La revedere Școală.....

La acest minunat careu, dragi profesori și dragi părinți, răsună nostalgic clopoțelul cu fundiță
albastră, pentru ultima oară, iar noi în rol de absolvenți, stăm emoționați, noi, copii
dumneavoastră. Parcă mai ieri, cu abecedarele-n ghiozdane și cu zâmbetul până la soare,
pășeam, enigmatici și ambițioși, în clasele primare. Trenul copilăriei a staționat în gară, ultimul
careu școlar, ultima vacanță de vară...
Totul a început în urmă cu 9 ani, atunci când am fost primiți cu brațele deschise și
întâmpinați de prima noastră învățătoare, primul nostru mentor, primul nostru dascăl.
Dragii noștri Profesori
Truda și munca voastră a mai dat încă o dată roade, cu ajutorul vostru am ajuns astăzi aici în
fața voastră ultima oară, ca absolvenți. Noi o să ne dăm toată silința ca munca și efortul
dumneavoastră să nu fi fost niciodată în zadar, fiindcă ați pus bazele viitorului nostru, cea ce
nu o să uităm niciodată.
Scumpii noștri părinți
Ne sunteți alături zi de zi, mereu va-ți asigurat să avem și cerul cu stele, nea-ți învățat cele mai
importante calități omenești, ne-ați crescut cu iubire și căldură sufletească. Sunteți persoanele
cele mai dragi sufletului nostru, din prima zi până azi, mâine și mereu. Nici nu-mi pot închipui
despărțirea de părinți, fiindcă copilul fără părinte e ca corabia fără pânze.
Scumpa noastră dirigintă
Mereu ne-ați fost a 2-ua mamă, un înger păzitor. Noi putem doar să vă urăm tot binele din
lume. Suntem foarte recunoscători pentru toate lucrurile care le-ați făcut pentru noi, pentru
că ați fost iubitoare, gingașă și înțelegătoare . Oricât de tare am călcat strâmb nea-ți iertat și
nu nea-ți lăsat niciodată la greu.
Dragii mei colegi,
Astăzi suntem absolvenți, urmează să ne luăm rămas bun, să o luăm pe drumuri diferite, toate
amintirile alături de voi î-mi vor provoca fericire, nostalgie, dar poate chiar și câte o lacrimă
pentru că nu ușor să te desparți de prietenii copilăriei tale.
Nu știu dacă un simplu “Mulțumesc” este îndeajuns pentru tot ce ați făcut pentru noi dragi
părinți și profesori, însă îl spunem din toată inima, cu tot sufletul, dar și cu toată durerea
pentru că suntem la ultimul pas de a intra în noul capitol al vieții noastre. Oricât de departe am
fi o să vă purtăm mereu în inimă și suflet.
Ne iau fiorii, parcă n-am crede, dar lacrima noastră de la sine o spune: Dragă școală natală, ai
fost și vei rămâne cel mai fermecător templu din lume .
Oricât de dureros ar părea, oricât de înfricoșător acesta nu este un Adio pentru că ne vom mai
revedea.