa `ntr-un act politic,dublat de `ncrederea colectiv\ a popula]iei [i a agen]ilor economici `n moneda respectiv\. Puterea de cump\rare a banilor ( Pcb ) se calculeaz\ ca raport `ntre volumul de bunuri economice supuse v=nz\rii ( Y ) [i oferta real\ de moned\ ( M V ) :

Pcb # Y / MV

Pcb # 1 / P

4.2.3. Reglarea masei monetare Reglarea masei monetare este `nf\ptuit\ de Banca Na]ional\ prin dou\ modalit\]i : 1. Emisiunea sau retragerea de numerar. emisiunea de moned\ este determinat\ de : - cre[terea volumului de bunuri [i servicii; - acoperirea deficitului bugetului de stat; - asigurarea pentru agen]ii economici a monedei na]ionale `n schimbul celei str\ine. retragerea de moned\ are loc `n situa]iile inverse : - sc\derea volumului de bunuri [i servicii; - existen]a excedentului bugetului de stat; - acordarea agen]ilor economici de moned\ str\in\. 2. Crearea unor cantit\]i suplimentare de bani scripturali sau/[i retragerea acestora realizate de orice banc\ prin cre[terea sau restr=ngerea volumului de credite acordate.

4.3. CONVERTIBILITATEA MONEDEI 4.3.1. Defini]ia [i tipurile convertibilit\]ii Convertibilitatea reprezint\ `nsu[irea legal\ a unei monede de a fi schimbat\ cu o alt\ moned\ `n mod liber prin v=nzare/cump\rare la un anumit pre],`n func]ie de situa]ia pie]ei. Exist\ dou\ tipuri de convertibilitate : 1. total\,c=nd schimbul se face f\r\ restric]ii semnificative privind : suma; scopul ( pentru opera]ii comerciale,turism,plasament de capital etc. ); calitatea solicitantului. 2. par]ial\,cu restric]ii mari `n calea schimbului. Moned\ liber convertibil\ au doar 5 ]\ri ( S.U.A.,Japonia,Fran]a,Marea Britanie,Germania) din cele peste 70 de ]\ri cu moned\ convertibil\. 4.3.2. Cursul de schimb [i evolu]ia sa Schimbul de anumite valute ( monede ) are loc la un anumit pre] sau curs. Cursul de schimb reprezint\ num\rul de unit\]i monetare str\ine care se primesc `n schimbul unei unit\]i monetare na]ionale `n condi]iile date de loc [i de timp. Cursul de schimb depinde de : raportul dintre cererea [i oferta de diferi]i bani na]ionali; raportul dintre puterea de cump\rare a celor dou\ monede. Cursul de schimb se modific\ `n func]ie de : * evolu]ia puterii de cump\rare a celor dou\ monede; * conjunctura economic\; * starea comer]ului exterior;

~n Rom=nia,moneda na]ional\ se afl\ `ntr-un proces de trecere la convertibilitate.~n 1990 existau dou\ cursuri : unul oficial [i altul de echilibru,cursuri care `n 1991 s-au unificat.Restric]iile `n calea convertibilit\]ii s-au mai diminuat,`n special dup\ august 1994 [i februarie 1998. 4.3.3. Importan]a [i premisele convertibilit\]ii Convertibilitatea monedei favorizeaz\ : a) comer]ul cu alte ]\ri; b) turismul interna]ional; c) dezvoltarea economiei. Premisele sau condi]iile necesare trecerii la convertibilitate sunt : * consolidarea economiei na]ionale,pentru a asigura bunuri [i servicii de calitate,diverse [i competitive; * crearea unor rezerve de valut\ str\in\ pentru a asigura importul de 5 7 luni; * formarea unui sistem de pre]uri interne flexibile [i reale,care s\ fie corelate cu pre]urile interna]ionale. 5.1. CE SUNT FACTORII DE PRODUC}IE ? 5.1.1. Interdependen]a dintre resurse [i factorii de produc]ie Factorii de produc]ie reprezint\ ansamblul elementelor care particip\ la producerea bunurilor economice [i a serviciilor,motiv pentru care aceste elemente sunt resurse: Factorii de produc]ie constituie resursele atrase,alocate [i consumate `n procesul de producere a bunurilor economice. Factorii de produc]ie sunt lega]i organic de resurse [i se afl\ `n interdependen]\: * sfera resurselor este mai larg\,nu toate resursele sunt factori; * pe m\sur\ ce sunt atrase noi resurse `n activitatea economic\,sfera factorilor se l\rge[te. Ini]ial,literatura economic\ a abordat doi factori originari : munca ( omul cu capacitatea sa de a munci ) [i natura ( p\m=ntul ).Acestora li s-a ad\ugat capitalul ( instrumente de produc]ie,materii prime etc. ),iar ulterior,mul]i al]ii,numi]i neofactori ( informa]ia,progresul tehnic,`ntreprinderea, `ntreprinz\torul,managerul etc.).Multitudinea factorilor de produc]ie poate fi clasificat\ dup\ con]i nutul ac]iunii lor `n trei mari categorii : munca natura (p\m=ntul) capitalul. 5.1.2. Evolu]ia factorilor de produc]ie Factorii de produc]ie se afl\ `n proprietatea agen]ilor economici.Locul [i rolul factorilor de produc]ie se schimb\ `n spa]iu [i timp,`n func]ie de modific\rile pe care le cunoa[te activitatea economic\. Pentru a produce tot mai multe bunuri economice,oamenii au ac]ionat :

asupra cantit\]ii,utiliz=nd un volum tot mai mare de factori de produc]ie ( dezvoltare extensiv\ ); b) asupra calit\]ii acestora,amelior=nd eficien]a utiliz\rii lor ( dezvoltare intensiv\ ). ~n condi]iile actuale,preocuparea principal\ a agen]ilor economici este economisirea [i ameliorarea calit\]ii factorilor de produc]ie.Cauzele care determin\ `n prezent aceast\ preocupare a agen]ilor economici sunt diferite: cre[terea [i diversificarea nevoilor de bunuri [i servicii; accesul dificil la anumi]i factori de produc]ie; cre[terea exigen]ei pentru calitatea bunurilor [i serviciilor; scumpirea unor factori de produc]ie; necesitatea protec]iei mediului natural.
a)

5.2. MUNCA 5.2.1. Defini]ia [i rolul muncii Munca este factorul primar,originar,comun tuturor genurilor de activitate. Munca este activitatea con[tient\,specific uman\,`ndreptat\ spre un anumit scop,prin care omul `[i define[te interesul,`[i caut\ [i `[i construie[te mijloacele adecvate atingerii scopului propus. Munca a fost [i este factorul activ ( prin munc\ are loc combinarea,utilizarea [i perfec]ionarea celorlal]i factori ) [i determinant ( f\r\ munc\ nu se produce nimic ). Munca este o `mbinare de : efort fizic ( c=nd acesta predomin\,munca se nume[te fizic\ ); efort intelectual ( dac\ este predominant,munca este intelectual\ ). ~n plan istoric,pe primele trepte ale dezvolt\rii societ\]ii a predominat efortul fizic,pentru ca la un moment dat `n prim plan s\ treac\ efortul de g=ndire,de creativitate. 5.2.2. Tendin]a de reducere a duratei muncii Pe parcursul dezvolt\rii societ\]ii cre[te rodnicia muncii,adic\ oamenii `[i asigur\ cele necesare traiului `ntr-un timp de munc\ mai redus,prin asimilarea informa]iei [i perfec]ionarea factorilor de produc]ie ( `ndeosebi a capitalului ). Consecin]a este tendin]a obiectiv\ de reducere a duratei muncii [i cre[terea corespunz\toare a timpului liber din afara muncii (pentru [colarizare,igien\,transport,timp liber `n general).Acest lucru este expresia gradului de civiliza]ie. 5.3. NATURA 5.3.1. Rolul economic al p\m=ntului Natura,care constituie cadrul de formare [i de existen]\ al omului,este factor de produc]ie originar. P\m=ntul cuprinde : `n sens larg : solul,subsolul,aerul,apa,fauna,flora; `n sens restr=ns : solul ( fondul funciar ).

Rolul economic al p\m=ntului decurge din urm\toarele : constituie cadrul general,spa]iul de desf\[urare al tuturor activit\]ilor omene[ti; este surs\ de elemente nutritive,ap\ [i oxigen pentru plante,animale,p\s\ri; reprezint\ principalul factor de produc]ie `n agricultur\; este singura surs\ de producere a alimentelor [i a unei game largi de materii de natur\ agrosilvic\. 5.3.2. Caracteristicile p\m=ntului ca factor de produc]ie 1. are caracter limitat,tinde s\ devin\ restrictiv pentru activitatea economic\;de aceea se impune conservarea lui [i utilizarea ra]ional\. 2. este regenerabil 5.4. CAPITALUL 5.4.1. Defini]ia [i componen]a capitalului Capitalul desemneaz\ ansamblul bunurilor produse prin munc\ [i folosite pentru ob]inerea altor bunuri [i servicii destinate v=nz\rii. Bunurile numite capital servesc indirect satisfacerii trebuin]elor sociale.De aceea,bunurile respective se mai numesc [i capital tehnic sau bunuri de produc]ie [i sunt formate din : cl\dirile `n care au loc activit\]ile economice,instala]iile,utilajele,materiile prime,materialele,combustibilul, energia,tehnca de calcul,licen]ele etc. 5.4.2. Formele capitalului Componentele capitalului se comport\ diferit `n activitatea economic\,`ndeplinesc func]ii diverse [i se clasific\ dup\ mai multe criterii.Cel mai imporatnt criteriu `l constituie modul `n care particip\ la activitate,se consum\ [i se `nlocuiesc.Exist\,astfel,dou\ tipuri de capital: a) Capitalul fix este partea capitalului format\ din bunuri ca : utilaje,instala]ii, cl\diri etc. care : particip\ la mai multe cicluri de produc]ie; se consum\ treptat (se uzeaz\); se `nlocuiesc dup\ mai mul]i ani. Uzura fizic\ const\ `n deprecierea treptat\ a caracteristicilor func]ionale ale capitalului fix ca urmare a folosirii lui productive sau a ac]iunii agen]ilor naturali. Uzura moral\ const\ `n deprecierea valoric\ sau tehnic\ a capitalului fix `nainte de a se produce uzura fizic\ complet\.Apare datorit\ progresului tehnic [i a pie]ei,care asigur\ bunuri similare noi cu pre]uri mai sc\zute [i cu performan]e superioare.

Capitalul circulant este partea capitalului format\ din bunuri ( materii prime [i materiale,combustibil etc.) ,care : particip\ la un singur ciclu de produc]ie; se consum\ dintr-o dat\ sau se transform\ profund; se `nlocuiesc dup\ fiecare ciclu de produc]ie.
b)

5.5. PROGRESUL FACTORILOR DE PRODUC}IE Progresul factorilor de produc]ie reprezint\ un [ir de realiz\ri ce poate fi pus `n eviden]\ prin surprinderea tendin]elor fundamentale de schimbare manifestate pe termen foarte lung. 5.5.1. Aspectul cantitativ Este pus `n eviden]\ de dou\ tendin]e : a) tendin]a general\ de cre[tere a num\rului de factori de produc]ie ( diversificarea lui); ex.:procesele produc]iei agricole vegetale,care implic\ azi un num\r mai mare de factori dec=t `n trecut - `ngr\[\minte,iriga]ii etc.) b) tendin]a general\ de cre[tere a volumului factorilor de produc]ie. 5.2.2. Aspectul calitativ Este eviden]iat de urm\toarele tendin]e : a) cre[terea ra]ionalit\]ii utiliz\rii factorilor de produc]ie,a eficien]ei lor,av=nd ca efect diminuarea consumului de factori pe unitatea de bun creat sau pe unitatea de trebuin]\ satisf\cut\; b) extinderea utilit\]ii factorilor `n noi activit\]i prin combinarea lor `n variante [i cu rezultate diferite (de ex.: folosirea petrolului,energiei electrice,a unor tehnologii `n tot mai multe activit\]i). c) utilizarea factorilor de produc]ie pe principii ecologice,urm\rindu-se evitarea degrad\rii mediului ambiant [i men]inerea parametrilor de mediu `n limite normale pentru existen]a uman\.

6.1. PROGRESUL TEHNIC {I PROGRESUL ECONOMIC 6.1.1. Conceptul de progres tehnic Progresul tehnic se define[te ca totalitate a realiz\rilor prin care o `ntreprindere sau o economie `n ansamblul s\u devine mai eficient\. Progresul tehnic este,`n acela[i timp,premis\ [i rezultat pentru dezvoltarea unei economii. Cre[terea eficien]ei se poate realiza prin : a) mici amelior\ri `n procesul de produc]ie :

 suprimarea transporturilor inutile; aprovizionarea mai rapid\; circula]ia mai bun\ a pieselor `n produc]ie. b) schimb\ri ample,profunde : calificarea popula]iei apte de munc\; descoperirea [i aplicarea unor noi idei [tiin]ifice; folosirea unor produse [i tehnologii noi; utilizarea unor noi surse de energie; perfec]ionarea echipamentului [i a tehnologiilor. Progresul tehnic determin\ cre[terea eficien]ei economice prin : * cre[terea volumului produc]iei cu acela[i consum de factori; * reducerea consumului de factori de produc]ie pe unitatea de produs. Progresul tehnic contribuie substan]ial la : diversificarea sortimental\ a produc]iei; ridicarea calit\]ii bunurilor; u[urarea muncii [i accentuarea caracterului ei creator; reducerea duratei muncii. Progresul tehnic este considerat temelia progresului economic !! 6.1.2. Reglarea economic\ a progresului tehnic Aceasta este realizat\ de c\tre pia]\ prin : a) concuren]\ `ntre agen]ii economici,care stimuleaz\ promovarea progresului tehnic; b) comercializarea progresului tehnic,care confirm\ dac\ se dovede[te economic ( eficient ) prin `ncas\ri mai mari dec=t cheltuielile f\cute; 6.2. INOVA}IA 6.2.1. Conceptele de inovare [i inova]ie Inovarea este activitatea creatoare,exclusiv uman\,prin care este generat progresul tehnic. ~ntruc=t actul creativ implic\ [tiin]a,inovarea este denumit\ [i cercetare [tiin]ific\. Cercetarea [tiin]ific\ este caracterizat\ prin : este o activitate sistematic\ [i permanent\,cu un cadru juridic [i organizatoric propriu; se desf\[oar\ printr-o mi[care ondulatorie `n care alterneaz\ momente de relaxare, stagnare,regres chiar,cu perioade de cre[tere,intensificare,numite revolu]ii ( tehnice, [tiin]ifice,tehnologice etc. ); `ncepe cu identificarea obiectului preocup\rilor sale,continu\ cu documentarea [i se `ncheie cu utilizarea efectiv\ a rezultatelor ( inova]iile ) [i generalizarea lor; se realizeaz\ `n institute specializate [i universit\]i. Inova]ia este proiectul,ideea,realizarea care prin aplicare `[i dovede[te capacitatea de a cre[te eficien]a.

Inova]ia este rezultatul inov\rii,care presupune cheltuieli mari,de aceea v=nzarea unei inova]ii se face la pre]uri foarte mari.Inova]ia constituie obiectul unor reglement\ri juridice na]ionale [i interna]ionale,fiind protejat\ prin dreptul de proprietate industrial\.Ea transform\ progresul tehnic,generat de inovare,`n progres economic. 6.2.2. Tendin]ele pe termen lung ale cercet\rii [tiin]ifice a) Tendin]a de accelerare,ilustrat\ de : reducerea timpului necesar pentru realizare unei cercet\ri; cre[terea num\rului annual de cercet\ri; cre[terea ponderii produselor noi. b) Tendin]a de cre[tere a cheltuielilor,ilustrat\ de : cre[terea cheltuielilor pe inova]ie; utilizarea unor sume tot mai mari pentru inovare. Aceast\ tendin]\ `i elimin\ sau `i marginalizeaz\ pe cei care nu fac fa]\ cre[terii cheltuielilor sau `i determin\ s\-[i uneasc\ for]ele,s\ coopereze.Caracterul tot mai costisitor al cercet\rii [tiin]ifice,precum [i riscurile pe care le implic\ au determinat : concentrarea cercet\rii [i a inova]iilor `n ]\rile [i la firmele cele mai bogate; implicarea statului `n finan]area cercet\rii [tiin]ifice `n toate ]\rile.

6.3. PROGRESUL TEHNIC {I SOCIETATEA 6.3.1. Opozi]ia social\ la progresul tehnic Progresul tehnic provoac\ mari transform\ri `n societate,el afect=nd puternic `ntreaga existen]\ uman\.Promovarea progresului tehnic presupune eforturi de adaptare la o serie de schimb\ri care decurg din natura sa,cum ar fi : `nlocuirea unor echipamente [i perfec]ionarea altora; reorganizarea produc]iei; reorientarea spre alte activit\]i a unei p\r]i din popula]ia ocupat\; renun]area la unele tehnologii; ridicarea preg\tirii noilor genera]ii. Aceste schimb\ri sunt dificil de realizat de anumite persoane sau firme,deoarece : * nu au mijloacele b\ne[ti necesare; * nu au starea s\n\t\]ii,v=rsta sau psihologia necesare; * nu au interesul s\ o fac\; * nu sesizeaz\ necesitatea acelor schimb\ri. Progresul tehnic induce o stare de team\ [i nesiguran]\,determin=nd rezisten]\ sau opozi]ie la progresul tehnic.C=nd aceast\ rezisten]\ este cauzat\ de

efectele negative ale progresului tehnic,cum ar fi poluarea,ea stimuleaz\ preocup\ri pentru : promovarea tehnicilor [i tehnologiilor mai pu]in poluante; descoperirea de mijloace de depoluare; realizarea unor ac]iuni pentru protejarea naturii. 6.3.2. Progresul tehnic [i [omajul Progresul tehnic influen]eaz\ gradul de ocupare a popula]iei `n func]ie de durat\,astfel : a) pe termen scurt provoac\ reducerea num\rului de locuri de munc\ ( [omaj ) datorit\ mecaniz\rii, automatiz\rii [i robotiz\rii; b) pe termen lung determin\ cre[terea num\rului de locuri de munc\,fapt demonstrat `n ]\rile dezvoltate.Este evident\ `ns\ necesitatea recalific\rii unei p\r]i din popula]ie. 7.1. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUC}IE 7.1.1. Condi]iile care influen]eaz\ combinarea Unirea sub aspect cantitativ,structural [i calitativ a factorului uman cu factorii materiali ai produc]iei, `n vederea producerii de bunuri economice,reprezint\ combinarea factorilor de produc]ie.
Este o opera]ie tehnico-economic\ prezent\ `n orice economie.

Combinarea factorilor de produc]ie depinde de 4 condi]ii principale : 1. Natura activit\]ii,adic\ domeniile `n care agen]ii economici ac]ioneaz\,manifest=ndu-[i libera ini]iativ\.Separarea activit\]ii agen]ilor economici pe domenii distincte ( industriale,agricole, comerciale,bancare etc. ) formeaz\ diviziunea muncii. Activitatea economic\ prin natura sa implic\ numero[i factori;spre exemplu,activitatea `n agricultur\ presupune : munc\ de o anumit\ calificare; p\m=ntul ca principal mijloc; mu[ini agricole,instala]ii etc. 2. Nevoile de bunuri [i servicii,posibilit\]ile de produc]ie dintr-un anumit domeniu determin\ dimensiunile acestei activit\]i. Proportiile activit\]ii depind de calitatea,cantitatea,structura factorilor de produc]ie existen]i pe pia]\.Dac\ nevoile sunt `n cre[tere,agen]ii economici vor urm\ri maximizarea produc]iei de bunuri [i servicii la un volum dat de factori de produc]ie;`n caz contrar,prin combinarea factorilor de produc]ie se va c\uta s\ se asigure ob]inerea bunurilor necesare cu consum minim de factori. 3. Conditiile tehnice de produc]ie,mai ales gradul de asumare a progresului tehnic `n factorii de produc]ie utiliza]i influen]eaz\ la r=ndul lor combinarea factorilor de produc]ie. 4. Abilitatea `ntreprinz\torului,care const\ `n priceperea,dib\cia de a se adapta cerin]elor pie]ei [i de a face fa]\ concuren]ei pentru a nu fi eliminat de pe pia]\.
7.1.2. Eficien]a combin\rii factorilor de produc]ie

~n condi]iile caracterului limitat al factorilor de produc]ie [i al scumpirii acestora,corelate cu amplificarea [i diversificarea nevoilor, agen]ii economici sunt interesa]i de g\sirea unor modalit\]i c=t mai eficiente de combinare [i utilizare a factorilor.~n acest scop,ei utilizeaz\: cele mai noi descoperiri ale managementului [i marketingului substituirea factorilor. Management # disciplin\ economic\ care se ocup\ cu studierea con]inutului,metodelor,tehnicilor de conducere.Este modul de a conduce [i gestiona o `ntreprindere pentru a asigura func]ionarea eficient\ a activit\]ii. Marketing # disciplin\ economic\ care are ca obiect studiul cererii pie]ei [i satisfacerea acesteia cu produse [i servicii `n condi]ii c=t mai bune;adaptarea produc]iei la cerin]ele prezente [i viitoare ale consumurilor viitoare,altfel spus a produce ceea ce ar trebui s\ fie cump\rat,mai cur=nd dec=t a vinde ceea ce s-a produs. Substituirea reprezint\ `nlocuirea par]ial\ sau `n `ntregime a unuia sau mai multor factori de produc]ie cu unul sau mai mul]i factori noi sau deja folosi]i,`n vederea ob]inerii unor rezultate mai bune. Substituirea poate avea loc `ntre un factor [i altul ( ex. `ntre factorul natur\ [i factorul capital ) sau `ntre componentele aceluia[i factor de produc]ie ( materiile prime `nlocuite cu cele sintetice ). Substiturirea factorilor se bazeaz\ pe compatibilitatea caracteristicilor de adaptabilitate [i utilitate a p\r]ilor ce se combin\. Combinarea factorilor de produc]ie se face pe baza unor calcule de eficien]\ referitoare la productivitatea marginal\ [i rata marginal\ de substitu]ie. a) productivitatea marginal\ a unui factor de produc]ie ( Wm ) exprim\ sporul de produc]ie ( Q) ob]inut prin cre[terea cu o unitate a factorului respectiv ( X),ceilal]i r\m=n=nd nemodifica]i :

Wm = Q / X
b) rata marginal\ de substitu]ie ( RmS ) reprezint\ cantitatea dintru-un factor de produc]ie necesar\ ( x ) pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor ( y ),pentru ca produc]ia s\ r\m=n\ aceea[i :

-Wmx / Wmy

RmS # - x / y

R mS #

unde Wmx = productivitatea marginal\ a factorului care substituie Wmy= productivitatea marginal\ a factorului substituit

7.2. COSTUL DE PRODUC}IE 7.2.1. Consumul factorului capital,munc\ [i al celui natural Pentru a ob]ine bunuri economice [i servicii,agen]ii economici fac anumite cheltuieli cu factorii de produc]ie Costul de produc]ie reprezint\ cheltuielile cu factorii de produc]ie utiliza]i pentru producerea unui bun sau a unui serviciu,altfel spus,c=t `l cost\ pe `nreprinz\tor producerea unui bun sau serviciu.

Costul de produc]ie trebuie s\ se reg\seasc\ `n pre]ul de v=nzare al bunului economic pentru a fi recuperat.Orice factor de produc]ie se consum\,se cheltuie,particip=nd `ns\ diferit la costuri. 1. Consumul capitalului fix corespunde uzurii lui ca urmare a particip\rii la ciclurile de produc]ie.Expresia b\neasc\ a uzurii capitalului fix reprezint\ amortizarea. Prin amortizare se `n]elege recuperarea treptat\ a cheltuielilor f\cute cu achizi]ionarea capitalului fix,prin uncluderea unei p\r]i din aceste cheltuieli `n costul produselor la a c\ror fabricare particip\,`n func]ie de durata lui de amortizare. Amortizarea capitalului fix ( Acf ) se exprim\ numai valoric,ca sum\ inclus\ `n costul de fabrica]ie a bunului.

A # V/ T

Ca # A 100 / V

A # suma anual\ a amortiz\rii; V # valoarea exprimat\ prin pre]ul de achizi]ionare; T # durata de func]ionare a capitalului fix; Ca # Cota sau rata annual\ a amortiz\rii; 2. Consumul capitalului circulant presupune includerea integral\, `n form\ material\ sau b\neasc\,a bunurilor din care este format, `n rezultatele produc]iei.Exemplu : l=na ( capital circulant ) se reg\se[te `n covor ( produs finit ). Cantitatea de capital circulant consumat\,`n expresie fizic\,pentru ob]inerea unui bun economic se nume[te consum specific sau tehnologic. 3. Consumul factorului munc\ poate fi exprimat fizic prin timpul de munc\ cheltuit pentru ob]inerea unui bun economic [i valoric prin sumele pl\tite sub form\ de salarii angaja]ilor. 4. Consumul factorului natur\ se poate releva numai valoric,prin ceea ce pl\te[te `ntreprinz\torul pentru a-l dob=ndi [i utiliza.
7.2.2. Nivelul costului de produc]ie

A. COSTUL GLOBAL reprezint\ ansamblul costurilor corespunz\toare unui volum de produc]ie dat.El cuprinde costul fix,costul variabil [i costul total. Costul fix ( CF ),determinat de consumurile fixe,desemneaz\ acele cheltuieli care pe termen scurt r\m=n relativ stabile,neinfluen]ate de modificarea volumului produc]iei (chirii,asigur\ri,amortizarea capitalului fix,cheltuielile cu `ntre]inerea,energia electric\, salariile din administra]ie ). Costul variabil ( CV ),determinat de consumuri variabile, se modific\ `n raport cu modificarea produc]iei ( cresc sau scad o dat\ cu cre[terea sau diminuarea acesteia,dar nu `ntotdeauna direct propor]ional.Costul variabil implic\: materiile prime,combustibil, energia pentru produc]ie,salariile muncitorilor. Costul total ( CT ) este generat de consumurile aferente `ntregii produc]ii : costuri fixe [i costuri variabile. CT=CF+Cv

B.COSTUL MEDIU ( unitar )reprezint\ costul pe unitatea de produs sau pe unitatea de efect util.El poate fi fix,variabil [i total,fiecare calcul=ndu-se prin repartizarea costurilor globale respective ( fixe,variabile [i totale ) la cantitatea de bunuri produse ( Q ).

CFM # CF / Q
sau : Costul

CVM # CV / Q

CTM # CT / Q

CTM # CFM ^ CVM

fix mediu depinde `ndeosebi de evolu]ia volumului produc]iei.Costul variabil mediu depinde at=t de cheltuielile variabile c=t [i de evolu]ia produc]iei.Costul total mediu depinde at=t de costurile variabile c=t [i de evolu]ia produc]iei. Costurile de produc]ie au un comportament diferit `n func]ie de m\rimea volumului produc]iei.De ex.,`n cazul cre[terii produc]iei : costul fix global r\m=ne constant,`n timp ce costul fix mediu se mic[oreaz\; costul variabil global cre[te,pe c=nd costul variabil mediu se poate reduce; costul global se m\re[te,iar costul mediu total se poate mic[ora. C.COSTUL MARGINAL ( Cm ) reprezint\ sporul de cheltuieli totale ( CT) necesare pentru a spori produc]ia cu o unitate ( Q) :

Cm # C T / Q
7.2.4. Reducerea costului de produc]ie Fiecare agent economic este interesant s\ ob]in\ produc]ia cu costuri c=t mai mici,pentru a dob=ndi un c=[tig c=t mai mare.C\ile de reducere a costurilor sunt foarte diverse : cump\rarea factorilor de produc]ie necesari cu pre]uri c=t mai mici; reducerea stocurilor; reducerea consumului de materii prime [i materiale; reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs,prin cre[terea mai rapid\ a productivit\]ii fa]\ de salarii; mic[orarea cheltuielilor de exploatare a utilajelor; reducerea cheltuielilor administrative; economii la cheltuielile de dezvoltare; reducerea cheltuielilor de desfacere; diminuarea cheltuielilor de publicitate. Reducerea costurilor nu este un scop `n sine [i nu trebuie s\ aib\ efecte negative asupra calit\]ii produselor,ci dimpotriv\,s\ asigure un spor de utilitate. Stabilirea nivelului normal al costurilor se face `n raport cu : a) nivelul cel mai sc\zut realizat `n `ntreprindere p=n\ atunci; b) costul `ntreprinderii cu cea mai bun\ pozi]ie competitiv\ `n domeniu; c) pre]urile de v=nzare ale bunului respectiv Concuren]a pe pia]\ impune ca bunurile economice : s\ `ncorporeze `n costurile lor materii prime c=t mai pu]ine [i munc\ `nalt\ calificat\; s\ fie ob]inute cu cele mai moderne tehnologii.

Costul de produc]ie ( Cp ) este limita inferioar\ p=n\ la care poate cobor` pre]ul de v=nzare ( P ) f\r\ s\ duc\ la faliment. 8.1. PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUC}IE 8.1.1. Conceptul de productivitate ~n condi]iile `n care resursele sunt limitate,pentru ca un `ntreprinz\tor s\ c=[tige mai mult,el trebuie s\ produc\ mai multe bunuri economice cu factori de produc]ie limita]i.Solu]ia este cre[terea eficien]ei utiliz\rii factorilor,adic\ a ra]ionalit\]ii activita]ii sale. Expresia sintetic\ a eficien]ei utiliz\rii factorilor de produc]ie este productivitatea,adic\ rodnicia,randamentul factorilor de produc]ie utiliza]i `n activit\]i economice. Nivelul productivit\]ii se exprim\ ca raport `ntre cantitatea de bunuri economice ob]inute ( Q ) [i factorii de produc]ie implica]i `n realizarea lor ( Fi ) :

W # Q / Fi
W - nivelul productivit\]ii Q - rezultatele ob]inute F - factorii de produc]ie implica]i,evalua]i fie fizic,fie valoric Nivelul productivit\]ii se calculeaz\ pe firm\,pe ramur\ economic\ sau la nivelul unei economii. 8.1.2.Importan]a cre[terii productivit\]ii 1. Pentru `ntreprinz\tori : cre[te eficien]a ( se ob]in rezultate mai bune cu acela[i volum de factori de produc]ie sau cu un volum mai mic ); se reduce costul total; cre[te competitivitatea firmei [i capacitatea ei de a face fa]\ concuren]ei; se ob]in venituri mai mari chiar dac\ reduc pre]urile; 2. Pentru o economie na]ional\ : se produce mai mult\ bog\]ie; nevoile se satisfac mai promt; se produce detensionarea dintre nevoi [i resurse; cre[te competitivitatea bunurilor unei ]\ri pe pia]a intern\ [i extern\; durata muncii se reduce,cresc=nd timpul pentru instruire [i dezvoltarea vie]ii culturale. Nivelul [i evolu]ia productivit\]ii depind de o mul]ime de factori : caliatea factorilor de produc]ie utiliza]i, abilitatea `ntreprinz\torului, motiva]ia economic\ a posesorilor de factori, calitatea conducerii [i a organiz\rii activit\]ii, condi]iile naturale etc.

8.2. FORMELE PRODUCTIVIT|}II 8.2.1. Productivitatea par]ial\ ~n teoria [i practica economic\ se vorbe[te despre dou\ productivitate : productivitatea par]ial\ [i productivitatea global\. tipuri de

Productivitatea par]ial\ este productivitatea unui singur factor de produc]ie considerat a fi la originea rezultatelor ob]inute,respectiv la baza modific\rii lor.Se poate calcula productivitatea muncii,productivitatea capitalului, productivitatea p\m=ntului. 1.Productivitatea muncii ( WL )
a)

Productivitatea medie a muncii ( WLm ) se determin\ ca raport `ntre produc]ia total\ ( Q ) [i cantitatea de munc\ utilizat\ ( L ) ,aceasta din urm\ fiind exprimat\ prin num\r de salaria]i sau de ore de munc\ : WLm # Q / L Productivitatea marginal\ a muncii ( WLmg ) exprim\ eficien]a ultimei unit\]i de munc\ implicat\ `n activitatea economic\ [i se calculeaz\ ca raport `ntre varia]ia absolut\ a rezultatelor ( Q ) [i varia]ia cantit\]ii de munc\ utilizat\ ( L): WLmg # Q / L

b)

~n cazul unui lucr\tor suplimentar,rezult\ dou\ condi]ii pentru `ntreprinz\tori : randamentul lucr\torului suplimentar este mai ridicat dec=t randamentul mediu al salaria]ilor anteriori; randamentul mediu al muncii este mai mare comparativ cu cel anterior. Deoarece productivitatea muncii are rolul determinant `n cadrul ansamblului factorilor de produc]ie,productivitatea muncii ( medie [i marginal\ ) de]ine locul central `n cadrul metodelor de evaluare a productivit\]ii.Ea a fost calculat\ pentru prima dat\ `n S.U.A. `n sec. XIX. Nivelul productivit\]ii muncii este influen]at de : calitatea capitalului fix utilizat,care determin\ nivelul tehnic al produc]iei; preg\tirea [i calificarea factorului munc\; gradul de organizare a produc]iei [i a muncii; calitatea condi]iilor de munc\ [i climatul social din `ntreprindere; gradul de cointeresare a angaja]ilor; condi]iile naturale. Exist\ o corela]ie `ntre evolu]ia productivit\]ii muncii [i veniturile salariale : dinamica productivit\]ii trebuie s\ fie superioar\ dinamicii salariilor ( ca o excep]ie,pe termen scurt ele pot fi egale ). 2. Productivitatea capitalului ( WK )

a)

Productivitatea medie a capitalului ( WKm ) exprim\ randamentul mediu al capitalului utilizat [i se calculeaz\ ca raport `ntre rezultatele ob]inute `ntr-o anumit\ perioad\ ( Q ) [i varia]ia capitalului tehnic folosit ( K ) : WKm # Q / K Productivitatea marginal\ a capitalului ( WKmg ) exprim\ eficien]a ultimei unit\]i din capitalul tehnic atras [i folosit `n activitatea economic\ [i se determin\ ca raport `ntre varia]ia rezultatelor ( Q) [i varia]ia capitalului tehnic utilizat ( K ) : WKmg # Q / K

b)

3. Productivitatea
a)

p\m=ntului ( WP )

Productivitatea medie a p\m=ntului ( WPm ) exprim\ randamentul mediu al factorului de produc]ie p\m=nt utilizat `n activitatea economic\ [i se determin\ ca raport `ntre produc]ia ob]inut\ ( Q) [i suprafa]a de teren utilizat\ ( P ) : WPm # Q / P Productivitatea marginal\ a p\m=ntului ( WPmg ) exprim\ randamentul ultimei unit\]i de teren atrase `n activitatea economic\ [i se determin\ ca raport `ntre varia]ia produc]iei ob]inute ( Q) [i varia]ia suprafe]ei de teren folosite ( P) : WPmg # Q / P 8.2.2. Productivitatea global\

b)

Productivitatea global\ exprim\ eficien]a agregat\ a tuturor factorilor de produc]ie implica]i `n ob]inerea unui rezultat economic.Elaluarea acesteia este mai dificil\,datorit\ problemelor pe care le ridic\ `nsumarea factorilor de produc]ie at=t de diferi]i.
a)

Productivitatea global\ medie a factorilor de produc]ie ( Wgm ) se determin\ ca raport `ntre rezultatul total ob]inut [i suma tuturor factorilor de produc]ie utiliza]i,evalua]i `n expresie valoric\ : Wmg # Q / L ^ K ^ P Productivitatea global\ marginal\ ( Wgmg ) exprim\ eficien]a ultimei unit\]i din to]i factorii de produc]ie utiliza]i `n activitatea economic\ [i se determin\ ca raport `ntre varia]ia rezultatelor ob]inute [i varia]ia tuturor factorilor de produc]ie utiliza]i : Wgmg # Q / L ^ K ^ P

b)

9. CONSUMATORUL {I UTILITATEA ECONOMIC|

9.1. UTILITATEA ECONOMIC| 9.1.1. Conceptul de utilitate economic\ Consumatorul de bunuri [i servicii ( popula]ia ) urm\re[te ca `n schimbul sumei pl\tite pentru achizi]ionarea unui bun s\ ob]in\,prin consum,o satisfac]ie.Capacitatea unui bun de a satisface o anumit\ nevoie reprezint\ utilitatea `n general.Baza utilit\]ii este dat\ de propriet\]ile caracteristice ale bunului respectiv. Utilitatea economic\ reprezint\ satisfac]ia pe care o ob]ine un consumator dat prin folosirea unei cantit\]i determinate dintr-un bun economic,`n anumite condi]ii de loc [i timp. Utilitatea economic\ este un concept ce impune c=teva preciz\ri : a) nu este vorba de utilitatea unui bun `n general ( ex. p=inea ) ci de satisfac]ia pe care o d\ consumarea unui cantit\]i determinate (doze) din bunul respectiv, `ntr-un interval de timp [i `n condi]ii date; b) este vorba de un consumator precis,bine definit ( cu preferin]e,gusturi [i situa]ie economic\ ) [i nu de satisfac]ia resim]it\ de oameni `n general prin consumarea unei cantit\]i dintr-un bun; c) deoarece consumatorul nu de]ine ini]ial cantitatea dorit\ din bunul respectiv,el trebuie s\ o cumpere,renun]=nd la o sum\ de bani,`n condi]ii date de loc [i timp. 9.1.2. Aprecierea utilit\]ii economice Utilitatea economic\ exprim\ importan]a pe care o persoan\ o acord\ la un moment dat,`n condi]ii determinate,fiec\rei unit\]i dintr-o mul]ime de bunuri identice.Din acest motiv,aprecierea utilit\]ii economice are un caracter individual [i subiectiv,fiind diferit\ de la un individ la altul.Un bun poate avea utilitate economic\ pentru un individ,dar nu [i pentru altul.Utilitatea economic\ depinde de raportul pe care fiecare `l stabile[te `ntre propriet\]ile unui bun [i intensitatea nevoilor sale.La r=ndul s\u,acest raport este influen]at de nivelul de cultur\,de gradul de informare,de aspira]iile [i op]iunile fiec\ruia,ca [i de cantitatea bunurilor la care are el acces. ~n consecin]\,elementele unei mul]imi de bunuri omogene,cu acelea[i propriet\]i,vor fi apreciate `n mod diferit ca utilitate economic\ de c\tre diferi]i indivizi,c\ci ei au disponibilit\]i de consum diferite.Chiar [i pentru acela[i individ,fiecare doz\ dintr-un bun are utilitate diferit\,`n func]ie de cantitatea [i momentul c=nd acestea sunt disponibile.Astfel,o cantitate de 1 kg. de carne consumat\ de un individ `n decursul unei s\pt\m=ni are o anumit\ utilitate.Dublarea cantit\]ii de carne `l duce la cre[terea satisfac]iei ( utilit\]ii ),dar `ntr-o m\sur\ mai redus\,nu propor]ional. Satisfac]ia resim]it\ la consumarea primei doze dintr-un bun este mai ridicat\,fiecare nou\ doz\ consumat\ din acel bun `i aduce o satisfac]ie `n sc\dere,deoarece satisface o nevoie `n sc\dere. Utilitatea adi]ional\ pe care consumatorul o confer\ fiec\rei

doze suplimentare dintr-o mul]ime de bunuri omogene la care are acces este pozitiv\ dar descresc\toare `n raport cu utilitatea unit\]ilor consumate anterior. ~n [tiin]a economic\,`n secolul trecut,Gossen a formulat legea utilit\]ii marginale descresc=nde,potrivit c\reia m\rimea intensit\]ii unei pl\ceri descre[te progresiv p=n\ la saturare dac\ este satisf\cut\ `n mod continuu,ne`ntrerupt. Utilitatea marginal\ este sinonim\ unit\]ii adi]ionale,adic\ satisfac]ia pe care o aduce fiecare nou\ unitate consumat\ dintr-un bun economic. Utilitatea marginal\ ( Um ) reprezint\ varia]ia utilit\]ii totale ( Vt ) rezultat\ din cre[terea cu o unitate ( x ) a cantit\]ii consumate dintr-un bun :

Um # Ut \ X

unde : Ut # varia]ia utilit\]ii totale X # varia]ia cantit\]ii consumate din bunul X Satisfac]ia rezultat\ din consumarea tuturor unit\]ilor unei mul]imi de bunuri de acela[i fel reprezint\ utilitatea total\ : UT # u1 ^ u2 ^ ^ un O dat\ cu cre[terea cantit\]ii consumate dintr-un bun economic,utilitatea individual\ descre[te ( u1> u2 > > un ). 9.2 ALEGEREA CONSUMATORULUI RA}IONAL Confruntat cu o mul]ine de trebuin]e [i av=nd la dispozi]ie resurse limitate,omul,ca fiin]\ ra]ional\,este pus mereu `n situa]ia de a alege pentru ca,`n func]ie de veniturile de care dispune,s\ ob]in\ o satisfac]ie c=t mai mare din consumul bunurilor. S\ presupunem c\ un consumator X,av=nd venitul zilnic de 3.000 u.m. disponibil pentru a achizi]iona bunurile A [i B,av=nd acela[i pre],1.000 u.m. Utilitatea economic\ conferit\ consumatorului X de bunul A Cantitatea ( nr. doze sau nr. de unit\]i qA ) Utilitatea economic\ Utilitatea total\ ( UTA ) Utilitatea marginal\ ( UmA ) 1 2 3 4 5 6

10 10

18 8

24 6

28 4

30 2

30 0

Utilitatea economic\ conferit\ consumatorului X de bunul B Cantitatea ( nr. doze sau nr. unit\]i qB ) 1 2 3 4 5 7 8 Utilitatea economic\ Utilitatea total\ ( UTB ) 8 15 21 26 30 35 36 Utilitatea marginal\ ( UmB ) 8 7 6 5 4 2 1

6 33 3

Consumatorul ra]ional achizi]ioneaz\ mai `nt=i prima unitate din bunul A,av=nd utilitatea marginal\ mai mare ( 10 > 8 ).Cheltuie[te deci 1.000 u.m. [i `i mai r\m=n 2.000 u.m.~n continuare poate achizi]iona cu banii r\ma[i a doua unitate din bunul A [i prima unitate din bunul B ( av=nd aceea[i utilitate marginal\,8 ). Cantit\]ile achizi]ionate de consumator vor fi deci : qA # 2 unit\]i qB # 1 unitate Utilitatea total\ ( agregat\ ) va fi : UT # 10 ^ 8 ^ 8 # 26 Orice alt\ decizie de cump\rare din cele dou\ bunuri cu venitul avut nu-i poate asigura o satisfac]ie mai mare.~n cazul `n care cele dou\ bunuri au pre]uri diferite ( PA # 2.000 u.m. [i PB # 1.000 u.m. ) venitul este de 9.000 u.m.,dar condi]iile de utilizare r\m=n acelea[i,care va fi utilitatea marginal\ pentru fiecare unitate monetar\ cheltuit\ ? Achizi]ion=nd prima unitate din bunul A,raportul dintre utilitatea marginal\ [i pre] va fi : UmA / PA # 10 / 2000 # 0,005 ; UmB / PB # 8 / 1000 # 0,008

Deoarece 0,008 >0,005 rezult\ c\ : UmA / PA < UmB / PB Consumatorul ra]ional va opta pentru achizi]ionarea primei unit\]i din bunul B.Apoi,cu venitul r\mas ( 8.000 u.m. ) va alege a doua unitate din bunul B,`ntruc=t UmB / PB # 7 / 1.000 # 0,007, care este mai mare dec=t valoarea primei unit\]i din bunul A ( 0,005 ). A treia achizi]ie va fi tot din bunul B,a treia unitate din acesta,c\ci [i `n acest caz raportul dintre utilitatea marginal\ [i pre]ul unit\]ii este mai mare dec=t cel dintre utilitatea marginal\ [i pre]ul primei unit\]i din bunul A : UmB / PB # 6 / 1.000 # 0,006 ( 0,006 >0,005 ) ~n acest moment venitul r\mas este de 6.000 u.m. [i cu el consumatorul va mai face patru achizi]ii : prima unitate din bunul A [i a patra unitate din bunul B,ambele av=nd aceea[i valoare : UmA / PA # 10 / 2.000 # 0,005 [i UmB / PB # 5 / 1.000 # 0,005 a doua unitate din bunul A [i a cincea unitate din bunul B : UmA / PA # 8 / 2.000 # 0,004 [i UmB / PB # 4 / 1.000 # 0,004

Consumatorul a cheltuit deci cele 9.000 u.m. achizi]ion=nd 2 unit\]i din bunul A [i cinci unit\]i din bunul B,ob]in=nd outilitate total\ de 48 u.m. : Ut # 10 ^ 8 ^ 8 ^ 7 ^ 6 ^ 5 ^ 4 # 48 Din aceste exemple rezult\ c\ : PB UmA / PA # UmB / PB sau UmA / UmB # PA /

~n concluzie,un consumator ob]ine maximum de utilitate `n condi]iile unui venit dat,atunci c=nd raportul dintre utilitatea marginal\ [i pre]ul unitar al celor

dou\ bunuri este egal cu raportul dintre utilit\]ile marginale ale celor dou\ bunuri este egal cu raportul dintre pre]urile lor unitare. 10. PIA}A 10.1. CE ESTE PIA}A ? Termenul pia]\ este unul despre fiecare dintre noi crede c\ [tie c=te ceva.El reflect\ a[adar o realitate extrem de divers\,condi]ionat\ de locul [i timpul `n care ea este abordat\. nivelul teoretic - conceptul de pia]\ nivelul real - realitatea pie]ii Datorit\ extremei diversit\]i a `n]elesurilor [i al realit\]ilor acoperite de cuv=ntul pia]\,nu exist\ o defini]ie absolut acceptat\ pentru acest concept economic.El se poate clarifica,mai degrab\,prin sublinierea unor elemente definitorii ale no]iunii de pia]\.
a)

b)

c)

d)

e)

Pia]a este un spa]iu economic `n care are loc orice activitate economic\ a agen]ilor economici (persoane fizice sau juridice).Acest spa]iu are [i o determinare fizic\,real\,concret\. Pia]a este locul de `nt=lnire a agen]ilor economici,adic\ a cump\r\torilor [i v=nz\torilor,care `ntr-o activitate economic\ nu pot avea dec=t una din aceste calit\]i. Pia]a este locul de intersec]ie a cererii [i ofertei de bunuri economice.~ntre cerere [i ofert\ exist\ un raport de m\rime [i/sau structur\ pe baza c\ruia agen]ii economici `[i orienteaz\ activitatea.Dac\ cererea va fi mai mare dec=t oferta,produc\torii vor fi interesa]i s\ dezvolte activitatea,`n caz contrar s\ o reduc\. Pe pia]\ se formeaz\ pre]ul,care [i el `i orienteaz\ pe agen]ii economici : c=nd pre]ul este mare,cre[te tenta]ia produc\torilor [i scade tenta]ia cump\r\torilor c=nd pre]ul este mic,scade tenta]ia produc\torilor [i cre[te tenta]ia cump\r\torilor Regulatorul concuren]ei este concuren]a, adic\ rela]iile dintre agen]ii economici `n cadrul c\rora fiecare urm\re[te realizarea intereselor sale.

Pia]a are mai multe forme : t=rguri [i hale publice re]ele de magazine man]uri de supermarketuri expozi]ii cu v=nzare cump\r\turile de acas\ case de comenzi tranzac]ii diverse Pia]a este toat\ gama de ac]iuni prin care cump\r\torii [i v=nz\torii intr\ `n contact [i schimb\ bunuri [i servicii.

10.2. CEREREA 10.2.1. Ce este cererea ? Cererea economic\ este sinonim\ oric\ror trebuin]e de bunuri [i servicii pe care oamenii le resimt.Aceste trebuin]e se pot satisface prin intermediul pie]iei,`n func]ie de dinamica pre]ului.C=nd pre]ul cre[te,cererea scade;c=nd pre]ul scade,cererea cre[te. Cererea este cantitatea `n care un bun economic poate fi cump\rat `n func]ie de pre]ul s\u `n decursul unei perioade.

10.2.2. Elasticitatea cererii Cererea poate suferi o multitudine de schimb\ri.Modificarea m\rimii cererii `n func]ie de factorii care o determin\ reprezint\ elesticitatea cererii.Elasticitatea este influen]at\ de pre] [i de venit [i se m\soar\ cu ajutorul coeficientului elasticit\]ii ( Kec/p [i Kec/v ). Dup\ elasticitatea cererii `n func]ie de pre],exist\ urm\toarele categorii de bunuri : 1. bunuri cu cerere elastic\ - acele bunuri a c\ror cerere se modific\ `ntr-o propor]ie mai mare dec=t modificarea pre]urilor. ( Q> P). 2. bunuri cu cerere elastic\ unitar\ - bunuri pentru care modificarea pre]ului determin\ o modificare `n accea[i m\sur\ a cererii lor. ( Q# P) 3. bunuri cu cerere inelastic\ - bunuri pentru care modificarea de o anumit\ m\rime a pre]ului determin\ o modificare `n mai mic\ m\sur\ a cererii lor. ( Q< P) Elasticitatea cererii `n func]ie de pre] se determin\ ca fiind corela]ia `ntre varia]ia cererii ( Q ) [i varia]ia pre]ului ( P ) :

Dac\ Kec/p > 1 - cererea este elastic\ Kec/p # 1 - cererea este de elasticitate unitar\ Kec/p < 1 - cererea este inelastic\ Elasticitatea cererii `n func]ie de venit se calculeaz\ `n mod analog ! ~ntre nivelul pre]ului [i nivelul cererii exist\ o rela]ie invers propor]ional\ : c=nd scade pre]ul, cererea scade [i invers.Elasticitatea cererii este o informa]ie de mare utilitate at=t pentru cump\r\tori c=t [i pentru produc\tori. 10.3. OFERTA 10.3.1. Ce este oferta ?

Dac\ cererea era sinonom\ cu trebuin]ele existente la un moment dat `ntr-o comunitate,oferta este reprezentat\ de resursele care se g\sesc pe pia]\ sub form\ de ofert\ de bunuri [i servicii economice.Ca [i cererea,oferta este influen]at\ de dinamica pre]ului. Oferta se define[te ca fiind cantitatea dintr-un bun economic care poate fi v=ndut\ `n condi]iile pre]ului existent. 10.3.2. Elasticitatea ofertei Modific\rile care apar `n m\rimea ofertei unui bun economic,ca urmare a ac]iunii factorilor care o influen]eaz\,reprezint\ elasticitatea ofertei.~n func]ie de pre],ofertele sunt de trei tipuri : a) ofert\ elastic\ - proprie acelor bunuri pentru care modificarea pre]ului cu un anumit procent,determin\ o modificare mai mare a cantit\]ii oferite (Q>P) b) ofert\ de elasticitate unitar\ - proprie acelor bunuri pentru care modificarea pre]ului cu un anumit procent determin\ o modificare `n aceea[i m\sur\ a cantit\]ii oferite (Q#P) c) ofert\ inelastic\ - proprie bunurilor pentru care modificarea pre]ului atrage o modificare mai mic\ a cantit\]ii oferite pe pia]\ ( Q < P) Corela]ia dintre varia]ia ofertei unui bun [i varia]ia pre]ului se exprim\ prin coeficientul de elasticitate a ofertei `n func]ie de pre] : Keo/p

Dac\ K > 1 - oferta este elastic\ K # 1 - oferta este de elasticitate unitar\ K < 1 - oferta este inelastic\ 10.4. PRE}UL {I ECHILIBRUL PIE}EI 10.4.1. Echilibrul pie]ei Pre]ul reprezint\ suma de bani pe care o prime[te v=nz\torul unui bun economic de la cump\r\torul acestuia.Pre]ul este determinat de pia]\ [i influen]eaz\ direct cererea [i oferta de bunuri economice (`n sens invers una fa]\ de cealalt\ ). Echilibrul pie]ei unui bun economic se realizeaz\ : ca echilibru `ntre cererea [i oferta total\; prin intermediul pre]ului de echilibru; 10.4.2. Pre]ul de echilibru Pre]ul de echilibru este pre]ul la care se poate vinde cea mai mare cantitate dintr-un bun economic adic\ atunci c=nd cererea [i eferta acestuia se egalizeaz\ la nivelul celui mai mare volum de v=nz\ri [i cump\r\ri pe pia]\.

Pre]ul de echilibru are un rol important `n oriecntarea cererii [i ofertei,deoarece reflect\ condi]iile economice normale [i ra]ionale ( eficiente ) pentru volumul cel mai mare al produc]iei [i consumului unui bun. To]i agen]ii economici tind spre pre]ul de echilibru,deoarece `n apropierea acestui punct de atrac]ie: riscurile lor se diminueaz\ [i dispar; cre[te gradul de reu[it\ `n ac]iunile lor; cererea [i oferta tind s\ se echilibreze. Pre]ul de echilibru poate juca aceste roluri numai dac\ se formeaz\ liber,f\r\ interven]ia statului. Pre]ul de echilibru se poate stabili : la un nivel mai `nalt,c=nd cresc veniturile cump\r\torilor; la un nivel mai cobor=t,c=nd agen]ii economici produc cu costuri mai mici.

11.1. CUM SE MANIFEST| CONCUREN}A ? 11.1.1. Conceptul de concuren]\ Pentru ca un produc\tor s\ reziste pe pia]\,el trebuie s\ fac\ fa]\ unei competi]ii cu al]i agen]i economici `n ceea ce prive[te calitatea, cantitatea [i pre]ul bunurilor oferite de el. Concuren]a reprezint\ confruntarea deschis\,rivalitatea dintre agen]ii economici v=nz\tori pentru a atrage de partea lor clientela,format\ din cump\r\tori. Concuren]a se desf\[oar\ dup\ anumite reguli stabilite `n mod democratic [i acceptate de to]i.~n cadrul sistemului concuren]ial agen]ii economici au libertatea s\ produc\ [i s\ v=nd\ `n condi]iile pe care le consider\ mai propice. Orient=nd agen]ii economici s\ produc\ ceea ce este cerut de consumatori,la costuri c=t mai reduse,concuren]a asigur\ produc\torilor profiturile a[teptate,iar consumatorilor satisfacerea nevoilor. 11.1.2. Tipuri de concuren]\ ~n func]ie de instrumentele luptei de concuren]\,aceasta poate fi : 1. concuren]\ loial\ ( corect\ ) - bazat\ pe respectarea regulilor stabilite [i caracterizat\ prin folosirea f\r\ discriminare de c\tre v=nz\tori a instrumentelor permise;sunt interzise acele `n]elegeri care pot restr=nge sau distorsiona jocul concuren]ei ( ex. : aruncarea laptelui pentru a `mpiedica sc\derea pre]ului ). 2. concuren]\ neloial\ ( incorect\ ) - bazat\ pe utilizarea unor practici [i metode de v=nzare aflate `n discordan]\ cu normele [i reglement\rile comerciale aflate `n vigoare ( ex.: v=nzarea f\r\ autoriza]ie ). 1. concuren]\ perfect\ - acea concuren]\ care se exercit\ `ntre un num\r mare de produc\tori (teoretic nelimitat) [i consumatori,cump\r\torul av=nd o mare libertate de alegere.

2.

concuren]\ imperfect\ - apare atunci c=nd fie produc\torii,fie cump\r\torii sunt `n num\r mic,ceea ce reduce posibilitatea satisfacerii intereselor lor.Monopolul ! 11.1.3. Posibilitatea [i evolu]ia concuren]ei

Concuren]a este posibil\ doar atunci c=nd pre]urile sunt libere. Manifestarea concuren]ei duce la : - dezvoltarea produc]iei, - `mbun\t\]irea gradului de servire, - ridicarea calit\]ii bunurilor, - reducerea costurilor, - diminuarea pre]ului etc. Orice concuren]\ exprim\ : gradul de dezvoltare al pie]ii, gradul de liberalizare economic\, m\sura `n care societatea stimuleaz\ economic\.

creativitatea

Formele de manifestare a concuren]ei au evoluat `n func]ie de tipul de pia]\ : a) larg\,cu num\r mare de produc\tori,unde are loc echilibrarea cererii [i a ofertei; b) restr=ns\,cu num\r mic de produc\tori,unde se restr=nge posibilitatea concuren]ei [i a satisfacerii cererii.

11.2. PIA}A CU CONCUREN}| PERFECT| 11.2.1. Particularit\]ile pie]ei cu concuren]\ perfect\ Pia]a cu concuren]\ perfect\ are urm\toarele caracteristici : atomicitate perfect\ - num\r foarte mare de agen]i economici,fiecare av=nd o putere productiv\ mic\; transparen]\ perfect\ - agen]ii economici sunt perfect informa]i cu privire la calitatea produsului [i la pre]ul acestuia ( pre] care este unic ); omogenitatea produsului - existen]a pe pia]\ a unor produse absolut identice ( nu exist\ publicitate,diferen]iere a produselor ); intrarea [i ie[irea liber\ de pe pia]\ - nu exist\ nici un fel de restric]ii,produc\torul av=nd libertatea ac]iunii : intr\ c=nd C<P [i iese c=nd C>P; perfecta mobilitate a factorilor de produc]ie - accesul liber la factorii de produc]ie dori]i (mai ales munca [i capitalul ) deoarece ace[tia se `ndreapt\ `ntotdeauna spre locurile unde sunt folosi]i mai bine. 11.2.2. Caracterul teoretic al pie]ei cu concuren]\ perfect\ Existen]a pie]ii cu concuren]\ perfect\ este exclusiv teoretic\, deoarece `n realitate sunt foarte greu de `ndeplinit concomitent toate condi]iile necesare unei pie]e cu o concuren]\ perfect\.Se pot `ndeplini trei dintre ele : atomicitatea,transparen]a perfect\ [i intrerea-ie[irealiber\ pe pia]\.~n astfel de

cazuri se spune c\ cererea [i oferta sunt fluide;c=nd particularit\]ile respective nu se `ndeplinesc,ele sunt rigide. Studiul acestui tip de pia]\ este esen]ial pentru economie,deoarece el poate direc]iona produc\torii, v=nz\torii [i cump\r\torii. Tipul de pia]\ se poate determina `n func]ie de influen]a pe care produc\torii [i consumatorii o pot exercita `n mod individual asupra pre]ului produsului [i cantit\]ii acestuia. 11.3. PIA}A CU CONCUREN}| IMPERFECT| ~n realitate exist\ doar forme ale pie]ii cu concuren]\ imperfect\ :
a)

Pia]a cu concuren]\ monopolistic\ care se caracterizeaz\ prin : atomicitatea cererii [i ofertei; diferen]ierea produselor; posibilitatea alegerii pentru cump\r\tor ( satisfacerea deplin\ a trebuin]elor ); agen]ii economici iau decizii independent unii de al]ii,f\r\ a se influen]a. Pia]\ cu concuren]\ oligopol,caracterizat\ prin : num\r redus de produc\tori,cu for]\ economic\ mare; atomicitatea cererii; orice ofertant poate influen]a pia]a. Pia]\ cu concuren]\ monopol,caracterizat\ prin : o unic\ ofert\; unicul produc\tor controleaz\ pia]a [i stabile[te pre]ul; pre]ul de monopol este `ntotdeauna mai mare dec=t pre]ul celorlalte pie]e; nu exist\ concuren]\,pia]a fiind dominat\ de ofertant; satisfacerea cererii este mic\. Pia]\ cu concuren]\ monopsonic\,`n care : cump\r\torul poate influen]a pre]ul,deoarece exist\ fie pu]ini cump\r\tori ( oligopson ) fie unul singur ( monopson ).

b)

c)

d)

~n ]\rile cu economie de pia]\ dezvoltat\,aceste forme se `mbin\, preponderent\ fiind pia]a de tip oligopol. 11.4. STRATEGII CONCUREN}IALE 11.4.1. Tipuri principale de strategii concuren]iale Orice produc\tor urm\re[te s\ ob]in\ o pozi]ie c=t mai bun\ pe pia]\,prin atragerea cump\r\torilor. Pentru aceasta ei folosesc trei tipuri principale de strategii comerciale sau concuren]iale.

Strategia efortului concentrat care const\ `n `ncercarea unui produc\tor de a ob]ine suprema]ia asupra v=nz\rii unui produs, unei categorii de clientel\ sau a unei regiuni de desfacere a m\rfurilor. B. Strategia elitei ( Mercedes ) - const\ `n efortul f\cut de produc\tor de a oferi pe pia]\ un produs de excep]ie,unic,care s\ `nl\ture prin calitatea lui orice concurent. C. Strategia costurilor ( japonez\ ) - `ncercarea produc\torilor de a se impune pe pia]\ cu ajutorul unor pre]uri mici, care au la baz\ costuri mici.Firmele japoneze!
A.

Aceste strategii nu se folosesc separat;uneori agen]ii economici le folosesc simultan ( de ex. japonezii `mbin\ abil domina]ia prin costuri cu exigen]a strict\ pentru calitatea produsului ). 11.4.2. Rolul concuren]ei Factorii de decizie dintr-o ]ar\ trebuie s\ vegheze pentru men]inerea concuren]ei `n limite ra]ionale.~ntr-o economie,rolul concuren]ei este imens : servirea cump\r\torului.Concuren]a vizeaz\ situa]ia ideal\ numit\ consumatorul rege (clientul nostru,st\p=nul nostru).Aceasta `nseamn\ a subordona produc]ia consumului.Pentru ca afacerile s\ reu[easc\,este necesar: s\ fie apreciate corect nevoile consumatorului, produsul s\ fie bine conceput,s\ ]in\ seama de dorin]ele consumatorului. Politici anti-trust ! ( Politici guvernamentale care `ncearc\ s\ `mpiedice `n]elegerile monopoliste ). Exerci]iu : ~magina]i-v\ `n situa]ia unui `ncerca]i,alternativ,cele trei strategii concuren]iale. om de afaceri [i

12.1. CEREREA {I OFERTA DE MONED| 12.1.1. Esen]a pie]ei monetare Activitatea economic\ `n condi]iile pie]ei implic\ prezen]a masei monetare,care constituie obiectul cererii [i ofertei pe un tip specific de pia]\ pia]a monetar\. ~nt=lnirea direct\ dintre cererea [i oferta de moned\ este dificil de realizat,de aceea,`n practic\,ea se face indirect,prin intermediari care colecteaz\ disponibilit\]ile b\ne[ti din economie [i le acord\ celor care au nevoie de ele sub form\ de credite.Astfel de intermediari sunt b\ncile,casele de economii,societ\]ile de asigur\ri etc. Pia]a monetar\ are rolul de a compensa deficitul cu excedentul de moned\ existent la diferi]i agen]i economici [i de a regla cantitatea de moned\ din economie.B\ncile au rolul cel mai important `n aceast\ direc]ie,iar activitatea lor este reglementat\ juridic `n orice ]ar\. 12.1.2. Cererea de moned\

Cererea de moned\ provine de la agen]ii economici care cheltuiesc mai mult dec=t resursele de care dispun : `ntreprinderile ( pentru a-[i finan]a activitatea ) trezoreria ( pentru finan]area deficitului bugetar ) b\ncile [i alte institu]ii financiare care au nevoie de credite; popula]ia (pentru finan]area unor proiecte ) 12.1.3. Oferta de moned\ Oferta de moned\ provine de la agen]ii economici care au la un moment dat resurse monetare disponibile : b\ncile casele de economii [i pensii societ\]ile de asigur\ri popula]ia trezoreria Banca Central\ ( pentru refinan]area b\ncilor care au nevoie de credite [i pentru acoperirea deficitului bugetului de stat ).

12.2. OPERA}II PE PIA}A MONETAR| Pe pia]a monetar\ se realizeaz\ opera]ii specifice,a c\ror finalitate este satisfacerea cererii [i ofertei.Aceste opera]ii se clasific\ dup\ mai multe criterii : 1. Dup\ modul `n care este implicat patrimoniul celui care solicit\ disponibilit\]i b\ne[ti : a) f\r\ garan]ie ( credite `n alb ) - `n situa]ia `n care creditorul este convins de capacitatea debitorului de a restitui `mprumutul. b) cu garan]ie - c=nd debitorul are o situa]ie nesigur\. 2. Dup\ gradul de complexitate a rela]iilor dintre agen]ii economici : a) de finan]are - acordarea de credite agen]ilor economici pentru a-[i desf\[ura activitatea; b) de refinan]are - c=nd creditorul [i-a utilizat disponibilit\]ile b\ne[ti [i se adreseaz\ altei b\nci pentru creditul de care are nevoie,`n mod neprev\zut.~ntre cei doi agen]i economici trebuie s\ existe o str=ns\ leg\tur\ ( punctualitate,disciplin\,punctualitate etc. ).

3. a) b) c)

Dup\ durata angajamentelor ( perioada creditelor ) : credite de o zi; credite pe perioade de la 2 la 90 de zile; credite pe perioade mai lungi de 90 de zile 12.3. PIA}A MONETAR| {I DISPONIBILIT|}ILE B|NE{TI

Pia]a monetar\ realizeaz\,prin opera]ii specifice,reglarea cantit\]ii de moned\ necesar\ pentru desf\[urarea activit\]ii economice fie prin cre[terea,fie prin restr=ngerea cantit\]ii de moned\. 12.3.1. Cauzele cre[terii volumului masei monetare Cre[terea volumului masei monetare are c=teva cauze : cre[terea valorii bunurilor [i serviciilor economice supuse v=nz\rii ; acoperirea deficitului bugetului de stat ( prin interven]ia trezoreriei ) ; sc\derea vitezei de circula]ie a banilor ; convertibilitatea monedelor str\ine `n moneda na]ional\ ; re]inerea de unii agen]i economici ( mai ales de popula]ie ) a unor cantit\]i de bani sub form\ de rezerve pe care nu le depun la nici o institu]ie financiar\ ci ,pur [i simplu,le retrag din circula]ie; 12.3.2. Modalit\]i de cre[tere a masei monetare Cre[terea masei monetare se poate face prin c=teva modalit\]i : acordarea de credite - sursa creditelor sunt economiile,adic\ excedentele sau disponibilit\]ile agen]ilor economici; emisiunea monetar\ - realizat\ de Banca Na]ional\ atunci c=nd disponibilit\]ile b\ne[ti sunt insuficiente pentru a acoperi cererea de credite ; diminuarea rezervei obligatorii instituite de Banca Na]ional\ rezerva obligatorie nu poate fi folosit\ pentru acordarea de credite. ~n Rom=nia,rezerva obligatorie pentru orice banc\ este de 10 %. schimbul valutar al monedelor str\ine pe moneda na]ional\ ;

12.3.3. Dob=nda,rata dob=nzii [i profitul b\ncii Cre[terea cantit\]ii de moned\ prin opera]iuni de creditare este stimulat\ sau fr=nat\ de m\rimea dob=nzii.Dob=nda este suma pe care trebuie s\ o pl\teasc\ debitorul creditorului s\u pentru a folosi disponibilit\]ile b\ne[ti ale acestuia,p=n\ la restituire. M\rimea dob=nzii se determin\ ca un produs `ntre suma `mprumutat\ (C) [i rata dob=nzii (d) : D = C d n Rata dob=nzii se calculeaz\ `ntotdeauna anual : d = D 100 / C ( raport procentual `ntre dob=nda ( D) primit\ sau pl\tit\ [i suma care a fost `mprumutat\ (creditul - C ). Dob=nda simpl\! Dob=nda compus\ ( pentru creditele mai mari de 1 an ) : D # C ( 1 ^ d ) C sau D # Sn - C unde Sn este suma ce revine proprietarului dup\ n ani de folosire a capitalului,sum\ format\ din capitalul acumulat [i dob=nda cuvenit\ ( Sn # C ^ D ). Rata dob=nzii variaz\ `n timp `n func]ie de : raportul dintre cererea [i oferta de credite;

 starea economiei; factoriide risc. ~ntre rata dob=nzii [i cererea de credite exist\ un raport invers propor]ional.C=[tigul b\ncii rezult\ din diferen]a `ntre dob=nda `ncasat\ de banc\ de la cei pe care i-a creditat [i dob=nda pl\tit\ deponen]ilor s\i.Acesta este c=[tigul brut.Dac\ se scad cheltuielile de administrative ale b\ncii,r\m=ne profitul net. Pr. brut # D` - Dpl Pr. net # Pr. brut - Cfb 12.3.4. Cauzele restr=ngerii masei monetare Restr=ngerea masei monetare are [i ea c=teva cauze : diminuarea valorii bunurilor [i serviciilor produse [i supuse v=nz\rii ; existen]a excedentului bugetului de stat ; convertibilitatea monedei na]ionale `n alte monede ; cre[terea vitezei de circula]ie a banilor ; 12.3.5. Modalit\]i de restr=ngere a masei monetare a) limitarea sau plafonarea creditului prin stabilirea unei sume maxime sau a unui procent maxim; b) cre[terea rezervei obligatorii impuse de Banca Na]ional\; c) schimbul valutar al monedei na]ionale pe alte monede convertibile.

PROBLEME 1. O banc\ acord\ un credit de 100 milioane u.m. cu o rat\ anual\ a dob=nzii de 5%,cu termen de restituire de 2 ani.Care va fi dob=nda `ncasat\ ? D#Cdn D # 10 milioane 2. La un credit de 5 milioane u.m. se percepe o dob=nd\ de 10% pe an.C=t este dob=nda pe trei luni ? Dar pe 6 luni ? D#Cdn D1 # 5.000.000 10/100 1/4 D2 # 5.000.000 10/100 1/2 3. Deponen]ii primesc 20% anual pentru depuneri la termen de un an [i 10% pentru depuneri obi[nuite.Ce dob=nd\ `i revine unui deponent al sumei de 2 milioane lei pe care o retrage dup\ 6 luni ? D#Cdn D # 2.000.000 10/100 1/2 4. O banc\ are dob=nzi `ncasate de 5 milioane lei,dob=nzi pl\tite 3 milioane lei [i cheltuieli administrative 0,5 milioane lei.Capitalul b\ncii este de 10 milioane.Calcula]i profitul bancar [i rata profitului bancar.

Profit brut # 5 mil. - 3 mil. # 2 mil. Profit net # 2 mil. - 0,5 mil. # 1,5 mil. Rata profitului # 1,5 mil 100 / 10 mil # 15% 5. Dispun=nd,de la deponen]i,de 5 milioane lei,o banc\ acord\ un `mprumut de 4 milioane lei,cu dob=nda anual\ de 50 %,pe [ase luni [i de 1 milion lei cu dob=nda anual\ de trei luni.La mijlocul anului i se solicit\ un `mprumut de 10.000.000.Cum onoreaz\ banca solicit\rile ? D1 # 4 mil. 50% 1/2 # 1 mil. D2 # 1 mil. 40% 1/4 # 0,1 mil. Capitalul aflat `n banc\ la mijlocul anului : 4+1+1+0,1 = 6,1 ( credite rambursate [i dob=nzile aferente ) Banca va avea nevoie de un credit de refinan]are de 3,9mil. lei

13.1. AC}IUNI {I OBLIGA}IUNI 13.1.1. Ac]iunile Al\turi de pia]a bunurilor de consum,de pia]a muncii [i de pia]a monetar\,exist\ [i pia]a capitalurilor.Pe acest tip de pia]\ se efectueaz\ tranzac]ii cu titluri de valoare `ntre posesorii de titluri [i de]in\torii de capital b\nesc.Principalele titluri de valoare sunt ac]iunile [i obliga]iunile,numite [i titluri mobiliare sau fiduciare. Orice `ntreprindere din economia de pia]\ este organizat\ ca societate pe ac]iuni.Capitalul societ\]ii se formeaz\ prin contribu]ia asocia]ilor,care pot fi persoane fizice ( indivizi sau familii ) sau persoane juridice ( societ\]i,asocia]ii,organiza]ii ). Ac]iunea este o h=rtie de valoare care atest\ dreptul de proprietate al de]in\torului asupra unei p\r]i din capitalul firmei emitente. To]i asocia]ii au un num\r de ac]iuni propor]ional cu capitalul b\nesc investit. Ac]iunile au `nsemne speciale (sigla firmei,valoarea nominal\, seria,data emiterii etc.) [i sunt de obicei la purt\tor ( f\r\ numele posesorului scris pe ea ). Ac]iunile confer\ posesorului unele drepturi [i `ndatoriri : s\ ob]in\ o parte din profitul societ\]ii pe ac]iuni,numit divident, care difer\ de la an la an ( de aceea ac]iunile se mai numesc [i venit variabil ); s\ participe,prin vot,la alegerea membrilor consiliului de administra]ie [i la adoptarea unor decizii,propor]ional cu num\rul de ac]iuni de]inute; s\ fie informat asupra situa]iei economico-financiar\ a firmei; s\ ob]in\ o parte din capitalul firmei,c=nd aceasta este lichidat\; s\ suporte o parte din pierderile firmei,c=nd aceasta este `n regres economic. Toate aceste drepturi [i `ndatoriri sunt propor]ionale cu num\rul ac]iunilor de care dispune fiecare ac]ionar.Ac]iunile pot fi `nstr\inate prin v=nzare,dona]ie sau mo[tenire. 13.1.2. Obliga]iunile

Obliga]iunile sunt h=rtii de valoare care atest\ contractarea unui `mprumut pe termen lung,de c\tre agen]ii economici ale c\ror nevoi economice dep\[esc posibilit\]ile lor de auto-finan]are. Emiten]ii de obliga]iuni : au calitatea de debitori fa]\ de cei care cump\r\ [i posed\ obliga]iuni,numi]i obligatari; au obliga]ia s\ ramburseze `ntr-un timp determinat `mprumutul; se oblig\ s\ pl\teasc\ o dob=nd\ anual\ fix\,indiferent de rezultate ( de aceea obliga]iunile sunt numite titluri cu venit fix ). emiten]ii de obliga]iuni pot fi : statul ( pentru acoperirea deficitului bugetar); b\ncile ( pentru finan]area unor investi]ii ); `ntreprinderile de stat ( pentru sporirea investi]iilor ); societ\]ile private mari ( pentru sporirea capitalului ). 13.2. FORMELE PIE}EI FINANCIARE 13.2.1. Pia]a financiar\ primar\ Pia]a financiar\ primar\ este format\ din emisiunea [i plasarea titlurilor de valoare noi.{i emiten]ii [i cump\r\torii acestor titluri ( cei care de]in un excedent financiar ) vizeaz\ un profit b\nesc din aceste tranzac]ii. Pre]ul de v=nzare al titlurilor de valoare ( numit curs ) este suma nominal\ ( `nscris\ pe titlu ),sum\ care este fix\. Opera]iunile pe aceast\ pia]\ se efectueaz\ prin intermediul b\ncilor,`n schimbul unui comision. 13.2.2. Pia]a financiar\ secundar\ ( bursa de valori ) Pia]a financiar\ secundar\ este ansamblul tranzac]iilor cu titluri de valoare emise anterior.Opera]iile financiare pe acest tip de pia]\ sunt realizate la bursa de valori. V=nz\torii [i cump\r\torii de titluri efectueaz\ tranzac]iile prin intermediul agen]ilor de schimb (brokeri,joberi),care respect\ dorin]ele proprietarilor [i regulile de func]ionare ale bursei. Pe acest tip de pia]\,pre]ul titlurilor de valoare ( cursul ) nu mai este cel nominal,ci se formeaz\ pe pia]\,`n func]ie de raportul `ntre cererea [i oferta de titluri,raport influen]at de : profiturile aduse anterior de acele ac]iuni; perspectivele viitoare ale titlurilor; nivelul ratei dob=nzii; rata infla]iei; conjunctura economic\; situa]ia social\ [i politic\ intern\ [i interna]ional\. 13.2.3. Opera]iunile la burs\

Bursele sunt organizate ca societ\]i pe ac]iuni [i sunt conduse de consiliul bursei.Activitatea lor este supravegheat\ de autoritatea public\ [i se desf\[oar\ prin respectarea riguroas\ a unor condi]ii [i reguli. La bursa de valori se pot efectua 2 tipuri de tranzac]ii : la vedere - schimbul titlurilor pe bani are loc `n momentul `ncheierii tranzac]iei,la cursul zilei; la termen - `n momentul realiz\rii tranzac]iei se stabilesc num\rul de titluri v=ndute,pre]ul lor [i data pl\]ii ( numit\ zi lichidare sau scaden]\ ). Tranzac]iile la termen sunt specula]ii bursiere,deoarece va avea profit fie v=nz\torul, fie cump\r\torul - cel care intuie[te evolu]ia pre]ului titlurilor : v=nz\torul este speculator la baisse ( mizeaz\ pe sc\derea cursului titlurilor oferite p=n\ la termen);`n acest caz el le cump\r\ de pe pia]\ la cursul mai mic [i le cedeaz\ cump\r\torului la cursul convenit ( mai mare ). cump\r\torul este speculator la hausse ( mizeaz\ pe cre[terea titlurilor cump\rate p=n\ la scaden]\,urm=nd s\ le primeasc\ de la v=nz\tor la cursul convenit ( mai mic ) [i s\ le rev=nd\ la un pre] mai mare ). Opera]iunile la termen reprezint\ 80% din totalul tranzac]iilor care au loc la burs\ [i `mbrac\ o mare varietate de forme concrete

13.3. ROLUL BURSEI DE VALORI

Bursa de valori este forma de pia]\ care se apropie cel mai mult de pia]a cu concuren]\ perfect\ prin: modul de formare a cursului titlurilor; modul de informare a de]in\torilor de titluri sau de capital b\nesc; mecanismul `ncheierii tranzac]iilor. Formarea unor pre]uri unice pentru diferitele categorii de titluri se realizeaz\ prin cotarea fiec\rui titlu la o singur\ burs\ ( la bursa din capital\ pentru titlurile emise de societ\]ile de interes na]ional [i la bursele regionale pentru titlurile de valoare emise de agen]ii economici locali ). Rolul bursei de valori const\ `n : 1. bursa de valori asigur\ transformarea, `ntr-un termen scurt,a capitalului real `n capital b\nesc, asigur\ cu alte cuvinte mobilizarea rapid\ a unor importante resurse financiare pentru activit\]i de investi]ii. 2. bursa de valori este o pia]\ care face posibile transferuri de capitaluri individuale dintr-o ]ar\ `n alta ( ex. - v=nzarea unor ac]iuni ale unei firme dintr-o ]ar\ [i apoi cump\rarea altor ac]iuni,ale unei firme str\ine ). 3. bursa de valori asigur\ de]inerea pachetului majoritar de ac]iuni (numite ac]iuni de control) de c\tre un singur ac]ionar,care astfel poate desemna Consiliul de administra]ie.Pachetul majoritar se poate ob]ine fie treptat,prin cump\rarea de c\tre brokeri a titlurilor unei firme oferite de diver[i de]in\tori,fie rapid,prin opera]iunea numit\ oferta public\ de cump\rare ( fostul majoritar vinde toate ac]iunile).

4. bursa de valori este un barometru exact al st\rii unei economii,anticip=nd chiar evolu]ia viitoare a conjuncturii economice.Spre ex.,sc\derea cursurilor la burs\ este semnul apropierii unei crize economice. 14.1. CEREREA {I OFERTA DE MUNC| 14.1.1. Cererea de munc\ Pia]a muncii sau a for]ei de munc\ reprezint\ `nt=lnirea [i confruntarea cererii cu oferta de munc\.Orice activitate care se desf\[oar\ `n societatea uman\ genereaz\ nevoia de munc\,dar aceasta nu se identific\ cu cererea de munc\.Pentru ca nevoia de munc\ \ fie considerat\ cerere de munc\,condi]ia esen]ial\ este salarizarea ei. Cererea de munc\ reprezint\ nevoia de munc\ salarial\ care se formeaz\ la un moment dat `ntr-o economie de pia]\. Cererea de munc\ nu include munca de pus\ de femeile casnice,militari `n termen,studen]i etc. Cererea de munc\ se exprim\ prin num\rul locurilor de munc\,deci reprezint\ oferta de locuri de munc\.Sursa ei este dezvoltarea economico-social\. 14.1.2. Oferta de munc\ Nevoia de munc\ se satisface prin utilizarea disponibilit\]ilor de munc\ existente `n societate la un moment dat,adic\ a volumului de munc\ ce poate fi depus de popula]ia apt\ de munc\ a unei ]\ri `ntr-o perioad\ dat\.Disponibilit\]ile de munc\ nu se identific\ cu oferta de munc\. Oferta de munc\ este format\ din munca pe care o pot depune membrii societ\]ii `n condi]ii salariale. Oferta de munc\ nu include femeile casnice,studen]ii,militarii `n termen etc. Oferta de munc\ se exprim\ prin num\rul celor ap]i de munc\ ( popula]ia activ\ disponibil\ ),din care se scade num\rul femeilor casnice,al studen]ilor,al militarilor `n termen [i al celor care nu doresc s\ se angajeze.Sursa ei este popula]ia. 14.1.3. Caracteristicile cererii [i ofertei de munc\ 1. Pe termen scurt cererea de munc\ este invariabil\,c\ci cre[terea ofertei de locuri de munc\ necesit\ o perioad\ de timp; 2. Oferta de munc\ se formeaz\ `ntr-un timp `ndelungat,necesar unei genera]ii s\ ajung\ la v=rsta de angajare `n munc\; 3. Posesorii for]ei de munc\ au o mobilitate relativ redus\,c\ci sunt ata[a]i de un anumit mediu economico-social,chiar dac\ acesta nu le ofer\ avantaje.Oferta de munc\ depinde [i de factori neeconomici : v=rst\,sex,starea s\n\t\]ii,psihologie,condi]ii de munv\. 4. Oferta de munc\ este perisabil\ [i are un caracter rigid : pentru a fi apt de munc\,omul,posesorul for]ei de munc\ trebuie s\-[i asigure existen]a [i,ca atare,nu poate a[tepta oric=t angajarea pe un loc de munc\; 5. Genera]iile de tineri nu sunt crescute [i formate ca m\rfuri sau pentru a deveni salaria]i,ci ca oameni; 6. Cererea [i oferta de munc\ nu sunt omogene,ci sunt formate din segmente [i grupuri neconcuren]iale,neput=ndu-se substitui.

14.1.4. Fazele pie]ei muncii a) O prim\ faz\ se manifes\ pe ansamblul economiei sau pe segmente mari de cerere [i ofert\.Pe aceast\ treapt\ au loc : stabilirea condi]iilor generale de angajare a salaria]ilor; precizarea principiilor care reglementeaz\ stabilirea salariilor; o anumit\ tendin]\ de stabilire a salariilor la un nivel `nalt sau sc\zut. b) A doua faz\,`n continuarea celei dint=i,presupune `nt=lnirea cererii cu oferta de munc\ `n termeni reali,la nivelul firmei.Acum : cererea se dimensioneaz\ ca volum [i structur\ pe baza contractelor [i a altor angajamente asumate de firm\; oferta se delimiteaz\ pornind de la programul de munc\ [i num\rul de ore de munc\ suplimentare acceptate de salaria]i. 14.2. SALARIUL 14.2.1. Conceptul de salariu Salariul reprezint\ suma de bani pe care posesorul for]ei de munc\ o prime[te pentru contribu]ia adus\ la realizarea muncii ca factor de produc]ie. Salariul reprezint\ deci pre]ul muncii. ~n decursul timpului,salariul a fost conceput `n mai multe feluri,reductibile la urm\toarele trei : 1. plat\ pentru `nchirierea for]ei de munc\; 2. pre] pentru cump\rarea m\rfii for]\ de munc\; 3. sum\ pl\tit\ celui care `[i `nchiriaz\ serviciile C=nd pia]a muncii se caracterizeaz\ prin egalitatea cererii cu oferta,se formeaz\ salariul de echilibru,corespunz\tor pre]ului de echilibru pentru m\rfuri [i servicii. Salariul poate fi considerat din dou\ puncte de vedere : d.p.d.v. al desf\[ur\rii activit\]ii economice,care presupune combinarea factorilor de produc]ie,salariul este cost,o component\ a costului total al bunului economic ob]inut (pentru firm\); d.p.d.v. al finalit\]ii economice,care presupune v=nzarea pe pia]\ a bunurilor,salariul este venitul celor care au contribuit,prin munca depus\,la ob]inerea rezultatelor ( pentru salaria]i ); Salariul este deci cost ( depinde de munc\ ) [i venit ( depinde de rezultate ). 14.2.2. Tendin]ele majore ale salariului
a)

Tendin]a de diferen]iere a salariului `n func]ie de : aptitudinile [i calit\]ile salaria]ilor; caracterul muncii ( grea,u[oar\,de noapte ); rezultatele ob]inute; cantitatea de munc\; r\spundere.

Tendin]a de apropiere-egalizare a salariului este legat\ de dispari]ia sau restr=ngerea elementelor de diferen]iere prin : ridicarea calific\rii; apropierea unor condi]ii de munc\ `n firme diferite. Totala egalizare a salariilor nu este posibil\ datorit\ diferen]elor de eficien]\ `ntre firme [i managerilor diferi]i. Se consider\ c\ at=t m\rimea salariilor c=t [i diferen]ele `ntre salarii trebuie astfel stabilite `nc=t s\ p\streze permanent vie incita]ia la munc\ [i aspira]ia la ridicarea preg\tirii,ca determinante pentru ob]inerea unui salariu mai mare. c) Tendin]a de cre[tere a salariilor pe termen lung este determinat\ de : cre[terea cheltuielilor pentru hran\,locuin]\,transport,odihn\ etc. cre[terea productivit\]ii muncii [i deci a profitului.
b)

14.2.3. Forme de salariu Salariul nominal # suma de bani primit\ de salariat pentru munca depus\; Salariul real # cantitatea de bunuri [i servicii care poate fi cump\rat\ la un moment dat cu salariul nominal.El depinde de salariul nominal ( direct propor]ional ) [i de nivelul pre]urilor ( invers propor]ional ). Sr # Sn 100 / P Modificarea salariului nominal este reflectat\ prin indicele salariului nominal :

ISn # Sn1 100 / Sn0

unde : Sn1 este salariul nominal curent; Sn0 este salariul nominal de baz\. Modificarea salariului real este dat\ de indicele salariului real : ISr # Sr1 100 / Sro sau

ISr # ISn 100 / Ip

unde : Ip este indicele pre]urilor. Din punctul de vedere al salariatului,cea mai mare importan]\ o are salariul real,acesta influen]=nd comportamentul salariatului : dac\ salariul real nu corespunde aspira]iilor sale,salariatul va munci mai mult sau `[i va schimba locul de munc\ pentru a ob]ine un salariu nominal mai mare; dac\ salariul real corespunde aspira]iilor sale,salariatul va munci mai pu]in. Pe l=ng\ salariul individual ( nominal [i real ) s-au mai constituit dou\ forme de salariu :

salariul colectiv atribuit de firm\ salaria]ilor s\i sub form\ de beneficii sau alte facilit\]i; 2. salariul social suma de bani pe care societatea o acord\,pentru a le spori veniturile,unor salaria]i care se confrunt\ cu mari dificult\]i ( accidente de munc\,boli profesionale,[omaj ).
1.

M\rimea [i dinamica salariului sunt influen]ate [i de factori cu caracter indirect precum : gradul de organizare `n sindicate; capacitatea salaria]ilor de a dialoga cu unitatea economic\,cu organiza]iile patronale [i cu organiza]iile speciale ale statului; migra]ia interna]ional\ a for]ei de munc\; legisla]ia cu privire la mi[carea grevist\. 15.1. PROFITUL REZULTAT AL AC}IUNII ECONOMICE 15.1.1. Rolul profitului `n activitatea economic\ profit proficere ( a progresa,a da rezultate ) - c=[tigul net,ob]inut sub form\ b\neasc\ dintr-o ac]iune economic\ Profitul exprim\ ra]ionalitatea activit\]ii economice [i se determin\ ca diferen]\ `ntre pre]ul de v=nzare [i costul produsului : Rolul profitului : asigur\ continuitatea [i dezvoltarea activit\]ii; constituie motiva]ia `ntreprinz\torului sau a proprietarului de capital; exprim\ ra]ionalitatea activit\]ii economice [i capacitatea de competitivitate; este dovada utilit\]ii unei activit\]i; este criteriul major al eficien]ei; stimuleaz\ eficien]a [i acceptarea riscului; incit\ la sporirea eficien]ei [i ra]ionalit\]ii `n economie; cultiv\ spiritul de economie. 15.1.2. M\rimea [i dinamica profitului M\rimea profitului este variabil\ `n timp [i spa]iu [i se exprim\ prin doi indicatori : a) Masa profitului ( determinat\ ca diferen]\ `ntre venituri [i cheltuieli ) reprezint\ suma pe care o constituie profitul pentru o unitate economic\,o economie na]ional\ sau un agent economic. b) Rata profitului,calculat\ ca raport procentual `ntre masa profitului [i costurile f\cute pentru ob]inerea acesteia,volumul capitalului folosit sau cifra de afaceri :

Pr # Pv - Cc

pr # Pr 100 / Cp 100 / CA
deci :

pr # Pr 100 / K

pr # Pr

Cp # Cm ^ Cs

cum :

Cm # Acf ^ Cc

Cp # Acf ^ Cc ^ Cs

unde : pr # rata profitului Cp # costurile de produc]ie C # capitalul folosit CA # cifra de afaceri Cm # cheltuieli materiale Cs # cheltuieli salariale Acf # amortizarea capitalului fix Cc # consumul de capital circulant Rata profitului : arat\ gradul de rentabilitate pe produs,unitate economic\,ramur\,economie na]ional\; orienteaz\ structura activit\]ii pe produse,ramuri [i subramuri,fiind c\utate cele care ofer\ o rat\ mai `nalt\,fapt care determin\ o dezvoltare a activit\]ii economice inegal\ `n timp. 15.1.3. Determinarea profitului Profitul este format din : profit normal ( obi[nuit ) considerat suficient `n func]ie de circumstan]e,op]iune sau psihologie de un agent economic,pentru a-[i continua activitatea; supraprofit ( profit de monopol ) ob]inut peste profitul normal de c\tre agen]ii economici care dispun de condi]ii naturale sau economice pe care al]ii nu le au [i de care se folosesc printr-o concuren]\ imperfect\. Profitul se determin\ conform reglement\rilor `n vigoare `n fiecare ]ar\,ca o sum\ global\ cu dou\ componente : a) profitul legitim sau normal suma ce revine agentului economic,posesor al unui factor de produc]ie,pentru contribu]ia adus\ `n activitatea economic\.Este considerat legal,normal [i este expresia unor venituri `nsu[ite ca urmare a progreselor economice [i tehnice realizate de firm\.Unii economi[ti sus]in c\ acest profit ar trebui scutit de impozit,pentru a stimula progresul tehnico-economic. b) profitul nelegitim sau venitul nec=[tigat suma `nsu[it\ de agentul economic f\r\ a avea o contribu]ie la activitatea economic\.Este un venit gratuit,surs\ de `mbog\]ire f\r\ cauz\,realizat prin `nc\lcarea legalit\]ii prin : atribuirea unor cote procentuale de profit peste cele admise de lege; practicarea unor pre]uri de v=nzare mai ridicate; sustragerea de la plata de taxe [i impozite; economii nejustificate la cheltuielile pentru protec]ia mediului; ob]inerea unor c=[tiguri din infla]ie [i alte fenomene socialeconomice. Unii economi[ti sus]in c\ acest profit ar trebui preluat `n `ntregime de societate.

Agentul economic poate dispune de profit numai dup\ plata impozitului,conform legilor din fiecare ]ar\.Impozitarea reflect\ punctul de vedere oficial cu privire la profitul ce r\m=ne efectiv la agentul economic,numit profit admis.Profitul admis este profitul net ( ceea ce r\m=ne proprietarului de capital dup\ plata impozitului ) : Pa # Pb Ipp unde : Pa # profitul admis Pb # profitul brut Ipp # impozitul pe profit

15.2. POSESORII FACTORILOR DE PRODUC}IE {I PROFITUL 15.2.1. Constituirea profitului Profitul este o parte a pre]uluide v=nzare al unui bun sau serviciu,`mpreun\ cu costurile ( materiale [i salariale ) : Pv # Cp - Pr Valoarea unui produs sau a `ntregii produc]ii ( M ) se calculeaz\ astfel :

M # Cp ^ Pr Cc ^ Cs ^ Pr

M # Cm ^ Cs ^ Pr

M # Acf ^

Proprietarii factorilor de produc]ie `[i `nsu[esc o parte din `ncas\rile realizate prin v=nzarea bunului respectiv,pentru aportul adus,astfel : posesorului muncii `i revine salariul; posesorului capitalului `i revine profitul; posesorului p\m=ntului `i revine renta. Profitul se constituie printr-un proces de natur\ tehnico-economic\,care face leg\tura `ntre factorii de produc]ie ( intr\ri ) [i rezultatele ob]inute ( ie[iri ),leg\tur\ care formeaz\ con]inutul unei legi tehnice numit\ func]ie de produc]ie.Acest proces face leg\tura `ntre dou\ pie]e distincte : a) pia]a rezultatelor ( ie[irilor ),unde firmele `[i v=nd bunurile [i serviciile ob]inute; b) pia]a factorilor de produc]ie ( intr\rilor ),unde acelea[i firme cump\r\ factori de produc]ie. Orice firm\ ac]ioneaz\ concomitent pe ambele pie]e,cump\r=nd factori [i v=nz=nd bunuri economice. 15.2.2. ~nsu[irea profitului de c\tre agen]ii economici Titularii de profit sunt posesorii de capital participan]i cu acesta `ntr-o activitate economic\.Formarea veniturilor `n economia de pia]\ este legat\ de modul `n care managerul particip\ la realizarea ei.Astfel : a) dac\ `ntreprinz\torul particip\ la realizarea activit\]ii cu munca [i priceperea sa,va primi un salariu,care se scade din c=[tigul total ( brut ),ca orice cost; b) `ntreprinz\torul poate participa cu capitalul s\u la activitatea respectiv\ [i atunci `[i `nsu[e[te profitul sau cu capital `mprumutat,caz `n care va pl\ti proprietarilor o dob=nd\,ceea ce va scade profitul;

c) `ntreprinz\torul poate participa la activitatea economic\ [i ca posesor al factorului natural (p\m=ntul),caz `n care `[i `nsu[e[te renta. d) dac\ `ntreprinz\torul de]ine to]i factorii de produc]ie implica]i `n acea activitate economic\,`[i va `nsu[i sub form\ de profit `ntregul c=[tig. 15.2.3. Factorii care influen]eaz\ m\rimea profitului a) b) c) d) e) f) nivelul costului m\rfii sau serviciului ( invers propor]ional ); nivelul pre]ului m\rfii sau serviciului ( direct propor]ional ); volumul serviciilor sau produselor realizate ( direct propor]ional ); structura produc]iei de bunuri [i servicii realizate ( direct propor]ional ); viteza de rota]ie a capitalului ( diret propor]ional ); modul `n care se `mparte valoarea produsului ( M ) `ntre posesorii factorului de produc]ie;

~nsemn\tatea profitului decurge [i din utilizarea sa dup\ ce este `nsu[it : pentru l\rgirea [i modernizarea activit\]ii ( autofinan]are ) [i pentru consumul personal al posesorului de capital. Profitul este important [i pentru societate,deoarece asigur\ func]ionarea activit\]ilor neeconomice (`nv\]\m=nt,s\n\tate etc. ) [i,`ntrun cuv=nt,progresul societ\]ii.

16.1. REZULTATELE ACTIVIT|}II ECONOMICE

16.1.1. Indicatorii economici Rezultatele activit\]ii economice se concretizeaz\ `n bunuri materiale [i servicii [i se m\soar\ cu ajutorul indicatorilor economici. Indicatorul economic este expresia cantitativ\ a rezultatelor activit\]ii umane,prezentat\ `n unit\]i fizice [i valorice (monetare). Calcularea indicatorilor se poate face la nivel microeconomic (agent economic) sau la nivel macroeconomic (ramur\ sau economie na]ional\). Indicatorii economici au c=teva roluri : exprim\ numeric activitatea economic\ relev\ fluxurile financiare [i materiale ale ale agentului economic ofer\ informa]ii necesare agen]ilor economici pentru analiz\,orientare [i decizie asigur\ posibilitatea compar\rii activit\]ilor,ramurilor [i economiilor na]ionale 16.1.2. Principalii indicatori finali macroeconomici ~n ]\rile cu economie de pia]\,principalii indicatori finali macroeconomici sunt : a) Produsul intern brut [i net b) Produsul na]ional brut [i net Produsul intern brut ( PIB ) reprezint\ expresia `n bani a produc]iei de bunuri [i servicii finale create `ntr-o ]ar\ `ntr-o perioad\ dat\.Se calculeaz\ ca diferen]\ `ntre valoarea total\ a bunurilor [i serviciilor create `ntr-o anumit\ perioad\ ( PGB ) [i consumul intermediar ( CI ),adic\ valoarea bunurilor produse [i consumate pentru a produce alte bunuri ( cu excep]ia capitalului fix ) :

PIB # PGB CI Bunurile [i serviciile cuprinse `n PIB servesc consumul personal sau guvernamental,la formarea capitalului ( `nlocuirea capitalului fix uzat [i cre[terea stocurilor de capital circulant ) [i la export. Dac\ din PIB se scade amortizarea capitalului fix,se ob]ine produsul intern net ( PIN ) : PIB Acf = PIN Produsul na]ional brut ( PNB ) este expresia valoric\,de pia]\,a produc]iei finale de bunuri [i servicii produse de agen]ii economici na]ionali `n decurs de un an.Dac\ se scade amortizarea din PNB se ob]ine Produsul Na]ional Net. PNB Acf = PNN Produsul na]ional net se mai nume[te [i venit na]ional !! PNB # PIB S Produsul na]ional brut este egal cu produsul intern brut din care se scade sau se adaug\ diferen]a (soldul - S) dintre produc]ia final\ a agen]ilor na]ionali care `[i desf\[oar\ activitatea `n str\in\tate [i a agen]ilor str\ini ce-[i desf\[oar\ activitatea `n ]ar\.Soldul poate fi pozitiv sau negativ,ca atare PNB < PIB sau PNB > PIB. Con]inutul indicatorilor macroeconomici ( bunuri [i servicii ) se exprim\ `n : pre]urile factorilor de produc]ie ( veniturile factorilor de produc]ie salariu,profit,rent\, dob=nd\); pre]urile pie]ei ( la aceste pre]uri se adaug\ impozitele indirecte nete obliga]iile fiscale ale consumatorilor ).

16.2. VENITUL {I CONSUMUL 16.2.1. Consumul [i rata consumului Venitul se creeaz\ prin activitatea agen]ilor economici `n dubla lor calitate de cump\r\tor-consumator de bunuri [i servicii [i de cump\r\tor- investitor ( de factori de produc]ie ). Consumul reprezint\ folosirea de c\tre orice agent economic,inclusiv statul, a unei p\r]i din venit pentru cump\rarea de bunuri [i servicii necesare satisfacerii nevoilor de via]\.Consumul statului este necesar pentru func]ionarea societ\]ii. Economiile ( S ) se calculeaz\ ca diferen]\ `ntre venit ( V ) [i consum ( C ) : S=VC Rata consumului ( c ) este raportul procentual dintre consum (C) [i venit ( V ) : c = C 100 / V Cu c=t rata consumului este mai mare,cu at=t este mai mic\ partea destinat\ economiilor.

16.2.2. M\rimea consumului Evolu]ia cheltuielilor pentru consum este influen]at\ de o serie de factori precum : m\rimea [i dinamica salariilor; modific\rile neprev\zute ale capitalului,c=nd s-a previzionat venitul; schimbarea puterii de cump\rare a monedei; modific\rile politicii fiscale; modificarea a[tept\rilor `n ceea ce prive[te raportul dintre venitul actual [i nivelul viitor al venitului; tendin]a oamenilor de a folosi venitul pentru men]inerea standardelor de via]\ obi[nuite; `nclina]ia oamenilor spre economisirea diferen]ei dintre venitul efectiv [i cheltuielile pentru standardul obi[nuit; tendin]a de cre[tere a diferen]ei dintre venit [i consum,pe m\sur\ ce veniturile cresc. 16.2.3. Legea psiho-economic\ a lui J.M. Keynes Economistul englez J.M. Keynes a formulat o lege economico-psihologic\ fundamental\,potrivit c\reia,de regul\ [i `n medie, oamenii `nclin\ s\-[i m\reasc\ consumul atunci c=nd venitul lor cre[te,dar nu cu at=t cu c=t cre[te venitul. Deci, V> C Raportul C/ V este pozitiv dat subunitar [i este numit `nclina]ia marginal\ spre consum ( c ) : c = C / V V = C + I Dac\ venitul scade o perioad\ `ndelungat\,este posibil\ dep\[irea venitului de c\tre consum,fie la nivel de individ,fie la nivelul unui stat. Demonstrarea legii psihologice fundamentale se demonstreaz\ cu ajutorul formulelor : V100 / V0 > C100 / C0 sau S100 / S0 > V100 / V0 16.2.4. Evolu]ia consumului Consumul de bunuri [i servicii este studiat,de regul\,cu ajutorul bugetelor de familie care eviden]iaz\ a) evolu]ia consumului `n func]ie de hran\,locuin]\, mediu, v=rst\,sex,venituri etc. b) structura consumului `n func]ie de ponderea bunurilor alimentare,a bunurilor de folosin]\ `ndelungat\ sau a salariilor. ~n economiile dezvoltate,tendin]ele actuale `n evolu]ia consumului sunt : sc\derea ponderii cheltuielilor pentru alimente;

 men]inerea constant\ a cheltuielilor pentru confort personal; cre[terea ponderii cheltuielilor pentru servicii ( mai ales pentru cele care
contribuie la cre[terea gradului de cultur\ [i civiliza]ie ).

16.3. ECONOMIILE {I INVESTI}IILE 16.3.1. Conceptul de investi]ii Economiile unui agent economic reprezint\ excedentul venitului peste cheltuielile pentru consum. Investi]iile se identific\ cu acele economii care sunt readuse `n circuitul productiv. I=VC Investi]iile reprezint\ partea din venit cheltuit\ pentru formarea capitalului,adic\ pentru cre[terea capitalului fix [i pentru cre[terea stocurilor de materii prime.Acestea sunt investi]iine nete.Dac\ la acestea ad\ug\m amortizarea,se ob]in investi]iile brute. La nivelul unei ]\ri,economiile ( S ) [i investi]iile nete ( I )sunt m\suri egale,reprezent=nd acela[i lucru : diferen]a `ntre venit ( V ) [i consum ( C ) : V#C^S V#C^I Raportul dintre varia]ia economiilor ( S ) [i varia]ia venitului ( V) poart\ numele de `nclina]ie marginal\ c\tre economii [i arat\ cu c=t cresc economiile la o sporire a venitului cu o unitate : s= S/ V {i `nclina]ia marginal\ c\tre economii ( s ),ca [i `nclina]ia marginal\ c\tre consum ( c ) este subunitar\,iar suma lor este `ntotdeauna egal\ cu 1 : s + c = 1 Raportul dintre cre[terea venitului ( V ) [i cre[terea investi]iilor ( I ) este denumit multiplicatorul investi]iilor ( K ) : K = V/ I Multiplicatorul investi]iilor arat\ c\ atunci c=nd are loc o sporire a investi]iilor fa]\ de situa]ia ini]ial\,venitul va cre[te cu o m\rime de K ori mai mare de c=t sporul investi]iilor.Multiplicatorul investi]iilor este invesr propor]ional cu `nclina]ia marginal\ spre economii : K=1/s ~nclina]ia oamenilor de a economisi are la baz\ multe motive de ordin psihologic : nevoia oamenilor de a avea rezerve pentru situa]ii neprev\zute,asigurarea b\tr=ne]ii sau `ntre]inerea altor persoane; dorin]a de a beneficia de dob=nzi [i sporuri de valoare;

 senza]ia de independen]\ pe care o confer\ economiile; crearea de condi]ii pentru proiecte de afaceri; pl\cerea de a l\sa averea mo[tenire etc.
16.3.2. Evolu]ia [i rolul investi]iilor `n economie : Investi]ia se poate defini ca actul economic fundamental prin care venitul cre[te,[i,ca atare,cresc [i economiile [i consumul,iar economia poate progresa.Investi]iile sunt influen]ate de mul]i factori,precum : cererea de investi]ii; rata dob=nzii raportat\ la rata investi]iilor; asumarea riscului `ntreprinz\torului; existen]a unor `ntreprinz\tori optimi[ti; fluctua]iile cotidiene ale profiturilor la investi]ii; cre[terea responsabilit\]ii statului `n organizarea investi]iilor; situa]ia economiei mondiale etc. ~n economia de pia]\,rolul pozitiv al investi]iilor se exprim\ `n : a) crearea de noi locuri de munc\; b) `nlocuirea [i modernizarea echipamentului de produc]ie; c) promovarea cuceririlor tehnicii [i tehnologiei; d) sporirea ofertei de bunuri [i servicii; e) diversificarea [i sporirea calit\]ii bunurilor [i serviciilor; f) condi]ii mai bune de munc\ [i de via]\ pentru cet\]eni. Concuren]a `n economia de pia]\ transform\ investi]iile `ntr-un factor hot\r=tor de progres tehnic [i de cre[terea economic\.

17.1. EFICIEN}A ECONOMIC|

17.1.1. Conceptul de eficien]\ economic\ Eficien]a economic\ este cerin]a economic\ fundamental\ care se impune `n orice activitate economic\,este forma concret\ cu cea mai larg\ sfer\ de ac]iune pe care o `mbrac\ ra]ionalitatea economic\. Eficien]a economic\ pune `n raport costurile [i veniturile unui agent economic. O firm\ este eficient\ atunci c=nd `ncas\rile ob]inute prin v=nzarea produselor sale pe pia]\ dep\[esc cheltuielile care s-au f\cut cu produc]ia. Eficien]a economic\ ( Ec ) se poate calcula `n dou\ moduri : a) prin randamentul factorilor de produc]ie utiliza]i : Ec # Vr / CFp Unde Vr # veniturile realizate CFp # consumul factorilor de produc]ie

Acest mod de calcul exprim\ veniturile ob]inute la unitatea de factor de produc]ie consumat,deci eficien]a este cu at=t mai mare cu c=t rezultatele sunt mai mari. b) prin consumul factorilor de produc]ie : Ec # CFp / Vr Acest mod de calcul exprim\ consumul de factori de produc]ie pentru ob]inerea unui anumit venit,deci eficien]a este cu at=t mai mare cu c=t consumul de factori de produc]ie pe unitatea de produs este mai mic. Agentul economic care vizeaz\ cre[terea eficien]ei va alege un mod de ac]iune `n favoarea uneia din cele dou\ variante de calcul `n func]ie,`n primul r=nd,de elasticitatea cererii : dac\ vizeaz\ satisfacerea unei cereri elastice,va alege prima variant\,cre[terea eficien]ei prin cre[terea veniturilor; dac\ vizeaz\ satisfacerea unei cereri inelastice va alege a doua variant\,cre[terea eficien]ei utiliz\rii factorilor de produc]ie,`n fiecare caz formula adoptat\ asigur=ndu-i o ra]ionalitate superioar\. Eficien]a activit\]ii economice este rezultatul condi]iilor de formare a ofertei [i raportului dintre cerere [i ofert\.~n cadrul economiei de pia]\,eficien]a este urm\rit\ de fiecare agent economic,lipsa acesteia duc=nd la faliment ( `ncas\rile < cheltuielile ),situa]ie `n care agentul economic nu mai poate s\ continue activitatea,deoarece nu-[i mai poate procura factorii de produc]ie necesari.

17.1.2. Formele eficien]ei economice a) Rentabilitatea este capacitatea unei activit\]i de a produce profit.Are un
prag minim sau un punct de echilibru,reprezentat de egalitatea dintre volumul `ncas\rilor firmei din activitatea sa [i volumul costurilor avute pentru realizarea veniturilor respective.Rentabilitatea se exprim\ `n mod absolut prin m\rimea profitului ob]inut [i `n m\rime relativ\,ca rat\ a profitului ( sau rata rentabilit\]ii). Rentabiltatea exprim\ eficien]a economic\ prin prisma tuturor factorilor de produc]ie utiliza]i b) Productivitatea exprim\ eficien]a pe fiecare factor de produc]ie.Exist\ a[adar productivitatea muncii,a p\m=ntului [i a capitalului. Aprecierea eficien]ei economice a unei activit\]i presupune luarea `n considera]ie a implica]iilor economice [i sociale ale acesteia.~n acest sens,o activitatea economic\ este eficient\ nu numai c=nd veniturile sunt mai mari dec=t cheltuielile,ci pentru societatea are eficien]\ real\ dac\ se desf\[oar\ `n condi]ii de compatibilitate cu mediul natural,evit=ndu-se poluarea acestuia. Cre[terea eficien]ei economice presupune : competi]ia liber\ [i loial\ dintre agen]ii economici; cunoa[terea cererii de pe pia]\ [i anticiparea ei; promovarea tehnologiilor moderne; alegerea [i utilizarea celor mai bune metode de management [i gestiune.

17.2. ECHILIBRUL ECONOMIC

17.2.1. Conceptul de echilibru economic Echilibrul economic apare pe pia]\ prin ac]iunea agen]ilor economici produc\tori ( care caut\ maximizarea profitului ) [i consumatori (care `ncearc\ s\-[i satisfac\ trebuin]ele ) .Echilibrul economic apare pe pia]a bunurilor economice,a banilor,a capitalurilor,a muncii sau pe o pia]\ na]ional\. Echilibrul economic este starea spre care tinde pia]a bunurilor [i serviciilor,pia]a monetar\,pia]a muncii sau pia]a na]ional\ atunci c=nd cererea este egal\ cu oferta sau diferen]a dintre ele nu dep\[e[te limitele considerate normale,pentru a genera dificult\]i. Realizarea echilibrului economic se bazeaz\ pe compatibilitatea [i durabilitatea deciziilor agen]ilor economici.Echilibrul general : Y # D ( oferta global\ este egal\ cu cererea global\ )! 17.2.2. Forme ale echilibrului Echilibrul pe pia]a bunurilor economice const\ `n egalitatea dintre cererea [i oferta de bunuri [i servicii.Lu=ndu-se `n considerare [i importul ( H ) [i exportul ( E ),condi]ia de echilibru pe aceast\ pia]\ este : Y + H = D + E. Pentru a exista echilibru : economiile - investi]iile # export - import. Echilibrul pe pia]a monetar\ reprezint\ egalitatea cererii de bani cu oferta de bani : Ym # Dm. Acest echilibru `nseamn\ c\ oferta real\ de bani este egal\ cu cererea real\ de bani : MV # PT ( M masa monetar\,V - viteza de rota]ie a banilor,P nivelul pre]urilor,T volumul tranzac]iilor) Echilibrul pe pia]a muncii este dat de egalitatea dintre cererea de locuri de munc\ [i oferta de locuri de munc\ : Yl # Dl. 17.2.3. Dezechilibru economic Echilibrul economic are doar un caracter teoretic,deoarece egalitatea cererii [i ofertei nu este dec=t `nt=mpl\toare.~n condi]ii normale,o pia]\ este plin\ de m\rfuri [i nu goal\ cum ar presupune egalitatea cererii [i ofertei.Exist\ `ntotdeauna surplusuri : fie produse (stocuri de m\rfuri),fie resurse ( mai rar ). Deci,echilibrul se realizeaz\ prin situa]ii de dezechilibru. Dezechilibrul economic apare din cauza : limitelor resurselor sau a tehnologiilor, lipsei banilor ( la consumatori ), gre[elilor de politic\ economic\, necunoa[terii mecanismelor pie]ei.

17.2.4. Forme ale dezechilibrului A. dezechilibrul pe pia]a bunurilor economice are 2 forme : 1. starea de presiune ,caracterizat\ prin - oferta mai mare dec=t cererea, - concuren]a puternic\ `ntre ofertan]i, - cump\r\torii fac selec]ia bunurilor economice, - cump\r\torii aleg v=nz\torii cu oferta cea mai avantojoas\ (pre]uri mai mici,calitate superioar\), - stimuleaz\ `mbun\t\]irea calit\]ii,reducerea costurilor,promovarea progresului tehnic, - investi]iile sunt orientate spre crearea de noi produse. 2. starea de absorb]ie se carcaterizeaz\ prin : - cerere mai mare dec=t oferta, - concuren]\ puternic\ `ntre cump\r\tori, - cre[terea volumului v=nz\rilor, - v=nz\torii fac selec]ia cump\r\torilor, - majoritatea investi]iilor servesc l\rgirii produc]iei, - imposibilitatea satisfacerii tuturor necesit\]ilor cump\r\torilor, - lipsa stimul\rii agen]ilor economici pentru a produce bunuri de calitate, - stimuleaz\ risipa [i economiile. B. dezechilibrul pe pia]a monetar\ apare atunci c=nd oferta de moned\ este mai mare dec=t cererea de moned\.Acest dezechilibru este numit infla]ie ! C. dezechilibrul pe pia]a muncii este numit [omaj [i apare atunci c=nd cererea de locuri de munc\ este mai mare dec=t oferta de locuri de munc\. D. Dezechilibrul `n domeniul rela]iilor interna]ionale const\ `n deficitul sau excedentul balan]ei comerciale ( raportul import / export ) sau a balan]ei de pl\]i ( raportul `ncas\ri / pre] ). Dezechilibrele economice afecteaz\ grav economia unei ]\ri, determin=nd sc\derea nivelului de trai al oamenilor.~n acest caz, statul trebuie s\ intervin\ pentru : - `nviorarea activit\]ii economice - protec]ia puterii de cump\rare a consumatorilor maximizarea profiturilor,concomitent cu `mbun\t\]irea calit\]ii vie]ii consumatorilor. 18.1. CE ESTE {OMAJUL ? 18.1.1. Definirea [omajului {omajul este o stare negativ\ a economiei,care afecteaz\ o parte din popula]ia activ\ disponibil\ prin neasigurarea locurilor de munc\. Din anii 70 [omajul este `n cre[tere `n toate ]\rile.

Definirea [omajului este foarte controversat\.Exist\ 3 tipuri de defini]ii acceptate : a) [omeri sunt considere]i to]i cei ap]i de munc\,dar care nu g\sesc de lucru [i care pot fi angaja]i numai `n anumite momente ale dezvolt\rii economice.~n acest caz,[omerii apar ca surplus de for]\ de munc\,`n raport cu cei angaja]i `n condi]ii de rentabilitate impuse de econoia de pia]\: oferta de munc\ > for]a de munc\ angajat\. b) [omeri sunt considera]i to]i cei care au `nregistrate cereri de angajare la oficiile de plasare a for]ei de munc\ sau to]i cei ale c\ror cereri nu au fost satisf\cute p=n\ la sf=r[itul fiec\rei luni. Potrivit acestor defini]ii,[omajul apare ca rezultat exclusiv al for]ei de munc\,f\r\ nici o leg\tur\ cu cererea de munc\.El este astfel o m\rime omogen\,nediferen]iat\.~n realitate,[omajul trebuie delimitat pe domenii,nivele de preg\tire,meserii etc. c) defini]ia dat\ de Biroul Interna]ional al Muncii din cadrul O.N.U. consider\ [omer orice persoan\ care are mai mult de 15 ani [i `ndepline[te concomitent 4 condi]ii : este apt de munc\; nu munce[te; este disponibil pentru o munc\ salarial\ sau nesalarial\; caut\ un loc de munc\. 18.1.2. Caracteristicile [omajului {omajul are 4 caracteristici : 1. nivelul la care a ajuns [omajul este exprimat absolut prin num\rul [omerilor [i relativ prin rata [omajului ( raportul procentual `ntre num\rul [omerilor [i popula]ia ocupat\ ); 2. intensitatea cu care se manifest\ [omajul ( exist\ [omaj total [i [omaj par]ial ); 3. durata ( timpul scurs `ntre pierderea locului de munc\ [i reluarea normal\ a muncii ); 4. structura [omajului,componen]a pe v=rst\,nivel de calificare,sex etc. 18.1.3. Formarea [omajului {omajul apare av=nd la baz\ dou\ mari procese :
1.

Pierderea locului de munc\ de c\tre o parte a popula]iei ocupate. Apar astfel trei forme de [omaj : [omajul ciclic sau conjunctural,cauzat de crize sau conjuncturi defavorabile,care se repet\ la anumite intervale; [omajul structural,determinat de modificarea structurii economiei pe activit\]i, ramuri, subramuri etc.;aceste modific\ri se realizeaz\ sub inciden]a evolu]iei nevoilor,crizelor energetice [i revolu]iilor tehnico[tiin]ifice. [omajul tehnologic,determinat de `nlocuirea vechilor tehnici [i tehnologii cu altele noi. {omajul tehnic [i cel ciclic pot fi eliminate `n timp prin cre[terea investi]iilor,reorientarea `nv\]\m=ntului,recalificarea muncitorilor.

2.

Cre[terea ofertei de munc\ este cauzat\ de : Realizarea de c\tre noile genera]ii a v=rstei legale de angajare; Afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munc\ dar inactive.Acest proces genereaz\ [omaj,`ntruc=t economia nu poate asigura locuri de munc\ `n pas cu cre[terea ofertei de munc\. 18.1.4. {omajul : un dezechilibru,expresie a altor dezechilibre

{omajul este o expresie a unor dezechilibre economice : Dezechilibrul pe pia]a muncii,const=nd `n faptul c\ oferta de munc\ este superioar\ cererii de munc\ ( `n condi]ii de echilibru,pe aceast\ pia]\ nu exist\ dec=t [omaj voluntar ); Dezechilibrul pe pia]\ bunurilor [i serviciilor,unde oferta ( produc]ia ) de bunuri economice este inferioar\ cererii ( insuficien]a ofertei rezult\ din inexisten]a sau insuficien]a capacit\]ilor de produc]ie ). 18.2. DIMINUAREA {OMAJULUI {I A EFECTELOR SALE 18.2.1. Ajutorul de [omaj ~n economia secolului XX,[omajul pune dou\ mari probleme : pe termen scurt,garantarea unui venit minim pentru [omeri; pe termen mediu [i lung reducerea sau eliminarea [omajului. Garantarea unui venit minim pentru [omeri se realizeaz\ cu indemniza]ia de [omaj ( un procent din salariul mediu pe economie ).Idemniza]ia de [omaj este o preocupare at=t pentru guvern c=t [i pentru organiza]iile profesionale [i sindicale. Acordarea ajutorului de [omaj `nt=mpin\ c=teva dificult\]i : limita fondurilor disponibile; necesitatea unor sisteme de acordare echitabile; insatisfac]ia [omerilor fa]\ de cuantumul sumelor; nemul]umirea celor care trebuie s\ contribuie cu sume mari. 18.2.2. M\surile pentru diminuarea [omajului Diminuarea [omajului se poate face prin m\suri care privesc fie pe [omeri,fie popula]ia efectiv ocupat\. M\suri care privesc direct pe [omeri : (a) m\suri pentru preg\tirea,calificarea [i orientarea celor care caut\ un loc de munc\ pentru a face fa]\ noilor tehnologii; (b)facilit\]i acordate de stat pentru crearea de noi locuri de munc\ `n domeniul public sau privat; (c) practicarea unor noi forme de angajare,care s\ reduc\ costul salarial al firmelor ( orar atipic,stagii de opera]ii specifice etc. );

(d)realizarea unor investi]ii pentru crearea unor noi locuri de munc\ `n activit\]i precum : reciclarea materiilor; eliminarea [i gestionarea de[eurilor; protec]ia resurselor naturale; producerea energiei neconven]ionale; dezvoltarea cercet\rii [tiin]ifice; promovarea ac]iunilor de depoluare a apelor. M\suri care vizeaz\ popula]ia efectiv ocupat\ : (a) m\suri de prevenire a [omajului prin preg\tire [i calificare; (b)m\suri de diminuare a [omajului prin : reducerea timpului de munc\ [i a duratei vie]ii active; proiecte de `mp\r]ire a muncii; repatrierea emigran]ilor `n ]\rile lor; garantarea locurilor de munc\ prin clauze contractuale. 18.2.3. Preocup\ri ale sindicatelor ~n privin]a [omerilor,sindicatele au multe revendic\ri,precum : M\suri referitoare la [omeri diminuarea [omajului; ameliorarea condi]iilor de via]\ ale [omerilor prin cre[terea idemniza]iei de [omaj [i prin prelungirea duratei de acordare a ei; asigurarea asisten]ei sanitare; M\suri referitoare la popula]ia ocupat\ garantarea locurilor de munc\; cre[terea salariilor; eliminarea diferen]elor de salarizare `ntre b\rba]i [i femei etc. 19.1. CE ESTE INFLA}IA ? 19.1.1. Infla]ia con]inut [i modalit\]i de manifestare Infla]ia este un dezechilibru al economiei,care exprim\ existen]a `n circula]ie a unei mase monetare ce dep\[e[te nevoile economiei,ceea ce duce la deprecierea banilor [i la cre[terea sensibil\ [i durabil\ a pre]urilor. Infla]ia afecteaz\ `n propor]ii diferite orice economie,f\r\ a fi `ns\ de necontrolat. M\surarea infla]iei se face prin urm\rirea celor dou\ tendin]e majore prin care ea se manifest\ : cre[terea generalizat\ a pre]urilor [i sc\derea puterii de cump\rare a banilor. Cre[terea generalizat\ a pre]urilor se m\soar\ cu ajutorul indicelui general al pre]urilor,care exprim\ cre[terea pre]urilor ca fenomen de ansamblu care afecteaz\ economia.Nu orice cre[tere a indicelui pre]urilor este semnul infla]iei ( la unele bunuri pre]urile pot cre[te iar la altele acesta poate sc\dea ). Pentru a fi considerat\ expresie a fenomenului infla]ionist, cre[terea indicelui pre]urilor

trebuie s\ fie rezultatul cre[terii unei p\r]i importante a pre]urilor dintr-o economie `ntr-o anumit\ perioad\. Indicele pre]ului unui bun se determin\ ca raport procentual `ntre pre]ul s\u actual ( p1 ) [i cel existent la un moment din trecut (p0): Ip # p1 100 / p0 Sc\derea puterii de cump\rare a banilor se manifest\ concomitent cu cre[terea pre]urilor [i exprim\ faptul c\,`n decursul unei perioade relativ lungi,volumul bunurilor [i serviciilor ce se cump\r\ `ntr-o economie scade `n compara]ie cu masa monetar\ [i nivelul pre]urilor. Puterea de cump\rare se calculeaz\ ca raport procentual `ntre masa monetar\ existent\ [i nivelul pre]urilor : Pcb # M 100 / P sau cu indici !! Rata infla]iei : Ri # Ip 100 %. 19.2. MECANISMELE INFLA}IEI 19.2.1. Mecanismul infla]iei interne Punctul de plecare al infla]iei `l constituie dezechilibrul `ntre masa monetar\ excedentar\ `n compara]ie cu volumul bunurilor [i serviciilor. Acest dezechilibru are multe cauze,care ]in de : a) cre[terea masei monetare,datorit\ : cre[terii excesive a creditului; cre[terii costurilor; cre[terii salariilor; acoperirii deficitelor bugetare [i a balan]elor de pl\]i externe etc. b) sc\derea produc]iei de bunuri [i servicii. Indiferent de cauzele care genereaz\ acest dezechilibru,excedentul de mas\ monetra\ aflat\ la agen]ii economici reprezint\ o cerere de bunuri [i servicii nesatisf\cut\.Factorul decisiv `n instalarea infla]iei este elasticitatea ofertei de bunuri [i servicii `n raport cu varia]ia veniturilor (disponibilit\]ile b\ne[ti existente `n proprietatea agen]ilor economici). Dac\ reac]ia de adaptare a ofertei la nivelul [i structura cererii este de scurt\ durat\,echilibrul se restabile[te mai repede,iar infla]ia se diminueaz\. Dac\ volumul bunurilor [i serviciilor r\m=ne `n urma masei monetare datorit\ insuficien]ei factorilor de produc]ie sau a progresului tehnico-[tiin]ific lent,va rezulta cre[terea pre]urilor [isc\derea puterii de cump\rare a banilor. 19.2.2. Mecanismul infla]iei importate Punctul de plecare al infla]iei importate `l reprezint\ cre[terea pre]urilor bunurilor importate,pre]uri care intr\ `n calculul indicelui pre]urilor din ]ara importatoare.Acest fapt are drept consecin]e : consumul acestor bunuri `n economia importatoare duce la cre[terea costurilor,care va determina cre[terea pre]urilor,`ntruc=t agen]ii economici nu accept\ reducerrea profitului;

dac\ agen]ii economici care folosesc bunurile ale c\ror pre]uri au crescut vor ac]iona pentru cre[terea veniturilor nominale,infla]ia se propag\ mai departe. Acest mecanism variaz\ ca amplitudine de la o ]ar\ la alta,fiind influen]at de dou\ fenomene : (a) ponderea bunurilor importate ( raport direct propor]ional ) (b)elasticitatea cererii `n raport cu pre]urile bunurilor importate sau ale celor fabricate cu bunuri de import ( raport invers propor]ional ) Mecanismul infla]iei importate are o importan]\ tot mai mare `n propagarea undei infla]ioniste `n toate ]\rile,datorit\ tendin]ei de amplificare a rela]iilor economie `ntre ]\rile lumii.De aceea,stoparea [i combaterea infla]iei trebuie s\ fie o preocupare a tuturor guvernelor.

19.3. M|SURI ANTIINFLA}IONISTE 19.3.1. Consecin]ele infla]iei Infla]ia,ca dezechilibru,afecteaz\,direct sau indirect,`ntreaga societate. Consecin]e negative : agen]ii economici cump\r\tori trebuie s\ fac\ fa]\ cre[terii pre]urilor,cei mai afecta]i fiind agen]ii economici cu venituri mici; economiile agen]ilor economici se diminueaz\ `n mod relativ,datorit\ sc\derii puterii de cump\rare a banilor. Consecin]e pozitive : debitorii,care restituie creditele,c=[tig\,deoarece puterea de cump\rare a banilor este mai mic\; agen]ii economici care transform\ disponibilit\]ile b\ne[ti `n alte monede [i apoi le reschimb\, c=[tig\ de asemenea. 19.3.2. M\suri antiinfla]ioniste Din preocup\rile agen]ilor economici de a diminua efectele negative ale infla]iei s-au n\scut dou\ grupe de m\suri antiinfla]ioniste : a) m\suri de ap\rare sau protec]ie a agen]ilor economici `mpotriva cre[terii pre]urilor [i sc\derii puterii de cump\rare a banilor,unde s=nt cuprinse : indexarea # cre[terea veniturilor ( salarii [i pensii ) `n sume absolute sau cote procentuale (lunar,trimestrial,anual),care s\ acopere par]ial sau total cre[terea pre]urilor [i sc\derea puterii de cump\rare a banilor; cre[terea dob=nzilor pl\tite la economiile p\strate la institu]iile financiare; acordarea de compensa]ii de c\tre stat [i `ntreprinderi; subven]ionarea pre]urilor unor produse.

b) m\suri de diminuare [i control ale infla]iei,care ac]ioneaz\ concomitent

asupra masei monetare [i asupra volumului de bunuri [i servicii,pentru a

reface echilibrul deteriorat de infla]ie. Asupra masei monetare se ac]ioneaz\ prin : cre[terea dob=nzilor la creditele acordate de b\nci,pentru a diminua cantitatea de moned\ scriptural\; cre[terea rezervelor monetare obligatorii ale b\ncilor,pentru a diminua numerarul aflat `n circula]ie; limitarea creditului de consum,adic\ a v=nz\rilor `n rate c\tre popula]ie; men]inerea ( `nghe]area ) salariilor [i a pre]urilor la acela[i nivel; echilibrarea bugetului de stat [i a balan]ei de pl\]i externe. Asupra volumului de bunuri economice se ac]ioneaz\ prin : dezvoltarea activit\]ilor productive,pentru a m\ri oferta de bunuri [i servicii; introducerea [i dezvoltarea produc]iei de noi bunuri [i servicii; adaptarea structurii activit\]ilor economice,pentru apropierea ofertei de bunuri [i servicii de volumul [i structura cererii de bunuri economice. Acestea sunt doar c=teva m\suri antiinfla]ioniste,care ac]ioneaz\ `n interdependen]\,av=nd la r=ndul lor [i efecte pozitive [i efecte negative.De aceea,`mpotriva infla]iei se promoveaz\ pachete de m\suri,concepute pentru a se completa pe termen mediu [i lung.

20.1. CARACTERIZAREA CICLICIT|}II ~N ECONOMIE Activitatea economic\ se caracterizeaz\ prin accea c\ evolu]ia ei nu este uniform\,liniar\,ci uneori `nregistreaz\ cre[teri,stagn\ri sau reduceri.Cu alte cuvinte,activitatea economic\ este fluctuant\. No]iunea de fluctua]ie economic\ desemneaz\ ansamblul mi[c\rilor de cre[tere [i descre[tere a activit\]ii economice,m\surate prin varia]ia unor indicatori precum pre],produc]ie,venit na]ional, grad de ocipare a for]ei de munc\,P.I.B. 20.1.1. Tipuri de fluctua]ii Exist\ trei tipuri de fluctua]ii economice : 1) sezoniere,care apar pe parcursul unui an,care sunt previzibile [i au la baz\ factori naturali,sociali etc. 2) `nt=mpl\toare,accidentale,generate de cataclisme naturale,evenimente politice deosebite (minerii ), ac]iuni nea[teptate ale agen]ilor economici etc. 3) ciclice,determinate de factori interni ai activit\]ii economice;aceste fluctua]ii se reproduc cu o anumit\ regularitate de la `nceputul sec.XIX. 20.1.2. Defini]ia [i cauzele ciclicit\]ii economice

Ciclicitatea este acea form\ de mi[care a activit\]ii economice dintr-o ]ar\ `n care se succed alternativ perioadele de expansiune cu cele de contradic]ie. Ciclitatea se manifest\ fie prin : - cre[tere cumulativ\ ( a produc]iei,veniturilor etc. ); - descre[tere cumulativ\. Cauzele ciclicit\]ii sunt numeroase,dar rolul determinant `l are modul specific de evolu]ie a eficien]ei utiliz\rii factorilor de produc]ie. a) uneori factorii de produc]ie au o eficien]\ ascendent\,gener=nd expansiune [i prosperitate economic\; b) `n alte momente,eficien]a utiliz\rii factorilor de produc]ie stagneaz\ sau scade,activitatea economic\ cunoa[te o contrac]ie.Apar dificult\]i ( Rom=nia)!!Se impune `nlocuirea sau ameliorarea factorilor de produc]ie utiliza]i ! Ciclicitatea este forma de evolu]ie fireasc\,normal\ a activit\]ii economice. 20.1. CICLUL ECONOMIC {I FAZELE SALE Ciclul economic reprezint\ perioada de la `nceputul unei contrac]ii a activit\]ii economice de ansamblu p=n\ la `nceputul celei urm\toare. Reprezentarea grafic\ a unui ciclu economic.
a)

Faza de expansiune este caracterizat\ prin : cre[terea produc]iei,venitului na]ional,gradului de ocupare a for]ei de munc\,salariilor,v=nz\rilor,profitului; afaceri prospere [i credit ieftin; cre[terea cursului titlurilor de valoare.

La un moment dat,ca expresie a epuiz\rii sau a limit\rii posibilit\]ilor de cre[tere a eficien]ei utiliz\rii factorilor de produc]ie,apar factori perturbatori,care fr=neaz\ expansiunea economic\.Produc]ia `ncepe s\ scad\,se reduce rata profitului,creditele se scumpesc,etc. C=nd fenomenele de criz\ economic\ (stagnarea produc]iei,cre[terea num\rului de falimente [i [omeri ) se propag\ `n `ntregul sistem economic,faza de expansiune se opre[te. Faza de depresiune se caracterizeaz\ printr-un dezechilibru vizibil `ntre cererea [i oferta global\. Pentru a rezista crizei,agen]ii economici trebuie s\-[i reduc\ costurile de produc]ie,s\-[i modernizeze capitalul fix [i s\ fac\ apel la marketing.Este nevoie,cu alte cuvinte,de investi]ii !! Ie[irea din criz\ are loc astfel : Prin cre[terea de capital fix se stimuleaz\ productivitatea; Cre[terea productivit\]ii determinc\ cre[terea gradului de ocupare a locurilor de munc\; Av=nd venituri mari,cei care muncesc `[i sporesc cererea de bunuri de consum,`nvior=nd produc]ia sporind astfel gradul de ocupare a for]ei de munc\.
b)

Se ini]iaz\ o nou\ faz\ de expansiune,urmat\ de o alt\ contrac]ie marc=nd trecerea la un alt ciclu economic,reprezent=nd un progres fa]\ de cel precedent. Ciclul economic cuprinde dou\ ipostaze diferite : recesiunea ( manifest\rile de criz\ [i depresiunea ),dominat\ de efecte negative; boom ul ( reluarea cre[terii economice [i expansiunea ),dominat de efecte pozitive. O asemenea prezentare a ciclului economic eviden]iaz\ faptul c\ via]a economic\ are o evolu]ie ciclic\,ondulatorie,dar general ascendent\.Nu exist\ un model general al ciclului economic [i nici dou\ cicluri identice prin durat\ [i configura]ia etapelor.Evolu]iile ciclice sunt nuan]ate [i complexe. Astfel : recesiunea se poate caracteriza prin reduceri infime ale activit\]ii economice sau prin reduceri ample [i de durat\ ale activit\]ii economice; expansiunea poate fi viguroas\,cuprinz=nd majoritatea domeniilor sau pu]in semnificativ\,de scurt\ durat\ [i doar `nanumite ramuri ale economiei. Evolu]ia ciclic\ este o caracterisitc\ a economiilor contemporane,iar fazele sale `ndeplinesc un rol specific fiecare : - `n expansiune sunt satisf\cute rapid unele aspira]ii de progres economic; - `n recesiune se restabilesc,cu un anumit pre] social,unele echilibre economice,se asigur\ restructurarea [i re`noirea factorilor de produc]ie.

20.3. POLITICI ANTICICLICE De[i evolu]ia ciclic\ are o determinare obiectiv\,agen]ii economici [i guvernele promoveaz\ m\suri pentru atenuarea consecin]elor ciclului economic [i,`n special a recesiunii economice. M\surile anticriz\ se bazeaz\ pe - adev\rurile formulate de [tiin]a economic\; - cunoa[terea interdependen]elor economice; - o informare promt\ [i real\ asupra evolu]iei pie]ii. Prima teoretizare a m\surilor anticriz\ apar]ine lui J.M.Keynes ( anii 50 ).Ele au evoluat,devenind mai ample [i mai coerente.Azi exist\ :
a)

Politica monetar\ [i de credit folose[te instrumente rata dob\nzii, creditul [i masa b\neasc\.Acestea sunt aplicate diferen]iat pe cele dou\ faze ale ciclului economic astfel : `n condi]ii de boom prelungit se urm\re[te fr=narea cererii de bunuri de consum [i a investi]iilor prin majorarea ratei dob=nzilor,restric]ii la acordarea de credite [i control riguros al masei monetare; `n faza de recesiune se urm\re[te stimularea produc]iei [i a investi]iilor prin reducerea ratei dob=nzilor,sporirea volumului de credite [i cre[terea masei monetare.

Politica cheltuielilor publice const\ `n cre[terea,`n faza de recesiune,a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru : a m\ri cererea global\ impulsionarea produc]iei realizarea trecerii la faza de expansiune. Cheltuielile publice sunt orientate spre achizi]ii de stat,investi]ii cu caracter cocio-cultural [i investi]ii `n `ntreprinderile publice. ~n faza de boom cheltuielile publice se reduc ( ele sunt `nlocuite de cheltuielile private ).
b) c)

Politica fiscal\ utilizeaz\ p=rghiile fiscale ( taxe [i impozite ) `n scopuri anticiclice astfel : `n faza de recesiune statul reduce fiscalitatea,stimul=nd consumul [i investi]iile; `n faza de boom statul majoreaz\ fiscalitatea pentru a fr=na consumul [i investi]iile.

Politica cheltuielilor publice [i politica fiscal\ formeaz\ `mpreun\ politica bugetar\ deoarece utilizeaz\ componente ale bugetului de stat. P=n\ prin anii 70 politica monetar\ [i politica fiscal\ au fost promovate `n mod corelat,urm\rind fie cre[terea economic\,fie fr=narea acesteia,fiind numite politici economice conjuncturale bazate pe cerere sau politici de tipul stop go . De la mijlocul deceniului 8 s-a recurs la programe anticiclice denumite mix policy, bazate pe promovarea diferen]iat\ de m\suri monetare ( care vizeaz\ dinamica pre]urilor [i a infla]iei ) [i bugetare ( care urm\resc volumul activit\]ii economice [i acoperirea deficitului bugetar prin credite [i nu prin emisiune de moned\ ). 21.1. STATUL ~N ECONOMIA DE PIA}| 21.1.1. Implicarea statului `n economia de pia]\ ~n economia de pia]\ statul nu este un simplu spectator,ci este implicat fie direct,fie indirect. Statul este un agent economic `n diferite ipostaze : produc\tor [i consumator; partener `n opera]ii de schimb; titular unic al emisiunii de moned\; realizator principal al protec]iei sociale; executant al bugetului. Implicarea statului `n economia de pia]\ se face `n diferite forme: asigur\ cadrul juridico-legislativ pentru realizarea activit\]ii economice [i exercitarea liberei ini]iative; sus]ine economia `n ansamblu sau anumite domenii; acord\ subven]ii; mediaz\ conflictele de munc\; pl\te[te salarii personalului din administra]ie; `ncaseaz\ impozitele de la agen]ii economici;

 finan]eaz\ investi]ii; acord\ ajutoare. Datorit\ acestei implic\ri,pentru o parte a popula]iei [i a agen]ilor economici statul este considerat responsabil pentru modificarea pre]urilor,`ncetarea activit\]ii unor firme sau alte disfunc]ii economice. Implicarea statului `n economie are loc at=t la nivel macroeconomic,unde determinc\ efecte ample [i imediate pentru un segment important al popula]iei prin : limitarea unor dezechilibre macroeconomice (infla]ie,[omaj etc. ); protec]ie social\ eficient\; relansare economic\; stabilirea nivelului venitului na]ional, c=t [i la nivel microeconomic,unde se are `n vedere: gestionarea propriet\]ii publice; fixarea unui num\r redus de pre]uri; stabilirea unor limite minime ale salariilor. Indiferent de natura interven]iei,m\surile luate trebuie s\ se subordoneze produc]iei,ofertei [i profitului [i s\ vizeze activitatea agentului economic privat,microeconomic. 21.1.2. Limitele implic\rii statlui `n economie a) implicarea statului este rezultatul unui raport de interese `ntre cei pro [i contra acesteia.Marja de implicare se modific\ `n func]ie de realizarea unui raport de interese favorabil interven]iei; b) economia este o realitate complex\ format\ prin ac]iunile unor ac]iunile unor numero[i agen]i economici,care dispun de libertate economic\ garantat\ de stat; c) organele centrale [i locale ale administra]iei de stat au o autonomie limitat\,ceea ce implic\ o limitare general\ a implic\rii statului. ~n interven]ia sa `n economie statul utilizeaz\ : bugetul; sistemul fiscal; creditul; programarea economic\.

21.2 RESURSELE FINANCIARE ALE STATULUI {I UTILIZAREA LOR 21.2.1. Bugetul de stat Cea mai ampl\ implicare a statului `n economia de pia]\ se realizeaz\ prin intermediul bugetului de stat.Acesta concentreaz\ resursele financiare [i cheltuielile statului la nivel central (bugetul central) [i local ( bugetul local ). Bugetul reprezint\ o balan]\ cu dou\ p\r]i venituri [i cheltuieli detaliate pe capitole - care se stabile[te anticipat pe un an,`n func]ie de evolu]ia estimat\ a economiei.

Veniturile bugetare sunt formate din : impozite [i taxe pe salarii ( p=n\ la 70 %), venituri agricole, comerciale, bancare); cotiza]ii pentru asigur\rile sociale ( p=n\ la 45% ); veniturile de la `ntreprinderile de stat. Cheltuielile bugetare sunt orientate spre : func]ionarea administra]iei publice; ap\rare ( p=n\ la 24% ) asigur\ri [i asisten]\ social\ ( 47% ); `nv\]\m=nt; s\n\tate; locuin]e [i afaceri economice.

(industriale,

21.2.2. Formele bugetului de stat Bugetul poate fi : a) echilibrat ( veniturile # cheltuielile ),f\r\ influen]\ asupra economiei; b) deficitar ( cheltuielile > veniturile ),cu efecte stimulative pe termen scurt dar cu efecte negative pe termen lung;acoperirea deficitului bugetar se face prin `mprumuturi externe (datoria public\) sau emisiune bugetar\ f\r\ acoperire `n bunuri [i servicii ( infla]ie ). c) excedentar ( veniturile > cheltuielile ) peste un anumit nivel cu efecte negative pentru economie,deoarece las\ nefolosite resurse financiare ( sau am=n\ folosirea lor ). 21.2.3. Impozitele Deoarece impozitele au ponderea cea mai mare `n cadrul veniturilor bugetare,cre[terea lor constituie principalul suport al cre[terii veniturilor,impus\ de cerin]ele tot mai numeroase c\rora trebuie s\ le r\spund\ azi statul. Cre[terea impozitelor permite sporirea veniturilor bugetare,dar reduce resursele agen]ilor economici [i diminueaz\ posibilit\]ile lor pentru cre[terea consumului personal, pentru investi]ii [i pentru a crea locuri de munc\. Diminuarea impozitelor las\ mai multe resurse agen]ilor economici dar `ngreuneaz\ realizarea unor programe economice [i sociale de c\tre guvern sau administra]iile locale. De aceea,sistemul de percepere a impozitelor trebuie astfel conceput `nc=t s\ asigure un echilibru `ntre veniturile agen]ilor economici [i nivelul lor optim pentru a asigura venituri bugetare sporite.

21.3. PROGRAMAREA ECONOMIC|

21.3.1. Necesitatea,esen]a [i rolul program\rii economice ~n perioada postbelic\ a crescut responsabilitatea statului `n probleme de importan]\ social\, precum utilizarea resurselor,protec]ia mediului ambiant,infla]ia,[omajul,protec]ia social\ etc.Pentru contracararea efectelor negative previzibile ale mecanismului concuren]ial,statul a elaborat programe economice care vizeaz\ ansamblul economiei na]ionale. Programarea economic\ : are un caracter orientativ [i nu obligatoriu,[i con]ine recomand\ri pentru agen]ii economici; se deosebe[te de prognozare,c\ci vizeaz\ o ac]iune prezent\ care angajeaz\ viitorul imediat,pe c=nd prognozarea se refer\ la politica economic\ la nivel na]ional pentru a dezvolta [i folosi resursele `n interes majoritar [i pe termen lung; const\ `n elaborarea unor programe ( la nivel na]ional sau regional ) cu privire la : - dezvoltarea economiei `n ansamblu [i pe annumite domenii sau zone; - rezolvarea unor probleme dificile ale unor sectoare; - ridicarea competitivit\]ii; - ie[irea din criz\; - combaterea infla]iei [i [omajului. Programele economice relev\ tendin]ele din evolu]ia fenomenelor [i proceselor `n care se implic\ organele de stat [i resursele utilizate `n acest scop [imodul cum trebuie alocate `n mod mai eficient. Programarea economic\ presupune implicarea statului pe trei planuri : 1. Prin elaborarea de recomand\ri ( orientative ) pentru agen]ii economici,care presupun utilizarea p=rghiilor specifice economiei de pia]\ ( pre],credit,profit,dob=nd\,cost etc. ); 2. prin ac]iunile de constituire a resurselor; 3. prin modalit\]ile de folosire a resurselor. 21.3.2. Modalit\]i de programare economic\ Programarea,ca modalitate de implicare a statului `n economie,a ap\rut `n perioada interbelic\ [i s-a dezvoltat mult dup\ al doilea r\zboi mondial `n ]\ri precum Anglia,Fran]a,Spania,Olanda,Belgia etc.,[i se practic\ `n toate ]\rile cu economie de pia]\,`n maniere [i cu rezultate diferite. Programarea `n Fran]a : - se elaboreaz\ programe care cuprind `ntreaga economie [i programe speciale pentru unul sau mai multe domenii; - vizeaz\ influen]area [i chiar dominarea mecanismului concuren]ial; - are caracter stimulativ prin angajamentele bugetare [i contractele `ncheiate de stat cu diferi]ii agen]i economici; Programarea `n Olanda ( [i,`ntr-o anumit\ m\sur\,[i `n S.U.A. ) : - se elaboreaz\ programe pentru 2-4 domenii de mare importan]\ pentru evolu]ia economiei,pe termen scurt [i lung;

se urm\re[te influen]area direct\ [i indirect\ a agen]ilor economici; urm\re[te corectarea mecanismelor pie]ei [i atenuarea efectelor crizelor; responsabilitatea revine prioritar agentului economic.

Deci,prin programare economic\,]\rile cu economie de pia]\ dezvoltat\ `[i propun corectarea,ajustarea func]ion\rii spontane a pie]ei [i,pe de alt\ parte,chiar supravegherea relativ\ a economiei. 22.1. PIA}A MONDIAL| {I FORMELE EI 22.1.1.Conceptele de economie mondial\ [i pia]\ mondial\ Economia mondial\ reprezint\ ansamblul economiilor na]ionale ale statelor lumii privite `n interdependen]a leg\turilor economice dintre ele. Economia mondial\ s-a format la sf=r[itul secolului XIX av=nd la baz\ formarea statelor independente [i diviziunea interna]ional\ a muncii ( specializarea unor ]\ri `n producerea [i desfacerea unor anumite bunuri [i servicii ). Pia]a mondial\ reprezint\ ansamblul rela]iilor de schimb care se stabilesc `ntre agen]ii economici din diferite ]\ri,pe baza cererii [i ofertei. Fluxurile economice `ntre economiile na]ionale au loc sub form\ de bunuri materiale,servicii, capitaluri [i for]\ de munc\. Suportul pie]ei mondiale este circuitul economic mondial format pe baza diviziunii interne]ionale a muncii.Pia]a mondial\ s-a format `ncep=nd cu secolul XVI,c=nd rela]iile economice au cunoscut o mare extindere.Ea este o no]iune economic\,nu una geografic\. 22.1.2. Formele pie]ei mondiale
a) b)

c) d)

e)

Comer]ul interna]ional reprezint\ ansamblul tranzac]iilor de bunuri [i servicii pe care agen]ii economici dintr-o ]ar\ le fac cu exteriorul; Pia]a interna]ional\ a capitalurilor define[te ansamblul opera]iilor legate de plasarea `n str\in\tate a unor capitaluri sub form\ de investi]ii directe,`mprumuturi sau cump\r\ri de tituluri de valoare; Pia]a mondial\ a muncii cuprinde rela]iile economice generate de migra]ia for]ei de munc\; Pia]a produselor tehnico [tiin]ifice cuprinde produse care `ncorporeaz\ un nivel deosebit de `nalt de cuno[tin]e [tiin]ifice ( tehnologii de v=rf );aceast\ pia]\ se dezvolt\ rapid [i are o importan]\ din ce `n ce mai mare; Pia]a interna]ional\ a schimburilor valutare const\ `n totalitatea tranzac]iilor de v=nzare-cump\rare a monedelor convertibile ce apar]in diverselor ]\ri.

Abordarea fiec\reia din aceste forme care alc\tuiesc pia]a mondial\ presupune cercetarea urm\toarelor elemente : evaluarea capacit\]ii de absorb]ie,efective [i poten]iale,a diverselor pie]e externe; extinderea activit\]ii pie]elor tradi]ionale precum [i descoperirea a noi pie]e de desfacere;

analiza situa]iei conjuncturale [i a influen]ei ei asupra raportului cerereofert\,`n prezent [i viitor; stabilirea pozi]iei concuren]ilor efectivi [i a celor poten]iali,determin=nd num\rul,dimensiunile [i cotele de pia]\ de]inute.

Locul principal revine comer]ului interna]ional,dar `n ultimile trei decenii acesta a fost devansat ca dinamic\ de pia]a mondial\ a capitalurilor.

22.2. COMER}UL INTERNA}IONAL 22.2.1. Con]inutul comer]ului interna]ional Comer]ul interna]ional reprezint\ ansamblul tranzac]iilor de export [i de import. Exportul # v=nzare de bunuri [i servicii unui agent economic din alt\ ]ar\ `n schimbul unei sume `ntr-o valut\ convertibil\. Importul # cump\rarea de m\rfuri din str\in\tate contra unei cantit\]i de bani. Componentele comer]ului interna]ional sunt : comer]ul cu m\rfuri de natur\ material\; comer]ul cu servicii ( invizibil ),care cuprinde : prest\rile de servicii; v=nz\ri/cump\r\ri de licen]e; turismul [i transporturile interna]ionale; consigna]ia interna]ional\; asisten]a economic\ interna]ional\; colaborarea tehnico-economic\. 22.2.2. Balan]a comercial\ [i balan]a de pl\]i Balan]a comercial\ este un tablou statistico-economic `n care se `nscriu [i prin care se compar\ importul [i exportul de m\rfuri al unei ]\ri,pe o perioad\ determinat\,de regul\ un an. Balan]a comercial\ cuprinde valoarea total\ [i pe grupe de m\rfuri a exportului [i a importului. Balan]a comercial\ poate fi : - echilibrat\ ( exportul # importul ); - excedentar\ ( exportul > importul ); - deficitar\ ( importul > exportul ). Balan]a comercial\ excedentar\ este un obiectiv pentru ]\rile care au datorii externe [i pentru cele care vizeaz\ convertibilitatea monedei.Balan]a comercial\ deficitar\ se echilibreaz\ recurg=nd la rezervele valutare noa]ionale [i la creditele externe. Balan]a comercial\ echilibrat\ reprezint\ o situa]ie ra]ional\,nefiind posibil\ de realizat anual,ci `n dinamic\,adic\ cumulativ pe c=]va ani. Situa]ia balan]ei comerciale la un moment dat este determinat\ de nivelul productivit\]ii [i eficien]ei muncii sociale,reflectate `n gradul de competitivitate a m\rfurilor [i serviciilor na]ionale pe pia]a mondial\.

Balan]a de pl\]i reprezint\ un tablou statistico-economic `n care se `nscriu [i prin care se compar\ totalitatea pl\]ilor [i `ncas\rilor efectuate de o ]ar\ pe o perioad\ determinat\ ( an,semestru etc. ). Balan]a de pl\]i poate fi : - echilibrat\ ( pl\]ile # `ncas\rile ); - excedentar\ ( `ncas\rile > pl\]ile ) : exprim\ eficien]a - deficitar\ ( `ncas\rile < pl\]ile ) : exprim\ ineficien]a 22.2.3. Necesitatea particip\rii la comer]ul interna]ional Participarea eficient\ la comer]ul interna]ional : * constituie o premis\ esen]ial\ a dezvolt\rii economice a unei ]\ri; * asigur\ factori de produc]ie [i bunuri de consum de care ]\rile nu dispun; * permite modernizarea,l\rgirea,continuitatea produc]iei; * asigur\ o bun\ utilizare a factorilor de produc]ie,ceea ce duce la cre[terea productivit\]ii muncii [i la m\rirea venitului na]ional; * asigur\ pie]e de desfacere pentru o parte din produc]ia intern\; * determin\ amplificarea concuren]ei pe pie]ele na]ionale. 22.2.4. Comer]ul interna]ional `n perioada postbelic\
1)

Modific\ri `n comer]ul interna]ional postbelic : a) cantitative : cre[terea mai rapid\ a comer]ului interna]ional `n raport cu produc]ia [i produsul intern brut.Aceasta demonstreaz\ c\ o mare parte din nevoile unei ]\ri se satisfac prin import [i c\ o mare parte din produc]iaintern\ este destinat\ exportului. b) calitative : schimb\ri `n structura m\rfurilor care fac obiectul comer]ului interna]ional, datorit\ progresului tehnic.Ca atare,ponderea principal\ tind s\ o aib\ m\rfurile industriale cu `nalt grad de prelucrare a materiei prime [i care `ncorporeaz\ crea]ie tehnico-[tiin]ific\ [i munc\ superior calificat\. Reglementarea comer]ului interna]ional de c\tre fiecare ]ar\ se face prin : - elaborarea unui sistem de taxe vamale,gen de impozite percepute asupra m\rfurilor care fac obiectul comer]ului interna]ional,cu deosebire al importului.Sunt cote procentuale, diferen]iate pe grupe de m\rfuri,aplicate asupra valorii acestora; - practicarea unor m\suri netarifare privind plafoane cantitative,exigen]e de calitate, protec]ia mediului,asigurarea st\rii de s\n\tate a popula]iei.

2)

3) Organisme interna]ionale ~n perioada postbelic\ s-au depus eforturi pentru constituirea unor organisme [i m\suri cu voca]ie mondial\ [i regional\ care s\ faciliteze comer]ul interna]ional,cele mai importante fiind G.A.T.T. [i Pia]a Comun\.

G.A.T.T. Acordul General pentru Tarife [i Comer] a fost creat `n 1948 [i la el au aderat 80 de ]\ri.Obiectivul acestei organiza]ii a fost stabilirea unor practici de concuren]\ loial\,cu minimum de discrimin\ri [i interven]ii statale.Da la 1 ianuarie 1995,a fost `nlocuit cu Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului ( O.M..C. ),al c\rei principal obiectiv `l constituie `nl\turarea barierelor din calea comer]ului interna]ional. Pia]a Comun\ - Comunitatea Economic\ European\ - constituit\ `n 1957 are ca fondatori : Fran]a,Italia,R.F. a Germaniei,Grecia,Spania,Portugalia etc.Azi se nume[te Uniunea European\, la care [i Rom=nia `ncearc\ s\ adere.La `nfiin]are organiza]ia [i-a propus desfiin]area taxelor vamale [i reguli de comer] exterior unitare fa]\ de ]\rile nemembre.S-a realizat astfel o uniune vamal\, liberalizarea circula]iei capitalurilor [i a for]ei de munc\,formarea unei pie]e comune agricole.~n prezent obiectivul vizat este constituirea uniunii economice [i monetare !

22.3. EFICIEN}A COMER}ULUI EXTERIOR Eficien]a opera]iunilor de comer] exterior se apreciaz\ raport=nd efectele ob]inute la eforturile depuse.Efectele sunt veniturile realizate la export [i bunurile [i serviciile ob]inute prin import. Eforturile sunt cheltuieli `n moned\ na]ional\ pentru export [i cheltuieli `n valut\ pentru import. 22.3.1. Eficien]a economic\ a exportului Eficien]a economic\ a exportului constituie un criteriu de `nlocuire a m\rfurilor nerentabile cu cele rentabile `n structura comer]ului exterior.Se apreciaz\ prin cheltuiala intern\ care se face pentru a ob]ine o unitate valutar\,exprimat\ `n cursul de revenire brut la export,calculat astfel :

Cre # Pi ^ Cc / Pe
unde : Cre # cursul de revenire brut la export Pi # pre]ul produsului pe pia]a intern\ Cc # cheltuieli de circula]ie p=n\ la frontier\ Pe # pre]ul m\rfii la frontier\,`n valut\ Opera]iunea este eficient\ dac\ : Cre < cursul de schimb 22.3.2. Eficien]a economic\ a importului Eficien]a economic\ a importului se apreciaz\ prin cantitatea de moned\ na]ional\ ce se ob]ine,prin v=nzarea pe pia]a intern\ a m\rfii importate,la o unitate valutar\,exprimat\ `n cursul de revenire brut la import,calculat astfel :

Cri # Pi Ti / Piv

unde : Pi # pre]ul produsului pe pia]a intern\ Ti # taxele de import percepute pe marfa respectiv\

Piv # pre]ul deimport `n valut\ a m\rfii la frontier\ Opera]iunea este eficient\ dac\ Cri > cursul de schimb Eficien]a comer]ului exterior : nu se apreciaz\ izolat,pe import [i export,ci `n intredependen]a acestora,fiind cu at=t mai ridicat\ cu c=t exportul asigur\ un import mai mare; are o arie larg\ de cuprindere,c\ci exprim\ efectul total al cre[terii economice [i contribu]ia comer]ului la dezvoltarea echilibrat\ a economiei na]ionale,`ndeosebi aportul la cre[terea P.N.N trebuie apreciat\ prin prisma efectelor sale directe [i immediate dar [i mediate [i agregate. 22.3.3. C\ile de cre[tere a eficien]ei comer]ului exterior a) cre[terea gradului de prelucrare a m\rfurilor [i a complexit\]ii serviciilor pentru export; b) ad=ncirea specializ\rii produc]iei destinate exportului,reflectate `n cre[terea productivit\]ii muncii; c) ridicarea calit\]ii produselor [i serviciilor destinate exportului,reflectate `n cre[terea competitivit\]ii lor; d) modernizarea [i adaptarea modului de prezentare a m\rfurilor la nivelul exigen]elor mondiale; e) reducerea cheltuielilor de produc]ie,av=nd ca efect reducerea pre]ului intern al produselor [i economisirea resurselor. 23.1. CEREREA,OFERTA {I CURSUL Tranzac]iile pe pia]a schimburilor valutare au loc `ntre firme sau persoane fizice prin intermediul cump\r\rii sau v=nz\rii de monede,prin `mprumuturi sau investi]ii. Pia]a schimburilor valutare const\ `n v=nzarea-cump\rarea banilor care apar]in diferitelor ]\ri. Pia]a schimburilor valutare are c=teva caracteristici : * nu este limitat\ geografic;se localizeaz\ `n principalele centre financiare din fiecare ]ar\ cu moned\ convertibil\ (New York,Zurich,Londra,Tokio etc.); * s-a dezvoltat datorit\ progresului rapid al comunica]iilor,care permit informarea promt\ [i cunoa[terea cursurilor;ca atare,este posibil transferul unui depozit `n c=teva minute de la o banc\ american\ la una japonez\ etc. * presupune reguli specifice de la ]ar\ la ]ar\. Opera]iile de pe aceast\ pia]\ se fac prin intermediul b\ncilor [i al altor institu]ii financiare care opereaz\ fie `n interesul propriu,fie `n interesul clien]ilor. Finalizarea opera]iilor se face prin transferul telegrafic al depozitelor bancare `ntre cump\r\tori [i v=nz\tori,pe baza unui ordin.Cererea [i oferta `[i au sursa `n

`ns\[i activitatea b\ncilor [i `n activit\]ile clien]ilor lor,care pot fi persoane fizice sau juridice.B\ncile `[i stabilesc zilnic cursuri de v=nzare cump\rare a valutelor forte pe care le afi[eaz\ [i le comunic\ celor interesa]i [i pe care le pot modifica `n cursul zilei. Exemplul Chase Manhattan Bank.

23.2. OPERA}II PE PIA}A SCHIMBURILOR

Pe pia]a schimburilor au loc dou\ mari genuri de opera]ii: - la vedere,denumite [i spot; - la termen,denumite [i forward. Pia]a la vedere const\ `n v=nz\ri [i cump\r\ri de diferite monede care trebuie livrate efectiv `n cel mult dou\ zile lucr\toare de la data realiz\rii tranzac]iei.Tranzac]iile au loc prin telefon sau fax `ntre b\nci [i alte institu]ii financiare. Pia]a la termen reprezint\ v=nz\ri [i cump\r\ri de diferite monede care se contracteaz\ la cursul existent `n momentul contract\rii,dar care se finalizeaz\ prin livrare [i plat\ la o dat\ ulterioar\,fixat\ atunci c=nd partenerii [i-au asumat angajamentele. Termenele sunt de 1,3,6,12 luni. Cursul este mai ridicat dec=t pe pia]a la vedere,datorit\ perspectivei de cre[tere/descre[tere a raportului de schimb `ntre diferitele monede [i datorit\ dob=nzilor practicate pe pia]a monetar\. Opera]iile la termen sunt utilizate [i pentru plassarea capitalurilor disponibile `n str\ina\tate.Nivelul tranzac]iilor care au loc zilnic ajunge la sume extrem de mari iar varia]ia doar cu un procent a cursului poate aduce c=[tiguri sau pierderi importante.

23.2. PIA}A VALUTAR| INTERBANCAR| 23.3.1. Convertibilitatea limitat\ a monedei na]ionale Pia]a liber\,numit\ pia]\ valutar\ interbancar\,s-a deschis la Bucure[ti `n februarie 1991,pe l=ng\ Banca Na]ional\,reorganizat\ la 1 august 1994,[i se caracterizeaz\ prin : cota]ia monedei na]ionale se realizeaz\ prin fixing,de genul licita]iei `nchise sau ferme; la licita]iile zilnice particip\ doar b\ncile autorizate ( de aceea se nume[te interbancar\ ); Moneda na]ional\,leul,are o convertibilitate intern\ limitat\ de cont curent.Asta `nseamn\ c\ : moneda na]ional\ se poate schimba numai `n interiorul ]\rii,pe diferite valute intrate `n urma schimburilor economice interna]ionale; schimbul valutar se realizeaz\ `n principal pentru agen]ii economici reziden]i ( care `[i au sediul `n ]ar\ );

 schimbul nu este permis pentru persoane fizice nerezidente,iar pentru anumite persoane juridice doar `n condi]ii reglementate de lege; schimbul valutar se realizeaz\ pentru opera]ii de cont curent [i numai par]ial pentru opera]ii de capital. 23.3.2. Organizarea pie]ei valutare interbancare Banca Na]ional\ are rolul de a reglementa [i supraveghea derularea schimburilor valutare,stabilind [i d=nd publicit\]ii zilnic cursul oficial,realizat prin cotare direct\.Acest curs oficial : - este un curs mediu ponderat,calculat pe baza tranzac]iilor zilnice; - nu este obligatoriu,ci orientativ pentru agen]ii economici; - este necesar pentru institu]iile publice vam\,poli]ie,curtea de conturi etc. Pe pia]a valutar\ interbancar\ : se execut\ v=nz\ri-cump\r\ri de valute ( la termen [i la vedere ); principalii operatori sunt b\ncile comerciale,care particip\ `n nume [i cont propriu [i `n nume propriu [i `n contul clien]ilor; b\ncile participante afi[eaz\ un curs propriu ( la cump\rare [i la v=nzare ); acest curs se formeaz\ pe baza cererii [i ofertei de la fiecare banc\,dar `n interdependen]\ cu cursul oficial [i cu cursurile celorlalte b\nci. B\ncile [i ceilal]i intermediari autoriza]i trebuie s\ afi[eze zilnic cursurile la vedere pentru urm\toarele monede convertibile : dolarul S.U.A.,marca german\,francul francez,francul elve]ian, lira sterlin\ [i lira italian\.Ordinele de v=nzare primite de b\nci [i al]i intermediari nu trebuie justificate.~n schimb,ordinele de cump\rare vor fi cu necesitate `nso]ite de o documenta]ie adecvat\. Clien]ii pot cump\ra valut\ numai pentru plata unor datorii externe,fapt care presupune : - prezentarea documenta]iei corespunz\toare; - precizarea naturii opera]iei respective ( de cont curent sau de capital ); - `n caz de nerespectare a scopului declarat,sumele respective vor fi rev=ndute `n maxim 7 zile de la expirarea termenelor prev\zute. ~n func]ie de raportul cerere-ofert\ de valut\,b\ncile `[i pot modifica oric=nd cursul de v=nzare [i de cump\rare,urm\rind realizarea unui curs de echilibru.Aceasta se formeaz\ la fel ca pre]ul de echilibru pentru bunuri [i servicii,fiind cursul la care cererea de valut\ este egal\ cu oferta [i permite satisfacerea celui mai mare volum al cererii [i ofertei. Dac\ o banc\ prime[te un ordin care dep\[e[te puterea sa de cump\rare ( nu are suficiente resurse valutare ),sau dac\ este dispus\ s\ v=nd\ valut\ pentru care nu are clien]i,se va adresa celorlalte b\nci de pe pia]a interbancar\,aleg=nd oferta celei care propune cel mai convenabil curs. Pia]a valutar\ interbancar\ actual\ actual\ reprezint\ o treapt\ necesar\ `n procesul complex de trecere la convertibilitatea deplin\ a monedei na]ionale.

ECONOMIA ROM+NIEI

24.1. REFORMA ECONOMIC 24.1.1. Caracteristicile economiei centralizat-planificate

Economia planificat\,centralizat\,existent\ `n Rom=nia p=n\ `n decembrie 1989,s-a dovedit ineficient\,nerentabil\,`nstr\in=nd omul de roadele muncii sale.Ea s-a caracterizat prin : a) existen]a monopolului cvasi-total al propriet\]ii de stat `n economie [i `ndeosebi asupra aparatului productiv; b) conducerea centralizat\,totalitar-dictatorial\ a activit\]ii economice; c) subvalorificarea [i risipirea resurselor existente,dirijarera lor administrativ\ [i neutilizarea p=rghiilor economice; d) eficien]\ economic\ sc\zut\ [i,`n multe domenii,ineficien]\; e) rela]ii economice externe inadecvate [i neeconomice,datorit\ scurgerii de venit na]ional c\tre alte ]\ri. Drept urmare existu grave dezechilibre `n desf\[urarea activit\]ii economice;erau neglijate criteriile ra]ionalit\]ii economice [i socialecologice,acestea av=nd urm\ri negative asupra nivelului de trai. 24.1.2. Esen]a reformei [i direc]iile finaliz\rii ei Pentru a dep\[i situa]ia negativ\,condi]ia esen]ial\ pentru Rom=nia este trecerea la economia de pia]\,proces complex,de durat\,care presupune realizarea unei reforme economice ample. Reforma economic\ constituie procesul transform\rii structurale a propriet\]ii,organiz\rii, conducerii [i desf\[ur\rii activit\]ii economice,astfel `nc=t ac]iunea agen]ilor economici s\ fie reglat\ prin intermediul pie]ei. Reforma economic\ presupune : a) restructurarea propriet\]ii [i manifestarea real\ a dreptului de proprietate,`n condi]iile pluralismului economic [i politic,pentru cele trei categorii de agen]i economici autohtoni : individul,grupul,statul; b) apari]ia [i existen]a unui num\r c=t mai mare de produc\tori,pentru manifestarea concuren]ei; c) rentabilizarea activit\]ii economice pe baza mecanismelor pie]ei,utiliz=nd p=rghiile economice pre], profit, dob=nd\, cost, salariu etc.; d) `nl\turarea monopolului propriet\]ii de stat `n economie [i introducerea pluralismului formelor de proprietate; e) reglarea prin pia]\,`n condi]ii de concuren]\,a raportului dintre cerere [i ofert\; f) asigurarea manifest\rii liberei ini]iative `n toate direc]iile,pentru m\rimea [i diversificarea ofertei de factori de produc]ie [i bunuri de consum [i servicii; g) autonomia real\,deplin\ a agen]ilor economici; h) descentralizarea conducerii vie]ii economice [i sociale; i) modernizarea [i rentabilizarea activit\]ii economic pe baza mecanismelor pie]ei; j) asigurarea ra]ionalit\]ii rela]iilor economice externe pe principiile economiei de pia]\;

k) organizarea `nv\]\m=ntului competitivitate.

[i

cercet\rii

[tiin]ifice

pe

criterii

de

24.1.3. Direc]iile principale `n care a demarat reforma A. Transformarea `ntreprinderilor de stat `n regii autonome [i societ\]i comerciale. Regiile autonome : sunt proprietate public\; reprezint\ unit\]i economice din ramurile strategice ale economiei na]ionale; func]ioneaz\ pe baz\ de autonomie,adic\ din veniturile realizate `[i acoper\ cheltuielile,dob=nzile,amortizarea investi]iilor,rambursarea creditelor [i ob]in profit. Societ\]ile comerciale reprezint\ o modalitate de combinare a formelor de proprietate `n care prevaleaz\ asocierea pe baz\ de ac]iuni.La noi,ini]ial au fost proprietate public\,urm=nd a fi privatizate treptat.Totodat\ au ap\rut [i societ\]i comerciale cu capital exclusiv particular,autohton sau autohton sau str\in. B. Reconstituirea [i constituirea dreptului de proprietate privat\ asupra p\m=ntului. C. Constituirea de `ntreprinderi lucrative private. D. Privatizarea `ntreprinderilor de stat. 24.1.4. Structura propriet\]ii Proprietatea cuprinde trei sectoare : Sectorul public,format din : regiile autonome; patrimoniul administra]iei de stat; patrimoniul institutelor [i sta]iunilor experimentale; patrimoniul `nv\]\m=ntului,culturii etc.; o parte important\ a fondul funciar. Sectorul privat,format din : societ\]i comerciale private; `ntreprinz\tori individuali priva]i; fermieri priva]i; alte persoane care de]in `n proprietate privat\ factori de produc]ie. Sectorul mixt este format prin asocierea unor elemente din sectoarele public [i privat. Ponderea acestor sectoare `n ansamblul economiei este `n continu\ schimbare,`n sensul diminu\rii m\rimii sectorului public `n favoarea celorlalte dou\,pe m\sura ad=ncirii reformei [i a tranzi]iei. 24.1.5. Costurile sociale ale tranzi]iei [i diminuarea lor Costurile sociale reprezint\ toate cheltuielile statului [i ale popula]iei,renun]\rile pe care aceasta trebuie s\ le accepte `n vederea realiz\rii reformei economice [i a economiei de pia]\ eficiente.

Pentru realizarea tranzi]iei la economia de pia]\ se impune : alocarea unor resurse materiale,de munc\ [i financiare; abandonarea unor capacit\]i de produc]ie ineficiente; oprirea unor investi]ii nera]ionale; moderniz\rii tehnice `n industrie [i `n alte ramuri; liberalizarea pre]urilor,pe baza raporturilor cerere-ofert\. Consecin]ele vor fi utilizarea unor resurse materiale [i financiare,[omajul [i cre[terea pre]urilor. Cre[terea costurilor sociale va avea ca efect sc\derea nivelului de trai. Diminuarea costurilor sociale presupune adoptarea unui ansamblu de m\suri precum : sporirea eficien]ei investi]iilor; reorientarea investi]iilor spre ramurile [i sectoarele care satisfac nevoile urgente ale popula]iei [i necesit\ volum redus de investi]ii; dezvoltarea turismului [i serviciilor; cre[terea economic\ pe baza factorilor intensivi; atragerea de capital str\in ce poate asigura tehnologii superioare,pre]uri mai stabile. 24.1.6. Protec]ia social\ Procesul aplic\rii reformei trebuie protejat social. Protec]ia social\ reprezint\ ansamblul m\surilor luate de c\tre stat `n vederea asigur\rii unui trai decent al popula]iei,`mpotriva degrad\rii condi]iei socialea omului. Direc]iile principale ale protec]iei sociale sunt : a) protec]ia popula]iei active,disponibile sau apte de munc\;specific acesteia este faptul c\ ea trebuie realizat\ `n principal prin efort propriu,prin munc\;statului `i revine rolul de a asigura : m\suri pentru relansarea economic\; crearea de noi locuri de munc\; afirmarea ini]iativei factorului uman; un sistem de ajutoare de [omaj; programe pentru reorientarea [i recalificarea [omerilor. b) protec]ia altor categorii ale popula]iei ( pensionari,studen]i,elevi,invalizi ); specific acestor categorii este faptul c\ nu pot ob]ine venituri prin efort propriu;de aceea,`n acest caz,implicarea statului este direct\,nemijlocit\,`n primul r=nd prin mijloace financiare; c) protec]ia social\ cu caracter general ( se adreseaz\ `ntregii popula]ii ), bazat\ pe efortul financiar al statului pentru sus]inerea [i dezvoltarea unor activit\]i ca : asisten]a sanitar\; `nv\]\m=ntul [i cultura; activit\]ile sportive; d) protec]ia social\ asigurat\ de `ntreprinz\torul privat angaja]ilor s\i. 24.2. PARTICIPAREA LA PIA}A MONDIAL|

24.2.1. Necesitatea [i posibilitatea racord\rii Rom=niei la pia]a mondial\ Integrarea ra]ional\ `n diviziunea interna]ional\ a economiei mondiale este o problem\ de mare importan]\ [i de perspectiv\ pentru ]ara noastr\.Realizarea reformei [i a dezvolt\rii Rom=niei pe principiile economiei de pia]\ impun [i o larg\ deschidere `n economia mondial\,realizat\ prin import [i export. ~n acest sens,importul trebuie concentrat pe : factori de produc]ie deficitari; tehnici [i tehnologii competitive; bunuri de consum [i servicii. Exportul : trebuie concentrat pe bunuri [i servicii competitive pe pia]a mondial\; trebuie s\ asigure mijloacele de cump\rare pentru import; exprim\ nivelul [i structura economiei na]ionale; reflect\ capacitatea economiei na]ionale de a valorifica participarea la schimburile interna]ionale. Posibilit\]ile racord\rii la pia]a mondial\ sunt legate de trecerea econoiei ]\rii noastre la mecanismul economiei de pia]\,care presupune existen]a concuren]ei [i libertatea agen]ilor economici. Transformarea posibilit\]ilor `n realitate este condi]ionat\ de asigurarea libert\]ii agen]ilor economici [i formele concrete pe care le `mbrac\ autonomia lor `n rela]iile economice interna]ionale. Racordarea economiei na]ionale la pia]a mondial\ este deci nu numai necesar\,ci [i posibil\,dar `nt=mpin\ multe limite.

24.2.2. Motiva]ii ale particip\rii la schimburile interna]ionale de valori Participarea fiec\rei ]\ri la schimburile interna]ionale de valori materiale [i spirituale constituie o necesitate obiectiv\,un imperativ,av=nd urm\toarele motiva]ii : nevoile de materii prime [i energie; trebuin]ele [i/sau surplusul de bunuri de consum,bunuri de inven]ii, servicii; folosirea mai bun\ a factorilor de produc]ie; protejarea mediului `nconjur\tor; dezvoltarea economic\ [i reducerea decalajelor `ntre ]\ri; asigurarea unui climat de pace. Prin efectele particip\rii la schimburile comerciale [i cooperarea de toate genurile,factorul extern poate favoriza sau fr=na ac]iunea factorilor interni. Dezvoltarea fiec\rei ]\ri impune : - intensificarea rela]iilor sale cu alte ]\ri; - adapt\ri interne la tendin]ele dominante ce se manifest\ `n economia mondial\,care s\ se finalizeze prin dezvoltarea proprie,integrarea `n

economia mondial\ [i cre[terea capacit\]ii de a reac]ionala schimb\rile ce apar `n rela]iile economice interna]ionale. Rolul ]\rilor dezvoltate `n domeniul schimburilor economice interna]ionale const\ `n : constituie baza form\rii [i func]ion\rii mecanismelor acestor schimburi; pot influen]a participarea ]\rilor mai pu]in dezvoltate prin : l\rgirea accesului produselor lor pe pie]ele proprii; cre[terea eficien]ei asisten]ei acordate; ajutor pentru rezolvarea problemei datoriei externe; stabilizarea cursurilor valutare; investi]ii externe; transfer de tehnologii. 24.2.3. Limitele racord\rii Factorii restrictivi `n participarea Rom=niei la rela]iile economice interna]ionale decurg din stadiul actual de dezvoltare a economiei na]ionale [i din situa]ia general\ a economiei mondiale. Cei mai importan]i factori restrictivi sunt : caracterul energointensiv al produc]iei industriale; gradul avansat al uzurii morale a aparatului tehnic [i tehnologic; nivelul sc\zut de satisfacere a cererii pe pia]a intern\; practica slab\ a marketingului `n rela]iile comerciale interna]ionale; centralizarea excesiv\ a rela]iilor economice externe; cadrul juridic insuficient adaptat cerin]elor economiei de pia]\; capacitatea de competitivitate sc\zut\ a produselor. 24.2.4. Cerin]ele esen]iale ale racord\rii la pia]a mondial\ Racordarea economiei rom=ne[ti la exigen]ele pie]ei mondiale necesit\ un proces de transform\ri radicale `n `nsu[i mecanismul de func]ionare a activit\]ii agen]ilor economici,av=nd ca rezultat un grad `nalt de competitivitate.Acest proces complex presupune urm\toarele cerin]e esen]iale : a) satisfacerea cererii interne la produsele [i serviciile care fac obiectul rela]iilor interna]ionale.Un grad corespuns\tor de satisfacere a cererii interne are drept consecin]e : cre[terea capacit\]ii de peforman]\ a economiei la bunurile respective [i realizarea unui export copetitiv; cre[terea puterii de cump\rare la import. Dimpotriv\,un nivel sc\zut de satisfacere a cererii interne un timp `ndelungat fr=neaz\ exporturile,favorizeaz\ importurile [i creeaz\ datorie extern\. b) promovarea larg\ a principiilor economiei de pia]\,care s\ duc\ la cre[terea productivit\]ii muncii [i `ndeosebi `n urm\toarele domenii : sectoarele legate direct de nivelul de trai al popula]iei; sectoarele care necesit\ capital redus [i au o vitez\ mare de rota]ie; ramurile energointensive; sectoarele cu efect de antrenare puternic asupra tehnologiz\rii [i retehnologiz\rii produc]iei. c) orientarea exportului spre : domenii cu capacitate mare de testare a pie]ei interne;

 domenii `n care cererea intern\ este satisf\cut\, favoriz=nd o valorificare mai bun\ a resurselor; realizarea unor produse competitive pe pia]a mondial\; d) utilizarea factorilor de produc]ie la nivel mondial pentru ca importul s\ nu devin\ o povar\ pentru economie; e) convertibilitatea leului. 24.3. INTEGRAREA ~N STRUCTURILE ECONOMICE EUROPENE 24.3.1. Necesitatea integr\rii `n structurile europene Rela]iile economice externe ale Rom=niei se realizeaz\ prioritar cu ]\rile europene,f\r\ a se neglija rela]iile economice cu alte state,de pe alte continente. Dintre acordurile economice `ncheiate cu Rom=nia se eviden]iaz\ : Acordul interimar de Asociere a Rom=niei la Uniunea European\ Acordul de comer] liber cu ]\rile Asocie]iei Europene a Liberului Schimb Acordul cu S.U.A. Integrarea `n structurile europene constituie pentru Rom=nia obiectivul fundamental al rela]iilor externe [i singura cale de a-[i asigura stabilitatea [i integritatea na]ional\. Scopul major al structurilor europene `l formeaz\ : - dezvoltarea armonioas\, echilibrat\ la nivel `nalt a ]\rilor membre; - crearea celor mai adecvate mijloace pentru protejarea [i ap\rarea securit\]ii na]ionale a ]\rilor membre. Integrarea efectiv\ este un proces compatibilit\]ii [i complementarit\]ii. complex care are baz\ principiile

24.3.2. Uniunea European\ : componen]\ [i obiective Comunitatea European\ Economic\ ( C.E.E. ), devenit\ api U.E.,s-a constituit `n anul 1947 prin semnarea Tratatului de la Roma intrat `n vigoare la 1 ianuarie 1958.Statele fondatoare au fost : Fran]a,Italia,Germania,Belgia,Olanda,Luxemburg.Ulterior au aderat Anglia,Spania,Grecia. Obiective propuse : - crearea unei pie]e unice; - apropierea progresiv\ a politicilor economice ale statelor monetare; - dezvoltarea armonioas\ a activit\]ii economice; - cre[terea stabilit\]ii sale; - cre[terea standardului de via]\ `n ]\rile membre; - rela]ii mai str=nse `ntre participan]i. Rom=nia a semnat Acordul de asociere cu U.E. `n 1993,devenit efectiv din 1995,acord de natur\ s\ impulsioneze `nf\ptuirea reformei economice,pentru ca ]ara noastr\ s\ ating\ un nivel de dezvoltare competitiv `n concuren]a cu partenerii str\ini.