ca romancier, G calinescu se inscrie in traditia romanului romanesc obiectiv de

inspiratie sociala, repr de N Filimon, L Rebreanu, I Agarbiceanu. conceptia este

tica a lui Calinescu privind romaniul se delimita de experientele unor contempor
ani. desi adept al romanului inspirat din viata moderna, citadina, contemporana,
Calinescu adera sub raportul formulei epice la modelul tolstoian si balzacian,
nu la proustianism. El militeaza pt un roman obiectiv, pentru perspectiva narati
va, pentru tipologie si caracteriologie. in structurile sale fundamentale, EO es
te o stralucita aplicatie a acestei conceptii estetice. este un "roman de critic
, in care realismul, balzacianismul si obiectivitatea au devenit program estetti
c". Dar scriitorul isi depaseste programul estetic, realizand un roman al "voint
ei critice si polemice", cu evidente implicatii moderne, "un balzacianism fara
Balzac". Proband insa si teza calinesciana conform careia "nu exista in realitat
e un fenomen artistic pur, clasico-romantic", Enigma Otiliei isi complica arhite
ctura cu elemente clasiciste, romantice, baroce, moderniste. Asadar, romanul est
e unul de sinteza estetica, in care realismului obiectuv de factura balzaciana i
se adauga elemente ale altor modele estetice-clasiciste, romantice, mpoderne.
Este un roman de inspiratie sociala, insumand "dosare de existenta" alke unor ti
puri umane , determinate de circumstantele sociale, de datul psiho-afectiv si de
factorul ereditar. EO mai este si un roman de problematica morala, un roman de
dragoste si un bildungroman-roman al cristalizarii unor personalitati, surprinz
and etapele devenirii celor 2 adolescenti-F si O.
Tema fundamentala(balzaciana)-existenta societatii burgheze bucurestene din prim
ul sfert al sec 20
-se dezvolta 3 arii tematice: tema mostenirii, paternitatii, iubirii, dar si cea
a parvenirii
Titlul
-eternul mister feminin :"enigma este tot acel amestec de luciditate si strengar
ie, de onestitate si usuratate"
-misterul unei varste si al vietii insesi: "Aceasta criza a tineretii lui Felix
pus pentru prima data fata in fata cu absurditatea sufletului unei fete, aceasta
este enigma"
-semnificatia generala, data de Felix :"Nu numai Otilia era o enigma, ci destinu
l insusi"
Compozitia
-20 de capitole fara titlu, se succed cronologic
-axa unui timp obiectiv este marcata obsesiv prin sintagme temporale cu care deb
uteaza aproape fiecare capitol
-principiul simetriei si al circularitatii guverneaza intrarea si iesirea din un
iversul cartii
-cele doua tablouri care au acelasi decor- casa din strada Antim -evidentiaza o
tehnica a contrastului
-motivul lui Nimeni
-replica "Aici nu sta nimeni" are putere de destin, in final ea se incarca de o
triste existentiala, de sensuri adanci privind trecerea prin lume a unui om fara
insusiri , "devenirea intru devenire", vana, fara sens
-alte tehnici moderne: contrapunctul, colajul, discursul discontinuu
Structura
-3 planuri
1.Planul epic principal-urmareste destinul clanului familial Tulea, Giurgiuveanu
, Ratiu
-se ordoneaza in jusrul istoriei unei mosteniri-genereaza un conflict de
ordin economic
-tema paterniattii-conflict de ordin moral
2.Cel de-al 2lea plan narativ -povestea de iubire dintre F si O
conflict interior-de ordin psihologic

3.Planul cadru-contureaza monografix existenta societatii bucurestene din preajm

a Primului razboi Mondial
-tema paterniattii-conflict moral
Subiectul-linear
Personaje
Arta portretului suprinde [prin procedeele de compozitie de mare diversitate, cu
valori artistice originale.Ea demonstreaza "inexistenta practica a clasicismulu
i, romantismului, barocului in stare genuina", pura. Cele mai multe personaje (e
senta "dosarelor de existenta") sunt de factura realista, mijloacele de caracter
izare sunt pronuntat balzaciene, exceptie facand Otilia, in cazul careia sunt mo
derne. Portretele morale ale lui C. Giurgiuveanu, Aglae Tulea , Stanica Ratiu, A
urica si al lui Pascalopol sunt intemeiate pe o trasatura dominanta care le proi
ecteaza intr-o anume tipologie umana. Sunt caractere deplin si definitiv contura
te , cele mai multe statice .Ipostazele si situatiile in care sunt surprinsi ace
sti eroi confirma apartenenta lor la o anumita categorie tipologica. Portretul f
izic suprinde amprenta deformarii sufletesti asupra trasaturilor, materializarea
reliefului moral in fizionomie. Descrierea ticurilor nervoase, verbale, a getsu
lui semnificativ si definitoriu intregeste portretul fizic. Descrieirea vestimen
tatiei, a mediului habitudinal contribuie la complexitatea referintelor caracter
ologice.
Analiza psihologica este practicata cu minutiozitatea scriitorului realist, intr
-un limbaj abstract. Sondarea consiintelor se realizeaza mai ales prin monolog i
nterior(stilul direct), dar si prin dezvaluirea mediata a fluxului gandirii (sti
l indirect). Elementele care apartin sferei intuitiei psihologice se asociaza st
atornic celor ce se ofera perceptiei senzoriale.

Costache Giurgiuveanu
-personajul central al romanului;aflat in centrul istoriei unei mosteniri,el va
determina direct sau indirect destinele celorlalti eroi
-se incadreaza in tipologia avarului, alaturi de Harpagon al lui Moliere, Gobsec
k, Goriot si Gardet ai lui Balzac, Hagi Tudose al lui Delavrancea.
-se departeaza de zgarcitul clasic prin complexitate
-portret fizic: - detalii ce surprind grotescul eroului: fata spana,
ochii "sclipind rar si moale ca cei ai unei bufnite spe
riate de lumina",
buzele ingalbenite de fumat,
zambet stramb, glas ragusit,
vorbe balbaite-aparitie stranie
-dublul epitet "rar si moale"+ comparatia "ca pasarea nop
tii speriata de lumina"- teama de cei din jur, lipsa de fermitate, nehotararea
--zgarcenia deliranta a personajului
-deprinderile devenite automatisme sunt guvernate de suspiciune, de teama de a f
i jefuit, de spaima fata de clanul Tulea
-balbaiala-arma de aparare in fata unei lumi cupide si agresive
-avaritia nu stinge insa instinctul de conservare si omenescul din sufletul lui:
o iubeste pe Otilia, se ataseaza si de Felix
-iubirea sa paterna este sincera, insa lacomia o invinge-rateaza sansa de a deve
ni sublim prin depasirea propriilor limite
-sfarsit tragic, distrus fizic de al 2lea atac si psihic de violenta lipsita de
scrupule a lui Stanuca

--penduland intre grotesc, comic si tragic, eroul se defineste ca o individualit

ate pregnanta care se diferentiaza de tipul avarului clasic.

Stanica Ratiu
-se incadreaza in tipologia arivistilor, superior insa lui Dinu paturica al lui
N. Filimon, ori lui Rastignac al lui Balzac
-pentru lumea in care traieste, el are "geniu"
-avocat fara procese, om monden fara nicio urma de conduita, este inzestrat cu o
inteligenta speculativa si cu o intuitie deosebita
-parvenit dintr-o familie numeroasa- "sentimental cu instincte casnice"
-infatisarea: barbat de o anatate agresiva, "cu mustata in chip de musca"
-vestimentatia -cele ale unui om de lume, sigur pe sine
-vorbirea, mimica, gesticulatia -principala modalitate de caracterizare: "vorbea
sonor, rotund, cu gest artistic si declamator"
-limbajul avocatesc dublat de o buna cunoastere a oamenilor exercita o puternica
influenta psihologica asupra interlocutorului
-o prezenta activa, dinamica, mereu in asteptarea "loviturii celei mari"
-jovial si indiscret, dezinvolt si volubil, abil si demagog
-traieste minciuna si impostura cu autenticitate, mimand emotii, ajungand sa se
induioseze de bunatatea sufletului sau
-cinic -disimuleaza setea de parvenire si versatilitatea
-joaca cu obstinatie rolul sotului grijuliu, al tatalui protector, al ginerelui
loial, al protectorului orfanilor
-fire agresiva, abjecta-urmareste averea lui Costache- prin rapt si crima-trepte
le ascensiunii sociale
-caracterizarile multiple facute de narator si de celelalte personaje sunt conve
rgente; lor li se adauga autocaracterizarea: "Stanica e profund, degeaba incerca
ti dv sa-l luati peste [picior"

Aglae Tulea
-un personaj static, de factura clasica
-rautatea umana, inghetul sufletesc, lacomia gregara, ferocitatea artagoasa, inc
ultura si invidia agresiva
-este "baba absoluta fara cusur in rau", este "scorpia" care crede cu obstinatie
in puterea banului, desconsiderand orice valoare umana sau morala
-femeie de ,mare energie, autoritara, lispita de feminitate si de caldura suflet
easca
-portretul fizic accentueaza aceste trasaturi: "fata galbena cu buze subtiri, ac
re, cu nasul incovoiat"
-scopul vietii: sa devina unica mostenitoare a averii si sa isi capatuiasca copi
ii
-sora:odioasa
-sotie:manifesta agasarea si dispretul
-ipostaza de mama nu o reabiliteaza in plan uman
-copiii sunt simple obiecte asupra carora isi manifesta setea de a domina
-esueaza lamentabil in toate planurile, devenind grotesca si ridicola
Aurica si Olimpia
-ipostaze ratate ale feminitatii
-Aurica este fata batrana ,-a mostenit rautatea si marginirea mamie ei care in g
oana dupa pretendenti devine o jalnica si trista figura pe Calea Victoriei, la n
unti si inmormantari
-Olimpia: o prezenta placida, fara personalitate, incapabila de iubire, sotie in

sipida, mama iresponsabila, fiica egoista si indiferenta

Leonida Pascalopol
-in contrast ce aceste personaje, se defineste Leonida Pascalopol, ilustrativ pt
tipologia nobilului autentic
-mosierul rafinat, cult, discret, sensibil si generos
-se considera un ratat care face o adevarata pasiune pt "liliala Otilie"
-o iubeste cu generozitatea sufletelor mari, o ocroteste cu o adevarata responsa
bilitate paterna
-dovada suprema a iubirii este puterea de a renunta la "viciul sau sentimental",
nobletea de a-i reda libertatea cand intelege ca Otilia nu mai este fericita cu
el

Simion si Titi Tulea

-prin observarea caracterului si comportamentului celor doi interesul se deplase
aza spre patologic si spre cazul clinic-element de modernitate
-Titi: "este un caz", un perpetuu adolescent care traieste o criza de personalit
ate si o criza erotica de durata
-incercarea timorata , dar si disperata de a se sustrage autoritatii materne sfa
rseste lamentabil
-casatoria cu Ana Sohatki -imaturitatea iremediabila
-revenit sub protectia materna, va intra definitv sub zodia degradarii: artist r
atat, biet copiator de ilustrate, copil etern care "asculta pe mama"si se leagan
a la nesfarsit)
-Simion-aparitie bizara
-in papuci si cu broboada pe umeri, ocupat cu brodatul si cu scrieri incoerente
-sfarseste prin a se crede <Mantuitorul si este internat, fara remuscari, intr-u
n ospiciu

Felix Sima
-personaj-reflector si actor in scenariul epic al romanului
-un perosonaj realist, complex, surprins in devenire
-dominanta tipologica il incadreaza in tiparul intelectualului
-portretul fizic este realizat in maniera clasica: "Fata ii era juvenila si prel
unga, aproape feminina...dar culoarea maslinie a obrazului si taietura oblica a
nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie"
-fiziononmia in linii fine a adolescentului de 18 ani reliefeaza originea social
a elevata, ca si vestimentatia-sobra, eleganta, distinsa- sugereaza rigoarea si
disciplina, educatia aproape cazona primita in liceul de baieti din Iasi.
-figura tanarului este individualizata prin "nota voluntara" care dezvaluie cara
cterul hotarat, ambitia celui care este decis sa devina o celebriatte in domeniu
l stiintei medicale.
-biografia rezumata din perspectiva naratorului omniscient-procedeu balzacian de
caracterizare- intregeste prima ipostaza a eroului, completand dosarul de exist
enta
Prima ipostaza a lui Felix e construita pe motivul strainului. Eroul pat
runde intr-o lume necunoscuta, rapace si agresiva, care tine sa ii aminteasca-pr
in vocea Aglaei- ca este un orfan
-ajutat de Otilia, pentru care simte o simpatie spontana si cu care se simte sol
idar dintr-un acelasi statul social, el reuseste sa depaseasca deruta primelor m
omente
-analizand cu luciditate esenta acestei lumi, el intelege mecanismul egoismului
si al rapacitatii pe care aceasta se intemeiaza si isi defineste in raport cu ac
easta conduita :" Pe Felix il obosea, il nelinistea aceasta lume fara instinct d
e rudenie, apriga, in care un om nu se putea increde in nimeni si nu era sigut d
e ziua de maine. Ii devenisera odiosi toti, si Costache si Aglae, si ceilalti si

un gand ii staruia in minte: sa fuga cat mai repede si cat mai departe de aceas
ta casa").
-in raport cu aceste fiinte odioase, Felix se defineste ca un intelectual superi
or, ramanand deasupra mediocritatii, banalitatii si meschinariei lor
-isi constuieste un cod moral si comportamental superios :" Voi cauta sa fiu bun
cu toata lumea, modest si sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgol
ios"
Cea de-a doua ipostaza urmareste initierea erotica a eroului
-nu aceeasi siguranta de sine se manifesta in viata sentimentala a eroului. obis
nuit sa se scruteze cu luciditate, el intelege in curand ca o iubeste pe Otilia
, dar ceea ce scapa mintii sale este derutantul comportament al fetei, inconsecv
enta sa, labilitatea afectiva si mobilitatea psihica.
-incertutudinile lui Felix, pendularile chinuitoare intre incredre si nesigurant
a, intre speranta si deznadesje nu dezvaluie insa o natura launtrica funciar dil
ematica
-isi pastreaza candoarea intr-o lume lipsita de frumusete si puritate
sfarsitul povestii romantice-isi domina suferinta si deziluzia
Ipostaza finala
-maturizat in urma experientei traite
-a inteles ca intr-o astfel de lume,unde totul este supus degradarii , este impo
sibil ca dragostea sa ramana un sentiment netulburat

Otilia
--este cel mai modern personaj al romanului, prezenta complexa si enigmatica, in
continua devenire, inscriindu-se "in eternul feminin si in clipa"
-despre Otilia, autorul afirma: "in planul poematic, Otilia este eroina mea liri
ca, proiectia mea in afara, o imagine lunara si feminina...e fondul meu de ingen
uitate si copilarie...Eroina este tipizarea mea fundamentala, in ipostaza femini
na. Otilia este oglinda mea de argint"
-unul dintre cele mai complexe personaje feminine ale literaturii noastre
farmec inefabil, amestec de candoare si rafinament, copilarie si maturitate, de
capriciu si devotament, de inconstienta si luciditate
-insumeaza toate crizele si contradictiile, toate victoriile si neputintele omul
ui modern
-scriitorul o defineste drept "exuberanta si reflexiva, culta, nebunatica, serio
asa, furtunoasa ,meditativa,muzicanta", "cu schema lirica, reprezentand respectu
l fata de femeie, sfiala si inocenta"
-Biografia eroinei:singulara si enigmatica
-are un statut social precar
-traieste drama singuratatii si a incertitudinii viitorului
-Procesul devenirii eroinei este urmarit nu atat din perspectiva auctori
ala, cat din perspectiva nemediata a faptelor,comportamentului, a vorbirii si a
gandirii personajului
-comportament: derutant si contradictoriu
-nonconformista adolescenta pare capricioasa, instabila, luand decizii care deza
rmeaza
-in realitate, toate ascund maturitate, o judecata de mare subtilitate,o justa a
preciere a circumstantelor si a oamenilor, o intuitie remarcabila
-sub aparenta frivolitatii, a cochetariei,a mirajului luxului si exoticului se d
isimuleaza convingerea ferma eroinei ca, intr-o lume a barbatilor, o fata fara z
estre nu-si poate afla un loc acceptabil decat prin lumina frumusetii, a tineret
ii, a spiritului si sensibilitatii
-intuitie infailibila- se comporta adecvat fiecarei situatii
-diferente de perceptie a celor din jur in legatura cu ea
-Relativizarea personajului-se realizeaza prin insumarea unor perspectiv
e multiple, divergente
-Giurgiuveanu:"fe-fe-fetita", "Otilica" sa cea scumpa care ii lumineaza batranet
ea si singuratatea

-Pascalopol: tanara stralucitoare, cu suflet capricios de artista dezinteresata

de latura practica a vietii, avand insa nevoie de a fi protejata
-Felix :"o fata admirabila, o fata superioara pe care n-o inteleg"
-Staniuca- femeia desteapta care stie sa se descurce in viata
-Aglae si Aurica :"stricata", "dezmatata ce suceste mintile barbatilor"
-se judeca cu luciditate, descoperindu-si strucutra dilematica :" Eu sunt o zapa
cita, nu stiu ce vreau", "sunt usuratica, mi-e frica", "noi, fetele, suntem medi
core si singurul meu merit este acela ca imi dau seama de asta"
-relativizarea si problematizarea eroinei, precum si indeterminarea eiprocedee moderne prin care se sugereaza eternul mister feminin
-motivul oglinzilor din camera Otiliei, interiorul descris detaliat cu functie d
e caracterizare
-motivul celor 3 fotografii -mobilitatea psihica si continua devenire
-intr-o lume a parvenitilor, Otilia reprezinta spitirul boem. artista