Cadre Mdi

Universitatea Tehnică “Gh.
Asachi”Iaşi Statica nedeterminată

Catedra de Mecanica construcţiilor Titular curs: ş.l. dr. ing. Cezar Aanicăi
CALCULUL CADRELOR STATIC NEDETERMINATE

(metoda deplasarilor - forma iterativa de distribuire si transmitere a momentelor)
Să se rezolve cadrul din figura de mai jos la actiunile indicate, aplicind metoda deplasărilor
forma iterativa, procedeul distribuirii si transmiterii momentelor in doua trepte.
5000daN
800daN
6I0 3 6I0 4
7 I0 I0
1400daN/m 3m
1 6I0 2
4m
2I0 2I0
6 5
5m 5m 12m
1. Stabilirea gradului de nedeterminare cinematico-elastic:
Z = N +m
unde: N – numărul de noduri rigide;

m – numărul de grade de libertate cinematica ale structurii ce se obtine - dupa introducerea de
articulatii in toate nodurile rigide ale structurii, inclusiv in legaturile incastrate din reazeme - cu
relatia:
m = ns = ∑ r + ∑ l − 3c = 5 + 14 − 3 ⋅ 7 = −2 = 2
Deci, pentru structura de mai sus:
Z = N +m = 4+2 = 6
2. Stabilirea sistemului de bază

Sistemul de bază se obţine prin introducerea unui număr total de 6 blocaje ( Z = 6 ), din care 4 sunt
blocaje perfecte de nod ce se introduc în nodurile rigide şi 2 blocaje ale gradelor de libertate cinematică
(reazeme simple).
Universitatea Tehnică “Gh. Asachi”Iaşi Statica nedeterminată
3. Calculul rigidităţilor absolute la rotire ale nodurilor şi al coeficienţilor de distribuţie:

4E ⋅ 2I0 ⎫ ⎧ 2 EI 0
k16 = = 2 EI 0 ⎪ ⎪d16 = = 0,375
4 ⎪ 5,33EI 0
⎪
4E ⋅ I0 ⎪ ⎪ 1,33EI 0
Nod 1: k13 = = 1,33EI 0 ⎬ k1 = 5,33EI 0 ⎨ d13 = = 0, 25
3 ⎪ ⎪ 5,33EI 0
4E ⋅ 6I0 ⎪ ⎪ 2 EI 0
k12 = = 2 EI 0 ⎪ ⎪ d12 = = 0,375
12 ⎭ ⎩ 5,33EI 0
4E ⋅ 2I0 ⎫ ⎧ 2 EI 0
k25 = = 2 EI 0 ⎪ ⎪d 25 = = 0,375
4 ⎪ 5,33 EI 0
⎪
4E ⋅ I0 ⎪ ⎪ 1,33EI 0
Nod 2: k24 = = 1,33EI 0 ⎬ k2 = 5,33EI 0 ⎨d 24 = = 0, 25
3 ⎪ ⎪ 5,33EI 0
4E ⋅ 6I0 ⎪ ⎪ 2 EI 0
k21 = = 2 EI 0 ⎪ ⎪d 21 = = 0,375
12 ⎭ ⎩ 5,33EI 0
4E ⋅ I0 ⎫ ⎧ 1,33EI 0
k31 = = 1,33EI 0 ⎪ ⎪d31 = = 0, 26
3 ⎪ 5,13 EI 0
⎪
3E ⋅ 6 I 0 ⎪ ⎪ 1,8 EI 0
Nod 3: k37 = = 1,8 EI 0 ⎬ k3 = 5,13EI 0 ⎨d37 = = 0,35
10 ⎪ ⎪ 5,13EI 0
4E ⋅ 6I0 ⎪ ⎪ 2 EI 0
k34 = = 2 EI 0 ⎪ ⎪ d34 = = 0,39
12 ⎭ 5,13EI 0
⎩
4E ⋅ I0 ⎫ ⎧ 1,33EI 0
k42 = = 1,33EI 0 ⎪ ⎪ d 42 = = 0, 4
3 ⎪ ⎪ 3,33 EI 0
Nod 4: ⎬ k4 = 3,33EI 0 ⎨
4E ⋅ 6I0 ⎪d = 2 EI 0 = 0, 6
k43 = = 2 EI 0 ⎪
12 ⎭⎪ ⎪⎩ 43 3,33EI 0
Treapta I de echilibrare:
A. Determinarea momentelor de încastrare perfectă din acţiunile exterioare indicate

1400 ⋅122
M12 = − M 21 = − = −16800daN
12
5000 ⋅10
M 37 = = 12500daN
4
Se procedeaza la echilibrarea Cross a momentelor de încastrare perfectă astfel:
- se determina momentele totale de dezechilibru din nodurile rigide ale structurii;
- momentul maxim de dezechilibru din nod in valoare absoluta se inmulteste cu fiecare dintre
coeficientii de distributie, trecindu-se valorile obtinute, cu semn schimbat, pe fiecare capat de
bara ce compune nodul respectiv;
- se transmit apoi cu acelasi semn momentele distribuite catre extremitatile barelor incastrate
prin inmultirea acestora cu coeficientii de transmitere corespunzatori (pentru cazul barelor
dublu incastrate cu moment de inertie constant t = 0.5, iar pentru cazul barelor incastrat-
articulate t=0 – transmitere spre articulatie);
- procesul iterativ continua pina cind valoarea maxima a momentului total de
dezechilbru din nod este mai mica sau egala cu maximum 5% din valoarea celui mai
mic dintre momentele de dezechilibru pe nod initiale;
- momentele finale pe capete de bara se obtin prin sumarea algebrica a valorilor momentelor
distribuite si transmise pe fiecare capat de bara.
332
6464 -4886
14
-19 -22 -11
47 94
-117 -131 -66
287 574
-652 -726 -363
1507 3014
-5248 -5848 -2924
12500
0,35 0,39 0,6
3 4
-14
-484
2494
8
48
-3898
355
-87
0,26
-1578
-2100
0,4
2010
-332
-593
382
-91
-13
63
10
7
-1949
-6300 -4200
-1780 -1186
-4365
0,25
0,25
3574
7481 4988
1005
-242
-271 -181
2
1065 710
191
-44
-39 -26
23 16
141 95
32
-6 -5
5
0,375
0,375
0,375 0,375
-8396
8710
-16800 16800
-3150 -6300
7481 3741
-890 -1780
1064 532
-136 -271
142 71
-19 -38
24 12
-6
-12284
12761
-4196
-3150
-890
-136
-20
71
533
3741
12
4357
6 5
Calculul poate fi organizat şi sub formă tabelară astfel:

1 2 3 4 5 6
6 2 3 1 5 4 7 1 4 3 2 2 1 Momente totale de dezechilibru pe
noduri
d 0.375 0.375 0.250 0.375 0.375 0.250 0.350 0.260 0.390 0.600 0.400
ij
t ij 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0 0.5 0.5 0.5 0.5 1 2 3 4
-16800 16800 12500
6300 6300 4200 3150 2100 3150 -16800 16800 12500 0
-3741 -7481 -7481 -4988 -2494 -3741 0 19950 14600 0
-1898 -5110 -3796 -5694 -2847 -3741 0 14600 -2494
2114 2114 1410 1057 705 1057 -5639 -5341
1068 1602 3204 2136 0 1057 705 -5341
-300 -807 -600 -900 -450 0 2125 2307 0
-399 -797 -797 -531 -266 -399 -300 2125 0 -450
143 215 429 286 -699 0 0 -716
262 262 175 131 87 131 -699 143 215 0
39 -106 -79 -118 -59 0 274 302 0
-51 -103 -103 -69 -34 -51 -39 274 0 -59
19 28 56 37 -90 0 0 -93
34 34 22 17 11 17 -90 -19 28 0
-14 -14 -8 -14 -10 -15 0 36 39 0
8711 -12280 3569 12760 -8395 -4365 6463 -1581 -4882 334 -334 -4190 4355
Verificare:
0 0 0 0 Σ Momente nod = 0
6464 4886 332

3 4
b
332
7 1578
3574 4365
12284 12761
a 1 2
8710 8396
4357 4196
6 5
Momentele echilibrate Cross MijI
Treapta a-II-a de echilibrare:

Se aplica, consecutiv, cite o deplasare de valoare arbitrara pe fiecare directie a gradelor de libertate
cinematica, determinindu-se momentele de încastrare perfectă din deformatele corespunzatoare. Se aplica
procedeul iterativ de echilibrare Cross a acestor momente si se obtin astfel diagramele de momente
echilibrate Mija, Mijb, ...s.a.m.d.
b) Echilibrarea momentelor de incastrare perfecta determinate de impunerea unei deplasari

arbitrare „ya”
sba b 3 4
m a
31 m a
42
7
saa a 1 m a
13
2
m a
24
m a
16 m a
25
ya =arbitrar
m a
61 ma
52
6 5
Deformata „a”
6 E ⋅ I 0 arb
M a = M a = M a = M a = k 31 ⋅ yaarb =
Δ
⋅ ya
31 13 42 24 32
6 E ⋅ 2 I 0 arb
m m m m
a a a a Δ
16 = 61 = 25 = 52 = − k 16 ⋅ ya = −
arb
42
⋅ ya
Se alege: E ⋅ I 0 ⋅ yaarb = 3000 momentele de incastrare perfecta rezultate avind urmatoarele valori:
M a = M a = M a = M a = 2000
31 13 42 24
M a = M a = M a = M a = −2250
16 61 25 52
-529 -1122
-1362
-4 -4
8 15
-29 -32 -16
68 135
-496 -552 -276
-610 -1219
0,35 0,39 0,6
2000
2000
4
-813
-368
0,26
-22
1651
0,4
26
32
51
90
10
15
-9
1362
-3
3
7 tr. II a
2000
2000
0,25
0,25
-184
-407
-11
1
-17
29
51
63
92
45
-3
1891
6
5
1778
-2250
-2250
0,375 0,375
0,375
0,375
138
-2122
-25
43
94
76
-3
-2046
9
47 93
76 38
70 139
42 21
-12 -24
8 4
-3
231 268
-2250
-2250
-13
-2185
69
47
-2147
22
38
5
6 5
Momentele echilibrate Cross Mija
529 1362
3 4
1122
1651 1362
7
1891 1778
231
2
2122 268 2046
2185 2147
6 5
Momentele echilibrate Cross Mija
b) Echilibrarea momentelor de incastrare perfecta determinate de impunerea unei deplasari

arbitrare „yb”
yb =arbitrar
b
4
3 m b
31 mb
42
7 7
mb
13 m b
24
1 2
6 5
Deformata „b”
6E ⋅ I
M b = M b = M b = M b = − k 31 ⋅ ybarb = − 2 0 ⋅ ybarb
Δ
31 13 42 24 3
Cu aceeasi valoare a produsului E ⋅ I 0 ⋅ yaarb = 3000 = E ⋅ I 0 ⋅ ybarb se obtin urmatoarele

momente de incastrare perfecta:
M b = M b = M b = M b = −2000
31 13 42 24
care vor fi echilibrate prin procesul iterativ de distributie si transmitere descris anterior.
466 991
1200
7 8
-15 -30
57 63 32
-114 -227
402 449 225
600 1200
0,35 0,39 0,6
b
-2000
800
153
-151
3
19
-21
4
299
250
6
-6
-2000
42
-48
0,26
-1200
0,4
-1457
-2000
500
-2000
-76
-12
150
-95
400
306
5
37
21
-11
-1339
0,25
0,25
-1436
1 2
0,375
0,375
0,375 0,375
-143
459
-19
750
55
588 521
7
750 375
230 460
-142 -71
28 55
-18 -9
8
848
818
375
223
-10
-72
28
293 251
6 5
466 991 1200

3 4
b
1200
7 1457
1436 1339
848 818
a 1 2
588 521
293 251
6 5
Momentele echilibrate Cross Mijb
c) Determinarea factorilor de corecţie X a , X b

Intrucit s-au impus in etapele anterioare deplasari arbitrare, este necesara corectarea diagramelor de
a b
momente Mij si Mij . Acesti coeficienti de corectie se determina din condiţia ca lucrul mecanic virtual
I
produs de momentele echilibrate Cross M ija , M ijb şi Mij şi de forţele exterioare aplicate structurii ce parcurg
deplasările corespunzatoare să fie egal nul.
Conduce la sistemul de ecuaţii:
⎧ Laa X a + Lab X b + LaI = 0
⎨ ;
⎩ Lba X a + Lbb X b + LbI = 0
in care:
Laa - lucrul mecanic virtual pe deplasata „a” produs de momentele echilibrate Cross M ija , adică:
Laa = ∑ ±( M ija + M aji ) ⋅ψ ija
sau, generic, Lrp reprezinta lucrul mecanic virtual produs de momentele echilibrate Cross si actiunile
exterioare (dupa caz) corespunzatoare deformatei „p” cu deplasarile corespunzatoare deplasatei „r”.
Lab = ∑ ±( M ija + M aji ) ⋅ψ ijb
Lbb = ∑ ± ( M ijb + M bji ) ⋅ψ ijb
Lba = ∑ ±( M ijb + M bji ) ⋅ψ ija
LaI = ∑ ± ( M ijI + M Iji ) ⋅ψ ija + ∑ ± Fk ⋅ Δ ak
LbI = ∑ ±( M ijI + M Iji ) ⋅ψ ijb + ∑ ± Fk ⋅ Δ bk
3
b 1
=3 4 1
=3
7 31 42
1 2
ya =1 1 1
=4 =4
61 52
6 5
Deplasata „a”
yb =1
3 4
b
7 1 1
=3 =3
13 24
a
1 2
6 5
Deplasata „b”
1 1 1 1
Laa = −(1651 + 1891) − (1362 + 1778) − (2122 + 2185) − (2046 + 2147) = −4352,33
3 3 4 3
1 1
Lab = (1651 + 1891) + (1362 + 1778) = 2227,33
3 3
1 1
Lbb = −(1457 + 1436) − (1200 + 1339) = −1810, 66
3 3
1 1 1 1
Lba = (1457 + 1436) + (1200 + 1339) + (588 + 293) + (521 + 251) = 2223,91
3 3 4 3
1 1 1 1
LaI = (1578 − 3574) + (4357 + 8710) + (4365 − 332) − (8396 + 4196) + 0 = 797, 75
3 4 4 4
1 1
LbI = (3574 − 1570) − (332 + 4365) + 800 ⋅1 = −97, 67
3 3
In baza teoriei reciprocităţii lucrului mecanic virtual, Lab = Lba , admitindu-se o eroare de 1%.
2227,33 − 2223,91
ε (%) = ⋅100 = 0,15%
2223,91
Sistemul de ecuatii devine:
⎧− 4352,33 ⋅ X A + 2225, 62 ⋅ X B = − 797, 75

⎨
⎩ 2225, 62 ⋅ X A − 1810, 66 ⋅ X B = 97, 67
coeficientii de corectii avind valorile
⎧ X A ⎫ ⎛ 0, 419 ⎞
⎨ ⎬=⎜ ⎟
⎩ X B ⎭ ⎝ 0, 461 ⎠
d) Calculul momentelor finele şi trasarea diagramelor de eforturi
In baza ipotezelor comportarii perfect elastice a structurii si a neglijarii efectelor de ordinul II se

poate admite ca momentele finale pot fi calculate aplicând principiul suprapunerii efectelor:
M ijf = ( P ) M ijI + M ija X A + M ijb X B
M 16 = 8710 − 2122 ⋅ 0, 419 + 588 ⋅ 0, 461 = 8092daNm

M 61 = 4357 − 2185 ⋅ 0, 419 + 293 ⋅ 0, 461 = 3577daNm
M 25 = −8396 − 2046 ⋅ 0, 419 + 521⋅ 0, 461 = −9013daNm
M 52 = −4196 − 2147 ⋅ 0, 419 + 251⋅ 0, 461 = −4980daNm
M 12 = −12284 + 231⋅ 0, 419 + 848 ⋅ 0, 461 = −11796daNm
M 21 = 12761 + 268 ⋅ 0, 419 + 818 ⋅ 0, 461 = 13250daNm
M 13 = 3574 + 1891⋅ 0, 419 − 1436 ⋅ 0, 461 = 3704daNm
M 31 = −1578 + 1651⋅ 0, 419 − 1457 ⋅ 0, 461 = −1558daNm
M 24 = −4365 + 1778 ⋅ 0, 419 + 1339 ⋅ 0, 461 = −3003daNm
M 42 = −332 + 1362 ⋅ 0, 419 − 1200 ⋅ 0, 461 = −315daNm
M 34 = −4886 − 1122 ⋅ 0, 419 + 991 ⋅ 0, 461 = −4899daNm
M 43 = 332 − 1362 ⋅ 0, 419 + 1200 ⋅ 0, 461 = 315daNm
M 37 = 6464 − 529 ⋅ 0, 419 + 466 ⋅ 0, 461 = 6457 daNm
6457 4899 315
3 4
315
7 1558
3704 4237
11796 13250
1 2
8092 9013
3577 4980
6 5
f
Momentele finale pe capete de bare Mij
6457
4899
315
1558
3 4
7 11796
13250
8092 1 3704
4237 2 9013
4980
3577 4980
6 5
Diagrama momentelor finale
5000daN
6457daNm 4899daNm 315daNm
7 3 3 4
1854,3daN 3145,7daN 382daN 382daN

5m 5m 12m
1558daN
315daN
382daN
715,3daN
1517,3daN
3
4
3m
3m
1517,3daN
715,3daN
3704daN
4237daN
1
2
11796daNm 1400daN/m 13250daNm
1 2
8278,83daN 8521,17daN
12m
8092daN
9013daN
2917,25daN
3498,25daN
1
2
4m
4m
2917,25daN
3498,25daN
3577daN
4980daN
6
5

Să se rezolve cadrul din figura de mai jos la actiunea unei cresteri uniforme a temperaturii,
aplicind metoda deplasărilor forma iterativa, procedeul distribuirii si transmiterii momentelor in doua
trepte.
Date numerice:
1
o
tmed = +28o C α t 10−5
°C
E = 2 ⋅107 kN / m 2
40 × 603 4
I0 = cm EI 0 = 1, 44 ⋅105 kN ⋅ m 2
12
6I0 3 6I0 4
7 I0 I0
3m
tmo 1 6I0 2
4m
2I0 2I0
6 5
5m 5m 12m
Z = N +m

relatia:
m = ns = ∑ r + ∑ l − 3c = 5 + 14 − 3 ⋅ 7 = −2 = 2
Z = N +m = 4+2 = 6

(reazeme simple).
3
b
4
7
a
1 2
6 5
3) Construirea deformatei din actiunea variatiei de temperatura

l73+ l21
m
37
l73
3 4' 4
l61+ l13
3'
m 31 m
42
b 3'' 4''
7 m 13 m
l61 1 2'
2''
2
m 24
25
a
l21
m 52
6 5
1 1
E,I 2 E,I 2
y 1 y
2 k 12
k12
k 12
l l
Δ 6⋅ E ⋅ I Δ 3⋅ E ⋅ I
k12 = k12 =
l2 l2
Δ 3E ⋅ 6 I 0 18
M 37 = − k 37 ⋅ Δ 37 = − 2
⋅ (Δl61 + Δl13 ) = − 2 ⋅ EI 0 ⋅ α t ⋅ tmo ⋅ (l61 + l13 )
10 10
18
=− ⋅1, 44 ⋅105 ⋅10−5 ⋅ 28 ⋅ (4 + 3) = −50,8kN ⋅ m
100
Δ 6E ⋅ I0 6
M 31 = M13 = k 31 ⋅ Δ 31 = 2
⋅ Δl73 = 2 ⋅ EI 0 ⋅ α t ⋅ tmo ⋅ l73
3 3
6
= 2
⋅1, 44 ⋅105 ⋅10−5 ⋅ 28 ⋅10 = 268,8kN ⋅ m
3
Δ 6E ⋅ 2I0 12
M 25 = M 52 = k 25 ⋅ Δ 21 = 2
⋅ Δl21 = 2 ⋅ EI 0 ⋅ α t ⋅ tmo ⋅ l21
4 4
12
= 2
⋅1, 44 ⋅105 ⋅10−5 ⋅ 28 ⋅12 = 362,88kN ⋅ m
4
Δ 6E ⋅ I0 6
M 42 = M 24 = k 42 ⋅ Δ 43 = 2
⋅ (Δl73 + Δl43 ) = 2 ⋅ EI 0 ⋅ α t ⋅ tmo ⋅ (l73 + l43 )
3 3
6
= 2
⋅1, 44 ⋅105 ⋅10−5 ⋅ 28 ⋅ (10 + 12) = 591,36kN ⋅ m
3
Aceste valori ale momentelor de incastrare perfecta constituie incarcarea

corespunzatoare treptei I, dupa procesul iterativ de echilibrare si distribuire Cross, rezultind
diagrama de momente (Δt)MijI.
Diagramele de momente echilibrate Cross M ija si, respectiv, M ijb sunt aceleasi intrucit
sunt independente de actiunile exterioare, fiind rezultate dupa aplicarea unor deplasari arbitrare pe
directiile gradelor de libertate cinematica.
Pentru ca actiunea exterioara este diferita (in treapta I), coeficientii de corectie XA si
XB vor fi, evident, diferiti, singurii termeni din sistemul de ecuatii care vor trebui calculati
fiind termenii liberi Lap si, respectiv, Lbp.
In baza ipotezelor comportarii perfect elastice a structurii si a neglijarii efectelor de ordinul
II se poate admite ca momentele finale pot fi calculate aplicând principiul suprapunerii efectelor:
M ijf = ( Δt ) M ijI + M ija X A + M ijb X B


Să se rezolve cadrul din figura de mai jos la actiunea cedarilor de reazeme indicate, aplicind
metoda deplasărilor forma iterativa, procedeul distribuirii si transmiterii momentelor in doua trepte.
Date numerice: u6 = 3 cm, ϕ5 = 20

3
b
4
7
a
1 2
5
6 5
u6
Z = N +m
relatia:
m = ns = ∑ r + ∑ l − 3c = 5 + 14 − 3 ⋅ 7 = −2 = 2
Z = N +m = 4+2 = 6
(reazeme simple).
3) Construirea deformatei din actiunea cedarilor de reazeme
3
b
4
7
1
a
m 16
2
m25
m 61
6 m
5 52
u6
Stilpii1-6 si, respectiv, 2-5 sunt elemente liniare dublu încastrate, momentele de
incastrare perfecta din actiunile translatiei perpendiculare pe axul barei si, respectiv, rotirii
capatului de bara fiind:
Δ 6E ⋅ 2I0
M16 = M 61 = −k 16 ⋅ Δ 61 = − ⋅ 0, 03 = −0, 0225 EI 0
42
4E ⋅ 2I0 2 ⋅ π
M 52 = k25 ⋅ ϕ5 = ⋅ = 0, 0698 EI 0
4 180
1 2E ⋅ 2I0 2 ⋅ π
M 25 = M 52 = ⋅ = 0, 0349 EI 0
2 4 180
Aceste valori ale momentelor de incastrare perfecta constituie incarcarea

corespunzatoare treptei I, dupa procesul iterativ de echilibrare si distribuire Cross, rezultind
diagrama de momente (Δk-ced)MijI.
Diagramele de momente echilibrate Cross M ija si, respectiv, M ijb sunt aceleasi intrucit
sunt independente de actiunile exterioare, fiind rezultate dupa aplicarea unor deplasari arbitrare pe
directiile gradelor de libertate cinematica.
Pentru ca actiunea exterioara este diferita (in treapta I), coeficientii de corectie XA si
XB vor fi, evident, diferiti, singurii termeni din sistemul de ecuatii care vor trebui calculati
fiind termenii liberi Lap si, respectiv, Lbp.
In baza ipotezelor comportarii perfect elastice a structurii si a neglijarii efectelor de ordinul
II se poate admite ca momentele finale pot fi calculate aplicând principiul suprapunerii efectelor:
M ijf = ( Δk −ced ) M ijI + M ija X A + M ijb X B

Cadre Mdi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cadre Mdi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi”Iaşi Statica nedeterminată

CALCULUL CADRELOR STATIC NEDETERMINATE

1. Stabilirea gradului de nedeterminare cinematico-elastic:

unde: N – numărul de noduri rigide;

2. Stabilirea sistemului de bază

3. Calculul rigidităţilor absolute la rotire ale nodurilor şi al coeficienţilor de distribuţie:

A. Determinarea momentelor de încastrare perfectă din acţiunile exterioare indicate

Calculul poate fi organizat şi sub formă tabelară astfel:

6464 4886 332

Treapta a-II-a de echilibrare:

b) Echilibrarea momentelor de incastrare perfecta determinate de impunerea unei deplasari

b) Echilibrarea momentelor de incastrare perfecta determinate de impunerea unei deplasari

Cu aceeasi valoare a produsului E ⋅ I 0 ⋅ yaarb = 3000 = E ⋅ I 0 ⋅ ybarb se obtin urmatoarele

466 991 1200

c) Determinarea factorilor de corecţie X a , X b

⎧− 4352,33 ⋅ X A + 2225, 62 ⋅ X B = − 797, 75

d) Calculul momentelor finele şi trasarea diagramelor de eforturi

In baza ipotezelor comportarii perfect elastice a structurii si a neglijarii efectelor de ordinul II se

M 16 = 8710 − 2122 ⋅ 0, 419 + 588 ⋅ 0, 461 = 8092daNm

1854,3daN 3145,7daN 382daN 382daN

CALCULUL CADRELOR STATIC NEDETERMINATE

1. Stabilirea gradului de nedeterminare cinematico-elastic:

unde: N – numărul de noduri rigide;

2. Stabilirea sistemului de bază

3) Construirea deformatei din actiunea variatiei de temperatura

Aceste valori ale momentelor de incastrare perfecta constituie incarcarea

M ijf = ( Δt ) M ijI + M ija X A + M ijb X B

CALCULUL CADRELOR STATIC NEDETERMINATE

Date numerice: u6 = 3 cm, ϕ5 = 20

1. Stabilirea gradului de nedeterminare cinematico-elastic:

2. Stabilirea sistemului de bază

3) Construirea deformatei din actiunea cedarilor de reazeme

Aceste valori ale momentelor de incastrare perfecta constituie incarcarea

M ijf = ( Δk −ced ) M ijI + M ija X A + M ijb X B

S-ar putea să vă placă și